Pavaza Carpatilon Numarul 8

Page 1

Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 1

P a v a z a ®

C a r P a t i l o r Publicaţie lunară independentă de informare şi atitudine civică. Sprijină Grupul de Iniţiativă.

Fondator: Lilian Cătălin Vişoiu

27 martie 2011 - Se distribuie gratuit!

Anul II, Numărul 8

Avram Iancu

“BALKAN - TUNEL”

Conceptul

1824 - 1872

România-Bulgaria

“ BIO ”

Editorial

ER OI Î N V R EMU R I TU LBU R I !

Am asistat de curând la un adevărat scandal iscat de gestul necugetat ori premeditat al unui individ care a vrut să lovească întrun simbol naţional sau, poate, doar să iasă în evidenţă cu orice preţ. Din păcate pentru societate, se pare că acţiunea, premeditată sau nu, i-a reuşit pe deplin şi datorită unei mediatizări intense a incidentului. Aşa cum era de aşteptat, societatea românească a reacţionat imediat, oamenii privind cu indignare la ceea ce s-a întîmplat. Au fost şi mulţi care, mai temperaţi din fire, încercînd să desluşească adevărul din spatele „cortinei”, au putut gândi “la rece” situaţia. Una peste alta a ieşit în evidenţă faptul că societatea românească este aşezată, în curs de maturizare, iar românii sunt uniţi atunci când valorile lor naţionale sunt atinse. Poate şi mai important, am costatat că acţiuni de natura celei la care facem referire atrag imediat oprobiul public, reacţia oamenilor fiind promptă. Pavăza Carpaţilor militează pentru respectarea şi apărarea legilor, pentru apărarea suveranităţii naţionale şi a integrităţii teritoriale a României, pentru apărarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale oamenilor, pentru dezvoltarea, progresul şi afirmarea ţării, pentru un trai mai bun al românilor. Cât priveşte întâmplarea la care fac referire, devenită notorie, amintesc că în data de 15 martie 2011 am putut afla cu toţii din presă şi am urmărit la televizor

imagini despre incidentul petrecut la Miercurea Ciuc, în piaţa publică, unde, un individ pe nume Csibi Barna a organizat un spectacol în care o păpuşă din paie cu chipul lui Avram Iancu a fost „judecată” şi „condamnată” la moarte „prin spânzurare” de către un „tribunal”. Grotescul scenei nu a putut fi egalat decât de nemernicia din spatele acestei acţiuni, şi spun aceasta pentru considerentele pe care le voi enumera pe parcurs. De altfel, faptele acestui individ, aşa cum era de aşteptat, au intrat în vizorul autorităţilor, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele penale. Chiar dacă acest lucru s-a întămplat, între timp fiind iniţiată şi o acţiune pe cale administrativă, individul având şi calitatea de funcţionar public în cadrul Direcţiei de Finanţe Publice Harghita, considerăm necesară cercetarea faptelor sub aspect penal şi pentru considerentele ce vor fi precizate mai jos. Raportat şi la condiţiile concrete în care faptele s-au petrecut, solicităm, pe această cale, instituţiilor statului să se autosesizeze în acest caz. Astfel, aşa zisa piesă de teatru instigă la ură pe considerente de natură etnică, culminând cu spânzurarea personajului ce întruchipează o personalitate istorică a românilor, Avram Iancu, un erou naţional foarte îndrăgit de români. “Piesa de teatru” a fost prestată întrun loc public care a permis o mediatizare suficientă atât la nivel local, prin accesul direct al persoanelor la faţa locului (o piaţă publică în care erau oameni şi, mai ales, copii minori), cât şi la nivel naţional, prin prezentările televiziunilor, autorul premeditând (dat fiind natura şi gradul de sensibilitate pe care tema abordată a generat-o în conştiinţa cetăţeanului) şi totodată conştientizând mediatizarea de care acţiunea sa va avea parte la nivel naţional. Pericolul social rezultă şi din faptul că la “piesa de teatru” au luat parte copii minori, aşa cum reiese şi din materialul audio-video prezentat de televiziuni. În acest caz, impactul este unul cu totul deosebit şi poate avea urmări grave în ceea ce priveşte dezvoltarea psihică normală ulterioară a minorilor prezenţi sau care au luat cunoştinţă în orice alt mod de eveniment. “Spectacolul” la care minorii au asistat întrun loc public a avut o anumită duritate, un anumit impact asupra psihicului lor, prolifererând violenţa, dispreţul faţă de fiinţa umană şi învrăjbirea între oameni, pe motive etnice sau de altă natură. Totodată, mesajul per ansamblu (impactul creat), prin conţinut, este unul ce poate perturba normala dezvoltare a tinerilor şi nu numai.

Este evident pentru toată lumea că prin această acţiune, la care au asistat inclusiv minori, se face propagandă împotriva Statului Naţional Unitar Român, se instigă la violenţă, la nerespectarea Constituţiei şi a legilor statului, se instigă la ură între oameni pe motive etnice şi se creează o stare de încordare între cetăţenii aceluiaşi stat. Nu în ultimul rând, se crează un precedent periculos pentru buna convieţuire a cetăţenilor unui stat. Acest domn Barna ar trebui să ştie că îi sunt tolerate „fanteziile creative” de felul celei prestate, atâta vreme cât acestea nu depăşesc cadrul restrâns al proprietăţii domniei sale, nu sunt exprimate în public, nu produc scandal şi atâta vreme cât prin exercitarea drepturilor sale, pe care Constituţia i le recunoaşte, nu încalcă drepturile constituţionale ale altor cetăţeni. Având în vedere personalitatea ilustrului Avram Iancu, eroul nostru naţional, iubit şi respectat de toţi românii, ba chiar şi de unii unguri care au văzut în el dorinţa de dreptate şi libertate, nu putem să nu dăm o replică de bun simţ celor care încearcă să lovească în fiinţa naţională, în istoria noastră, în eroii noştrii, în demnitatea noastră naţională. Replica noastră priveşte sesizarea instituţiilor statului român în privinţa cercetării legalităţii şi consecinţelor unor astfel de fapte astfel încât să se înţeleagă că asemenea manifestări extremiste nu îşi au rostul în secolul XXI întro ţară modernă, membră a Uniunii Europene şi membră NATO, în care preocupările oamenilor ar trebui să fie altele. Pe de altă parte, ca cetăţean, sunt scandalizat şi iritat de acest atac direcţionat în special spre latura sensibilă a românilor, atac care urmăreşte destabilizarea conştiinţei naţionale şi inducerea unei anumite stări de vulnerabilizare a cetăţeanului, de scădere a moralului, de timorare prin ofensarea valorilor supreme ale naţiunii: eroii săi, istoria sa, credinţa, familia şi alte valori fundamentale. Din acest punct de vedere replica noastră este directă şi conţine atât solicitarea de autosesizare şi implicare a instituţiilor statului, pe cale legală, în descurajarea unor astfel de manifestări, dar mai ales dorim să transmitem un mesaj de susţinere a memoriei celui care a fost Avram Iancu, un om pentru care ultimul dor a fost „sa-şi vadă naţiunea fericită”. Dacă din această experienţă a rezultat şi ceva pozitiv, a fost dovada unităţii românilor, indiferent de etnie, în a condamna astfel de manifestări.

Mă întreb, dacă ar mai fi trăit, ce ar fi simţit şi ce cuvinte ar fi găsit pentru tot ce s-a întâmplat marele nostru poet patriot Adrian Păunescu, părintele Cenaclului Flacăra, unde baladele despre marele Avram Iancu îi înflăcărau pe români !

Lilian Cătălin Vişoiu


Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 2

Pagina 2

S TA R E A N AT I U N I I ,,BALKAN-TUNEL”

O NOUĂ LEGĂTURĂ FEROVIARĂ ŞI RUTIERĂ ÎNTRE ROMÂNIA (RO) ŞI BULGARIA (BG), PRIN SUBTRAVERSAREA DUNĂRII LA GIURGIU-RUSSE de la Feteşti – Cernavodă au fost realizate (proiectare şi execuţie) numai de către specialişti români. În ţară există de asemenea societăţi şi specialişti care pot realiza subtraversări fluviale.

În prezent capacitatea de utilizare a actualului pod Giurgiu-Russe este redusă la 22%. Ca urmare începând cu anul 1999 s-a reluat ideea realizării acestui Proiect, a cărei denumire sugestivă ,,BALKAN-TUNEL” a prezentat un interes deosebit atât la SUMMITul internaţional de dezvoltare durabilă de la Johanesburg (26 august - 4 septembrie 2002) cât şi la Conferinţele europene de dezvoltare economică a bazinului Dunării de la Bucureşti–România (8-9 octombrie 2003), Budapesta– Ungaria (8-9 mai 2006) şi Belgrad–Republica Serbia (10-11 noiembrie 2005) Problema realizării unui sistem de subtraversare a Dunării între Giurgiu şi Russe nu este recentă. O alternativă la podul peste Dunăre de la FeteştiCernavodă al inginerului Anghel Saligny a fost proiectul unui tunel peste Dunăre al altui vizionar român, inginerul A. Călinescu. În prezent capacitatea de utilizare a actualului pod Giurgiu-Russe este redusă la 22% şi nu din lipsa traficului ci datorită faptului că la intensităţi ale valurilor Dunării de gradul 3-4, pilele nr.4 şi 6 ale podului Giurgiu-Russe se mişcă ameninţător, drept pentru care traficul auto şi de cale ferată a fost restricţionat la 5 km/h. Ca urmare începând cu anul 1999 s-a reluat ideea realizării acestui Proiect, a cărei denumire sugestivă ,,BALKAN-TUNEL” a prezentat un interes deosebit atât la SUMMIT-ul internaţional de dezvoltare durabilă de la Iohanesburg (26 august - 4 septembrie 2002) cât şi la Conferinţele europene de dezvoltare economică a bazinului Dunării de la Bucureşti–România (8-9 octombrie 2003), Budapesta– Ungaria (8-9 mai 2006) şi Belgrad–Republica Serbia (10-11 noiembrie 2005). 1. AMPLASAMENTUL PENTRU O NOUĂ TRAVERSARE RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ LA GIURGIU – RUSSE îndeplineşte condiţiile esenţiale privind interesele naţionale în domeniul dezvoltării reţelei rutiere şi feroviare pe teritoriul românesc şi al racordării acestei reţele la coridoarele internaţionale de transport prevăzute de Uniunea Europeană. Este de remarcat preocuparea continuă a Ministerului Transportului pentru atragerea şi definitivarea acestor coridoare internaţionale pe teritoriul României pe traseele cele mai avanrtajoase pentru reţeaua naţională de transport. Astfel traversarea se află pe coridorul IX care leagă ţările din nordul şi nord – estul Europei de ţările din sud – est Grecia şi Turcia (trecând prin Bulgaria) şi de aici spre orientul apropiat şi mijlociu. Totodată această traversare este legată direct din Bucureşti şi de coridorul IV (Dresda/Nurenberg – Praga – Bratislava/Viena – Budapesta – Bucureşti – Constanţa), formând culoarul IVB care pleacă din Bucureşti şi se continuă prin Bulgaria spre Grecia şi Turcia. Drumurile naţionale din România aflate pe aceste coridoare sunt reabilitate sau în curs de reabilitare. Reabilitarea căii ferate pe coridorul IV este de asemenea demarată. Între Bucureşti şi Giurgiu, Ministerul Transporturilor a elaborat studii pentru construcţia autostrăzii Bucureşti Giurgiu, o investiţie care va trebui să fie corelată cu o nouă traversare la Giurgiu destinată creşterii capacităţii de transport şi evitarea strangulărilor de trafic în viitor (figura 1). 2. OPORTUNITATEA CONSTRUCŢIEI UNEI NOI TRAVERSĂRI LA GIURGIU – RUSSE este legată de următorii parametri: - creşterea traficului rutier şi feroviar pe ruta Bucureşti – Giurgiu generat de evoluţia favorabilă a economiei româneşti şi bulgare. - creşterea traficului rutier şi feroviar de pe coridoarele IX şi IV în special generată de schimburile de mărfuri cu ţările balcanice şi orientul apropiat, va cere de asemenea sporirea capacităţilor de transport la punctul de traversare Giurgiu – Russe. - actualul pod mixt feroviar şi rutier existent la Giurgiu – Russe are o vechime de aproape 50 de ani, necesită lucrări de întreţinere şi reparaţii costisitoare şi are o capacitate limitată (2 benzi rutiere şi o linie de cale ferată).

4. IMPACTUL SOCIAL ASUPRA MEDIULUI Din primele analize efectuate, prin realizarea acestei noi traversări, impactul cu mediul este influenţat favorabil. Un sistem de monitorizare al traversării va fi racordat la sistemul de monitorizare deja implementat în zona Giurgiu – Russe de către Agenţia de protecţia Mediului din Municipiul Giurgiu. În zona Giurgiu se dispune de forţă de muncă specializată care poate fi utilizată la construcţia directă sau la producţia indirectă pentru confecţionarea prefabricatelor, semifabricatelor confecţiilor metalice, uzina de aer comprimat, transporturi, etc. Se apreciază că pentru execuţia traversării se vor crea cca 8000 locuri de muncă. Întreţinerea şi exploatarea traversării, precum şi serviciile ce vor fi generate de noua traversare vor aduce noi locuri de muncă.

Fig. 1. Amplasamentul pentru o nouă traversare rutieră şi feroviară la Giurgiu - Russe

Podul existent va fi menţinut în circulaţie şi în viitor, preluând o parte din traficul rutier şi feroviar. 3. POSIBILITĂŢILE TEHNICE DE REALIZARE A TRAVERSĂRII Traversarea se poate realiza fie printr-un pod mixt de şosea şi de cale ferată sau printr-un tunel. Dintr-o primă analiză soluţia de traversare cu tunele rutiere în lungime de 3100 m prezintă unele avantaje şi anume: - începerea lucrării pe etape: un prim tunel se va realiza pentru două benzi rutiere într-o perioadă de cca 2 – 21/2 ani, iar cel de-al doilea tunel cu aceleaşi caracteristici se va executa cu aceleaşi utilaje în continuare pe o perioadă de încă 2 ani. - după prima etapă se va pune în funcţiune primul tunel pentru două benzi care va asigura sporirea capacităţii de transport corespunzătoare creşterii parţiale a traficului şi începerea recuperării investiţiei prin taxele de trecere; în continuare în etapa a II-a se va mai construi un tunel rutier pentru încă două benzi care la terminare va asigura dezvoltarea capacităţii de transport a trecerii la nivelul capacităţii de transport a autostrăzii Bucureşti – Giurgiu; - sporirea capacităţii de transport pentru traversarea căii ferate se va putea realiza ulterior şi independent de traversarea rutieră, având în vedere că depăşirea capacităţii de transport pe actualul pod pentru 1 fir de cale ferată se prevede pentru viitorul mai îndepărtat. De altfel, construirea unui tunel de cale ferată apare mai costisitor şi ar putea fi înlocuit cu un pod feroviar; - din punct de vedere al bazei materiale şi al capacităţii de concepţie şi de execuţie, în România există societăţi şi specialişti cu experienţă pentru realizarea acestor construcţii inginereşti La execuţia lucrării şi la exploatarea şi întreţinerea traversării vor fi create noi locuri de muncă, apreciate la cca. 8000. Podul rutier de la Giurgiu – Vadul Oii şi podul mixt

5. FINANŢAREA INVESTIŢIEI Investiţia a cărei valoare se apreciază la cca 500 – 600 milioane USD va trebui să fie asigurată de o societate pe acţiuni care va obţine creditele necesare interne şi internaţionale. Această societate va fi mandatată apoi cu exploatarea şi întreţinerea traversării. Concesionarea acestui obiectiv la un consorţiu intern sau inrenaţional poate constitui de asemenea o soluţie care se va putea aborda. Montajul financiar se va putea realiza după elaborartea studiului de fezabilitate, care va trebui să demonstreze oportunitatea şi rentabilitatea acestui obiectiv (figura 2). 6. CORELAREA INIŢIATIVEI CU AUTORITĂŢILE BULGARE Decizia alegerii unui amplasament pentru traversarea Dunării pe sectorul de frontieră româno – bulgar aparţine celor două ţări. Este de înţeles că interesele celor două ţări pot fi diferite pentru un amplasament sau altul. Având în vedere pregătirile din ultimii ani ai infrastructurii rutiere şi feroviare româneşti pe coridoarele IV B şi IX ale Uniunii Europene, varianta traversării Dunării la Giurgiu apare evidentă pentru interesul nostru naţional, mai ales dacă se adaugă şi faptul că prin această variantă traficul internaţional este tranzitat pe un teritoriu românesc de lungime mare. Variantele de traversare la Calafat – Vidin sau Bechet – Oreahovo, convenabile pentru partea bulgară nu rezolvă avantajos interesele româneşti nici sub aspectul politicii deja începute pentru programul de reabilitări de drumuri şi construcţii de autostrăzi şi nici sub aspectul înscrierii traversărilor pe coridorul IX (Europa de Nord şi Nord Est cu Europa de Sud – Est şi legătura spre Asia). Traversările prin aceste puncte de frontieră Vidin şi Bechet necesită alte investiţii în infrastructura reţelei de transport românesc şi un grad de utilizare al reţelei noastre mai redus pentru traficul internaţional, cu consecinţe economice defavorabile. În plus aceste traversări se află într-o zonă unde există alte traversări apropiate (pe teritoriul iugoslav la Porţile de Fier II, la 80 km de Calafat).

O în ţeleger e pe baz ă de tr atative cu partea bulgară ar putea să conducă la o accep tar e a dou ă tr aver s ăr i, u n a la Calaf at – Vidin ca r e s e va r ealiz a de p ar tea bu lgar ă ş i alta la G iu r g iu – Ru s s e, car e s e va r ealiz a de par tea r omân ă .

G. I. N. Fig. 2. Legăturile rutiere şi feroviare între România şi Bulgaria prin subtraversarea Dunării la Giurgiu – Russe


Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 3

PUNCTUL

PE

I

Pagina 3

Verdele crud al primăverii

Primăvara este anotimpul întoarcerii la viață a tuturor nevertebratelor și vertebratelor aflate în hibernare, un repaus existențial obligatoriu din cauza factorilor climatici nefavorabili în anotimpul geros. Primăvara este totodată și anotimpul exploziei vegetale, a mult așteptatului verde crud. Clorofila din frunzele plantelor și hemoglobina din sânge sunt două substanțe proteice de importanță vitală, hemoglobina se combină cu gazele respiratorii (O2 și Co2) iar clorofila este pigmentul care absoarbe energia luminoasă pentru a participa la desăvârșirea unui proces grandios numit fotosinteză.O reclamă TV a unei clinici de top din Anglia se încheia cu imaginea câtorva ramuri de fag cu frunze aflate la început de vegetație. Asocierea este semnificativă pentru a promova optimismul legat de

speranța de viață a celor aflați în suferință. La vreme de sărbătoare,bucuria verdelui crud era manifestată în Bucovina prin așezarea în fața porților a unor plăntuțe cu frunze asemănătoare celor de mușcate și flori cu petale galben-aurii, plante numite popular „calcea calului”, ce se găsesc din abundență în locuri cu umiditate crescută. Concetățenii noștri ce poartă nume de sfinți (Sf. Gheorghe) obișnuiau să impodobească porțile cu ramuri de fag, un obicei ce marca parcă și bucuria sosirii primăverii. Covorul vegetal de primăvară din pădurea de foioase de lângă sat, pădurea Valea Murelor, este format dintr-o varietate de genuri și specii printre care și „Floarea paștilor” care are ca denumire științifică „Anemone nemorosa„.Termenul „nemorosa” pentru a denumi specia este sugestiv la

această plantă firavă cu flori albe și frunze sectate. Anemona va fi nemuritoare atât timp cât pădurea va exista și va crea condiții propice perpetuării. Deși sunt organisme vii, plantele n-au rațiune, ele se perpetuează conform legilor naturii, însă omul, ființă superioară înzestrată cu funcții psihice, are menirea să asigure apariția verdelui crud în fiecare primăvară. Verticalitatea firelor de iarbă, a arborilor și arbuștilor, ce constituie o floră specifică fiecărei zone geografice, se impune mai mult ca oricând să fie păstrată, conservată, ocrotită pentru ca beneficiarii O2 să nu se afle într-un declin existențial. Această preocupare pentru perpetuarea verdelui crud al primăverii este de fapt un semn de civilizație,de conștiință socială. Evadarea omului în spațiul natural face parte dintr-o civilizație a recreerii ,a deconectării, așa cum se întâmplă deseori în zilele de sărbătoare când concetățenii noștri găsesc întotdeauna un loc de un pitoresc aparte și anume Ruda. Există pe Ruda unele văi adânci care au pe margine arbori falnici ce-și ating coroanele formând parcă un tunel,sunt arbori care au supraviețuit tuturor vicisitudinilor naturii (torente puternice pe văi,trăsnete) și creează parcă un peisaj de basm. Să fie lăsat basmul să fie citit și de cei ce vor veni în urma noastră. Profesor Elena Pârtoacă

Staţi liniştiţi! Nimic nu e în regulă! În ultimii ani comuna noastră este greu încercată de tot felul de indivizi care ocupând diferite funcţii şi-au luat libertatea şi puterea de a face tot ce îi taie capul. Nici cel care conduce comuna momentan nu face excepţie. Împreună cu domnii consilieri ,se pare că a avut grijă să ne facă un părculeţ pentru copii, să amenajeze şcolile, grădiniţa, monumentul şi împrejurimile de lângă monument, să aducă investitori prin zonă cum este cel cu struţii care se pare că iar dă semne de viaţă , dar cel mai important lucru pe care l-a făcut a fost să ne ia ochii cu aceste lucruri şi să fie ocupat cu tot felul de probleme , mai puţin cele importante: furtul de lemne şi cariera de la Cocorasti. Dar, staţi liniştiţi, cu asemenea oameni la conducere ce-i mai rău de acum începe.. Acum că lucrurile se precipită din ce în ce mai rău la noi în comună, poate că ar fi momentul sau chiar al 13-lea ceas în care ar trebui să realizăm că lucrurile au scăpat de sub control. Nu aşa trebuie să arate comuna noastră. Fenomenul ia amploare chiar sub ochii noştri. Cu toate amenzile care se dau şi cu întreaga activitate a poliţiei locale pădurea tot

se fură… Din spusele celor care ne trimit diverse informaţii pe adresa de email se pare că cei care fură cu adevărat şi încurajează fenomenul sunt oameni cu atribuţii şi responsabilităţi în comună, sunt tocmai cei care ar fi trebuit să stopeze fenomenul. Situaţia a ajuns la un punct critic , punct în care ar trebui să lăsăm indiferenţa şi comoditatea deoparte şi să strângem rândurile pentru a le reaminti celor care au uitat că nu suntem o comună de laşi. Haideţi să nu luăm lucrurile ca atare şi să facem din aceste subiecte o obişnuinţă. E momentul să ne implicăm şi să demonstrăm că suntem responsabili şi că ne pasă de ce se întâmplă în jurul nostru. Nimeni nu o să vină de la sine putere să ne rezolve problemele, e datoria noastră să facem ca lucrurile să se schimbe în bine. Haideţi să lăsăm criticile şi bârfele scoase doar de dragul de a vorbi la o parte şi să încercăm să căutăm soluţii la problemele cu care ne confruntăm pentru că toţi le vedem, dar prea puţini vorbesc despre ele. E necesar să ne solidarizăm pentru un scop comun: Binele Măgureniului.

Ju s t ian a Op rea

INEDIT Să batem câmpii şi foarte multe recorduri, cu primarul din Măgureni! Articol apărut în publicaţia AltPHel în mai 2010 la Ploieşti Gheorghe Iarca vrea să transforme comuna Măgureni din temelii. De obicei, un primar obtuz ar fi văruit pomii şi ar fi dat câteva petreceri cu muzică populară şi ansambluri folclorice, la căminul cultural din sat. Iarca are însă alte planuri, unele mult mai ambiţioase, dacă pot să le zic aşa. Vrea să aducă Măgureniul la stadiul de comună internaţională, care să fie luată cu asalt de germani plicticoşi, de englezoaice urâte şi grase şi chiar de grupuri de suedeze în călduri. Vrea ca japonezii să facă scurtă la mână, din cauza milioanelor de poze pe care le vor face aici. Domnul primar e mic de statură şi are ochii uşor ieşiţi din orbite, dar cine nu i-ar avea, cu un asemenea proiect în faţă? M-a invitat şi în birou şi a rugat o secretară să-mi aducă nişte apă plată, cu lămâie. „În curând, Măgureniul va deveni cel mai frumos orăşel turistic din ţară, cu un număr record de vizitatori”, mi-a spus, obligându-mă, practic, să beau prima gură de apă şi să amân leşinul pentru mai târziu. Domnul Iarca a găsit câteva firme din Bucureşti, care îl vor ajuta să se bată, de la egal la egal, cu Bora Bora şi cu Insulele Maldive. „Care sunt obiectivele turistice?”, întreb şi îmi dau seama, după felul acid în care mă manifest, că Gazeta de Măgureni ar putea să-mi facă o ofertă concretă să lucrez la departamentul de investigaţii. Visul primarului se desfăşoară în jurul unui baraj, care va fi construit pe râul Prahova. „Cum intri, pe dreapta, va fi un sanatoriu. Apoi o să avem un mini port”, îmi spune. Îmi păstrez totuşi calmul meu specific şi îl întreb senin: „Cum adică mini port?”. „Păi, un mini port e un port ceva mai mic”, mă linişteşte domnul Iarca, demonstrându-mi că ştie ce face. Adică nu vor trece toate panaramele de tancuri petroliere prin apele noastre. Nu vrea să facă totuşi circ la Măgureni. Lista obiectivelor e abia la început. „Vom face debarcader, telegondolă, o insulă pe piloni şi câteva hoteluri şi pensiuni. Trebuie să angajăm şi nişte salvamari, pentru obiectivele turistice pe care le avem. Stai aşa! Salvamari sau salvamont?” Se uită pierdut pe proiectul din faţa sa. „Aoleu, salvamari!”, se miră şi el de

amploarea proiectului. Decid să-l scot din impas: „Păi, la câtă apă o să fie şi la câţi pensionari nemţi vor veni, care stau mai prost cu înotul, aveţi nevoie şi de salvamari.” Mă gândeam chiar s-o aducă şi pe Pamela Anderson şi să-i propună să alerge cu ţâţele pe afară pe plajele nisipoase de la Măgureni. Un cetăţean din comună dă buzna în birou, cu un teanc de acte la subraţ. Era întrun conflict deschis cu o vecină, care intrase cu câţiva centimetri pe pământul lui. Ne-a luat un pic gândul de la Pamela, dar am reuşit să-l expediem destul de repede. Aveam planuri mai importante. Domnul primar continuă: „Vom face o agenţie de turism, un centru medical, un port nautic, un heliport şi un centru SPA”. Nam rezistat şi l-am întrebat de ultimele două: „Heliportul e pentru turiştii străini care vor veni, pentru că le va fi mult mai uşor să vină cu elicopterul şi să aterizeze direct pe apă. Centru SPA habar n-am ce e, dar nu poate să fie ceva rău.” Cei care n-au elicoptere pot veni cu submarinele, domnul Iarca fiind hotărât să construiască şi nişte parcări subacvatice. În legătură cu centrul SPA a cam nimerit-o. Nu e nimic rău. Ne mai întrerupe o mamaie care vroia un ajutor social pentru lemne. Deşi mă aşteptam să vrea o subvenţie pentru caniculă, că tot vine vara, femeia insista cu lemnele. Am scăpat şi din ghearele babei. Trecem la obiectivele de agreement ale proiectului. „Vom avea aici, în Măgureni, cel mai impresionant centru de terapie cu delfini”. I-am cerut mai multe amănunte, dar n-am obţinut decât un ridicat din umeri sugestiv şi o privire pierdută. Cred că ar fi părut mai în largul lui dacă ar fi făcut un centru de terapie cu maidanezi. Delfini n-a văzut decât în filme, dar cu câinii era obişnuit. Pentru paza obiectivelor, n-ar fi fost rău să aducă şi câţiva rechini. Ne adunăm şi trecem mai departe. „Tot aici, la noi în comună, vom avea: centru de hidrobiciclete, cinematograf, mall, patinoar, centru de schi nautic, crescătorie de peşti şi un centru de surfing.” Iată că sătenii din zonă, amatori de surfing, îşi vor vedea visul cu ochi. Se vor da cu placa râul Prahova. Cred totuşi că se va importa apă din mările şi din oceanele lumii. „Credeţi că se poate face surfing la Măgureni?”, l-am

întrebat, sperând să-mi spună şi despre valurile cu spume pe care le va cumpăra de la marii producători în domeniu. Deşi lăsa senzaţia că nu prea ştie ce dracu’ e ăla surfing, plasându-l în mintea lui între aeromodelism şi lupte greco romane, mi-a spus: „Bineînţeles că se poate face. Orice se poate face, dacă îţi doreşti cu adevărat acest lucru.” Puteam chiar să organizăm, peste câţiva ani, Campionatul Mondial de Surfing, la Măgureni. Echipa locală, cu noile condiţii create, poate participa chiar în Champions League. Domnul primar Iarca mi-a închis definitiv gura cu următorul argument: „Pentru acest proiect vom angaja 5.000 de femei de serviciu. Asta ca să vă faceţi o idee.” Pentru ca interviul să pară serios, l-am întrebat şi de costuri. „Cred că o să coste cam 400 de milioane de euro.” Domnul Iarca a vorbit deja cu preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, pe care spune că l-ar fi convins să bage nişte bani în proiectul de la Măgureni. Primarul i-a scris şi doamnei Udrea, de la Ministerul Turismului. I-a povestit în amănunt despre mini portul comunal şi chiar despre delfinii psihologi, pe care-i va aduce în sat. N-a primit deocamdată nici un răspuns, dar încă mai speră. Proiectul a fost deja aprobat de Consiliul Local Măgureni. Am încercat să aflu şi ce cred oamenii din comună. Un domn care vindea cartofi chiar lângă Primărie nu prea credea în planurile primarului. „Port ne trebuie nouă, pe criza asta? Cel mult poate să facă un lac de agrement.” „Măi, tată, cum dracu’ să se facă port la noi în sat? Trebuie bani serioşi. De unde să ia el milioane şi milioane de euro, pe criza asta?”, îmi spune un pensionar agitat. Întreb o doamnă într-un trening roşu, care îmi răspunde tranşant. „Dacă face ceva pentru oameni, ca să aducă turişti, să facă. Dacă sunt şmecheriile lor şi afacerile lor, să stagneze imediat.” Vor fi angajate 5.000 de femei de serviciu, pe criza asta. De ce să nu susţinem acest proiect? Sursa: www.altPHel.ro link: http://www.altphel.ro/?p=398

Terenuri la "dispoziţia" primăriei Măgureni!!! În urma retrocedării, în comuna Măgureni, jud. Prahova au rămas nerevendicate multe terenuri. Situaţia respectivă este urmare a decesului proprietarilor de drept iar moştenitorii (care mai existau şi erau în cunoştinţă de cauză) nu au cunoscut locaţia sau au fost dezinteresaţi în a-şi apăra proprietatea (ulterior şi-au dat seama de greşeala făcută). Aşa se explică printre altele faptul că în zona "Ograda" prin decesul domnului Alexandru Avramescu, fost posesor al unei însemnate suprafeţe de teren, de al cărui nume ne leagă multe amintiri (fost proprietar al minei de cărbuni din "Roşioara", cel prin contribuţia căruia s-a instalat curentul electric în comună între anii 1930-1933 înaintea altor sate apropiate, cât şi altele) au fost împroprietărite persoane ce nu aveau tangenţă cu localitatea dar unele activau în cadrul primăriei comunei. Ar fi de interes local dacă d-l. primar, ce are acces la documentele în cauză ar face investigaţii în acest sens şi ne-ar prezenta rezultatul. O altă cauză posibilă ,vehiculată printre cetăţeni dar nesusţinută prin documente, este acordarea titlurilor de proprietate prin renunţarea la anumite suprafeţe de teren. Dacă se tot tergiversează clarificarea punerii în posesie a locuitorilor cu terenurile pe care le moştenesc de la străbuni, de ce să nu intuim un scop ascuns: trecerea în proprietatea primăriei şi folosirea ulterioară a acestor suprafeţe. Este un punct de vedere. D-l. primar, probabil va analiza şi ne va da un răspuns competent şi sincer în ziarul lui. Nu aşa cum procedează acum, fiind indiferent la semnalele noastre. De asemenea, s-a încheiat recesământul terenurilor agricole, fiecare cetăţean a declarat suprafeţele pe care le deţine şi le foloseşte. În schimb, spre surprinderea mea plătim impozit pentru suprafeţele specificate în adeverinţele de punere în posesie eliberate în anul 1991, care în unele cazuri sunt mai mici. Dvs. cetăţenii cum gândiţi? Multe ar fi de comentat pe această temă. Este un început. Vas ile C oj ocaru


Pavaza Carpatilor - Nr. 8 - 27 martie 2011 _Pavaza Carpatilor.qxd 06.04.2011 10:18 Page 4

PROPUNERE-MESAJ

Pagina 4

Bunele practici agricole

CONSTITUŢIA - ÎNŢELEPCIUNE ŞI PUTERE CE-I BUN, CE-I RĂU În România noastră persistă un păcat: Când un copil se naşte se crede învăţat Când om matur devine e mai deştept ca toţi Şi nasul şi-l înalţă de doisprezece coţi, Uitând că fiecare este deştept cît poate Şi că în mintea lui nu pot încape toate. Citiţi, deci, şi pe alţii că poate au de zis Şi alte lucruri rare, ce încă nu s-au scris. Ei nu vor şti nicicând ce este rău,ce-i bine, Să guverneze ţara aşa cum se cuvine Nu pot s-o facă singuri, fără cei mulţi, ca noi Şi fără să citească în teancul de nevoi. Le dau acum prilejul pe ei să se cunoască Căci poate s-or gândi şi alţii să citească. Cu toate că mai buni, mai harnici ei se ştiu Cred că mai mult se poate şi mă apuc să scriu. CONSTITUŢIA ÎNŢELEPCIUNE ŞI PUTERE Când degete de ploaie ne scutură acoperişul caselor, ne întrebăm de unde vine apa, cine ne-o trimite, cât timp va ploua, ce va fi după aceea şi căpătăm răspunsuri singuri sau ajutaţi. Când înfloreşte o floare ne întrebăm de unde are atâta putere şi atâta frumuseţe. Aflăm dintr-o carte sau de pe internet imediat. Când ne întrebăm însă ce drepturi şi ce obligaţii avem în societate, luăm Constitutţa ,de unde trebuie să le aflăm pe toate. Conţinutul şi forma Constituţiei, ca lege, reprezintă voinţa guvernanţilor, a poporului, fiind fundamentată pe democratism. Constituţia nu este o lege oarecare, ea trebuie să fie foarte aproape de perfecţiune. Ceva imi spune însă că nu este chiar în regulă cu Constituţia noastră. Am avut prima constituţie de după revoluţie la 8 decembrie 1991. La art.149 se prevedea că "Prezenta Constituţie intră

în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată Constitutţa din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată." Prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional din18/19 decembrie 2003, s-au adus unele modificări şi completări Constituţiei din 1991, au fost actualizate denumirile articolelor şi au fost renumerotate articolele. Noua broşură cu textul Constituţei are titlul " CONSTITUŢIA ROMÂNIEI 2003 " şi menţiunea :" Constituţia României 2003 este forma republicată a Constituţiei României din 1991 ,cu actualizarea denumirilor şi renumerotarea articolelor, revizuită prin Legea nr.429/2003, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, confirmat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 22 oct.2003." Deasemeni la Art.153- Intrarea în vigoare se prevede că :"Prezenta constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată Constitutţa din 21 aug.1965 este şi rămîne în întregime abrogată," NU SE SPUNE CĂ S-AR ABROGA ŞI CONSTITUŢIA DIN 1991 , DAR SE VORBEŞTE ŞI DE CONSTITUŢIA ROMÂNIEI DIN 2003. Deci avem două constituţii,una din 1991 şi una din 2003 ? Sunt oameni plătitţi care sunt obligaţi să răspundă la această întrebare. Era ,oare ,greu să scrie la art.153 o menţiune că numai" modificările şi completările aduse Constituţiei din 1991 prin legea 429/2003 intră în vigoare la data aprobării lor prin referendum naţional,urmând ca restul articolelor nemodificate să ramână în vigoare, făcându-se în acelaţi timp o nouă numerotare a articolelor ,acolo unde este cazul ? " Deasemeni la art.156 se arată şi că: "Constituţia modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ,

România are una din cele mai întinse suprafeţe cu potenţial agricol din Europa. Economic vorbind agricultura, dea lungul timpului, ne-a scos din multe dificultăţi, cu alte cuvinte pământul ne poate salva… Dispunerea naturală ne ajută. Tot ce avem de făcut este să folosim această resursă în avantajul nostru.Conform programului ‘Dezvoltării iniţiativelor antreprenoriale, în mediul rural’există o serie de bune practici agricole care pot contribuii la conservarea solului şi care trebuie respectate dacă dorim să practicăm o agricultură durabilă. 1. Nu da foc miriştilor! În mod tradiţional agricultorii considerau că prin această practică ar favoriza realizarea lucrărilor agricole necesare pentru pregătirea următoarei campanii pentru însămânţare economisind astfel energie şi apă. În realitate, incendierea miriştilor diminuează fertilitatea solului, pe termen mediu şi lung, deoarece se pierde o parte importantă din materia organică. În plus arderea miriştilor distruge insectele şi nevertebratele care sunt utile pentru sol, diminuând astfel o sursă de hrană pentru fauna salbatică, sărăcind calitatea peisajului şi mai ales favorizând eroziunea. 2 Utilizează cu grijă apa pentru irigaţii. Apa care ajunge în sol poate să antreneze stratul cel mai superficial al solului şi să preia astfel covorul fertil. Din acest motiv este foarte important să reglăm apa pentru irigaţii în funcţie de caracteristicile terenului, de panta acestuia, şi de cantitatea de apă ce urmează să fie folosită. 3 Practică încărcări adecvate cu Dipl. Ec. Paul Neguriţă animale . Este important să

cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare." Oare despre ce denumiri e vorba, despre toate ? O nouă numerotare se dă tuturor textelor, chiar şi unuia nemodificat ? Nu se poate modifica textul unui articol fără modificarea numărului ? Sau este vorba numai de texte adăugate? Cam multe întrebări fără răspuns. Ultimele modificări aduse constituţiei mi se par insuficiente . În constituţia actuală se prevede că pot iniţia revizuirea constituţiei Preşedintele României la propunerea guvernului, cel puţin un sfert din numărul deputaţilor sau senatorilor dar şi cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Prin urmare eu singur nu pot iniţia modificarea Constituţei, deşi am o serie de propuneri de modificare, pe care le consider absolut justificate şi vi le supun şi dvs. spre analiză. CONSTITUŢIA Când Domnul l-a creat pe om I-a dat pereche dar şi-o lege Să nu se - apropie de pom, Secretul lui să nu - l deslege, Însă , ispita mult mai mare, L-a dus pe acesta în păcat Şi călcând legea în picioare El fructul interzis i l-a mîncat. Şi singur n-a mai fost pe lume, Cu el o altă lume s-a născut Şi făr-a mai avea o lege - anume, Fărădelegile pe dată au crescut. Şi speriat că nu se mai termină Cu petele din comportarea lor, Au dat o lege ca s-aducă vina Acelor care uită de pacea florilor. Ea este sfântă, scrisă sau orală, Blîndă sau aspră , pentru fiecare Şi tuturor le este ea egală Atâta în iubire cât şi în neiertare. Aşa cum e, ea trebuie respectată, La asta voi aveţi soluţia De nu revine Domnul înc-o dată Să ne arate ce e Constituţia !

cunoaştem care este încărcarea maximă cu animale pe care o poate suporta un teren. Suprapăşunatul distruge covorul vegetal al terenului, lăsându-l fără protecţie faţă de efectele vântului şi ale ploilor, distrugând stratul superficial al solului, care în multe cazuri, este cel mai fertil. 4. Utilizează păşunile, pământurile şi islazurile abandonate. Pe pământurile abandonate se poate produce o invazie de vegetaţie ierboasă şi cu arbuşti, care creşte riscul de incendiu urmat de eroziune. Când într-o zonă apare în mod semnificativ această problemă a terenurilor abandonate, devine util să se profite de aceste resurse prin intermediul păşunatului excesiv. În acest fel se vor rentabiliza terenurile cu ajutorul unei abordări durabile şi, în acest timp, se vor evita riscurile de incendiu. 5 Practică rotaţia culturilor. Această practică îmbunătăţeşte pământul fără a fi necesar a se recurge în mod exclusiv la îngrăşăminte artificiale pentru a-l recupera. Jumătate din populaţia globului lucrează în agricultură. În România, oamenii, işi muncesc pământul, din ce în ce mai puţin. Suprafața agricolă a României a scăzut uşor de la un an la altul. Terenurile nelucrate, pun în pericol și culturile din împrejurimi. Ţinând cont că o bună parte din populaţia de la sate este formată din bătrâni, aceştia nu mai pot face agricultură, nu au bani pentru a-și achiziționa utilaje și nici încredere de a-și da terenurile în arendă, de teama să nu fie păcăliţi, lasă suprafeţe din ce în ce mai mari nelucrate. Şi astfel începe ‚ blestemul pământului’…

Oana Daragiu

SANATATE -MEDIU

Conceptul bio Fie că se referă la alimentaţie, textile (fibre din bumbac, lână, mătase, in, cânepă, iută, bambus), cosmetice (săpun, produse de îngrijire şi produse de machiaj), detergenţi (detartranţi, dezinfectanţi, detergenţi bio) sau combustibili (bioetanol), conceptul bio înseamnă în primul rând RESPECT, mai multă grijă, responsabilitate şi atenţie deosebită pentru mediu, sănatate, pentru noi, pentru viaţă. În acest context, termenul bio se referă la orice produs provenit din agricultura ecologică; pentru obţinerea sa nu se folosesc produse chimice de sinteză (ierbicide, pesticide, fertilizanţi artificiali sau hormoni de creştere), ci produse organice naturale, reciclate iar principiul de bază pentru cultivare este rotaţia culturilor. Producţie controlată În ceea ce priveşte producţia de fibre bio, garanţia unui tratament ecologic se referă numai la cultivarea materiei prime, nu şi la etapele tehnologice de transformare (albire, colorare), însă, în acest sens există reglementari şi certificări în vigoare, precum Standardul Oeko-Tex 100 iar la nivel european există institute de verificare acrediatate pentru controlul exigenţelor impuse de un astfel de standard, respectiv controlul nocivitaţii coloranţilor, interzicerea metalelor grele, formaldehidei sau a altor substanţe toxice pentru toate componentele produsului, de la material, inserţii, până la accesorii. Este interzisă deasemenea utilizarea organismelor modificate genetic. În plus, standardul Oeko-Tex 100 ia în considerare utilizatorul final al produsului, fiind vizaţi în special copiii, persoanele cu pielea sensibilă, din aceasta categorie făcând parte produsele textile pentru copiii cu vârsta până în 3 ani, jucării de pluş, lenjerie, etc. Cultura de bumbac reprezintă una dintre cele mai poluante culturi ale planetei, deşi acoperă doar 2.5% din suprafeţele cultivate. Plantaţiile convenţionale de bumbac sunt mari consumatoare

SONDAJ DE OPINIE

de pesticide şi sunt supuse unor numeroase tratamente chimice intensive şi unui sistem de irigaţii la scară largă, având un impact negativ asupra mediului. S-a impus deci, revenirea la metodele tradiţionale de cultivare, care să favorizeze agrosistemul şi biodiversitatea. Pentru a menţine productivitatea solurilor şi pentru controlul bolilor şi paraziţilor, agricultorii care practică acest tip de agricultură durabilă, se bazează, de exemplu, pe alternarea culturilor şi intercalarea lor, combinând mai multe specii de plante pe aceeaşi parcelă, ceea ce permite limitarea proliferarii dăunătorilor; utilizarea îngrăşămintelor naturale cum ar fi gunoiul de grajd, compostarea, controlul biologic folosind microorganisme precum Bacillus thuringiensis, Bacillus subtillis (insecticide microbiene), şi plivirea mecanică. Permacultura este o metodă care permite planificarea culturilor, în scopul exploatării la maxim a condiţiilor climatice locale şi geografice şi pentru a maximiza interacţiunile dintre culturi. Agricultura biodinamică ia în considerare ciclurile lunare şi mişcările planetei. Legislaţie În cadrul Uniunii Europene, primul regulament privind agricultura ecologică a intrat în vigoare în 1992 (Regulamentul (CEE) nr. 2092/91), urmat în august 1999 de normele privind producţia, etichetarea şi controlul în efectivele de animale (Regulamentul (CE) nr. 1804/1999). Este general admis că produsele agricole ecologice sunt mai sănătoase şi beneficiază de susţinere puternică la nivel european.

Amalia Ştefaniu

În perioada 27 februarie - 8 martie 2011, în comuna Măgureni, Jud. Prahova a fost realizat un sondaj de opinie la care, printre altele, cetăţenilor li s-a solicitat să îşi exprime intenţia de vot. Astfel, la întrebarea “Dacă mâine ar fi alegeri pentru desemnarea primarului, pe cine aţi alege ? ”, respondenţii şi-au exprimat intenţia de vot astfel : 1. Iordache Gheorghe 2. Iarca Aida 3. Iarca Gheorghe 4. Iarca Mircia 5. Apostolescu Mihai 6. Baciu Florin 7. Dobre Marian

- 19,8 % - 16,9 % - 16,6 % - 14,2 % - 11 % - 10,9 % - 10,6 %

Important ! - în atenţia cititorilor Pavăza Carpaţilor lanzează trei rubrici noi în speranţa găsirii unor modalitaţi de colaborare şi sprijinire a cetăţenilor. 1. “Nimeni nu este mai presus de lege” - rubrică ce va conţine sesizări ale cetăţenilor cu privire la orice ilegalitate de care au luat cunoştinţă, orice nedreptate care li s-ar fi făcut, orice încălcare a unui drept legitim de către autorităţi. În funcţie de dovezile prezentate, veridicitatea faptelor şi aprecierea redactorilor noştri, vom scrie despre problema sesizată. Prin aceasta nu ne substituim organelor abilitate ale statului îndrituite cu soluţionarea acestor sesizări, menirea noastră fiind să atragem atenţia asupra anumitor acte şi fapte. Sesizările pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_investigatii@yahoo.com La solicitarea expresă a autorului, sesizările vor avea caracter confidenţial. 2. “Părerea ta contează” - rubrică ce va conţine articole provenite de la cititori. Articolele se pot referi la probleme actuale cu care se confruntă comunitatea locală sau ţara noastră. Cele mai bune articole vor fi publicate în Pavăza Carpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră, autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să se alăture colectivului redacţional. Articolele pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_articol@yahoo.com 3. “Proiect pentru România” - rubrică ce va conţine articole cu propuneri de proiecte provenite de la cititori. Articolele dumneavoastră trebuie să conţină propuneri de proiecte pe care le consideraţi utile şi oportune pentru localitatea dumneavoastră sau pentru România. Cele mai bune articole vor fi publicate în Pavăza Carpaţilor sub numele autorului. La aprecierea noastră autorul articolului/articolelor trimise poate fi invitat să se alăture colectivului redacţional. Propunerile de proiecte pot fi trimise la adresa de contact : pavaza_project@yahoo.com Termeni si condiţii : Înainte de a trimite un articol sau o propunere de proiect, autorul/autorii a citit şi a acceptat condiţiile de mai jos : Persoana care trimite articolul sau propunerea de proiect către redacţia Pavăza Carpaţilor îsi asumă întreaga responsabilitate juridică pentru conţinutul acestora, inclusiv cea privind încălcarea unor eventuale drepturi de autor ale terţilor. Asupra articolelor sau propunerilor de proiect trimise, publicate sau nepublicate, autorul nu va invoca niciun drept de ordin material prezent sau viitor. Publicarea articolului respectiv a propunerii de proiect rămâne la latitudinea redacţiei Pavăza Carpaţilor. Pavăza Carpaţilor nu va da nicio explicaţie asupra motivelor publicării sau nepublicării unui articol primit. Pavăza Carpaţilor respectă drepturile de proprietate intelectuală ale autorilor articolelor sau propunerilor de proiecte . Articolele trimise trebuie să aibă un conţinut şi un limbaj decent.

Redacţia Pavăza Carpaţilor: Fondator:

(viceprimar) (funcţionar primărie) (primar) (consilier local) (membru grup iniţiativă) (consilier local) (consilier local)

Biblioteca Naţională a României

Lilian Cătălin Vişoiu

Redactor Şef: Justiana Oprea, Paul Neguriţă, Amalia Ştefaniu, Vasile Cojocaru, Gabriel Trăistaru, Redactori: Marian Iordache Colaboratori: Elena Pârtoacă, Oana Daragiu

ISSN 2068 - 9748

contact: pavaza_carpatilor@yahoo.com

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor publicate în Pavăza Carpaţilor aparţine în exclusivitate autorilor. Pavăza Carpaţilor este marcă înregistrată

Copyright © 2011 Pavăza Carpaţilor


Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.