RO.aliment - a new perspective for food industry

Ediția 1 | MARTIE | 2016

WWW.ROALIMENT.RO

INGREDIENTE | PROCESARE | AMBALARE | CALITATE | PIAȚĂ

Ediția 1 MARTIE 2016

Expertul tău în industria alimentară

REPORTAJ

FACULTATEA SIA GALAȚI, POL DE CERCETARE ȘI TESTARE PENTRU PRODUCĂTORI INGREDIENTE

ORAȘUL LÜBECK ESTE CAPITALA MARȚIPANULUI FINANȚARE

WWW.ROALIMENT.RO

ACCESARE FONDURI EUROPENE – GREȘELI FRECVENTE

RADIOGRAFIA INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEȘTI PRODUCĂTORII ROMÂNI S-AU ADAPTAT BINE CRIZEI ECONOMICE

ACHIM IRIMESCU: „ROMÂNIA A FOST O VICTIMĂ COLATERALĂˮ

UN INTERVIU ALTFEL CU RĂZVAN RUSU

AVANPREMIERĂROA

ÎN EDIȚIA LUNII MAI VEȚI PUTEA CITI:

PIAȚA DEȘEURILOR DIN ROMÂNIA CUM NE RĂCORIM PE TIMP DE VARĂ?

PRODUSE CU COROANĂ REGALĂ

O ANALIZĂ A PIEȚEI FURNIZORILOR CASEI REGALE

FONDURILE EUROPENE

BIROCRAȚIA ROMÂNEASCĂ VS ALTE MODELE DIN ȚĂRI EUROPENE

EXPORTURI VS IMPORTURI DE PRODUSE ALIMENTARE O ANALIZĂ A BALANȚEI COMERCIALE CU PRODUSE AGRICOLE ȘI ALIMENTARE

din partea Editorului...

Revista ro.Aliment este un produs editat de MAD PIXEL MEDIA SRL str. Apicultorilor nr. 1 sector 1, București cod postal 051815 T/F: 0040 31 436 41 91 E: office@mad-pixel.ro www.mad-pixel.ro ECHIPA REDACȚIONALĂ Editor coordonator / Claudia Ana Bocean 0040 744 162 991 claudia.bocean@mad-pixel.ro Editor / Gabi Nițulescu gabi.nitulescu@mad-pixel.ro Editor de specialitate / Prof. Dr. Maria Turtoi Colaboratori Laura Grigore / Rareș Habeanu IT / Marius Bocean

Corectură / Radu Vasile

Director de creație / Ciprian Zincă Fotografii / Depositphotos

PUBLICITATE Specialist Marketing / Elena Dumitru E: elena.dumitru@mad-pixel.ro T: 0040 742 462 305 Specialist PR / Nicoleta Trifu E: nicoleta.trifu@mad-pixel.ro T: 0040 742 473 320 ABONAMENTE Prețul unui abonament pe 6 ediții/1 an este de 300 de lei. Pentru abonamente, vă rugăm să ne scrieți la: office@mad-pixel.ro.

DISTRIBUȚIE T: 0040 31 436 4191 ro.Aliment este sigura revistă de specialitate destinată industriei alimentare, editată o dată la 2 luni. Editorul își rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit.

Nicio parte a revistei nu poate fi reprodusă sau transmisă în orice formă sau pe orice dispozitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotografiere, înregistrare sau informație înmagazinată sau prin sistemul de redare, fără acordul scris al editorului.

Specialiști în aruncarea „pisicii”

La învestirea sa, guvernul „tehnocrat” al lui Dacian Cioloș se lăuda că vine cu o pleiadă de specialiști. Bâlbele au apărut încă de atunci (să nu uităm propunerile pentru Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății), dar îngăduitori, mediul de afaceri și societatea civilă au hotărât să ofere capital de încredere noilor „administratori” ai economei, românești. Atitudinea îngăduitoare s-a întors însă rapid împotriva mediului de afaceri românesc și implicit împotriva societății civile (care, vrând-nevrând, este totuși și o societate consumatoristă), deoarece specialiștii în aruncarea „pisicii” în curtea altora au început să lucreze din plin. Astfel, la începutul anului, mediul de afaceri a fost zguduit de scandalul deșeurilor. O lege publicată în MO din 30 octombrie 2015 (249/2015) îi făcea buni de plată, printr-o trăsătură de condei, pe cei 7.385 de producători, înregistrați la AFM ca emitenți de ambalaje, pentru deșeurile emise în piață în ultimele două luni ale anului trecut, deși aceștia dețineau contracte valabile pentru tot restul anului.

Industria alimentară, ca principal producător de ambalaje, era cea mai afectată, în condițiile în care costurile de reciclare a deșeurilor li se măreau de trei ori, dintr-odată, iar firmele puteau fi oricând pasibile de a li se aplica amenzi usturătoare (de mii sau zeci de mii de lei) pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Mai mult, Ministerul Mediului pomenea și de existența posibilității ca România să fie supusă procedurilor de infringement și unor penalități de 200.000 euro/zi până la conformare, de vină fiind cine altcineva decât firmele producătoare, care, conform legii, erau obligate să urmărească reciclarea propriilor ambalaje.

De asemenea, nu ar trebui să ignorăm nici bâlbele MADR, ANSVSA și Ministerului Sănătății în depistarea cauzelor epidemiei de sindrom uremic, bâlbe care, în cazul ANSVSA, s-au concretizat în menționarea mai multor produse (apă plată, portocale, roșii, iaurt cu fructe etc.) și care imediat au determinat o reticență a consumatorilor de a mai achiziționa respectiva categorie de produse. Din nou, mediul de afaceri și în special industria alimentară au avut de suferit. Și din nou pisica a fost aruncată în curtea industriei românești, țapul ispășitor fiind producătorul local Lactate Brădet, a cărei brânză ar fi conținut E. coli, situație care însă, până la final, a fost infirmată.

Oare când își vor face ordine autoritățile în „curtea” proprie, pentru a ne scuti de astfel de bâlbe? Sau oare acum, în an electoral, haosul ajută?

Gabi Nițulescu Editor

echipa REDACȚIONALĂ...

TIPAR Tipărit de / Tipografia Monitorul Oficial T: 004021 318 5110 COPYRIGHT

Toate drepturile de autor aparțin editorului. Nicio parte din această publicație nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisã prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare video, fără acordul prealabil scris al editorului.

Drepturile asupra numelui și siglei ro.Aliment aparțin Societății Comerciale MAD PIXEL MEDIA SRL.

Copyright © 2016 RO.ALIMENT ISSN 2501-1030 ISSN-L 2501-1030

Claudia Bocean Elena Dumitru Editor coordonator

Specialist Marketing

Nicoleta Trifu Specialist PR

Gabi Nițulescu Editor

>> CONSTRUIM REVISTA ÎMPREUNĂ CU TINE. O IDEE INTERESANTĂ, O TEMĂ DE ARTICOL, O PĂRERE PERTINENTĂ, SUNT BINE-VENITE LA OFFICE@ROALIMENT.RO <<

1

Sumar >> 8

RADIOGRAFIA INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEȘTI

42

12

TENDINȚELE DE CONSUM SCHIMBĂ MODUL DE AMBALARE AL PRODUSELOR

ROMÂNIA A FOST O VICTIMĂ COLATERALĂ

46

PRIMUL LABORATOR DE ANALIZE SENZORIALE

Producătorii români s-au adaptat bine crizei economice

Interviu cu domnul Achim Irimescu, Ministrul agriculturii

20

PRODUSELE ROMÂNEȘTI

24

AROMELE ÎN 2016

28

INSECTELE, INVESTIGATE CA SURSĂ DURABILĂ DE OMEGA-3

30

31

PERSPECTIVE ÎNGRIJORĂTOARE PENTRU PIAȚA CĂRNII DE PORC

50

CEAIUL VERDE ȘI ROZMARINUL INGREDIENTE CHEIE PENTRU CARNEA ROȘIE

PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL DE CARNE DE PASĂRE CONTINUĂ SĂ CREASCĂ

56

SUPLIMENTELE ALIMENTARE ÎN EUROPA, PREZENT ȘI VIITOR

PIAȚA LIBERĂ AMENINȚĂ SECTORUL EUROPEAN AL OUĂLOR

58

PRODUSELE AUTOHTONE –

60

CLICK-UL UMPLE COȘUL DE CUMPĂRĂTURI AL ROMÂNULUI

70

GENERATIA Y FAȚĂ IN FAȚĂ CU ANGAJATORII: O RELAȚIE CARE MAI POATE FI SALVATĂ?

72

PRIORITĂȚILE BUGETARE ALE MADR PENTRU ANUL 2016

74

ACCESARE FONDURI EUROPENE

34

INOVAȚII ÎN DOMENIUL ECHIPAMENTELOR VITIVINICOLE

36

NEGAWATT

38

AMBALAJE SUSTENABILE

40

GERMANIA DOMINĂ

o soluție de eficiență și energie durabilă pentru industria alimentară

în sectorul echipamentelor de ambalare

4 ȘTIRI

26

2016, ANUL ÎN CARE GELATERIA ÎȘI INTRĂ PE DEPLIN ÎN DREPTURI

29

ORAȘUL LÜBECK ESTE CAPITALA MARȚIPANULUI

32

PIEȚELE EMERGENTE SUNT ESENȚIALE PENTRU CREȘTEREA GLOBALĂ A INDUSTRIEI DE PRODUSE LACTATE

din România, dotat cu 12 cabine de degustare

48

cuceresc coșurile cumpărătorilor

ro.Aliment | Ediția 1 | Martie 2016

vânzări superioare celor din import

greșeli frecvente

ȘTIRI ȘI OPINII DIN INDUSTRIE

33 CULTURI LACTICE

PENTRU CONSISTENȚĂ

46

76

2

UN INTERVIU ALTFEL INTERVIU CU RĂZVAN RUSU

MARTIE 2016

62

CLIENȚII FIDELI CRESC VOLUMUL DE VÂNZĂRI

66

ANUL 2016 A ÎNCEPUT CU CÂNTEC!

SOLUȚII COMPLETE DE MĂSURARE A PRODUSELOR ALIMENTARE „DE LA FERMĂ, LA FURCULIȚĂˮ

78 EVENIMENTELE

ANULUI 2016 ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

SUMARROA

15 FACULTATEA SIA GALAȚI

POL DE CERCETARE ȘI TESTARE PENTRU PRODUCĂTORI

54 CIOCOLATA, UN PRODUS SOFISTICAT ȘI NU NEAPĂRAT NECESAR ROMÂNIA – PIAȚĂ DE 289 DE MILIOANE DE EURO

69 PROTECȚIA ALIMENTELOR DE LA FERMĂ PÂNĂ ÎN FARFURIE

SEALED AIR ASIGURĂ VALOARE ADĂUGATĂ PIEȚII ALIMENTELOR ȘI BĂUTURILOR 3

ȘTIRI ȘI OPINII DIN INDUSTRIE >> PRODUS CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ

TELEMEAUA DE IBĂNEŞTI A PRIMIT RECUNOAŞTEREA EUROPEANĂ „COMISARUL EUROPEAN PHIL HOGAN MI-A ÎNMÂNAT

CERTIFICATUL PENTRU TELEMEAUA DE IBĂNEŞTI, CA PRODUS CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ, AL TREILEA PREPARAT PROTEJAT DE ROMÂNIA LA NIVEL EUROPEAN. AM LUPTAT FOARTE MULT PENTRU ATESTAREA ACESTUI PRODUS”

„Ne dorim să protejăm cât mai multe produse la nivel european, pentru că ele consfinţesc valoarea deosebită a mediului rural din ţară noastră. Trebuie să încurajăm orgoliul preparatelor româneşti pentru că, din păcate, deşi avem produse de foarte bună calitate, de multe ori nu le găsim pe piaţă. Este de datoria Ministerului Agriculturii să facă toate eforturile pentru a încuraja aceste produse de calitate deosebită”, a adăugat oficialul MADR.

1.404 de produse tradiţionale sunt garantate în Uniunea Europeană

1.404 de produse tradiţionale sunt garantate în Uniunea Europeană. Italia este ţara cea mai activă în acest domeniu. A reuşit până în prezent să-şi certifice 296 de preparate originale, urmată în acest clasament de Franţa, 243 de produse, şi Spania, 205.

Un nou produs românesc de calitate a obţinut protecţia la nivelul Uniunii Europene. Este vorba despre Telemeaua de Ibăneşti, care a devenit oficial „Produs cu Denumire de Origine Protejată”. Ţara noastră mai are încă două astfel de preparate care au primit recunoaştere europeană: Magiunul de Prune Topoloveni şi Salamul de Sibiu. „Comisarul european Phil Hogan mi-a înmânat certificatul pentru Telemeaua de Ibăneşti, ca Produs cu Denumire de Origine Protejată, al treilea preparat protejat de România la nivel european. Am luptat foarte mult pentru atestarea acestui produs”, a recunoscut ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Acest pas nu a fost deloc unul simplu. Şeful MADR recunoaşte că au venit şi contestaţii din partea altor producători din Uniunea Europeană: „Când eram la Bruxelles, Grecia a contestat recunoaşterea europeană a Telemelei de Ibăneşti, şi asta pentru că ei au un produs «telemes», dar eu le-am explicat că este vorba de cu totul altceva şi nu le afectăm preparatul lor. Am căzut de acord asupra unor principii, iar totul a decurs aşa cum ne-am dorit.”

4

MARTIE 2016

LACTATE BRĂDET NU A SCĂPAT DE PROBLEME După ce, la sfârșitul lunii februarie, producătorul argeșean Lactate Brădet era arătat ca fiind sursa îmbolnăvirii bebelușilor din Argeș cu sindromul hemolitic uremic, în urmă cu câteva zile, în cotidianului italian La Republica apărea știrea conform căreia un copil român de un an și două luni s-ar fi îmbolnăvit după ce ar fi consumat brânza produsă de firma Lactate Bradet. „Reprezentantul nostru din Italia ne-a informat despre ştirea apărută în presă cum că un copil s-ar fi îmbolnăvit după ce a consumat brânză Brădet. Rudele au povestit tot ce a mâncat copilul. Eu înţeleg grija părinţilor să spună aceste lucruri pentru a se găsi cauza,

dar noi nu avem vină. Pe data de 1 martie, noi am sistat producţia, de pe piaţa din Italia fiind retrase produsele noastre”, a declarat, pentru Mediafax, Marius Badea, patronul Lactate Brădet.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, declara la sfârșitul lunii februarie că bacteria E. Coli O26, care a fost cauza îmbolnăvirii bebeluşilor din judeţul Argeş, nu există în produsele firmei Brădet, fapt confirmat de altfel și de către Institutul Cantacuzino, care a declarat că nu există nicio legătură între tulpina de E.coli cu care au fost infectați bebelușii morți și cea găsită în brânza de Brădet comercializată în magazinul Auchan din Pitești.

ȘTIRIROA

UN NOU JUCĂTOR PE PIAȚA SUCURILOR NATURALE

DELI STAR DESCHIDE O CAFENEA INOVATOARE Producătorul de preparate din carne Deli Star Corporation va deschide în Missouri un loc cu dublă funcționalitate – laborator de cercetare și bucătărie – unde compania va putea dezvolta noi produse, clienții putând să cunoască activitatea de cercetare derulată de firmă în timp ce se bucură de o felie de șuncă.

Luna trecută s-a lansat oficial pe piață producătorul muscelean de sucuri naturale Profructta. Gama de sucuri produse în fabrica din Câmpulung Muscel, județul Argeș, cuprinde diferite sortimente – mere, pere, mere și vișine, mere și cireșe, mere și fructe de pădure, mix de fructe de pădure, precum și suc din legume (sfeclă roșie, varză, morcovi, țelină) – îmbuteliate în sticle de 0,33 l și de 1 l și în sisteme speciale bag-in-box de 3 litri.

Construcția fabricii a demarat în 2012, cu achiziționarea terenului pe care se află în prezent fabrica și începerea lucrărilor de construcție la hală, lucrări care s-au terminat în 2013. În 2014 au fost achiziționate

echipamentele care asigură în prezent o capacitate de producție de 800 l/h. Planurile de viitor ale proprietarului fabricii, Marius Macarescu, includ o dezvoltare lentă, dar sigură a producției de sucuri pentru următorii ani, precum și dezvoltarea producției prin prelucrarea fructelor și legumelor prin uscare sau sub formă de gemuri și dulcețuri. „Doresc să fim prima opțiune când vine vorba de sucuri din fructe și legume, gemuri și dulcețuri, fructe și legume uscate”, precizează patronul Profructta.

Sucurile Profructta pot fi achiziționate din rețeaua de hipermarketuri Cora din București și din țară, din patiseriile Paul, dar și din diferite cafenele, cluburi sau restaurante.

Producătorul de preparate din carne din Illinois declară că centrul său de inovații, situat în orașul St. Louis, găzduiește un restaurant ultramodern de tip „spațiu deschis cu bucătăria” unde se vor derula activități continue de cercetare și dezvoltare. Aici, clienții vor putea să lucreze cot la cot cu echipa de bucătari a Deli Star care vor testa noi tipuri de alimente ce vor putea fi încercate, testate și gustate de către consumatori. „Ne-am angajat să aducem produse pe piață pentru clienții noștri mai rapid decât oricare alt concurent al nostru, iar acest centru de inovare, situat în centrul Statelor Unite ale Americii, ne va permite să facem cel mai bine acest lucru. Centrul va oferi un angajament și mai mare pentru cercetare și dezvoltare, două dintre valorile de bază ale Deli Star, și ne va ajuta să ne aliniem scopului și viziunii noastre”, declară Justin Siegel, președintele Deli Star Corporation.

BILANȚUL EXTINDERII RETAILULUI MODERN ÎN LUNA FEBRUARIE În luna februarie, marile lanțuri internaționale de magazine au deschis 12 noi unități comerciale, cu șapte magazine mai mult față de luna februarie a anului trecut. Partea leului a avut-o retailerul Profi, care a inaugurat opt magazine noi, dintre care trei funcționează în format Standard, trei în format City și două în formatul Loco (ultimul format fiind dedicat zonei rurale). Profi ajunge astfel să opereze o rețea de 379 de unități comerciale în 179 de

localități. Restul de patru unități comerciale au fost inaugurate de rețelele Carrefour, Lidl, Mega Image și 1 Minute, fiecare cu câte o unitate. Prin deschiderea acestei noi unități sub brandul Market, în București, Carrefour a ajuns la un număr de 19 supermarketuri în București și la al 107-lea la nivel național. Retailerul german Lidl, parte a grupului Schwarz, a ajuns la nivel național la un număr de 193 de magazine, iar retailerul belgian Mega Image, odată cu inaugurarea

acestui nou magazin din județul Ilfov, a ajuns la un număr de 217 unități comerciale deținute în România. În sfârșit, prin inaugurarea noului magazin 1 Minute din incinta centrului de afaceri Green Gate din București, Lagardère Travel Retail a ajuns să opereze în Capitală un număr de 9 magazine și un total de 12 magazine la nivel național.

5

ȘTIRIROA

15 PRODUCĂTORI ROMÂNI AU EXPUS LA GULFOOD DUBAI 2016 În perioada 21-25 Februarie 2016, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc – APAR, membră a Federației Naționale PRO AGRO a organizat împreună cu Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri – MECRMA participarea României, cu pavilion național, la expoziția Gulfood Dubai, UAE. La aceast eveniment au participat 15 producători din

România: Annabella Fabrica de conserve Râureni, Artesans del Sucre, Avicola Găești, Boromir Ind, Croco, Five Continents Group, Germino, Kalpo, MGC International Investments, Natural, Orlando Import Export 2001, Pambac, Rochus, Romdil Com și Scandia Food. Producătorii români și-au promovat oferta de export, atât în standul României cât și în cadrul degustărilor desfășurate în timpul

târgului. România a promovat la acest târg produse din sectoarele de carne, conserve, panificație, patiserie și dulciuri, ceaiuri, dulcețuri, brânzeturi și fructe uscate.

La manifestarea din acest an au fost prezenți peste 90.000 de oameni de afaceri din peste 160 de țări. Cele mai mari rețele de supermarketuri și hipermarketuri, discounteri, distribuitori și importatori au vizitat pavilioanele expoziționale. Târgul Gulfood Dubai reprezintă cea mai importantă conexiune comercială între continentele globului.

BATOANE DE CIOCOLATĂ RETRASE DE PE PIAȚĂ

AUCHAN CONTINUĂ COLABORAREA CU LACTATE BRĂDET

Mars România a anunțat la 1 martie 2016 retragerea de pe piață a unor loturi de batoane de ciocolată – miniaturi 8 g (Snickers, Mars, Milky Way), multipack 4x50 g Snickers și Mars, respectiv Celebrations 220 g și 400 g – ca măsură preventivă după ce o bucată de plastic a fost identificată într-un astfel de produs, fabricat în Olanda. „Retragerea produselor s-a făcut în 55 de țări, printre care și România. Până la această dată, MARS a primit o singură reclamație de la un consumator, iar în România nu a fost înregistrată nicio reclamație”, se arată într-un comunicat al companiei. Toate celelalte tipuri de ciocolată distribuite de către Mars România sunt în continuare disponibile pentru achiziție și sigure pentru consum, potrivit companiei.

„Lucrăm cu firma Brădet și cu domnul Badea încă din anul 2008.

Colaborarea a fost întotdeauna bazată pe o bună relație comercială, (…) Confirmăm continuarea parteneriatului început în anul 2008 și vom da dovadă de solidaritate și înțelegere față de acest partener de afaceri. Scopul Auchan este de a-l ajuta în această situație grea, fiind conștienți de dificultatea cu care se confruntă”, se arată într-un comunicat al retailerului.

Pardoseli pentru industria alimentară – Ucrete BASF

GARANȚIE 5 ANI DURATA DE VIAȚĂ 30 ANI Contact: Mituș Rădulescu, Inginer diplomat constructor – tel: 004 0740 112 233

www.anver-constructii.ro Construcții Civile, Industriale și Agricole

ȘTIRIROA

ALEXANDRION VA DISTRIBUI ȘI PRODUSE NON-ALCOOLICE – APĂ, SUCURI ȘI CAFEA După ce anul trecut a investit peste un milion de lei în dezvoltarea unui departament de vânzări dedicat segmentului HoReCa high, acum, Alexandrion Grup România se află în discuții pentru a-și extinde portofoliul și a adăuga, pentru prima oară în istoria companiei, o varietate de produse non-alcoolice, cu adresabilitate, în primul rând, pentru sectorul HoReCa high, dar și pentru lanțurile de retail.

Principalele produse vizate sunt apa, sucurile și cafeaua. „Până la finalul anului, dacă nu chiar mai devreme, vrem să fim în locațiile HoReCa high și cu gama de produse non-alcoolice. Avem infrastructura necesară, avem knowhow-ul dobândit în 21 de ani de experiență, așteptăm doar să găsim partenerii potriviți”, a conchis Răzvan Vasile, director comercial Alexandrion Grup România.

CARGILL CUMPĂRĂ FABRICA DE PROCESARE CARNE TOCATĂ DE VITĂ FPL FOODS

FORMA STICLEI DE COCA-COLA NU POATE FI MARCĂ ÎNREGISTRATĂ Eforturile Coca-Cola de a obține statut de marcă înregistrată pentru sticlele folosite de companie au eșuat, un tribunal european respingând o reclamație făcută de producătorul american de băuturi răcoritoare împotriva autorității UE pentru mărci, relatează DPA. Coca-Cola a depus cerere în 2011 pentru ca designul ambalajelor din plastic, sticlă și metal ale companiei să fie înregistrat în Uniunea Europeană, argumentând că forma acestora este „o evoluție naturală” a sticlelor băuturilor companiei, potrivit unui comunicat al Curții Generale a UE, scrie News.ro

Cargill, companie internațională din domeniul agro-alimentar, a anunțat achiziționarea fabricii de procesare de carne de vită tocată FPL Foods din Carolina de Sud, deși costul tranzacției nu a fost dezvăluit.

NOI AMENZI PENTRU ACȚIUNILE ÎNȘELĂTOARE ALE COMERCIANȚILOR

ROMÂNIA, PERFORMERĂ ÎN 2014 ȘI 2015

Din această primăvară, comercianții care vor recurge la acțiuni înșelătoare pentru a le vinde clienților lor produse sau servicii vor plăti atât amenzi cuprinse între 2.000 de lei și 100.000 de lei (diferențiate în funcție de mărimea firmei), cât și contravaloarea produsului sau serviciului respectiv către clientul prejudiciat. Restituirea banilor se va face în maximum două săptămâni de la data la care comerciantul este sancționat în urma unei reclamații și va putea fi dispusă de inspectorul care verifică plângerea formulată de client. Comercianții care vor refuza restituirea banilor vor putea fi amendați suplimentar cu sume cuprinse între 5.000 de lei și 50.000 de lei. Aceste prevederi sunt cuprinse într-o lege recent votată de Parlament, care așteaptă promulgarea și care modifică legea protecției consumatorilor.

România ocupă locul 30 din 40 într-un clasament global al celor mai atractive piețe de retail ale anului 2016, la egalitate cu Ungaria, dar în urma Poloniei și a Cehiei, arată un studiu al companiei de consultanță imobiliară CBRE. Dintre cele peste 150 de branduri vizate de studiul CBRE, 8% doresc să intre pe piața românească sau ungară, 10% pe piața cehă și 12% pe piața poloneză. În 2014 și 2015, România a atras cel mai mare număr de branduri noi pe piața de retail din Europa Centrală și de Est, respectiv 34% din 185 de nume noi.

7

COVERROA

RADIOGRAFIA INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEȘTI PRODUCĂTORII ROMÂNI S-AU ADAPTAT BINE CRIZEI ECONOMICE Exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun au explodat în intervalul 2008-2015. La nivelul anului 2008, exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun totalizau 1.579,8 milioane de euro și reprezentau 4,7% din totalul exporturilor României. În 2015, exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun totalizau 4.805 milioane de euro și contabilizau 8,8% din totalul exporturilor României.

Sectorul producției de alimente și băuturi din România, cu o cifră de afaceri evaluată la aproximativ 11 miliarde de euro anual, realizează în fiecare an 8,72 milioane de tone de produse alimentare, dintre care 13,8% sunt exportate. Costul serviciilor logistice din România pentru produsele alimentare este estimat la două miliarde de euro, dintre care 1,1 miliarde de euro sunt cheltuite pentru logistica primară, restul fiind alocat logisticii secundare (magazine și angrosiști).

Industria alimentară locală este dominată de un număr de 50 de companii mari, reprezentând mai puțin de 1% din totalul de aproximativ 8.400 de firme ce activează în acest domeniu. Cele 50 de firme realizează peste 40% din producția sectorului alimentar românesc și obțin un profit de peste 4 miliarde de euro. Industria alimentară reprezintă 27% din valoarea totală a producției agricole. Ea asigură peste 180.000 de locuri de muncă, adică 11,6% din numărul total de angajați din industria românească și 2,1% din totalul forței de muncă din România. În zilele noastre, sectorul alimentar românesc este într-o rapidă creștere stimulată și de schimbările 8

MARTIE 2016

Valoarea adăugată realizată de industria alimentară reprezintă aproape un sfert din totalul valorii adăugate a industriei prelucrătoare.

PRINCIPALELE 10 COMPANII PRIVIND REVIZUIREA PIEȚEI CU AMĂNUNTUL: AU AVUT O CIFRĂ DE AFACERI TOTALĂ DE 7 MILIARDE DE EURO ÎN 2012, ÎN CREȘTERE CU 4,2% FAȚĂ DE 2011 frecvente în comportamentul de consum al românilor, segmentul vânzării de alimente și băuturi cu amănuntul extinzându-se în ultimii ani dincolo de așteptări.

România reprezintă o atracție pentru companiile multinaționale ca urmare a numărului de consumatori și a disponibilității resurselor.

Interesul multinaționalelor pentru România este justificat și de prețul alimentelor, care este aproape de media europeană, precum și de ponderea mare a cheltuielilor cu produsele alimentare în bugetul total de cheltuieli al românilor.

Astfel, în 2013, românii au utilizat aproximativ 28,4% din veniturile

lor medii lunare cu scopul de a cumpăra produse alimentare, cu mult peste Ungaria (15,6%), dublu comparativ cu Polonia (14,2%) și Republica Cehă (12%) și de trei ori mai mult decât Germania (8,6%).

Prognoza analiștilor Roland Berger pentru sectorul retailului alimentar din România prevede o creștere a vânzărilor de produse alimentare în comerțul cu amănuntul cu 3-5% în următorii trei ani.

De asemenea, un studiu realizat de compania de cercetare a pieței BMI Research arată că industria alimentară și a băuturilor din România va evolua și în următorii cinci ani cu un ritm mediu de creștere, superior regiunii din care face parte (Europa Centrală și de

COVERROA

reliefând și o creștere a prețurilor produselor alimentare. Printre investitorii prezenți pe piața românească se numără CocaCola, PepsiCo, Danone, Unilever, McDonald’s sau Kraft Jacobs Suchard. O analiză a investițiilor străine în sectorul producției și comercializării de alimente, băuturi și produse din tutun, pe baza datelor furnizate de BNR și INS pentru perioada 2009-2014, arată intrări de circa 2,3 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 4% din totalul înregistrat.

Conform studiilor realizate de economistul Cezar Mereuță (2014), industria alimentară reprezintă unul dintre puținele sectoare în care ponderea capitalului românesc depășește 60%. Totodată, conform aceleiași surse, valoarea adăugată realizată de industria alimentară reprezintă aproape un sfert din totalul valorii adăugate a industriei prelucrătoare.

Est). Astfel, ultimele prognoze ale BMI Research, publicate în luna ianuarie 2016, indică un ritm mediu anual de creștere pentru consumul de produse alimentare pe piața românească, de 5,6% pe întregul interval 2015-2019, evoluție ascendentă stimulată și de reducerea TVA la alimente și băuturi. Totodată, creșterea consumului de alimente pe cap de locuitor, în România, se va face cu un ritm mediu anual de 5,9% pe întreg intervalul 2015-2019. În același timp, consumul de băuturi nealcoolice va crește cu un ritm mediu anual de 5,7%, în vreme ce consumul de băuturi alcoolice de vânzări se va face cu un ritm mediu anual de creștere de 6% în perioada 2015-2019. Aceste evoluții vor conduce la o creștere a vânzărilor de produse alimentare cu amănuntul cu 7,3% pe an în perioada 2015-2019, indicatorul (superior creșterii consumului)

Producătorii români au beneficiat de pe urma crizei economice, adaptându-se mai bine situației apărute, motiv pentru care exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun au explodat în intervalul 2008-2015. La nivelul anului 2008, exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun totalizau 1.579,8 milioane de euro și reprezentau 4,7% din totalul exporturilor României. În 2015, exporturile de produse alimentare, băuturi și tutun totalizau 4.805

milioane de euro și contabilizau 8,8% din totalul exporturilor României. Vânzările producătorilor de alimente din România care dețineau fabrici în țara noastră au crescut cu circa 35% între 2008 și 2013 (interval pentru care sunt disponibile date). Cea mai mare creștere a vânzărilor a fost înregistrată de către companiile multinaționale (42%), comparativ cu companiile românești din industria alimentară, a căror creștere a cifrei de afaceri a fost de numai 26% (2/3 din creșterea înregistrată de cifra de afaceri a multinaționalelor).

Industria alimentară reprezintă sectorul în care ponderea capitalului românesc depășește

60%

Prutul SA Galați, Unicarm SRL Satu Mare și Transavia Alba Iulia sunt singurele companii cu antreprenori români, cu o cifră de afaceri anuală de minimum 100 de milioane de euro și ocupante ale unei poziții în top 10 cei mai mari producători din industria alimentară din România. Primele trei locuri în topul industriei alimentare românești sunt ocupate de Bunge (ulei), Agrana (zahăr) și Expur (ulei), următoarele poziții fiind ocupate de Smithfield (carne) și Prutul (ulei) conform unui clasament realizat de Ziarul Financiar în 2014.

Bunge România, o companie cu capital american, a avut o cifră de afaceri de 295 de milioane de euro și pierderi de 30 de milioane de euro în 2013, cea mai mare din întreaga industrie alimentară.

Bunge Danube Trading, altă companie americană, a avut

>>

9

COVERROA

încasări de 195 de milioane de euro și pierderi de 2,3 milioane de euro. Bunge concurează pe piața uleiului alimentar cu francezii de la Expur, precum și în domeniul materiilor prime, cu Cargill, ADM, Ameropa sau Nidera. Pe lângă fabricile producătoare de ulei, firma americană mai deține în România silozuri pentru depozitarea materiilor prime agricole cu capacități de 65.000 de tone la Traian în județul Brăila și de 6.000 de tone în Buzău.

Danone România, o companie cu capital francez ce activează în domeniul produselor lactate, a ocupat locul 9 în topul menționat anterior.

Numărul doi în Europa de Est Piața românească a alimentelor și a băuturilor, a șaptea ca mărime din Uniunea Europeană și a doua din Europa de Est, după Polonia, este evaluată la 25,9 miliarde de euro, dintre care 20,6 miliarde de euro (79,5%) în comerțul cu amănuntul și 5,3 miliarde de euro (21,5%) în domeniul serviciilor alimentare.

agresive a concurenței.

Principalele zece companii privind revizuirea pieței cu amănuntul au avut o cifră de afaceri totală de 7 miliarde de euro în 2012, în creștere cu 4,2% față de 2011. Astfel, în 2012, Kaufland Held deținea 20% din piață, urmată la mare distanță de Carrefour și Selgros. Situația nu diferea prea mult nici în 2014, când primele două locuri erau ocupate de aceiași doi competitori (Kaufland cu o cifră de afaceri de aproape 7,99 miliarde de lei, și Carrefour România, companie ce a reușit să obțină o cifră de afaceri de 4,56 miliarde de lei), în vreme ce top 10 rețele de supermarketuri / hipermarketuri era ocupat doar de companii străine. La o creștere a suprafeței de vânzare cu 9,8%

ca urmare a deschiderii a 13 noi magazine în 2014, liderul pieței – Kaufland – a obținut o creștere cu 10,1% a vânzărilor față de 2013. De remarcat că, în România, grupul german Schwartz, ce deține în România rețelele Kaufland și Lidl, a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 11.335,62 milioane de lei (aproximativ 2,55 miliarde de euro), conform datelor publicate de Revista Piața.

Carrefour România, ocupantul locului 2, a realizat în 2014 o cifră de afaceri de 4,56 miliarde de lei (1,02 miliarde de euro), cele două magazine noi asigurându-i o creștere a vânzărilor de 6,34% față de 2013.

Grupul Carrefour mai deține pe piața românească firmele Artima (prin care sunt administrate rețelele de Market și Express) și Supeco Investment SRL.

COMERȚUL INTERN CU AMĂNUNTUL DE PRODUSE ALIMENTARE ESTE DOMINAT ÎN PREZENT DE MARILE INVESTIȚII ALE UNOR REȚELE STRĂINE DE MAGAZINE

12 lanțuri comerciale dețin o treime din spațiul total de vânzare La nivel național, conform datelor furnizate de recensământul spațiilor comerciale efectuat de Vektor Marktforschung, România deținea în 2013 aproximativ 73.500 de magazine ce comercializau alimente și băuturi. Cu toate că ponderea spațiilor (ca număr de magazine) alocate comerțului modern este de numai 1%, 12 rețele comerciale moderne dețin aproape o treime din spațiul total de vânzare (ca suprafață).

Existența unui număr relativ mare de magazine, raportat la populația din România, ce numără aproximativ 20 de milioane de locuitori, poate avea ca efect o supraîncălzire a industriei alimentare datorită creșterii 10

MARTIE 2016

Creșterea consumului de alimente pe cap de locuitor, în România, se va face cu un ritm mediu anual de 5,9% pe întreg intervalul 2015-2019

COVERROA

Compania cu cel mai accelerat ritm de expansiune s-a dovedit a fi grupul belgian Delhaize cu marca sa Mega Image, care în 2014 a deschis 100 de magazine noi, ce au asigurat companiei un plus de 20,3% la cifra de afaceri, față de 2013. Cele mai importante dinamici din punctul de vedere al evoluției cifrei de afaceri în 2014, față de 2013, au fost înregistrate de Lidl Discount SRL (aproximativ 40%) și Profi Rom Food (29,4%), se arată în studiul Revistei Piața.

Analiștii economici califică piața românească de retail ca fiind printre cele mai performante din Europa (Bercu, 2014).

Comerțul cu amănuntul este influențat de tendințele recente în comportamentul consumatorilor, tendințe care se aliniază din ce în ce mai mult cu tendințele de consum generale din Uniunea Europeană. Spre exemplu, în ultimul timp, există o tendință de creștere a achizițiilor de produse alimentare din supermarketuri, malluri sau centre comerciale.

Expansiunea rapidă a investițiilor din sectorul de vânzare cu amănuntul se datorează modificărilor în comportamentul consumatorilor și accesului ușor la creditele de consum. Comerțul intern cu amănuntul de produse alimentare este dominat în prezent de marile investiții ale unor rețele străine de magazine. Anul 2013 este primul în care vânzările din comerțul tradițional au fost mai mici decât cele din comerțul modern, tendință care, conform aprecierilor analiștilor, va continua și în următorii ani. Volumul de investiții străine directe în sectorul de distribuție va crește luând în considerare calificarea forței de muncă și nivelul scăzut al salariilor în această ramură, în comparație cu țările din Uniunea Europeană.

Accesibilitatea pieței românești de retail pentru investitorii străini este evaluată în raportul Doing Business al Băncii Mondiale (2014). Conform raportului, în intervalul 2006-2015,

Topul retailerilor după cifra de afaceri realizată în 2014

Loc Companie

Variație nr. magazine 2014/2013

Cifra de afaceri netă în 2014 (mil. lei)

Profit/pierdere netă în 2014 (mil lei)

1

Kaufland România

2

Carrefour România SA

13

2

7.998,12 4.561,61

409,73 119,24

3

Metro Cash&Carry România S.R.L.

-1

4.488,62

1,26

4

Auchan România SA

1

3.770,68

61,74

5

Lidl Discount SRL

6

Selgros Cash & Carry SRL

7

Mega Image SRL

8

18

3.337,50

ind

0

2.833,08

15,21

100

2.815,81

55,70

Rewe (România) SRL

16

2.335,06

11,38

9

Profi Rom Food SRL

71

1.844,51

27,33

10

România Hypermarche SA (Cora)

0

1.711,73

25,01

11

Billa România SRL

6

1.410,86

2,35

12

Artima SA

15

889,65

2,76

13

Unicarm SRL

1

397,60

25,61

14

Succes Nic Com SRL

19

333,92

13,59

15

real,- Hypermarket România S.R.L.

0

302,08

4,42

16

Elan-Trio SRL

2

211,55

0,11

17

Annabella SRL

2

175,98

3,10

18

DM Drogerie Markt SRL

3

172,24

9,32

19

Sergiana Prodimpex

1

129,70

8,33

20

Zanfir SNC

1

101,28

1,25

Sursa: Revista Piața (iunie 2015)

România a urcat 30 de poziții (poziția 78 în 2006, 72 în 2013, respectiv 48 în 2015), criteriile de clasificare avute în vedere fiind: pornirea unei afaceri, obținerea autorizațiilor de construire, legarea la rețeaua de energie electrică, înregistrarea proprietății, obținerea de credite, protecția investitorilor minoritari, plata taxelor, comerțul transfrontalier, aplicarea contractelor, rezolvarea insolvenței (Raport al Băncii Mondiale, 2014).

Analiza evidențiază îmbunătățirea unor indicatori (pornirea unei afaceri, înregistrarea proprietății, procedura insolvenței) sau declinul altora (legarea la rețeaua de energie electrică, plata impozitelor). n Gabriel Nițulescu

rintre cele mai importante sectoare ale P industriei alimentare și a băuturilor se numără: n industria cărnii și a preparatelor din carne, care prin cele 92 de companii din domeniu a realizat în 2014 afaceri totale de 10,81 miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), n piața băuturilor răcoritoare nealcoolice și a apelor minerale, cu o valoare estimată a cifrei de afaceri la 4,52 miliarde de lei (1 miliard de euro), în creștere cu 5,23% comparativ cu anul 2013, n industria de morărit și panificație, a cărei valoare a cifrei de afaceri a crescut cu 8,34% în 2014, ca urmare a reducerii TVA la 9%, ajungând la circa 900 de milioane de euro (55 de firme active), și n industria laptelui și a produselor lactate, cu afaceri fiscalizate totale de 3,84 miliarde de lei în 2014 (aproximativ 885 de milioane de euro) derulate de 36 de companii.

Interesul multinaționalelor pentru România este justificat și de prețul alimentelor, care este aproape de media europeană, precum și de ponderea mare a cheltuielilor cu produsele alimentare în bugetul total de cheltuieli al românilor.

11

INTERVIUROA

ROMÂNIA A FOST O VICTIMĂ COLATERALĂ Interviu cu ministrul Agriculturii, domnul Achim Irimescu „Noi am echilibrat balanța comercială externă în industria agroalimentară, dar principalele noastre produse alimentare exportate sunt cele agricole, precum cerealele. Este adevărat că, în mod surprinzător, s-au dezvoltat anumite industrii, precum industria tutunului.” În acest moment vedeți industria alimentară din România pe un trend ascendent în sensul în care ar putea să devină una dintre industriile principale de gen din Europa Centrală și de Est și un exportator important al României?

Sigur, dacă vă uitați și la piața românească, fiind vorba de o piață pentru circa 20 de milioane de consumatori, România reprezintă o piață importantă. E adevărat că noi continuăm să fim tributari produselor importate, deși avem o industrie alimentară puternică.

Industria alimentară românească reprezintă cel mai mare angajator din România, 185.000 de angajați.

Ca urmare, cred că este o industrie cu un aport important la PIB, undeva la 11-12%. Numai dacă vedem cifrele și realizăm că trebuie să dăm importanța cuvenită. Sigur, avem aici și niște nemulțumiri: faptul că noi continuăm să exportăm materii prime și să importăm produse procesate, ceea ce nu este nici 12

MARTIE 2016

normal, nici benefic pentru țară, pentru că orice țară care importă masiv, exportă valută. Deci nu putem să ne bucurăm. Pe de altă parte, România are capacitatea să producă bunuri de foarte bună calitate. Am modernizat industria alimentară. Să nu uităm, de exemplu, că la noi, la momentul aderării, în sectorul cărnii și laptelui, de la 3.000 de unități, am rămas cu 800 de unități de carne și lapte.

Multe unități s-au închis. Eram atunci la Bruxelless, dar știu foarte bine situația. Am reușit să facem liste cu întreprinderile în tranziție pentru a salva cât mai multe unități, pentru că nu respectau standardele europene. Dacă am investit masiv prin SAPARD și prin fondurile de dezvoltare rurală și am reușit să avem industrie care este la nivel mondial, este păcat că nu reușim să consumăm din ceea ce produce industria alimentară românească și în continuare importăm destule produse, fie din state membre UE, fie din state terțe.

Vorbiți despre carne, dar Albalactul, care era numărul unu în România, tocmai a fost cumpărat de francezii de la Lactalis. Iar în acest moment numărul de fabrici de lapte continuă să scadă pe teritoriul României, sau cele care mai rămân sunt înghițite de acești giganți internaționali. E o problemă pentru România?

Cred că atât timp cât forța de muncă este în continuare

românească și să sperăm că o bună parte din profit rămâne în România, nu este foarte grav. Dacă ne uităm pe piața internațională, vedem că există un proces de acumulare în multinaționale a forței de producție. Pe de altă parte, atunci când se fac achiziții importante, Comisia Europeană, prin direcția de concurență – DG Competition – verifică să nu se ajungă la situații de monopol. În acest context, dacă s-au respectat cerințele, și în acest caz cred că s-au respectat, nu putem invoca nimic. Aceasta este piața. Evoluează. Cel mai mare din punct de vedere financiar, să spunem, îl cumpără pe cel mai mic.

Albalactul a fost cumpărat. Sigur, dispar brandurile românești și nu este un lucru care să ne bucure.

Dar, în condițiile în care angajații nu sunt concediați și reușim să producem lucruri de calitate în fabricile respective, putem privi

INTERVIUROA

Ministrul agriculturii, dl. Achim Irimescu

lucrurile și altfel: avem produse românești care vor ajunge pe piețele accesate de marile companii multinaționale, fapt care este îmbucurător.

Spuneați de exporturi și importuri. Românii mănâncă mai mult din producția internă sau din import? Și aici mă refer la consumul final, dar și la materia primă din care sunt procesate alimentele...

Mâncăm din import pentru că, din păcate, noi exportăm în special materii prime. Noi am echilibrat balanța comercială externă în industria agro-alimentară, dar principalele noastre produse alimentare exportate sunt cele agricole, precum cerealele. Este adevărat că, în mod surprinzător, s-au dezvoltat anumite industrii, precum industria tutunului.

Exportăm masiv țigarete. Sunt printre produsele cele mai exportate din România. Sigur, se importă materie primă. Noi nu mai suntem mari producători de tutun.

Mai producem cam 1.000 de tone de tutun brut pe an. Se importă tutun brut din țări terțe, de obicei din țările slab dezvoltate, și se procesează. Dar valoarea adăugată rămâne în România, pentru că procesarea este mai scumpă decât materia primă.

Reducerea TVA-ului de anul trecut a însemnat o gură de oxigen pentru industria alimentară românească? Au crescut cifrele din consumul intern?

Este o concluzie logică. A crescut consumul, având în vedere și faptul că piața românească este conectată la piața unică europeană, dar și pe o tendință de reducere a prețurilor.

Este totuși un paradox.

FAO a analizat și a spus că vom avea o creștere constantă a prețurilor alimentare, bazată pe o chestiune logică: suprafața arabilă a lumii se reduce an de an, cu suprafețe importante, cu echivalentul suprafeței arabile a Austriei. Sigur că populația crește și ar fi normal, ca în baza raportului dintre cerere și ofertă, să avem o creștere a prețurilor. Uite că nu se întâmplă așa, ceea ce dovedește că volatilitatea prețurilor depinde de alți factori.

Chiar și direcția agricultură a recunoscut că ei s-au înșelat. Un director foarte bun, Haniotis, grec, din cadrul Comisiei Europene, a recunoscut că ei s-au înșelat în ceea ce privește analiza lor pe termen mediu, pentru că prețurile nu au urcat, ci au rămas la același nivel

>> 13

INTERVIUROA

sau au scăzut. Sunt două sectoare care se confruntă cu o criză acută în UE, iar la Consiliu vom avea aceste două subiecte pe agendă: criza din sectorul cărnii de porc și din cel al produselor lactate. Sigur că există justificări. În cazul producției de lactate, să nu uităm că de la 1 aprilie 2015 s-a renunțat la sistemul cotelor. A fost o greșeală, zic eu, că s-a renunțat la cote. Era singurul mecanism de control al producției de lapte. Dar, în condițiile în care tendința este liberalizarea producției și renunțarea, încet, încet, la subvenții, era un proces normal. România a fost printre statele care s-a opus – și eu m-am opus – puternic, alături de Portugalia.

Chiar state membre mari producătoare de lapte au fost penalizate puternic în contul sezonului de producție 2014-2015 (1 aprilie 2014-31 martie 2015) pentru că au depășit cota: Germania, Olanda, Luxemburg, Italia. Au fost penalizate cu aproape un miliard de euro. Deci, în sectorul laptelui este justificată criza și reducerea prețurilor. Dar în sectorul cărnii de porc nu există o altă explicație decât efectul embargoului rus.

Embargoul cu Rusia a afectat mai mult România decât statele occidentale, având în vedere puterea de cumpărare mai mică și faptul că o serie de produse destinate Rusiei au ajuns pe piața românească?

România a fost mai slab competitivă pe anumite sectoare. Vedeți, spre exemplu, merele poloneze care, în loc să ajungă în Rusia, au invadat România. Producătorii europeni au trebuit să pună pe piață cu orice preț produsele lor și au căutat noi piețe.

România a fost o victimă colaterală, noi nefiind exportatori pe piața rusă. Dar produsele care trebuiau să ajungă pe piața rusă au invadat România.

Vă mulțumim pentru interviul acordat. n Rareș Hăbeanu 14

MARTIE 2016

INDICAȚIE GEOGRAFICĂ PROTEJATĂ PENTRU SALAMUL DE SIBIU

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vizitat în 11 martie 2016 fabrica Salbac a companiei Agricola din Bacău, unde se produc salamuri și alte specialități crud uscate din carne de pui, porc, oaie și vită. Vizita a avut loc ca urmare a obținerii denumirii de indicație geografică protejată pentru produsul „Salam de Sibiu”, de către Asociația Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), după 20 de zile de la înregistrarea acestuia ca indicație geografică protejată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv din data de 19.02.2016. „Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici și să-i felicit personal pe toți acești producători ale căror produse au atins excelența. Îi felicit din nou pe membrii Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu care au aplicat și au obținut înregistrarea ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP) și-i asigur, ca și până acum, de întregul meu sprijin! Vă îndemn să nu vă opriți aici, să identificați și alte produse pentru care să aplicați pentru a obține protecția la nivel european și vă asigur de totala deschidere și implicare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Reprezentanței Permanente a României la U.E.”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

La eveniment au luat parte toți membrii Asociației Producătorilor de Salam de Sibiu (APSS), ce reunește cei mai relevanți producători de Salam de Sibiu din România.

REPORTAJROA

FACULTATEA SIA GALAȚI POL DE CERCETARE ȘI TESTARE PENTRU PRODUCĂTORI DACĂ AM PORNI O DISCUȚIE CU PRIVIRE LA NOUTĂȚI, INOVARE ȘI CERCETARE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, PROBABIL CĂ MULȚI INTERLOCUTORI, INCLUSIV DIN DOMENIU, AR SPUNE CĂ AR TREBUI SĂ PRIVIM SPRE VEST. ÎI CONTRAZICEM, PENTRU CĂ PRINCIPALUL POL DE CERCETARE DIN ROMÂNIA, DIN INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, SE AFLĂ ÎN ESTUL ȚĂRII, LA GALAȚI, ÎN CADRUL UNIVERSITĂȚII DUNĂREA DE JOS. Dispunând în prezent de trei stații pilot de producție – pentru carne, lactate și bere –, studenții și cadrele didactice ale Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor (FSIA) din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați creează, testează ori recreează produse pentru a le face mai apetisante pentru consumatori.

unui salam care a câștigat și premiul pentru cel mai bun produs inovator la Concursul Ecotrophelia România, salam în care s-a înlocuit cvasitotal grăsimea animală cu grăsime vegetală, obținută din ulei de palmier și dintr-un mix de uleiuri de măsline, cu un conținut mai mic de colesterol.

Printre noutățile învățăceilor gălățeni și ale dascălilor lor putem găsi produse care te uimesc prin ideile aplicate, atunci când ți se povestește despre ele, dar și prin savoare și aromă atunci când le guști. Astfel, prof. univ. dr. ing. Daniela Borda, directorul proiectului RE-SPIA de modernizare a stațiilor pilot și șeful stației pilot de prelucrare a cărnii, și asistent univ. dr. ing. Cristian Dima ne-au explicat, spre exemplu, despre o colaborare între facultate și procesatorul de carne Ana și Cornel, concretizată în producerea

O altă tehnică de avangardă utilizată la producția de mezeluri în stația pilot a FSIA este tehnica microîncapsulării aromelor, microcapsule „programate” să elibereze aromele treptat, pe toată perioada de

valabilitate a produsului, conferindu-i acestuia o aromă plăcută, specifică, chiar și în ultima parte a duratei de valabilitate a produsului. „Există foarte multe aplicații în domeniul microîncapsulării aromelor atât în industria alimentară, cât și în industrii precum cea farmaceutică, a cosmeticelor, în medicină, în industria textilă și în cea a vopselurilor”, explică Cristian Dima. >>

Prof. univ. dr. ing. Petru Alexe decanul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor (FSIA) din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați

15

REPORTAJROA

De asemenea, există lucrări de cercetare pentru licență, master sau doctorat sau colaborări cu anumiți producători din domeniul prelucrării cărnii pentru producerea unor mezeluri cu cât mai puțini aditivi de sinteză, înlocuiți de produși și arome naturale, tot mai des cerute de consumatori.

Un alt produs extrem de interesant este un salam cu un conținut de 30% proteină din pește care însă nu păstrează deloc gustul sau mirosul de pește; acest salam, cu proteine extrase din părți ale peștelui care nu sunt folosite în mod obișnuit, cum ar fi capul sau coada, este mult mai sănătos, având în vedere că este mai puțin bogat în grăsimi saturate și conține și mai puțină apă, decât mezeluri similare din carne. În plus, folosirea acelor părți ale peștelui care înainte se aruncau, neexistând o tehnologie de prelucrare, constituie și un proces de prelucrare mai prietenos cu mediul și un mod de a folosi la maximum resursele alimentare epuizabile.

Un alt domeniu de cercetare indicat de către șeful stației pilot de prelucrare a cărnii din cadrul FSIA este cel al proteinelor miofibrilare, care pot fi introduse în produsele procesate din carne fie ca adaos, fie ca membrane comestibile care să crească perioada de valabilitate a produsului.

Cristian Dima ne explică faptul că stația pilot dispune de o linie completă de procesare a cărnii, dar și de echipamente care nu se regăsesc în toate fabricile mari din domeniu, cum ar fi filtrul UV (cu raze ultraviolete) cu rol de sterilizare a apei folosite în procesul tehnologic. De asemenea, în dotarea stației pilot de prelucrare a cărnii există și o celulă de afumare cu ardere a lemnului de esență tare.

Facultatea dispune de congelator cu strat fix și strat fluidizat, unde congelarea produselor se face 16

MARTIE 2016

FSIA dispune de o instalație de prelucrare la presiuni înalte de până la

10.000 de bari (de 8 ori mai mult decât în cel mai jos punct din Groapa Marianelor)

FIRMELE POT VENI ȘI POT EXPERIMENTA AICI PRODUSELE LOR, PRODUSE NOI, ADAOSURI NOI, MEMBRANE NOI, SISTEME NOI

REPORTAJROA

În cadrul stației pilot pentru produse lactate se pot face încercări, la nivel de laborator, cu 6 litri de lapte și teste la nivel pilot cu cantități mai mari, întrucât capacitatea de prelucrare a stației pilot este de

400-600 litri de lapte/zi.

foarte rapid (un măr poate fi congelat în maximum cinci minute). O astfel de congelare este recomandată mai ales în cazul produselor cu textură moale, pentru că această metodă împiedică formarea cristalelor mari și tăioase de gheață, pierderea de constituenți nutritivi la decongelare fiind mult mai mică.

De asemenea, FSIA dispune de o instalație de prelucrare la presiuni

prelucrare. Utilajele deținute de FSIA permit testări și experimente la presiuni mai mari decât cele utilizate în industrie, într-o gamă de temperaturi ce merg de la -20˚C la -120˚C. Cercetare la preț mic „Avantajul colaborării dintre noi și mediul de afaceri este acela că noi putem oferta un preț foarte bun pentru cercetare-dezvoltare. Pentru că noi nu facem profit având în vedere că acesta este un proiect dezvoltat cu fonduri europene (și cel puțin 5 ani nu avem voie să facem profit). Noi ne acoperim doar cheltuielile. Firmele pot veni și pot experimenta aici produsele lor, produse noi, adaosuri noi, membrane noi, sisteme noi. Aici pot lucra cu cantități mai mici. E bine să pornești de la o scară mai mică, când faci un produs nou.

O fabrică mare are un flux de producție ce nu poate fi întrerupt pentru a face cercetare. Industria trebuie să lucreze și să producă imediat. Noi, spre deosebire de industrie, nu suntem presați de timp și atunci ne permitem să testăm comportamentul produselor alimentare pe perioade mai lungi de depozitare și să lucrăm cu mai multe variante de produse simultan”, explică prof. univ. dr.

Daniela Borda. Spre exemplu, în cadrul stației pilot pentru produse lactate se pot face încercări la nivel de laborator cu 6 litri de lapte și teste la nivel pilot cu cantități mai mari, întrucât capacitatea de >>

înalte de până la 10.000 de bari (de zece ori mai mult decât în cel mai jos punct din Groapa Marianelor, unde se înregistrează presiuni de „doar” 1.000 de bari). În industrie, acest procedeu nou este folosit în prezent, în România, doar de către Cristim pentru salamul feliat.

Acest procedeu ce-și găsește aplicabilitatea în domeniul sucurilor de fructe sau al produselor lactate oferă avantajul că gustul produselor nu se modifică prin 17

REPORTAJROA

Un inginer tehnolog bun trebuie să obțină același produs tot anul, în condițiile în care văcuța sau oaia nu oferă o materie primă care să fie la fel tot anul.

prelucrare a stației pilot este de 400-600 litri lapte/zi. „Dispunem de o întreagă linie tehnologică miniaturizată de la GEA, unde prelucrăm săptămânal 400 litri de lapte, produsele obținute fiind, ulterior, valorificate la cantina studenților sau prin magazinele din campus,” arată inginerul stației pilot de prelucrare a laptelui din cadrul FSIA, Octavian Gavrilă. „Linia tehnologică dispune de panouri de interblocare ce permit configurarea a diferite trasee de prelucrare a laptelui.

Instalația de pasteurizare este cea mai automatizată. Există sisteme de control din 10 în 10 cm, pentru ca studenții să înțeleagă de ce este nevoie de toate procesele. Un inginer tehnolog bun trebuie să obțină același produs tot anul, în condițiile în care văcuța sau oaia nu oferă o materie primă care să fie la fel tot anul”, adaugă Octavian Gavrilă.

Un nou domeniu de cercetare „Simpozionul pe care îl avem între 4 și 6 martie este o altă treabă de pionierat pe care o încercăm. Este

o acțiune de mutare a centrului de interes, în zona de industrie alimentară, pe arome. Aroma acoperă de obicei o zonă afectivă a tendinței noastre de consum de alimente, dar în același timp trebuie să vedem aroma și ca pe o putere extraordinară terapeutică asupra consumatorului. Jocul ăsta între plăcut și terapeutic este un joc interesant. Cred că am intrat pe un culoar extrem de interesant pe care ne-am putea dezvolta”, declară prof. univ. dr. ing. Petru Alexe, Decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. „Noi avem un mare avantaj față de ceilalți din jurul nostru pentru că putem aplica unul dintre cele mai moderne procedee de extracție: extracția cu fluide supercritice. CO₂ în anumite condiții de temperatură și presiune se comportă ca un fluid și extrage compuși valoroși din plante fără să vină cu încărcătura cu care vin solvenții organici, acest din urmă procedeu punând ulterior problema separării aromelor extrase de solvenții organici folosiți în procesul de extracție.

Utilizarea CO₂ a rezolvat această

MICII ÎNTREPINZĂTORI AU VENIT, NE-AU VIZITAT, AU AVUT DISCUȚII CU NOI ȘI CHIAR AU COLABORAT CU NOI

problemă. Astfel, se obține un produs printr‑un procedeu care este prietenos cu mediul. În plus, sunt obținuți noi compuși, pe care solvenții organici nu-i puteau extrage din plante”, explică prof. univ. dr. Daniela Borda.

Instalația de extracție cu fluide supercritice este unică la nivel de dotare a unei unități de învățământ superior din România. În plus, FSIA dispune și de gazcromatograf cuplat cu spectrometru de masă pentru identificarea compușilor de aromă, cu efect antimicrobian, antioxidant etc. „Am lucrat cu plante din genul Allium, precum ceapa, leurda, cu tomate, cu semințe de coriandru și de ienibahar, cu cimbru, tarhon, cu compuși din frunze și coji de nucă și cu compuși bio din frunze de leuștean”, precizează conf. univ. dr. ing. Liliana Mihalcea. Îmbinarea teoriei cu practica „Toată povestea începe undeva prin 2003. În momentul în care noi ne-am lovit de greutatea și chiar de imposibilitatea de a face practică serioasă, atunci din ce în ce mai mult ne-a preocupat să facem totul aici. Am încercat toate variantele posibile și am început în etape. Am vrut să facem lucrări parțiale, să facem niște bartere cu producători.

Toate utilajele de dinainte de 1989, din vechile stații pilot ale FSIA, erau uzate moral”, arată prof. univ. dr. ing. Petru Alexe.

Stațiile pilot reprezintă un model american de educație. Ele au fost implementate prima dată în această facultate de profesorii Ioan Rășenescu și G.M. Costin (vechea stație pilot de lapte), Corneliu Popa și Traian Hopulele (vechea stație pilot de bere), respectiv Constantin Banu (vechea stație pilot de carne).

Este evident că se îmbracă foarte bine activitatea studenților prin această activitate practică pentru că fac pasul către apropierea imperioasă, puternică de mediul economic. De fapt, noi am

18

MARTIE 2016

REPORTAJROA

sarcină sub monitorizarea cadrelor didactice. Este mai mult decât o zi normală de producție pentru că au și acțiuni de dezbateri seminarizate.

Stația pilot de lapte are și o stație de simulare unde studenții să poată să se joace, să se joace serios, să poată varia parametrii tehnologici și să vadă rezultatele, explică prof. univ. dr. ing.

Petru Alexe.

Interes ponderat din partea industriei

constatat după Revoluție scăderea interesului pentru practică la foarte mulți producători, care s-au ascuns în spatele privatizării și nu au mai acceptat studenți în practică, motiv pentru care noi am pus un accent deosebit pentru refacerea stațiilor pilot de la noi din facultate și obligarea studenților la practică integrată. Adică, în loc să rămânem la varianta formală în care studenții făceau practică în unități alese de ei, am organizat în facultate miniunități de producție, în care practica se derulează organizat, în cadrul activităților didactice curente, din timpul anului universitar.

Ultima formă pe care o avem a stațiilor pilot a venit în urma unui proiect de reabilitare a spațiilor de cercetare și de practică, pe care l-a condus doamna profesor Borda, un proiect care ne face să fim mândri că una dintre problemele învățământului superior românesc a fost rezolvată la noi. În țară mai sunt astfel de încercări mai timide la Cluj. Numai că aici am avut un proiect care a însemnat investiții de 3,5 milioane de euro început din 2009 (pe hârtie din 2007).

Mai avem, în continuare, pe aceeași linie o propunere de proiect de 5 milioane de euro pentru extinderea stațiilor existente și dezvoltarea unor tehnologii, în special neconvenționale, pentru instruirea studenților noștri”, declară decanul FSIA. „Această practică este necesară pentru a aduce niște competențe

STAȚIILE PILOT REPREZINTĂ UN MODEL AMERICAN DE EDUCAȚIE. ELE AU FOST IMPLEMENTATE PRIMA DATĂ ÎN ACEASTĂ FACULTATE DE PROFESORII IOAN RĂȘENESCU ȘI G.M. COSTIN (VECHEA STAȚIE PILOT DE LAPTE), CORNELIU POPA ȘI TRAIAN HOPULELE (VECHEA STAȚIE PILOT DE BERE), RESPECTIV CONSTANTIN BANU (VECHEA STAȚIE PILOT DE CARNE) tehnologice studenților, pentru a-i apropia de realitatea economică, dar și pentru a le dezvolta capacitatea de a conduce procese tehnologice, pentru că pariul nostru nescris este să poată conduce ei întregul proces tehnologic. În partea de producție fiecare student execută o anumită

„Mediul de afaceri nu este atât de dezvoltat pe cât am vrea noi în zona produselor alimentare. Industria alimentară românească a avut de suferit în ultimii ani. Din acest motiv au fost puțini cei care și-au putut pune ideile în aplicare. Micii întreprinzători au venit, ne-au vizitat, au avut discuții cu noi și adesea au colaborat cu noi chiar dacă nu pe perioade foarte îndelungate datorită faptului că bugetul nu le permitea. Avem colaborări foarte multe, mai ales din industria berii. Companii ca Heineken, Martens (producătorul local), Bergenbier au venit și au încheiat parteneriate și/sau au sponsorizat activitatea noastră. De asemenea, au sprijinit anumite activități de cercetare”, arată decanul FSIA. n Gabriel Nițulescu

Apropo de birocrație • Cererea de rambursare are între 500 și 700 de pagini și au făcut 16 astfel de cereri de rambursare, în trei exemplare, fiind necesare semnături și ștampile pe fiecare pagină. A fost nevoie de o bibliotecă de acte.

• Când reprezentantul firmei Natex a livrat echipamentul, i-au dat lacrimile știind dificultățile din procesul de achiziție. Primul lui comentariu a fost însă acela că nu vor mai face niciun contract în România din cauza birocrației.

• Echipa de conducere a făcut muncă gratuită. Ulterior a trebuit să justifice de ce a făcut muncă gratuită. „De ce? Pentru că am vrut să fim facultatea cea mai puternică din România”, explică decanul FSIA. • „Efortul e disproporționat față de rezultate. De multe ori îți vine să renunți”, afirmă prof. univ. dr. ing. Daniela Borda.

19

PIAȚAROA

PRODUSELE ROMÂNEȘTI CUCERESC COȘURILE CUMPĂRĂTORILOR MARILE LANȚURI DE MAGAZINE ÎȘI ALINIAZĂ STRATEGIILE DE BUSINESS ÎN FAȚA DORINȚELOR COSUMATORILOR DE A GĂSI LA RAFT PRODUSE TRADIȚIONALE Ministrul Agriculturii Achim Irimescu a declarat, recent, că susține inițiativa legislativă care obligă supermarketurile să comercializeze produse românești în proporție de 51%.

Jumătate dintre români sunt dispuși să facă un efort suplimentar, cum ar fi parcurgerea unei distanțe mai mari, pentru a cumpăra produse românești dintr-un supermarket sau hipermarket, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.011 de respondenți, membri ai Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 18 ani din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.

Originea românească se numără printre cele mai importante criterii – alături de prospețime, gust și varietate – care îi determină pe consumatori să aleagă un anumit supermarket sau hipermarket. „Importanța criteriului produs în România diferă în funcție de produs. Astfel, respondenții au ales ouăle (56%), carnea (52%), legumele (52%), laptele (51%), fructele (48%), brânza (48%), iaurtul (45%), peștele (32%) și conservele (39%). Dintre aceștia, românii peste 55 ani consideră într-o proporție semnificativ mai mare că cel mai important este ca laptele și legumele să fie de proveniență românească, în timp ce persoanele cu vârsta cuprinsă între 35 și 44 de ani preferă carnea și iaurtul de origine autohtonă”, afirmă Andrei Canda, Managing Partner iSense Solutions.

20

MARTIE 2016

Potrivit studiului, românii consideră că supermarketurile / hipermarketurile cu cea mai mare varietate de produse românești sunt Kaufland (58%), Carrefour Hypermarket (36%), Auchan (34%), Cora (16%) și Lidl (16%). „De remarcat este faptul că, deși proveniența românească a produselor este suficient de importantă pentru consumatori încât să parcurgă o distanță mai mare față de casă pentru a-și face cumpărăturile, 44% dintre români au afirmat că nu ar renunța la supermarketul / hipermarketul preferat dacă ar ști că acesta vinde produse românești într-o proporție foarte mică”, a adăugat Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

Lorina Trandafir, Private Brand & Activation Coordinator la Mega Image, spune pentru ro.Aliment că la ora actuală consumatorul român are un grad mai mare de încredere în produsele tradiționale dintr-un sentiment de apartenență la tradiție și la spiritul românesc.

ROMÂNII PESTE 55 ANI CONSIDERĂ CĂ CEL MAI IMPORTANT ESTE CA LAPTELE ȘI LEGUMELE SĂ FIE DE PROVENIENȚĂ ROMÂNEASCĂ, IAR CEI CU VÂRSTA ÎNTRE 35 ȘI 44 DE ANI PREFERĂ CARNEA ȘI IAURTUL DE ORIGINE AUTOHTONĂ.

Mărcile proprii respectă rețetele tradiționale În anul 2009 a fost dezvoltat brandul propriu Gusturi Românești, prezent în sortimentația Mega Image de șase ani. Produsele Gusturi Românești sunt fabricate în România, obținute din materii prime de origine românească, după rețete tradiționale sau autentice românești sau care sunt parte a culturii românești sau a unei perioade specifice din istoria României, obținute în cele mai multe cazuri printr-un mod de

n BILLA aduce calitatea românească în magazinele sale.

PIAȚAROA

prelucrare tradițional. „Produsele Gusturi Românești se regăsesc în categorii precum lactate și brânzeturi, delicatese, congelate, carne proaspătă, panificație, produse culinare, dulciuri, produse pentru mic dejun, băuturi, dar și fructe și legume. Bineînțeles, sortimentația de fructe și legume Gusturi Românești va respecta și sezonalitatea locală a produselor.

Pentru 2016 ne așteptăm ca interesul consumatorilor pentru produsele Gusturi Românești să crească, motiv pentru care vom continua extinderea numărului de magazine, precum și extinderea portofoliului de produse”, spune, pentru ro.Aliment, Lorina Trandafir de la Mega Image. Momentan, în rețeaua Mega Image sunt două magazine Gusturi Românești (Gusturi Românești Ion Mihalache și Gusturi Românești Moghioroș),

însă întregul concept – atât ca sortimentație, cât și ca design – se regăsește sub forma unui concept corner și în magazinul Concept Store Băneasa.

Marca proprie „Bun, din România!” a fost lansată în magazinele BILLA din toată țara în 2014 cu un sortiment de legume și fructe, iar în 2015 s-a extins prin introducerea sortimentelor din carne și lapte provenite din zone din România recunoscute și apreciate pentru rețetele vechi și metodele de producție. Până la finalul acestui an, brandul se va înnoi cu o gamă mult așteptată de dulcețuri, dulciuri, miere, paste și multe altele. Marca „Bun, din România!” este o invitație pentru a susține economia locală, dar și un mod prin care BILLA România încurajează clienții să consume

produse românești. Aceste produse sunt disponibile în toate cele 86 de magazine din țară. „Știm că din ce în ce mai mulți clienți își doresc să recunoască gustul pe care îl știau din copilărie în produsele pe care le consumă. Pentru că identificarea producătorilor autentici a devenit o adevărată provocare, prin marca „Bun, din România!ʺ aducem aproape calitatea românească în magazinele BILLA din toată țara”, a declarat Sorana Georgia, Director General al BILLA România.

Producătorii autohtoni susținuți de marii jucători Carrefour își propune și pentru acest an continuarea colaborării cu micii producători și fermierii români, pentru aprovizionare locală și regională, menținând eforturile de a dezvolta noi parteneriate 21

PIAȚAROA

la nivel național care să faciliteze consumul produselor românești. „România are un potențial de producție foarte bun, iar în rețeaua Carrefour există o cerere ridicată pentru produsele autentice românești. De aceea, urmărind axa noastră principală de diferențiere, căutăm să dezvoltăm economia României prin susținerea producătorilor locali și în același timp să putem oferi o gamă cât mai diverisificată de produse, care să răspundă nevoilor clienților noștri. În același timp, cunoaștem provocările pe care micii producători trebuie să le depășească pentru ca produsele lor să ajungă la consumatorul final, astfel încât căutăm permanent să le oferim sprijin constând în flexibilitate, condiții de aprovizionare adaptate, dar și promovare a produselor. Am reușit în timp să ne consolidăm parteneriatele încheiate cu aceștia și să oferim astfel clienților produse locale și regionale de calitate, la un preț mult mai mic”, a declarat Andreea Mihai, Director de Marketing Carrefour România.

Retailerul francez are la ora actuală aproximativ 1.500 de furnizori cu care colaborează pe plan local. Între aceștia se numără producătorii locali de fructe și legume și chiar dacă aceștia nu au capacitatea de a aproviziona toate magazinele din țară, ei aprozivionează magazinele din regiunile lor. Și în magazinele Kaufland există o preocupare permanentă de a se adapta sortimentul din magazine la cerințele clienților și de a pune în valoare specificul local. Producția regională este susținută prin produsele semnalate la raft cu eticheta „Produs în regiunea noastră!”.

Auchan România a lansat oficial programul „România accelerează”, prin care furnizorilor români li se pune la dispoziție rețeaua internațională a celor 3.800 de magazine proprii sau asociate 22

MARTIE 2016

ÎN MAGAZINELE KAUFLAND EXISTĂ O PREOCUPARE PERMANENTĂ DE A SE ADAPTA SORTIMENTUL DIN MAGAZINELE LA CERINȚELE CLIENȚILOR ȘI SĂ PUNĂ ÎN VALOARE SPECIFICUL LOCAL. prin care este prezent în 16 țări.

Programul – precizează reprezentanții companiei – se înscrie în dorința Auchan de a crea valoare în România și de a susține dezvoltarea producătorilor români în cadrul unui parteneriat pe termen lung. „România accelerează” a început în 2015 printr-un proiect pilot realizat în relația cu Italia și care a inclus un grup de numai zece furnizori și o gamă restrânsă de articole.

Rezultatele au încurajat Auchan săși propună, pentru 2016, extinderea prezenței produselor românești la trei țări, peste 300 de articole și mai mult de 100 de companii producătoare, potențialul de afaceri fiind de câteva milioane de euro, conform estimărilor companiei. „Devenim ambasadori ai experienței românești și dorim să oferim produse emblematice și moderne din România, prin care să contribuim la satisfacerea nevoilor de consum, atât ale românilor care trăiesc și locuiesc departe de țară, cât și ale tuturor celorlalți clienți din diferite țări în care Auchan este prezent. Este o oportunitate pentru a dezvolta consumul de produse românești, de a încuraja produsele naționale și de a susține economia românească, iar acest proiect reprezintă o nouă concretizare a modului în care Auchan creează

valoare pentru România”, a precizat Frederic Bellon, directorul general al Auchan România.

Auchan comercializează pe piața românească peste 800 de articole marcă proprie realizate de 90 de companii furnizoare. n Laura Grigore

TENDINȚEROA

AROMELE ÎN 2016

TENDINȚE PENTRU 2016 ÎN DOMENIUL UTILIZĂRII AROMELOR ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

INGREDIENTE

>>

FoodIngredientsFirst.com l-a intervievat pe directorul ITS, Mike Bagshaw: „Putem spune că orice este legat de sport și de sănătate va deveni un trend foarte puternic în ceea ce privește creșterea vânzărilor, de la batoanele cu conținut ridicat de proteine consumate de sportivi, la produse cu conținut scăzut de sare, zahăr și gluten (sau produse care nu au în compoziția lor deloc aceste ingrediente).” Bagshaw adaugă: „Noi credem că este foarte important să se răspundă așteptărilor și nevoilor consumatorilor. Având în vedere că produsele consumate de sportivi sau cele ce contribuie sau îmbunătățesc sănătatea sunt foarte populare în 2016, firmele trebuie să se pregătească să-și modeleze oferta astfel încât să se conformeze acestor tendințe.”

24

MARTIE 2016

TENDINȚEROA

ÎN CALITATE DE EXPERȚI ÎN AROME NATURALE PENTRU SECTORUL PANIFICAȚIEI ȘI AL ALIMENTELOR FUNCȚIONALE ȘI FORTIFIANTE, CEI DE LA ITS (INTERNATIONAL TASTE SOLUTIONS) AU DEZVOLTAT O CERCETARE INTENSIVĂ PENTRU DEFINIREA PRINCIPALELOR TENDINȚE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE AROMELE CE VOR DOMINA PIAȚA ÎN VIITORUL APROPIAT. AVÂND ACESTE INFORMAȚII, ITS SE AFLĂ CU UN PAS ÎNAINTEA PIEȚEI, PUTÂND CONSILIA CLIENȚII ÎN CEEA CE PRIVEȘTE UTILIZAREA DE NOI AROME ÎN PRODUSELE LOR. Bagshaw explică modul în care ITS a descoperit aceste tendințe: „Noi realizăm un studiu de piață aprofundat, urmărind lansările noi de produse și cele mai recente rapoarte cu privire la tendințele ce se manifestă pe segmentul aromelor și punem aceste informații alături de cercetările noastre cu privire la prognozele realizate de clienții noștri și cu privire la cerințele lor. Toate aceste date ne oferă principalele tendințe ce pot stabili liderul de piață în cursul anului următor.”

El adaugă: „Există o puternică influență la nivel mondial din partea tendințelor ce se manifestă pe piața SUA. În mod normal, ceea ce se manifestă ca o tendință puternică în vânzări, într-un anumit an pe piața SUA, devine popular un an mai târziu în Marea Britanie.”

Iată care sunt principalele tendințe care se vor manifesta în timpul anului 2016 în domeniul ingredientelor: Înapoi la cele mai vechi timpuri Ierburi antice precum cimbru, mentă, pătrunjel, salvie și rozmarin revin. Plantele de apă și siropurile – precum cel de arțar – vor predomina de asemenea, iar cerealele tradiționale vor fi utilizate în produse de panificație și amestecuri de cereale.

Produse alimentare din Asia de Sud-Est Rețete din Malaezia, Vietnam și Filipine vor „gâdila” cerul gurii. Arome și condimente cum ar fi chilli dulce sau alte condimente speciale, arome și combinații, cum ar fi coriandru și lămâi verzi, soia cu miere și

brânza, usturoiul și untul vor domina piața în continuare, alături de ingrediente adiționale, cum ar fi semințele de susan și cele de floarea-soarelui. Aroma de aluat fraged se va alătura, de asemenea, listei principale de arome din panificație. Reducerea conținutului de sare devine o necesitate în sectorul panificației.

ghimbir, sau cu nucă de cocos și cu cardamom vor fi adăugate la multe feluri de mâncare.

Gata pentru Jocurile Olimpice!

Aromele din America de Sud vor invada „scena” în 2016. Jocurile Olimpice, care au loc la Rio de Janeiro (Brazilia) în luna august, vor aduce America de Sud – și orice alte lucruri legate de ea – în mintea oamenilor din întreaga lume. Cele mai populare arome vor veni din Cuba și Peru. Aji (ardei iute) cu lămâi verzi, ardeiul iute habanero sau fructul pasiunii vor deveni printre cele mai populare arome ale acestui an.

Fii pe val cu soluții hibride Vă amintiți cât de puternică a fost tendința cronuturilor în 2013? Pentru cei care nu știu ce este cronutul, precizăm că este un amestec de croasant și gogoașă. Nume noi – cum ar fi „townie” pentru tartă și brownie, și „mufla” pentru brioșă și waffle – vor fi la modă în 2016.

Firmele trebuie să fie creative și să reinventeze deserturile și gustările prin „încrucișarea” lor, pentru a obține o textură mai moale sau mai crocantă.

Pâinea tradițională rămâne Aromele predominante în panificație nu sunt în totalitate exotice. „Umilele” favorite precum

Mike Bagshaw Director International Taste Solutions ©Angus Thomas

Proteine, proteine, proteine!

Nutriția persoanelor care practică sportul este un trend principal în sine. Produsele de top dintr-o listă cu alimente pentru practicanții sporturilor va include batoane energizante, pulberi proteice si shake-uri gata preparate pentru a fi băute. Proteina este principala componentă a acestor alimente. Însă cele mai importante arome din punctul de vedere al preferințelor consumatorilor în 2016 va fi ciocolata și variațiile sale (ciocolată albă, ciocolată neagră), precum și combinațiile (ciocolată maronie, ciocolată și portocale), nuca de cocos și fructele de pădure. Alte arome precum brânza și căpșunile sau alte forme de prezentare precum prăjiturelele cu cremă vor deveni populare. Cu o vastă experiență în domeniu în spate, echipa de analiști din cadrul ITS știe că atunci când se adaugă proteine la aceste produse, aroma poate deveni uneori neplăcută.

Iaurt cu... legume?

Da, așa este! Industria produselor lactate a început să experimenteze adăugarea de legume la iaurturi.

Acum, că deja consumatorii s-au obișnuit să vadă iaurt cu rubarbă pe rafturile magazinelor, nu vor mai fi atât de surprinși când la raft vor apărea iaurturi cu coacăze negre și sfeclă roșie sau iaurt cu portocale și morcovi. n Alexandru Peligrad 25

INGREDIENTE

ADVERTORIALROA

2016, ANUL ÎN CARE GELATERIA ÎȘI INTRĂ PE DEPLIN ÎN DREPTURI Industria înghețatei a cunoscut o dezvoltare marcantă în ultimii ani. În acest domeniu se poate spune că piața s-a autoeducat, eliminând unele sortimente, sprijinind altele, ridicând astfel standardele la nivel occidental.

Spre deosebire de înghețata produsă la nivel industrial, înghețata artizanală, cea pe care o numim „gelato”, s-a dezvoltat mai lent, datorită faptului că, până acum șase-șapte ani, piața nu făcea diferențierea între cele două tipuri de înghețată, iar gelaterii specializate erau puține.

Ca furnizor de ingrediente și concepte pentru industria alimentară, am creat un domeniu complet dedicat gelateriei, cuprinzând gama Cremolinea de ingrediente pentru înghețata artizanală (stabilizatori, arome, paste, preparate cu fruct, baze, topping, siropuri, decoruri etc.), precum și o ofertă variată de mașini pentru înghețată, prin parteneriatul cu Carpigiani, producătorul numărul 1 de echipamente pentru gelaterie.

26

MARTIE 2016

Clienții își doresc de la noi soluții, și asta le oferim: soluții complete pentru deschiderea unei gelaterii, pentru un punct sau mai multe de vânzare de înghețată soft, pentru diversificarea paletei de produse, pentru îmbunătățirea rețetelor. Prin posibilitatea de a combina oferta de ingrediente cu cea de echipamente și cu consiliere tehnică și de marketing, suntem în măsură să oferim orice tip de soluții: de la alegerea gusturilor pentru un nou sezon și implementarea rețetelor, până la dotarea gelateriei. Astfel, ne mândrim că am avut o contribuție consistentă la creșterea acestui domeniu, nu numai prin comercializare, ci și prin asistența acordată clienților, monitorizarea trendurilor, seminarii de inovații și training, probe și testări la client.

Piața românească de gelaterie urmează un trend categoric ascendent în ultimii ani, fapt pe care îl putem confirma atât prin prezența din ce în ce mai consistentă la seminariile și cursurile noastre de gelaterie, cât și prin cifra de afaceri crescătoare pe echipamente de preparare a înghețatei și pe ingrediente.

ÎNCADRÂNDU-SE ÎN CÂTEVA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE TENDINȚE DIN DOMENIUL INDUSTRIEI ALIMENTARE, GELATERIA S-A TRANSFORMAT, DINTR-O NIȘĂ, ÎNTR-UN SEGMENT DE SUCCES AL ÎNGHEȚATEI LA NIVEL MONDIAL

Trend: Premium. Cu toate curentele pro dietă, „low fat”, numărarea caloriilor, controlul porțiilor, atunci când ne dorim un desert, îl căutăm pe cel mai bun. Iar înghețata artizanală se încadrează perfect în această tendință – ingrediente premium, decoruri bogate, fructe proaspete sau topping.

Trend: Convenience. Nevoia de confort, de produse „la îndemână”, convenabile, este una dintre cele mai puternice tendințe actuale. Lipsa timpului necesar preparării acasă a deserturilor ne face să căutăm totuși o modalitate de „răsfăț”, pe care o putem găsi în gelaterie.

Iar promisiunea răcoroasă este irezistibilă, fie că suntem cu copiii, cu familia, cu grupul de prieteni, sau chiar într-o întâlnire de afaceri.

ADVERTORIALROA Trend: Diversitate. Avantajul major al înghețatei artizanale este faptul că oferă infinite posibilități de aromatizare, decorare și combinare, datorate faptului că producția se realizează la capacități relativ mici și modul de prezentare și de servire permite realizarea unei multitudini de variante. Într-o vaschetă, o cupă, sau chiar în cornet, există posibilitatea de a completa, rotunji sau personaliza înghețata cu diverse componente de decor ca: topping, cu bucăți de ciocolată, alune, cu „variegato” de fructe, biscuiți, pișcoturi sau se pot realiza amestecuri din diferite variante de gust de înghețată cu cafea rece, cappuccino, caffe frappe, băuturi alcoolice etc.

Trend: Tailor-made. Personalizarea produsului în funcție de gustul dorit constituie un atu pentru consumator. Ne putem alege combinația de gusturi dorită, cu toppingul sau decorul dorit, fiind creatorii propriilor noastre înghețate.

Trend: Natural, Clean Label & Fresh. Probabil că gelateria este unul dintre domeniile cel mai bine explicate prin aceste tendințe datorită ingredientelor utilizate (lapte integral, frișcă, fructe, ciocolată, paste cu conținut ridicat de fruct, preparate cu fructe și incluziuni pentru decorare etc.).

Mai mult decât atât, înghețata din gelaterie se încadrează în categoria de produse proaspete, deoarece vaschetele sunt mereu umplute cu altă și altă înghețată proaspătă, consumându-se rapid.

Trend: Healthy. Deși e greu de crezut că înghețata artizanală, cu conținutul său ridicat de zahăr și grăsimi din frișcă, s-ar putea încadra într-o astfel de etichetă, iată că se găsesc și aici variante care satisfac această cerință a consumatorilor: înghețata pe bază de iaurt (care s-a constituit deja într-un subdomeniu al gelateriei) și sorbetul – înghețata de fructe preparată pe bază de apă, fără grăsime.

Trend: Food-service. Piața reprezentată de domeniul HoReCa reprezintă o piață cu un imens potențial de dezvoltare, care abia de câțiva ani a început să se dezvolte mai accentuat și în România. Majoritatea restaurantelor au în meniu, ca desert, înghețată, și chiar mai mult decât atât, la mulți înghețata reprezintă desertul principal. Totodată, multe cofetării au în paletă sortimente de înghețată, fie ca desert pregătit pentru servire, fie mașini de înghețată soft sau chiar vitrine de gelaterie, care, poziționate strategic, constituie un punct important de atracție pentru clienți pe perioada verii.

Trend: Taste. Cu toate tendințele și curentele actuale, varietatea și inovația în gust reprezintă tendințele prioritare, care transcend domeniul înghețatei artizanale, multe dintre ele transferându-se și înghețatei industriale, sau altor domenii.

Aromelor clasice, care dețin clar supremația (ciocolată, vanilie, căpșuni), li se adaugă în fiecare an inovații, deoarece vitrina trebuie înnoită constant, pentru a fi cât mai atractivă. Dintre aceste inovații, câteva se transformă în tendințe, care se dezvoltă și se extind, cum ar fi gama de gusturi italiene: zuppa inglese, amarena, baccio, tartuffo, biscotto, amaretti, etc.

Taste subtrend: Transfer. Așa cum dinspre gelaterie se transferă multe gusturi spre înghețata industrială, și înghețata artizanală încearcă să „împrumute” concepte din dulciuri, patiserie și băuturi. În paleta noastră există de exemplu gusturi ca biscotti, brownies, Rafaello, Snickers, Pancake, plăcintă cu mere, baclava, Mojito, Pina Colada sau whisky cream, care fac deliciul consumatorilor și ilustrează perfect acest trend.

picante de ciocolată-chilli, fructe exotice-chilli/piper, caramel sărat, aloe vera, iar acolo unde imaginația creatorilor a fost lăsată să zburde s-a intrat chiar în domeniul savoury: înghețată de porumb dulce, morcovi, salată de legume, susan, șuncă sau caviar. În prezent, gelateria pare că are tendința să-și intre pe deplin în drepturi. Înghețata artizanală, produsă în laboratoarele de cofetărie și gelaterie, este o înghețată savuroasă, luxuriantă. Realizată la rece (înghețata „soft”) în automate stradale sau freezere de laborator, sau la cald, acoperă o gamă variată de arome, de la cele clasice (ciocolată, vanilie, fructe etc.) la cele mai exotice: fructe exotice – guave, kiwano, sau dulce de leche, dulce de caramel, latte machiatto, pana cotta, panettone, ricotta, mascarpone, punch, zabaione, tartufo etc. Sau de la combinațiile simple ca vanilieciocolată, frișcă-căpșuni, ciocolatăalune, până la cele mai elaborate și poate ciudate ca măr-scorțișoarălatte machiatto, arțar-nuci-tartufo, amaretto-capuccino, rom-portocalementă etc.

Piața românească de gelaterie urmează un trend categoric ascendent în ultimii ani,

xpertarom food ingredients oferă producătorilor E din industria alimentară, încă din 1995, o paletă complexă de arome, ingrediente și aditivi, completată de echipe de vânzări special dedicate pentru fiecare sector al industriei alimentare, susținute de specialiști în domeniul tehnic, de cercetare, dezvoltare și controlul calității, expertiză de marketing și profesionalism absolut.

Avantajul partenerilor noștri: pe lângă acest pachet complet, orice client beneficiază de o echipă de reprezentanți de vânzări, tehnologi și consilieri profesioniști și proactivi, aflată permanent la dispoziția sa pentru alcătuirea rețetelor, solicitări tehnice, instruirea personalului, soluții de prezentare și creare a gamei, seminarii de inovații sau seminarii specializate, consultanță de marketing.

Taste subtrend: Mix & Match.

Pentru consumatorii sofisticați, sau pentru cei care agreează jocurile de arome, s-au dezvoltat variante 27

INOVAȚIEROA

INSECTELE, INVESTIGATE CA SURSĂ DURABILĂ DE OMEGA-3 ULEIUL OBȚINUT DIN INSECTE ESTE O NOUĂ POSIBILĂ SURSĂ DE ACID GRAS OMEGA-3. INSECTELE PRODUC ACIZI GRAȘI, ÎN MOD NATURAL ȘI SE POT HRĂNI CU DEȘEURI ORGANICE. CERCETĂTORII DE LA UNIVERSITATEA DIN WAGENINGEN DIN OLANDA EXAMINEAZĂ CARE INSECTE POT FI CEL MAI BINE UTILIZATE PENTRU PRODUCȚIA DE ULEI ȘI CARE AR TREBUI SĂ FIE

INGREDIENTE

DIETA LOR OPTIMĂ.

Insectele sunt deja utilizate ca sursă de proteine pentru oameni și animale. În procesul de extracție a proteinelor se obține și ulei. Acest ulei din insecte este în prezent aruncat, ceea ce se dovedește a fi o mare risipă, după cum arată Daylan Tzompa Sosa de la Universitatea din Wageningen. În lucrarea sa de cercetare pentru doctorat, Tzompa Sosa a studiat grăsimile din lapte. Mânată de curiozitate, ea a făcut la un moment dat o analiză a grăsimilor din uleiul din insecte care fusese lăsat de un coleg de laborator după ce extrăsese din el proteinele. „Uleiul analizat conținea o mulțime de acizi grași, atât saturați, cât și nesaturați.” În plus, Tzompa Sosa a demonstrat că uleiul poate fi obținut într-un mod ecologic, oferind de asemenea un foarte bun randament și cea mai bună calitate în comparație cu uleiurile obținute prin alte procese.

Tzompa Sosa a extras ulei, de exemplu din viermii din mâncarea alterată, din larve de gândaci, din greieri, din gândaci de bucătărie, din lăcuste și din muște soldat. „Toate uleiurile miros diferit, unele mai frumos decât altele”, spune omul de știință de la Universitatea din Wageningen. Industria este interesată în obținerea acizilor grași, precum omega-3 și acidul lauric.

Principala sursă de omega-3 este în prezent peștele. Omega-3 se 28

MARTIE 2016

adaugă în hrana pisicilor și în cea administrată în fermele de creștere a somonilor, în alimente și în capsule. „Pisicile mor atunci când primesc o dietă bogată în legume, lipsită de acești aditivi. Acesta este motivul

pentru care pisicile au nevoie să mănânce și carne. Somonii crescuți în ferme sunt hrăniți cu pește sălbatic capturat sau făină de pește.” n Gabriel Nițulescu

Daylan Amelia Tzompa-Sosa Universitatea din Wageningen

BENEO LANSEAZĂ TEHNOLOGIA ISOMALT DE ACOPERIRE A GUMEI DE MESTECAT BENEO, unul dintre cei mai importanți producători de ingrediente funcționale, a prezentat în premieră, în cadrul evenimentului expozițional ISM 2016 de la Köln, noua sa tehnologie ISOMALT de acoperire cu o substanță translucidă a gumei de mestecat.

Acest proces inovator permite producătorilor de gumă de mestecat crearea de produse atractive care oferă semitransparență și strălucire, menținându-și în același timp, stabilitatea compozițională, de-a lungul întregii lor perioade de valabilitate.

Noua tehnologie oferită de BENEO a fost posibilă datorită înlocuitorului de zahăr produs de BENEO, ISOMALT, care cristalizează semitransparent. Această caracteristică unică reprezintă o variantă atractivă pentru acei

producători care doresc să creeze tablete și pilule strălucitoare cu efecte vizuale inovatoare.

Cu noua tehnologie, pot fi realizate efecte speciale precum imagini imprimate. De asemenea, prezența unor bule poate fi realizată cu noua tehnologie. Aceste efecte rămân vizibile de-a lungul întregii perioade de valabilitate.

Guma de mestecat acoperită cu ISOMALT are o textură delicată și fină, gust excelent și nu este predispusă la ciobire sau crăpare în timpul producției sau transportului.

ISOMAT a primit aprobarea EFSA de utilizare în industria alimentară, menționându-se că produsul are un conținut redus de glucide și caracteristici „prietenoase” cu dinții. De asemenea, EFSA a aprobat și mențiunea că produsul îmbunătățește sănătatea dentară.

ADVERTORIALROA

La noi, termenul este folosit uneori eronat, marțipanul neavând nicio legătură cu pasta din zahăr cu care se decorează torturile. Conform noului regulament european al etichetării, este ilegal să numești „tort cu marțipan” torturile acoperite cu pastă de zahăr sau icing. Cantitatea minimă de ulei de migdale admisă este de 14 la sută, însă reglementările din Suedia și Finlanda impun ca migdalele să depășească 50 la sută din masa produsului, fapt ce sporește calitatea desertului. Și, totuși, procentul migdalelor în marțipanul de Lübeck ajunge până la 66 la sută, rețetă care face ca marțipanul produs aici să fie considerat unul dintre cele mai bune din lume.

Ce este marțipanul?

Este unul dintre cele mai vechi dulciuri și rețeta originală conține doar făină de migdale și zahăr. Alte nuci precum alunele de pădure sau arahidele nu sunt potrivite pentru acest desert, deoarece doar migdalele conțin o cantitate mare de uleiuri care ajută la crearea figurinelor atât de apreciate de cei mici.

Migdalele conțin 44% uleiuri, din care 62% este acidul oleic, un acid gras mononesaturat, cunoscut sub denumirea de omega-9, 29% este acidul linoleic sau omega-6, acid gras polinesaturat, și 9% sunt acizi grași saturați. De asemenea, uleiul de migdale este o sursă bogată de vitamina E. Sunt cunoscute mai multe legende legate de apariția marțipanului.

Conform unora, călugării italieni au folosit făină de migdale pentru prepararea hranei în timpul secetei, alte surse susțin că marțipanul a fost inventat de Imperiul Otoman în anii 800, fiind desertul preferat al oamenilor bogați din acea vreme. În vremurile noastre, Germania a devenit centrul mondial pentru producerea marțipanului. În orașul Lübeck se află cei mai buni experți în prepararea marțipanului, pe

ORAȘUL LÜBECK ESTE CAPITALA MARȚIPANULUI MARȚIPANUL ESTE DESERTUL NELIPSIT DE PE MESELE DE SĂRBĂTOARE ALE GERMANILOR. MAI MULT, ÎN PRODUSELE LOR DE COFETĂRIE, MARȚIPANUL ESTE UMPLUTURA CEA MAI SOLICITATĂ. care-l produc în vase de cupru, exact ca în rețetele vechi. Se mai spune că secretul gustului desăvârșit este faptul că la fiecare sută de migdale se pune una amară. De-a lungul anilor, cofetarii au încercat să combine marțipanul și cu alte ingrediente și astfel au apărut pralinele de ciocolată cu umplutură de marțipan, celebrele macaroons sau pricomigdalele.

Lübecker Marzipan-Fabrik produce marțipan în orașul Lübeck din Germania după rețete vechi, în vase de cupru, printr-un proces de producție ce presupune multă manoperă, similar cu cel de acum o mie de ani.

Andrei Perjun KUK-Romania SRL andrei.perjun@kuk.com

KUK Romania oferă producătorilor români o gamă largă de ingrediente: n Marțipan, paste nugat, migdale, alune de pădure de la Lübecker Marzipan n Cacao naturală și alcalinizată de la Cargill n Ciocolată sub diverse forme de la Cargill n Enzime și emulgatori pentru panificație de la Dupont-Danisco n Fondant și icing pulbere de la Sucrerie Couplet n Faină de malț și extract de malț de la Edme n Arome și coloranți naturali de la Fromatech și Ringe+Kuhlmann n Zaharuri speciale și îndulcitori de la Dupont-Danisco n Antioxidanți de la Dupont-Danisco n Grăsimi vegetale de la Loders Croklaan n Praf de ou, albuș și gălbenuș praf de la Bouwhuis Enthoven n Fructe deshidratate de la Worlee n Unt de la FC Butter

KUK ROMANIA Distribuitor Lübecker MarzipanFabrik 29

INGREDIENTE

INOVAȚIEROA

CEAIUL VERDE ȘI ROZMARINUL INGREDIENTE CHEIE PENTRU CARNEA ROȘIE La nivelul subconștientului, consumatorii fac o corelație între culoarea roșie a cărnii și calitatea și prospețimea acesteia – cu cât este carnea mai roșie, cu atât clienții percep că aceasta este mai proaspătă. În lumina acestor concluzii, producătorii de carne trebuie să-și „impresioneze” clienții pentru a-și mări vânzările prin modul în care arată carnea pentru a „dovedi” prospețimea ei. Explicația științifică este aceea că atunci când este în prezența oxigenului, carnea își pierde culoarea, urmare a cunoscutului proces de oxidare. Acest lucru se întâmplă în special cu carnea tocată proaspătă și congelată, ca urmare a faptului că, din cauza modului în care este preparată, este expusă oxidării. „Degradarea cărnii are loc chiar și în timpul depozitării acesteia sub formă congelată, astfel încât cheia menținerii prospețimii cărnii și produselor din carne este aceea de a întârzia cât mai mult declanșarea oxidării lipidelor și mioglobinei din 30

MARTIE 2016

UN STUDIU REALIZAT LA CEREREA PRODUCĂTORULUI AMERICAN DE INGREDIENTE KEMIN FOOD TECHNOLOGIES ARATĂ CĂ EXTRACTUL DE CEAI VERDE ȘI ROZMARIN ESTE CEL MAI BUN INGREDIENT PENTRU POTENȚAREA AROMEI ȘI CONSERVAREA CULORII CĂRNII CRUDE. conținutul acesteia”, arată Courtney Schwartz, senior manager pentru marketing și comunicare la Kemin Food Technologies.

Pentru a păstra aroma și culoarea cărnii tocate, întreaga matrice constructivă a acesteia trebuie să fie protejată. Studiile au demonstrat că rozmarinul și extractul de ceai verde pot potența sau proteja culoarea și aroma și pot de asemenea contribui la creșterea perioadei de valabilitate a produselor din carne, prin păstrarea fosfolipidelor și trigliceridelor conținute în carne.

Roșie ca cireașa S-a dovedit științific că extractul de ceai verde și rozmarin produs de Kemin Food Technologies reușește să conserve culoarea și aroma cărnii. Astfel, un studiu ce urmărea stabilitatea culorii cărnii, realizat de

Courtney Schwartz, senior manager pentru marketing și comunicare la Kemin Food Technologies

laboratorul de analiză al cărnii și produselor din carne al Universității din Lincoln-Nebraska, a ajuns la concluzia că tratarea cărnii cu rozmarin și extract de ceai verde conservă mult mai bine culoarea „vișinie” a cărnii tocate de vită. De asemenea, studiul a concluzionat că producătorii de carne și-ar putea maximiza profiturile prin cumpărarea de carne în momentele în care prețul este mai mic, știind că apoi, în procesul de stocare, ar putea să se protejeze de efectele oxidării prin utilizarea amestecului de rozmarin și extract de ceai verde fabricat de Kemin Food Technologies. n Alexandru Peligrad

Kemin Food Technologies este o afacere de familie, cu aproximativ 2.000 de angajați, în mai mult de 90 de țări, printre care putem enumera Belgia, Brazilia, China, India, Italia, Singapore, Africa de Sud și SUA.

PIAȚAROA

PIAȚA LIBERĂ AMENINȚĂ SECTORUL EUROPEAN AL OUĂLOR Uniunea Europeană este în prezent angajată în discuții cu mai multe țări în scopul de a ajunge la acorduri comerciale bilaterale care să liberalizeze în continuare comerțul și să aducă taxe de import mai mici. O reducere cu 50% a taxelor de import ar crea un scenariu realist în care Ucraina, India, SUA și Argentina ar putea vinde praf de ou integral la un preț semnificativ mai mic decât statele din UE. Acestea au fost concluziile unui studiu realizat de LEI Wageningen UR.

Un studiu anterior (anul de bază 2010) a arătat că, datorită taxei de import, prețul de ofertă al produselor europene din ouă ar putea concura cu cea din țările din afara UE. Recentul studiu de followup (anul de bază 2013) arată, totuși, că situația s-a schimbat în detrimentul producătorilor europeni. Schimbarea a fost cauzată de creșterea costurilor care rezultă din reglementările UE privind bunăstarea animalelor și a unei rate de schimb mai mici pentru moneda locală în raport cu moneda euro.

Costurile de producere a prafului de ouă În 2013, costurile medii de producere a prafului de ouă întregi au fost mai mici în Ucraina (72%), SUA (79%), Argentina (82%) și India (73%) decât costurile medii din Europa. În timp ce costurile de transport ale prafului de ouă întregi sunt scăzute, prețul de ofertă al țărilor din afara UE pe piața europeană este de asemenea scăzut. La acest moment taxele aplicate importurilor protejează eficient producătorii din UE împotriva unui aflux de ouă și produse din ouă importate din afara UE.

PREȚUL MEDIU AL PRAFULUI INTEGRAL DE OUĂ DIN UCRAINA ȘI INDIA ESTE FOARTE APROAPE DE PREȚUL MEDIU EUROPEAN. ACEST LUCRU ÎNSEAMNĂ CĂ, ÎN CIUDA TAXEI DE IMPORT, ȚĂRILE DIN AFARA UE SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ CONCUREZE PE PIAȚA EUROPEANĂ.

În primele două luni din 2012, UE aproape a dublat prețul ouălor pentru consum

Reglementările UE Industria europeană a creșterii păsărilor a trebuit să se conformeze mai multor reglementări privind bunăstarea animalelor, siguranța alimentară și conservarea mediului. Mai mult de 15% din costurile de producție pot fi atribuite în mod direct reglementărilor UE. Interdicția privind cuștile tradiționale în care sunt crescute găinile ouătoare au condus la o mărire semnificativă a costurilor de producție. Întrucât nu există astfel de reglementări și în țările din afara UE, iar produsele din ouă importate nu sunt supuse standardelor UE, competitivitatea sectorului european al ouălor este subminată. În 2012, când o nouă reglementare a interzis comercializarea ouălor de la găini

crescute în baterii, în UE, prețul ouălor pentru consum aproape s-a dublat în primele două luni ale anului, pentru ca apoi acesta să revină la valori mai apropiate de nivelul înregistrat înainte de introducerea acelei reglementări. În primul semestru al anului 2015, prețul ouălor pe piața europeană intrase pe un trend descendent, coborând de la cca. 135-140 EUR/100 kg la 115 EUR/ 100 kg, pentru ca ulterior, în ultimele șase luni ale lui 2015, să urce din nou către nivelul de la care începuse descreșterea, sub influența cererii masive de ouă de pe piața americană afectată de gripa aviară. În 2016, însă, prețul ouălelor pare a reintra pe trendul descendent, având în vedere că în lunile ianuarie și februarie prețul mediu al ouălor categoria A pe piața UE a fost de circa 120-127 EUR/ 100 kg.

31

PIAȚAROA

PIEȚELE EMERGENTE SUNT ESENȚIALE PENTRU CREȘTEREA GLOBALĂ A INDUSTRIEI DE PRODUSE LACTATE

PROCESARE

Paul Carbonneau, partener la McKinsey & Company

Ludovic Meilhac, partener asociat la McKinsey & Company

Paul Carbonneau, partener la McKinsey & Company, și Ludovic Meilhac, partener asociat la aceeași firmă, au început să intervieveze și să dialogheze cu mai multe organisme din industria laptelui, cu câteva luni în urmă, pentru a găsi segmentele și piețele unde companiile americane pot găsi oportunități de creștere, într-o industrie în continuă schimbare. Au intervievat 33 de directori executivi de top din companii americane de gen, 61 de firme de produse lactate și 10 experți ai pieței produselor lactate și comerțului cu amănuntul din cadrul McKinsey.

Piața SUA este una dificilă pentru companiile ce vor expansiune În timpul acestei cercetări de piață, cei doi experți au constatat că 40% dintre companiile de produse lactate au declarat că au planuri de extindere a operațiunilor lor în afara granițelor SUA, ceea ce înseamnă și

faptul că 60% dintre acestea nu au niciun astfel de plan de extindere.

De ce ar putea fi aceasta o problemă? „Scăderea consumului” a fost propoziția folosită cel mai des în timpul acestor interviuri, după cum precizau Meilhac și Carbonneau. Iar acest fapt nu este deloc de mirare, având în vedere că nu a existat o creștere a consumului de produse lactate pe cap de locuitor în ultimii patru ani în SUA și nici o mărire semnificativă a populației, pe același interval de timp (a existat o creștere de doar 0,8% a populației SUA în perioada 2010-2014). În același interval de timp, China a cunoscut o creștere de 6,1% a consumului de produse lactate pe cap de locuitor, iar India o mărire de 3,6% a consumului de produse lactate pe cap de locuitor. „Clienții bogați cer noi alimente pentru propria lor hrană”, declara

Carbonneau explicând fenomenul expansiunii consumului din aceste piețe. Unele companii au început deja să-și pregătească terenul pentru expansiunea lor, 25% dintre companiile care au pătruns pe alte piețe naționale, arătând că dețin deja fabrici în acele țări. Aproximativ 68% dintre aceste firme au declarat că au o capacitate mai mare de producție comparativ cu cinci ani în urmă, ceea ce reprezintă o condiție esențială pentru deservirea unei piețe în creștere. „Unii și-au dat seama despre evoluția sectorului”, a declarat Carbonneau. „Au luat un model de afaceri care funcționează... Deci, este posibil.”

Carbonneau și Meilhac au menționat că există trei răspunsuri strategice care pot ajuta producătorii de lactate să crească: expansiune bazată pe creșterea globală a pieței, creștere în afara modelelor tradiționale de afaceri și inovarea în condițiile unei foarte bune cunoașteri a pieței și a cerințelor consumatorilor.

Va crește concurența internațională din partea companiilor din SUA Pentru ca o companie din industria produselor lactate să poată profita de expansiunea bazată pe creșterea globală a pieței, este posibil să fie necesar ca dezvoltarea pe piața internă și cea de pe piața internațională să fie privite în mod diferit. Carbonneau arăta că în cazul celor mai mari cinci companii americane din industria produselor lactate, doar 5% dintre venituri provin de pe piețele internaționale,

32

MARTIE 2016

PIAȚAROA

95% dintre venituri având ca sursă de proveniență vânzările de pe piața internă. Pentru companiile americane membre IDFA, ponderea veniturilor ce sunt obținute din vânzările de pe piețele internaționale este de 15%. În schimb, pentru primele cinci companii de lactate din Uniunea Europeană, 49% dintre venituri sunt rezultatul afacerilor derulate de acestea pe piața internațională (piețe naționale din afara granițelor statelor membre ale UE), iar 51% dintre venituri sunt obține din operațiunile de pe piața UE. „Aceasta reprezintă o schimbare profundă”, arată Carbonneau, adăugând că respectivele procente se vor modifica mai mult ca sigur, pe măsură ce companiile americane vor începe să realizeze cât este de avantajos să activeze pe alte piețe decât cea de origine.

Produsele obținute din lapte (unt, lapte praf, iaurt etc.) vor avea pe piața din SUA o creștere anuală de 3% în intervalul de timp 2011-2020.

25% dintre companiile care au pătruns pe alte piețe naționale dețin deja fabrici în acele țări.

Creștere în afara modelelor tradiționale de afaceri Companiile din industria produselor lactate își pot dezvolta propria afacere și prin metode netradiționale, explică Meilhac.

Astfel, deși consumul de lapte pierde cotă de piață în totalul consumului de produse lactate, alte categorii cunosc evoluții pozitive impresionante. Spre exemplu, produsele obținute din lapte (unt, lapte praf, iaurt etc.) vor avea pe piața din SUA o creștere anuală de 3% în intervalul de timp 2011-2020, când vor ajunge la o producție de 2,36 milioane tone, ritm de evoluție superior comparativ cu cel existent în industria americană a brânzeturilor naturale (+1,3%) sau cu cel din industria americană a brânzeturilor procesate – brânza topită (-0,5%). Meilhac a precizat

că firmele de lactate pot profita pe piața mondială de creșterile ce se vor realiza la anumite categorii: segmentul alternativelor la lactate (o creștere prognozată anuală de 8,1% până în 2020), segmentul laptelui cu arome (+5,4% pe an până în 2020) și segmentul laptelui ecologic (+4,4% pe an, până în 2020).

Acest lucru va însemna că firmele din industria lactatelor vor trebuie să ia în considerare o schimbare a gamei de produse comercializabile, trecând de la produse standard către bunuri ce se axează pe oferirea de soluții pentru îmbunătățirea sănătății sau pentru un stil de viață modern. Acest lucru, spune Meilhac, va contribui la creșterea șanselor de dezvoltare pe piața internă sau pe cea externă. n Gabriel Nițulescu

CULTURI LACTICE PENTRU CONSISTENȚĂ CONSISTENȚA ȘI STRUCTURA STABILĂ PENTRU PRODUSELE LACTATE FERMENTATE SE ASIGURĂ FIE PRIN ADĂUGAREA STABILIZATORILOR ȘI AGENȚILOR DE ÎNGROȘARE, FIE PRIN UTILIZAREA CULTURILOR DE CONSISTENȚĂ.

Ambele soluții contribuie la îmbunătățirea vâscozității, asigură o textură fermă și împiedică separarea zerului. Din dorința de a alege o alimentație mai sănătoasă, tot mai mulți consumatori se îndreaptă spre produse cu eticheta „curată”, fără E-uri sau alte tipuri de adaosuri.

MTC ROMÂNIA vă pune la dispoziție mai multe tipuri de culturi lactice pentru consistență (vâscozitate) care se utilizează alături de cultura de bază. Aceste culturi pot fi utilizate la produsele proaspete (smântână, sana, lapte bătut, iaurt), atât cu coagul ferm, cât și cu coagul spart, pentru

a păstra consistența cremoasă, structura omogenă, fermă și pentru a împiedica separarea zerului.

pentru o viață mai sănătoasă!

Aceste tipuri de culturi conțin tulpini specifice selecționate de Streptococcus thermophilus cu fermentație rapidă, producătoare de EPS (exopolizaharide). Cultura de consistență se adaugă concomitent cu cea de bază, la o temperatură cuprinsă între 33 și 43°C, direct în vana de fermentare, în condiții aseptice.

Așadar, prin utilizarea culturilor de consistență puteți oferi consumatorului final produse pentru o alimentație echilibrată și

Vă stăm la dispoziție pentru informații suplimentare.

MTC ROMÂNIA IMPEX SRL tel 0264 412 583 • office@mtc.ro • www.mtc.ro 33

INOVAȚIEROA

INOVAȚII ÎN DOMENIUL ECHIPAMENTELOR VITI-VINICOLE AVANSATE ÎN DOMENIU. ESTE ACEL AVANTAJ CARE FACE DIFERENȚA… DE COST,

L.Sensor.O2. îi ajută pe vinificatori să descopere și să elimine sticle care nu sunt sigilate corect sau care nu îndeplinesc alte standarde măsurabile și care nu pot fi din acest motiv încorporate într-o linie de îmbuteliere.

COMERCIALIZAT PRODUSUL.

Echipamente inovatoare de vinificație

SUCCESUL PE PIAȚĂ DEPINDE DE MULTE ORI ȘI DE APLICAREA UNOR TEHNOLOGII DE GUST, MIROS ORI CULOARE (ÎN CAZUL DE FAȚĂ) SAU DE FORMA ÎN CARE ESTE

PROCESARE

Fedel, directorul tehnic al firmei și responsabilul pentru dezvoltarea produsului premiat, L.Sensor.O2., a declarat că dispozitivul utilizează un laser de clasă 1, cu un consum redus de energie, pentru a măsura spațiul liber din interiorul sticlei și oxigenul dizolvat, într-o manieră non-distructivă și non-intruzivă.

Aparatul detectează, de asemenea, presiunea totală în recipient și presiunea parțială a CO₂ și a CO₂ dizolvat.

În cele ce urmează, vom afla despre câteva dintre inovațiile din domeniul viti-vinicol premiate la expoziții sau târguri de gen din Europa și America și care pot face diferența pe o piață din ce în ce mai concurențială.

Baricuri inovatoare Compania italiană Garbellotto, specializată în fabricarea baricurilor (butoaie mici de stejar, cu o capacitate de 225-238 litri), a câștigat un premiu în domeniul inovării tehnologice pentru procedeul său non-distructiv de măsurare cu ajutorul razelor infraroșii a conținutului de lactonă, vanilină și polifenol din doagele de lemn utilizate la producerea butoaielor sale. Procedeul poate determina, de asemenea, profilul aromatic al lemnului. Cantitatea în care cele trei substanțe (lactonă, vanilină și polifenol) se găsesc în compoziția lemnului poate varia foarte mult, fapt care poate avea efect asupra fiecărui produs final.

Directorul pentru exporturi al Garbellotto, Antonio Carlucci, a 34

MARTIE 2016

declarat că prin, determinarea concentrațiilor relative ale acestor componente din lemn, compania poate găsi „lemnul cel mai bun și doagele cele mai bune, care să corespundă așteptărilor” fiecărui specialist din domeniul vinificației.

El a declarat că firma poate garanta acum profilul aromatic al fiecărui butoi pe care îl livrează clienților săi. De asemenea, vinificatorii vor fi capabili să comande butoaie comparabile din punctul de vedere al profilului aromatic al lemnului, în cazul în care le place rezultatul obținut cu baricurile furnizate de Garbellotto. Carlucci a mai spus că acum poate folosi metode științifice mult mai precise în selectarea lemnului, fapt care va permite un nivel mult mai mic de diferențiere între baricuri din punctul de vedere al calității lemnului folosit.

O nouă tehnologie de măsurare a prezenței CO₂ FT System, parte a grupului de companii AROL, a fost un alt câștigător al unor premii pentru tehnologii inovatoare. Massimo

Producătorul italian de echipamente de vinificație Siprem International a primit la un târg italian de profil, un

L.Sensor.O2. utilizează un laser de clasă 1, cu un consum redus de energie, pentru a măsura spațiul liber din interiorul sticlei și oxigenul dizolvat.

premiu de inovare pentru presele sale hibride vacuum și pneumatice.

Directorul comercial al Siprem, Roberto Berto, a explicat că noile prese vacuum / pneumatice au un randament mai bun în timpul primei etape a ciclului de presare, fiind capabile să extragă mai mult must / suc decât o presă pneumatică, utilizând presiuni mai mici. În cea de-a doua etapă a ciclului de presare

INOVAȚIEROA

GARBELLOTTO APLICĂ METODE ȘTIINȚIFICE ÎN SELECTAREA LEMNULUI, FAPT CARE VA PERMITE, UN NIVEL MULT MAI MIC DE DIFERENȚIERE ÎNTRE BARICURI, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL CALITĂȚII LEMNULUI FOLOSIT.

Sistemul de recoltare a strugurilor LaCruz Solutions oferă o îmbunătățire cu

30%

a randamentului și economiei de timp.

se folosește funcția de presare pneumatică. Timpul total al ciclului de presare este redus în medie cu 30%, ca urmare a noilor funcții ale presei hibrid.

Un alt premiu pentru inovare, acordat în cadrul aceluiași eveniment care s-a desfășurat în Italia, a fost acordat companiei Bucher Vaslin pentru noua masă de sortare Delta Rflow. Echipamentul utilizează un jet de aer de mare putere pentru a sorta strugurii și a elimina orice alte materii ori reziduuri prezente (ciorchinii, de exemplu). Foarte apreciat a fost și sistemul simplificat de manipulare a sticlelor în interiorul mașinilor de ambalare, al firmei italiene Gruppo Bertolaso.

Sisteme de închidere câștigătoare Nomacorc oferă sistemele de închidere Select Bio Series, despre care pretind că asigură o închidere cu amprentă de dioxid de carbon zero. Select Bio este 100% reciclabil și este realizat din polimeri obținuți din trestie de zahăr.

AMCOR Flexibles a fost premiată pentru gama de dopuri înfiletate Stelvin, cu interior ce permite pătrunderea oxigenului în sticlă, cu diferite rate de transfer.

Amorim Cork a luat, de asemenea, un nou premiu pentru inovare tehnologică pentru dopul său de plută Helix, care este un dop de

unică folosință care se înfiletează în mod similar dopurilor metalice cu filet.

Echipamente pentru plantațiile de viță de vie LaCruz Solutions a făcut o schimbare majoră de design la sistemul său de recoltare a strugurilor. Reprezentantul companiei, Valentino Cirivello, declara că noul sistem poate oferi o îmbunătățire cu 30% în ceea ce privește randamentul și economia de timp. Cirivello a declarat că bătătoarele dispun acum de o suprafață mai mare, fiind astfel necesare mai puține bătăi pe secundă, fapt care se traduce și într-un „stres” mai mic pentru boabele de struguri și butași. n Gabriel Nițulescu

FABRICARE REZERVOARE DIN INOX, CRAME LA «CHEIE», SERVICII MONTARE ȘI PIF GAMĂ COMPLETĂ UTILAJE PENTRU VINIFICAȚIE: UTILAJE, POMPE, FITTINGURI ȘI ȚEVI DIN INOX

FABRICAT ÎN ROMÂNIA

505100 Codlea - Brașov, România str. Rampei nr.1 Tel: +40/268/ 547 832 Fax: +40/268/ 547 833 E-mail:office@triago.ro 35 Web: www.triago.ro

ADVERTORIALROA

NEGAWATT CONTACT e-mail - info@servelect.ro telefon: 0371 385 759

O SOLUȚIE DE EFICIENȚĂ ȘI ENERGIE DURABILĂ PENTRU INDUSTRIA ALIMENTARĂ MEDIUL INDUSTRIAL ȘI DE BUSINESS DIN ROMÂNIA POATE GENERA O DEZVOLTARE ȘI O CREȘTERE ECONOMICĂ SĂNĂTOASĂ PRIN

PROCESARE

INGREDIENTE

UTILIZAREA ENERGIEI ÎNTR-UN MOD DURABIL. Performanța energetică înseamnă pentru companiile dumneavoastră creșterea competitivității și a productivității, iar aceasta antrenează un întreg mecanism în lanț: companii de servicii energetice, producători de echipamente și tehnologii de vârf, furnizori de tehnologie a informației, furnizori de energie, consultanți de marketing și imagine, bănci, universități etc.

Astfel, vă prezentăm un nou concept care devine pilon al valorii adăugate în compania dumneavoastră: Negawattora (NWh) în loc de Megawattora (MWh), ca unitate de măsurare a energiei economisite, pe care aveți posibilitatea să o achiziționați chiar de la furnizorul de energie.

Acest concept este dezvoltat în premieră în România de către compania clujeană Servelect, iar beneficiul major pe care dumneavoastră îl obțineți prin implementarea unui astfel de proiect este reprezentat de economiile de energie garantate.

Acestea generează reduceri substanțiale ale facturilor de utilități,

fără a afecta bugetul operațional de cashflow al companiei dumneavoastră. Economiile de energie sunt măsurate și vizibile pe termen lung, datorită utilizării active a sistemului de măsurare și verificare MOVI, compatibil cu Protocolul Internațional de Măsurare și Verificare a Economiilor de Energie (IPMVP).

Servelect se poziționează ca furnizor de economii de energie (NWh), care are capacitatea de a deține vederea de ansamblu asupra creșterii productivității și optimizării proceselor din compania dumneavoastră. În același timp, își asumă contractual performanța soluțiilor implementate și funcționează ca integrator de sisteme și soluții în relația cu celelalte entități implicate: finanțatori – fonduri/bănci, furnizori de tehnologie, furnizori de echipamente etc. Achiziția de economii de energie prin conceptul NegaWatt oferă transparență în relația cu dumneavoastră ca beneficiar, deoarece de la început Servelect agreează de comun

Iată cum arată noua abordare de achiziție a energiei și a economiilor de energie: Cost energetic inițial

Potențial de creștere a eficienței energetice, cuantificat la

18%

acord cu dumneavoastră un contract de performanță energetică – formula cea mai potrivită de finanțare și de implementare a soluțiilor, de asigurare a riscului, respectiv de măsurare și verificare a economiilor de energie și bani.

Astfel, beneficiați de un proiect integrat de eficiență energetică care produce valoare adăugată prin energie durabilă.

Atât în cazul companiilor din industria alimentară, cât și al producătorilor din alte ramuri industriale, energia durabilă contribuie la creșterea businessului prin investiții, nu doar prin consum de resurse.

Concret, luăm cazul unei fabrici de produse lactate: în 2015, o evaluare energetică realizată de către Servelect pune în atenția top-managementului un potențial de creștere a eficienței energetice, cuantificat la 18% din valoarea costurilor și consumurilor energetice actuale.

Soluțiile se întind pe un palier pornind de la reducerea pierderilor de căldură și de frig, recuperarea căldurii reziduale și optimizarea cazanului de abur, distribuția adaptată la proces a agentului termic și a aerului comprimat, urmărirea și atingerea în timp real a țintelor optimizate de consum specific, până la stocarea frigului, compensarea energiei reactive etc.

Fabrica este un organism viu și dinamic, producător de valoare adăugată și produse de calitate pentru consumatorii finali. Top-managementul decide la final de an să achiziționeze economii de energie în cuantum de 80 NWh/lună, reprezentând 15% din factura de energie. Din totalul energetic consumat anterior de 535 MWh/lună, regăsește astfel în factura uzuală doar 455 MWh/lunar, iar restul sunt economii de energie achiziționate la un preț redus sub formă de NegaWatt.

Servelect pune în practică soluțiile identificate și garantează lună de lună obținerea acestor economii.

Avem astfel un transfer al beneficiului obținut, din costuri în profit operațional.

ENERGIA DURABILĂ DEVINE ASTFEL FACTORUL DETERMINANT AL DEZVOLTĂRII DURABILE.

Cost energetic pe perioada contractului NegaWatt: Cost energetic după finalizarea contractului NegaWatt: 36

MARTIE 2016

SUSTENABILITATEROA

AMBALAJE SUSTENABILE ÎN ULTIMII 20 DE ANI, AMBALAJELE AU EVOLUAT ASTFEL ÎNCÂT SĂ OFERE MAI MULTĂ SUSTENABILITATE Conform raportului „Utilizează mai Puțin Material” – The ULS (Use Less Stuff ) Report – în ultimii 20 de ani sectorul producției de ambalaje a avut ca țintă crearea unor produse mai prietenoase cu mediul, realizarea obiectivului fiind urmărită prin înglobarea de noi cunoștințe în domeniul economic, al protecției mediului și social.

AMBALAJE

Lucrarea intitulată „Un studiu asupra eficienței ambalării și legătura acesteia cu prevenirea creșterii cantității de deșeuri”, realizată în SUA, a constatat că reducerea greutății ambalajelor continuă să joace un rol primordial în diminuarea risipei de materiale și a costurilor per unitatea de produs livrat.

Cutii de aluminiu și sticle de băuturi Robert Lilienfeld, editor al Raportului ULS, a declarat pentru BeverageDaily.com că recuperarea ambalajelor în vederea reciclării joacă un rol tot mai important în efortul de a reduce cantitățile de materii prime și materiale utilizate la producerea ambalajelor și la diminuarea cantității de deșeuri solide rezultate. „Acest lucru este valabil mai ales pentru cutiile de conserve și dozele de aluminiu, pentru recipientele de băuturi fabricate din PETE, HPDE și sticlă, precum și pentru cutiile de carton”, 38

MARTIE 2016

Robert Lilienfeld AMERIPEN Director, Communications & Outreach

a spus Lilienfeld. „Ambalajele menționate sunt reciclate la o rată de 34,2% în prezent, pe piața americană, față de 25,7% în 2005.

De fapt, nivelul de reciclare al ambalajelor primare este acum egal cu rata de recuperare a deșeurilor totale și este și motivul principal pentru care rata totală de recuperare a crescut de la 31,4% în 2005 la 34,3% în prezent.” În general, impactul asupra mediului al fabricării produselor alimentare (adică al produselor

ambalate) este de până la zece ori mai mare decât impactul fabricării ambalajelor (adică al produselor care ambalează).

Totodată, raportul a constatat că eficiența ambalajului este doar o parte a ecuației de ansamblu legat de sustenabilitate. De exemplu, un ambalaj mai puțin eficient, care contribuie însă mai mult la reducerea deșeurilor alimentare, la îmbunătățirea șanselor pentru diminuarea aportului caloric sau elimină necesitatea de utilizare a

SUSTENABILITATEROA

viață. În multe cazuri, acești factori duc la folosirea unor ambalaje mai elaborate mai degrabă decât la utilizarea unora care să încorporeze mai puțină materie primă. Raportul arată că există o tendință din partea clienților de a echivala calitatea cu cantitatea. De exemplu, recipientul unei sticle de apă de 500 ml marcă proprie a rețelei de supermarketuri cântărește de obicei 8,8 g și are un preț de 0,13 dolari. Același recipient de 500 ml pentru îmbutelierea unei ape de „marcă” cântărește de obicei 27,3 g și are un preț de 1,19 dolari.

Astfel, în timp ce greutatea mai

mare a acestuia din urmă și prețul mai mare determină o creștere a percepției că ne aflăm în fața unui produs de calitate, respectivele caracteristici generează și costuri mai mari de mediu și economice pentru societate. Raportul ULS a examinat peste 300 de recipiente, utilizate în 56 de categorii pentru a determina cantitatea de ambalaj necesară pentru a oferi o anumită cantitate de produs. n Gabriel Nițulescu

Plastic flexibil & ambalaje reîncărcabile Comercianții cu amănuntul de bunuri de larg consum și marketerii ar trebui să încurajeze utilizarea ambalajelor din plastic flexibil (de tipul foliilor) și a ambalajelor reîncărcabile. „În timp ce producerea ambalajelor flexibile din plastic poate să coste mai mult, totuși economiile de combustibil și energie rezultate pe lanțul de transport și distribuție ar compensa pe deplin respectivele creșteri de cost”, a declarat Lilienfeld.

unui produs auxiliar (de exemplu, pai, linguri atașate ambalajului etc.), poate fi de fapt o opțiune mai bună decât un recipient mai eficient (din punctul de vedere al consumului de materiale și materii prime), dar care nu are o astfel de contribuție.

Raportul arată că deciziile producătorilor cu privire la soluțiile de ambalare alese sunt determinate, în principal, de percepțiile consumatorilor și de cerințele acestora legate de stilul de

Marketerii de bunuri de larg consum, comercianții cu amănuntul și producătorii de materii ar trebui să-și coordoneze eforturile pentru a crește gradul de reciclare a ambalajelor utilizate pentru produsele lor.

Acest lucru este valabil mai ales pentru băuturi de mai mici dimensiuni, cum ar fi apa, băuturile răcoritoare și sucurile. „Recipientele din PETE, HPD, oțel și aluminiu, atât din punctul de vedere al valorii, cât și al infrastructurii de colectare și reciclare, se pretează cel mai bine pentru a reduce în mod eficient extracția și prelucrarea materiilor prime ce sunt implicate în fabricarea lor. Consumatorii trebuie să fie motivați să ducă aceste ambalaje la containerele de reciclare, iar locurile de colectare a deșeurilor ar trebui să fie ușor de găsit.”

39

STATISTICIROA

GERMANIA DOMINĂ ÎN SECTORUL ECHIPAMENTELOR DE AMBALARE Cererea externă i-a ajutat pe producătorii germani de echipamente pentru industria alimentară să-și extindă producția, pentru al șaselea an consecutiv, generând 13,5 miliarde de euro în 2015. >>

AMBALAJE

Producția de mașini și echipamente de ambalare și prelucrare a produselor alimentare a crescut cu 4% în 2015, potrivit datelor furnizate de VDMA Meat Processing Machinery Technology Group. Aceasta este o veste deosebit de bună pentru acest sector, având în vedere că, per total, industria de utilaje și echipamente pentru industria prelucrătoare a stagnat în 2015.

Industria echipamentelor pentru ambalarea produselor alimentare din Germania este a patra ca mărime dintre cele 34 de sectoare industriale ale renumitei industrii constructoare de mașini și echipamente din Germania, iar exporturile au reprezentat aproximativ 86% din cifra sa de afaceri de 13,5 miliarde de euro.

Motorul creșterii Cu o cotă de piață de 28%, Germania este lider mondial în exportul de mașini și echipamente de prelucrare a cărnii, în conformitate cu datele corespunzătoare anului 2014 furnizate de VDMA. Olanda (cu o cotă de piață de 23%) este a doua în ceea ce privește exportul mondial de mașini și echipamente de prelucrare a cărnii, SUA și Italia (cu 7%) ocupă împreună locul al treilea, iar Austria se bucură și ea de acapararea unei cote de piață de 5%, în vreme ce restul de 30% din exportul mondial de mașini și echipamente de prelucrare a cărnii este dat de alte țări ale lumii.

Dispunând de o cerere puternică venită atât de pe piața internă, cât și de peste hotare, sectorul mașinilor și echipamentelor de prelucrare a cărnii german a realizat o producție de circa 1 miliard de euro în 2015. „Sectorul mașinilor de prelucrare a cărnii este unul dintre motoarele de creștere ale industriei de utilaje și echipamente pentru industria alimentară, iar

40

MARTIE 2016

Exporturile au scăzut cu

15%

în 2015, comparativ cu 2014, iar acest declin a fost precedat de o diminuare cu aproape o treime a relațiilor comerciale în 2014.

STATISTICIROA

cererea continuă să fie puternică”, a spus Klaus Schröter, președinte al VDMA, la o conferință de presă, la Frankfurt. Consumul global de carne este în creștere, gama de produse din domeniul „produse comode” este în creștere, iar cantitatea de carne prelucrată efectiv – și, astfel, valoarea adăugată – este, de asemenea, în creștere.

Klaus Schröter, președinte al VDMA

Problema rusă „Noi trebuie, totuși, să ne concentrăm mai mult asupra piețelor volatile. Crizele politice și economice ne-au lovit mult mai tare decât fluctuațiile ciclice

cu fluctuațiile cursului de schimb euro-rublă și cu deprecierea acesteia din urmă, ceea ce a întârziat o serie de proiecte de investiții profitabile.” Dar, luând în calcul nevoia tot mai mare a Rusiei de a-și moderniza parcul de mașini de prelucrare a cărnii, Schröter a declarat că se așteaptă ca întârzierile înregistrate în realizarea unor proiecte de investiții să dispară în următorii doi ani. Prin urmare, dacă din embargoul rus se poate desprinde o primă veste bună, o altă veste bună pentru sector este aceea că exporturile germane de mașini și echipamente

pentru prelucrarea cărnii destinate pieței ruse au fost compensate din plin de expansiunea comerțului pe alte piețe internaționale, în creștere cu 10% per total. „Pentru industria noastră, Uniunea Europeană este cea mai stabilă regiune din punctul de vedere al vânzărilor. America de Nord a rămas o regiune de încredere de-a lungul anilor pentru exporturile noastre, iar Asia și America Latină devin tot mai importante”, a adăugat Schröter. n Gabriel Nițulescu

SYNERLINK A CUMPĂRAT DAIRY PACK PRODUCĂTORUL

Eric Lesbats, CEO-ul Synerlink, a anunțat încheierea tranzacției, spunând că aceasta extinde gama de soluții și servicii pe piața produselor lactate proaspete și nu numai. „Noi credem că expertiza tehnică comună a echipelor noastre va îmbunătăți brandul nostru colectiv și echipele de sprijin Synerlink vor asigura satisfacția pe termen lung a clienților noștri din întreaga lume.”

obișnuite – și acest lucru este valabil mai ales dacă ne gândim la piața rusă”, a declarat Schröter.

Exporturile germane de echipamente de prelucrare a cărnii în Rusia au scăzut cu aproape 50% din 2014. Exporturile au scăzut cu 15% în 2015, comparativ cu 2014, iar acest declin a fost precedat de o diminuare cu aproape o treime a relațiilor comerciale în 2014.

Cu toate acestea, scăderea exporturilor germane de echipamente de prelucrare a cărnii pe piața rusă a fost mai puțin rezultatul evoluției situației politice din Rusia, având de-a face mai mult

Creatorii și producătorii Dairy Pack pentru tehnologiile FFS și FS produc și oferă servicii pentru companiile procesatoare de lapte de la fabrica lor din Spania.

FRANCEZ DE AMBALAJE SYNERLINK, O DIVIZIE A

COMPANIEI AMERICANE BARRY-WEHMILLER, A CUMPĂRAT CREATORUL ȘI PRODUCĂTORUL SPANIOL DE ECHIPAMENTE DAIRY PACK. servicii Synerlink situate în Franța, SUA, Brazilia, China și Rusia vor furniza servicii post-vânzare.

Dairy Pack va rămâne numele de marcă pentru mașinile din linia de produse, în timp ce numele companiei va deveni Synerlink Iberica.

Synerlink a spus că Dairy Pack întărește capacitatea companiei de a oferi sprijin clienților prin intermediul echipamentelor de umplere mici și mijlocii.

Echipamentele Dairy Pack operează în mai mult de 20 de țări din întreaga lume, atât pentru clienții mari din industria procesatoare de lapte la nivel mondial, cât și pentru producătorii locali mai mici. Centrele de

Portofoliul de produse este dedicat ambalării produselor lactate proaspete, deserturilor, mâncare pentru bebeluși și formule de nutriție, fructelor și legumelor, băuturilor, cereale și produse uscate.

41

TENDINȚEROA

TENDINȚELE DE CONSUM SCHIMBĂ MODUL DE AMBALARE A PRODUSELOR

AMBALAJE

„Tendințele globale în ambalare”, raport al PMMI, Asociația pentru tehnologii de ambalare și prelucrare, a constatat că reciclarea, creșterea gradului de conștientizare a problemelor de mediu și de sănătate și creșterea venitului disponibil și a puterii de cumpărare sunt toate cauze ale schimbării modului în care sunt ambalate alimentele. Aceste tendințe ajută la luarea deciziilor de cumpărare ale consumatorilor, arată Jorge Izquierdo, vice-președinte pentru dezvoltare în cadrul PMMI. El a declarat, pentru BakeryandSnacks. com, că în ultimii cinci ani, consumatorii au devenit mai educați în ceea ce privește problemele de mediu și au început să ia mai în serios aspectele de menținere a sănătății și a siluetei.

TENDINȚELE DE CONSUM SCHIMBĂ ÎN MOD ACTIV MODUL ÎN CARE PRODUSELE ALIMENTARE SUNT AMBALATE, POTRIVIT UNUI RAPORT FĂCUT PUBLIC ÎN ACEST AN LA EXPO PACK ȘI PHARMA EXPO LAS VEGAS 2015.

Cum pot profita producătorii Producătorii trebuie să fie sinceri cu consumatorii cu privire la ambalaje și ce anume pot face acestea, a spus Izquierdo. Cu un număr de consumatori din ce în ce mai educați, vor exista consecințe dure

Inovarea poate fi cea mai importantă și potrivită cale de a crește pe piețele mature

în cazul în care o companie își va supralicita caracteristicile pe care ambalajele sale le au. Izquierdo a declarat că pe primul loc la numărul de plângeri cu privire la ambalare stă cantitatea utilizată per produs. Ambalajul nu trebuie să fie excesiv pentru un produs anume sau consumatorii vor ține cont în viitor de acest lucru atunci când vor lua decizia de cumpărare. Pe următorul loc în ceea ce privește numărul de plângeri legate de caracteristicile ambalajelor este cea legată de tipul de ambalaj folosit, în sensul că acesta este sau nu este ușor reciclabil. Un lucru pe care producătorii l-ar putea face în cadrul efortului de a-și crește vânzările este acela de preciza pe ambalaj, în afara listei de ingrediente, și caracteristicile produsului cu privire la protecția mediului și la modul în care respectivul produs contribuie la menținerea sănătății consumatorului. „Ele merg împreună: cu cât mai mult o persoană este

42

MARTIE 2016

preocupată de propria sănătate, cu atât mai mult acea persoană este preocupată de mediul înconjurător”, explică Izquierdo. „Caracteristicile produsului pe care producătorii pretind că le au în termeni de beneficii pe care respectivul aliment le oferă pentru sănătate – indiferent de îmbunătățiri sau orice alte proprietăți ale produsului – au nevoie să fie foarte bine susținute.

Ambalajul este, desigur, elementul cheie în promovarea produsului.”

Inovarea poate fi cea mai importantă și potrivită cale de a crește pe piețele mature, arată Izquierdo. „Pentru a face diferența aici, nu e vorba de creșterea semnificativă a producției și consumului, ci este vorba mai mult despre inovare; și acest lucru este valabil pentru piețele dezvoltate, în general”, a completat vicepreședintele pentru dezvoltare din cadrul PMMI. „Când e vorba de piețele în curs de dezvoltare, lucrurile se schimbă... depinde de la țară la țară, în funcție de condițiile

TENDINȚEROA

Jorge Izquierdo, vice-președinte pentru dezvoltare, PMMI

economice din fiecare stat.” Trei factori consideră Izquierdo că sunt extrem de importanți în cazul piețelor în curs de dezvoltare: creșterea demografică a clasei de mijloc, creșterea venitului disponibil și creșterea lanțului de retail.

Prezența acestor trei aspecte este suficientă pentru a avea „o piață de foarte mare succes,” a spus acesta.

Statistici

AMBALAJUL ESTE, DESIGUR, ELEMENTUL CHEIE ÎN PROMOVAREA PRODUSULUI

Potrivit raportului, plasticul este în continuare cel mai popular tip de ambalaj, constituind 29% din piața ambalajelor. Cota de piață a sticlelor PET este în prezent de 12% din totalul pieței ambalajelor și se află în creștere rapidă. Acest tip de ambalaj a înregistrat o creștere anuală de 4,7%, piața apei minerale îmbuteliate în sticle PET urmând să înregistreze un plus de 135 de

miliarde de unități până în 2019.

Raportul constată că, în timp ce PET‑ul și sticla sunt din ce în ce mai populare în industria băuturilor, în industria produselor de patiserie, de panificație și a gustărilor se observă o creștere a consumului de ambalaje flexibile. Într-un alt raport se menționa că piața ambalajelor flexibile a cunoscut o creștere

DOPUL FUTURIST HOLOGRAMCAP, UN MARE SUCCES LA CONSUMATORI KISICO A ÎNCHEIAT UN PARTENERIAT CU MORPHOTONIX PENTRU A DEZVOLTA O HOLOGRAMĂ ATAȘATĂ DOPULUI RECIPIENTULUI, NUMITĂ HOLOGRAMCAP. Designul hologramei este integrat în procesul de producție a dopului, fără a fi nevoie de aditivi, cerneluri sau etichete și poate fi personalizat în funcție de dorințele clientului.

Protecție prin nanotehnologie Tehnologia poate fi aplicată oricărui tip de dop sau capac și include și o protecție împotriva contrafacerii, precum și un inel care arată că sticla / recipientul a fost desigilat(ă).

Clemens Börner, directorul tehnic de vânzări al KISICO, a declarat, pentru BeverageDaily, că dezvoltarea HologramCap este acum completă și pot fi furnizate aceste dopuri / capace clienților existenți sau altora noi, peste tot

în lume. „I-am întâlnit pe cei de la Morphotonix în luna februarie anul trecut și primele mostre au fost produse opt luni mai târziu”, a declarat acesta. „Morphotonix deține cunoștințele necesare pentru a trata suprafața matrițelor de injecție, cunoștințe care de altfel sunt protejate și de un patent, iar produsul final (dopul / capacul) este foarte greu de copiat de falsificatori.” Noi suntem siguri că această tehnică va fi folosită în următorii câțiva ani, în special pentru ambalarea de produse cu preț ridicat, pentru a descuraja falsificatorii. „HologramCap folosește tehnologia de securitate dezvoltată de Morphotonix, o companie axată pe protecția

anuală de 3,8% în intervalul 20042014. „Piața ambalajelor flexibile este de asemenea în creștere”, preciza Izquierdo. „Nu e ca o revoluție; e doar o creștere susținută, în plină desfășurare.” n Alexandru Peligrad mărcilor, aleasă recent ca fiind una dintre primele 50 de start-up-uri elvețiene de către revista Bilan, care analizează economia Elveției. „Hologramele, care au fost mult timp utilizate pe ambalaje în mod secundar ca un mijloc de verificare, pot acum, datorită tehnologiei Morphotonix, să fie integrate în capacul de plastic al sticlei, ceea ce face ca holograma să devină un element constitutiv integrat ambalajului primar”, a adăugat Börner.

43

ADVERTORIALROA

TESTO ROMÂNIA

CALITATE / SIGURANȚĂ

SOLUȚII COMPLETE DE MĂSURARE A PRODUSELOR ALIMENTARE „DE LA FERMĂ, LA FURCULIȚĂ” Instrumentele de măsură Testo și­‑au dovedit fiabilitatea în numeroase aplicații, oferă valori exacte rapid, pot fi curățate sub jetul de apă (clasa de protecție IP65) și sunt certificate HACCP Internațional, EN 13485 și EN 12830. În plus, atât înregistratoarele Testo, cât și sistemul de monitorizare a datelor testo Saveris sunt conforme și au certificarea corespunzătoare de la autoritatea de inspecție tehnică TÜV Süd.

Toți consumăm zilnic produse alimentare și producătorii ne oferă nouă, consumatorilor, produse proaspete și comestibile. Totuși, se depune un efort considerabil pentru a avea această bucurie.

Produsele alimentare parcurg un proces complex până când ajung la utilizatorul final. Acest lucru necesită standarde legale, experți de specialitate și instrumente corespunzătoare pentru testarea calității.

Instrumentele de măsură Testo aduc o contribuție importantă la parcurgerea în siguranță a acestor procese complexe. Scopul nostru este de a furniza instrumente și tehnologii de măsurare adecvate diferitelor cerințe și aplicații pentru asigurarea unei activități profesionale în sectorul alimentar.

Testo vă pune la dispoziție anii de experientă în tehnologia de măsurare și în sectorul alimentar.

Suntem de mulți ani experți în acest domeniu și dorim să vă sprijinim în realizarea sarcinilor de măsurare necesare. Instrumentele de măsură de la Testo sunt concepute pentru a intra în contact cu alimentele și sunt certificate.

Soluțiile de măsurare Testo vă ajută să asigurați calitatea alimentelor pe parcursul întregului lanț de producție, transport și depozitare, fără întrerupere și în conformitate cu standardele existente. Măsurarea parametriilor precum temperatura, umiditatea, valoarea pH-ului sau calitatea uleiului de gătit – în timpul producției, transportului sau al preparării alimentelor – nu a fost niciodată mai ușoară.

Compania Testo a cunoscut un progres extraordinar. Înființată în anul 1957, Testo s-a remarcat prin inovații importante, spre exemplu, primul termometru digital produs vreodată (1976). La nivel mondial numărăm în prezent filiale în peste 30 de țări și agenții de distribuție în alte 43. Suntem prezenți în țări precum Franța, Italia, Austria, Marea Britanie, Rusia, SUA, Brazilia, Argentina, India, China, Japonia, Australia. Expansiunea grupului Testo nu se oprește aici. În viitorul apropiat sunt preconizate filiale noi.

Brandul Testo este unul recunoscut pe plan internațional, iar deschiderea filialei din România a reprezentat un pas natural în evoluția companiei.

Testo România este cea mai nouă filială a producătorului mondial de instrumente de măsură Testo AG, fiind prezent pe piața românească atât prin cele două birouri din Cluj-Napoca și București, cât și prin partenerii de distribuție din toată țara.

Testo România Cluj-Napoca • București tel 0264 202 170 • fax 0264 202 171 • info@testo.ro • www.testo.ro 44

MARTIE 2016

PREVIEWROA

Pentru că doar alimentele sigure sunt cu adevărat gustoase.

Valori critice ale temperaturilor pentru alimente.

Recepție produse

Depozitare

Servirea alimentelor

Preparate reci

Carne proaspătă (animale cu copite,vânat mare)

≤ +7 °C

≤ +7 °C

Depozitare până la servire

Pasăre, iepure de casă/de câmp, vânat mic

≤ +4 °C

≤ +4 °C

Delicatese, crudități,

Măruntaie

≤ +3 °C

≤ +3 °C

mezeluri

Carne tocată (de la furnizori din UE)

≤ +2 °C

≤ +7 °C

≤ +7 °C

Salate fără conservanți, deserturi

· de la furnizori din UE

≤ +2 °C

dressing-uri (lapte, ouă)

· pregătite și vândute in situ

≤ +7 °C

Înghețată

≤ +7 °C ≤ -12 °C

(vrac sau ambalate la sediu) Produse din carne (de la furnizori din UE)

≤ +4 °C

· de la furnizori din UE

≤ +4 °C

· pregătite și vândute in situ

≤ +7 °C

(vrac sau ambalate la sediu) Produse din carne gătite, delicatese

≤ +7 °C

≤ +7 °C

0 la +2 °C

0 la +2 °C

≤ +7 °C

≤ +7 °C

Carne, pește înghețate

≤ -12 °C

≤ -12 °C

Carne, pește congelate

≤ -18 °C

≤ -18 °C

≤ +7 °C

≤ +7 °C

Produse congelate

≤ -18 °C

≤ -18 °C

Înghețată

≤ -18 °C

≤ -18 °C

Produse lactate

≤ +10 °C

≤ +6 °C

Pește proaspăt (depozitare pe gheață) Pește afumat

Grăsimi

Produse de patiserie cu umplutură parțial coaptă Ouă (începând cu a 18-a zi )

Această listă a fost creată cu sprijinul Asociației Federale Germane a Inspectorilor în Alimentație și Comunitatea Europeană pentru Inspecția în sectorul Alimentar și Protecția Consumatorilor.

≤ +7 °C

≤ +7 °C

+5 la +8 °C

+5 la +8 °C

Preparate calde

Proaspăt gătit (temp. de bază)

≥ +70 °C

Cu puțin timp înainte de servire

≥ +65 °C

Mostre prelevate Păstrați min. 1 săptămână la

≤ -18 °C

Agent de dezinfectare Apă

≥ +82 °C

Pentru consiliere profesională în alegerea aparatelor de măsură și asigurarea calității potrivite în activitatea dumneavoastră, puteți să ne contactați la adresa de email info@testo.ro sau la numărul de telefon +40 264 202 170.

Testo România Cluj-Napoca, București Tel.: +40 264 202 170, Fax: +40 264 202 171 E-Mail: info@testo.ro, www.testo.ro

www.testo.ro/haccp 45

CALITATE / SIGURANȚĂ

ADVERTORIALROA

EURO SENSO LAB

PRIMUL LABORATOR DE ANALIZE SENZORIALE DIN ROMÂNIA, DOTAT CU 12 CABINE DE DEGUSTARE

Crearea unui produs nou, cunoașterea calităților și defectelor și păstrarea competitivității sale pe o piață concurențială sunt o investiție importantă!

Euro Consultants România, expert în domeniul agro-alimentar, a creat în Bucuresti primul laborator de analize senzoriale din România, dotat cu 12 cabine de degustare, dedicat în totalitate studiului calităților organoleptice ale produselor dumneavoastră.

EURO SENSO LAB ROMÂNIA Laborator de analize senzoriale

Un mijloc modern și performant de prelucrare a datelor Euro Consultants România dispune de un nou software de prelucrare rapidă a datelor, suplu și prietenos pentru degustători. În cazul în care aveți nevoie de criterii mai sofisticate (de exemplu, criterii de ierarhizare), sistemul poate fi adaptat.

Un serviciu complet Analizele noastre sunt efectuate de către un consiliu format din mai mulți tehnologi alimentari experimentați, care cunosc valoarea produselor, poziționarea lor și raportul calitate/ preț. În plus, noi vă putem, de asemenea, propune completarea evaluării produselor dvs. cu analize microbiologice, fizico- chimice (valori nutriționale, conținutul și tipul grăsimilor, conținutul de zaharuri).

n Gabriel Nițulescu

Conform normelor ISO Cabinele noastre de degustare corespund cerințelor normelor ISO 8589 - Analiza senzorială - Directive generale pentru concepția localurilor destinate analizei, iar testele senzoriale se desfășoară conform unor proceduri interne bine stabilite.

46

MARTIE 2016

O poziție strategică Euro Senso Lab România este situat în București. La solicitarea clienților noștri, putem implica în analizele noastre toate categoriile de vârstă de consumatori.

Confidențialitate Persoanele care lucrează respectă reguli stricte privind confidențialitatea analizelor efectuate.

O expertiză internațională Euro Senso Lab România este în legătură directă cu laboratoarele noastre din Bulgaria (EC BUL), Franța (Diagal), Belgia (EC Wavre) și Tunisia (EuroSensoLab).

Important este să fii recunoscut de către cunoscători! În fiecare an, experții grupului Euro Consultants efectuează peste 2.000 de analize senzoriale. Câteva referințe: Carrefour Belgia, Delhaize Bulgaria (Picadilly), Monoprix Franța, Sodexo, Food Partner, Fresh Connection, Lidl Bulgaria.

Principalii noștri clienți sunt retaileri, producătorii de alimente, firmele de catering și HoReCa.

• Vă doriți să dezvoltați un produs nou?

• Vă doriți să vă comparați produsele cu cele ale concurenței?

• V-ați putea ameliora rețeta, metoda de fabricație, modul de păstrare?

• Vă doriți să depistați defectele sau să le preveniți?

• Vă doriți să știți cum este produsul dumneavoastră perceput de către consumator?

• Vă doriți să vă comparați produsele cu cele ale concurenței?

• Vă doriți să știți care sunt punctele slabe ale conceptului dumneavoastră, ale ambalajului dumneavoastră, denumirii produselor dumneavoastră?

• Sunteți în căutarea unui sfat și unei consilieri specializate ?

Euro Consultants Romania

str. Compasului 8, et. 1 061471 - București, România g.jelescu@euroconsultants.be Tel. +4 0722 692 780

PREVIEWROA

47

STUDIUDEPIAȚĂROA

PIAȚA MONDIALĂ A CĂRNII DE PORC VA AVEA UN ÎNCEPUT GREU ÎN 2016. EA VA CUNOAȘTE O EVOLUȚIE SCHIMBĂTOARE ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL LUI 2016, DAR ÎN AL DOILEA TRIMESTRU EXISTĂ PERSPECTIVE PENTRU RELUAREA RITMULUI DE EXPANSIUNE, SE

CARNE

ARATĂ ÎN RAPORTUL RABOBANK’S GLOBAL PORK QUARTERLY.

PERSPECTIVE ÎNGRIJORĂTOARE PENTRU PIAȚA CĂRNII DE PORC Indicele Rabobank ce cuprinde evoluția prețurilor la carnea de porc din cinci state ale lumii se va afla în apropierea minimului ultimilor ani, în următoarele trei luni, după ce în 2015 a înregistrat o scădere mult mai rapidă decât se aștepta.

Acum, prețul mediu internațional al cărnii de porc este la cel mai scăzut nivel din 2006 și până în prezent, precizează raportul Rabobank. În ciuda prețului slab și a perspectivelor sumbre pentru intervalul de timp ianuarie-martie, creșterea ofertei și expansiunea modestă a cererii reprezintă totuși semnale pozitive pentru industrie la trecerea dinspre trimestrul 1 către trimestrul 2.

48

MARTIE 2016

Albert Vernooij, analist Rabobank

Brazilia va evolua bine „Evoluțiile pozitive recente ale cererii și prețurilor din țările importatoare de carne de porc își vor aduce contribuția la stabilizarea prețurilor în țările exportatoare de carne de porc, în primul trimestru din acest an”, explică Albert Vernooij, analist în domeniul proteinelor animale, la Rabobank.

Brazilia este una dintre țările pentru care se prognozează o evoluție pozitivă în primele trei luni ale lui 2016. Piața își va continua creșterea sănătoasă înregistrată în ultimul trimestru al lui 2015, în condițiile în care cererea pentru carnea de porc – internă și externă – va crește.

Raportul trimestrial al Rabobank cu privire la piața cărnii de porc (Rabobank’s Global Pork Quarterly) consideră că acest progres nu va aduce și prețuri mai mari la carnea de porc în Brazilia, în condițiile în care statul sud-american se confruntă cu probleme economice pe piața internă, situație care a apărut pe fondul unor prețuri mici la carnea de porc pe piața internațională.

Piața SUA își va încetini expansiunea Conform concluziilor raportului Rabobank, UE se confruntă cu o criză ca urmare a prețurilor mici la carnea

Soluţia IT business pentru întreaga întreprindere

Succesul depinde de sistem

Mai rapid.

Mai sigur.

Mai productiv. de porc, situație determinată de embargoul comercial rusesc care a condus la un dezechilibru între ofertă și cerere (prima fiind mult mai mare).

Pentru a contracara surplusul tot mai mare de carne de porc european, Rabobank crede că reintroducerea ajutorului oferit pentru depozitarea privată – ce a fost suspendat de către Comisia Europeană la 21 ianuarie – este o măsură „critică pentru o evoluție pozitivă pe piața cărnii de porc, în viitor”. În ceea ce privește China, Rabobank crede că aceasta va continua să importe mai multă de carne de porc în 2016.

Prețurile interne mari, reducerea suplimentară a efectivelor de scroafe și reglementările stricte de mediu vor face din China, un cumpărător net de carne de porc de pe piața internațională în acest an. În SUA, expansiunea producției sectorului cărnii de porc este prognozată a se încetini, după creșterea puternică înregistrată în 2015. Rabobank se așteaptă ca exporturile SUA în domeniu să crească, urmare a prețurilor scăzute și a faptului că regulile cu privire la etichetarea informațiilor legate de țara de origine nu se vor aplica. n Gabriel Nițulescu

Companii de top din industria cărnii mizează cu succes la nivel mondial pe CSB-System.

Sporiţi-vă competitivitatea cu ajutorul soluţiilor noastre IT complete.

Beneficiile dvs.:  Procese preconfigurate optim  Acoperirea tuturor cerinţelor de branșă  ROI rapid prin timpi scurţi de implementare Scanaţi codul QR și informaţi-vă în detaliu!

CSB-System România S.R.L Str. Dobrogea nr. 12, 500204 Brașov Tel.: +40 (0)368 446 235 Fax: +40 (0)368 446 236 office@csb-system.ro www.csb-system.ro

PREVIZIUNIROA

PREVIZIUNI

PRODUCȚIA ȘI CONSUMUL DE CARNE DE PASĂRE CONTINUĂ SĂ CREASCĂ SECTORUL CĂRNII DE PASĂRE ESTE SINGURUL SEGMENT DIN INDUSTRIA EUROPEANĂ A CĂRNII ÎN CARE ATÂT PRODUCȚIA, CÂT ȘI CONSUMUL SUNT DE AȘTEPTAT SĂ CUNOASCĂ O EXPANSIUNE PE PARCURSUL PERIOADEI 2015-2025 (CU 3,8% ȘI, RESPECTIV 3,4%).

CARNE

Susținute de cererea mondială în continuă creștere, exporturile UE se vor dezvolta ca urmare a valorificării diferitelor părți componente ale carcasei pasărilor. În prezent, carnea de pasăre se bucură de mai multe avantaje comparativ cu alte tipuri de carne, cum ar fi, de exemplu, accesibilitatea, confortul, lipsa unor interdicții religioase care să limiteze consumul, imaginea de produs sănătos, emisii limitate de GES, costuri de producție mai mici, timp scurt de atingere a maturității de către păsări și investiții necesare mai mici în procesul de producție.

Rezultatul a fost că producția și consumul european de carne de pasăre au crescut constant timp de mai mulți ani, trend care s-a accelerat în anii 2014-2015.

Producția de carne de pasăre este de așteptat să continue să crească în mod constant între 2015 și 2025, dar rata de creștere a profitului este foarte probabil să încetinească la un nivel de 0,4% pe an, față de o medie de 1,9% înregistrată în ultimii zece ani. Cea mai mare creștere a producției (1,1% pe an) se va înregistra în UE-N13, urmare, în mare măsură, a importantelor câștiguri de productivitate din Ungaria, Polonia și România. În contextul prețurilor relativ scăzute 50

MARTIE 2016

prelungi încă un an, urmărirea scopului politicii rusești de a elimina importurile de produse alimentare va duce la exporturi mai mici din UE către această piață, chiar și după eliminarea restricțiilor.

la furaje pentru întregul interval de prognoză, cererea internă puternică împreună cu cea mondială vor contribui la mărirea producției totale a UE la 14,1 milioane de tone de carne de pasăre în 2025.

Exporturile UE sunt influențate de cererea de pe piața mondială Cererea mondială de import pentru carnea de pasăre este de așteptat să rămână foarte puternică, dar creșterea se va face într-un ritm mai lent (cu 3,2% pe an în următorul deceniu, în comparație cu 5,0%, în ultimii zece ani), pentru a ajunge la 17 milioane de tone în 2025.

Cererea suplimentară de importuri vine din Orientul Mijlociu, Africa Sub-Sahariană și Asia.

Cu toate că se presupune că embargoul rusesc se va mai

O concurență aprigă este de așteptat să se manifeste în unele piețe (cum ar fi, de exemplu, piața carcaselor întregi de pui), în principal de la Brazilia, care este capabilă să exporte la prețuri mici ca urmare a devalorizării realului brazilian în raport cu principalele valute ale lumii. Pe de altă parte, încetinirea creșterii economice în Brazilia a mutat o parte a cererii locale de carne către carnea de pui, Dezvoltarea pieței de carne de pasăre în UE (milioane de tone)

PREVIZIUNIROA

PRODUCȚIA DE CARNE DE PASĂRE ESTE DE AȘTEPTAT SĂ CONTINUE SĂ CREASCĂ ÎN MOD CONSTANT ÎNTRE 2015 ȘI 2025, DAR RATA DE CREȘTERE A PROFITULUI ESTE FOARTE PROBABIL SĂ ÎNCETINEASCĂ LA UN NIVEL DE 0,4% PE AN, FAȚĂ DE O MEDIE DE 1,9% ÎNREGISTRATĂ ÎN ULTIMII ZECE ANI. care este mai accesibilă, ceea ce ar putea conduce la o concurență mai puțin puternică din partea acestei țări în prima jumătate a perioadei de prognoză. După eliminarea epidemiei de gripă aviară, SUA are din nou acces la piața din Africa de Sud, unde își va putea recâștiga cota de piață pe care o pierduse în favoarea UE. Având în vedere cele de mai sus, exporturile UE vor continua să crească moderat, cu un ritm mediu de 1,4% pe an, până în 2025, când vor ajunge la 1,6 milioane de tone, în ciuda eliminării restituirilor la export. O caracteristică specifică a>> 51

PREVIEWROA

Urmare a prețului scăzut și a imaginii sale de produs sănătos, carnea de pasăre va reprezenta singurul segment din industria europeană a cărnii care va cunoaște o creștere a consumului.

Prețurile prognozate ale cărnii de pasăre și evoluția lor (euro/tonă)

ÎN TRECUT, IMPORTURILE EUROPENE DE CARNE DE PASĂRE AU AVUT TENDINȚA SĂ SE STABILIZEZE ÎN JURUL NIVELULUI ADMIS AL

CARNE

COTEI TARIFARE ORI CEVA MAI SUS.

comerțului internațional cu carne de pasăre al UE este aceea că statele membre exportă carcase întregi și bucăți de carcase de calitate inferioară (precum picioarele și aripile), la prețuri mici și importă părți cu valoare adăugată mai mare (cum ar fi pieptul de pui și produse semipreparate). În trecut, importurile europene de carne de pasăre au avut tendința să se stabilizeze în jurul nivelului admis al cotei tarifare ori ceva mai sus (cu plata integrală a taxei vamale). Deși noile cote introduse în 2013 nu au fost încă epuizate, se așteaptă ca importurile să crească treptat până 52

MARTIE 2016

În UE-N13, consumul pe cap de locuitor a depășit nivelul UE-15 încă din 2012, ceea ce confirmă faptul că modelele de consum din cele două regiuni diferă în mod semnificativ.

în 2025, de la minimele înregistrate în 2013-2014 (niveluri destul de apropiate de nivelul cotei – în jur de 1 milion de tone). Creșterea importurilor europene este susținută și de mărirea producției în două dintre principalele țări furnizoare ale UE, Thailanda și Brazilia, unde este de așteptat ca producția să crească cu 25% și, respectiv, 15% până în 2025. În contextul încheierii unui nou acord comercial cu Ucraina, UE a stabilit două contingente tarifare de 28.000 de tone, dintre care numai unul este utilizat în prezent la 100%, situație care se presupune că va dura.

Consumul de carne de pasăre continuă să crească într-un ritm mai lent Urmare a prețului scăzut și a imaginii sale de produs sănătos, carnea de pasăre va reprezenta singurul segment din industria europeană a cărnii care va cunoaște o creștere a consumului, expansiune ce se va produce cu un ritm anual de 0,3%, atingând astfel nivelul de 22,8 kg pe cap de locuitor până în 2025. Rata de

creștere va fi mai mică decât în anii precedenți, atât în UE-N13, ca urmare a faptului că piețele din acea regiune ajung la maturitate, cât și în UE-15. Este deja cunoscut faptul că în UE-N13 consumul pe cap de locuitor a depășit nivelul UE-15 încă din 2012, ceea ce confirmă faptul că modelele de consum din cele două regiuni diferă în mod semnificativ.

După o scădere mare pe termen scurt, ce reflectă prețurile mai mici ale furajelor și utilităților, dar și creșterea concurenței (în principal din Brazilia și SUA), este de așteptat ca prețurile la carnea de pasăre din UE să recupereze terenul pierdut, aliniinduse prețurilor mondiale. Cu toate acestea, ele nu vor trece dincolo de nivelurile anterioare, stabilizându-se la aproximativ 1.890 de euro/tonă către sfârșitul perioadei de prognoză. În funcție de evoluția mediului macroeconomic și a marjelor de profit, prețurile la carnea de pasăre vor varia între 1.680 și 2.180 euro/ tonă pe parcursul perioadei de prognoză. n Gabriel Nițulescu

PREVIEWROA

53

PIAȚAROA

CIOCOLATA, UN PRODUS SOFISTICAT ȘI NU NEAPĂRAT NECESAR

PIAȚA

Piața românească de ciocolată se ridica în 2015 la o valoare de aproximativ 289 milioane de euro. >>

Ciocolată tablete, segmente în funcție de tipul produsului Cota de piață în valoare iunie 2014 - mai 2015

54

MARTIE 2016

Pe piața românească, ciocolata continuă să fie considerată de majoritatea populației un produs sofisticat și nu neapărat necesar, se arată într-un studiu al companiei de cercetare a pieței Euromonitor publicat în luna octombrie 2015. „Acesta este principalul motiv pentru care, în 2015, în România era de așteptat să se înregistreze o valoare scăzută a consumului de ciocolată de numai 16 USD (cca. 1,4 kg de ciocolată) pe an, pe cap de locuitor, valoare care este cu mult sub media Europei de Est, de 4,3 kg/an/locuitor.” Piața românească este cea mai mare din zonă, după cum o arată datele Euromonitor.

Astfel, pentru 2013 (an pentru care există date și pentru piețele din jur), dimensiunea pieței românești a ciocolatei, din punct de vedere valoric, era de 242,8 milioane de euro, față de 163,4 milioane de euro în Bulgaria, de 169,7 milioane de euro în Croația, de 108,67 milioane de euro în Slovenia sau de 99,3 milioane de euro în BosniaHerțegovina.

PIAȚAROA

Per total, piața locală de ciocolată se ridica în 2015 la o valoare de aproape 1,3 miliarde de lei (aproximativ 289 de milioane de euro), segmentul principal fiind cel al tabletelor, cu o cotă de piață (din punct de vedere valoric) de peste 45%, în vreme ce segmentele batoanelor și pralinelor își împart aproape în mod egal restul pieței.

Peisajul competițional În comerțul modern, primele cinci branduri de praline – Raffaello, Milka, Poiana, Merci și Toffifee – dețin, cumulat, peste

50% din vânzările valorice ale segmentului.

În ceea ce privește „peisajul competițional”, se remarcă dominanța companiilor multinaționale asupra pieței locale, deși, în ultimii ani, unele dintre aceste companii și-au închis anumite facilități de producție sau și-au redus activitatea pe piața românească. În acest context, consumul este acoperit de producătorii locali rămași, precum și prin importurile în continuă creștere.

Mondelez și Kandia Dulce rămân și în 2015 cei mai importanți jucători de pe piața românească a ciocolatei, cu cote valorice de 27% și, respectiv, 22%, valori care au rămas aproape neschimbate din 2014. Ambele companii dețin poziții puternice datorită mărcilor lor recunoscute, cum ar fi Milka și Poiana, pentru liderul Mondelez, și ROM și Kandia, pentru principalul urmăritor, Kandia Dulce.

Ciocolată batoane, segmente în funcție de tipul ciocolatei Cota de piață în valoare iunie 2014 - mai 2015

„Introducerea pe piață de noi produse și investițiile puternice în publicitate sunt atuurile celor două companii și principalele motive ale locului de top pe care îl dețin. Ofertele lor sunt variate și disponibile pe tot teritoriul României și sunt poziționate ca preț pentru a ajunge la diferite grupuri de consumatori, ceea ce le permite să-și mențină o poziție puternică pe piață. Kandia Dulce, de asemenea, beneficiază de tradiția sa îndelungată în produsele din ciocolată și imaginea sa ca fiind unul dintre puținii producători interni rămași, în ciuda faptului că este deținută de o companie internațională”, arată studiul Euromonitor.

Mondelez este prezentă în toate categoriile și în toate segmentele de preț cu mărcile Milka, Poiana și Toblerone, în vreme ce Kandia Dulce ajunge în coșul de cumpărături al consumatorilor prin mărcile Kandia, Primola și Laura pe segmentul tabletelor și al pralinelor și cu mărcile ROM și Făgăraș în cel al batoanelor.

Milka este marca numărul 1 pe piața tabletelor de ciocolată în România, în vreme ce ROM, de la Kandia, deține supremația pe segmentul batonelor de ciocolată din România, cu peste 50 de milioane de bucăți vândute pe an.

Kandia este numărul 1 în segmentul ciocolatei amărui. În comerțul modern (pentru care există astfel de date), primele cinci branduri de praline – Raffaello, Milka, Poiana, Merci și Toffifee – dețin, cumulat, peste 50% din vânzările valorice ale segmentului, în timp ce mărcile proprii ale retailerilor dețin o cotă de aproximativ 9%, conform unui sondaj RetailZoom, citat de Revista Piața.

Perspective Redresarea economică este de așteptat să devină din ce în ce mai vizibilă prin creșterea consumului intern per ansamblu. Acest lucru se preconizează a cuprinde, de asemenea, și sectorul produselor din ciocolată, care este de așteptat să înregistreze o evoluție pozitivă pe parcursul perioadei de prognoză, cu un ritm mediu anual de expansiune de circa 4,3%. Penetrarea de noi grupuri de consumatori, creșterea consumului clienților actuali și o migrare către produse mai bine poziționate din punctul de vedere al prețului și calității, ca urmare a manifestării unor preferințe din ce în ce mai complexe ale consumatorilor, sunt căile care vor permite expansiunea pieței de gen, conform analiștilor Euromonitor. n Gabriel Nițulescu

Ciocolată praline, segmente în funcție de tipul produsului Cota de piață în valoare iunie 2014 - mai 2015

55

TENDINȚEROA

SUPLIMENTELE ALIMENTARE ÎN EUROPA, PREZENT ȘI VIITOR VALOAREA VÂNZĂRILOR PE PIAȚA EUROPEANĂ DE SUPLIMENTE ALIMENTARE ESTE ESTIMATĂ A SE RIDICA LA APROXIMATIV 7,2 MILIARDE DE EURO ÎN 2015. ROMÂNIA ESTE PIAȚA CARE VA ÎNREGISTRA CEA MAI MARE CREȘTERE A VÂNZĂRILOR (PROCENTUAL) ÎN ANII CARE VOR URMA, ADUCÂND ȚARA NOASTRĂ DE PE LOCUL 20 DIN PREZENT PE LOCUL 15 AL CLASAMENTULUI CE CUPRINDE CELE MAI MARI PIEȚE DIN EUROPA DIN PUNCTUL DE VEDERE AL VÂNZĂRILOR.

PIAȚA

Piața europeană a suplimentelor alimentare este extrem de diversă, în schimbare rapidă și va contabiliza creșteri puternice pe mai multe categorii și regiuni, se arată într-un articol realizat de NutraIngredients, ce folosește datele actualizate furnizate de echipa Euromonitor International.

Conform datelor Euromonitor, piața europeană pentru suplimente alimentare în ansamblu este proiectată să aibă o creștere de aproximativ 9,5% în următorii ani, atingând o valoare estimată de 7,9 miliarde de euro până în 2020. Deși trei țări europene (Italia, Rusia și Germania) se aflau în clasamentul primelor zece piețe globale pentru suplimente alimentare în 2014, evoluțiile cele mai spectaculoase vor veni din partea piețelor naționale din Europa de Est. Scădere pe piața germană În ciuda faptului că Germania este a doua piață națională ca mărime 56

MARTIE 2016

pentru suplimente alimentare din Europa și a șaptea din lume în 2014, în ultimii ani aceasta s-a aflat într-un continuu declin. Astfel, deși în 2009 Germania era cea mai mare piață europeană pentru suplimentele alimentare, între 2010 și 2015 aceasta a cunoscut o contracție de 6,6%, ceea ce echivalează cu o scădere a vânzărilor de 68,7 milioane de euro. Dar declinul Germaniei a fost în beneficiul Italiei și Rusiei, Italia fiind în prezent cea mai mare piață europeană de gen, în vreme ce Rusia va ajunge a doua piață ca mărime de pe continent, până în 2020, devansând astfel Germania.

Promisiuni estice Creșterea rapidă a pieței în Belarus între 2013 și 2014, cu un ritm de expansiune clasificat drept al șaselea din lume, ca mărime, reprezintă doar o mică parte din povestea de succes înregistrată de suplimentele alimentare în estul continentului.

Piața din Belarus s-a mărit între 2010 și 2015 cu 399% (de patru ori), deși evoluția se referă la valori

nominale mici ale vânzărilor (creștere de la doar 3,1 milioane de euro în 2010, la 15,5 milioane de euro în 2015). În următorii cinci ani, până în 2020, Euromonitor estimează că această creștere rapidă va începe să încetinească, ajungându-se la un ritm de expansiune de aproximativ 11%, nivel ce rămâne mai mare decât în cazul multor piețe din Europa de Vest. Într-adevăr, Europa de Est, în general, a înregistrat o creștere uriașă a vânzărilor de suplimente alimentare în ultimii ani, în comparație cu Europa de Vest, piața din această regiune înregistrând o creștere de 60% între 2010 și 2015, dezvoltare care va continua și în următorii cinci ani, atingându-se în 2020 un nivel superior al vânzărilor cu 18,9% decât cel din prezent. Spre comparație, în Europa de Vest, piața a crescut cu puțin peste 11,3% între 2010 și 2015, și până în 2020 se estimează o creștere prognozată de aproximativ 6,3%.

În 2009, Germania era cea mai mare piață europeană pentru suplimentele alimentare

PREVIEWROA

PIAȚA SUPLIMENTELOR ALIMENTARE Valoare a pieței mil. EUR proiecție 2020 2015

Creștere în perioada 2014-2019

1

Italia

1424,2

1601,5

12,40%

2

Germania

966,6

967,2

0,10%

3

Rusia

887,7

1079,9

21,70%

4

Marea Britanie

737

755,2

2,59%

5

Franța

683,8

724,8

6%

6

Polonia

353,4

407,5

15,30%

7

Norvegia

231,5

220,4

-4,80%

8

Finlanda

201,2

207,4

3,10%

9

Belgia

193,6

194

0,20%

10

Spania

182,6

193,5

6%

11

Suedia

181,5

199,3

9,80%

12

Olanda

142,1

169.2

19,10%

13

Ungaria

116,6

136,3

16,80%

14

Danemarca

96,5

98,7

2,20%

15

Turcia

96

121,7

26,70%

16

Elveția

93

92,7

-0,30%

17

Cehia

84,7

96,1

13,40%

18

Austria

81,7

91,9

12,40%

19

Ucraina

75,7

87,1

15%

20

România

72,2

101,8

41%

Sursa: Euromonitor Țările est-europene vor fi campioane ale creșterii vânzărilor de suplimente până în 2020, arată datele prognozate de Euromonitor, România, Turcia, Bosnia-Herțegovina,

Rusia și Macedonia constituind cinci dintre primele șase piețe cu cea mai rapidă creștere din lume. n Gabriel Nițulescu 57

STATISTICIROA

PRODUSELE AUTOHTONE – VÂNZĂRI SUPERIOARE CELOR DIN IMPORT EXTINDEREA COTEI REDUSE DE TVA LA TOATE PRODUSELE ALIMENTARE A CONDUS LA CREȘTEREA CU 8,9% A VÂNZĂRILOR CU AMĂNUNTUL, SUSȚINÂND DINAMICA CERERII INTERNE. Evoluția economică în anul 2015 a fost influențată de măsurile fiscale adoptate. O astfel de măsură a fost reprezentată de extinderea cotei reduse de TVA la toate produsele alimentare, ceea ce a condus la creșterea cu 8,9% a vânzărilor cu amănuntul, susținând dinamica cererii interne, se arată într-un studiu al Comisiei Naționale de Prognoză.

O influență favorabilă a fost exercitată și de reînnoirea parcului auto care a determinat creșterea comerțului cu autovehicule în anul 2015 cu 19,3%.

PIAȚA

Tendința de creștere a consumului populației a fost susținută, totodată, atât de majorarea resurselor populației, determinată de creșterea salariului minim brut pe economie, cât și de menținerea inflației negative, ceea ce a condus la creșterea venitului real disponibil. În acest context economic, volumul schimburilor comerciale a evoluat diferit. Astfel, începând cu cel de-al doilea semestru al anului 2015, exporturile României și-au încetinit ritmul de creștere, de la 6,0% în semestrul I 2015 la 2,3%, în timp ce importurile au avut o dinamică în creștere de la 6,9% la 8,2%. Totuși, după cum se va prezenta în continuare, dinamica mai pronunțată a importurilor nu provine în mod deosebit din reducerea TVA la alimente, respectiv, dintr-o creștere pronunțată a importurilor de bunuri alimentare. Activitatea de comerț exterior a României a fost 58

MARTIE 2016

concentrată în mod special pe schimburile comerciale cu parteneri aparținând spațiului Uniunii Europene, astfel că exporturile intracomunitare au înregistrat în anul 2015 valoarea de 40.240,8 milioane de euro, în creștere cu 7,9% față de anul anterior. În schimb, valoarea expedițiilor către spațiul extracomunitar pentru întreg anul 2015 au fost în scădere cu 5,2%.

Dinamica mai accentuată a importurilor s-a datorat intensificării importurilor intracomunitare, în creștere de 10,1%, în timp ce importurile din afara UE au înregistrat o scădere de 0,1% comparativ cu anul precedent. Importurile României în semestrul II 2015 au înregistrat o creștere de 8,2% față de semestrul II 2014, prezentând o evoluție similară de creștere (11,7%) pentru mărfurile provenite din zona comunitară și de reducere pentru cele din zona nonUE (2,1%).

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în 2015 a reprezentat 73,7% din totalul exporturilor și 77,2% din totalul importurilor, cu un sold negativ al balanței comerciale de 8.344,1 milioane de euro. În ceea ce privește situația comerțului exterior din zona extra UE, exporturile României au totalizat 14.356,3 milioane de euro, iar importurile 14.380,6 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de numai 24,3 milioane de euro.

Dacă se analizează structura exporturilor în accepțiunea

Începând cu cel de-al doilea semestru al anului 2015, exporturile României și-au încetinit ritmul de creștere de la 6,0%, în semestrul I 2015, la 2,3%.

Clasificării Standard de Comerț Internațional (CSCI), datele statistice relevă faptul că cele mai importante creșteri la export înregistrate în primele 10 luni ale anului 2015, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, au fost realizate pentru grupa de produse băuturi și tutun (32,8%), mașini și echipamente pentru transport (9,4%) și uleiuri, grăsimi de origine animală și vegetală (7,2%). În structura exporturilor înregistrate în acest interval de timp, trei dintre cele zece secțiuni dețin împreună 76,7% din totalul acestora, respectiv mașini și echipamente de transport (44,2%), articole manufacturate diverse (15,7%) și mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (16,8%).

Importurile României în perioada ianuarie-octombrie 2015 conform CSCI au înregistrat cele mai notabile creșteri, față de același

voluția comerțului internațional cu E bunuri, pe zone modificare procentuală față de perioada corespunzătoare, %

Export total, din care:

Sem.I 2015/ Sem. II 2015/ Sem.I 2014 Sem.II 2014

2015/2014

6,0

2,3

4,1

Intra

8,6

7,1

7,9

Extra

-0,9

-9,2

-5,2

Import total, din care:

6,9

8,2

7,6

Intra

8,5

11,7

10,1

Extra

2,0

-2,1

-0,1

STATISTICIROA

voluția exporturilor FOB conform Clasificării E Standard de Comerț Internațional (CSCI) modificare procentuală față de perioada corespunzătoare, % Cod Denumirea activității CSCI Total, din care:

2015/2014

Sem. I 6,0

10 luni 4,3

0

Alimente și animale vii

21,4

3,4

1

Băuturi și tutun

31,5

32,8

voluția importurilor FOB conform Clasificării E Standard de Comerț Internațional (CSCI) modificare procentuală față de perioada corespunzătoare, % Cod Denumirea activității CSCI Total, din care:

2015/2014

Sem. I 6,9

10 luni 7,1

0

Alimente și animale vii

15,6

17,3

1

Băuturi și tutun

16,4

22,5

Sursa: Calcule Comisia Națională de Prognoză pe baza datelor Tempo online Institutul Național de Statistică

Sursa: Calcule Comisia Națională de Prognoză pe baza datelor Tempo online Institutul Național de Statistică

voluția exporturilor FOB conform Clasificării E Produselor și Serviciilor asociate Activităților (CPSA 2008) modificare procentuală față de perioada corespunzătoare, %

voluția importurilor CIF conform Clasificării E Produselor și Serviciilor asociate Activităților (CPSA 2008) modificare procentuală față de perioada corespunzătoare, %

Cod Denumirea activității CSCI Total, din care: 0

Alimente și animale vii

1

Băuturi și tutun

2015

Sem. I 5,9

10 luni 4,3

23,6

-0,1

9,1

7,2

Sursa: Calcule Comisia Națională de Prognoză, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică

interval de timp din anul 2014, pentru grupele de produse băuturi și tutun (22,5%), alimente și animale vii (17,3%), precum și mașini și echipamente de transport (12,2%).

Importurile au avut o dinamică în creștere de la

6,9%

la

8,2%

Pentru grupa de băuturi și tutun, unde s-au înregistrat cele mai mari dinamici atât la export (32,8%), cât și la import (22,5%), valoarea achizițiilor pentru astfel de produse în perioada ianuarie-octombrie 2015 a fost de 457,4 milioane de euro, în timp ce livrările către piața externă s-au situat la 878,3 milioane de euro, rezultând așadar un sold pozitiv al balanței comerciale de cca 430 de milioane de euro. În ceea ce privește grupa alimentelor și animalelor vii, aceasta a înregistrat cel mai mic deficit din perioada analizată (751,5 de milioane de euro), iar schimburile comerciale derulate de România cu produse din grupa articolelor manufacturate și a mașinilor și echipamentelor pentru transport s-au soldat cu un excedent de 2.044,2 milioane de euro, respectiv

Cod Denumirea activității CSCI Total, din care:

Grupa de băuturi și tutun a înregistrat cele mai mari dinamici atât la export

32,8% cât și la import

22,5%

2015

Sem. I

10 luni

6,9

7,1

0

Alimente și animale vii

24,2

27,3

1

Băuturi și tutun

5,8

10,3

Sursa: Calcule Comisia Națională de Prognoză, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică

971,3 milioane de euro.

Structura importurilor înregistrate în cele zece luni din 2015 este dominată de asemenea de trei grupe care împreună totalizează 72,2% din totalul importurilor, respectiv mașini și echipamente pentru transport (37,0%), mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (21,4%) și produse chimice și produse derivate (13,8%). În ceea ce privește importurile, acestea au înregistrat creșteri importante în primele 10 luni ale anului 2015 comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2014 pentru grupele produselor agriculturii și vânătorii (27,3%), autovehicule de transport rutier, remorci și semiremorci (16,3%) și echipamente electrice (15,9%). Trebuie menționat că importul în perioada ianuarieoctombrie 2015 de echipamente electrice a depășit deja nivelul anului 2014 (când creșterea a fost de doar 0,2%), iar cel de autovehicule de transport rutier, remorci și

semiremorci s-a situat cu 0,3 pp peste cel înregistrat în același an. Analiza mai detaliată pe activități relevă faptul că deficitul în primele zece luni ale anului 2015 înregistrat de grupa „Alimente și animale vii” menționată anterior se datorează produselor alimentare, în timp ce produsele agricole au înregistrat un excedent de 1.064,8 milioane de euro. În ceea ce privește impactul extinderii cotei reduse de TVA la toate alimentele, se constată în primele zece luni ale anului 2015 o creștere a importurilor de produse alimentare cu 10,3%, dinamică inferioară vânzărilor cu amănuntul de produse alimentare, băuturi și tutun (+17,4%). Se poate astfel concluziona că produsele autohtone, deși au înregistrat vânzări superioare celor din import, nu au putut satisface integral cererea internă. În valoare absolută, importurile au crescut în această perioadă cu 3.457,5 milioane de euro. n Laura Grigore 59

ONLINEROA

CLICKUL UMPLE COȘUL DE CUMPĂRĂTURI AL ROMÂNULUI

PIAȚA

Într-o lume în care tehnologia avansează foarte rapid, în care internetul și calculatorul au devenit o necesitate, iar comerțul electronic a luat amploare, un hipermarket online nu avea cum să lipsească de la îndemâna cumpărătorilor.

Potrivit noului studiu Nielsen „Global E-commerce and the New Retail”, un sfert dintre respondenți declară că deja comandă produse de băcănie online cu livrare la domiciliu și mai mult de jumătate (55%) doresc să comande în viitor.

Studiul a analizat răspunsurile online a 30.000 de respondenți din 60 de țări, pentru a înțelege cum va afecta tehnologia digitală piața de retail în viitor. Raportul analizează cum este folosită tehnologia digitală de către consumatori și oferă indicii despre modul în care producătorii și retailerii pot alege soluții flexibile pentru a îmbunătăți experiența de cumpărare și pentru a crește traficul și vânzările în fiecare canal.

Vestea bună pentru retailul tradițional (din „cărămidă și mortar”) este că clickurile nu vor 60

MARTIE 2016

VÂNZĂRILE DE ALIMENTE ONLINE REPREZINTĂ O NIȘĂ FOARTE PUȚIN EXPLOATATĂ CU UN POTENȚIAL DE DEZVOLTARE FOARTE MARE înlocui prea curând cărămizile.

Cumpărăturile online au o serie de beneficii, dar magazinele fizice au și ele avantaje puternice – mai ales pentru piața de FMCG. De fapt, majoritatea respondenților la nivel global (61%) declară că mersul la cumpărături este o experiență plăcută și antrenantă.

Un procentaj similar (57%) consideră această vizită la magazin drept o ieșire plăcută cu familia.

Cu toate acestea, studiul Nielsen arată cum clickurile într-adevăr „conduc până la cărămizi”, iar această informație este foarte importantă pentru retaileri și producători, care trebuie să interacționeze cu clientul cât mai devreme pe calea până la cumpărătura finală.

Găsirea magazinului, crearea listei de cumpărături, verificarea prețurilor, analiza produselor, citirea comentariilor altor utilizatori sau a conținutului publicat de producători și retailer sunt punctele de contact de pe această cale.

Cumpărăturile alimentare online, în creștere „Piața cumpărăturilor online este în creștere, nu știu dacă a căpătat încredere în a comanda online, dar clar că devine din ce în ce mai mult o necesitate, deoarece stresul și timpul petrecut la muncă nu îi mai permit cumpărătorului să stea prin trafic și prin magazine căutând produsele dorite”, spune Ciprian Spiridon, Director General Home Market. La rândul lui, Remus Popa, cel care gestionează Mega Market, este de părere că segmentul de supermarket online este la început de drum în România, cu cote de piață sub 0,3% din totalul pieței de supermarket, față de 5%, cât este

Argumente PRO cumpărături alimentare online: 1. Gestionarea eficientă a timpului 2. Optimizarea cheltuielilor 3. Programul de livrare a comenzilor 4. Modalități de plată flexibile 5. Punctualitatea livrărilor

ONLINEROA

media vânzărilor online în alte țări din Europa, precum Franța, Anglia, Germania, Olanda. În ceea ce privește strict vânzările de alimente online acestea reprezintă o nișă foarte puțin exploatată, cu un potențial de dezvoltare foarte mare. „Beneficiile pe care le asigură acest serviciu sunt multiple, pornind de la optimizarea cheltuielilor și până la gestionarea mai eficientă a timpului alocat aprovizionării zilnice. Astfel, cei care apelează la această modalitate de a-și face cumpărăturile își pot dedica mai mult timp liber familiei, hobbyurilor sau altor activități de relaxare”, declară Vlad Enăchescu, director la Alimentaraonline.com. „Pentru început, este important că există o discrepanță mare între intenția de cumpărare online a produselor alimentare și efectuarea unei comenzi. Deși la nivel declarativ, există o deschidere mare către acest tip de cumpărături, există o serie de factori care pot determina un potențial client să nu finalizeze o comandă. Odata depășite aceste «temeri» este destul de ușor de stabilit o relație de lungă durată cu cumpărătorul”, adaugă Enăchescu.

Clienții acestor site-uri sunt persoane cărora le lipsește timpul

Top 5 produse alimentare comandate online: 1. Apă / băuturi răcoritoare (la bax) 2. Legume și fructe 3. Cafea / ceai 4. Lactate 5. Zahăr / făină / mălai (la bax) sau energia, persoane greu deplasabile sau pur și simplu persoane care doresc să abordeze un stil de viață mai relaxat. De asemenea, serviciile sunt folosite de cei plecați din țară pentru a-i ajuta pe cei rămași acasă. Există o deschidere a persoanelor juridice de a căuta aceste servicii, dar marii retaileri ocupă încă primul loc în preferințele lor.

Există trei tipuri de argumente majore atunci când un cumpărător alege site-ul de pe care va comanda. Unul se referă la preț, al doilea la reputația vânzătorului, iar cel de-al treilea la calitatea serviciilor. De asemenea, există o serie de motive care determină reticență față de acest tip de cumpărături. „Teama ca produsele să nu fie transportate în condiții optime, ca acestea să nu fie conforme din punct de vedere calitativ și (uneori) cantitativ, lipsa unui contact nemijlocit cu produsul, teama de a primi o persoană străină în casă, experiențe anterioare nesatisfăcătoare în ceea ce privește achizițiile online și altele. De obicei, aceste temeri sunt depășite la prima comandă.

Vorbim în cazul nostru de o rată de întoarcere de 80% în anul 2015”, spune Vlad Enăchescu.

450 de lei, valoarea medie a cumpărăturilor alimentare online Românii care preferă să rămână comod acasă și doar cu un click să umple coșul preferă, în special, produsele la bax, și aici vorbim de apă, băuturi răcoritoare, dar și mălai, făină, zahăr. Cel mai puțin

se comandă carnea congelată, semipreparatele, conservele și înghețata. Clienții cumpără online aceleași produse și branduri pe care le achiziționează de obicei în vizita clasică la supermarket. „Valoarea medie a comenzilor pentru persoane fizice în 2015 a fost de aproximativ 450 de lei, începând de la 110 lei, comanda minimă, până la 3.000 de lei”, spune Enăchescu.

La rândul lui, reprezentantul Home Market, Ciprian Spiridon, afirmă că dacă ne raportăm la o lună calendaristică, un client comandă în medie produse de aproximativ 8001.000 de lei, suma rezultată din 3-4 comenzi/lună.

Odată convins clientul să comande online, acesta trebuie convins să rămână și să se întoarcă. Astfel, flexibilitatea programului de livrări devine un avantaj, până la ora 22:00 în timpul săptămânii, dar și în timpul weekendului până la ora 14:00. „Seriozitatea și punctualitatea sunt foarte importante. Clientul va ști întotdeauna între ce ore va sosi comanda, uneori asigurăm și livrare în aceeași zi”, precizează Ciprian Spiridon. „Ne dorim satisfacerea așteptărilor clientului de a primi exact produsele comandate în cei mai buni parametri legați de prospețime, calitate și ambalare, în intervalul orar de livrare ales. Peste 90% dintre clienții care au testat serviciul online plasează și a doua comandă și majoritatea cumpără frecvent de cel puțin două ori pe lună”, spune Remus Popa de la Mega Market.

Pentru 2016, jucătorii estimează o creștere de 15% a cifrei de afaceri față de 2015. Home Market a avut o cifră de afaceri de 200.000 de euro, iar Mega Market estimează „o cifră de afaceri de 1.400.000 de lei și creșteri semnificative pentru următorii ani, ținând cont că segmentul de supermarket online în România urmează trendul ascendent din restul țărilor Europei și nu numai”, concluzionează Remus Popa. n Laura Grigore 61

MARKETINGROA

CLIENȚII FIDELI CRESC VOLUMUL DE VÂNZĂRI AL COMPANIILOR BUGETELE DE MARKETING SUNT ORIENTATE ÎN ULTIMII ANI SPRE CAMPANII DE FIDELIZARE A CUMPĂRĂTORILOR LA RAFT

PIAȚA

Fidelizarea clienților presupune o strategie de marketing care are ca scop construirea unei relații durabile cu clienții, din care fiecare parte să câștige. Strategia de fidelizare poate avea obiective diferite, în funcție de tipul de activitate pe care compania îl desfășoară. Se poate opta pentru fidelizarea clienților strategici – acei clienți care reprezintă procentul majoritar din cifra de afaceri. O altă orientare a strategiei de fidelizare poate fi spre distribuitori, dacă vorbim de o afacere de tipul B2B, scopul în acest caz fiind reducerea riscului ca distribuitorii să schimbe furnizorul. Clienții cu risc care ar putea fi tentați de oferta concurenței reprezintă o altă categorie spre care poate fi îndreptată strategia de fidelizare.

De cele mai multe ori, această ultimă categorie a clienților cu risc reprezintă toți clienții. „Brandurile activează prin diverse campanii atunci când vânzările scad. Dar există companii și branduri care se mențin în top de ani buni și care, anual, își fidelizează cumpărătorii cu diverse campanii și activări. Cumpărătorul / shopperul fidel este cel mai bun ambasador pentru brand. Acesta poate face recomandări prietenilor și apropiaților, iar puterea lui de convingere poate fi mult mai mare decât cea a unei campanii”, spune Alina Trișcaș, Account Manager, Departament Shopper Marketing din cadrul agenției de activare de brand Geometry Global. Decizia de cumpărare nu mai este liniară, iar scopul în cadrul unei campanii 62

MARTIE 2016

de activare de brand este de a observa oamenii în calitate de cumpărători și de a le analiza modelul de comportament de-a lungul traseului în magazin pentru a identifica ceea ce le influențează deciziile de cumpărare. „Clientul fidel este cel în mintea căruia un anumit brand este prima alegere, recomandă produsul altora și este greu de convins să aleagă un brand competitor”, adaugă Trișcaș. Înainte de implementarea politicii de fidelizare, este necesară realizarea unui studiu de satisfacție prin care să se identifice așteptările și nevoile clienților și care să ajute la conceperea celor mai bune strategii

Alina Trișcaș Account Manager, Departament Shopper Marketing, Geometry Global

pentru a extinde câmpul de acțiune și pentru a fideliza publicul țintă.

Avantajele fidelizării clienților sunt multiple. Pe lângă asigurarea unui

volum de vânzări constant, clienții fideli companiei au o frecvență mai mare de cumpărare și au o anumită predispoziție de a accepta schimbările de prețuri în sus mai ușor decât ceilalți clienți. De asemenea, clienții fideli sunt cei mai buni ambasadori. Aceștia le pot recomanda altora să devină clienți ai companiei, iar puterea lor de convingere este mult mai mare decât cea a unei campanii de promovare. Toate aceste avantaje și efecte duc la creșterea cifrei de afaceri.

Metodele de fidelizare ale clienților sunt variate și depind de tipul de activitate pe care îl desfășoară compania. Comunicarea cu clientul și modul în care este tratat sunt esențiale. Aceste aspecte nu fac parte neapărat dintr-o campanie de fidelizare, ci trebuie să fie implementate în fiecare zi. Printre metodele cele mai cunoscute de fidelizare a clienților se numără: bonusurile, reducerile, cardurile de fidelitate sau alte tipuri de bonificații. Inovația joacă însă un rol important în fidelizarea clientului, compania trebuie să vină tot timpul cu lucruri noi care să o diferențieze de competiție, astfel nu numai că își va păstra clienții existenți, dar va câștiga și clienți noi. „Nu există o rețetă unică de mecanism, important este ca mecanica comunicată la raft să fie foarte simplă și ușor de înțeles pentru oricine, deoarece tendința shopperului este de a petrece din ce în ce mai puțin timp la raft.

Mecanicile diferă în funcție de

MARKETINGROA

targetul căruia ne adresăm: sunt shopperi care preferă premiile instant și discounturile pe loc, dar și shopperi care preferă să acumuleze puncte pe care să le valorifice în premii mai mari. Totodată, există și shopperi, mai ales în rândul tinerilor, care preferă experiențele in-store sau aplicațiile interactive de mobil”, mai spune Alina Trișcaș de la Geometry Global.

10% din bugetul de marketing, investiți în Casa Caroliștilor

Ana-Maria Bajan Marketing Business Development & PR Executive Director Caroli Foods Group

Până la sfârșitul lunii martie, Caroli Foods Group a desfășurat campania promoțională națională „CASA CAROLIȘTILOR” prin care invită consumatorii să viziteze și să exploreze Casa Caroliștilor, având posibilitatea să câștige cadouri ideale atât pentru propriile case, cât și pentru sine, și o casă în valoare de 50.000 de euro, prin simpla achiziție și înscriere a produselor Caroli Foods pe platforma online a campaniei. „Principalul obiectiv al platformei «Casa Caroliștilor»

este de a recompensa fiecare consumator pentru alegerea de cumpărare a oricărui produs Caroli, Campofrio, Sissi sau Maestro.

Dar acesta nu este singurul obiectiv. Ne propunem să oferim consumatorilor noștri o platformă interactivă, unde aceștia ne pot transmite părerea lor despre produsele cumpărate, pot contribui la îmbunătățirea produselor actuale în funcție de gustul și preferința lor sau se pot implica în dezvoltarea unor produse noi pe care le vom lansa în viitor. Adițional, fiecare brand din Casa Caroliștilor își propune să aducă valoare adăugată în viața consumatorilor prin înțelegerea nevoilor lor, prin oferirea pe tot parcursul anului de soluții utile și practice în viața consumatorilor pe teme de nutriție și parenting”, declară, pentru ro.Aliment, Ana-Maria Băjan, Marketing Business Development & PR Executive Director Caroli Foods Group.

primă propunere de produs primită pe platforma Casa Caroliștilor, la care am și început să lucrăm pentru a reuși să oferim consumatorilor exact ceea ce au solicitat în urma primului research efectuat pe platformă: produse de foarte bună calitate cu multă carne”, precizează Ana-Maria Băjan. Pentru această campanie, Caroli a alocat 10% din bugetul de marketing.

Reprezentantul companiei spune că fiecare campanie de fidelizare are în spate investiții care generează atât creșterea vânzărilor, cât și a gradului de cunoaștere a propriilor clienți. În concluzie, Casa Caroliștilor este o continuare în implementarea strategiei companiei care are ca focus principal consumatorul și valoarea adăugată pe care fiecare dintre brandurile Caroli o poate oferi acestuia.

SMS din magazine în campania Danonino O altă campanie integrată de comunicare în desfășurare până la finalul lunii martie aparține Danonino, desemnat în 2015 „produsul anului la categoria lactate pentru copii”. Campania îi ajută pe părinți să le dezvolte copiilor autonomia și să le ofere o alimentație sănătoasă și potrivită pentru creștere. Copiii pot colecționa 18 magneți holografici cu animale pe care îi pot asambla >>

Experiența inedită a platformei implică vizita virtuală a casei Caroli, explorarea fiecărei camere și descoperirea unor premii atrăgătoare, disponibile pentru achiziție prin intermediul CaroLeilor, moneda de tranzacție a platformei. „Credem foarte mult în susținerea și implicarea consumatorului din România care este din ce în ce mai interesat de ceea ce i se întâmplă în viața de zi cu zi. Deja avem o 63

MARKETINGROA

PIAȚA

într-un superpuzzle, iar noile sticluțe de colecție cu animale Danonino Iaurt de Băut pot fi folosite de cei mici pentru a afla despre locurile în care trăiesc animalele.

Campania „Descoperă unde trăiesc animalele cu Dino” îi invită pe părinți să transforme experiența cumpărăturilor alături de copii în momente de învățare prin joc. În unele hipermarketuri din țară, copiii pot găsi spații dedicate unde sunt invitați să urmeze pașii animalelor pentru a afla unde locuiesc acestea. În supermarketuri, părinții care trimit prin SMS numărul bonului fiscal care dovedește că au cumpărat două produse Danonino au șansa de a câștiga o excursie împreună cu familia la ZOO în Viena. Campania este susținută prin spot TV, concursuri radio, activări in-store, acțiuni OOH, o serie de acțiuni online, în social media și activități de relații publice. ,,Prin această campanie, ne dorim să adăugăm o componentă educativă experienței de cumpărături a 64

MARTIE 2016

ÎN SUPERMARKETURI, PĂRINȚII CARE TRIMIT PRIN SMS NUMĂRUL BONULUI FISCAL CARE DOVEDEȘTE CĂ AU CUMPĂRAT DOUĂ PRODUSE DANONINO AU ȘANSA DE A CÂȘTIGA O EXCURSIE ÎMPREUNĂ CU FAMILIA LA ZOO ÎN VIENA. părinților și copiilor. Pornind de la comportamentul de cumpărător al adulților, am gândit mecanisme personalizate pentru ei și cei mici astfel încât, urmând traseul normal într-un magazin de retail, familia să se distreze și să petreacă timp de calitate”, declară Anca Ignat, Senior Manager Global Brands Danone.

Vânzările cresc cu până la 7% cu campania Super Flizz la Mega Image Mega Image, cea mai extinsă rețea din comerțul modern local, organizează de mai bine de patru ani campanii de marketing adresate familiilor cu copii prin care consumatorii sunt încurajați să colecționeze diverse cartonașe. Într-o astfel de campanie, vânzările pot crește cu până la 7%, susțin reprezentanții BrandLoyalty, compania cu care Mega Image a

lucrat pentru organizarea campaniei Super Flizz. Din 4 martie a început a doua parte a campaniei Super Flizz până pe 12 mai 2016, care va avea cinci etape a câte două săptămâni.

Eroii din cel mai așteptat film de animație al anului, Zootropolis, dar și cei din filmele devenite deja clasice își vor face loc în albumul de colecție în această primăvară.

Numai în prima etapă, clienții vor primi la casa de marcat un pachet cu 2 Super Flizz-uri la fiecare 40 de lei (pe un singur bon fiscal) folosiți pentru achiziționarea de produse din magazinele Mega Image și Shop&Go (inclusiv Concept Storeuri). Pe toată perioada campaniei, vor exista anumite produse la promoție, la achiziționarea cărora vei primi unul sau mai multe pachete Super Flizz (conform semnalizării de la raft). n Laura Grigore

Într-o astfel de campanie, vânzările pot crește cu până la

7%

ACTUALITATEROA

ANUL 2016 A ÎNCEPUT CU CÂNTEC! INDUSTRIA ȘI AUTORITĂȚILE „DANSEAZĂ” PE MUZICA LEGII 249/2015 PRIVIND GESTIONAREA AMBALAJELOR ȘI A DEȘEURILOR DIN AMBALAJE Cel mai fierbinte subiect al momentului, departe de a se ajunge la o soluție concretă, este Legea nr. 249/2015 din 28 octombrie 2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, emisă de Parlamentul României. Aceasta a triplat taxa de mediu pe care producătorii o au de achitat către stat și prevedea ca după 25 ianuarie 2016 să se aplice sancțiuni pentru neplată.

Unde-i lege, e tocmeală?

Legea privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje transpune în legislația națională Directiva europeană revizuită în acest domeniu. Versiunea revizuită a Directivei privind deșeurile de ambalaje actualizează legislația în domeniu, în scopul prevenirii și reducerii impactului ambalajelor asupra mediului. Până la această lege, gestionarea ambalajelor și a deșeurilor provenite din ambalaje era reglementată de Hotărârea Guvernului nr. 621/2005, însă, după aproape nouă ani de aplicare, s-a constatat un dezechilibru între gradul de dezvoltare a colectării deșeurilor de ambalaje menajere și cu gestionarea deșeurilor provenite din ambalaje rezultate din circuitele comerciale și industriale. Dacă în cazul deșeurilor de ambalaje care se regăsesc în deșeurile municipale gradul de reciclare este sub 15%, în cel al deșeurilor rezultate din circuite comerciale sau industriale se obțin procente de peste 80%. De asemenea, potrivit datelor raportate de operatorii economici care preiau obligațiile 66

MARTIE 2016

Operatorii care produc și/sau comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile vor fi obligați să aplice sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora.

producătorilor de ambalaje și produse ambalate, s-a observat o stagnare a procentelor de valorificare, inclusiv prin reciclarea deșeurilor de ambalaje.

Ca și până acum, ambalajele reutilizabile vor fi marcate special cu sintagma „ambalaj reutilizabil” și trebuie produse din materiale care corespund unor reutilizări multiple. Operatorii care produc și/sau comercializează produse

ambalate în ambalaje reutilizabile vor fi obligați să aplice sistemul depozit în vederea asigurării unui număr optim de cicluri de utilizare a acestora. Sistemul de colectare poate fi organizat fie prin operatorii economici care comercializează aceste produse, fie prin centrele specializate de colectare a acestor tipuri de ambalaje. În plus, operatorii economici vor avea în continuare obligativitatea să informeze consumatorii

CE SPUN SPECIALIȘTII, ÎN EXCLUSIVITATE, PENTRU RO.ALIMENT Ro.Aliment a lansat unor reprezentanți din industrie o serie de întrebări referitoare la subiectul al gestionării ambalajelor. Astfel, la întrebarea „Care ar fi efectele negative pe care le-ați avea la nivel de business în cazul în care nu va avea loc abrogarea plății contribuției pentru lunile noiembrie decembrie 2015?”, George Grecu, Inginer Tehnolog și Specialist Industria Alimentară, spune: „Efectele negative ar crește de la o industrie la alta și de la un sistem de ambalare la altul. O folie de 10 grame la un cașcaval de 400 g va avea o influență mai mică, comparativ cu o sticlă de vin de 500 grame la un volum de 700 ml produs. Este vorba de a raporta 2lei/kg pe ambalaj reciclabil, la 10 grame = 0,02 lei/buc și la 500 g = 1 leu/buc. Dacă o companie a delegat, contractual și plătind, conform legii, o sarcină de reciclare către OTR (n.r. – Organizație de Transfer de Responsabilitate), de ce să mai plătească încă o dată, dacă nu a greșit? Se pare că sunt și OTR-uri cinstite în această poveste legată de reciclare.” La rândul lor, reprezentanții companiei Moldovan Carmangerie Sânnicoara spun că de la bun început au externalizat, acum câțiva ani, (odată cu intrarea în vigoare a legii), sarcinile privind colectarea ambalajelor introduse în circuitul comercial, prin contract cu o firmă de specialitate. Lunar, trimit cantitățile de pungi de plastic introduse în comerț și plătesc 2 lei/kg. Pentru că ambalajele lor nu au

ACTUALITATEROA

asupra sistemului depozit și asupra sistemului de colectare a ambalajelor reutilizabile în vederea asigurării reutilizării multiple.

Firmele care comercializează produse ambalate în ambalaje reutilizabile sunt obligate să primească ambalaje reutilizabile la schimb sau să ramburseze, la solicitarea cumpărătorului, valoarea depozitului.

Industria reacționează pe o parte... În urma unei întâlniri între federația care reunește majoritatea producătorilor din industria alimentară, Romalimenta, și reprezentanții Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor (MMAP), aceasta a reacționat printr-un comunicat de presă spunând că prețurile pentru produsele din categorii precum apă minerală, conserve, lactate și fructe și legume ar putea fi majorate cu până la 30% în urma noilor reglementări de reciclare a ambalajelor. Totodată, reprezentanții Federației au precizat că oficialii MMAP au anunțat că industria alimentară nu va plăti contribuția la fondul de mediu (2 lei/kg ambalaj) dacă operatorii alimentari nu sunt vinovați de

neîndeplinirea țintelor asumate. Cu toate acestea, potrivit informării Romalimenta, legislația în vigoare impunea această plată în data de 25 ianuarie a.c. Astfel, operatorii au solicitat autorităților emiterea unei Ordonanțe de Urgență ca să reglementeze următoarele aspecte: • Abrogarea plății contribuției pentru lunile noiembrie-decembrie 2015, în cazul operatorilor alimentari care au avut contracte valide cu operatorii de transfer de responsabilitate; • Regândirea cuantumului contribuției, pe baza unor criterii financiare și obiective, astfel încât să devină rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie; • Pe termen lung, revizuirea legislației din domeniu pentru întregul lanț valoric de gestionare a ambalajelor, în așa fel încât să existe responsabilități financiare și operaționale clare pentru fiecare parte a sistemului.

La începutul lunii februarie în cadrul unei reuniuni între Federația Națională PRO AGRO, Federația Națională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație,

o greutate mare (circa 30 kg), în acest moment efortul financiar nu este prea mare și precizează că nu sunt afectați.

David Todoran subliniază ca efecte negative creșterea cheltuielilor și, în consecință, scăderea profitului aferent anului 2015 și diminuarea lichidităților, care vor genera îngreunarea derulării activității financiare a societății.

Tot David Todoran, întrebat cum comentează faptul că Federația Romalimenta a cerut pe termen lung revizuirea legislației din domeniu pentru întregul lanț valoric de gestionare a ambalajelor, în așa fel încât să existe responsabilități financiare și operaționale clare pentru fiecare parte a sistemului, spune: „Considerăm că este deosebit de importantă o revizuire a întregului lanț valoric de gestionare a ambalajelor, dar aceasta presupune în primul rând, din punctul nostru de vedere, educarea întregului lanț: producători, procesatori, retaileri, consumatori, firme specializate de reciclare, cu stabilirea clară a atribuțiilor în cadrul fiecărei verigi, toate acestea în acord cu legislația și sprijinul autorităților locale, centrale, precum și al mass-mediei. Cea mai importantă contribuție o pot aduce specialiștii din domeniul mediului și

Tutun, Domenii și Servicii Conexe și Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă, au fost subliniate ideile de forță și avertismentele privind deșeurile rezultate din ambalaje. Dorin Cojocaru, Președinte Asociația Patronală Română din Industria Laptelui, a precizat că „guvernanții vor să colecteze acum banii pentru anul 2015, bani care nu au fost bugetați și planificați. Problema e că vom împinge toate aceste costuri nebugetate către furnizor – fermierul – sau către consumatori.

Către consumatori s-ar putea să se opună supermarketurile care vor prefera să aducă produse din import, iar fermierii români vor da faliment în condițiile în care nu vor mai avea unde să-și dea laptele.”

La rândul lui, Aurel Popescu, Președinte Rompan, spune că „în industria panificației, influența acestei legi este mai mică, dar în condițiile în care noi ne luptăm să câștigăm 5 bani la prețul unei pâini, iar ei acum iau 10 bani în plus pentru ambalaj, este clar că vor fi câteva fabrici, din păcate cu capital românesc, care nu vor rezista.”

Președintele Romalimenta, Sorin Minea declară că „România plătea 50 euro pe tona de deșeuri din

experiența similară a altor specialiști din străinătate unde acest lanț funcționează foarte bine.” Referitor la aceeași întrebare, reprezentanții companiei Moldovan Carmangerie Sânnicoara precizează că „Federația trebuie să lupte pentru o lege echitabilă în care să nu fie avantajate marile lanțuri comerciale străine, să nu se creeze mecanisme de recuperare care să îmbogațească așanumiții «băieți deștepți» și să diminueze taxa pentru ambalajele cu greutate mare și ecologice - lemn, sticlă, hârtie.” Întrebat ce înseamnă, din punctul lui de vedere, regândirea cuantumului contribuției, pe baza unor criterii financiare și obiective, astfel încât această taxă de mediu să devină rezonabilă, echitabilă și nediscriminatorie, George Grecu, Inginer Tehnolog și Specialist Industria Alimentară, concluzionează: „Să se respecte legea bine făcută pentru respectarea corectă a mediului și a reciclării corecte și nu pentru binele și interesul unor persoane cu interese la OTR-uri sau pe la ministere și alte instituții ale statului.

Se pare că este o mafie a reciclarii și OTR-urilor deținută doar de câțiva. Este de fapt vorba de cine ia banii și nu de reciclarea adevărată.”

67

ACTUALITATEROA

întâmplă și să fie o discuție flexibilă.

Eu, ca patronat, nu organizez proteste de stradă, este treaba sindicatelor. Există, în continuare, posibilitatea negocierii între Guvern și Ministerul Mediului, care mi se pare mai importantă”, a mai spus Minea.

ambalaje, în Bulgaria această taxă este de 30 de euro, în timp ce producătorii germani plătesc 270 de euro pe tonă. Odată cu suprataxarea, s-a ajuns ca producătorii români să plătească 500 de euro, adică cea mai mare valoarea de pe piața europeană.”

Autoritățile pe alta...

La inițiativa Guvernului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sprijinul Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC), au organizat prima întâlnire a grupului de lucru extins care a avut ca obiectiv identificarea principalelor teme de discutat și stabilirea metodologiei de lucru în subgrupuri în ceea ce priveștere medierea situației din sectorul colectării și reciclării deșeurilor de ambalaje, începând cu anul 2016.

Reprezentanții autorităților au urmărit atât identificarea obstacolelor și a oportunităților, cât și cel mai eficient mod de implicare a tuturor factorilor interesați în a contribui activ la creșterea ratelor de reciclare ale României.

Menționăm că, în cadrul întâlnirii, s-a luat decizia organizării, la sediul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), a unei alte întâlniri care va avea ca scop identificarea de soluții pentru acei producători care invocă eventuale probleme financiare survenite în urma obligațiilor de plată aferente anului 2015.

68

MARTIE 2016

În acest context, o parte a reprezentanților producătorilor de produse ambalate au ales să părăsească lucrările. Aceștia au invocat faptul că așteptau o discuție referitoare la anul 2015, deși tematica întâlnirii se referea la identificarea de soluții pentru 2016, așa cum reiese din anunțul postat pe site-ul MMAP. Corina Lupu, secretar de stat la Ministerul Mediului, spune că motivul pentru care au părăsit întâlnirea și-l poate doar imagina. „S-a discutat despre modificările legislative, dar pentru ce se va întâmpla în 2016, ordinul privind licențierea sau autorizarea ambalajelor este deja pe site-ul Ministerului Mediului, s-au făcut niște pași, numai că reprezentanții industriei doresc să se ia o decizie finală în ceea ce privește situația existentă pe piața ambalajelor pentru anul 2015, numesc aici contribuția la administrația fondului de mediu pe care o au de plătit.

Aceasta nu este o decizie numai a Ministerului Mediului, ci trebuie luată de mai multe ministere.”

Sorin Minea, președintele Romalimenta, consideră că organizarea a fost defectuoasă și că ministerul nu știe să organizeze un dialog social pentru că nu e posibil să adresezi o invitație la un grup de lucru la un număr de peste 50 de oameni. „O mare parte dintre oameni nici nu știau cine suntem, discuțiile erau filmate de un ONG pe care nu îl cunoaștem, «prieten al ministerului». Am solicitat organizarea unor alte întâlniri cu un număr de maximum 15 oameni, reprezentativ pentru ceea ce se

Probleme și pentru retaileri, dar în tăcere...

Deși au preferat să nu-și expună public punctul de vedere, retailerii au și ei o mulțime de probleme pe care le ridică Legea 249 pentru colectarea deșeurilor din ambalaje.

Pe de o parte, legea readuce obligația existenței centrelor de colectare pentru ambalaje reutilizabile, unde retailerii sunt obligați să colecteze ambalaje livrate de consumatori la schimb sau ambalaje livrate de consumatori contra numerar, pentru toate tipurile de ambalaj reutilizabil existente în rafturi. Pentru marii retaileri, asta presupune o afișare dublă a prețului, preț produs / preț ambalaj pentru sute de SKU-uri, în special cele ambalate în sticlă sau borcan de sticlă. În plus, presupune existența unor spații de depozitare și sortare selectivă a ambalajelor ce se vor aduna la casele de marcat, pentru produsele cu ambalaj la schimb, dar și asigurarea personalului necesar pentru aceste operațiuni.

Pentru retailul tradițional, situația se complică și mai mult. Spațiile de depozitare limitate vor determina micii comercianți să renunțe la listarea SKU-urilor ce implică ambalaj la schimb și depozitare. Asta înseamnă, practic, o reorientare a retailului tradițional de bunuri de larg consum către produsele furnizate în ambalaje de unică folosință și periclitarea industriei de ambalaje reutilizabile.

Cele mai afectate industrii vor include producătorii de bere, producătorii de conserve la borcan și producătorii de vinuri. n Laura Grigore

ADVERTORIALROA

PROTECȚIA ALIMENTELOR DE LA FERMĂ PÂNĂ ÎN FARFURIE

SEALED AIR ASIGURĂ VALOARE ADĂUGATĂ PIEȚEI ALIMENTELOR ȘI BĂUTURILOR

Sealed Air a integrat complet cele două domenii de activitate (Cryovac® ambalare și Diversey® igienă) și culege roadele acestor soluții unice de ambalare și igienă „de la fermă în farfurie”. Propunerea sa promite să aducă o eficiență operațională de neegalat pentru procesatorii, retailerii și operatorii din domeniul serviciilor alimentare, o experiență îmbunătățită pentru clienți și o durabilitate crescută în toate privințele. Abordarea completă începe cu obținerea condițiilor de igienă pentru creșterea animalelor și se extinde până la furnizarea de alimente sigure, sănătoase și convenabile pentru client. Doi lideri în domeniul ambalării și igienei și-au unit forțele și dovedesc capacitatea lor uriașă de a face o diferență măsurabilă pentru întregul proces de producție a alimentelor, obținând astfel beneficii măsurabile.

Procese personalizate Oferta Sealed Air Food Care se bazează pe studii extinse asupra clienților și pe buna cunoaștere a pieței. Colaborarea cu procesatori, retaileri și operatori de servicii alimentare și studiile noastre extinse asupra clienților ne permit să ne concentrăm resursele și capacitățile pe problemele care contează cu adevărat pentru clienții noștri. Valorile care ne conduc sunt siguranța alimentelor, prelungirea termenului de valabilitate, eficiența operațională și creșterea valorii mărcii. Siguranța alimentelor și prelungirea termenului de valabilitate sunt generate de procedurile de igienizare, soluțiile de ambalare sigure și durabile, instruirea dedicată privind managementul riscului și procesele antimicrobiene.

Obiectivele ambițioase de eficiență și durabilitate pentru client sunt

îndeplinite cu succes de factori precum consum redus de apă și energie și costuri totale optimizate de ambalare și curățare. Și, pentru a permite produselor să câștige competiția continuă de a ajunge pe farfuria clientului, soluțiile Sealed Air pentru industria alimentară și a băuturilor sprijină direct creșterea valorii mărcii prin exploatarea eficientă a capacității ambalajelor de a influența pozitiv întreaga experiență cu privire la produs.

Aceasta acoperă o gamă largă de caracteristici, inclusiv aspectul vizual diferit, prospețimea, gustul, deschiderea ușoară, porționarea convenabilă, depozitarea și chiar gătirea în ambalaj, precum și responsabilitatea asupra protejării mediului, care devine din ce în ce mai importantă.

Protejarea viitorului Produsele și serviciile complete Sealed Air sunt dedicate construirii unor afaceri puternice și durabile, creând beneficii tangibile și durabile de-a lungul lanțului alimentar. Compania are un portofoliu de neegalat de soluții complete, inovații și experiență în siguranța și securitatea alimentelor, igiena unităților și protecția produsului finit.

Despre Sealed Air

Sealed Air Corporation creează o lume care se simte mai bine, are gust mai bun și lucrează mai bine. În anul 2015, compania a generat venituri de aproximativ 7 miliarde de dolari, ajutând clienții să-și atingă obiectivele legate de durabilitate în fața celor mai mari provocări sociale și de mediu din prezent. Portofoliul nostru de mărci cu largă recunoaștere, care include marca Cryovac® – soluții de ambalare a alimentelor, marca Bubble Wrap® – folii de protecție și marca Diversey® – soluții de curățare și igienă, asigură un lanț de aprovizionare mai sigur și cu mai puține deșeuri, protejează bunurile valoroase transportate în toată lumea și îmbunătățește igiena prin medii curate. Sealed Air are aproximativ 23.000 de angajați care deservesc clienți în 169 de țări. Pentru mai multe informații, vizitați www.sealedair.com.

Pentru informații suplimentare, contactați: roberta.ghezzi@sealedair.com 69

CARIEREROA

GENERAȚIA Y

FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU ANGAJATORII: O RELAȚIE CARE MAI POATE FI SALVATĂ?

COMPANIILE TREBUIE SĂ-ȘI SCHIMBE MODELUL PRIN CARE URMĂRESC SĂ CÂȘTIGE LOIALITATEA GENERAȚIEI Y SAU RISCĂ SĂ PIARDĂ UN PROCENT CONSIDERABIL DIN FORȚA DE MUNCĂ ANGAJATĂ, POTRIVIT UNUI STUDIU DELOITTE GLOBAL PRIVIND GENERAȚIA Y (CEI NĂSCUȚI ÎN ANII `80-`90).

Temeri ca „lipsa abilităților de lider” și „sentimentul de a fi trecut cu vederea” au fost des menționate de către cei care urmau să facă o schimbare în carieră, în viitorul apropiat. Însă comportamentele și opiniile generației Y gravitează în jurul temelor mari precum echilibrul carieră / viață privată, dorința de flexibilitate și diferențele de valori.

Generația Y pare să fie ghidată de valori puternice indiferent de stadiul în care se află în carieră, iar acestea devin vizibile când vine vorba de alegerea angajatorilor, sarcinile pe care sunt dispuși să le accepte și deciziile pe care le aleg când sunt puși într-un rol mai important. Deși continuă să aibă o perspectivă pozitivă asupra rolului afacerilor în societate, iar percepțiile negative legate de motivația și etica în business s-au atenuat comparativ cu studiile precedente, generația Y încă își dorește ca afacerile să se axeze mai mult pe oameni (angajați, consumatori și societate), produse și scop, mai puțin pe profit. „Generația Y valorifică scopul organizației mai mult decât succesul financiar, fără a renunța la valorile și oportunitățile de 70

MARTIE 2016

dezvoltare personală. Liderii lor trebuie să demonstreze că apreciază aceste priorități, altfel organizațiile acestora riscă să piardă o mare parte din forța de muncă”, a spus Punit Renjen, CEO Deloitte Global. „Din fericire, generația Y a furnizat mediului de afaceri o radiografie despre cum angajatorii pot să le să satisfacă nevoile de ascensiune în carieră și dezvoltare profesională.”

Ce fel de angajator își dorește generația Y Generația Y caută angajatori cu aspirații similare, iar șapte din zece consideră că valorile personale se regăsesc și în organizația pentru care lucrează. Aceasta poate fi o posibilă rețetă de succes pentru companiile care doresc să îi păstreze pe ținerii profesioniști.

Eliminarea diferențelor aspiraționale este vitală pentru a atrage și păstra generația Millennium. Tinerii vor să lucreze pentru organizații axate pe îmbunătățirea abilităților, creșterea veniturilor și nivelului de satisfacție al angajaților, care generează locuri de muncă și produc

bunuri și servicii cu un impact pozitiv în viața oamenilor. Generația Y admite nevoia afacerilor de a crește și genera profit, dar consideră că organizațiile sunt adeseori prea concentrate pe aceste două obiective. Pentru generația Millennium, organizațiile cu un obiectiv clar vor avea succes pe termen lung, iar cele care nu îl au sunt în pericol.

Conform studiului Deloitte, angajatorii ce oferă oportunități de leadership, mentorat, încurajează un echilibru între carieră și viața privată, oferă flexibilitate și mai multă libertate în carieră și întrețin o atitudine ce încurajează și recompensează comunicarea deschisă, comportamentul etic și incluziunea au cele mai mari șanse în retenția angajaților generației Y. O generație cu valori tradiționale Contrar percepției generale, studiul a revelat faptul că generația Y nu este în mod special influențată de zvonuri.

Respondenții indică o dorință scăzută de a deveni celebri, de a avea profile puternice în social media sau de a acumula averi. În schimb, generația Y are mai degrabă aspirații tradiționale. Vor să dețină o locuință și să găsească un partener de viață și o stabilitate financiară care să le permită o pensie confortabilă.

Ambiția de a contribui la bunăstarea companiilor în care lucrează și, implicit,

CARIEREROA

la bunăstarea omenirii, în general, a fost de asemenea des menționată în cadrul studiului. Când li s-a cerut să menționeze impactul unor factori în deciziile la locul de muncă, valorile personale / morale au ieșit pe primul loc. Majoritatea celor din generația Y nu au o problemă să își susțină principiile când sunt rugați să facă ceva ce intră în conflict cu valorile personale. Această caracteristică îi include și pe cei aflați într-o poziție ierarhică superioară, care pot duce mai departe, în consiliile administrative, valorile personale, fapt ce sugerează că viitorii lideri vor lua decizii bazându-se atât pe valorile proprii, cât și pe obiectivele respectivei organizații. „Generația anterioară căuta relații pe termen lung cu angajatorii, iar majoritatea nu concepea să își refuze supervizorul”, a spus CEO-ul Deloitte Global, Punit Renjen. „Generația Y este mai independentă și, cel mai probabil, își va pune valorile proprii înaintea valorilor organizației. Ei redefinesc succesul profesional, gestionânduși proactiv cariera, și, pe măsură ce avansează profesional, principiile lor rămân neschimbate, lucru care poate avea un impact serios asupra mediului de afaceri viitor.”

Alte aspecte incluse în studiul Deloitte includ: n O relație strânsă între satisfacție și scop.

40% din, subiecții studiului care sunt mulțumiți de locul de muncă și 40% dintre cei ce

intenționează să-și păstreze postul, la același angajator, până după 2020, consideră că angajatorii au un scop bine stabilit, dincolo de succesul financiar. Procentele celor care indicau o satisfacție redusă la locul de muncă sau intenționau să plece în următorii doi ani erau de 22%, respectiv 26%. n Generația Y nu pleacă doar din rațiuni economice. Dorința de a-și părăsi locul actual de muncă în următorii cinci ani este mai ridicată în rândul celor care lucrează pe o piață emergentă (69%) decât în rândul celor ce lucrează pe piețe dezvoltate (61%). Totuși, extreme precum Marea Britanie (71%) indică faptul că dorința de schimbare a locului de muncă nu se datorează doar mediului economic. n Businessul, în slujba binelui. Generația Y are o părere foarte bună despre business, în general; trei pătrimi (73%) cred că businessul are un efect benefic asupra societății. Procentul este la fel ca în 2014 și arată că, în ciuda faptului că unele economii locale și regionale au avut perioade de recesiune, generația Y rămâne convinsă de potențialul de a produce schimbări pozitive. n Nemulțumiți de posibilitățile de dezvoltare personală. Aproape două treimi (63%) dintre cei chestionați cred că potențialul lor nu este dezvoltat complet, iar 71% dintre cei care estimează că își vor părăsi locul actual de muncă în următorii doi ani sunt nemulțumiți de modul în care

aptitudinile le-au fost valorificate – cu 17% mai mult decât cei ce planifică să rămână pe același post până după 2020. n Concentrați pe productivitate, dezvoltare personală. Generația Y vrea mai mult timp pentru discuții privind noi metode de lucru, pentru dezvoltarea aptitudinilor și își doresc mentori. n Caută flexibilitate. Trei sferturi din generația Y ar prefera să lucreze de acasă sau din alte locuri unde se simt mai productivi. Totuși, doar 43% dintre aceștia au această posibilitate. n Sentimentul de control. Trei sferturi (77%) dintre cei chestionați simt că au controlul asupra carierei proprii.

Liderii Deloitte Global au discutat pe marginea Studiului Deloitte Millennial și impactul generației Y asupra angajatorilor și mediului de afaceri la conferința anuală World Economic Forum din Davos, Elveția, ce a avut loc între 20 și 23 ianuarie 2016.

Studiul integral poate fi accesat în limba engleză la adresa web: http://www2.deloitte.com/global/ en/pages/about-deloitte/articles/ millennialsurvey.html?id=gx:2or: 3pr:4milsur16:5awa:6abt:milsur_full_pdf. n Gabriel Nițulescu Sursa: Deloitte 71

PREVIEWROA

PRIORITĂȚILE BUGETARE ALE MADR PENTRU ANUL 2016

Bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2016 este în sumă totală de 13.442,9 milioane lei, la care se adaugă suma de 7.389,5 milioane

Cheltuieli pentru modernizarea infrastructurii de irigații

lei reprezentând contribuția externă nerambursabilă a UE la finanțarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, evidențiată ca un venit în bugetul

135,8 milioane lei

72

MARTIE 2016

Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), astfel că, în fapt, bugetul total prevăzut pentru anul 2016 este de 20.832,4 milioane lei, reprezentând 2,81%

Renta viageră pentru terenurile concesionate / vândute până la sfârșitul anului 2009

70

milioane lei.

DELAAUTORITĂȚIROA

din PIB, se arată într-un comunicat de presă al MADR. Sursele de finanțare provin din: bugetul de stat (5.347,1 milioane lei); finanțarea Uniunii Europene – 7.839,0 milioane lei [449,5 milioane lei pentru finanțarea Programului Operațional pentru Pescuit (POP) și Programului Operațional de Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM) +7.389,5 milioane lei pentru finanțarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 20142020, evidențiată ca un venit în bugetul AFIR] împrumut angajat de MADR – 7.645,7 milioane lei, destinat prefinanțării măsurilor de ajutor specific finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); și venituri proprii – 0,650 milioane lei, provenite din taxa de scoatere din circuitul agricol al terenurilor. Între prioritățile bugetare ale MADR pentru anul 2016 amintim ajutoarele acordate din Bugetul de Stat și contribuția externă nerambursabilă a UE. Ajutoarele acordate din Bugetul de Stat cuprind: n ajutoare naționale tranzitorii acordate în sectorul zootehnic – 897,9 milioane lei, structurate astfel: 259 milioane lei la speciile ovine și caprine; 638,9 milioane lei la specia bovine, dintre care 122,9 mil. lei pentru sectorul lapte și 516 mil. lei pentru sectorul carne; s ubvenționarea accizei la motorina utilizată în sectoarele

vegetal și zootehnic – pentru cheltuielile aferente trimestrelor IV din 2015, I, II și III din 2016 – 338,8 milioane lei; a jutoare naționale tranzitorii în sectorul vegetal, aferente anului agricol 2015 – 588,2 milioane lei; s ubvenționarea ameliorării raselor de animale prin acordarea de ajutoare destinate acoperirii costurilor de întocmire și menținere a registrului genealogic – 25 milioane lei.

Contribuția Bugetului de Stat aferentă cofinanțării programelor de sprijinire a sectorului agricol finanțate din fonduri europene: c ofinanțarea de la bugetul de stat a fondurilor externe nerambursabile aferente PNDR 2007-2013, 2014-2020 și POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020, precum și a cheltuielilor neeligibile (TVA) – 1.704,6 milioane lei.

Contribuția externă nerambursabilă a UE de sprijinire a sectorului agricol aferentă PNDR 2007-2013, 20142020 și POP 2007-2013, respectiv POPAM 2014-2020 – în sumă de 15,5 mld. lei (8.095,2 milioane lei

Fondul European de Pescuit și Fondul European de Garantare Agricolă + 7.389,5 milioane lei Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală).

Alte acțiuni finanțate de la Bugetul de Stat cu efecte asupra sectorului agricol cuprind în ansamblu: c heltuielile pentru modernizarea infrastructurii de irigații – 135,8 milioane lei (conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.

4/2015 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare, aprobată prin Legea nr. 269 din 6 noiembrie 2015);

Bugetul total prevăzut pentru anul 2016 reprezintă

2,81% din PIB.

fi nanțarea programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor – 20 milioane lei; fi nanțarea programelor de cercetare sectorială în domeniul agricol și de funcționare a institutelor de cercetare – 95,2 milioane lei; r enta viageră aferentă cererilor depuse pentru terenurile concesionate / vândute până la sfârșitul anului 2009 – 70 milioane lei.

Programul de cercetare sectorială în domeniul agricol și de funcționare a institutelor de cercetare

Programul de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor

milioane lei

milioane lei

95,2

20

73

FINANȚAREROA

ACCESARE FONDURI EUROPENE GREȘELI FRECVENTE

Fondurile nerambursabile (europene sau guvernamentale) tind să devină, de la un program la altul, de la o sesiune de depuneri la alta, un miraj, o „Fata Morgana” pentru cei care doresc înființarea sau modernizarea propriei afaceri.

Fie că vorbim despre fonduri pentru activități agricole și nonagricole din mediul rural, fie că vorbim despre activități din mediul urban, accesarea fondurilor europene a început să devină un deziderat mult prea greu de atins.

Este adevărat că toate programele prin care se pot obține fonduri nerambursabile pun la dispoziția 74

MARTIE 2016

potențialilor beneficiari toate datele necesare întocmirii și implementării unor proiecte viabile, cu potențial de a deveni afaceri generatoare de profit. Singura problemă este, însă, limbajul de lemn folosit în ghidurile solicitantului, fie ele generale sau specifice.

Acum, revenind la tema articolului nostru și anunțând de pe acum că voi reveni în cadrul textului și la deja legendarele ghiduri, voi încerca să punctez, bazându-mă pe propria experiență, dar și pe experiența colegilor de breaslă sau a unor beneficiari, cam care sunt cele mai întâlnite greșeli care

preced sau împiedică depunerea unui proiect pentru obținerea de fonduri nerambursabile sau, mai trist, cele care duc, într-un final, la rezilierea unor contracte de finanțare pentru proiecte care păreau de succes.

Categorisirea pe etape nu este făcută cu intenția de a crea un sistem de analiză doar pentru potențialii beneficiari ai fondurilor europene, ci chiar și pentru mine, un consultant care se vede nevoit să învețe în fiecare zi câte ceva din greșelile altora, din greșelile proprii, din succesul altora sau din propriile proiecte duse la bun sfârșit.

FINANȚAREROA

ACUM, PENTRU CĂ AM VORBIT DESTUL DESPRE IDEE, SĂ VEDEM CARE SUNT GREȘELILE FRECVENTE ÎN ACEST STADIU AL IMAGINĂRII UNUI PROIECT:

Primul pas: IDEEA S-a încetățenit ideea că, atâta timp cât „Europa ne dă bani”, iar beneficiarul dorește să-i acceseze, nimic nu îi poate sta în cale! E convins că în cel mai scurt timp, cineva „de la Europa” îl va suna la ușă, întrebându-l în ce cont să vireze banii!

Aici apare cu adevărat problema!

Nu vă gândiți la bani până nu faceți o listă cu idei de afaceri cu șanse de a deveni afaceri reale! Chiar și după ce faceți lista (și vă spun asta pentru că știu că va fi o listă extrem de subiectivă), încercați să aflați dacă există piață pentru produsele sau serviciile pe care urmează să le produceți. Dacă cererea nu există, rupeți lista și, renunțând la o doză mare de subiectivism, reluați analiza, dar de data aceasta pe baza cererii de produse și servicii de pe piața locală, extindeți lista la cea zonală și, la sfârșit, la piața națională.

Vă spun de pe-acum că, la sfârșitul proiectului, ideea de la care a plecat afacerea va fi singurul factor care va purta în totalitatea amprenta voastră. Toate celelalte activități întreprinse în cadrul proiectului vor purta amprenta consultanților, a proiectantului general sau a proiectanților de specialitate, chiar și a pieței pe care veți desface produsul sau serviciul vostru.

Continuarea pe site-ul roaliment.ro

1. Nu aveți nicio idee, aveți ceva resurse materiale (terenuri, clădiri, utilaje, încercări anterioare pe cont propriu care, într-un fel sau altul, au eșuat) și apelați la un consultant.

Ei bine, consultantul, atâta timp cât nu vă cunoaște, nu vă poate da idei de afaceri.

Consultantul doar face analiza ideii voastre din punctul de vedere al condițiilor impuse de diferite programe de finanțare și, într-un final, vă poate încuraja și sprijini să depuneți un proiect sau, ca în multe cazuri întâlnite în propria activitate, vă poate spune că ideea nu e viabilă sau nu e finanțabilă.

REZOLVARE: Nu cereți idei de afaceri unor oameni care nu vă cunosc potențialul material și profesional! Ideea TREBUIE să fie în totalitate a beneficiarului!

SUGESTIE: Nu dezarmați! În zona voastră sunteți singurul în măsură să descopere nișele pe care se poate intra cu un proiect finanțat din fonduri europene! Dacă totuși vă gândiți la o afacere cu piață de desfacere la nivel național, întrebați-vă de unde v-a venit ideea! Dacă sursele din care vă inspirați sunt în număr destul de mare, e posibil ca piața să fie deja saturată și atunci ar fi bine să identificați ACEL CEVA care lipsește pe piața respectivă!

2. Dacă ideea pe care o aveți a fost cândva o afacere personală care a falimentat, întrebați-vă de ce a eșuat și de ce credeți că aceeași idee ar avea șanse ca, în urma unui proiect cu finanțare europeană, să aibă succes! Faptul că banii vor veni din alte surse decât propriul buzunar nu înseamnă că afacerea eșuată se va transforma într-un succes. Poate e momentul să căutați o altă idee de afacere!

3. Nu căutați cu disperare o idee de afacere doar pentru că există posibilitatea finanțării din fonduri nerambursabile! Nimeni nu vă obligă să deveniți antreprenori! Chiar dacă obțineți finanțare, nu înseamnă că afacerea va merge de la sine! Efortul va fi cel puțin la fel de mare ca în cazul autofinanțării, dar dezavantajele în cazul unui eșec pot fi

cu mult mai mari (de exemplu, rambursarea sumelor deja primite).

4. Nu încercați să inventați o piață nouă sau un produs nou! Analiza dosarului de finanțare va trebui să cuprindă studii de piață despre situația actuală a produsului / serviciului ce urmează a fi finanțat! Dacă acest produs / serviciu nu a existat, cum ați putea demonstra rentabilitatea afacerii dumneavoastră? Astfel de afaceri se fac de obicei cu finanțări prin „business angels”, nu prin fonduri alocate unor domenii analizate la nivel european și menționate foarte clar în ghidurile solicitantului.

5. Nu plecați de la premisa „fac și eu ce fac și alții pentru că am văzut că merge”! Ce se aplică cu succes într-o zonă a țării poate deveni un eșec în zona voastră. Reveniți la punctul 2, paragraful SUGESTIE! Nu e o tragedie dacă ideea nu vă vine în 20 de minute! Alocați-vă câteva zile și, dacă nici atunci nu aveți o idee care poate deveni un proiect cu șanse de finanțare, nu e o rușine să renunțați!

EXEMPLUL 1: Nu încercați să construiți o pensiune turistică într-o zonă saturată pe acest segment de turism. Chiar dacă ați obține finanțare, adevărata luptă cu piața de turism începe la finalizarea proiectului, când va trebui să umpleți camerele cu oaspeți și, astfel, afacerea voastră să fie generatoare de venituri și implicit de profit.

EXEMPLUL 2: Da, se investește mult în agricultură, pomicultură, zootehnie, industria de prelucrare a produselor agricole! Întrebațivă câte cunoștințe aveți în acest domeniu și dacă domeniul respectiv este o pasiune!

O plantație de pomi fructiferi nu vă va aduce niciun profit dacă doar ați obținut finanțare pentru înființarea ei! Va trebui să vă implicați activ într-o astfel de afacere și, dacă nu sunteți convins că o puteți face, renunțați!

Mugur Dumitriu, Project Manager AllMiCon Solutions SRL E-mail: mugur.dumitriu@catalogulafacerilor.ro – Mobil: (+40) 732 270 487 75

INTERVIUROA

UN INTERVIU ALTFEL CU RĂZVAN RUSU

Răzvan Rusu, are 25 de ani, este absolvent de Facultate de profil, pasionat de tradiții, creator de Răzvănărie, clătite la borcan, dulcețuri și zacuscă.

Toate de nota 10! Chiar 10+! L-am oprit din drumul său spre Cluj, pentru a-i pune câteva întrebări, în cadrul unui interviu nu tocmai convențional, și poate, pentru a fura secretul „dulceței lui Răzvan”.

Salut, Răzvan. Cum te-ai descrie într-o frază dulce?

Servus. E greu să vorbesc despre mine dintr-o perspectivă dulce, deși se pare că dulceața m-a cam definit ca om prin ce înseamnă ea astăzi.

Este ASE-ul ingredientul secret necesar unui borcan de dulceață de cea mai bună calitate?

Primul și cel mai important ingredient este voința.

Eu am început cu dulceața pentru că îmi doream să întreprind ceva și am dat peste o zonă din Munții Gurghiului cu un mare potențial. Puteam să mă rezum la a constata o zonă pitorească și atât, dar mi-am dorit să construiesc acolo! Cred că e vorba de universul pe care ni-l proiectăm, iar pe al meu, îl construiesc la Idicel Pădure, acumulând experiență zi de zi. Am terminat Economie Agroalimentară și a fost o specializare care mi-a arătat o cale pe care am îmbrățișat-o și mă bucur că pot să fac ce îmi place.

Cum e viața în Idicel Pădure? Ce mai face tanti Veronica Gavrilaș?

Viața la Idicel, pentru mine, începe în fiecare dimineață, la opt, iar pentru tanti Veronica la cinci jumătate… Mă trezesc în mansarda mea plină de lumină, ies pe terasă în pădure să trag aer piept. După care, o cafea cât pot de bună, agenda și poveștile cu Veronica despre ce facem în acea zi. Apoi, ziua curge repede, aglomerat și cu greutățile de rigoare, însă seara, aerul și oboseala mă adorm repede. Chiar foarte repede… Tanti Veronica este un om extraordinar. Harnic și conștiincios, la fel ca o gospodină bună, știe ce are de făcut și are grijă ca toate să fie bune și conform rețetei! Cred că întâlnirea dintre noi ține de predestinare. Dumneaei, până la vârsta de 49 de ani, a muncit din toate putererile pentru a-și pune fetele „la rând”, iar, ulterior, propunerea mea legată de dulceață i s-a părut a fi modul ideal prin care să facem cunoscut Idicel Pădure.

Cred că Idicelul în ansamblul său are ceva idilic și care greu poate fi explicat și replicat…

76

MARTIE 2016

Newton cu mărul. Tu cu cireașa? (râde) Ai dus dulceața în Anglia. Nu ți-e teamă de Jamie Oliver? Sau, Doamne ferește, de Gordon Ramsay?

Cred că lui Jamie i-ar plăcea mult ce fac. Pe Gordon îl văd mai simandicos și nu știu ce să zic. Dar până să guste Jamie dulceața o să mai trecă un pic de timp, dar nu o veșnicie…

Cireșe, afine, coacăze sau mure?

Depinde unde folosesc dulceața. Dacă e să mânânc la micul dejun, prefer cireșele galbene. La o tartă, afine și în clătite magiun sau dulceață de măceșe. Magiunul îmi place mult cu mămăligă. Îmi face Veronica des, noi îi spunem boț. Are și brânză, e o adevărată delicatesă, pentru mine… Fructele de pădure au o aromă unică și la care țin mult, de aceea încerc să strâng cât îmi permit, vara și să facem dulceață cu resursele din zonă, pentru că sunt plini Munții Călimani de fructe.

De ce la foc de lemne?

Aș putea spune simplu, nu avem gaz… Era greu să găsesc alte resurse, când o sobă bună făcută de un țigan priceput ajută să păstrez autenticitatea preparării.

Vara mai scoatem ceaunele afară, coaceam vinetele și ardeii și facem zacuscă. Are un gust atât de bun, încât retailerii mi-au spus că e cea mai bună zacuscă de pe raft. Poate era mai simplu cu gaz, dar asta e viața la țară și ne ajustăm conform ei!

Răzvănărie, sau Năzdrăvănie?

Mai mult o năzdrăvănie. E magazinul meu din Cluj, locul unde aduc tot ce inventez la Idicel și întreb oamenii ce părere au. Are un rol simbolic pentru parcursul și viitorul companiei. Spun asta pentru că e necesar ca un producător să își poată scoate produsele în lume într-un mediu gândit de el, unde să transmită experiența corectă și să împărtășească din poveste.

INTERVIUROA

borcan și presărăm nucă. A fost o idee venită ad-hoc într-un moment în care trebuia să mergem la un eveniment mai aparte și trebuia să găsim o prezentare adaptată. Așa s-a inventat clătita la borcan, care acum a devenit destul de celebră în Cluj și social media.

Ce mai urmează?

Am în minte câteva proiecte și încerc să îmi extind sortimentația și produsele pe care le pot face la Idicel Pădure, dar înainte de asta, simt nevoia de a mai aduna câțiva oameni în jurul meu, care să creadă în ceea ce facem și să construim din Răzvan un brand de referință. Îmi propun, ca în fiecare an, să ies cu ceva nou și sper să o țin tot așa, pentru că e important chiar și pentru cineva mic ca mine să inventeze tot timpul și să iasă în evidență cu ceva…

Extinderea ucide calitatea?

Totodată, intrarea în retailul modern se face pe bază de poveste, produs și preț, cel puțin în cazul unui mic producător, toate cele trei sunt esențiale în luarea unei decizii de către achizitor și listarea la raft a produselor.

Da, Răzvănăria este acel magazin pe care mi-l doresc și în București într-o zonă bună și în compania unui alt brand complementar. Mi-ar plăcea o asociere de produse și un mini concept store, construit de oameni cărora le place produsul, simplitatea și autenticitatea.

Cred mult într-un astfel de proiect și sper să găsesc un partener alături de care să îl construiesc. Lumea începe să se îndrepte spre lucruri mărunte și e bine, pentru că sunt făcute cu multă muncă și implicare directă. Avem nevoie să dăm frâu creativității din noi și să încercăm. Evident, trebuie să ne punem și problema banilor necesari în viața de zi cu zi, dar pentru început e important să avem viziune, dorință de muncă și ce mânca (zâmbește)…

Mai mulți prieteni, sau mai multe borcane?

M-am dedicat mult proiectului meu cu dulceața și am rămas în urmă cu prietenii, dar pot spune că am fost ajutat foarte mult de oameni care au crezut în ideea mea. Cred că în momentul de față, cel mai mult mă motivează munca pe care o fac la Idicel Pădure și la Cluj, fie că vorbim de borcane de dulceață sau de clătite la borcan! Îmi fac greu timp să mă văd cu prietenii și rar am alt subiect de discuție decât cel legat de business, încă sunt prins tare în ceea ce fac.

Cum adică clătite la borcan?

E o clătită mare, pe care punem un mix de trei dulcețuri, ciocolată și o tăiem subțire. O punem la

Cred că depinde de modelul de business ales. În cazul meu, nu am încercat să mă extind pentru a-mi putea forma o imagine vizavi de ce se întâmplă cu calitatea produselor, dar sunt convins că un produs făcut la Idicel Pădure e greu să îl pot face într-o fabrică reală.

Asta nu însemană că acolo nu se pot realiza produse de calitate, dimpotrivă! Cea mai importantă e grija pentru produse și rețetele dezvoltate, după aceea intervin restul factorilor. Trebuie să ținem cont de fiecare particularitate atunci când construim un produs, mai ales de nișă, unde costurile cu munca sunt foarte mari și au un rol important în calitatea produselor.

Ce ai prefera să divulgi: secretul succesului sau al dulcețurilor?

Sunt un om fără secrete, din păcate, și pot spune că pentru mine succesul e greu de asumat, dar știu că muncesc și învăț să muncesc de la o zi la alta. Mai am până să mă consider de succes. Dulcețurile sunt simple, ca acasă, doar că au mai puțin zahăr și o etichetă frumoasă.

A mai rămas loc și pentru alte hobby-uri? Îmi place să îmi petrec timpul cu o carte bună în mână, de aceea îmi comand foarte des cărți de afară și albume. Citesc povești despre cum funcționează afacerile mici și mari, care sunt trendurile în domeniul meu și mă inspir din brandurile de nișă care au reușit să schimbe paradigme. Timpul petrecut cu prietena (viitoare mea soție) este unul prețios și îmi place mult când stăm acasă amândoi, ne împărțim sarcinile casnice și fiecare face casa mai frumoasă. Îmi place viața pe care o am și poate de aceea nu simt încă nevoia de a avea un hobby în plus. E bine așa cum e azi. n Marius Bocean 77

EVENIMENTELE ANULUI 2016 ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ GastroPan

Perioada: 7-9 aprilie 2016 Locație: Centrul Expo President, Târgu-Mureș, România Organizator: Gastro Media Contact: www.gastropan.ro/ro/

IBATECH Istanbul Perioada: 14-17 aprilie 2016 Locație: CNR Expo, Istanbul, Turcia Organizator: Messe Stuttgart Ares Fuarcilik Ltd. Sti. Contact: http://www.ibatech.com.tr

WorldFood Varșovia

Organizator: LENTEWENCE LLC (parte a ITE Group) organizează expoziții specilizate în Polonia.

Locația: EXPO XXI, Varșovia, Polonia Perioada: 19-21 aprilie 2016 Contact: http://www.worldfood.pl

ALIMENTARIA BARCELONA

Organizator: Alimentaria Locație: Fira de Barcelona, Spania Perioada: 25-28 aprilie 2016 Contact: http://www.alimentaria-bcn.com

IFFA

Organizator: Messe Frankfurt Locație: Messe Frankfurt, Germania Perioada: 7-12 mai 2016 Contact: http://iffa.messefrankfurt.com

PLMA

Organizator: Private Label Manufacturers Association Locație: RAI Exhibition Centre Amsterdam, Olanda Perioada: 24-26 mai 2016 Contact: http://www.plmainternational.com 78

MARTIE 2016

Expoziție internațională specializată B2B, fiind una dintre cele mai mari din sud-estul Europei și cea mai importantă din România unde sunt prezentate echipamente, ingrediente, tehnologii și soluții pentru patiserie, cofetărie, gelaterie, ciocolaterie, cafea și HoReCa. Specialiști din România și din străinătate vizitează GastroPan anual.

Expoziția internațională pentru patiserie, cofetărie, gelaterie, ciocolaterie și tehnologiile specifice acestor domenii.

Expoziție internațională dedicată industriei alimentare din Polonia organizată pentru a oferi o platformă de afaceri pentru cei mai importanți procesatori și experți din industria alimentară și a băuturilor, distribuitori, producători și asociații.

Expoziția a devenit un centru de business internațional pentru toți profesioniștii din industria alimentară, a băuturilor și culinară. În cadrul expoziției se prezintă cele mai recente inovații, ultimele trenduri din industrie.

IFFA este cea mai importantă expoziție internațională dedicată tehnologiei pentru sectorul procesării cărnii.

Companiile își prezintă tehnologiile inovative, trendurile, precum și soluțiile pentru viitor pentru toate stadiile din lanțul procesării cărnii: de la abatorizare la dezosare, procesare, ambalare și vânzare. IFFA este un „must” pentru tot sectorul cărnii, buyeri și măcelari.

PLMA este evenimentul internațional dedicat produselor private label organizat de către Asociația Producătorilor Private Label. În plus față de cele trei expoziții anuale în Amsterdam, Chicago și Shanghai, PLMA organizează și conferințe, programe de educație pentru executivi, cercetare de piață, studii și publicații.

FOOD&DRINKS/ FOOD TECHNOLOGY MOLDOVA

Perioada: 25-29 mai 2016 Locație: Moldexpo, Chișinău, Republica Moldova Organizator: C.I.E. „Moldexpo” S.A. si Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova Contact: http://ro.food-drinks.moldexpo.md

WorldFood Moscova

Perioada: 12-15 septembrie 2016 Locație: Expocentre, Moscova, Rusia Organizator: ITE Group Plc Contact: http://www.food-exhibitions.com

SIAL

Perioada: 16-20 octombrie 2016 Locație: Parc des Expositions de Paris-Nord Villepinte, Franța Organizator: SIAL Group Contact: www.sial-group.com

INDAGRA FOOD INDAGRA FooD

Perioada: 2-6 noiembrie 2016 Locație: Romexpo, București, România Organizator: Romexpo în parteneriat cu Camerele Comerț și Industrie din România Contact: www.indagra-food.ro

MEATMANIA

Perioada: 9-12 noiembrie 2016 Locație: Inter Expo Center Sofia, Bulgaria Organizator: Asociația Procesatorilor de Carne din Bulgaria Contact: www.food-exhibitions.bg/en/ meatmania

Expoziția Internațională Specializată „Food & Drinks” – unica manifestare de profil alimentar din Republica Moldova. În paralel cu expoziția „Food & Drinks” se vor desfășura Expoziția Internațională Specializată de utilaje și tehnologii pentru industria alimentară și de prelucrare „Food Technology”, ediția a XXIII-a, și Expoziția Internațională Specializată de ambalaje, materiale, tehnologii și utilaje pentru producerea ambalajelor „Packaging. Depot”, ediția a XXI-a.

De peste 20 de ani, WorldFood Moscova a devenit unul dintre locurile importante de întâlnire pentru industria alimentară și a băturilor, fiind o sursă de produse pentru piața rusească. Expoziția este divizată în 12 sectoare cu peste 1.500 companii expozante, prezentând atât soluții pentru piața internă, cât și pentru piețele internaționale.

SIAL este una dintre expozițiile internaționale de referință pentru industria alimentară și a băuturilor. Expoziția cuprinde 20 de sectoare de produse: băuturi, pește și fructe de mare, carne și produse din carne, produse lactate, produse gourmet, congelate, specialități, produse de panificație și patiserie, echipamente pentru industrie, ingrediente, produse din diferite regiuni ale Franței, produse organice și pavilioane naționale.

Indagra Food, târgul internațional pentru industria alimentară din România, reprezintă cea mai importantă platformă de promovare și contractare pentru companiile din domeniu. Concomitent cu Indagra Food, au loc expozițiile INDAGRA, ALL PACK și EXPO DRINK & WINE MEATMANIA este expoziția internațională dedicată sectorului cărnii, carne și produse din carne, aditivi și ingrediente, echipamente și tehnologii pentru producție, procesare și ambalare a cărnii, refrigerare, echipamente de laborator, soluții profesionale de curățare, igienizare și soluții IT. Concomitent au loc expozițiile THE WORLD OF MILK, BULPEK, SALON DE VIN, INTERFOOD & DRINK și SIHRE – dedicate soluțiilor pentru hoteluri, restaurant, catering și spa.

79

INDEX COMPANII AllMiCon SOLUTIONS S.R.L. Mobil: +40 732 270 487 E-mail: mugur.dumitriu@catalogulafacerilor.ro

BIOTREND PLUS S.R.L. B-dul General Vasile Milea, nr. 9, bl. A, sc. E, et.1, ap.56, sector 6, București Tel: + 40 214 114 228 +40 733 961 141 E.mail: b iotrendplus@biokom-trend. com

CRISTIM 2 PRODCOM S.R.L. Bd-ul Bucureștii Noi, nr. 140, Sector 1, cod postal 012367, București Tel: +40 21 20 20 200 Fax: +40 21 20 27 400 E-mail: secretariat@cristim.ro www.cristim.ro

CSB-SYSTEM ROMÂNIA S.R.L Str. Dobrogea nr. 12, 500204, Brașov Tel: +40 368 446 235 Fax: +40 368 446 236 E-mail: office@csb-system.ro www.csb-system.ro

DRU AGRO S.R.L. Strada Livezeni, nr.28, Galați Tel: + 40 751 309 967 E-mail: mariaverdesi@zimbria.ro www.zimbria.ro

EURO CONSULTANTS ROMÂNIA str. Compasului 8, et.1, 061471, București Tel. +40 722 692 780 E-mail: g.jelescu@euroconsultants.be www.euroconsultants-group.com

EXPERTAROM FOOD INGREDIENTS S.R.L. Șoseaua Alba Iulia 150, Sibiu 550052, Sibiu Tel: +40 269 208 000 E-mail: contact@expertarom.ro www.expertarom.ro

KOSAROM S.A. Str. Abator 65, Pașcani, Iași Tel: +40 232 765 070 E-mail: kosarom@kosarom.ro www.kosarom.ro

KUK ROMANIA S.R.L. Str. Emil Gârleanu nr. 11, Bl.C1 (B), Et.2, Ap.7 (2B4), 077190, Voluntari, Ilfov Tel: +40 21 310 44 65 Fax: +40 21 310 44 69 E-mail: office-ro@kuk.com www.kuk.com

MTC ROMÂNIA IMPEX S.R.L. Bd-ul 21 Decembrie 1989, nr. 129, 400604, Cluj-Napoca, Cluj Tel: +40 264 412 583 E-mail: office@mtc.ro www.mtc.ro

SEALED AIR CORPORATION Șos. București-Ploiești nr. 19-21 Sect. 1, București E-mail: roberta.ghezzi@sealedair.com www.sealedair.com

SERGIANA PRODIMPEX S.R.L. Bd-ul Mihail Kogălniceanu nr. 15 Et. 3 500090, Brașov Tel: +40 268 414 458 Fax: +40 268 410 689 Email: office@sergiana.ro www.sergianagrup.ro

SERVELECT S.R.L. Str. Teleorman 33, Cluj-Napoca, Cluj Tel./Fax: +40 364 730 808 E-mail: info@servelect.ro www.servelect.ro

SIAD ROMÂNIA S.R.L. Str. Drumul Osiei nr. 75-79 sector 6, București Tel. +40 21 310 36 58 Fax. +40 21 314 98 06 E-mail: siad@siad.ro www.siad.ro

SUPLIMED INVEST S.R.L. Str. Zidurilor nr. 44, București Tel: +40 734 625 469 E-mail: gabi.tachescu@suplimed.ro www.suplimed.ro

TESTO ROMÂNIA S.R.L. Calea Turzii 247, 400495 Cluj-Napoca, Cluj Tel: +40 264 202 170 Fax: +40 264 202 171 E-mail: info@testo.ro www.testo.ro

TRIAGO S.R.L. Str. Rampei nr.1, 505100 Codlea, Brașov Tel: +40 268 547 832 Fax: +40 268 547 833 E-mail:office@triago.ro www.triago.ro

ANVER CONSTRUCȚII S.R.L. Construcții Civile, Industriale și Agricole Tel: +40 740 112 233 E-mail: mitus_r@yahoo.com www.anver-constructii.ro

80

MARTIE 2016

AVANPREMIERĂROA

ÎN EDIȚIA LUNII MAI VEȚI PUTEA CITI:

PIAȚA DEȘEURILOR DIN ROMÂNIA CUM NE RĂCORIM PE TIMP DE VARĂ?

PRODUSE CU COROANĂ REGALĂ

O ANALIZĂ A PIEȚEI FURNIZORILOR CASEI REGALE

FONDURILE EUROPENE

BIROCRAȚIA ROMÂNEASCĂ VS ALTE MODELE DIN ȚĂRI EUROPENE

EXPORTURI VS IMPORTURI DE PRODUSE ALIMENTARE O ANALIZĂ A BALANȚEI COMERCIALE CU PRODUSE AGRICOLE ȘI ALIMENTARE

Ediția 1 | MARTIE | 2016

WWW.ROALIMENT.RO

INGREDIENTE | PROCESARE | AMBALARE | CALITATE | PIAȚĂ

Ediția 1 MARTIE 2016

Expertul tău în industria alimentară

REPORTAJ

FACULTATEA SIA GALAȚI, POL DE CERCETARE ȘI TESTARE PENTRU PRODUCĂTORI INGREDIENTE

ORAȘUL LÜBECK ESTE CAPITALA MARȚIPANULUI FINANȚARE

WWW.ROALIMENT.RO

ACCESARE FONDURI EUROPENE – GREȘELI FRECVENTE

RADIOGRAFIA INDUSTRIEI ALIMENTARE ROMÂNEȘTI PRODUCĂTORII ROMÂNI S-AU ADAPTAT BINE CRIZEI ECONOMICE

ACHIM IRIMESCU: „ROMÂNIA A FOST O VICTIMĂ COLATERALĂˮ

UN INTERVIU ALTFEL CU RĂZVAN RUSU