Legea pentru apărarea viticulturii

LEGEA PENTRU APĂRAREA VITICULTURII DISCURS ROSTIT IN ŞEDINŢELE ADUNĂRII DE­ PUTAŢILOR DIN 21 Şl 23 MARTIE 1936 DE

D-l RADU SĂVEANU DEPUTAT AL JUDEŢULUI PUTNA RAPORTORUL LEGII PENTRU APARAREA VITICULTURI'

MONITORUL OFICIAL Şl IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA

CENTRALA

BUCUREŞTI 19

3

6

LEGEA PENTRU APĂSAREA

D

s c u R s

dE. ROSTIT IN ŞEDINŢELE ^DUNĂRII __ PUTAŢILOR DIN 21 Şl 23 fvflARTIE 1936 DE

D-l RADU SĂVEANU PUTNA DEPUTAT AL JUDEŢUL^1

RAPORTORUL LEGII pentru APARAREA

viticulturii

MONITORUL OFICIAL Şl IMPRIMERIILE statului CEMTRALii wa E R I A M P R BUCUREŞTI 19

'

C. 654J-1S.

3

0

if*

Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, ' Am ascultat, cu toată atenţiunea, discuţiunea generală care a urmat în ju­ rul proiectului pentru apărarea viticul­ turii, prezentat de d-1 ministru al agri­ culturii şi domeniilor, şi ţin, dela în­ ceput, să fac o constatare, care este de natură să mulţumească atât pe d-1 mi­ nistru, cât şi pe noi., toţi, deputaţii din această Cameră, anume că din această discuţiune, a reeşit o unanimitate, în, ce priveşte aprobarea proiectului în sine.

(Aplause pe băncile majorităţii1).

Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, începând cuvântarea mea în şedinţa de sâmbătă după amiază, am făcut o constatare care se desprinde din diseuţiunea generală care a urmat în jurul proiectului de lege pentru apărarea viti­ culturii şi anume că, cu prilejul1 acesta, s’a manifestat o unanimitate la toţi ora­ torii care m’aai precedat la această tri­ bună, o unanimitate în ceea ce priveşte recunoaşterea importanţei cţ o repre-

zintă viticultura, ftat din punctai de vedere economie cât Şi din punctai de vedere social, fiscal sanitar, iar pe de altă parte toţi oratorii au recunoscut criza, pc C’Hi'C această ramură de producţie o străbate în mommbul de faţă.

Ca o concluziuue logică a acestor conSta ţări, am avut de înregistrat declaraţiunile tuturor partidelor politice, care, prin reprezentanţii domniilor lor, __evident, unii făcând anumite obiecţiun! — nu adoptat punctul de vedere au promis votul l°r al guvernului pentru acest proiect de lege. (Aplause pe lăncile majorităţii).

In adevăr, d-lor, începând cu d-1 de­ putat Argetoianu, care, în comisiune, cu anumite obiecţiuni pe care le-a fă­ cut, a declarat că votează proiectul de le»’e; d-1 deputat Fritz Konnerth, din partea partidului german; d-1 deputat Oiurescu, drn partea partidului d-Iui d-1 deputat Serdici (teorge Brătianu; d-1 deputat Gbelmegeanu, dm par­ Şi tea partidului Maţiona-l-Ţărăncsc; d-1 deputat Adain Ionescu, din partea Fron­ tului Românesc şi d-,1 deputat Topciu, din partea partidului Naţional-Creştiu, tpţi au declarat, făcând anumite obiec-

i) Acest discurs, început îu şedinţa din 21 Martie, a fost continuat In şedinţa Adunării Deputaţilor clin 23 Martie 1936.

4

fauni

Pv . ua-re voiu avea onoarea să le în pplne? în fafa* dv., pentru a vedea teavă maSUră sunt întemeiate — eă voIn Proi€c^ul de lege propus, rână a^,es^ acord complet, care există în urile Camerei pentru adoptarea

« Şp»* voce ,disonantă, aceea a partidului Nacare a respins proiecâud că nud va vota. dP n°i, respingerea proiectului Y'iri.'!'6 Partidul Maghiar este o doq a m plus că chestiunea viticolă este •mare chestiune naţional-românească. ' P ause pe băncile majorităţii).

7, or deputaţi constatarea aceasta V ^ care ara făcut-o' — a unanimităţii tle uneşte în această chestiune de ?lare importanţă naţională — este imiiciiraţoare. In momentul chiar în care potriva instituţiei Parlamentului se Vju bacuri foarte violente, noi răspune!n Prin acest acord care există între mi pe marile chestiuni, care sunt la oidinea zilei şi, trecând peste disensiuu„e Poetice care ne despart, ne dăm nidiia şi colaborăm într’o perfectă ar... n o nie atunci când este vorba de o mai una organizare economică a ţării noap re-, acelaşi timp, este foarte îmbu‘Uiatoare această unanimitate şi pentru d-1 ministru al agriculturii şi domeuiilo:r, care a pus atâta suflet în rezolva1 ea crizei viticole. (Aplause pe băncile majorităţii). . ^orJ dacă ne-am găsit în această una­ nimitate pe daniile mari, evident eă au existat oarecari obiecţiuni în ceea ce pi iveşte ^economia, proiectului de lege în unele măsuri pe care le preconizează. înainte de a intra în discuţia acestor obiecţiuni^ să-mi permiteţi să vă atrag atenţia că criza este mai mult decât gravă. Ceea ce se petrece astăzi, când an început lucrările de primăvară în toate podgoriile româneşti, este o trage­ die, Am avut informaţii de. dată foarte recentă, care ne-au arătat că preţurile de I

asto.....

vânzare a vinurilor nobile din regiumea judeţului Putna, în regiunea Panciu şi Ţifeşti, au atins limite necunos­ cute până azi. Vinurile au fost vân dute în cursul săptămânii trecute, pentru a putea furniza fondurile necesare începerii lucrărilor, cu 12 până la 20 lei decaliitru, când ştim că fiecare decali-tru de vin costă pe producători cel pufan 30 de lei.

Aceasta este situaţia actuală în pod­ gorii.

Dacă o constatăm,, trebue însă să o şi remediem. Eu cred că primul gest de îm/brăţişare cauzei podgorenilor, pe care am putea, să-l facem, este să scur­ mam pe cât posibil discuţiile şi să pro­ cedăm cu un ceas. mai de vreme la vo­ tarea legii. (Aplause pe băncile majo­ rităţii).

D-lor, am spus că sunt oarecari opi­ nii egre au fost expuse dela această tribună şi care au constituit o critică a proiectului de lege.

Eu cred că trebue să examinăm întâiu care sunt cauzele care au provocat criza viticolă şi, numai după ce vom stabili aceste cauze^ să vedem dacă proîectul actual de lege le înlătură sau le lasă să continue şi astfel1 să vedem dacă criticile aduse proiectului sunt sau nu întemeiate.

Sunt cauze permanente ale. crizei vi­ ticole, sunt cauze trecătoare, sunt cauze profunde, sunt altele numai superficiale.

Criza aceasta, care nui este proprie ţă­ rii româneşti, şi care atinge m momentul de faţă toate statele viticole, are două mari cauze: în primul rând, suprapro­ ducţia şi, în al doilea rând, subconsumaţia.

D-1 C. Argetoianu: D-le raportor, îmi daţi voie o mică întrerupere, ca să vă aduc la cunoştinţă un fapt pe care l-am \ constatat, eu. Este şi o lipsă de organi­ zare totală în comerţul vinului. Am fost ieri la Rupea. In toata regiunea Rupea şi Ilomorod, vinul se vinde în detaliu eu

5 28 şi 32 litru, Vasăzică, vinul se vinde în detaliu, în inima Ardealului, într^’o regiunea întreagă, cu preţul cu care în podgorii se cumpără un deealitru.

D-l G. A. Cuza: In Basarabia este mai - grav. In anumite regiuni, vinul se vinde eu ziua. Poate d-l ministru este infor­ mat; consumatorul intră în vie, plăteşte 5 lei şi bea dela răsăritul până la asfin­ ţitul soarelui, depinde de forţa lui de îngurgitare.

D-l V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor: Efectul hiibilizilor.

D-l Radu N. Săveanu, raportor : Eu cred însă că aceasta se va remedia prin fondul pe care ni-1 va asigura dis­ poziţiile art. 4 din proiectul de lege, care fond va fi întrebuinţat şi pentru comercializarea produselor viilor noas­ tre.

Cred că dispoziţiile acestui articol vor putea să înlăture unele din anomaliile care există în momentul de faţă îu ce priveşte desfacerea produselor podgo­ riilor noastre.

D-lor deputaţi, am spus deci că o primă cauză a actualei crize viticole este supraproducţia. Asupra acestui punct nu am fost de acord cu d-nii deputaţi Serdici şi Ghelmegeanu. Onoraţii repre­ zentanţi ai partidului Naţional-Ţărănesc ne-au arătat că nu văd o criză de supraproducţie, că aceasta suprapro­ ducţie este mai mult aparentă şi' că în realitate există o supraproducţie nu­ mai de vin inferior, iar că vinul cel bun se găseşte îritr’o producţie normală, deci există echilibru între producţie şi con­ sumaţie.

D-lor deputaţi, în momentul de faţă găsim pe piaţă, pe picior de egalitate şi cu aceleaşi drepturi în consumaţie, şi vinul din hibrizi producători direcţi şi vinul cel nobil. Nu putem face o distincţiune îhtre vinul nobil şi între vinul din hibrizi, în ceea ce priveşte produc­ ţia, deoarece se află pe picior de egali­ tate în comerţ. Atunci trebue să ne ui-

tăm la cantitatea întreagă eare s’a pro­ dus. Or, această cantitate este mult prea mafe faţă de nevoile de consum ale ţă­ rii' noastre. De aceea eu cred că obiecţiunea nu este întemeiată.

Pe de altă parte eu trăiesc înt-r’o re­ giune de podgorii în care aproape nu avem hibrizi, deoarece la o întindere de 17.000 de hectare, pe care o ocupă viile . de viţă nobilă în judeţul Putna, nu există decât vreo 2.200 de ha. de vie de hibrizi producători direcţi. In toamna aceasta s’a petrecut un fenomen de su­ praproducţie, pe care regret că nu l-a văzut d4 deputat Serdici. Podgorenii din toată regiunea au lăsat o parte din viile lor neculese şi le-au îngropat cu struguri cu tot. Aceasta, după ce recur­ seseră la -toate mijloacele posibile pen­ tru ca să poată să-şi facă vasele neeesare recepţiei acestei producţiuni, trans­ formând în acest scop tot ce au avut dis­ ponibil. Deci, este şi o supraproducţie a vinurilor nobile.

D-lor, s’ar putea, obiecta că acum un an a fost un an mult prea abundent, din cauza eondiţiunilor atmosferice cari au fost. favorabile.

Da, şi aceasta a fost o cauză, însă adevărata cauză este că au venit pe rod anul trecut o serie întreagă de plantaţiuni care au fost făcute acum 5—6 ani de zile.

D-lor deputaţi, acest fenomen al su­ praproducţiei şi eare constă în desechilibrul care există în momentul de faţă înti-e producţie şi consumaţie, în cifre ar reprezenta, după datele statistice, cam 2 milioane jumătate hectolitri în plus, faţă de producţia pe care am avut-o în medie între anii 1922—1928.

Atunci aveam o producţie medie de 6 milioane şi jumătate hectolitri, iar azi am trecut de 8 milioane şi jumătate hectolitri. Şi, d-lor deputaţi, să-mi daţi voie să vă atrag atenţia că acestea sunt cifrele statistice oficiale arătând numai canti-

6

taţile declarate şi noi cu toţii ştim cât se declară faţă de recolta adevărată.

D-lor deputaţi, dacă supraproducţia este una din principalele cauze ale cnzei viticole, să vedem din ce derivă această supraproducţie?

In primul rând, din^ mărirea supra­ feţelor cultivate cu vii în ţara românea­ scă. Intr’adevăr, dacă vedem statisticile care în 1920 arătatu 190 mii ha vii, în 1924 găsim 245.000 ha vii, iar astazi avem în produeţiune 380—400.000 ha de vii.

Evident, că nu este un fenomen pro­ priu Ţării Româneşti. Acelaşi fenomen se produce şi în celelalte state viticole.

Insă, din fericire pentru ele, nu în ace­ eaşi proporţie în care fenomenul s’a pe­ trecut la noi. In ultimii 32 de ani, în toată lume^, avem o mărire a suprafe­ ţelor cultivate eu vii de 681.000 ha, pe când în Ţara Românească, după cum am avut cinstea să vă arăt adineauri, avem numai dela 1920—1936, 210.000 ha, plus de plantaţiuni.

Se vedem ce face proiectul nostru de lege pentru a1 stăvili această* cauză a cri­ zei viticole.

In art. 1, proiectul de lege interzice pentru o perioadă de cinei ani, orice plantaţiune nouă. Această perioadă de cinci ani poate fi prelungită, printr’un simplu jurnal al Consiliului de miniş­ tri, eu încă cinci ani, dacă rezultatele aşteptate dela această dispoziţiune a art. 1, nu sunt atinse în acest interval.

O a doua cauză a crizei viticole ar £ mărirea randamentului la hectar. In tr’adevăr, d-lor, randamentul la hectar a dat rezultate îmbucurătoare la înce put, pentrucă la început fiecare podgorean îşi putea valorifica produsul sau.

Mărirea acestui randament constitue în momentul de faţă o mare cauză a crizei •de supraproducţie.

Din ce derivă această mărire de randament ?

In primul rând întinderea viilor dela

deal Ia câmp.- Calităţile Paraa^t dela şes sunt de aşa natură, în C%rţi hectar de vie la- şes are, în mult® P y un randament dublu, şi mai xn^re c ia > decât un hectar de vie la dealart. 7, In art. 4, ^alineatul ultim, Şi A care care se ocupă cu zonele viticole _in pe viitor se va cultiva viţa de vie, Pr0; iectul nostru înlătură această cauza şi înlătură deci efectele dezastroase ce ie-a avut asupra viticulturii această îutmdre a viilor din locul lor normal şi na* tural de cultivare dealul, în câmpia mânoasă a ţării noastre, proprie culturii tuturor plantelor.

D-lor, a doua cauză a măririi ra^f' men tului sunt, incontestabil, plantările de varietăţi ele mare produeţiune, pe ■care le-au făcut podgorenii îu ultima vreme.

Prin dispoziţiunile cuprinse la aTt. 4, în virtutea cărora de azi înainte podgorenii nu mai pot să-şi planteze decât va­ rietăţile port şi altoi, care sunt autori­ zate de minister, cred că vom putea sa înlăturăm una din cauzele caire au pro­ dus mărirea randamentului.

Ajung acum la una din cauzele mari ale măririi randamentului, la cultivarea eu viţă de hibrizi producători direcţi.

D-lor deputaţi, dela început trebue să fac o constatare, că întreaga Adunare este într’un perfect acord în ce priveşte această chestiune. Prin declaraţiuniie făcute de d-nii deputiarţi care m’au pre­ cedat la această tribună, am văzut că toţi sunt de acord pentru înlăturarea hibrizilor din cultivarea viei.

D-lor, ce sunt hibrizii aceştia? Pen­ tru multă lume, hibrizii sunt încă un semn de întrebare.

In '187*0, când în Franţa a fost o mare criză viticolă diaitorită filoxerei, ş’a re- \ curs la viţele altoite provenite din Ame­ rica. Aceste viţe, însă, pentru a fi culti­ vate, aveau nevoie şi de o îngrijire mare Şi, în acelaşi timp, de o cheltuială foarte

\

7

1

J

mare. Şi atunci s’a încercat să se facă aceste încrucişări între varietăţile indi­ gene franceze şi viţele sălbatice ameri­ cane ; o lucrare care merită toată atenţi­ unea, dar care n’a produs până în mo­ mentul de faţă toate rezultatele ce se sperau. Ca probă că n’a produs aceste rezultate nici acolo, este expunerea de motive făcută de d-1 Flandi>n, anul tre•cut, în Camera franceză, când a cerut •Camerei votul pentru scoaterea viţelor de hibrizi; d-1 Flandin arată, în expu­ nerea d-sale de motive, rezultatul mo­ dest la. care s’a ajuns în această direcţie şi calitatea proastă pe care o produc încă viile de hibrizi producători direcţi.

Dacă în Franţa, unde sunt produeâ-tori direcţi interesaţi, cum este „Sei*bel“ şi cum este „Coudee“, s’a ajuns Ia rezultate foarte puţin încurajatoare, la noi situaţia este mai proastă. Am adus •cele mai proaste varietăţi din Franţa, lucru pe care îl constată şi d-1 raportor al comisiunii de agricultură în Senatul francez.

Am în faţa mea raportul d-lui Eu­ gene Rouard, care spune că în ţările •străine s’a exportat din Franţa tot ceea ce rămăsese pepinieriştilor şi toate acele viţe pe care francezii nu le acceptau să le planteze.

Vasăzică, noi avem în Ţara Româ­ nească cei mai proşti hibrizi pe care Franţa nu-i accepta în cultivare.

D-lor deputaţi, dacă aceasta, este planta care este cultivată la noi şi care prin producţia de proastă calitate şi prin producţia excesivă contribue într’o egală măsură şi la criza de supraproduc­ ţie şi la criza de subconsumaţie, înţeleg foarte bine pentru ce am găsit unanimi­ tate în glasurile dv., pentru ai aproba măsura luată de art. 3 din legea noas­ tră, care interzice pe viitor înmulţirea, Teplantarea sau înlocuirea în lipsuri a hibrizilor producători direcţi.

In această chestiune, partidul Na-ţional-Creştin, prin d-1 deputat Topciu, a făcut o declaraţie de principiu catego­ rică : anume că este împotriva hibrizilor.

In . cursul unei lungi' pledoarii, foarte interesantă, pe care d-sa a făcut-o, a cerut însă să nu distrugem aceste plantaţiuni, care au o mare importanţă îu anumite regiuni, ei să -căutăm să le gă­ sim debuşeuri — evident debuşeuri la spirt şi la oţet. Eu cred, d-lor, că dacă am găsi aceste debuşeuri şi n’am lua măsurile de restricţiune prevăzute la art.

3, am ajunge exact la un efect contrar celui ce-1 urmărim, atât noi cât şi d-1 Topciu, adică dispariţia hibrizilor, căci, dacă le găsim debuşeuri şi posiblităţi de vânzare vinului acestuia, este evident că cultura acestei plante se va înmulţi.

Deci, este o contrazicere între dorinţa dela care pleacă d-1 deputat Topciu şi efectul la care ar ajunge, dacă conclu­ ziile sale ar fi luate în considerare.

De altfel, d-lor, numai în treacăt trebue să semnalez că este o contrazicere flagrantă şi între ceeai ce susţinea d-1 Mumuianu, reprezentantul la Senat al partidului Naţional-Creştin în această direcţiune şi între ceea ce a susţinut d-1 Topciu, reprezentantul aceluiaşi par­ tid în această incintă.

D-1 D. Topciu: D-le raportor, dv. fa­ ceţi o mică greşală.

Intre ceea ce a declarat d-1 Mumu­ ianu la Senat şi ceea ce am susţinut eu, este un perfect acord. D-1 Mumuianu vorbeai atunci numai despre viticultură, făcând o deosebire între viţa nobilă şi hibrizi. Insă, atunci când legea prevede o anumită dispoziţie în privinţa spirtu­ lui de cereale, atunci lucrurile se schim­ bă. Noi înţelegem să fie înlocuiţi hibri­ zii, dacă prin aceasta este vorba să ve­ nim în ajutorul viţei nobile; dar ca să înlocuim hibrizii numai ca să sprijinim spirtul de cereale, aceasta am spus că nu trebue s’o admitem.

8

D-l Radu N. Săveanu, raportor : N’a fost în gândul nimănui să sprijine spirtul de cereale. De altfel eu am să vă demonstrez că, prin economia legii noastre, spirtul industrial nu va mai exista peste 5 ani în eonsumaţiune.

D-l D. Topciu: D-lie raportor, ches­ tiunea aceasta, am- desvoltat-o alaltăieri Şi nu cred că mai este nevoie să revin asupra ei. Discuţiunea pe care am fă­ cut-o va rămâne cel puţin în arhivele parlamentare.

D-l Radu N. Săveanu, raportor : D-le^deputat Topciu, eu vă spun lucrul următor: dacă găsesc debuşee mari pro­ dusului viilor de hibrizi, eu încurajez desvoltarea acestui produs.

Aşa că, măsurile luate de art. 3, pe de o parte, iar, pe de altă parte, acel amendament pe care l-a arătat d-l ministru al agriculturii şi domeniilor şi care inst-itue o taxă uniformă...

D-l C. Argetoianu: Am vrea-o uni­ formă, dar nu este uniformă1. t D-l Radu N. Săveanu, raportor : Uniformă în sensul că se consideră că fiecare hectar de vie produce un mini­ mum de 100 deealitri.

Acest minimum se impune în mod obligatoriu, iar ceea ce se produce peste acest minimum va plăti taxa de consumaţie, care este scăzută dela 7 lei şi 50 bani., la 6 lei.

Cum din această dispoziţiuhe va re­ zulta un fond de circa 70 milioa ne, după aprecierile d-lui ministru al agri­ culturii şi domeniilor, acest fond va fi întrebuinţat pentru răscumpărarea vii­ lor de hibrizi.

D-lor deputaţi, cu aceste explicaţiuni în ceea ce priveşte viţa de hibrizi pro­ ducători, putem să trecem la a doua cauză a crizei viticole, la sub consuma-ţie.

Subconsumaţia rezultă din scăderea consumaţiei pe cap de locuitor, care, în România, era de 35 litri şi care a ajuns la 31,4 litri, în timp ce producţia trece

dela 6 milioane şi jumătate de hecto­ litri, la 8 milioane şi jumătate hecto­ litri şi chiar, cred, mult mai mult.

Dacă suntem a patra ţară viticola,, după suprafeţele de vie pe care le cul­ tivăm, nu suntem decât a noua ţară consumatoare de vin. In primul rând este Franţa, cu 145 de litri consumaţie pe cap de locuitor; apoi, Italia, eu IOT litri consumaţie pe cap de locuitor; Spania, cu 80 litri, şi aşa mai departe, ajungând la România cu 31,4 litri con­ sumaţie pe cap de locuitor.

O cauză a crizei de subconsumaţie, evident, în primul rând trebue s’o atri­ buim' crizei generale, care a sărăcit peconsumator. O altă cauză este datorită faptului că vinul se găseşte astăzi în co­ merţ la un preţ mult superior aceluia la care este vândut de producător. Deşi la producător, vinul se vinde cu 8—IO ori mai scump decât înainte de 1916, în comerţ, în unele localuri, vinul a ajuns la preţuri inabordabile.

D-l N. C. Popescu: Trebue un control.

D-l Radu N. Săveanu, raportor r D-lor, împotriva acestei specule evident Că trebuiau luate măsuri. De aceea, proiectul conţine o dispoziţiunie, pe care o considerăm' ca; foarte bună, prin care se creează un fond prevăzut la art. 44.

Prin administrarea acestui fond de că­ tre Ministerul Agriculturii,—care ia aavizul conform al unei comisiuni, în care sunt reprezentanţi ai viticulturii—v eu cred că vom putea să comercializăm şi să aducem în comerţ un vin de o ca­ litate superioară celui care se găseşte astăzi şi la un preţ inferior celui pe care îl avem astăzi în comerţ.

D-lor, a doua cauză ar fi alegerea greşită de varietăţi cultivate de către podgoreni. Este o greşeală a podgoreni­ lor, care au lăsat chestiunea calităţiiviilor pe planul al doilea şi s’au preo­ cupat de cantitate, ^producând un vin în mare cantitate, dar calitativ mai pu-

*

9

1

să se scoată imeţin bun. Este evident că, în felul acesta, dustrial. S’a cerut ea oaue va° am îndepărtat dela consumaţiune o diat întreaga cantitate de alcool industrial, care se consum' ofimare parte din clientelă.

Atunci, d-lor, prin art. 2 şi 4 ale pre­ cial în Ţara Românească.

D-voastră cunoaşteţi foarte bine greuzentului proiect de lege, supunând ori­ • ce plantaţi un e nouă unei autorizaţii tăţile financiare prin care trecem»; prealabile a Ministerului Agriculturii şi ştiţi că, pentru a se putea asigura J1 carea strictă a prezentului P1’01^ , Domeniilor, vom putea să redăm regiu­ nilor noastre ele podgorii acele calităţi lege, este nevoie să se găsească o a se umple de vie pe care le-au avut îu trecut; în rile dela alte capitole, spre îl lasă scoaterea acelaşi timp, noi vom putea, prin aceste golul bugetar pe care _ spirtului industrial din consumaţie. _ autorizaţiuni, să facem; pe viitor vinuNoi am fi fost foarte mulţumiţi şi rile-tip, tip Odobeşti, Dealu-Mare, Cot­ nari şi aşa mai departe, ceea ce va fa­ d-1 ministru al agriculturii a depus oa e cilita foarte mult posibilităţile de ex­ insistenţele, — dacă am fi putu . imediat întreaga cantitate de spu port ale ţării noastre.

D-lor deputaţi, o altă cauză a crizei dustrial din consumaţie. Din^ cauza ci de subeonsumaţiune, — poate cea mai ficultăţilor bugetare, nu sau puiin importantă, — este prezenţa în această scoate decât 2-20 vagoane anul acesta, consumaţiune a alcoolului industrial. rămânând ca pe viitor să se scoată cate o cincimle în fiecare an.

(Aplause).

Prin măsurile pe care proiectul de Dar s’a mai ridicat obiccţiunea că în lege1 le ia în tot capitolul 4, începând cu acest articol nu se prevăd sancţiuni. art. 37, se ajunge la scoaterea din eon- D-1 ministru al agriculturii a raspun s sumaţiune a alcoolului industrial, în- la S'enat în această chestiune, arataml cât de greu îi este să prevadă, intr ml tr’un termen de cinci ani de zile.

Pentru primul an, avem o cantitate proiect de lege al Ministerul» Agnculde 454 vagoane, care trebuese luate cu turii, sancţiuni în contra Ministei u ui precăcleyo dela fabricile de spirt de vin. de Finanţe. Dacă aţi lua însă m eoiisi■ : seriozitatea cu care s a studiat Deci, o creştere a consumului spirtului deraţie din vin de 220 vag., faţă de situaţiunea la Ministerul de Finanţe acest proiect reală de astăzi, nu de cea legală. In art. de lege, greutăţile pe care le-a întâmpiuat d-1 ministru, al agriculturii, pen­ 21 din legea monopolului se specifică că se ia o anumită cantitate, dar art. 21 tru ca să poată scoate măcar treptat spirtul industrial din consumaţie şi dacă nu a fost respectat până astăzi şi nu se lua., decât o cantitate pe jumătate din aţi ţine seama că şi golurile bugetare, produse prin scoaterea spirtului indus­ ceea ce trebuia luată.

D-1 D. Topciu: Ar fi interesant să trial, au fost umplute, cred că^ în- toate ştim, care este primiul an: 193'5/19’36 acestea puteţi găsi garanţia că vom aplică acest proiect de lege (aplause pe sau 1936/1937 ?

D-1 V. P. Sassu, ministrul agriculturii băncile majorităţii). Iar în ce priveşte ■'uvernele viitoare, -declaraţiile precise şi domeniilor: 1036/1937.

D-l Radu N. Săveanu, raportor : pe care le-au făcut., atât onoraţii repre­ D-lor deputaţi-, iii cursuil discuţiunii ge­ zentanţi ai partidului Naţional-Ţărănerale s’au ridicat oareeari obiecţiuni, nesCj cât. şi ai celorlalte partide din opo­ cu privire la modul cum! proiectul de ziţie, în această chestiune, sunt o garan­ î*ege scoate din consumaţie alcoolul in- ţie că şi guvernele viitoare vor aplica

10 dispoziţiuuile cuprinse în acest capitol (aplause pe băncile majorităţii).

In ry ,f- Ce observaţinnea făcută de aistinsul nostru coleg, d-1 deputat Ghclcgeanu, că, în realitate, pentru anul n curs, nu se dă nicio cotă în plus spir­ alul de vin, să-mi daţi voe să-i răspund ca este drept că, pe hârtie, până acum lebuiau să se ia 454 vagoane, dar în realitate nu se luau decât 230 vagoane; d' UU surplus pentru anul acesta vagoane.

Cu aceste explicaţiuni, asupra capito­ lului privitor la. spirtul industrial, nu v°iu face decât 6 constatare în ce pri­ veşte oţetul de vin.

Toată lumea este de acord că, în ce priveşte oţetul de vin, soluţiunile adop­ tate de proiect sunt în perfect acord cu nevoile viticulturii. (Aplause pe băn­ cile majorităţii).

De aceea nu am nevoie să mai insist asupra acestei chestiuni.

D-lor deputaţi, în afară de criza de supraproducţie şi de criza de subconsumaţie care au înrăutăţit atât de mult situaţia podgoriilor noastre, una din cauzele acestei situaţii se găseşte şi în pierderea debuşeului extern pe care îl aveam pe vremuri pentru vinurile noastre.

Toată lumea este de acord asupra acestui lucru; însă mie să-mi îngăduiţi să vă arăt^ cam ce reprezintă în practică exportul, în raport cu produeţiunea.

In Franţa, împreună cu Algeria, avem o producţie de circa 90 milioane hectolitri. Din această producţie, cu toată reputaţia pe care o au vinurile franceze, cu toate posibilităţile de pro­ pagandă şi de a face contracte comer­ ciale pe care le are Franţa, cu toate pieţele pe care le are acaparate din ve­ chime, în momentul de faţă nu poate să exporte decât 750.000 hl de vin pe an, adică nici unul la sută din produc­ ţia totală a Franţei şi Algeriei.

D-1 Pamfil Şeicaru: D-le Săveanu, pre­ supunând că o politică înţeleaptă şi prevăzătoare ar asigura podgoriilor noastre un export în străinătate, în con­ diţiile de vinificare de astăzi, am putea noi să satisfacem acest export?

D-1 Radu N. Săveanu, raportor • In momentul de faţă este exclus.

D-1 Pamfil Şeicaru: De aceia, paralel eu eforturile pe care le fac Corpurile Legiuitoare şi toate partidele politice de a sprijini pe podgoreni şi produeţiunea, şi podgorenii să-şi disciplineze producţiunea, să se sprijine pe ei înşişi.

D-1 Radu N. Săveanu, raportor : D-lor deputaţi, în această direcţiune sunt foarte mulţumit să semnalez efor­ tul pe care îl face d-1 ministru al indus­ triei şi comerţului, început întâiu prin alocarea unei sume de 8 milioane, şi în al doilea rând prin găsirea de pivniţe pentru vinificare la Dliişinău, Dealul Mare şi în Ardeal, unde să se facă o vinifieaţie în comun, o standardizare şi o învechire a produselor din aceste re­ giuni.

Dacă aceste măsuri se vor întinde şi în regiunea Odobeşti-Panciu, care poate în momentul de faţă se găseşte în situa­ ţia cea mai tragică, am socoti că masura luată de d-1 ministru al industriei şi comerţului este de natură să satisfacă nevoile imediate ale podgorenilor din această importantă regiune, care merită toată atenţiunea şi toată solicitudinea.

O altă cauză a. crizei viticole este lipsa unei legiferări de protecţiune şi a unei politici vino-viticole.

Proiectul nostru de lege, după cum arăta d-1 Glielmegeanu, în foarte fru­ moasa d-sale cuvântare de alaltăieri, este un program viticol de viitor. Ne lipsea acest program. De acuta. îl avem.

Dar — spunea d-1 Glielmegeanu — nu dă soluţii imediate.

Să-mi îngăduiţi să vă arăt că greşit se susţine că nu dă Soluţii imediate. In

li primul rând, prin dispoziţia capitolului III, privitoare la oţet, se găseşte un de­ buşeu imediat pentru 6.000 vagoane de vin inferior, pe care îl scoate de pe piaţă, din concurenţa vinului bun. In al doilea rând, prin dispoziţia dela ca­ pitolul „Spirt industrial**, se găseşte un debuşeu pentru 220 vagoane în anul acesta, cantitate ce sporeşte în fiecare an cu 150.000 hectolitri. In al treilea rând, proiectul găseşte un fond la art.

44, care, din citirea bugetului general, se vede că este de circa 35' milioane, fond care este întrebuinţat pentru valorifica­ rea viilor şi a vinului şi pentru comer­ cializare. Se permite, în acelaşi timp, fa­ bricarea coniacului la producători, un vechiu deziderat al podgorenilor. Acea­ stă măsură deschide un debuşeu în stră­ inătate unei mari cantităţi de vin, trans­ format în coniac.

Uşurează circulaţiunea prin credi­ tare de taxe. Scoate din consumaţiune

vinurile inferioare, pentrucă sub 84 uh vin nu poate să intre în consumaţiune, iar prin scăderea taxei de consumaţiune, pe care o vom propune printr’un ali­ neat sau articol nou, aducem o uşurare mare în podgorii, scăzând cu 15% taxele de consumaţiune.^ Vedem, deci, că avem şi efecte ime­ diate, pe care le atingem prin noua lege ce vi se propune azi să o votaţi.

D-lor deputaţi, ziceam, la începutul cuvântării mele, că proiectul de lege, cu obiecţiunile pe care am avut cinstea să le examinez, a avut aprobarea dv. unanimă. Să-mi îngăduiţi ca pentru _ această aprobare să vă mulţumesc, în nu­ mele Comisiunii de agricultură, care m’a desemnat ca raportor. In această aprobare vedem noi, şi cred că vor găsi si podgorenii, garanţia aplicării dispoziţiunilor din prezenta lege şi continui­ tatea în grija de protejare a viticul­ turii. (Aplause unanime prelungite).

'

.

'

■

■

)

^'