editia a XIX- a
Concursuri scolare pentru copii isteti
1
Limba Rom창na 1
DIN PARTEA REDACTIEI
Dragi smartynei, Vă felicităm pentru rezultatele bune pe care le-ați obținut în cadrul ediției anterioare. Experiența dobândită în cei peste opt ani de organizare a Concursurilor Smart la Nivel Național ne-a învățat că perseverența și seriozitatea sunt calități esențiale pentru a reuși. Elevii care participă la concursurile noastre au demonstrat că au aceste atribute și dorința de a se autodepăși. Așa cum v-am obișnuit, fiecare ediție are câte o temă. Ediția a XIX-a vă aduce în atenție sportul. Exercițiile fizice și jocurile practicate metodic ne ajută să avem un mod de viață mai ordonat și sănătos. După cum știți, o minte sănătoasă stă într-un corp sănătos. De asemenea, sportul are menirea de a ne disciplina și de a dezvolta voința și curajul. Sportul reprezintă seriozitate, efort susținut și dorință de reușită, camaraderie, dar și competiție. Indiferent dacă este practicat ocazional sau de performanță, sportul este benefic pentru sănătate și pentru dezvoltarea personală. Sperăm că documentarele pe care noi le-am realizat în cadrul revistelor vă vor oferi informații utile și vă vor impulsiona să alegeți un sport pe care să îl practicați. Colectivul Smart mulțumește elevilor participanți și tuturor cadrelor didactice care au contribuit la realizarea și verificarea subiectelor și celor care au organizat concursurile în școli. Ca de fiecare dată, așteptăm cu interes părerile și sugestiile voastre pe adresa redacției. Redacția Smart Redactor şef: Maria Spiridon Realizări subiecte clasele I-IV: prof. înv. primar Dumitra Apostu Școala Gimnazială „Al. Vlahuță” Focșani prof. înv. primar Gina Pricope Școala Gimnazială „Duiliu Zamfirescu” Focșani Realizări subiecte clasele V-VIII: prof. Alexandra Tischer Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu prof. Lidia Carmen Pircă Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu Verificări subiecte clasele I-IV: prof. înv. primar Antonela Căprar Liceul Teologic Penticostal Baia Mare prof. înv. primar Luminița Manole Școala Gimnazială „Ovidiu Hulea” Aiud înv. Adriana Năstase Școala Gimnazială „Spiru Haret” Țăndărei
prof. înv. primar Ana Mariana Onaci Liceul de Artă „Ioan Sima” Zalău prof. înv. primar Marinela Dinuță Liceul de Artă „Dinu Lipatti” Pitești prof. înv. primar Camelia Stavre Liceul de Artă „Dinu Lipatti” Pitești prof. înv. primar Cristina Lăcătuș Școala Gimnazială „Ionel Teodoreanu” București Verificări subiecte clasele V-VIII: prof. Alexandra Tischer Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu prof. dr. Lidia Carmen Pircă Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu prof. Alina Budică Școala Gimnazială Nr. 14 Brașov prof. Adelina Tatiana Munteanu Colegiul „Emil Racoviță” Brașov
2 limba românã
Limba Româna limba românã
IMPRESIILE VOASTRE Mesajele venite din partea voastră ne dau încredere şi putere să continuăm alături de voi. Împreună vom menţine şi vom îmbunătăţi continuu Concursurile SMART Vă mulţumim! Redacţia SMART
Eu am participat pentru prima oară în viaţa mea la acest concurs, la română şi matematică, şi mi-a plăcut foarte mult, pentru că este un concurs interesant, ne ajută mult deoarece putem demonstra ce ştim şi cât ştim. În plus suntem răsplătiţi cu cele mai atractive premii.
Smart este concursul meu preferat pentru că mă ajută să învăţ lucruri noi şi folositoare în fiecare semestru. Revista viu colorată, joculeţele, exerciţiile şi documentarele mă determină să aştept cu nerăbdare ediţia următoare. Vino şi tu!
Elvis Pintilie
Lidia Juravle
În continuare, vă prezentăm subiectele Concursului redactate pe clase. Vă recomandăm multă atenţie şi aşteptăm de la voi aceleaşi rezultate bune şi foarte bune!
Limba Româna
Vã dorim succes ! 3
3
CLASA I 1. Cuvântul format dintr-o silabă este: A) ace B) parc C) carte
D) ore
E) gândul
2. Seria de cuvinte formate din două silabe este: A) ac, par, gând, brad B) casă, pitic, orar, ceas C) cana, strada, pomul, ace D) oi, mugur, păun, inel E) măr, pere, leu, apă, cer 3. Propoziţia care exprimă o întrebare este: A) Bună seara, Ana! B) Cine sună la ușă? C) Iată un păun! D) Mulţumesc, Irina! E) Paula are o păpușă. 4. Completează proverbul: „Ziua bună se cunoaște de ...” . A) seara B) noaptea C) după soare D) dimineaţă
E) la prânz
5. Cu toate silabele : „ge, roa, să, ne” se formează cuvântul: A) gene B) ger C) roasă D) geroasă
E) generoasă
6. Enunţul „Lamunteerececândplouă.” este format din: A) 5 cuvinte B) 6 cuvinte C) 7 cuvinte D) 4 cuvinte E) 8 cuvinte 7. Vulpea nu este: A) șireată B) vicleană C) roșcată D) cinstită E) hoaţă 8. Cuvântul scris greșit este: A) Pavel B) urechie
4
C) este
D) șapte
E) coală
9. Cuvintele: „tă...re, a...la, tre...., ....rneală” pot fi completate cu grupul de litere: A) gi B) ge C) ci D) ce E) oa
limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA I 10. Perechea de cuvinte care nu respectă regula este: A) penar - penare B) capac - capace C) copac - copaci D) măr - mere E) iepure - iepuraș 11. „Ziua se mărește, Zăpada se topește, Grădina a înverzit. Cine a venit?” A) primăvara B) vara C) iarna D) toamna E) soarele 12. Titlul poveștii scrise de Ion Creangă este „Ursul păcălit de ... ”. A) capră B) albine C) pește D) corb
E) vulpe
13. Ce cuvânt are prima silabă „pe”? A) perle B) persoană C) pește D) perna E) pepene 14. Ordonează literele: „j, o, c, u, a, r, s” și vei descoperi cuvântul: A) curaj B) jocuri C) curajos D) curajoși E) curajul
?
15. Care este cuvântul cu sens opus pentru „lat”? A) îngust B) subţire C) gros D) scund E) înalt
5
Limba Româna 5
CLASA A II-A 1. Orice text are așezat la mijlocul rândului, sus, un .... . A) dialog B) ilustraţie C) nume D) titlu
E) alineat
2. Care este prenumele poetului Eminescu? A) Mihail B) Mihai C) Ion D) Vasile E) Luca 3. Completează proverbul: „Ai … , ai parte!” A) carte B) bani C) școală
E) carnet
4. Cuvântul care începe cu o vocală este: A) creion B) carte C) elev
D) lup
E) miel
5. Completează cuvântul „ex__ziţie” cu o silabă: A) cla B) va C) po
D) la
E) ro
10
D) părinţi
10 0 10 1
6. Care dintre următoarele cuvinte conţine cele mai multe consoane? A) consoane B) vocale C) creioane D) stadioane E) constructor 7. Indicaţi varianta despărţită corect în silabe: A) ca-ste-le B) fi-in-ţă C) e-le-v D) li-nie E) a-ten-ţi
Eu ştiu! Eu ştiu!
8. Alege varianta în care toate cuvintele sunt scrise corect: A) scrie, poiezie, sare B) lalea, maria, fetiţă C) oaie, exact, minge D) doi, caiet, epure E) aer, ieri, eșire
6 limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A II-A 9. Cuvântul în care grupul de litere „ge” formează singur o silabă este: A) fuge B) Georgiana C) gem D) mărgea Care e răspunsul? E) geantă 10. Care cuvânt este format dintr-o singură silabă? A) papagal B) poet C) aer
D) cojoc
11. Indică varianta în care cuvintele au sens asemănător! A) prieten - dușman B) frumos - urât C) ploaie - tunet D) uriaș - imens E) cuminte - neascultător
E) trunchi Tu ştii care este varianta corectă?
12. Indică seria de cuvinte scrise în ordine alfabetică: A) avion, culoare, mazăre, elefant, viorea B) casă, elev, Maria, mese, scrisoare C) muzeu, leu, oi, merge, lalea D) casă, elev, mese, Maria, scrisoare E) stilou, fluture, minge, ou, carte
Hmmm....
13. Cuvântul „concurs” este format din: A) o silabă, 3 consoane, o vocală B) două silabe, 5 consoane, o vocală C) două silabe, 5 consoane, două vocale D) două silabe, două consoane, 5 vocale E) 3 silabe, 4 consoane, două vocale 14. Indică propoziţia scrisă corect: A) Maria, treci la tablă! B) –Treci la tablă, Maria! C) – Treci, Maria la tablă! D) – Maria treci la tablă. E) Maria treci la tablă. 15. Indicaţi enunţul scris incorect: A) Umbrela te protejează de ploaie. B) Copiii au cântat imnul într-un glas. C) Profesorul hotărî să mergă la teatru. D) Unchiul Costache merge la egzamen. E) Într-o scorbură era o veveriță.
7
Limba Româna 7
CLASA A III-A Se dă textul: „E primăvară. De sub pământ au ieşit cinci ghiocei. Ei au tulpiniţa firavă. Se uită la copilul cel cuminte. Îl întreabă: - Ne jucăm împreună?” 1. Care este al doilea substantiv din text care are patru silabe? A) primăvara B) pământ C) ghiocel D) tulpiniţa E) copilul 2. Câte adjective sunt în text? A) trei B) unu
C) două
D) patru
E) nu sunt
3. Numeral este cuvântul: A) cinci B) firavă
C) ieșit
D) împreună
E) pământ
4. Indică cuvântul care are înțeles asemănător cu „vorbăreț”! A) tăcut B) vorbire C) morocănos D) guraliv
E) priceput
5. Ion Creangă s-a născut la: A) Iași B) Botoșani
E) Suceava
C) Humulești
6. Poezia „Revedere” este scrisă de: A) George Coșbuc B) Mihai Eminescu C) Vasile Alecsandri D) Tudor Arghezi E) Otilia Cazimir
Să vedem...
7. Dacă nu știe să scrie și să citească este: A) alfabetar B) analist C) analfabet D) alfabet E) analizator
Ufff....care o fi răspunsul?
8. Virgula e folosită corect în propoziţia: A) Maria, mănâncă. B) El, citește frumos. C) Ea, desenează. D) Ana, vrea să scrie. E) – Irina, vino la tablă!
8
D) Pașcani
9. Partea de vorbire care ţine locul unui substantiv se numește … . A) pronume B) substantiv C) verb D) adjectiv E) numeral
limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A III-A 10. Pentru a comunica, oamenii folosesc: cuvintele, mimica și … . A) genurile B) genele C) gemetele D) genunile E) gesturile 11. Pluralul substantivului „bec” este: A) bece B) becari C) beculeţe D) becușoare E) becuri 12. Care enunţ nu e scris greșit? A) Nea supărat. C) Fulgi de ne-a zboară.
Tu ştii?
B) Ne-a adus o carte. D) Nea speriat.
13. Enunţul „Capul plecat sabia nu-l taie.” este: A) o amintire B) o rugăciune C) un proverb
E) Ne-a albă se așterne.
D) o întrebare
E) o poruncă
14. „În casa în care nu intră soarele pe geam, intră ... pe ușă.” A) doctorul B) oaspeţii C) copiii D) umbra
E) răcoarea
15. Asociază fructul „lămâie” cu însușirea corespunzătoare: A) albă B) galbenă C) albastră D) roșie
E) neagră
16. Propoziţia în care a fost folosit pronumele personal la persoana a II-a plural este: A) Ei citesc o carte. B) Voi ascultaţi muzică. C) Noi citim. D) Ele desenează. E) Eu ascult o poveste. 17. Indică cuvântul care nu se potrivește! A) ciclism B) șah C) fotbal
Pronume personal
D) scrimă
18. Expresia „a o lua la sănătoasa” înseamnă: A) a fi sănătos B) a lua medicamente C) a fugi D) a mânca 19. Seria de noţiuni care nu respectă regula este: A) rupt, ruptă, rupţi, rupte B) răsărit, răsărită, răsăriţi, răsăririle C) bogat, bogată, bogaţi, bogate D) senin, senină, senini, senine E) harnic, harnică, harnici, harnice
E) medicină
E) a fura
Da! Ştiu!
20. Indică seria care este scrisă incorect: A) rucsac - rucsacuri B) copil - copii C) pix - pixuri D) aleie - alei
E) liceu - licee
9
Limba Româna 9
CLASA A IV-A 1. Domnu’ Trandafir a fost învăţătorul lui ... . A) I. Creangă B) M. Sadoveanu C) I. L. Caragiale D) M. Eminescu
E) nu a fost învăţător
2. Perechea de cuvinte care nu respectă regula este: A) uzat - vechi B) simplu - complex C) hărmălaie - liniște D) extenuat - odihnit E) sclipitor - mat
Ce să fie oare?
3. Indică seria în care toate cuvintele sunt scrise corect! A) taxă, exact, ortodox, tixit, poezie B) fiinţă, viitor, înbâcsit, creează, ierau C) rucsac, orhidee, îmbătrânit, ortodocși D) taxă, pics, fiică, saxofon, scriitor E) poet, creiez, ortodocși, alee, îmbâcsit 4. Câte numerale sunt în enunţul: „În coșul iepurașului erau nouă morcovi, două salate, o varză, un măr și zece pere.”? A) cinci numerale B) trei numerale C) patru numerale D) două numerale E) douăzeci și trei de numerale 5. Cuvântul „noi” este pronume personal cu rol de subiect în enunţul: A) Angela are ghete noi. B) Cu noi a mers George la teatru. Nu ştiu... C) Mergem noi la bunica! D) Mihai și Dan au trecut pe la noi. E) Merge cu noi în parc? 6. Câte adjective sunt în enunţul: „Se ridica până la ea mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.”? A) patru adjective B) cinci adjective C) trei adjective D) șase adjective E) două adjective 7. În enunţul: „În grădină-s multe albine care vizitează florile și culeg nectarul pe care-l vor transforma în miere dulce.” sunt: A) două verbe la trecut și unul la viitor Păi... B) trei verbe la prezent și unul la viitor C) două verbe la prezent, unul la trecut și unul la viitor D) două verbe la prezent și unul la viitor E) trei verbe la prezent 8. Completează corect proverbul: „Când pisica …. acasă, șoarecii ….pe masă.” A) vine, fug B) este, stau C) nu-i, joacă D) nu-i, dorm E) este, joacă
10 limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A IV-A 9. În enunţul: „Iarba încă-i verde”, cuvântul „i” este: A) pronume B) subiect C) adjectiv D) verb E) parte de vorbire nestudiată 10. Cuvântul despărţit corect în silabe este: A) trun-chi B) des-fi-in-ţaţi C) dez-a-pro-b D) des-fi-in-ţa-ţi
Hihi, nu-i chiar aşa greu!
E) de-scu-ia
11. Cuvântul care nu este sinonim cu cuvântul „încurajat” este: A) îmbărbătat B) stimulat C) susţinut D) demoralizat
E) sprijinit
12. În enunţul „Albi crinii din grădina bunici-s desciși.” sunt: A) cinci greșeli B) patru greșeli C) trei greșeli D) șase greșeli
E) două greșeli
13. Seria de cuvinte formată din: un substantiv, un verb, un pronume, un adjectiv este: A) nor, crește, noi, bucurie B) soare, rasărit, el, strălucire C) ghiocel, oferă, noi, gingaș D) liliac, călătoresc, eu, tinereţe E) îngăduitor, pleacă, ei, călătorie 14. Nu face parte din familia de cuvinte: A) patină B) patinaj C) patinoar
D) patimă
E) patinator
15. Numeralul scris greșit este: A) doisprezece B) optsprezece C) cincisprezece D) antâia 16. Indică seria care nu se potrivește! A) morocănos - posomorât B) corect - cinstit C) surprinzător - neașteptat D) obraznic - ascultător
E) șaizeci
E) silitor - harnic
17. In enunţul ,,Sosesc din ţările calde rândunelele.” subiectul este: A) ţările B) calde C) sosesc D) rândunelele E) din 18. Expresia „a trage cu ochiul” înseamnă: A) a purta ochelari B) a ţinti C) a privi pe furiș D) a orbi
E) a admira
19. Care este propoziţia scrisă corect? A) Dorothea și sperie ciori au pornit la drum. B) Irina a împrumutat cartea cu jucării scrisă de Tudor Arghezi? C) De ce mama vitregă n-o iubea pe Cenușăreasa! D) Mihai Eminescu, a scris poezia „Luceafărul”. E) -Geta, ai citit „Dumbrava minunată” scrisă de Mihail Sadoveanu?
Păi...
20. Cuvântul „dânsele” este ca parte de vorbire: A) substantiv comun B) pronume personal C) pronume personal de politeţe D) adjectiv E) verb
11
Limba Româna 11
CLASA A V-A
12
Citește cu atenţie textul: „Iepurașul Iepurașul scos la tablă/ cu o cretă într-o labă/ demonstrează emotiv/ numărul la substantiv:/ „Când un singur iepur’ sare/ zicem că la singular e,/ dar când sar toți prin podbal, / atunci sunt la « iepural ». ” * podbal = plantă medicinală (Grete Tartler, „Singular și iepural”) 1. Textul de mai sus este: A) literar B) nonliterar C) știinţific D) epistolar E) informativ 2. Poezia are ca autor: A) iepurașul B) profesoara C) Grete Tartler D) anonim E) Singular și iepural 3. Elementele care aparţin ficţiunii sunt: A) iepurașul scos la tablă B) numărul substantivului C) podbalul D) demonstrarea numărului substantivelor E) nu există 4. Cuvintele din familia lexicală a cuvântului „număr” se află în seria: A) măr, nu, amărât B) numărătoare, numărător, a număra C) măruţ, merișor, numărătoare D) numărător, singural, plural E) matematică, tablă, clasă 5. Indică seria care conţine sinonime contextuale pentru cuvântul „zicem”: A) strigăm, urlăm B) spunem, stabilim C) demonstrăm, arătăm D) indică, a stabili E) se spune, se zice 6. Precizează seria care conţine doar cuvinte trisilabice: A) podbal, atunci, zicem B) demonstrează, emotiv, sar C) emotiv, numărul, substantiv D) iepural, cretă, substantiv E) singural, iepural, tablă 7. Sunt corect despărţite în silabe cuvintele: A) sin-gur, pod-bal, ta-blă B) tab-lă, emo-tiv, sing-u-lar C) at-unci, ta-blă, e-mo-tiv D) când, ie-pu-raș-ul, cre-tă E) nu-mă-rul, a-tunci, sar-e 8. Cuvântul „iepural” s-a format prin: A) sinonimie B) joc de cuvinte C) traducere D) compunere E) substantivizare 9. Apostroful din strofa a doua: A) indică pauza dintre cuvinte B) înlocuiește litera „e” C) contribuie la realizarea rimei D) sugerează mișcarea iepurașului E) e un simplu semn grafic 10. Substantivele din a doua strofă sunt, în ordine, în cazurile: A) N, N, Ac, N B) N, Ac, Ac, Ac C) N, D, Ac, Ac D) N, G, D, V E) N, Ac, N, Ac
limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A V-A 11. În poezie există: A) patru predicate verbale și două predicate nominale B) trei predicate verbale și trei nominale C) cinci predicate verbale D) numai predicate nominale E) cinci predicate verbale și două nominale 12. Modurile nepersonale se definesc prin faptul că: A) verbele își schimbă forma în funcţie de persoană B) verbele nu au număr C) verbele nu au funcţie de predicat D) verbele au funcţie de predicat E) arată însușiri ale obiectelor neînsufleţite 13. În enunţul: „Mia spus încă odată că mi-a care n-am primi-to no s-o m-ai văd nici o dată” există: A) șase greșeli B) opt greșeli C) șapte greșeli D) nicio greșeală E) trei greșeli 14. Seria cuvintelor scrise corect este: A) întradevăr, întruna, deasemenea B) într-devăr, într-una, deasemenea C) dintr-odată, de asemenea, într-adevăr D) într-adevăr, de asemenea, dintro-dată E) întruna, de-a semenea, defapt 15. În enunţul: „Umbre încărcate de somn, sfioase, moi și încete, lunecă deasupra pământului ca o apă” (Dimitrie Anghel, „Sonata lunii” ), identifici, în ordine: A) personificare, comparaţie B) epitete (personificatoare), comparaţie C) enumeraţie, inversiune D) comparaţie, enumeraţie E) repetiţie, comparaţie 16. În versul„Văzduhul obosit dormea pe vârful munţilor” (Emil Isac), figura de stil este: A) descrierea B) comparaţia C) mesajul D) naraţiunea E) personificarea văzduhului 17. „Vocile” narative se găsesc în seria: A) descrierea, portretul B) epitetul și comparaţia C) mesaj, cod D) strofa, versul E) narator, personaj 18. În enunţul „Niciodată n-am știut de ce trebuie să mă trezesc devreme dimineaţa”, codul este: A) telefonul B) hârtia C) limba română D) copilăria E) emiţătorul 19. Totalitatea cuvintelor dintr-o limbă formează: A) câmpul lexical B) vocabularul C) literatura D) situaţia de comunicare E) familia lexicală 20. Sensul expresiei „a fi cu dare de mână” este: A) a fi bogat B) a avea mâna ruptă C) a fi zgârcit D) a fi celebru E) a fi recunoscător
13
Limba Româna 13
CLASA A VI-A Citește cu atenţie textul: „Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintrun somn și parcă era de când pământul. Nu simţise nici durere, nici bucurie. Și mult își muncise gândul: cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc, și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi în sus.” (Emil Gârleanu – „Gândăcelul” ) 1. Textul de mai sus reprezintă: A) un fragment epic B) un fragment liric C) un monolog D) un dialog E) o baladă 2. Gândăcelul este: A) personajul principal B) autorul C) expoziţiunea D) naratorul E) autorul 3. Se găsesc numai diminutive în seria: A) fir, frunzișoară, bine-bine B) frunzișoara, ochișori, piciorușe C) mic, fir, linte D) durere, bucurie, gând E) strălucire, ochișori, frunzișoară 4. Omonimul cuvântului „somn” se găsește în enunţul: A) M-a apucat dintr-o dată un somn inexplicabil. B) Am prins un somn de Dunăre. C) Dulce-i somnul de după-amiază! D) „Somnul raţiunii naște monștri.” E) „O, acopere fiinţa-mi cu-a ta mută armonie, / Vino somn - ori vino moarte ...” 5. Procedeul artistic pe care este construit textul este: A) diminutivul B) epitetul C) personificarea D) metafora E) comparaţia 6. Expresia „a-i munci gândul” înseamnă: A) a pune gândurile la muncă B) a munci fără a gândi C) a se frământa D) a fi trist E) a avea insomnii 7. Sunt semne ortografice: A) parantezele, semnul întrebării B) două puncte, punctul și virgula C) cratima, apostroful D) cratima, virgula E) linia de dialog, semnul exclamării 8. În structura: „Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină”, cele două puncte (:) sunt folosite pentru: A) a introduce un enunţ cu rol explicativ B) a marca finalul unui enunţ C) a crea o imagine artistică D) a emoţiona cititorul E) a conferi dinamism 9. Conţine doar cuvinte aparţinând câmpului semantic al trăirilor omenești seria: A) gândăcel, frunzișoară, pământ B) durere, bucurie, pornire C) ploaie, lumină, strălucire D) ochișori, piciorușe, fir E) mișca, deschise, privi
14 limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A VI-A 10. Enunţul în care toate substantivele sunt scrise corect este: A) Teza la Matematică a fost fixată Vineri. B) În primul război mondial au murit mii de oameni. C) De 1 decembrie mergem la București. D) Facultatea de Drept e cea mai căutată. E) Am învăţat despre Vikingi. 11. Se despart la capăt de rând: A) abrevierile B) numele proprii de persoană C) cuvintele scrise cu cratimă D) cuvintele plurisilabice E) toate cuvintele 12. Cuvintele subliniate au rol de predicat în enunţul: A) Este gata de plecat. B) Este gata a pleca. C) Este gata de plecare. D) Este gata să plece. E) Este gata plecat. 13. În enunţul „A fost să ai norocul de a întâlni un om atât de bun.”, „ai” are valoare de: A) substantiv B) verb auxiliar C) verb predicativ D) verb copulativ E) conjuncţie 14. Substantivul își poate schimba forma după: A) gen, timp B) mod, timp, persoană C) gen, număr, caz, persoană D) gen, număr, caz E) numai după număr 15. În propoziţia: „ ... deschise ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit binebine și privi în sus ...”, cuvintele subliniate sunt: A) substantive B) adverbe C) adjective propriu-zise D) adverbe și un adjectiv E) alte părţi de vorbire 16. Cazul pronumelui subliniat în enunţul: „Și unde mi ţi-l ia Făt-Frumos pe zmeu ...” este: A) nominativ B) dativ C) nu are caz D) genitiv E) acuzativ 17. Primul substantiv din enunţul „Fumatul ar trebui să fie interzis în spaţiile publice” este format prin conversiune din: A) adjectiv B) verb la participiu C) adverb D) verb la supin E) altă parte de vorbire 18. Numărul greșelilor de orice natură din fraza „Lăsaţimă-ţi în pace, nu mia spus nimeni nici când că s-e fac greșeli, de unde era să agreiez pe toţi?” este de: A) șapte B) șase C) cinci D) zece E) trei 19. Conţine adjective care nu au grade de comparaţie seria: A) complet, principal, deștept B) optim, mort, superior C) veșnic, plimbăreţ, colosal D) fundamental, acru, valoros E) măreţ, înalt, etern 20. În enunţul: „E lesne bogatului a porunci, dar greu săracului a împlini ...” (Folclor) cuvintele subliniate sunt: A) complemente directe B) nume predicative C) predicate verbale D) subiecte E) atribute
15
Limba Româna 15
CLASA A VII-A
16
Se dă textul: „Erou plin de lumină, el e menit în lume/ Pe secolul ce-l vede să sape al său nume/ Și să răspândă raze pe secoli viitori,/ Precum un soare splendid ce sparge deșii nori./ Fiinţă de-o natură gigantică, divină,/ El e de-acei la care istoria se-nchină,/ De-acei care prin lume, sub pașii lor, cât merg/ Las urme uriașe ce-n veci nu se mai șterg,/ A cărora legendă departe mult se-ntinde/ Și-nchipuirea lumii fantastic o aprinde./ Măreţ, în a sa umbră un timp întreg dispare,/ Căci Dumnezeu pe frunte-i a scris: Tu vei fi mare!” (Vasile Alecsandri, „Dumbrava Roșie”) 1. Opera epică în versuri este: A) opera literară în care autorul își exprimă indirect gândurile și sentimentele prin intermediul naratorului, al personajelor, al acţiunii și este scrisă în versuri B) opera literară în care autorul își exprimă direct gândurile și sentimentele prin intermediul eului liric C) opera literară în care autorul își exprimă indirect gândurile și sentimentele prin intermediul naratorului D) o carte de povești E) orice carte scrisă în versuri, care are personaje 2. Eroul textului citat este portretizat în versul „Fiinţă de-o natură gigantică, divină”, cu ajutorul următoarei figuri de stil: A) metaforă B) comparaţie C) personificare D) epitet E) hiperbolă 3. Pot avea omonime următoarele cuvinte din text: A) lumină, pașii, mare B) lumină, secol, care C) deși, lumină, mare D) umbra, lumină, lume E) măreţ, aprinde, legendă 4. Textul citat prezintă: A) imaginea unui erou de poveste B) un erou care concentrează calităţi morale și spirituale definitorii pentru poporul român C) portretul lui Făt-Frumos Structuri D) un erou specific operelor epice în versuri şi citate E) descrierea unui peisaj 5. Cuvântul „-i” din structura pe frunte-i este: A) pronume personal complement direct în cazul acuzativ B) pronume personal complement indirect în cazul acuzativ C) pronume personal atribut pronominal în cazul dativ posesiv D) pronume reflexiv complement direct în cazul dativ E) pronume personal complement indirect în cazul genitiv 6. Versul „Și să răspândă raze pe secoli viitori” este scris corect, conform normelor limbii române actuale, în varianta: A) Și să răspândească raze în secolele viitoare B) Și să răspândă razele pe secoli viitori C) Și să răspândească raze pe secoli viitori D) Și să răspândească raze pe secolele viitoare E) Și să răspândă raze în secolele viitoare 7. În cuvintele: copiind, fiinţă, radiind literele „ii” marchează: A) diftong B) vocale în hiat C) vocală și „i” scurt D) semivocale E) o vocală și o semivocală 8. Cuvântul o din structura o aprinde are următoarea valoare morfologică: A) articol nehotărât B) pronume personal cu formă neaccentuată C) numeral cardinal D) verb auxiliar E) pronume cu valoare neutră 9. Varianta în care toate sinonimele sunt corecte este: A) echivoc = ambiguu, egal B) drastic = aspru, sever C) duplicitar = îndoit, fals D) a concilia = a împăca, a plana E) concludent = convingător, edificator
limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A VII-A 10. Alege varianta în care niciun cuvânt nu este derivat: A) altiţă, băiţă, căinţă B) bolând, bolnav, miriște C) oliţă, băciţă, crăiţă D) lămpaș, profesoraș, pedestraș E) păgubaș, îngeraș, lăcaș 11. Care dintre următoarele moduri ale verbului poate fi subiect în propoziţie: A) infinitiv B) participiu C) imperativ D) indicativ E) conjunctiv 12. Fraza „Rămăseseră perpecși, și se uitau într-una la el, de parcă nu le venea să creadă ceia ce vedeau.” conţine, indiferent de natura lor: A) două greșeli B) trei greșeli C) patru greșeli D) mai multe greșeli E) nicio greșeală 13. Alege varianta în care cuvântul subliniat este corect folosit: A) În ședinţă a fost imputat de reacţia sălii. Şi eu mã mut! B) I s-au amputat amigdalele. C) I s-au imputat cheltuielile exorbitante. D) A fost amputat prin legea XXX. E) Amputarea unor asemenea fapte este firească. 14. În fraza „De-o mai fi cum a-nceput îmi iau traista și mă mut.” sunt: A) trei predicate verbale B) două predicate verbale C) patru predicate verbale D) cinci predicate verbale E) patru predicate verbale și unul nomina 15. Sunt numai locuţiuni substantivale cuvintele din seria: A) ţinere de minte, foc de paie, aducere aminte B) încurcă-lume, numai piele și os, din zori și până-n noapte C) zgârie–brânză, târâie brâu, o aruncătură de băţ Grupuri şi serii D) în lung și-n lat, de-a lungul, în faţa E) cu scaun la cap, luare aminte de cuvinte 16. Sunt conjugate corect verbele din seria: A) așează, deșeartă, înșeală B) așează, deșartă, înșală C) așază, deșartă, înșală D) așază, deșeartă, înșală E) așează, deșeartă, înșală 17. Sunt perechi antonimice grupurile de cuvinte din seria: A) similar - asemănător B) ordonat - haotic C) constructiv - distractiv D) defect - viciu E) postum - postmortem 18. În enunţul „Are și el ceva profit”, cuvântul ceva are valoare morfologică de: A) substativ B) pronume relativ C) pronume nehotărât D) adjectiv pronominal nehotărât E) pronume cu valoare neutră. 19. „Piatra filozofală” are ca sinonim: A) bijuterie B) obstacol C) miracol D) piatra sfântă E) idee 20. Precizaţi funcţiile sintactice ale cuvintelor evidenţiate în enunţul următor „Hai, fiecare pe la casa cui ne are!” (I. Creangă): A) cuvânt fără funcţie sintactică, complement direct B) predicat verbal, subiect C) predicat verbal, atribut pronominal D) cuvânt fără funcţie sintactică, subiect E) predicat verbal, complement indirect
17
Limba Româna 17
CLASA A VIII-A Se dă textul: „D-l Nazarie vedea foarte clar ochii ei larg deschiși, cu pupilele reci, inteligente; vedea de asemenea zâmbetul care îi lumina toată faţa și care te putea păcăli atât de bine. Nu, pictorul se înșală vorbind de masca d-nei Moscu; nu e o mască, e o figură vie, concentrată, foarte atentă chiar; în orice caz, zâmbetul o face prezentă, ca și cum te-ar asculta cu toată fiinţa, ar fi vrăjită de cuvintele pe care le rostești. La început, o asemenea atenţie aproape te intimidează, te face să roșești, îţi dai însă repede seama că n-a ascultat nimic, că poate nici nu ţi-a auzit cuvintele. Ţi-a urmărit tot timpul gesturile, buzele ţi le-a văzut vorbind și știe când să te întrerupă.” (Mircea Eliade, „Domnișoara Christina”) 1. În fragmentul de mai sus, modurile de expunere sunt: A) descrierea, monologul B) naraţiunea, expoziţiunea C) descrierea și naraţiunea D) monologul și naraţiunea E) portretul și prozodia 2. Figurile de stil identificate în prima frază din textul de mai sus, sunt în ordine: A) trei epitete, o repetiţie, o metaforă B) două epitete, o repetiţie, o metaforă C) două epitete, o repetiţie, o personificare Figuri de stil D) două epitete, o repetiţie, două metafore E) două epitete, o metaforă, o personificare 3. Naratorul este: A) „vocea” care relatează întâmplările, în textul epic B) o instanţă reală, adică autorul C) întotdeauna un personaj care narează la persoana a III-a D) „vocea” din textul liric E) creatorul imaginarului artistic. 4. Cuvântul o din structurile o face prezentă și o asemenea atenţie este, în ordine: A) articol nehotărât și numeral Hmmm... B) pronume personal cu formă neaccentuată și numeral C) articol nehotărât și pronume personal cu formă neaccentuată D) pronume personal cu formă neaccentuată și articol nehotărât E) pronume personal cu valoare neutră și articol nehotărât 5. În ultima frază, din punct de vedere sintactic, pot fi identificate: A) două propoziţii principale și două propoziţii subordonate B) trei propoziţii principale și o propoziţie subordonată C) trei propoziţii principale și două propoziţii subordonate D) o propoziţie principală și trei subordonate E) două propoziţii principale și o propoziţie subordonată 6. În propoziţiile: „...vedea de asemenea zâmbetul care îi lumina toată faţa ... și te face să roșești roșești”,, mijlocul de îmbogăţire al vocabularului prin care s-au format cuvintele subliniate este: A) derivarea parasintetică B) compunerea C) împrumutul neologic D) conversiunea E) compunerea prin sudare
18
7. Sunt despărţite corect în silabe cuvintele din seria: A) ex-ha-us-tiv, ec-ze-mă, lef-șoa-ră B) ex-haus-tiv, e-cze-mă, lef-șoară C) ex-haus-tiv, ec-zemă, le-fșoa-ră D) ex-ha-us-tiv, ec-zemă, le-fșoa-ră E) ex-haus-tiv, ec-zemă, lef-șoa-ră
limba românã
Limba Româna limba românã
CLASA A VIII-A 8. Indică varianta care conține sinonime: A) gastronom = gurmand B) garanţie = cauţiune C) grotesc = amical D) deplorabil = plângăcios E) a devasta = a limita 9. Din grupul de cuvinte: măgărie, întrunire, monoclu, veșnicie, sunt formate prin derivare: A) 1, 2, 3, 4 B) 1, 2, 4 C) 1, 4 D) 2, 3, 4 E) 1, 3, 4 10. În enunţul: Ochelariii aceia trimite-i lui Ion sau lasă-ii lui Vasile, că altfel, dacă l-i da ocazia, nu se vor sfii să spună tuturor că li-i s-au furat, se găsesc: A) patru greșeli B) cinci greșeli C) nicio greșeală D) două greșeli E) șase greșeli 11. Opera literară poate fi definită ca: A) artă a cuvântului în care realitatea și ficţiunea se împletesc B) o sumă de romane de dragoste C) toate cărţile scrise într-un anumit domeniu Definiţii D) o știinţă E) un ansamblu de reguli de ortografie și punctuaţie 12. În fraza: „Problema nu pare a fi ceea ce cred alţii despre tine, ci ceea ce crezi tu despre tine”, subordonatele sunt: A) PR, SB B) PR, SB, SB C) PR, PR D) SB, PR E) PR, CD 13. „Fata morgana” însemnă: A) femeie fatală B) atracţie irezistibilă C) iluzie optică D) femeie necăsătorită E) fenomen fizic 14. În fraza: „S-a reluat din nou ideea că trebuie să se ajungă la același numitor comun pentru a se putea menţine în continuare unitatea coaliţiei”, există: A) două pleonasme B) trei pleonasme C) patru pleonasme D) un pleonasm E) cinci pleonasme 15. Sunt numai conjuncţii coordonatoare în seria: A) sau, ca, așadar, or B) fie, or, ca, deci C) sau, or, așadar D) ori, să, deci, sau E) și, sau, fie, căci 16. Sensul expresiei „A trece prin ciur și prin dârmon” este: A) a strecura B) a alege C) a selecţiona D) a examina E) a tortura 17. Identifică seria în care cuvintele pot intra atât în relaţie de omonimie cât și de polisemie: A) mână, picior, umăr, genunchi B) baie, mare, cer, pană C) foc, apă, aer, pământ D) mână, cap, cer, mare E) mână, cap, aer, toc 18. Nu are funcţie sintactică: A) interjecţia B) substantivul în vocativ C) locuţiunea prepoziţională D) adverbul E) locuţiunea substantivală 19. În fraza: „Dacă-i să vorbim și s-arătăm cum e treaba, înseamnă că am fost batjocoriţi și umiliţi fără drept de apel”, succesiunea propoziţiilor este: A) 1 SB, 2 PR, 3 PR, 4 CD, 5 PP, 6 PR, 7 PR B) 1 SB, 2 SB, 3 SB, 4 CD, 5 PP, 6 CD, 7 CD C) 1 CD, 2 PR, 3 PR, 4 CM, 5 PP, 6 PR, 7 PR D) 1 SB, 2 SB, 3 SB, 4 CD, 5 PP, 6 PR, 7 PR E) 1 SB, 2SB, 3 SB, 5 CD, 3 PP, 6 PR, 7 PR 20. Precizează funcţia sintactică a cuvântului subliniat din enunţul: „Era cu chef când a venit acasă”: A) Complement circumstanţial de mod B) Nume predicativ C) Atribut verbal D) Complement direct E) Complement indirect
19
Limba Româna 19
MAGIE PE GHEATA
PATINAJ Patinajul artistic este un sport de iarnă care constă în executarea de elemente specifice precum sărituri, piruete ș.a. pe o suprafață acoperită de gheață. Cele patru discipline în care se poate concura la nivel olimpic sunt proba de individual masculin, individual feminin, perechi și dans pe gheață. Disciplinele non-olimpice includ patinajul sincronizat. În competițiile de seniori, patinatorii execută de regulă două programe: programul scurt și programul liber care, depinzând de disciplină, pot include elemente precum piruete, sărituri, pași, ridicări, sărituri aruncate, „spirala morții”, secvențe de pași etc. Lama patinei are un șanț pe partea de jos ce creează două muchii distincte, o muchie interioară și una exterioară. În patinajul artistic, patinatorul se folosește de aceste muchii pentru a patina. Ca o altă trăsătură caracteristică, lama prezintă la vârf un set distinct de zimți, care ajută la executarea elementelor. Patinatorii concurează la diferite niveluri, novice, junior și senior, în competiții locale, naționale sau internaționale. Uniunea Internațională de Patinaj reglementează arbitrarea patinajului artistic la nivel internațional și desfășurarea competițiilor. Competițiile includ Jocurile Olimpice de iarnă, Campionatele Mondiale, Campionatele Europene, Campionatul „Patru Continente”, evenimente de Grand Prix etc. Competițiile majore, în general, se închid cu gale de demonstrații, în care patinatori de top din fiecare disciplină efectuează programe non-competitive. Mulți patinatori, atât în timpul carierei competitive cât și după terminarea acesteia, participă de asemenea la
20 limba românã
Limba Româna limba românã
MAGIE PE GHEATA
spectacole pe gheață care se execută și în timpul sezonului competitiv, și în afara lui. Ca să ajungă ce este astăzi, un sport spectaculos, cu audienţe incredibile în timpul Jocurilor Olimpice, patinajul artistic a traversat o istorie de mai bine de 200 de ani. În mod evident, în 1772, atunci când Robert Jones, un locotenent britanic de artilerie, își publica al său Tratat despre patinaj („A Treatise on Skating”) – pe care-l putem considera astăzi primul manual din istoria disciplinei – patinajul pe gheaţă n-avea nicio legătură cu ce vedem noi astăzi la televizor. Concursurile se organizau ici și colo, fără noimă și fără norme universal - valabile, în pur „stil englezesc”, rigid și formal: patinatorii, doar bărbaţi, nu îndrăzneau să fie creativi și desenau pe gheaţă, cu patinele, „figuri” în forma cercurilor și a cifrei 8. Această perioadă, a începutului de drum, cu figuri obligatorii trasate pe gheaţă, a dat și numele sportului, „figure skating”. Iar numele s-a păstrat, în ciuda faptului că „figurile” au dispărut, la un moment dat, din programele patinatorilor. Cel care a schimbat în mod categoric stilul de a patina predominant în epocă a fost
americanul Jackson Haines, considerat până în zilele noastre„părintele patinajului artistic modern”. Balerin și dansator, primul campion al Americii la patinaj artistic, în anul 1864, Jackson și-a uimit auditoriul, atunci când și-a prezentat „figurile”
21
Limba Româna 21
MAGIE PE GHEATA obligatorii având muzică pe fundal și încercând să integreze mișcări de dans în programul său; mai mult: Haines a fost primul care a purtat patine a căror lamă era prinsă de gheată cu șuruburi. A-ţi mișca mâinile în timp ce te deplasezi liber pe gheaţă, să te învârţi și chiar săncerci să sari – iată însă niște inovaţii pe care americanii nu le-au agreat. Considerat prea teatral de colegii săi de generaţie, Jackson Haines a părăsit America și s-a stabilit la Viena, unde felul său de a patina a câștigat numeroși King“, deși America nu i-a recunoscut adepţi. A pus pe picioare o școală în inovaţiile în timpul vieţii și deși stilul său care tinerii austrieci puteau să înveţe de a patina – care a primit într-un final să patineze ca el, iar câţiva dintre elevii denumirea de „International Style of lui au înfiinţat mai târziu, adică în 1892, Skating“ – a fost pentru prima dată folosit International Skating Union (ISU), și astăzi pe teritoriul american, în competiţii, abia forul conducător în patinajul artistic. Și, în anul 1914. după ce vreme de ani buni a patinat în În România, patinajul a început să fie diverse zone ale Europei (în ceea ce am numi azi show-uri pe gheaţă), Jackson practicat din a doua jumătate a secolului Haines – până la urmă, prima celebritate al XIX-lea. La începutul secolului XX, din istoria patinajului artistic – a murit Clujul devine centrul de activitate al din pricina unei pneumonii, în 1875, în patinajului, locul unde se desfășoară Finlanda, la numai 35 de ani. Contactase Campionatele Naționale de Patinaj. În 1965, în București s-a construit boala călătorind cu sania prin Rusia, de la patinoarul Floreasca. un patinoar improvizat la altul. Pe piatra sa de mormânt scrie: „America’s Skating Webgrafie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Patinaj_artistic http://www.historia.ro
22 limba românã
Limba Româna limba românã
SPIRIT DE ECHIPA
HANDBAL Handbalul este un sport de echipă care se joacă cu o minge. Meciul are loc între două echipe a 7 jucători (6 jucători de câmp și un portar) pe durata a două reprize a câte 30 de minute. Scopul jocului este de a marca cât mai multe goluri în poarta echipei adverse. Echipa care marchează mai multe goluri câștigă meciul. Handbalul este un joc sportiv relativ tânăr, care a apărut în Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Originile lui sunt însă mult mai depărtate și le găsim în unele jocuri cu caracter popular practicate în Evul Mediu și în jocurile dinamice folosite în școlile din centrul și nordul Europei la începutul secolului al XIX-lea. Toate acestea ca principale surse de origine, au fost contopite și modernizate sub influenţa unor jocuri sportive deja cu statut de competiţie: baschetul, rugbyul și mai ales fotbalul. În toate variantele lui, jocul de handbal a apărut mai întâi în școli ca material didactic, rod al imaginaţiei creatoare a unor eminenţi profesori de educatie fizică. Vom lua în considerare ca dată de atestare a fiecarei variante, momentul în care depășește ,,curtea școlii” iar ca ,,părinte” pe cel care i-a dat un regulament oficial și l-a lansat într-o formă competiţională în afara orelor de educatie fizică. Se disting și sunt atestate trei rădăcini multinaţionale, fiecare cu o variantă nu prea mult deosebită de handbalul consacrat și practicat astăzi pe toate cele cinci continente.
23
Limba Româna 23
SPIRIT DE ECHIPA
1. Handbalul nordic de sală- povestea adevarată a jocului de handbal începe în anul 1898, când directorul școlii reale din localitatea Ordrup – Danemarca, interzice elevilor practicarea fotbalului din cauza numeroaselor accidentări care determinau foarte multe absenţe de la cursuri. Pentru a nu renunţa la jocul cu mingea, băieţii din clasele superioare au început să joace fotbal cu mâna. Profesorul lor de educaţie fizică, Olger Nielsen, participant la prima ediţie a Jocurilor Olimpice moderne în anul 1896, la probele de tir și scrimă, este cucerit de această idee a elevilor săi, dând acestui nou joc un cadru organizat, stabilind și primele reguli. Îl denumește în mod logic ,,haandbol” în replica la „football”. 2. Hazena - tot la începutul secolului XX, după unele date în 1894, în Cehoslovacia, inspectorul ministerial pentru educaţie fizică Jozef Klemker introduce în programa școlară un joc dinamic, asemănător ca idee generală cu handbalul de astăzi. În anul 1905 profesorul Vaclav Karas din Praga, și imediat în 1906 profesorul Antonim Kristof consacră acest joc, dându-i un cadru competiţional cu regulamente, denumindu-l CESKA HAZENA, spre a se
deosebi mai clar de handbalul nordic, dar și pentru a-și asigura paternitatea. 3. Handbalul ,,mare” – pe terenul de fotbal în 11 jucatori – este o ,,invenţie nemţească” și îl are ca autor final pe profesorul Karl Schelenz, șeful catedrei
24 limba românã
Limba Româna limba românã
SPIRIT DE ECHIPA
de atletism de la Facultatea de Educaţie Fizică din Berlin. Profesorul Schelenz a experimentat cu studenţii lui timp de doi ani, o variantă a unui joc cu mâna inspirat, din câteva jocuri dinamice folosite în orele de educaţie fizică: „torball”, „folkerball” și o variantă denumită chiar „handball”, pe care profesorul Max Heiser l-a definit și practicat din 1917. A preluat de la fiecare câte ceva, le-a scos din sala de gimnastică și într-o formă finală, le-a transpus pe terenul de fotbal, respectând dimensiunile și marcajul respectiv. Primele jocuri demonstrative au loc în cadrul serbărilor sportive de sfârșit de an (1919), iar imediat în toamnă se organizează competiţii locale la Berlin, dar și în alte orașe. În România handbalul a pătruns prin ,,filiera germană” în anii 1920 – 1921, imediat după lansarea lui oficială la Berlin în anul 1919 de către profesorul Karl Schelenz. Ne referim la handbalul în 11 jucatori, pe terenul mare de fotbal, care va domina categoric cele două surori mai mici – handbalul în 7 pe teren mic și Hazena cehă – în toată această perioadă interbelică. Adevărata poveste
Limba Româna
a handbalului din România începe în anul 1920, când un mic grup de profesori de educaţie fizică din Ardeal, de la Sibiu, Bistriţa și Brașov, unii cu studii superioare de specialitate în Germania, sunt invitaţi de rectorul facultăţii din Berlin și de fostul lor profesor de atletism KARL SCHELENTZ (părintele handbalului în 11 jucatori) sa asiste la marile serbări sportive tradiţionale cu ocazia sfarșitului de an școlar, abia reluate după razboi. În 1928 se organizează la Sibiu prima școală de arbitri de handbal. Federația Română de Handbal se constituie la 7 aprilie 1933, mai întâi ca filială a Federației de Baschet și Volei. După trei ani, devine independentă. Primul meci internațional al României a avut loc în 7 aprilie 1936, împotriva Poloniei, meci pe care România l-a câștigat cu 6-4. Primul meci de handbal în sală a avut probabil loc în Sala Obor în 1934. Alte orașe, în afară de Sibiu, unde au fost organizate echipe de handbal au fost: Brașov, Mediaș, Sighișoara, Agnita, Reșița, Timișoara, Lugoj. Webgrafie: http://www.frh.ro www.wikipedia.org
25
25
DESENELE VOASTRE Redacţia vă mulţumește tuturor pentru desenele trimise! Cu bucurie am constatat că la ediţia precedentă am primit cele mai multe desene de la voi de când am lansat această provocare. Revista având alocate doar două pagini pentru această rubrică, am sortat doar câteva dintre acestea, pentru a vi le prezenta în cadrul revistei. Vă mulţumim și așteptăm în continuare desenele voastre! Oana Borș clasa a IV-a Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie
Maria Diana Crăciun clasa a IV-a Colegiul Tehnic de Transporturi Auto Baia Sprie
Andreea Drăgulin clasa a III-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila Alexandra Picuș clasa a III-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila
26 limba românã
Limba Româna limba românã
Andra Bugă clasa a III-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila
DESENELE VOASTRE Maria Pavel clasa a II-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila
Marina Ramona Bănaru clasa a II-a Școala Gimnazială „Academician Marin Voiculescu” Giurgiu
Sidonia Blidea clasa a III-a A Școala Gimnazială „Zaharia Boiu” Sighișoara
Simona Vrăbiuță clasa a II-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila
Maria Bândac clasa a II-a B Școala Gimnazială „I.L. Caragiale” Brăila
27
Limba Româna 27
CEL MAI FRUMOS PANOU SMART Vă invităm să participaţi la Concursul „Cel mai frumos panou SMART”. SMART va premia cele mai frumoase panouri de promovare a Concursurilor SMART la nivel de școli ! Acestea pot cuprinde: foto din timpul desfășurării concursurilor; foto de la festivitatea de premiere SMART; foto cu cei mai isteţi elevi ai școlii și cu elevii care au obţinut cele mai bune rezultate la SMART; desenele cu tematică SMART; afișe SMART; și alte materiale și idei cu referire la SMART rezultat al creativităţii voastre. Cele mai interesante panouri SMART vor fi postate pe site-ul SMART și publicate în cadrul revistelor SMART. Organizatorul SMART va fotografia panoul cu un aparat digital și va trimite foto la e-mail: office@concursurilesmart.ro – data limită 9 mai 2014 - cu cât trimiteți mai repede cu atât mai bine ! (nu vor intra în concurs decât fotografiile bine realizate). Succes !
Locul I Premiu: Aparat foto
Elevii Şcolii Gimnaziale ,,C. Giurescu” Chiojdu judeţul Buzău Coordonator - prof. înv. prim. Corina Burlacu
28 limba românã
Limba Româna limba românã
CEL MAI FRUMOS PANOU SMART
Locul II
Premiu – Laminator A4 Clasele a III-a şi a IV-a din cadrul Şcolii Gimnaziale ,,Ştefan Cel Mare” Dobrovăț, judeţul Iași Coordonatori - prof. înv. primar Mihaela Luca și prof. Estela Postelnicu
Locul III
Premiu – Imprimantă laser Elevii Şcolii Gimnaziale Ruginești judeţul Vrancea Coordonator – prof. Limba Franceză Mihaela Avel
Pentru a vizualiza alte Panouri SMART desemnate câștigătoare la ediţiile anterioare, vizitaţi www.concursurilesmart.ro
29
Limba Româna 29
HAI SÃ NE JUCÃM!
Gaseste diferentele!
Smarty, deşi cele două imagini par la fel, între ele există câteva diferenţe. Câte diferenţe sunt şi care sunt acestea?
30 limba românã
Limba Româna limba românã
HAI SÃ NE JUCÃM!
Gaseste drumul cel bun
Clovnul jongler vrea să ajungă la prietenii lui, dar numai unul dintre cele 5 drumuri îl va duce acolo. Nu-l lăsa să se rătăcească în labirint, găsește drumul cel bun!
Alice Lui Alice îi place mult să confecţioneze fulare. Din neatenţie însă a pierdut patru dintre fularele ei preferate în paginile acestei reviste. Ajut-o tu pe Alice să le găsească şi ea te va răsplăti cu o mică surpriză!
Răspunsurile corecte le puteţi trece pe hârtie (fără a decupa sau tăia revista) şi trimite la adresa de la sfârşitul revistei, sau la e-mail: jocuri@concursurilesmart.ro. Astfel veţi avea şansa câştigării unui premiu. Dacă mai aveţi şi alţi colegi ce doresc să trimită răspunsurile la joculeţe, puteţi trimite cu toţii în acelaşi plic, dar să nu uitaţi să vă treceţi numele şi adresa corectă. Data limită pentru primirea e-mailurilor/ plicurilor este 10 mai 2014. Câştigătorii vor fi afişaţi pe site-ul www.concursurilesmart.ro. Succes !!!
Limba Româna
31
31
Concepţie şi execuţie grafică
Vã asteptãm sã participati si la celelalte probe propuse de SMART:
str. Copăceni nr. 46 modul 1 sector 3 Bucureşti, cod 030395
32 limba românã
Limba Româna limba românã