A muri (Creatorul de frumos în lumea gândurilor sale) Murea pe scenă cineva, un foarte bun actor murea şi-un spectator aplauda, iar altul lacrima-şi ştergea. Cel spectator ce-aplauda actor şi el a fost cândva, iar cel ce lacrima-şi ştergea un muritor de rând era. Sau poate invers, dar acum... ani au trecut, vreau să vă spun: un foarte bun actor murea, şi-un spectator aplauda, iar altul lacrima-şi ştergea... Cortina a căzut, noi am plecat. Atât a fost, o clipă, un oftat. Dar clipa ceea nu era de timp, era de înălţare pe Olimp, era de sens, era de legământ, de dăruire şi de crezământ, era de rugăciune, nu de joc. Foc duce oamenilor tot artistul, foc.
DUMITRU MATCOVSCHI