Buletinul sindicatului viticol de Putna anul III nr 3 martie 1921

t i

\ \

\ >

«

*

Focşani, 25 Martie 1921 «T Tt *

-I:'-

SINDICATULUI VITICOL DE PUTNÂ Rsdasfia §i Administraţia is. sediul Sinriioaiuiui Bulevardul P. P. Carp Fio, 33 •v

ABONAMENTE ANUAL: 10 lei pentru podgorenii cari posedă până la 5 hect. vie.

20 lei pentru podgorenii cari posedă de la 5 hect. îu sus.

Anunţuri şi rccîamo se Primose la Administraţie cu proţurile: Alica publicitate 10 bani cuvântul pentru membri Sindicatului, şi 50 bani cuvântul pentru persoanele streine.

(0 I (ţ

ţ)

t

\

SUMARUL; *

f

■

•

1) Comunicat. *j 2. Prognostic asupra producţiilor viilor 1321, ' ' Gdobesteanu.

•5 1 3). Reţete şi procedeuri practice, D-r .Macri. ' .

4). Cultura pământului ne va salva.

• *. • 5). Situaţia Sindicatului.

• "- • 6). Situaţia pieţei vinurilor în ţară. .,*• < 7). Un producător direct care se aîirină Thomur..

8) Pentru serviciul poştal.

•».

9) Duşmanii.

10). Extras din raportul Socîetăţei Economi ;y*V; 11). Bilanţul Socîetăţei Economia din• Focşani*/*' v12). Anunţuri, etc. ' N

• .-.V ••• ’V

H

• *•

> ;■ A ?jj .* rg-

1

a!

*■

:’'•>*%

t

C6\‘L %

2

SINDICATUL VITICOL DE PUTNA

rrr i.- -*

v

%V \

COMUNICAT

01. AUG. 2018

* ,•

Piatră vânătă, cumpărată fie sindicatul nostru pentru podgoreni, a sosit la Brăila, de unde, se va lua în primire de către delegatul nostru.^.Cererea de vagoane pentru transportul ei la focşani ni s’a aprobat de către Direcţia C. F. R., astfel că, în timpul cel mai scurt posibil, vom începe distribuţia ci, care va avea loc, tot la antrepositele din gara focşani, ca şi anul trecut. Preţul pietrei vinete va fi de 10 lei şi 50 bani kgr. La ridicarea ei, podgoreni: \ vor depune restul sumei ce mai au de achitat prezentând, tot odată şi chitanţa pentru plata acontului.

Intru cât sindicalul mai dispune încă de o cantitate de piatră vânătă, se primesc înscrieri, plâtindu- se acon­ tul de 5 lei la kgr., sau costul în întregime.

Pentru podgorenii din regiunea Ajudului, s’a luat dispoziţia a se trimite în staţia Ajud un vagon cu piatră vânătă. Astfel că cei cari s'au înscris cu cantităţi, sau -cari du nevoe şi cari sunt în apropierea. Ajudului se vor prezenta acolo pentru ca s’o primească.

Tot odată sindicalul mai aduce un vagon de pu/ cioasă şi un vagon de rafie, cari vor Ji la dispoziţia pod­ gorenilor.

«s-SIHRssi <3

\

7 1 /

—L____

J

'T

î"

SINDICATUL VITICOL .DE PUTNA

3

Prognostic asupra producţiei viilor pe 1921, Este necontestat că gerurile ernei care precedează o recoltă viticolă hotărăsc de cantitatea acelei recolte dacă viile n’au fost îngropate.

Esle prea adevărat în acelaş timp că sunt în alte cauze cari contribuesc se avem o recoltă mică, dar în acest articol nu mă voi ocupa de cat de degeratul viilor. t Viile care erneăză în aer liber — după toate somi­ tăţile viticole a Franţei ca: Batanchou, Foex, Degrully, Vialla etc. nu pot resista la scoborâri de temperatură mai mici de 15°. Iar unele varietăţi de viţă cari au măduva mare şi liberul mic nu pot resista nici până la 14°.

Acţiunea nenorocită ce o exercita gerul asupra cor­ zilor de rod constă în craparea liberului în lungul me­ ntalei, iar primavara în timpul sevei ascendente, această sevă se perde într’o măsură de 70% şi deci lasi.arul nu se poate desvolta din această cauză nici 1015 c. m. pană toamna. As l-fel fiind, viile rămân în nefructificare şi cu lipsa de corzi de rod pentru anul următor.

In ce priveşte stricarea sau înegrirea mugurului de pe corzile de rod în timpul unei erni cu tempera­ tură scăzută tare, voi desvolta această chestie într’un articol* ce va apare în numărul viitor al BuletinuluiSindicatului nostru, odată cu concluziile ce exigează titlul acesui articol.

ODOBEŞTIANU.

■

■

4

SINDICATUL VITICOL DE PUTNA

Reţete şi Procedeuri practice Cum se prepară hârtia de fenol ftaleină.

Se ştie că hârtia fenol ftaleină se întrebuinţează de podgoreni, pentru a constata dacă soluţia bordeleză este prea acidă sau prea alcalină ; eâ se roşeşte tare când^este prea alcalină, şi devine roză când este neu­ tră şi rămâne albă, când este acidă. Ee se prepară ast­ fel : se ia hârtie sugativă albă şi se moaie într’o so­ luţie de 3 grame fenol ftaleină (de la farmacie) în 100 grame spirt rafinat, se usucă la umbră şi se taie în făşii de un centimetru de late, pentru a ne servi de ele la nevoe.

Mijloc de a păstră carnea proaspătă, mai multe zile în timpul verei.

Se pune carnea într’un vas, şi se toarnă lapte dul­ ce păhă ce o acoperă; laptele după o zi se va înche­ ga, şi va păstră carnea timp de 7—8 zile în starea în care am puso, fără să se altereze, din contra capătă un gust mai plăcut.

LIMPEZIREA VINURILOR

Afară de filtre sistematice, se mai poate limpezi vinurile şi cu ajutorul diferitelor substanţe introduse în vin care se depun la fund împreună cu tulbureala din el.

Limpezirea prin albuş de ou —La o balercă de 25 decalitri de vin roş, se ia 8 albuşuri de ou, se bate pănă ce. se face spumă, se mai adaogă puţin vin şi se amestecă bine cu un băţ tot vinul, apoi se lasă în repaos 10—12 zile, după care devine foarte limpede.

Limpezirea cu clei de peşte.—Se ia câte un gram de clei de peşte de fiecare decalitru de vin, se' moae cu apă caldă cu o zi mai înainte, apoi după ce s’a

rdkiiUM ■

■'

.

*

I SINDICATUL VITICOL DE PUTNA

5

I îl

muiat bine şi s’a făcut ca o gelatină, se adaogă vin şi se bate bine cu o vărguţa pană ce se fa pe spumă şi se toarnă în vinul de limpezit şi se bate bine lot vinul. Pentru vinul roş este bine să facem aceasta la o temperatură de 12 grade, iar la vinurile albe la o temperatură de 4 grade centigrade.

i

■5

Dr. CONST. MACRI,

: ■

♦

Cultura pământului ne va salva

i

Articolul inspirat din revista franceză Le progres agricole et viticole.

Răsboiul a pus într’o stare de inferioritate situa­

ţia economică a tarei noastre mult mai simţitor ca în alte ţări. Cu această ocazie ne-am convins cu toţii de rolul considerabil ce-1 joacă produsele pământului în economia noastră naţională.

De unde, înainte de răsboi, aceste produse ne în­ destulau ţara şi ne ajutau în acelaş timp, să facem schimb, în condiţiuni perfecte, cu alte articole nece­ sare, din alte ţări, acum, cu mari sforţări, de-nben pu­ tem să producem pentru consumaţiunpa internă şi foarte puţin pentru export. Din această cauză, banul nostru, are o valoare infimă în ţările de unde avem trebuinţă să facem cumpărături şi ne pune într’o si­ tua ţiu ne economică foarte mult inferioară acelor ţări, ceia ce contribue să ne înmulţească, într’o proporţie prea mare, greutăţile de refacere.

Deci, Răsboiul, la noi, nu numai ‘c.ă a consumat şi distrus, dar, îu mod indirect, ne-a micşorat valoa­ rea banului în aşa fel, că va trebui să muncim mult mai mult. ca în alte ţări, pentru ca să ne putem pune . pe o treaptă economică egală cu dftnsele.

•* ' «i *

::u **

v,

i •

>

Ai

.i

•••

(•1

* '•

6

SINDfCATUL VITrCOL DE PUTNA

Pe lângă distrugerile normale ale răsboiului şi scă­ derea mâneîor de lucru, ţara. noastră a trebuit să su­ fere grozava şi sălbateca devastare a armatelor duş­ mane, îăsându-ne fără vite, instrumente şi maşini mai cu seama, pentru care va trebui să vărsăm străinilor, cu atât .nai rnulte miliarde, cu cât valoarea leului nos­ tru e mai mică.

De aceia, pacea ne-aduce atât de greu binefacerile ei.

La aceste greutăţi enorme, se mai adaugă şîntre­ buinţa imperioasă de a plăti statului imposite colosale pentru a-1 salva.

Din această situaţie teribilă, nu ne va putea salva, de cât bogăţia pământului nostru, pe care va trebui să-l muncim din răsputeri, adevarata muncă rodnică şi productivă de valori reale, care singură ne va uşura şi înlesni viaţa, scăpând şi ţara de nevoi.

Pământul ţârei noastre valorează astăzi miliarde, iar dacă socotim şi produsele subsolului, putem să-i Cifrăm valoarea la cel puţin 200 de miliarde.

El aparţine astăzi, sau tinde în inod sigur, să aparţină, în cea mai mare parte acelora cari îl cultivă şi care-1 apără, adică acelora cari trebue să-l poseadă.

Prin urmare, nici o cireustanţă nu se opune, pen­ tru ca el să nu fie lucrat cu râvnă şi dragoste. Din contra, puterea de lucru a cultivatorilor trebue să se dubleze, căci dacă ei au fericirea să stăpânească un .pământ bogat şi mănos, care este a lor propriu, apoi trebue să’l ridice la adevărata lui valoare, lucrându-1, pentru ca să se îmbogăţească pe sine şi ţara. Luptând

în răsboi ca să-şi apere pământul, cu aceiaşi dragoste şi sacrificii, trebue să-l lucreze acum, ca să salveze ţara.

Nici o altă. ociipaţiune nu există pe lume mai fru­ moasă şi mai productivă, şi care să joace un rol so­ cial mai considerabil, ca cultura pământului.

Ar fi o greşală de moarte ca bogăţiile pământii-

■

1

1 i i

v

SINDICATUL VITICOL'DE PUTNA

7

i

Iui nostru, socotite Ia atâtea miliarde, sâ rămână neproductive, fără valoare.

De aceea ţara face apel la cultivatorii de pământ să-l lucreze, să îmbunătăţiască cultura lui, casă scoa­ tă tot aurul ce conţine.

Să-l lucreze, pentru ca să răsbune vremurile, ce ne-au impus a mânca pânea cu cartelă, noi, fiii ţârei celei mai bogate.

Să-l lucreze, pentru a asigura ţârei, pâinea sa cea de toate zilele.

Să-I lucreze^ pentru bunul renume al ţârei noas­ tre eminamente agricolă, pentru a restabili finanţele şi echilibrul economic şi pentru a efteni viaţa.

Să-l lucreze, pentru ca, depăşind propriele noas­ tre trebuinţi, să avem din belşug să dăm şi streinilor, ca să nu mai fim nevoiţi a svârli, peste graniţe, atâ­ tea miliarde, plătind de 6 ori şi mai mult, preţul unui lucru importat.

V La lucru, dar, pentru a se da pământului maxi­ mum de producţie, isvor de avuţie naţională, baza tu­ turor bogăţiilor din lume şi garanţia păcei şi sigu­ ranţei sociale.

GANEA.

i

■

\ -

In numărul viitor vom publica un studiu despre conservarea vinurilor, tradus din revista franceză «Revue de viticulture».

9

. i

T. i

•— .

■.

9

« *.

B3iaiiîa de verificare îşi situaţia SiniicatiiM Viticol "JWW!

Foiiui "numIheă

5 II 12

*4 16 24 32 1

35

40 44 45 52

ki

'

IBS

55 59

’

61 60

63 65 67 72 7i

comptuuilohT

Intrări si ejiri în ianuarie 502248;

Cassa................................... .....

Materiale perdute prin război . .

Debitori ......................... .

Excedent ....................

Creditori.........................

Cotizaţii ..........................

Taxe de înscriere . . .

Mobilier..........................

Sulfat de cupru ....

Pucioasă..........................

Furnizori..........................

Banca Kirmaier ct. crt.

Societatea Economia . .

Beneficii diverse imobil....................

Venit imobil.........................................

Sindicatul Viticol de sub ocupaţiune.

Beneficii 1919....................................

Buletin' . .................................... ’ . .

Imprimate .........................................

Beneficii 1920 . . .-.....................

Chellueli generale...............................

511184

’i

I’

4960 220

; 1100;

489755

840

508000; 1;

75

140,:

5320 1078

1.

*944

t

1013432; 1013432 1

1 ■

v

5

11 12

Cassa..............................................

15 FEBUA !\ •j 304339

?

289823j

Materiale pierdute prin război.

Debitori ......................................... i!

14 Excedent . . . jj 16 Creditori . . .

24 Cotizaţii . . .

2420 ‘ii 32' j Taxe de înscriere ' 60 35 j Mobilier . . .

35000: 261010!

40 | Sulfat de cupru 44 \Pucioasă &93\ 46 1 Furnizori •• * 250500; 35000;!

52 J Banca Kirmaier ct. crt. . . l 55 • Societatea Economia . . .

59 * Imobil....................................

V. 60 § Venit imobil , . . *..........................

109 61 Sindicatul viticol de sub ocupaţiune.

-\ 63 Beneficii 1919 . . .

65 Buletin..........................

33005 656] 67 Imprimate ..... i 72 Beneficii 1920 . . . : 71 | Cheltueli generale . .

42 r 411 • ________________ !

Transport Lei . jj 594162,: 594162^ u

1)

■*

e

i

■

■

%

•

/

■

f

Judelui Futila ne luna Ianuarie şi Februarie 1821.

Total Balanţa pe Ianuarie i 559®|j

25661j4o 86221 95:

% >*

48351' 1 25661! 40 ^622' 95

85

7i°46| 85: 220'

4076! 50

«1

4076; 50;

:

489755'

489755

840

2000 508000 141246!

2000 508000 141246 53970

} ' '

140

r

71046185 326 r3| 85 49601 220!

32613, .49601

5897°

A

i 5111841

|

y

SITUAŢIA

I i

;

75' 5794; 5°î

î "5794 5°.

5320

ij j

II983H 60|

s

1944 1310195 85]

' 840

1678

|

119831 60: 5l8o 1078'

t

f

I 67477; °5

67477°5i

i

___________t j944 _j_______:■ _ T3IOI95 85] 798871 85] 798871:85!

RIE 1921 s

863874; 4c| 25661955

>

801007

8622

;

71046 85?

32613 85:

!

I

\

73o°i 280: i 4076 501

:: :•

î :: 5

3

35000

|

2000

1

758500

î

X41246

|ţ

58970:

j

I09; J

i .

r

1

140'

\

750765, 2733;

S •!

i

1

862255]

3 71046:85) \ 32613 85?

7380; | « 280 j 4076 50) ‘ | 715765 ' 2733 *

j 723500 jj 14^46 58970

75

34

I \

1

I 5794' 50 3 11983116 8 8480; 1734 67477 051

I734: H' 1 87477;°5j _!

I_8. 6158; 6158:____________________ i904357 83I i904357i 8511033I35,85‘1033l35 Şş]

§

\

2000

3500°;

5794:5° 119831160 86?o; jj

i

of.

j 62867 I s 25661 405

. . s *

v ■

?

h ■O

- *r r* '

■

—

p

i 10 \ !

SINDICATUL VITICOL DE PUTNA SITUAŢIA PIEŢEI VINURILOR IN ŢARĂ

\

Piaţa vinurilor se presintă destul de satisfăcător pretutindene în ţară. Podgorenii cari nu şi-au vândut încă produsul lor, cât şi engrosiştii cari au făcut apro­ vizionări din toamnă, au a se bucura de fericita ins­ piraţie de a nu-şi fi vândut vinurile lor cu ispititorul preţ de 60 lei decalitrul cu 2—3 Juni în urma pentru ca astăzi să li se ofere pe aceiaşi marfă 80—90 lei decaliiml.

Nici nu se putea întâmpla altfel, căci mica producţiune a viilor îir „toamna lui 1920 lasă să înţeleagă ori cine că eterna lege a ofertei şi a cererei trebuia să se impună şi în această împrejurare Oferta mică: preţul sus.

Oferta mare; preţul jos.

Odobeştianu

■

:

UN PRODUCĂTOR DIRECT CARE SE AFIRMĂ THOMUR (Articol luat clin revista de viticultura din Chişinău).

Hibrid alb format de d-1 F. Baco, din Landes (Franţa) eşit din Baco 45 (BarogueXNoah) şi Bacii 1, (Foile BlancheXRiparia). Creştere viguroasă, muguri roz la început, desmugurire timpurie, ciorchini cilin­ drici, boabe mari auri ce s’ar confunda cu Chasselas de Fontainbleau, rezistent la mildiu şi filoxeră mult superior lui Gaillard Girard 157. Cel mai precoce dintre toate varietăţile (superior lui Malaingre şi Madeleine).

După informaţiile ce le avem îl recomandăm căci Thomur (prea de vreme copt) este menit să joace un rol important în noile plantări, ar trebui ca pepinierele i .r~

4 rrrrr-"'

~

/

1ii SINDICATUL VITICOL DE PUTNA

11

şi staţiunile experimentale să-şi procure până la 100— 200 tufe şi să înceapă observaţiunile pentru a ne conviiige dacă calităţile superioare atât de superioare afir­ mate în Franţa se menţin şi în ţara noastră.

;

■

i < t

/ ■j

D-r Ni. Al. Niţescu

PENTRU SERVICIUL POŞTAL

i I

1 Primind foarte multe plângeri dela podgoreni, de prin toate comunele Judeţului, cum că nu se primeşte regulat Buletinul Sindicatului, am intervenit în diferite rânduri, atât la Prefectura, cât şi la Poştă, în această chestiune. Prin aceasta atragem, în deosebi, atenţia D-lui Crăciunescu, Dirigintele Oficiului Focşani, care este în acelaş timp podgorean şi membru al sindica­ tului nostru, rugându-i să intervină pentru ca acest serviciu să se facă regulat. Putem să dăm cazuri pre­ cise: Preşedintele comisiei interimare din Păţeşti, ne relatează că acolo nu s’a primit de loc ultimul număr.

Iar în comunele Vărsătura şi Jariştea pachetele noastre cu buletinele podgorenilor din acele comuni au ajuns 2 săptămâni după depunerea lor la poşta.

!1 !

■

V

/ i

II

a

iţ •*

vi:

n

-

iir-i.L.11, ifi

v ' ! .

1

12

î

I

SINDICATUL VITICOL DE PUTNA

■

După principiile cele mai elementare, statul este obligai să desvolte şi să îmbunătăţească isvoarele de bogăţii ale unei ţări. întocmai ca un bun gospodar, el trebue să Iacă o bună ad­ ministraţie, pentru ca să pună în adevărata valoare bogăţiile ţării.

Spre nenorocirea ţărei la noi se întâmplă tocmai contrarul.

Guvernanţii noştri aproape toţi, sunt oameni pătimaşi şi in­ teresaţi. Toţi îşi fac interesele lor. Puţini sunt cari ar avea intenţiunea să facă ceva bun în ţară, dar şi aceşita sunt paralizaţi prin certurile şi luptele politice, cari mai cu seamă, Ia noi, se dau pentru interese de persoane sau de partid, iar nici de cum pentru interesele generale ale ţărei. în ast-îel de condiţiuni se evidenţează conducerea statului mai cu seamă de la răsboi încoace.

Interesele cele mai mari ale ţărei şi ale cetăţenilor sunt ' neglijate, sau ignorate, în schimb luptele politice sunt mai în­ verşunate de cât ori când.

Isvoarele mari de bogăţii ale ţărei sunt nu numai lăsate în părăsire, dar chiar oprimate, prin diferite restricţiuni puse de oa­ menii, cari se pun în capul diferitelor iiistituţiuni, creiate tocmai pentru desvoltarea lor.

Aceştia toţi par a lucra în detrimentul ţărei.

Clasele de elemente productive sunt, urgisite, lăsate în voia întârnplârei, pe când speculanţii, trântorii, sau îmbogăţiţii fără muncă sunt puşi la locul de frunte, menajaţi şi încurajaţi.

Una din aceste clase productive urgisite sau neglijate de conducătorii noştri, o formează podgorenii, cari cu "munca şi cu capitalurile lor, aduc ţârei- un venit dintre cele mai frumoase. Cel mai mic podgorean, care presupunând că produce numai un butoi cu vin, plăteşte numai fond comunal 1000 de lei. Sunt însă pod­ goreni, cari plătesc statului impozite foarte mari, şi cu toate acestea •nimic nu se face pentru îmbunătăţirea sau menajarea acestei producţiuni.

Mai cu seamă în anii aceşiia critici, când statul şi-a luat asupra sa aprovizionarea ţărei, inacţiunea lui apare ca o operă de distrugere.

f

*4V • v •*

t.

1. •.*-/>V ;

'fi-' ■s-yj

rs ’ •> .V; •!/-» *. 5

I

SINDICATUL VITICOL DE PUTNA

13

i i

L;

Extras din raportul consiliului de ad-{ie al societăţei «Economia din Focşani» către adunarea generala ordinară din 20 Februarie 1921.

«Anul 1920 are o deosebită importanţă naţională prin începutul parcelarei terenurilor expropriate şi pu­ nerea lor în stăpânirea sătenilof; făcându-i prin aceasta direct interesaţi la apărarea ţârei.

Situaţiunea noastră financiară însă, în 1920, con­ tinuă a fi sdruncinată şi o .îmbunătăţire aci nu se poate aştepta, decât când toţi vom fi buni Români, când toţi fiii acestei ţări vor pune toate silinţele lor, toată ex­ perienţa şi ştiinţa lor, întreaga lor iubire de neam şi de ţară în serviciul binelui obştesc.

Viaţa economică a României trebue îndrumată pe calea unei agriculturi perfecţionate, cum şi pe aceia a îmbrăţişărei meseriilor şi industriei naţionale.

Rolul instituţiunelor de credit în această privinţă, este de o importanţă netăgăduită şi ele cu uşurinţă pot impune această directivă favorizând, la acordarea creditelor, pe aceia cari îmbrăţişează aceste ramuri de activitate economică.

Valuta noastră atât de scăzută nu se va putea îmbunătăţi, decât prin intensificarea muncei, printr’im export mai regulat a produselor solului şi subsolului, precum şi înbunătăţirea căilor de comunicaţie pe uscat şi apă, din cauza cărora am suferit şi suferim încă atât de mult în toate privinţele.

.

>

;

i

# v Wj .

.■

i •

. Vv V

r

Societatea Anonimă BSLă^Ţ ÎNCHEIAT LA 31

ACTIV

Acţionari . .

Cassa ....

Creanţe chyrografare Creanţe hypotecare .

Creanţe privilegiate Efecte corn. scontate Efecte în întârziere .

Conturi curente ...

Cupoane .... / Efecte publice diverse fonduri Acţiuni Societ. particulare Miza noastră în-întreprinderi Localul Societăţei Imobile, ....

Cheltueli de amortizat trezor şi mobilier Diverşi debitori ....

Diverse Conturi de ordine şi valori

317300I— 1063997J48 227812;60 45882 — 22731955 6732869!19 170677 80 1343417 19 16550 62 124060215 630100 — 250000 — 123285 — 7264385 1097970 2155218 454486326

1703979257 I

e©^ i

DE PROFIT

DEBBT

r Cheltueli generale .

Jetoane de prezenţă Interese la mize Interese depozite Dobânzi plătite Beneficiul net Ia 1000000 lei

( I

SupL divldc-nd 191G | 918 126.000— Pentru dividend 1820 132.370.0C

99850,70 17240 — 275903 202765 55 45690;16 258370.06

'

626675:50

A•

Consiliul de administraţie: Q-ral D-r I. Macridescu, C. Darie Rainu, Spitidon Ştefănescu.

Verificat Cenzori: S. RAH TI VAN L.

i

-y•' beneficiul net a fost distribuit astfel: 1).

-

12% ca supliment de dividend 10% ca dividend pe 1020 Total 22./0

.

...

!

I

_.

„Economia din focşani" \

!

DECEMBRIE 1920.

PASIV

CTOPoooac^un'i k" ' ^P-de divid. Lei 1000000 5oo ici ( » » dob.fixă » 4000000 5000000 — Fond de rezerva statutar 1372357 73 Fond specia] prt. pagubele portofoliului 169669 78 Fond de amortiz. localului 77881 70 Fond de amortiz. trezor şi mobilier . .

7591 27 Fond de ajutor al funcţionarilor 7374 25 Fond pentru scopuri culturale şi binefaceri 2084 19 Mize spre fructificare 60430 98 Depozite.............................................

4343229 32 Creditori diverşi ....

2525 65 Cont. Crt. Banca Naţională 3180193 Interese neretrase la depozite.

207190 20 Dividende neretrase 12530 Venituri cupoane 8760 — Dobânzi datorate 10638460 Diverse conturi de ordine şi valori .

5156630 91 Dobânzi de reescont 215000 — Benef.clul net la 1000000 lei

I I

Supliment do dividend pe 1916 | 918 126.000.— Pentru dividend 132.370.0G po 1920

25837006 17039792 57

TUL Şl PERDERI

Dobânzi reportate din 1919 .

Dobânzi întârziate cuvenite an. 916 | 18.

Dobânzi şi beneficii diverse .

CREDIT

26000 — 126000 — 47467550

62667550 Pastie, C. A. Tatovici, 1. G. Giurgea, Al G. loan. Al. Rădulescu, C. S Director, /. R. NEGUŢ

PAPAZU, OH. ŞTEFĂNESCU. pe -1916—1918 sau 60 lei de fiecare acţiune do 500 lei din vechia emisiune. sau 50 lei do fiecare acţiune de 500 lei din vechia emisiune.A . saii 110 lei de acţiune.

OU*

• .. • «•

V

• i

*. .

;*• * •' •--Va

7

SINDICATUL VITICOL DE PUTNÂ

16

ANUNŢURI De vânzare în condiţiuni avantajoase o vie în întin­ dere de 5 Hectare situată în Mărăşeşti «Viile Noi».

Doritorii se vor adresa la D l Şt. Constantinii», pensionar, strada Spitalul Judeţi-an.—Focşani.

—x— La antrepozitele Băncei Kirmaier vis-â-vis ele gara Focşani, se găseşte viţe altoite diferite specii din pepinierile D-lui looata Com. Păuleşti, Jud. Arad, care se vinde în condiţiuni avantajoase.

—x— La D-l Ştefan Ştefănescu din Panciu se găsesc de vânzare viţe altoite de calităţi superioare.

Mare' depăşit m _ S>

AL s

fi 1t ic

lP I 1 E

numai varietăţi albe şi producători direcţi aibi şi roz.

Toate de prima calitatei bine desvoitete» recomandate şi pentru lipsuri. Sefacţiune garantată, cu cele mai reduse

Iptei P0â"> furnizează:

NICOLAE DIBfIÂM :

- vstoeM§'i©r ©BOBEŞTI

TiP- »>Putna“ P. Alexandrescu & Gh. D. Mircea > Strada Mare-a-Unirei No. 200. \m 0

n -