Revista de biologie nr 3

Revista de biologie a „Colegiului economic ION GHICA Târgovişte” Nr.3 Ian 2015

™

®

Toate drepturile rezervate. All right reserved . Copyright ©

Ce este SIDA?

Prof. Ciobanu Nicoleta REDACTOR-­‐ŞEF Gabriela Ganea Rubrica: S7aţi că?

Ruxi Sanda Rubrica: Ecos

Andrada Dinu Rubrica: Locuri care trebuie văzute

Rubrica: Eş7 ceea ce mănânci Luanna Soare Andrada Drăgan Rubrica: Jocuri

Roxi Stancu Rubrica: Sănătate pentru 7ne Bianca Ciocan Rubrica: Sfatul medicului Niki Bondilă Rubrica: Ionuț Sasu Rubrica: Diversitatea lumii vii

Diversitatea lumii vii

Teodor Dumitru TEHNOREDACTOR

2

CUPRINS: • Suntem ceea ce mâncăm...............pag4 • Diversitatea lumii vii...................pag8 • Sfatul medicului.......................pag12 • Jocuri..................................pag16 • Glume pentru toată lumea............pag18 • Locuri care trebuie văzute...........pag20 • Ecos...................................pag22

3

Suntem ceea ce mâncãm Suntem ceea ce mâncăm … Sau continuarea: „Spune-mi ce mănânci ca să iţi spun cât de sănătos eţti!” Ştiaţi că în cursul vieţii un om consumă 40 până la 50 de tone de alimente? Aşadar, nu trebuie să ne fie mare mirarea că obiceiurile noastre alimentare sunt mai mult decât decisive pentru sănătatea noastră.

“Medicii lucrează pentru a ne menţine sănătatea, iar bucătarii, ca s-o strice. De cele mai multe ori, ultimii au mai mult succes.”- spunea Diderot. Aproximativ 70% dintre bolile românilor sunt provocate de alimente şi modul nostru de hrănire, cu precizarea că datele ştiinţifice atestă că alimentaţia vegetariană prezintă mai puţine riscuri pentru sănătate decât cea cu produse animale.

4

Ce este indicat să conţină micul dejun? În primul rând să fie bogată în glucide sau în hidraţi de carbon (produse cerealiere integrale, vegetale si fructe). De exemplu: legume consumate ca atare sau fierte în aburi, pâine integrală, fulgi de ovăz, nuci şi fructe proaspete ori uscate, cartofi copţi… sunt doar câteva din opţiunile gamei variate a unui mic dejun sănătos şi echilibrat.

Redu cantitatea de sare sau alimente sarate si neapărat alimentele bogate in grasimi.

Desi este greu avand in vedere ofertele de alimente de pe piată, incearcă să eviti E-urile si alimentele ce mustesc de acesti aditivi (brânza topită, margarina, salam, parizer, cârnaţi, crenwurşti, dulciuri concentrate s.a.). Învaţă să citeşti pe etichetă, căci în fond o faci pentru tine şi pentru familia ta.

Bea cât de multe lichide poţi! Alege apa plată în locul celei minerale şi nu uita de ceaiurile de plante care sunt un adevărat izvor de tinereţe. Uită de sucurile acidulate care te încarcă de E-uri şi te balonează. Alege tot ce este natural şi 5 te vei simţi mult mai bine.

Fă mişcare în mod regulat!

Mergi pe jos, pe bicicletă, uită de lift şi foloseşte scările, aleargă în parc, du-te la o sală de fitness, fă aerobic, tae bo…, toate te ajută să-ţi încetineşti procesele de îmbătrânire, ca să nu mai vorbim de tonifierea corpului nostru şi de lupta împotriva kilogramelor in plus.

Evită ronţăitul între mese!

Toate produsele din magazine de tipul snacks-uri, biscuiti, covrigei, sărăţele, fursecuri, pateuri… ne amăgesc atunci când nu avem timp să luăm masa, făcându-ne astfel decât rău. Soluţia: optează pentru fructe. Sunt pline de vitamine şi iţi potolesc foamea.

Nu uita de somn!

Specialistii ne recomanda intre 6 si 9 ore de somn, nici mai mult de 9 , dar nici mai putin de 6. Asadar mare atentie celor care se obosesc peste masura.

6

Şi bineînţeles îndemnurile: nu fuma şi consumă alcool cu moderaţie! Deşi renunţatul la ţigări s-a dovedit a fi un chin pentru cei mai mulţi dintre cei care s-au împătimit să renunţe, fapt care a descurajat, recomandarea mea este ca măcar să reflectaţi şi să fiţi conştienţi de riscurile la care vă supuneţi organismul dvs. şi nu numai. Alegerea însă vă aparţine. Pot doar să vă urez să gasiti calea cea dreapta care să vă mulţumească. J

7

Diversitatea lumii vii J

Animalele sălbatice din ROMÂNIA România este o ţară în care trăiesc numeroase animale sălbatice. Dincolo de oraşe, în pădurile şi câmpiile noastre, avem specii diverse. Iată câteva informaţii interesante despre câteva animale sălbatice din România.

În România, influenţa oamenilor asupra animalelor se poate vedea în cazul unor specii.

Vânătoarea excesivă sau eliminarea habitatului natural au dus la punerea în pericol a unor specii.

8

LUPUL Lupul (Canis lupus lupus) este un mamifer sălbatic, robust şi suplu, de talie mare. Dimorfismul sexual nu este pronunţat. Lupul este un animal digitigrad, călcând pe perniţele degetelor, care sunt prevăzute cu unghii neretractile. Capul, similar unui câine de talie mai mare, este prevăzut cu un bot lung (10 cm), triunghiular, ornat cu mustăţi, lungi şi dese. Ochii sunt putin oblici, mai depărtaţi in comparatie cu cainele, cu pupila rotunda. Urechile sunt mai mici, in comparatie cu cainele, ascutite si purtate in sus. Caninii sunt foarte bine dezvoltaţi. Gâtul este puternic, ornat de un guler in sezonul de iarna.

Pieptul este puternic, adânc şi suficient de lat. Coada este stufoasa, relativ scurtă şi groasă. Picioarele puternice şi musculoase sunt acoperite de par scurt. Picioarele anterioare par mai înalte decât cele posterioare. Urma lupului este similară celei a unui câine de aceeasi talie, dar uşor mai alungită. Degetele sunt imprimate mai strâns, cu ghearele vizibile, cele din mijloc fiind mai apropiate decât la câine. Când sunt în haită, lupii calcă unul pe urma celuilalt, astfel că pe zapadă este greu de estimat numărul membrilor haitei.

9

URSUL BRUN Ursul brun frapează prin aspectul şi talia sa. Se diferenţiază de celelalte rase de urşi prin dezvoltarea excesivă a musculaturii cefei şi spatelui, dându-i aspectul unui animal cocoşat. Este animal plantigrad, călcând pe toată talpa piciorului, similar omului. Centrul de greutate se află in laba piciorului.

Animal corpolent şi musculos, urusul carpatin prezintă un cap lat, masiv, de forma rotundă spre ovală.

Fruntea este bombată. Nasul este scurt, conic, urechile rotunjite, iar ochii mici, oblici, cu pupila rotundă şi irisul colorat în tandem cu coloritul blănii. Gâtul este scurt, gros şi musculos. Spatele este bombat, uşor înclinat către omoplaţi.

Coada este scurtă şi puternică (ciot). Picioarele sunt lungi, puternice, musculoase şi sunt prevăzute cu tălpi scurte (până la 30 cm).

Laba picioarelor este prevăzută cu gheare curbate, puternice. Ghearele de la nivelul membrelor anterioare sunt mai lungi (formând adevărate căngi).

10

RÂSUL Cu denumirea ştiinţifică Lynx lynx şi denumirea secundară în limba română linx, este la ora actuală cea mai mare felină din fauna sălbatică a României. Denumit şi pantera Carpaţilor, râsul este răspândit natural din golul alpin până în Delta Dunării, având o mare adaptabilitate şi amplitudine ecologică.

La ora actuală însă, exemplarele din afara Carpaţilor şi Subcarpaţilor sunt foarte rare, ca urmare a vânătorii necontrolate practicate în secolele XX - XXI. Râsul este un animal puternic şi rezistent, de o agilitate şi agerime uluitoare. Are până la 1,5 m lungime, cu o coadă de 15-25 cm. Elementele caracteristice sunt favoriţii pe maxilarele superioare, vârful cozii negru, iar în vârful urechilor (care au 4-5 cm) are smocuri de peri negri.

11

Ce este SIDA? SIDA (Sindromul Imunodeficienței Dobândite), este o afecțiune a sistemului imunitar, caracterizată prin infecții oportuniste, neoplasme, disfuncții neurologice și o mare varietate de alte sindromuri. Acronimul SIDA provine din limba franceză: Syndrome d'Immuno-Deficience Acquis.

SIDA este un sindrom care denumește totalitatea bolilor asociate infecției cu virusul HI (HIV), infecție care duce la slăbirea, respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele netratate infectate cu HIV vor dezvolta în cele din urmă SIDA. SIDA afectează în special populația tânără, activă din punct de vedere sexual, însă se poate transmite și de la mamă la copil (făt), în cursul nașterii prin contactul cu sângele matern sau după naștere prin alăptare.

Evoluția fatală a tuturor pacienților atinși de SIDA, în ciuda terapiilor celor mai moderne, sofisticate și costisitoare aplicate, împreună cu extinderea bolii, cu afectarea inclusiv a copiilor, sunt factori de alarmă și de generare a psihozei de teamă față de acest flagel al secolelor XX-XXI. 12

DIAGNOSTIC Metodele de laborator folosite se împart în metode de depistare și metode de confirmare. Scopul depistării este descoperirea tuturor persoanelor seropozitive, cu riscul de a depista în acestă primă fază și falși seropozitivi. Această depistare se face de exemplu prin teste rapide cu citire după doar 30 de minute sau teste ELISA. Din cauza posibilității unui test fals pozitiv, se recurge la confirmarea seropozitivității, testare care se supune unei stricte confidențialități medicale pentru protejarea sferei de intimitate a celui posibil seropozitiv.

Depistarea și confirmarea infectării cu HIV se face în laboratoare specializate pentru aceasta, durata de manoperă a acestor teste fiind variabilă, de la ore (în cazul testului rapid) la săptămâni (în cazul testelor ELISA de prezumție) sau Western-Blot (de confirmare a infecției).

13

Tratament - Acesta cuprinde două capitole: tratamentele de inhibiție a virusului si tratamentele preventive sau curative ale diferitelor boli dezvoltate. De altfel, un oarecare număr de reguli de viată sunt recomandate persoanelor seropozitive, cu scopul de a frâna evolutia spre SlDA declarată si transmisia bolii.

- Tratamentul impotriva virusului se bazează pe mecanismele care inhibă replicarea virala, ca zidovudina (AZT) sau didanozina. Se folosesc, de asemenea, antiproteazele, proteazele fiind enzimele care permit virusului să fabrice proteine necesare supraviețuirii sale.

Uneori, este util să fie asociate unele cu altele până la trei astfel de medicamente (triterapie), cu scopul de a-i creste eficacitatea globală.

Aceste diferite metode de tratament antrenează o ameliorare provizorie a stării bolnavului. În plus, după studii recente, luarea de AZT de către o femeie gravidă contaminată ar diminua cu 50% riscul contaminării fătului. Totuși, nici o terapeutică nu permite actualmente să se aibă în vedere o eradicare a virusului din organism, deoarece el este integrat in genomul (totalitatea genelor purtate de catre cromozomi) limfocitelor pe care le infectează.

- Tratamentele preventive sau curative, a consecințelor deficitului imunitar (infecții oportuniste, tumori), se bazează pe administrarea de antibiotice, de antifungice și de antimitotice (ehimioterapie, interferon), precum și pe radioterapie și chirurgie.

14

- Sfaturile pentru igiena vieții cuprind precauțiile care trebuie să fie luate de o persoană seropozitiva pentru a nu se recontamina. In fapt, contaminările multiple, prin aporturile repetate de virus pe care le antrenează, precipita evoluția bolii, deci trecerea la faza de SlDA declarată. Seropozitivului i se mai recomandă să-și asigure o urmărire medicală regulată: medicamente administrate preventiv sau precoce și asociate cu o bună igienă a vieții (alimentație corecta, curățenie corporală, odihnă, abținerea de la medicamente sau de la droguri care pot deprima suplimentar imunitatea, abținerea de la activităti care riscă provocarea unor răniri), intârzie deosebit de eficace evoluția bolii.

Prevenirea - Prevenirea SIDA constă in prevenirea contaminării cu H.I.V. Orice persoană contaminată poate transmite imediat virusul, chiar in timpul perioadei care precede seroconversia, adică atunci când contaminarea sa nu poate fi constatată.

15

AP Acordul Profesorului (ca de obicei J )

AP

J

Games

Gam es ATENŢIE!!!

Nerecomandat celor care nu au chef de viaţă

J

J J

16

INTEGRAMĂ-dificultate medie ;)

17

Glume în imagini:

Mă gândesc la tine...

- Alo, iubițel ? Ce faci ?

– Mănânc și mă gândesc la tine !

– Ce drăguuuț ! Ce mănânci ?

– Colivă .

Gheorghe sună la urgențe 112: - Alo, salvarea?!

– Da, ce s-a întâmplat?

– Soția mea are halucinații!

– Cum ați realizat asta?

– Sunt fantome în casă și ea nu le vede!

18

Chuck Norris și tabelul periodic Î: De ce a distrus Chuck Norris tabelul periodic al elementelor?

R: Că el nu folosește decât elementul surpriză.

Locuri care trebuie văzute Marea Barieră de Corali, Australia Multe dintre lucrurile pe care le considerăm anomalii vor deveni stări de fapt. Este o certitudine că gheţarii se topesc rapid, iar acest fenomen are o influenţă directă asupra echilibrului ecosistemului. Însa acesta nu este singurul simptom al îmbolnăvirii planetei. Există locuri pe Pământ a căror frumuseţe ne-a fascinat întotdeauna. Dacă aţi vizitat o parte dintre ele şi aveţi fotografii sau vederi, ar fi bine să le păstraţi la loc de cinste. Este posibil ca acestea sa fie ultimele mărturii ale faptului că locuri de vis au existat la un moment dat pe Terra. În cateva zone schimbările au început deja. În altele, sunt pe cale să înceapă. Puteţi sta acasă (va fi mai puţin deprimant şi nu veţi contribui personal la creşterea emisiilor de carbon rezultate în urma zborurilor aeriene) sau puteţi pleca în explorarea unor locuri pe care pur şi simplu nu trebuie să le rataţi. Bob Henson, autorul cărţii The Rough Guide to Climate Change şi colaborator al Corporaţiei pentru Cercetări Atmosferice din Boulder, Colorado, ne aduce în atenţie cinci locaţii a căror existenţă este incertă în viitorul apropiat.

20

Creşterea temperaturilor înseamna, printre altele, distrugerea habitatului natural în care se dezvoltă recifele de corali, care depind de balanţa delicată a temperaturii oceanului şi a compoziţiei chimice a apei. Aceasta din urmă are un efect direct asupra paletei largi de culori sub forma cărora ni se înfăţişează coralii. Chiar dacă pare greu de crezut, dovada faptului că lucrurile stau aşa sunt zecile de recife a căror coloraţie a fost deja afectată. Efectul de albire este dat de algele care trăiesc în corali. În urma modificărilor de mediu, acestea pier, iar rămăşiţele lor albe acoperă coralii.

Marea Barieră de Corali este compusă din aproximativ 2.900 de recifuri individuale, însa partea de nord a început deja să manifeste primele simptome ale unui dezechilibru. Autoritatea Parcului Marin "Marea Barieră de Corali" aproximează că în perioada următoare acest fenomen va cunoaşte o accentuare, iar rezultatul va duce la distrugerea unuia dintre cele mai frumoase creaţii ale naturii din lume.

21

MAREA NEAGRĂ Partea I Ecosistemul Marii Negre Deşi nu are o diversitatea biologică ridicată, Marea Neagră formează un ecosistem complex cu trăsături unice în ceea ce priveşte caracteristicile fizico-chimice şi biologice.

Mediul propice vieţii se desfăşoară în general pe platforma continentală marină, până la adâncimea de 150-200 m şi este influenţat într-o largă măsură, de condiţiile mediului ambiant şi de dinamica apei. Mai jos, prezenţa hidrogenului sulfurat (H2S), face ca 85-90% din întreaga masă a apei, cu excepţia bacteriilor anaerobe, să fie complet lipsită de viaţă.

Ecosistemul marin este alcatuit din biotop (apa, natura substratului, factorii geografici si climatici, salinitate, elementele minerale) si biocenoza (totalitatea organismelor vii din biotop, ce apartin unor specii diverse si sunt interdependente din punct de vedere functional), care impreuna formeaza un ansamblu integrat si in permanenta interactiune.

22

Biotopul Mării Negre: Bentalul este format din stânci, nisipuri, maluri, depuneri organice sau minerale. O caracteristică a Mării Negre o constituie salinitatea ei redusă, care se explică prin însemnatul aport de ape dulci ce îl primeşte de la fluviile mari care se varsă în bazinul ei. Un rol însemnat în dinamica speciilor marine îl au mişcările apelor mării.

Valurile şi curenţii de suprafaţă ocazionali se răsfrâng în transportul de aluviuni. Variaţia termică este destul de mare între lunile de vara, când apele ajung la 25-27°C şi cele de iarnă când pot coborâ sub 0°C. Variaţiile de temperatură cu inversarea lor între anotimpul cald şi rece au loc numai până la adâncimea de 75-100 m. Sub această adâncime există o temperatură constantă de 7°C ce creşte câtre fund până la 9°C. Reacţia mediului este alcalină. Oxigenarea apei variază cu anotimpul şi adâncimea, în perioada rece paturile superficiale sunt suprasaturate de oxigen. Concetraţia oxigenului scade odată cu adâncimea. De la 150-200 m până la fundul mării gazul solvit este hidrogenul sulfurat (H2S).

23

Structura biotopului determină configuraţia ecosistemului. În Marea Neagră acesta poate fi împărţit în şaşe etaje principale (supralitoral, mediolitoral, infralitoral, circalitoral, periazoic, azoic).

Etajul supralitoral, este format din zonele de ţărm acoperite ori stropite de valuri în mod întâmplător. Zona prezintă o umiditate accentuată, inundabilitate, o cantitate în general mare ori măcar semnificativă de materii organice aduse de valuri sau de origine locală. De obicei materiile organice se află în descompunere formând depozite cu miros de metan şi sulfură de hidrogen. Flora este formată mai ales din anumite forme de alge, rar licheni cu rezistenţă la variaţiile de mediu şi hidrofile. Cu o frecvenţă mai redusă se întâlnesc şi angiosperme, mai ales în partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Pe lângă bacteriile aerobe şi mai puţin anaerobe, fauna include numeroase crustacee, insecte şi viermi. Mare parte din aceste vietăţi se hrănesc din depozitele de materie organică. O parte mai mică este formată din mici prădători. La acestea trebuie adăugate vietăţile pasagere, în special păsările de mare.

24

Etajul supralitoral Etajul mediolitoral sau pseudolitoralul, cuprinde zona de spargere a valurilor (între 0 si 0,5 m adâncime) şi se împarte după natura substratului în zone pietroase, respectiv nisipoase sau mâloase.

Etajul mediolitoral Zonele pseudolitorale pietroase adăpostesc organisme capabile a rezista perioadelor scurte de deshidratare şi care se pot fixa bine de substrat. Aici intra unele specii de alge şi scoici cum sunt bancurile de midii. Lor li se adaugă vieţuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. în cadrul zonelor cu substrat dur, pseudolitoralul ocupă o fâşie lată de 2-10 m în funcţie de înclinaţia platformei stâncoase. În anumite condiţii şi în acest mediu apar depozite de materie organică făcând legatura cu biotopul anterior.

25

Sperăm că v-­‐a plăcut revista şi că nu v-­‐am plic^sit J Ne reîntâlnim luna viitoare!

VACANŢĂ PLĂCUTĂ!!! J Colegiul Economic „ION GHICA” Târgovişte Ianuarie 2015