Page 1

Belgia


Belgia

Regatul Belgiei (neerlandeză Koninkrijk België, franceză Royaume de Belgique, germană Königreich Belgien, cunoscut colocvial ca Belgia (neerlandeză België, franceză Belgique, germană Belgien) este o țară în Europa de Vest. Este unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene și găzduiește majoritatea instituțiilor acesteia precum și alte instituții internaționale importante, inclusiv OTAN. Belgia ocupă un teritoriu de 30.528 km² și are o populație de aproximativ 10,5 milioane de locuitori. Belgia se învecinează cu Țările de Jos, Germania, Marele Ducat al Luxemburgului, Franța și Marea Nordului. Belgia este situată pe frontiera ce divide Europa germanică de Europa latină iar cele două mari regiuni ale țării marchează acest lucru. Regiunea de limbă neerlandeză Flandra, situată în jumătatea de nord a țării, are 58% din populație iar regiunea de limbă franceză Valonia, situată în jumătatea de sud, are 32% din populație. Regiunea Capitalei Bruxelles, oficial bilingvă, este o enclavă majoritar francofonă situată în Regiunea Flamandă, dar în apropiere de frontiera cu regiunea valonă și are 10% din populație. O mică comunitate germanofonă există în estul Valoniei. Diversitatea lingvistică și conflictele politice și culturale asociate acesteia sunt reflectate în istoria politică și în sistemul complex de guvernare[1] Numele 'Belgia' este derivat din numele provinciei romane Gallia Belgica, situată în extremitatea nordică a Galiei, locuită inițial de către belgi, un amestec de popoare celtice și germanice. Aceștia sunt menționați de către Iulius Cezar în Commentarii de Bello Gallico, numindu-i drept cei mai puternici dintre gali: "Horum omnium fortissimi sunt Belgæ".


• Diverse națiuni și culturi au ocupat teritoriul de astăzi al Regatului Belgiei, de la celți și romani până la francezi și olandezi. Regiunea a fost incorporată în Imperiul Roman în timpul campaniei lui Cezar din Galia. După valurile migratoare din secolul al V-lea regiunea devine centrul Imperiului Carolingian iar după dezmembrarea acestuia, statele feudale apărute în regiune sunt unite treptat în Țările de Jos Burgunde. În timpul domniei lui Carol Quintul acestea ocupă mare parte din teritoriul actualului Benelux. Până în secolul al XVIII-lea Țările de Jos de sud se află sub dominația spaniolă și apoi habsburgică, iar în 1795, sunt incorporate în Prima Republică Franceză. La prăbușirea Imperiului Napoleonian teritoriul actualei Belgii și al Luxemburgului sunt atașate unui nou stat, Regatul Unit al Țărilor de Jos, un regat protestant condus de un rege olandez. În 1830 izbucnește o revoltă împotriva regimului acestuia care va duce la independența Belgiei. Pentru a evita intrarea


Pe lângă nivelul federal, conform constituției revizuite în 1993, Belgia conține încă 2 niveluri de administrație federală: 3 comunități lingvistice: Comunitatea flamandă din Belgia; Belgia; Comunitatea franceză din Belgia; Belgia; Comunitatea germanofonă din Belgia. Belgia. 3 regiuni: Flandra, Flandra, subdivizată în 5 provincii: provincii: Anvers; Anvers; Limburg; Limburg; Flandra de Est; Est; Flandra de Vest; Vest; Brabantul Flamand. Flamand. Valonia, Valonia, subdivizată în 5 provincii: provincii: Brabantul Valon; Valon; Namur; Namur; Liège; Liège; Hainaut; Hainaut; Luxemburg; Luxemburg; Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles. Fiecare Comunitate și Regiune are propria adunare legislativă și propriul guvern. Regiunea Capitalei Bruxelles este oficial bilingvă, ambele Comunități majore exercitându-și autoritatea pe teritoriul acesteia, pentru chestiunile comunitare comune existând o Comisie Comunitară Comună. Comună. Viziunile diferite ale celor două Comunități majore se reflectă în structura particulară a instituțiilor oficiale federale. În Flandra Comunitatea și Regiunea au fuzionat, în timp ce Comunitatea franceză s-a limitat doar la transferarea unor competențe către Regiuni. Din acest motiv, sistemul administrativ este asimetric, instituțiile echivalente din Regiuni diferite neavând aceleași puteri. Conflictele dintre diferitele corpuri instituționale ale structurii federale sunt rezolvate de către Curtea Constituțională a Belgiei. Belgiei. Provinciile și Regiunea Capitalei Bruxelles sunt subdivizate în comune. comune. Cu excepția celor 19 comune din Regiunea Capitalei care sunt bilingve franco-neerlandeze, comunele din cele 2 regiuni au o singură limbă oficială, limba comunității de care ține comuna. Din acestea 27 sunt comune cu facilități, facilități, comune în care o serie de servicii publice sunt oferite în altă limbă decât limba oficială a comunei. Din punct de vedere electoral și al organizării teritoriale a tribunalelor, comunele sunt grupate în arondismente. arondismente.


Regiunii(poze)

Comunitatea flamandă Comunitatea franceză (vorbitoare de neerlandeză (vorbitoare de franceză) )

Regiunea Capitalei Bruxelles

Regiunea Flamandă

Comunitateagermanofonă

Regiunea Valonă


Geografie Teritoriul Belgiei are o întindere de 30.528 km² și se împarte din punct de vedere geografic în trei regiuni: câmpia litorală în nord-vest, platoul central și ținuturile muntoase ale Ardenilor din sud-est. Urmând exemplul Țărilor de Jos, în câmpia litorală au fust amenajate poldere ce au permis recuperarea unor teritorii din Marea Nordului, însă procentajul acestora este foarte mic. Platoul central este o vale fertilă iar ținutul muntos este o vale stâncoasă acoperită de păduri care se întind până în nordul Franței. Aici se găsește Signal de Botrange, cel mai înalt punct al țării, ridicându-se la 694 metri față de nivelul mării. Principale fluvii sunt Escaut și Meuse. Climatul este temperat cu influențe maritime puternice, cu precipitații importante pe tot parcursul anului. Temperaturile medii lunare variază între 3 °C în ianuarie și 18 °C în iulie iar precipitațiile medii variază între 51 mm în februarie și 78 mm în iulie.


Geografie

Asezare geografica: in Europa de vest; are iesire la Marea Nordului; situata intre Franta si Olanda. Coordonate geografice: 50° 50` N, 4° 00` E. Suprafata: totala 30,528 kmp, uscat 30,278 kmp, apa 250 kmp. Orase: Bruxelles (capitala), Anvers, Liege. Granite: total 1,385 km dintre care cu Franta 620 km, Germania 167 km, Luxemburg 148 km, Olanda 450 km. Coasta: 66.5 km. Drepturi maritime: ape teritoriale 12 mn; zona economica exclusiva – coordonatele geografice stabilesc limita exterioara; platoul continental – linia mediana cu vecinii. Climat: temperat; ploios, umed, innorat; ierni temperate, veri racoroase. Relief: campii de coasta in nord-vest, dealuri in centru, muntii accidentati ai padurii Ardeni in sud-est. Cote extreme: cea mai mica cota: 0 metri – Marea Nordului; cea mai mare cota: 694 metri - Signal de Botrange. Resurse naturale: carbune, materiale de constructii, silice, piatra de var. Intrebuintarea terenului: teren arabil: 27.42%, recolte permanente: 0.69%, altele: 71.89% (nota: include si Luxemburgul) (2005). Teren irigat: 400 kmp (2003). Riscuri naturale: inundatiile sunt un pericol de-a lungul raurilor si inzonele de coasta cu teren recuperat din mare, protejate prin diguri din beton. Probleme actuale de mediu: mediul este supus la presiuni puternice legate de activitatile oamenilor: urbanizare, reteaua densa de transport, industrie, cresterea pe scara larga a animalelor si culturile agricole; poluarea aerului si a apei au repercusiuni si pentru tarile vecine. Pozitia geo-strategica: situata la rascrucea drumurilor din Europa de vest; majoritatea capitalelor vest-europene nu se afla mai departe de 1,000 de km de Bruxelles, sediul Uniunii Europene si al NATO.


Geografie 

Geografia: Belgia este aşezată în vestul Europei cu ieşire la Marea Nordului. Limite: M. Nordului, Olanda (N), Germania, Luxemburg (E), Franţa (S şi V). Geografia fizică: Relieful Belgia urcă în trepte de la M. Nordului din NV terit. către SE, până în masivul Ardeni (400-700 m), un podiş vechi (Belgia înaltă). În centru, se află reg. Brabant, ceva mai joasă şi înclinată spre mare; Belgia  de Jos, Flandra, cu colinele din Campine, este situată în V ţării; o regiune nisipoasă ce merge până la Câmpia flamandă pe coasta de la M. Nordului. Atât Podişul Condroz (SE), cât şi Podişul Ardeni sunt străbătute de ape pline de meandre, care au săpat văi adânci de 200-300 m (Sambre-Meuse); fenomene carstice (ocrotite în rezervaţii). Reţeaua hidrografică este bogată; apele au debit mare. Clima: este temperat-oceanică, bogată în precipitaţii (900 mm/an) aduse de vânturile din vest. Temperatura medie anuală din iarnă şi vară este de 30 şi l7˚C. În Ardeni clima e mai aspră; în Campine mai caldă. Floră şi faună: Pădurile cuprind 20% din teritoriu în special în masivul Ardenilor; păduri de foioase: stejar, fag, mesteacăn. Fauna: pisica sălbatică, jderul, salamandra; avifaună în regiunea litorală (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul). Peste 200 de rezervaţii (de stat şi particulare) şi un parc naţional. Populaţia: Belgia este unul din statele cele mai dens populate din lume, datorită poziţiei privilegiate pe continent, deschiderii spre Ocean. Populaţia este formată din valoni (în sud) care vorbesc un dialect al limbii franceze şi flamanzi 55% (în nord şi vest) care vorbesc o limbă germanica. 30% din pop. activă este prinsă în industrie. Cu toată creşterea lentă a populaţiei şomajul a crescut. Rata natalităţii: 11,8‰; a mortalităţii: l0,5‰. Rata populaţiei urbane 97%.


Geografie 

Resurse şi economie: Economia foarte dezvoltată; ramuri tradiţionale: ind. textilă, sticlărie, ceramică, şlefuirea diamantelor. Industria metalurgică feroasă şi neferoasă (cupru, zinc, plumb, aluminiu), industria constructoare de maşini; maşini agricole, autovehicule, maşini unelte, material feroviar, vase fluviale şi maritime, farmaceutică; aparatură pentru telecomunicaţii. Industria de extracţie a huilei; industria de prelucrare şi chimizare a petrolului pe care îl importă alături de o serie de materii prime de care duce lipsă. Agricultura antrenează 3% din populatie activă; preponderentă creşterea animalelor: porcine şi bovine. Se cultivă cereale (grâu, orz, secară), plante ind.; sfeclă de zahăr, legume. Cca. 70% din energia electrică este obţinută prin energie nucleară. Serviciile sunt foarte diversificate. Transporturi şi comunicaţii: Belgia are o bogată reţea de căi ferate (transporturi ce funcţionează practic fără nici o întârziere); căi rutiere, fluviale (printre cele mai dense din lume). Râurile sunt legate prin canale, formând un excelent sistem de transport pe apă. Oraşe: porturi importante: Antwerp (renumit pentru şlefuirea diamantelor), Ghent, Ostend, Charleroi, Liege, Bragge/Bruges. Există 4 universităţi: cea mai veche fiind cea din Louvain.


Istoria Istoria: Celţii belgi au fost cuceriţi de romani (58-50 î. Hr.) şi teritoriul transformat în provincie romană: Gallia Belgica; de franci (sec. III—IV d. Hr.), făcând parte din regatul merovingian, apoi imperiul carolingian şi Lotharingia (după 843 d. Hr.). În sec. IX invazia vikingilor. Una dintre cele mai intens urbanizate zone ale Europei (sec. XI-XIII) datorită ind. postăvăritului. Se dezvoltă formaţiuni statele semi-independente, comitatele Flandrei şi Brabandului, care în l384 intră sub stăpânirea Burgundiei. Moştenite de Carol Quintul, împărat german şi rege al Spaniei, vor fi lăsate moştenire fiului său Filip II al Spaniei în l559. După revoluţia Ţărilor de Jos împotriva Spaniei (l572) şi obţinerea independenţei Olandei (l58l), terit. B., preponderent catolice, reunite în «Uniunea din Arras» rămâne sub ocupaţia spaniolă; în l7l4 trec în posesia familiei de Habsburg. După înfrângerea lui Napoleon, Congresul de la Viena (l8l5) decide intrarea Belgia în componenţa Ţărilor de Jos. În l830 izbucneşte la Bruxelles revoluţia anti-olandeză, în urma căreia Belgia îşi proclamă independenţa. Prin Constituţia din l83l, după modelul celei americane, devine monarhie constituţională. I se asigură din partea puterilor europene un statut de «neutralitate garantată». În ambele războaie mondiale, Belgia este ocupată de trupele germane, deşi îşi declarase, de fiecare dată, neutralitatea. În ultimele decenii au crescut disputele lingvistice între vorbitorii de limbă franceză (valonii) şi cei de limbă olandeză (flamanzii), accentuate de diferenţierea pe plan economic a nordului şi a sudului, repercutate în viaţa politică şi în instabilitatea guvernului. În l988, Belgia devine stat federal (Flandra, Vallonia şi enclava francofonă a Bruxellesului). Un stat care, datorita situării sale într-o zonă de interferenţă şi de confruntare a civilizaţiilor, a căpătat o adevărată vocaţie Europeană. Stat fondator al Consiliului Europei în l949 şi al altor instituţii, în special europene, de o deosebită importanţă (CEE, VEO, NATO).


Istoria Statul: este federal, monarhie constituţională, regat ereditar, potrivit Constituţiei din l83l. Puterea legislativă este exercitată de Parlament (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de un cabinet format în urma alegerilor pentru Camera Reprezentanţilor. Conform principiului regele domneşte dar nu guvernează monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului, limitându-se de obicei la transmiterea de mesaje, dar un rol public important simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Multipartitism.


Economia

Economia Belgiei și infrastructura sunt puternic integrate cu cele a Europei de Vest. Belgia este situată în centrul unei regiuni puternic industrializate, ceea ce îi rezervă un loc printre primele zece țări în clasamentul comerțului internațional. Economia este caracterizată de o forță de muncă foarte productivă, un PIB ridicat și exporturi importante[5]. Principalele produse de import sunt: alimente, echipamente industriale, produse petroliere și chimice, diamante brute, îmbrăcăminte și accesorii și textile. Principalele produse de export sunt automobilele, produse alimentare, oțel, produse petroliere, mase plastice, textile, diamante finisate. ► Economia este puternic orientată spre sectorul serviciilor, dar prezintă diferențe regionale importante între Flandra, regiunea mai dinamică, și Valonia, regiune aflată într-o perioadă postindustrială afectată de dezafectarea industriilor tradiționale. Ca unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene, Belgia sprijină integrarea economică europeană și politica de economie deschisă. În 1999, Belgia a adoptat moneda EURO care a înlocuit francul belgian definitiv în 2002. Din 1922 Belgia și Luxemburgul formează o zonă economică comună, iar din 1944 aceste țări fac parte din zona economică Benelux. ► Belgia a fost prima țară din Europa Continentală care a trecut printr-o perioadă de revoluție industrială la începutul secolului XIX. Până la jumătatea secolului XX regiunea minieră și metalurgică valonă din jurul orașelor Liège și Charleroi s-a dezvoltat puternic, în timp ce Flandra a rămas preponderent o regiune agrară. După cel de-Al Doilea Război Mondial Ghent și Anvers s-au dezvoltat datorită industriei petrochimice și a activităților portuare. Anii 1970 au reprezentat o perioadă de recesiune datorită crizelor petroliere și a declinului industriei metalurgice. Politica economică mai liberală din Flandra au deplasat centrul economic al țării spre nord, acesta fiind concentrat actualmente în regiunea Bruxelles-Louvain-Anvers-Ghent. ► În intervalul 1990 – 2009, Belgia a primit Investiții străine directe (ISD) de 830 de miliarde de dolari[6]. În anul 2009, investițiile străine directe în Belgia au fost de 33,7 miliarde dolari, față de 110 miliarde în anul 2008[6]. ►


Transport

Belgia este foarte bine conectată la rețelele vest-europene de transport. Dispune de peste 3500 km de cale ferată din care aproximativ 3000 km sunt electrificați. Compania națională de transport feroviar este Societatea Națională de Căi Ferate Belgiene, care asigură majoritatea legăturilor feroviare. Datorită densității ridicate a populației, frecvența trenurilor este ridicată și costul transportului este redus. Serviciile internaționale sunt realizate fie cu trenuri InterCity spre Amsterdam, Strasbourg sau Zürich, fie prin trenuri de mare viteză spre Paris, Londra, Köln, Frankfurt, Amsterdam, Marsilia, Bordeaux. Transportul urban și interurban este de competența regiunilor, existând trei societăți de transport în comun De Lijn pentru regiunea Flandra, TEC pentru regiunea Valonia și STIB/MIVB pentru Regiunea Capitalei Bruxelles. Bruxelles este singurul oraș care are un sistem de metrou, sisteme de transport lejer și tramvaie existând în Bruxelles, Anvers, Charleroi și Gent. Tramvaiul de coastă belgian este o linie de tramvai interurban ce funcționează de-a lungul întregului litoral belgian, de la frontiera cu Franța până la frontiera cu Olanda. Belgia are peste 149.000 km de drumuri amenajate din care peste 1.700 km de autostrăzi. Marile aglomerații dispun de una sau mai multe centuri ocolitoare. Autostrăzile sunt notate cu litera 'A' și urmează traseele drumurilor europene, centurile sunt denumite 'ring' și sunt notate cu litera 'R' iar drumurile naționale sunt notate cu litera 'N'. Portul Anvers este unul dintre cele mai mari porturi mondiale. Este situat pe estuarul râului Escaut și este un nod intermodal important. Alte porturi maritime sunt portul Bruges situat la Zebrugge, portul Gent și portul Ostende. Belgia dispune de peste 2.000 km de canale navigabile din care peste 1.500 km sunt utilizate în mod curent. Principalele porturi interioare sunt cele de la Bruxelles și Liège.


Cultură

• Viața culturală belgiană a avut tendința să

se desfășoare în fiecare comunitate. Din anii 1970 nu mai există universități bilingve, cu excepția Academiei Militare Regale, sau mijloace de informare în masă. Nici o instituție culturală sau organizație științifică nu reprezintă ambele comunități. În ciuda diviziunilor politice și lingvistice care s-au schimbat deseori de-a lungul secolelor, regiunea ce corespunde actualei Belgii a cunoscut dezvoltarea a numeroase mișcări artistice care au avut un impact puternic asupra culturii europene.


Artă În perioada medievală contribuțiile în domeniul picturii și arhitecturii

au fost foarte importante. Pictura olandeză timpurie, pictura flamandă și barocă precum și numeroase exemple de arhitectură romanică, gotică, renascentistă și barocă au reprezentat momente importante din istoria artei. De asemenea tapiseriile flamande au fost foarte apreciate și căutate de întreaga nobilime europeană până în secolul al XVIII-lea. Numeroși artiști celebri au trăit pe teritoriul actualei Belgii: Jan van Eyck, Pieter Bruegel cel Bătrân, Peter Paul Rubens sau Antoon van Dyck. În secolul XIX și XX au apărut o serie de pictori belgieni importanți romantici, expresioniști sau suprarealiști ca Egide Wappers, Constant Permeke sau René Magritte. În arhitectură Victor Horta și Henry van de Velde au fost printre principalii promotori ai stilului Art Nouveau. Printre cei mai cunoscuți scriitori belgieni pot fi amintiți poetul Emile Verhaeren și romancierii Hendrik Conscience, Georges Simenon, Suzanne Lilar și Amélie Nothomb. În 1911, poetului și dramaturgului Maurice Maeterlinck i s-a decernat Premiul Nobel pentru literatură. Benzile desenate Aventurile lui Tintin de Hergé sunt cele mai cunoscute benzi desenate belgiene, dar mulți alți autori, Peyo, André Franquin, Edgar P. Jacobs, Marc Sleen sau Willy Vandersteen, au făcut ca industria belgiană de benzi desenate să poată fi considerată la fel de importantă precum cele din Statele Unite sau Japonia.


Stiinte ►

Încă de la începutul epocii moderne numeroase personalități au adus contribuții importante la dezvoltarea științei și tehnologiei. Printre cei mai importanți sunt exploratorul Gerardus Mercator, anatomistul Andreas Vesalius, herbalistul Rembert Dodoens și matematicianul Simon Stevin. Regiunea a contribuit cu numeroase dezvoltări tehnologice în domeniul industriei metalurgice și a mineritului. În perioada mai recentă chimistul Ernest Solvay și inginerul Zenobe Gramme au dezvoltat Procesul Solvay și respectiv dinamul Gramme, iar fizicianul Georges Lemaître a propus teoria Big Bangului. În numeroase ocazii Premiul Nobel a fost atribuit unor oameni de știință belgieni: pentru medicină în 1919 lui Jules Bordet, în 1938 lui Corneille Heymans și, în 1974, lui Albert Claude și Christian De Duve, împreună cu savantul american de origine română George Emil Palade, iar pentru chimie în 1977 lui Ilya Prigogine


Sport  Fotbalul și ciclismul sunt sporturi populare în rândul

belgienilor. Eddy Merckx este considerat a fi cel mai mare ciclist din toate timpurile[8]. În fotbal Jupiler League este competiția fotbalistică cea mai importantă, iar cluburi ca R.S.C. Anderlecht au avut deseori succese importante pe plan european. În ultimii ani două jucătoare de tenis belgiene au avut succese importante, fiecare clasându-se pe prima poziție în clasamentul WTA, este vorba de Kim Clijsters și Justine Henin.  Circuitul Spa-Francorchamps găzduiește Marele Premiu al Belgiei din calendarul competiției Formula 1 . Pilotul belgian Jacky Ickx a câștigat 8 mari premii și a terminat de două ori pe locul doi în Campionatul Mondial de Formula 1. Thierry Boutsen este un alt pilot belgian ce a câștigat 3 curse în 1989 și 1990.  În 1920 orașul Anvers a găzduit Jocurile Olimpice de vară, în 2000 Belgia a găzduit împreună cu Olanda Campionatul European de Fotbal iar Beneluxul și-a depus candidatura pentru a găzdui ediția din 2018 a Campionatului Mondial de Fotbal.


Gastronomie

Belgia este cunoscută la nivel internațional pentru specialitățile ei gastronomice. Numeroase restaurante belgiene pot fi găsite în ghiduri gastronomice importante, ca de exemplu Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii prăjiți și midiile sunt printre cele mai cunoscute specialități belgiene, dar există numeroase specialități locale. Belgia este renumită pentru ciocolata produsă aici, numeroase mărci locale devenind foarte cunoscute pe plan internațional. Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialități de bere. Berea Belgiană conține una dintre cele mai mari varietăți de beri de calitate din lume, de la bere blondă și brună până la celebrele beri trapiste și lambic. Originile berii belgiene se găsesc în evul mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu și mai târziu ca un mijloc de a-și rotunji veniturile. Cu toate că actualmente producția de bere este dominată de corporațiile internaționale Inbev și Alken Maes, continuă să existe aproximativ 125 berării independente în întreaga țară[9].

Belgia  

Belgia GeografieGeografie GeografieGeografie GeografieGeografie IstoriaIstoria IstoriaIstoria • Viața culturală belgiană a avut tendința

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you