Page 1

REVISTA CLUBULUI DE PRESA COLEGIUL ECONOMIC BUZĂU NUMĂRUL IV/ 16-30 MAI 2013


CUPRINS ABSOLVENŢI CU CARE NE MÂNDRIM: SÎRBU RALUCA,

Pg. 3

NICOLAE ELENA, ŢEPOR GABRIELA Boarcăş Alina, Vlad Larisa GTP- UN PROIECT PENTRU TOŢI

Pg. 10

Niţu Georgiana, Oprea Ramona Elena NE UNEŞTE ADOLESCENŢA Scorţanu Iulia, Iliescu Adela

Pg. 19

VIZITĂ LA UN AGENT ECONOMIC

Pg. 21

Scorţanu Iulia, Iliescu Adela MÂNA CEA FINĂ A DESTINULUI

Pg. 23

Panait Elena

2


ABSOLVENŢI CU CARE NE MÂNDRIM

Raluca Sîrbu 2011-2012- locul I la Olimpiada Naţională Servicii 2012-2013- Menţiune la Olimpiada Naţională Servicii 1. Cât de mult te-ai pregatit pentru a atinge perfecţiunea de a câştiga Olimpiada natională anul trecut şi care au fost sacrificiile pe care a trebuit să le faci? In primul rând, pentru mine câştigarea Olimpiadei naţionale insemna atunci un lucru greu de atins, deoarece nu ştiam ce va fi, niciodata nu mai participasem la un asemenea “eveniment”. Astfel, am decis că trebuie să mă pregătesc intens pentru a obţine un loc cât mai bun şi spre a îmi demonstra mie şi celorlalţi că sunt capabilă de mult mai mult decat ceea ce arătasem că pot să fac până atunci. Pregătirea in sine a durat din momentul in care am aflat despre existenţa acestei olimpiade şi până in ziua precedentă susţinerii examenului, cam trei luni. Faptul că nu mi-am petrecut foarte mult timpul liber alături de părinţi a reprezentat un sacrificiu pe care l-am făcut in vederea acestei reuşite (pentru mine asta reprezintă: o reusita nu o 3


perfecţiune), pe lângă renunţarea la alte competiţii şi proiecte interactive şi a merge la teatru impreuna cu colegii. 2. Crezi că a fost uşor să obţii acest rezultat? Nu pot spune că a fost uşor, dar nici greu să obţin acest rezultat. Intr-adevar, am muncit mult pentru a ajunge pe primul loc, dar mi-a făcut plăcere să invăţ, astfel am dobândit noi cunoştinţe şi le-am dezvoltat pe cele existente, fapt pentru care mă bucur că am avut ocazia să trăiesc aceasta experienţă. 3. Consideri că un alt elev de la Colegiul Economic ar fi capabil să obţină acelaşi rezultat? Consider că oricare alt elev de la Colegiul Economic ar fi capabil să obţină acelaşi rezultat, in măsura in care imbrăţişează cu plăcere şi vădit interes materiile de specialitate, aşa cum şi eu din clasa a IX-a şi până in prezent, iubesc, in mod special, contabilitatea, fiind drumul pe care vreau să-l urmez. 4. Au avut loc schimbări in viaţa ta de când ai obţinut acel premiu? Poate domnii profesori s-au comportat diferit, părinţii?

4


Au survenit multe schimbări in viaţa mea de când am obţinut acel premiu, atât in plan psihic, moral, cât şi social. Mai intâi de toate, m-a schimbat pe mine: m-a facut să conştientizez capacităţile intelectuale reale pe care le deţin şi modalităţile de exploatare a acestora; m-a invăţat cum să invăţ. Acum, profesorii şi colegii au aşteptări mai mari de la mine şi ţin, pe această cale, să le mulţumesc atât lor, cât şi părinţilor pentru sprijinul acordat şi pentru faptul că au avut incredere in mine.

5. Care a fost reacţia ta când ai aflat rezultatul? Te aşteptai? Mă aşteptam să fiu in primii cinci, dar nu pe primul loc, deoarece competiţia a fost foarte strânsa, cu diferenţe mici de punctaj dupa prima probă, diferenţe ce s-au perpetuat şi in rezultatele finale. Când am aflat am fost foarte surprinsă şi fericită in acelaşi timp că am reuşit această performanţă, atât pentru mine, cât şi pentru liceu.

5


Oana Elena Nicolae- Ĺ&#x;ef de promoĹŁie 1.Care a fost cea mai placuta experienta din anii de liceu? Toata perioada liceului a fost o experienta placuta, dar cel mai mult mi-au placut excursiile la Iasi, unde am fost an de an la Concursul National de Matematica Adolf Haimovici.Acolo mi-am facut multi prieteni, am cunoscut persoane noi si ,bineinteles, m-am bucurat de frumusetea si linistea orasului Iasi.Cred ca este singurul concurs pe care il asteptam cu nerabdare doar de dragul plimbarii.

2.De care rezultat al muncii tale ai fost cea mai multumita pana in prezent? Lasand la o parte toate premiile obtinute, cea mai mare satisfactie am avut-o in clasa a XI-a cand am fost sefa de promotie. Consider ca este cea mai mare recompensa pe care am primit-o pentru munca depusa pana in prezent.

3.Te-au sustinut colegii si domnii profesori pentru a deveni printre cei mai buni elevi ai liceului? Nu pot spune ca din partea colegilor am primit o sustinere foarte mare, insa domnii profesori intotdeauna m-au sprijinit si m-au ajutat cand am avut nevoie.Faptul ca dansii erau multumiti de munca mea, 6


de rezultatele mele si aveau, de multe ori, asteptari mari din partea mea, mi-a oferit o motivatie puternica pentru a invata tot timpul si a fi printre cei mai buni elevi din liceu.

4.Ce le-ai recomanda pe viitor bobocilor dar si colegilor mai mici? In primul rand le-as recomanda sa fie cat mai seriosi, sa nu considere scoala o joaca si sa incerce sa fie cat mai buni pentru ca vor avea doar de castigat. Ar fi bine sa isi stabileasca in fiecare an un set de obiective clare si realiste si sa faca tot posibilul sa le indeplineasca pe toate.Chiar daca mai au parte si de mici esecuri, sa nu fie descurajati pentru ca, in fond, ele au un rol constructiv. Si cel mai important, sa inceapa pregatirea pentru bacalaureat inca din clasa a IX-a pentru ca va fi destul de greu de recuperat toata materia in ultimul an. 5.Ai putea sa ne dezvalui metoda ta “ascunsa� de a obtine rezultate asa de bune? Nu am o metoda ascunsa, in schimb sunt foarte ambitioasa si daca imi doresc ceva nu renunt pana nu ajung la rezultatul dorit, oricat de mult efort ar presupune asta. Tot timpul mi-am dorit sa fiu printre cei mai buni si sunt constienta ca asa ceva se obtine doar prin munca. Pentru mine motivatia e cheia succesului. 7


Gabriela Ţepor 1.

Care a fost cea mai plăcută experienţa din anii de liceu? Pot spune că toate activităţile la care am participat au fost experienţe plăcute. Însă consider că „ joacă de-a firma de exerciţiu” a fost cea mai interesantă activitate şi cea care mi-a adus cele mai multe mulţumiri de sine. Datorită faptului că am avut funcţia de „manager” am avut ocazia să-mi descopăr noi abilităţi, să fiu o persoană mai responsabilă şi mai organizată.

2.

De care rezultat al muncii tale ai fost cea mai mulţumită până în prezent? Pot mărturisi că de fiecare rezultat pe care l-am obţinut am fost mulţumită. Nu au existat numai succese şi nu am putut să realizez totul din prima încercare. Atunci când am eşuat, nu am renunţat, m-am abitionat şi mai mult, mi-am adunat toate forţele, iar rezultatele au fost pe măsură.

3.

Te-au susţinut colegii şi domnii profesori îndeajuns încât să ajungi printre cei mai buni elevi ai liceului? 8


Domnii profesorii au fost cei care m-au motivat şi cei de la care am avut

de învăţat foarte multe. Deoarece colegii au fost

competitivi , m-au impulsionat indirect să fiu printre primii. Le mulţumesc pentru acest lucru, chiar dacă nu am vrut să fiu mai bună decât ei, ci pentru mine –sa ajung cât mai sus.

4.

Ce le-ai recomanda viitorilor boboci dar şi elevilor pe viitor? Un sfat pentru ceilalţi elevi, însă şi bobocilor ar fi acela să nu „ înveţe „ pentru note, pentru că acest lucru nu o să îi ajute cu nimic în viaţă. Oglinda frumoasă pe care o vor avea în catalog nu va refleta neapărat cunoştinţele lor, însă ceea ce au în minte îi va însoţi pretutindeni şi îi va ajuta să se descurce în orice situaţie.

5.

Ai putea să ne dezvălui metoda ta “ascunsă” de a învăţa atâtea lucruri?

Metodă ascunsă? Nicidecum !Dacă ar trebui să o numesc metoda aş spune că e una simplă: atenţie la ore, iar acasă nu e nevoie de foarte mult studiu suplimentar.

9


GÂNDURI DE FINAL.....

SCRISOARE DE MULŢUMIRE Vreme trece, vreme vine ... , generaţiile se succed cu o repeziciune năucitoare, dar anumite simţiri şi experienţe ne rămân întipărite în adâncul nostru. Viaţa ne-a oferit o mulţime de surprize plăcute, una dintre ele a fost colectivul din care am avut şansa să facem parte, fiecare, timp de patru ani de zile. Pe drumul formării noastre profesionale, dar şi ca oameni am avut alături oameni minunaţi şi înţelegători care ne-au învăţat şi ne-au dat sfaturi, ce pe viitor vor cântări mai mult decât o definiţie sau o trecătoare formulă. Aceştia sunt profesorii pe care cu regret în suflet îi părăsim, pentru ca noi să ne luăm viaţa în propriile mâini, o viaţă construită în urma alegerilor noastre fundamentate pe sfaturile lor, căci ne-au fost alături în patru ani de zile mai mult ca proprii părinţi. Sunt ultimele zile de şcoală… plouă… dar doar în sufletul fiecăruia din clasă. Amintirile ne apar în faţă consecutiv precum un filmuleţ de scurt metraj, cu toate întâmplările frumoase, hazlii dar şi conflictele dintre noi, de mult… uitate.

Orele de română pline de imaginaţie, trăite cu intensitate în interiorul fiecărui roman, orele de matematică în care ne chinuiam să învăţăm formule şi debusolarea fiecăruia în faţa unui exerciţiu la tablă , orele de religie pline de pilde şi sfaturi despre viaţă ce au fost sădite adânc în sufletul nostru, orele de specialitate în care mai presus de conturi, cifre de afaceri, producţie şi

10


definiţii ale economiei de piaţă am învăţat să fim oameni corecţi, muncitori şi mereu perseverenţi în ceea ce vom face, sunt acum amintirile unei frumoase poveşti… POVESTEA CLASEI a XII-a C. De-a lungul celor patru ani am avut sprijinul “unor prieteni mai mari” pe care îi vom purta în suflet şi nu-i vom uita căci, ei ne-au ajutat să facem primii paşi în viaţă, care nu e întodeauna roz, mai există şi impedimente peste care vom învăţa şi reuşi să trecem. În aceste ultime rânduri dorim să mulţumim tuturor profesorilor cu care am avut plăcerea să fim în aceşti ani de liceu şi promitem să fim la fel de conştiincioşi şi munctori pe viitor. CU MULTĂ STIMĂ ŞI RESPECT, COLECTIVUL CLASEI a XII-a C

A fost odată …dar ne vom aminti mereu ! Colectivul clasei a XII a A Am crezut că va dura o eternitate,insă dupa 4 ani am realizat că se termină etapa cea mai frumoasă din viaţa unui adolescent.Cu toate acestea ,nu avem decât cuvinte de laudă la adresa acestor 4 ani .Liceul este locul unde începe aventura numită ADOLESCENŢA.Liceul este locul în care trăieşti prima iubire ,locul unde ai parte de cele mai frumoase clipe ,de care îţi vei aminti cu drag.Locul în care fuga de la ore ţi se pare cel mai bun lucru de făcut . Pe langă învăţătură ,ai ocazia să faci nebunii de care nu te credeai î n stare .Aici incet –incet ,îţi formezi personalitatea.Un loc inegalabil… Clasa a IX a …o dulce şi tânără amintire …eram nişte bobocei care urmau să descopere scopul vieţii .Am intrat în clasă,ne-am aşezat …şi am cunoscut-o pe cea care urma sa ne devină dirigintă 11


timp de 4 ani ,o persoană minunată care veşnic ne scotea din micile belele pe care le făceam ca nişte copii. Despre clasa a –X-a sunt multe de zis…am inceput să ne cunoaştem şi să devenim foarte apropiaţi in tot ce făceam.Parcă patrund şi acum în atmosfera pauzelor şi a orelor in care toţi ne ajutam unii pe alţii . Aveam test şi totusi nu eram toţi pregătiţi ,dar riscam şi ne ajutam chiar dacă asta insemna de multe ori ca unu dintre noi să se aleaga cu o notă mică . Eram un grup de tineri îndrăzneţi … I n clasa a XI-a am simţit că totul se indreaptă către o schimbare, maturizarea noastră . O experienţă plăcută pentru noi a fost firma de exerciţiu în care cu toţii am avut emotii ,am învăţat ce inseamnă să fi responsabil ,să lucrăm în echipă , ne-am testat şi ne-am dezvoltat atât capacităţile organizatorice cât şi viziunea despre marketing.Chiar daca au mai existat neînţelegeri am reuşit în final să formăm o echipă de caracter. Clasa a XII-a a însemnat pentru noi atât un an al unei prietenii devenită acum totală cât şi un an destul de încărcat ştiind că ne asteaptă examenul maturităţii pe care sperăm să-l trecem cu brio toţi.De asemenea, acest an a însemnat pentru noi bucurie dar şi regret ,constienţi fiind că lăsăm în urmă amintiri pe care nu le vom uita niciodată. .Este un sentiment ciudat , pentru că, desi cu toţii ne bucurăm că se termină perioada liceului totuşi ceva ne va lipsi …acele dimineti când cu greu ne dădeam jos din pat pentru o nouă zi de şcoală sau zilele pline cu combinări de n luate câte k . Cât despre domnii profesori avem numai stimă şi cuvinte de laudă …4 ani ne-au “suportat” aşa cum am fost. Le vom mulţumi toată viaţa pentru toate invăţăturile ,pentru toate vorbele bune ,pentru toate sfaturile care ne-au ajutat în momente grele.Domnilor profesori ,dupa această perioada în care dumneavoastră ne-aţi fost părinţii de la scoală ,cu greu putem accepta că maine nu vom mai întârzia la 12


ore ,că nu vom mai avea emoţii când deschideţi catalogul şi că nu vom mai fi îngrijoraţi de temele de a doua zi. Doamna dirigintă , Piciorea Ecaterina ne-a însoţit 4 ani pe drumul liceului ,un drum cu mici obstacole ,peste care am trecut alături de dânsa. Mereu ne-a sprijinit şi ne-a fost alături .Deşi câteodată ne-a mai certat şi ne-a făcut morală , noi ştim că în toţi aceşti 4 ani de liceu am avut pe cineva aproape care ne-a susţinut întodeauna…doamna dirigintă. Ştim că nu am fost cea mai cuminte clasă ,dar după acest timp am ajuns să ne cunoaştem mai bine şi ne-am dat seama că am avut cea mai buna dirgintă .Chiar dacă nu au existat prea multe momente în care ne-am petrecut timpul împreună ,am ştiut să apreciem fiecare clipă în care dânsa ne-a fost alături. Cu această ocazie vrem să-i cerem scuze pentru toate momentele în care am supărat-o si să-i spunem că o iubim foarte mult. Toate trec,aşa se spune ,dar nimic nu trece fără să lase urme !

GTP- UN PROIECT PENTRU TOŢI Niţu Georgiana Cel mai bun mod de a învăţa e, cu siguranţă, atunci când chiar îţi place ceea ce faci. Şi ce este mai frumos decât a socializa? Asta e printre lucrurile cele mai importante pe care le-am învăţat pe parcursul liceului. Încă de la începutul clasei a 9a am ales să 13


practicăm acest mod inedit de a ne cultiva talentele şi de a ne informa asupra unor subiecte esenţiale. Global Teenager Project este aşadar un mod unic de a ne autocultiva pasiunile pentru limbi străine şi pentru a ne satisface dorinţele de cunoaştere şi socializare. La începutul perioadei de activitate a trebuit să ne informăm intens, tema fiind "sustenabilitatea mediului" dar am reuşit să ne încadrăm în condiţiile cerute. Pe tot parcursul perioadei am dezbătut diferitele moduri de a privi efectele poluării şi numeroase moduri de a proteja mediul. Alţi colegi de echipa au de asemenea păreri plăcute: „Mă bucur că am fost nevoiţi să abordăm şi această temă. Consider că elevii din ziua de astăzi ar trebui să fie informaţi despre tot ce ţine de susţinerea mediului pentru a se putea implica. De asemeana, faptul că am putut discuta această temă cu elevi din alte ţări ne-a ajutat să înţelegem faptul că, orice vârstă am avea, sau oriunde am locui, trebuie fim devotaţi susţinerii mediului pentru că astfel ne susţinem viitorul.” Lăsând la o parte noile informații pe care le-am acaparat de-a lungul semestrului, am putut cu siguranță să ne îmbunătățim aptitudinile la limba engleză. 14


Faptul că am ieşit din tiparul orelor de clasă şi am dezbătut o problemă cu elevi de pretutindeni a fost un exerciţiu foarte folositor. În final, pot spune că tema dezbătută a fost foarte bine aleasă şi ne-a ajutat să ne învăţăm unii pe alţii cum trebuie să ne comportăm faţă de mediu, ce reguli trebuie să respectem, şi mai ales, cum putem ajuta la păstrarea unui mediu curat.

Oprea Ramona Elena Pentru liceul nostru, proiectul GTP a devenit o minunată tradiţie. Este o întreagă aventură, în care, timp de un an şcolar păşim pragul a două teme. Teme pe care le dezbatem cu noii noştri prieteni din întreaga lume. Pe lângă acestea, proiectul ne oferă posibilitatea de a ne evidenţia abilităţile, de a lucra în echipă şi de a forma o unitate

15


alături de colegi şi domnii profesori, care ne oferă întotdeauna sfaturi şi păreri. Ultima noastră temă în cadrul acestui proiect s-a intitulat: “Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului”. Pentru că ni s-a părut o temă interesantă, ne-am hotărât să vă prezentăm un rezumat pe baza acestui subiect. Obiectivele sunt stabilite de ONU şi sunt în număr de 8: 1. Reducerea sărăciei severe 2. Accesul universal la ciclul primar de învăţământ 3. Promovarea egalităţii între sexe şi afirmarea femeilor 4. Reducerea mortalităţii la copii 5. Îmbunătăţirea sănătăţii materne 6. Combaterea HIV/SIDA şi a tuberculozei 7. Asigurarea durabilităţii mediului 8. Crearea unui parteneriat global pentru dezvoltare. Pe baza acestui subiect ni s-au părut necesare următoarele întrebări:” Care credeţi că este cel mai important obiectiv şi cum credeţi că aceste obiective vor schimba lumea? Ce am putea face noi, ca cetăţeni, pentru a ajuta la realizarea acestora?” În urma întrebărilor, am primit răspunsuri cu opinii diferite. Pentru Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu cel mai important obiectiv este 16


asigurarea educaţiei primare, pentru că educaţia este conectată cu toate celelalte obiective (reducerea mortalităţii infantile, combaterea HIV / SIDA, malariei şi a altor boli şi asigurarea unui mediu durabil), fiind soluţia tuturor problemelor din lume. Pentru alte clase din Colegiul Economic Buzău, cetăţenii pot ajuta principiile sociale de baza (cum ar fi protecţia mediului şi utilizarea metodelor ecologice şi durabile în munca noastră) prin donaţii şi acţiuni de voluntariat. Şcoala Tehnică Székely Károly atribuie educaţiei o importanţă majoră, deoarece doar oamenii educaţi pot face o lume mai bună şi pot rezolva problemele mai uşor. Pentru Farecollege din Olanda, toate obiectivele sunt importante, şi noi, ca cetăţeni, pentru educaţie am putea dona bani organizaţiilor care construiesc şcoli şi să pot oferi, asftel, educaţie. Pentru eradicarea sărăciei extreme şi a foametei putem dona alimente. Pentru sănătatea maternă, ei cred că este necesar trimiterea medicilor şi asistentelor medicale în ţările în curs de dezvoltare. Pentru a reduce rata mortalităţii putem ajuta prin crearea de proiecte în ţările în curs de dezvoltare. Pentru combatere a HIV / SIDA, ei cred că sunt necesare lecţii privind siguranţa acestora. Durabilitatea ecologică poate fi ajutată prin donarea de bani pentru proiectele care 17


furnizează apă potabilă curată şi învaţă agricultura durabilă. Putem contribui la realizarea egalităţii de gen prin susţinerea mişcărilor care susţin acest lucru. În parteneriat pentru dezvoltare putem ajuta prin cumpărarea de produse cu etichete comerţului echitabil. Acestea sunt doar câteva soluţii, pe care noi, cetăţenii, le putem aplica în realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Pentru o lume mai bună, credem că implicarea noastră ar putea ajuta şi schimba anumite deficienţe.

NE UNEŞTE ADOLESCENŢA ! Iuliana Scortanu, Adela Iliescu După cum bine ne aşteptam, săptămână "Să ştii mai multe, să fii mai bun" a reunit din nou elevii de la Colegiul Economic Buzău, Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluziva "Elena Doamna" Focşani şi Şcoala Specială de Arte şi Meserii din Buzău. 18


Proiectul " Ne uneşte adolescenta" a continuat într-un mod plăcut, dar de data aceasta gazdă elevilor a fost Centrul Comercial Galleria Mall Buzău. Activitatea a durat 3 ore, dar parcă a fost prea puţin. Elevii s-au pregătit din timp, pentru a surprinde publicul. Fiecare a prezentat câte un act artistic, fie o piesă de teatru, fie ne-au încântat auzul cu melodii create de ei sau din repertoriul artiştilor. După ce au trecut prin mari emoţii pe scenă, aceştia s-au relaxat jucând şah. Cu acest prilej s-au înfiripat noii prietenii. Chiar dacă unii au câştigat şi alţii au pierdut, s-au distrat împreună,iar pierderea nu a fost un motiv de tristeţe. Activitatea a luat sfârşit odată cu premierea, care i-a încântat extrem pe elevii. Se pare că sunt mult mai puternici decât noi. Au voinţă, curaj şi credinţa, reuşesc să treacă peste toate greutăţile cu capul sus. Elevii de la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă “Elena Doamna” i-au impresionat întrutotul pe elevii de la Colegiul Economic Buzău . Chiar dacă aceştia nu pot auzi,se comportă ca orice om normal : dansează,învăţa şi sunt foarte prietenoşi.Consider că,avem de învăţat foarte multe de la aceşti copii care reuşesc să depăşească aceste obstacole din viaţa lor cu capul sus şi cu zâmbetul 19


pe buze,dandu-ne astfel o lecţie de viaţă,reuşind să realizeze lucruri pe care noi ceilalţi le considerăm dificile.

„VIZITĂ LA UN AGENT ECONOMIC...” Iuliana Scortanu, Adela Iliescu În săptămâna „Să ştim mai multe, să fim mai buni” Allianz Tiriac a fost gazdă a câtorva elevi de la Colegiul Economic Buzău. Scopul întâlnirii acestora a fost de a se informa cu privire la modalităţi de asigurare atât a vieţii, cât şi a bunurilor. 20


Allianz Tiriac este o companie recunoscută în 70 de ţări. Ea oferă atât asigurări generale, acestea constând în: maşini, locuinţe, culturi agricole, animale etc, cât şi asigurări de viaţă. Asigurarea este o acţiune care oferă ajutor persoanelor care li s-au inatamplat nişte nenorociri. Cel mai important lucru e să-ţi asiguri viaţa, dar „omul se gândeşte mai întâi să-şi asigure maşina, casă şi apoi viaţa” a spus Polixenia Anghel. Planul de carieră al acestei companii este de la agentul simplu până la agentul expertă Salariile acestora sunt confidenţiale şi variază între 500-3000 EURO. Această companie recrutează clienţi parcurgând următorii paşi: 1.

îşi creează o bază de date începând cu familia şi apropiaţii

2.

alica chestionare persoanelor pe care le are în bază

3.

face oferta

4.

recomanda

Asigurările au apărut în urma unor riscuri care s-au întâmplat sau care s-ar putea întâmpla, acestea fiind provocate de natură sau din cauza unor persoane. În concluzie aceştia, copii fiind, au constatat că asigurarea atât a vieţii, cât şi a bunurilor este necesară.

21


MÂNA CEA FINĂ A DESTINULUI Panait Elena Să scrii o poveste care să devină o lecţie de viaţă nu e aşa de uşor pe cât pare. Să o spui cuiva pentru a fi inţeleasă e cu atât mai greu. Însă nu ai nimic de pierdut dacă încerci! Povestea pe care am scris-o

22


pentru a vi-o spune am auzit-o şi eu de la o prietenã care a reuşit sã iasã cu bine din ceaţa rătăcitoare prin care viaţa a purtat-o. Şi dacă îmi amintesc bine povestea începea cu......primãvara bãtea la uşa familiei Avramescu. Dar, aici, iarna parcã rãmãsese stãpână. De când cei doi soţi s-au despărţit, certurile s-au mai potolit, dar atitudinea şi viziunea asupra vieţii a unicului lor copil a început să se schimbe. La început nu pãrea sã fie ceva grav, dar cu timpul s-a dovedit a fi un coşmar în toată puterea cuvântului. Unica lor fiică avea să renunţe la adevăraţii ei prieteni, la băiatul care ar fi făcut orice doar ca ea să fie fericită...cât despre mamă....ei bine....pe acesta nu o prea mai avea la inimă de când nu mai era şi tata prin preajmă. Mama: Ce s-a întâmplat? Ce e cu tine? De la un timp nu mai eşti tu.... Miley: De ce aş vrea să vorbesc cu tine? E numai vina ta … Mama : Off ! De ce nu vrei să inţelegi că aşa e cel mai bine ? Miley: Ce vrei să înţeleg şi nu o fac? Mama vrea să spună ceva. Miley o opreşte. Miley: Ştii ceva? Nu vreau să-ţi mai aud scuza.(Se ridică de la masă şi dă să plece) Mama o prinde în ultima secundă de mână . Mama:Miley, stai....lasă-mă să-ţi explic. 23


Miley: Nu mai ai ce să-mi explici acum, lasă-mă. (Scapă de mâna mamei şi plecă) Mama rămânând singură în casă ,îşi duce mâinile la faţă.Se întrebă: De ce nu vrea să inţeleagă? Într-un fel are dreptate,dar...şi eu ţin la ea...are mai multă nevoie de mine...sper doar că va fi bine. Miley, ajunsă în camera ei, se întrebă: Oare mama mă iubeşte???...râde...De ce bat eu câmpii cu astfel de întrebări?! Normal că nu! Dacă mă iubea ţinea cont şi de părerea mea. Se plimbă prin cameră căutând ceva… Miley: Oare unde am ascuns-o? Unde eşti? Unde te-ai ascuns? Am nevoie să te găsesc.....până nu te va găsi mama. Poate că am ascuns-o prin curte. Iese şi începe să o caute...Nu e! Oare unde e? Iese pe poartă. În timpul acesta mama ei o caută pentru a o face să înţeleagă că metoda aleasă e cea mai potrivită. Dar spre marea ei supriză Miley nu se afla în cameră. Mama: Unde s-o fi dus copilul ăsta? Vrea să o sune, însã nu avea telefonul la ea. Se duce în casă să-şi ia telefonul. Miley se întoarce în cameră sa. Unde... . într-un final . găseşte punga mult căutată...:Aha! Aici erai! “fericirea” mea nu trebuia să te ascunzi aşa de bine...Pe masă în camera fetei se afla un pahar...pune în pahar puţin din punga

24


“magic㔺i amestecă cu suc...După ce bea paharul începe să râdă, devine incoerentă în vorbire şi părea un pic ameţită... Miley: Wow! Nu se mai oprea din râs, iar ca să nu dea de bănuit oricui ar încerca să o spioneze...ia o carte şi se face că citeşte, dar nu se putea abţină să nu râdă. Dintr-o dată telefonul sună şi Miley intră în panică.: Ce să fac? Mă sună asta…ce să-i spun eu să mă creadă? Mai bine o las să sune. (Râde) Lasă că poate aşa devine mai responsabilă. Auzi respon......res.....pon....sa...billl...ăăăă.Ea nu ştie ce-i aia...(râde) Mama: Oare ce face şi pe unde e copilul ăsta? Mă duc să o aduc la masă. Ajunsă în faţa uşii de la camera lui Miley,bate în ea. Miley: Cine e? Mama: Mama ta . Miley: Care mamă? Că am mai multe... Mama: Cum ai mai multe? Miley: Păi să vezi....tanti.....e mama din camera cealaltă....mama cu care am vorbit mai devreme la telefon şi...si mai am, dar...stai că eu nu sunt SRI-ul ca să-ţi spun câte mai am. Mama intră în camera fetei iritată. Miley: Aaaaaaaaaa....tu erai? Mama: Aşteptai pe altcineva? 25


Miley: Mda.. Mama: Pe cine? Miley: Pe mama din carte, care râde la mine. Mama: Hai la masă. Miley: Chiar e necesar? E foarte interesantă cartea( râde). Mama: Da, e foarte necesar. Asta dacă nu vrei să stai nemâncată. Dar ce e aşa amuzat? Miley: Aaaaa...păi nimic (râde). Mama: Şi de ce râzi? Miley: Din nimic. Mama: Hai la masă! Miley: Vin acum. În timpul mesei nu se produce nicio schimbare, deşi mama încercă să vorbească cu fata, acesta refuză conversaţia. În următoarea zi iubitul fetei vine să o vadă. Vase: Săru’mâna, Miley e acasă? Mama: Bună, este. Vase: Mă voi duce până la ea. Mama: Bine. Poate cu tine o să vorbească. Intră în camera ei. Miley parcă nici nu-l observă, fiind prea ocupată să se aranjeze 26


Vase: Iubita, ce faci? Miley: Nu vezi ce fac? Vase: Ba da. Dar ce e vocea asta? Parcă nu eşti tu. Uită-te la tine! Te porţi ciudat. Nu mi-ai mai dat un semn de mult timp. Miley: Ce sunt buruienile alea în mâna ta? Alea sunt flori? Nu e nimic schimbat la mine, doar că am deschis ochii mai bine. Vase( supărat şi cu o voce tristă) : Nu-ţi plac florile mele? Miley: Florile sunt pentru o floare, dar buruienile tale sunt pentru o buruiană. Vase( iritat): Dacă nu-ţi plac, le arunc. Miley: Aşa să faci. Aaaaa… era să uit. Vreau să pleci din viaţa mea. Vase: Cum să plec? Miley: Vreau să ne despărţim. Vase : Dar... Miley (îi ia cuvintele din gură) : Lasă-mă cu vrăjelile .Nu mă iubeşti nici tu, nici mama şi niciunul din fostul grup de prieteni. Acum pleacă că-mi iei aerul. Vase(supărat): Dacă plec, nu mă mai întorc. Miley(râde): Nu am nevoie de tine. Vase iese din cameră şi se duce la mama fetei... 27


Vase: Puteţi lua dumneavoastră acest buchet? Mama: E foarte frumos. Miley nu-l vrea? Vase: A spus că nu vrea buruienile mele. Mama (pe un ton trist): Îmi pare rău! Lui Vase îi sună telefonul şi este nevoit să plece, dar nu înainte de a o saluta pe mama fostei sale iubite. Nu a plecat bine Vase că la poarta sa se arată un alt pretendent. Acesta nu salută ca şi celălalt ,ci merge glonţ la fată în cameră. Miley: Ai venit? De când te aşteptam.....Ai adus? Alex : Da, frumoaso ! şi îi întinde o pungă....Auzi ,mâine seară e o petrecere. Ce spui, vii cu mine ? Miley : Sigur că da ! Alex : Vin mâine searã sã te iau. Acum trebuie sã plec. Miley : Mai stai, mi-a fost dor de tine. Alex : Bine, dar nu foarte mult. Auzi ? Mamaia ştie de .... ? Miley : Şttt ! S-ar putea să te audă. Nu, nu ştie. Apare şi mama fetei. Mama: Cine e dânsul? Miley: Iubitul meu! Acum poţi să pleci şi să mă laşi cu el? Mama: Nu! O sã-l rog pe el sã plece. Noi avem ceva de vorbit. Alex: Iubire rãmâne cum am stabilit. 28


Miley: Da! Alex pleacă. Mama: Ce ai stabilit? Miley: Nu te priveşte! Mama: Ba da! Miley: Nu, nu te priveşte. E viaţa mea şi fac ce vreau cu ea. Mama: Momentan eşti fiica mea şi mă vei asculta. Miley: Obligă-mă să o fac! Spărgătoare de familii ce eşti… Mama : Ai grijă cum vorbeşti, încã sunt mama ta şi te pot pedepsi. Miley : Vezi sã nu ! Mama: Ba pot şi am sã o fac! Miley se strâmbă. Şi primeşte ca pedeapsã sã nu plece la nicio petrecere timp de două sãptãmâni.Fata se închide în camera. Dă muzica la maxim pentru a nu mai auzi ceea ce mama ei ii spunea. După plecarea mamei, îl sună pe Alex şi îi spune ce s-a întâmplat.La masă, mama încearcă să îi spună că face o mare greşeală. Acel băiat nu e de ea şi ar fi mai bine să se împace cu fostul iubit. Se ridică de la masă trântind furculiţa. Miley:Nu te mai băga în viaţa mea! Pleacă în camera sa. În următoarea zi prietenii vin să vadă ce face şi de ce nu vrea sã mai vorbeascã cu ei. Discuţia cu Miley le lasă un gust amar. 29


Seara se apropia cu paşi repezi, iar Miley se pregãtea sã plece la petrecere. Miley: Mama sigur va sta de pazã, dar am sã mã fac cã îmi e somn, am să sting lumina şi am să ies pe geam. Zis şi fãcut. La 6 dimineaţa Miley vine acasă însoţită de doi băieti şi de cea mai bună prietenă a ei. Fata de abia se mai putea ţine pe picioare. Râdea şi se clătina fără oprire. Cei trei au fost imediat recunoscuţi de mama “petrecăreţei”. Didi, Roli şi Vase au adus-o pe Miley acasă. Mama: Unde ai fost? Miley (râzând şi clătinându-se): Ai vrea să ştii tu! Da nu-ţi spun (scoate limba şi se strâmbă). Mama: Ce e cu tine? Miley: Nu mă doare nimic! Sunt tun! În schimb.....în schimb....tu arăţi jalnic şi râde. Mama (se apropie de fată) : Ai băut? Miley: Am băut la viaţa mea cam cât curge Dunărea (râde). Mama: Eşti beată? Miley: Cine eu? Şi eu care credeam că tu. Ce faţă ai!(râde) Didi: Vă rog, îmi daţi nişte apă? Mama: Da, sigur.

30


Miley: Şi am o sete parcă-s burete .În faţa mea văd numai navete. Văd numai sticle de Whisky pline. Şi-aş bea trei nopţi şi patru zile (râde) Mama: O să avem noi o discuţie mai încolo… Miley: Ce discuţie? Tu aia blondă , te auzi ce spui? (continuă să râdă fără încetare) Mama: Ai să vezi tu… Miley: Da....s...iiiii...ggg...u..... nu apucă să termine cuvântul pentru că leşină. Mama îngrijorată se îndreptă spre ea, prietenii ei o ajutară, o aşezară în pat, iar mama încearca să o trezească , dar nereuşind ,se asigură că e bine şi o lăsă să doarmă. Mama: Unde ati găsit-o? De ce e în starea asta? Didi: A fost la petrecere aseară şi s-a întâmplat să fim şi noi. Ceilalţi doi au încuviinţat. Roli: Păi.... era cu mai multe persoane şi toate păreau să aibă acelaşi comportamnent. Vase: Eu am o bănuială.... Mama: Te ascult! Vase: Cred că....se opreşte bursc....nu ştiu cum să vă spun. Didi: Te ajut eu. Roli: Şi eu. 31


Grupul: Noi credem că Miley se droghează. Mama: Asta explică comportamentul ei. Nu a fost ea foarte ataşată de mine, dar nu s-a comportat niciodată aşa de urât. Roli: Ştiu că nu e frumos ce am făcut dar,.....am găsit în jacheta ei asta. Şi îi arată punga suspectă mamei. Mama: Nu mai am nicio îndoială. Trebuie să o ajut să treacă peste. Ştiu că a trecut printr-o perioadă destul de grea, dar trebuie să-i îndrum paşii. Didi: E şi prietena mea. Şi, deşi mi-a închis telefon în nas de multe ori în ultima perioadă, nu o voi lăsa baltă .Ştiu că ea e o persoană bună. Roli: Eu mă voi alătura vouă. Vase, tu ce spui? Vase( şovăie un pic în alegere): Nu prea ştiu ce să spun.....o iubesc, dar oare merită să fac asta pentru ea? Didi: Da... e greu, nimic de spus, însă sunt sigură că ea ar face la fel pentru unul dintre noi. Vase: Fie! Dar, doar de dragul vremurilor de mult apuse. Didi: Vor răsări iar! Grupul plecă, iar mama rămâne să aibe grijă de “bolnavă”.Când se trezeşte Miley are stări de ameţeală, este confuză şi nu-şi mai aminteşte ce a făcut. Mama: Bine că te-ai trezit! 32


Miley: Tu? Tu cine eşti? Mama: Mama ta! Miley: Scuze, mă doare capul foarte tare. Nu cred că mă pot ridica din pat! Mama vine lângă pat şi o ia în braţe. Miley: Ce-i asta? Mama: Îi ia faţa în palme. Ştiu că ai trecut printr-o perioadă grea, dar ai fi putut să vorbeşti cu mine. Nu vreau să te mai ascunzi de mine. Ştiu tot ce ai făcut şi mă simt vinovată, dar vreau să-ţi arăt că viaţa ta poate sã prindã culoare. Nu ar fi trebuit să te îndepărtezi de prietenii tăi. Chiar ei te-au adus acasă şi au promis de faţă cu mine că te vor ajuta să treci peste. Vreau să ştii că te iubesc. În viaţă nu eşti singură! Va fi mereu cineva care să-ţi îndrume paşii. Promite-mi cã nu vei mai lua droguri! Promiţi? Miley: Dar cum ai aflat? Nu mă cerţi? De ce mă iubeşti? De ce mă iei în braţe? Mama: Unele răspunsuri e mai bine să nu le ştii! Acum vreau să-mi promiţi ceva. Miley: Promit! Mama: Eu...şi...prietenii tăi.....ţi-a luat ceva în speranţa că te vei îndrepta. 33


Miley: Ce este? Mama: Ceva ce iţi doreai de mică... Miley: Nu se poate! Mi-ai luat o maşină? Mama(râde): Nu! Miley: Nu mă mai joc cu tine! (râde) Mama îşi mustrează fiica cu o simplă privire Miley: Am glumit! Gata! Acum spune-mi ce e? Mama: O chitară! Miley: Te iubesc! Eşti cea mai bună mamă! O ia în braţe şi o pupă pe obraz. Miley( după ce termină de studiat chitara îi spuse):Mamă, crezi că te pot ruga ceva? Mama: Da, puiule! Miley: Crezi că mă mai poţi lua o dată în braţe! Mi-ar face bine! Mama: Cum să nu! Miley: Mami, te iubesc! Şi regret că am fost atât de căpoasă încât să nu văd că şi tu ţii la mine şi că vrei să mă ajuţi! Îmi pare rău pentru tot şi toate câte am făcut. Merit cea mai grea pedeapsă, dar, te rog, să nu mă laşi singură. Vreau să fii alături de mine, vreau ca la fiecare pas să-ţi simt prezenţa.

34


Mama:Şi eu! Vino aici! (o ia din nou în braţe şi o pupă pe frunte) Ai să vezi că va fi bine. După acest moment mamă şi fiică , se aud bătăi în uşă. Mama: Cine crezi că e? Miley: Cin’ să fie, cin’ să fie? După un scurt timp se aude:deschideţi uşa! Aveau un sentiment bun… Mama: Bine! Grupul: Surpriză! Miley, smiley! Miley: Râde! Nu pot, mă doare capul. Dar sunt aşa fericită că aţi venit. Îmi pare nespus de rău că v-am alungat! Mulţumesc pentru cadoul vostru. Promit că am să învăţ să cânt şi am să colorez şi eu alte vieţi! Didi si Roli: Noi te-am iertat. La ce sunt buni prietenii, dacă nu în situaţii de genul acesta? O îmbrăţişează şi ei. Pitic, să te faci bine. Pentru puţin! Roli: Trebuie să ceri scuze altei persoane. Miley: Mamă, mi-ai văzut telefonul? Mama: La ce-ţi trebuie? Miley: Trebuie să-l sun pe Vase! Vase: De ce vrei să suni pe cineva care ţi-ar da buruieni? 35


Miley (mai are un pic şi plânge): Iartă-mă nu am vrut! Vase (se apropie de Miley): Ştiu că nu ai vrut! O ia în braţe. Miley: Nu vreau să-mi mai dai drumul! Vreau să ai grijă de mine. Vase : Voi avea ! Mama : Poză de grup ! Miley : Stai ! Toti ( miraţi) : Ce s-a întâmplat ? Miley : Chitara ! Trebuie să apară şi ea ! Râsul se aşterne pe buzele lor. Mama: Gata, Miley? Miley: Gata, mami! Mama: Zâmbiţi! Miley: Acum, Roli, Didi, Vase, voi duce-ţţi-vă lângă mami. Voi sunteţi petele de culoare din viaţa mea şi cei care menţineţi flacăra speranţei aprinsă! Vă iubesc! Grupul: Şi noi! Miley: Smile, please! Pozele au continuat până seara târziu. Bucuria a revenit pe feţele tuturor. Iar după un timp în care Miley a fost atent supravegheată a reuşit să scape de droguri şi să şteargă cu buretele întâmplarea nefericită. 36


Viaţa nu are nevoie de stupefiante pentru a fi colorată, deoarece ea are propriile sale culori, fie ele mai deschise sau mai închise, calde ori reci. Viaţa îşi aşteaptă doar pictorul, mâna cea fină şi un strop de imaginaţie pentru a prinde culoare. Nimic nu e imposibil!!!

REDACTIE:

PROFESORI COORDONATORI:

Boarcăş Alina

Irina Costianu

Vlad Larisa

Janina Nedelcu

Niţu Georgiana

Cătălina Poştovei 37


Oprea Ramona Elena Scorţanu Iulia Iliescu Adela Panait Elena

Logo revistă: Ilie Florentin Be Smart (online) = ISSN 2286 – 2625 ISSN–L 2286 – 2625

38

Be smart nr 4  

Numarul 4 al revistei on line a Colegiului Economic Buzau

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you