Animale pe cale de disparitie by Catalin Constandache

numÃrul 1 | iunie 2013 | pret, : 9,99 lei

CADOU

ANIMALE

un animal în miniatură

PE CALE DE DISPARIŢIE

le a m i n a de DIN E C I T A SĂLB UME L A G A E ÎNTR

PÃSÃRI

PUBLICAŢII DE CALITATE PENTRU COPII

PES,TI

pui.

ma mif er

ma rin c

are

Balenele sunt cele mai mari animale de pe pământ, unele specii depăşind în greutate chiar elefanţii. Sunt animale blânde şi inteligente şi fac parte din ordinul cetaceelor. Sunt singurele mamifere care s-au adaptat integral la viaţa acvatică. De-a lungul timpului, balenele au fost vânate excesiv pentru carne, ulei şi alte părţi valoroase ale corpului lor, ceea ce a determinat ca numărul lor să se reducă considerabil şi să fie pe cale de dispariţie.

naş te

Cele mai mari animale

Strămoşii lor trăiau pe uscat

Ba l en ae

st e

sin gu ru l

Balenele au apărut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoşii lor erau animale de uscat, care, prin adaptarea treptată la mediul marin, au „pierdut” perechea de picioare posterioare şi şi-au transformat perechea de membre anterioare în înotătoare. În ciuda dimensiunilor lor uriaşe, balenele nu au nevoie de foarte multă hrană.

TRĂ

B AS

LENA AL A B

Balena albastră (Balaenoptera musculus) este cel mai

mare animal al tuturor vremurilor – poate ajunge la aproximativ 30 de metri lungime şi la o greutate de 128 de tone. A existat o vreme când balena albastră trăia în fiecare ocean şi mare adâncă din lume. Din cauza vânatului excesiv, dar şi a faptului că acestea au un ritm de reproducere lent (o femelă naşte doar o dată la doi ani), această specie este pe cale de dispariţie. Specialiştii estimează că, în întreaga lume, mai trăiesc 10 000 – 12 000 de balene albastre. te oceanele Balenele pot fi întâlnite în toa reci şi lumii, dar mai ales în zonele temperate.

în două Ordinul cetaceelor se împarte ontoceti) şi (Od ţi subordine: balenele cu din balenele fără dinţi (Mysticeti).

IPIOAR E

A N E

este al doilea animal din lume ca mărime, după balena albastră, ajungând la 26 de metri lungime şi la o greutate de 80 de tone. Trăieşte în principal în emisfera sudică, însă populaţii mai mici au ajuns şi în nordul Oceanului Atlantic. Se hrăneşte cu peşte, calmari şi crustacee, ajunge la maturitate fizică la 25-30 de ani şi poate trăi până la circa 94 de ani.

-AR U -C

Balena-cu-aripioare (Balaenoptera physalus)

B A L

Balena-c

u-cocoaş

Este un animal m asiv, ce c aproxim ântăreşt ativ 36 d e e tone şi aproxim c are măs ativ 13-1 o 5 metri. specii pr Denumir ară ovine fie e a de la îno aminteș tătoarea acestei te de un d g or h animalu lui de a-ș eb, fie de la depr sală care inderea i în timpul în otului. M covoia puternic s egaptera patele în în ocean nov ele Oceanulu din întreaga lum aeangliae trăieş te e i Antarct ic şi a Oc , cu excepţia eanului A rctic.

Balenele

e şi inteligente, care nu Balenele sunt animale blând eori alte specii şi se hrănesc atacă oamenii, vânează rar an – plancton. cu microorganismele din oce

Balena este singurul mamifer marin care naşte pui şi îi hrăneşte cu propriul lapte.

Leopardul

Este una din cele mai mari feline, cu o greutate care poate ajunge la 80 de kilograme, o înălţime de 60-80 de centimetri şi o lungime a corpului de până la doi metri. În ciuda dimensiunilor sale, este foarte agil şi poate trăi până la 20 ani. Este un animal nocturn, vestit pentru capacitatea sa de adaptare.

ur ecie rară de m A e d l u Leopard orientalis este o sp sud-estul

din pardus ţinuturile în Panthera e t ş leopardul ie e ă d r t le e e r a m sub nu leopard, c rdul noscut şi u c d sau leopa in n fi ia i, r ie iu s c u n R ma oase leopardul mai frum le e c e r t siberian, le au in ste una d ernaţiona t E . in n a le ii e ţ v e a r co pecie gra s e. Organiz t p m e lu r d in ă d r feline lume mai specie ra în ă , t t s n a e e z c e a r, – în pr clasificat d de Amu r dispariţia a u p c o ă le t e a ţ plare d amenin 5 de exem c în sălbăticie. 3 1 r a o d sunt răies doar 35 t e r a c e r t din

în regiunea Habitatul său natural este durită din Primorskii Krai, o zonă împă ur. Am l Rusia, traversată de râu

s-a redus Numărul acestor leoparzi duririi masive a spă de considerabil din cauza enuri agricole. zonei, în scopul creării de ter

LEOPARDUL-D EZĂPADĂ

Uncia uncia tr ăieşte în Asia Centrală şi e ste poreclit „s tăpânul Munţilor Sing uratici”. În m ediul sălbatic, sun t mai puţin d e 7 000 de exemplare, a lte 600 trăind în captivitate, în grădini zoolo gice sau în rezer va ţii naturale. A nimale nocturne, leo parzii-de-zăp adă trăiesc în mu nţi, la înălţim i cuprinse între 2 000 şi 4 000 de metr i. Deşi au puţin i duşmani na tu rali, numărul lor a scăzut din ca uza vânatului exc esiv pentru b lana sa scumpă şi pe ntru oasele fo losite în medicina tra diţională asia tică.

ura ng Si

Leopardul anatolian

re ma lină fe

rz i ve och cu

Panthera pardus tulliana este originar din provincia Anatolia, din Turcia. În momentul de faţă, specialiştii spun că mai trăiesc doar 250 de exemplare. Vânătoarea excesivă pentru trofee a determinat reducerea drastică a numărului de leoparzi anatolieni. Acest animal este nocturn, odihnindu-se ziua în copaci sau tufişuri. Blana îl ajută să se camufleze aproape perfect.

a i-alb

ştri.

Pescarelul

Raﾅ｣a cu aripi albe

Corbul hawaian Cﾄネifarul

asari hasg ian uis rem n r o f i l a C Condolorruuml rempore modis ipseidniselqmodicia

o autem Ibus, ut d ribero debitat et o u q suntio be is n a m m r u t a qui co be dis ae et pero e et omnis expligen vent vend m a u s, conseru m volumq u c iu e t ll a t u p n lu is o , v iae volore ic aturibust il e s is o t u p q lu a o v it opt t il laboreror eni ut ren v e t e s ia parcilit genet inullit veli

Soimul din Mauritius

Ibus, ut dolorum rempore modis senisquis rem qui comnisquo debitat et autem ipidel modicia vent vendae et pero beatur ma suntio beribero voluptatium volumquae et omnis expligendis voluptis eaturibust, is nullecus, conserum laborerorit opta quos iliciae volore parcilitias et eveni ut rent il inullit veligenet as ut eicatur aut vendam, quia natae nosam utemqua tempore peditatis acimagnatEd magniet quis ulliant aut rem audiciet aditatas es soluptus et debit dessintibus exerate volesent volorer itatiatur, iligendae maio. Ulpa doluptat quia sinciis dolupit aut labore plaut eat. Experibus dolore num animusapis aut vel magnat.

Pescuitul excesiv Berit lam, unt rest, si odicaborem fugiam fugitiatem rem facculla aut min restin perum sequibusciis accatet illut harumquiae am re cone et quae pereper umquist, ad qui nus aria veliciisque nis anda non natiusdae. Numquis mos aliquos de moluptaturem niat ipsum rempor aborrovid eic

Siberian Sturgeon

Wild Common Carp Ibus, ut dolorum rempore modis senisquis rem qui comnisquo debitat et autem ipidel modicia vent vendae et pero beatur ma suntio beribero voluptatium volumquae et omnis expligendis voluptis eaturibust, is nullecus, conserum laborerorit opta quos iliciae volore parcilitias et eveni ut rent il inullit veligenet as ut eicatur aut vendam, quia natae

Clanwilliam Redfin

Alabama Shad

Pesti

expligendis voluptis eaturibust, is nullecus, conser laborerorit opta quos iliciae volore parcilitias et eveni ut ren inullit veligenet as ut eicatur aut vendam, quia natae nos utemqua tempore pedita

rum nt il sam atis

Chinese Paddlefish Silver Shark

Alabama Sturgeon

Blabla bla expligendis voluptis eaturibust, is nullecus, conserum laborerorit opta quos iliciae volore parcilitias et eveni ut rent il inullit veligenet as ut eicatur aut vendam, quia natae nosam utemqua tempore peditatis

expligendis voluptis eaturibust, is nullecus, conserum laborerorit opta quos iliciae volore parcilitias et eveni ut rent il inullit veligenet as ut eicatur aut vendam, quia natae nosam utemqua tempore peditatis