Buletinul sindicatului viticol de Putna 20 martie 1920

!

Uş . •

r s j

%

$9*Ini..... s *

<?

;v>

Corn....

i ■

/

An*& II.—No. 6-7

Focşani, 20 Martie 1920

BULETINUL SINDICATULUI VITICOL DE PUÎNÂ >c»o< APARE DE 3 ORI PE LUNĂ

Redacfia şi Admiaistrafia la sediu! Sindicatului Bulevardul P. P. Carp No. 33 ABONAMENTE ANUAL: 6 lei pentru podgorenii cari posedă până la 5 liect. vie.

12 lei pentru podgorenii cari posedă de la 5 hect. în sus.

8 <♦> (J)

Ammţuri şi reclame se Primase Ia Administraţie cu preţurile: Mica publicitate 10 bani cuvântul pentru membrii Sindicatului, şi 50 bani cuvântul pentru persoanele streine.

Faţă cu îngrijorarea de care erau cuprinşi podgo­ renii pentru lipsa şi scurapetea sulfatului de cupru, şi cu toate piedicile, ce ni s’a aruncat, din toate părţile, în cale, sindicatul a isbutit totuşi graţie muncei stăru­ itoare şi sacrificiilor făcute de membrii consiliului său de administraţie, să se aprovizioneze, deocamdată, cu o cantitate de sulfat, din care, va putea distribui fie-, cărui podgorean câtimea pentru satisfacerea primelor trebuinţi. '‘ Cum, însă, acest sulfat urmează a fi plătit imediat, noi înştiinţăm şi invităm, totodată, pe toţi domnii pod­ goreni ca să se prezinte, negreşit, personal sau mai

j

ilh.î

d5_vl

Bai • 122

Buletinul Sinicatului Viticol de Putna

mulţi reprezentaţi printr*o;*sipghcă >peiVs6ană la sindi­ cat, jDŞgtp a ţâj-ea‘ de sulfat, la care va avea drept'ul, du^a numărul hectarelor stabilite — soco­ tit a câte opt chilograme pa hectar şi cu preţ de şapte Q1 MJ6. 2019/ez chilogramul.

Termenul pentru plata sulfatului este fixai, cel mai târziu, până in ziua de 15 Aprilie st n. 1920.

In acest scop, rugăm, stăruitor, pe toţi domnii Pri­ mari, notari şi jandarmi de la ţară, cum şi pe toţi dre­ gătorii satelor şi cetitorii buletinului Sindicatului ca să dee de ştire tuturor podgorenilor şi mai ales celor ne ştiitori de carte, pentru ca toţi să vină la Sindicat ca să achite cantitatea de sulfat, la care, fiecare are dreptul.

Se pune în vedere celor interesaţi că, domnii pod­ goreni cari, inlăuntrul termenului, mai sus arătat, nu se vor pune în regulă cu plata, vor perde dreptul la sulfat.

Consiliul de administraţie.

i i \

i V

ii ♦ ■

Pentru cititorii buletinului sindicatului Buletinul fiind organul oficial al sindicatului, cre­ dem că este necesar ca, toţi podgorenii să-l aibă, pentru ca astfel, ei să fie puşi în curent cu mersul lucrărilor sindicatului şi să nu rămână streini de operaţiunele, ce el face şi care lor le aduce foloase.

Faţă însă, cu cheltueiile actuale excesive de tipă­ rire, apariţia buletinului, stabilită pe baza abonamen­ telor minime anunţate, ne mai putând continua, în condiţiunele de până acum, suntem nevoiţi să anunţăm pe cititorii noştri, că, buletinul nu mai poate apărea de cât o singură dată pe lună.

mm

♦

Buletinul Sindicatului Viticol de Putiia

!

123

Consiliul do administraţie, însă, va putea face sacrificiul ca buletinul să apară şi mai des, în cazul când, necesităţi urgente ar reclama anumite publicaţiuiii în folosul membrilor sindicatului. în toate cazurile, .ne facem o sacră datorie, a atrage toată atenţia cetitorilor noştri asupra comuni­ cărilor ce facem către podgoreni, prin buletin, pentru ea dânşii să nu le treacă cu vederea, cu ştiinţă sau fără ştiinţă, penlru ca apoi, să grăiască, fără temeiu, vorbe sburătoare.

Căci, s’au găsit şi sunt podgoreni, cari, deşi pri­ mesc regulat buletinul, totuşi, pentru motive lesne de înţeles, le place a vorbi, fără seriositate că, lor nu li s’ar fi făcut cunoscut că sindicatul poseda în toamna anului 1919, în uepositele sale, sulfat de cupru, de vânzare, cu 5 iei kgr., atunci, când, chiar în primul număr ai buletinului nostru, acest lucru s’a scris ne­ gru pe alb spre buna ştiinţa a tuturora.

Dăm prin urmare, acest comunicat, spre a tăia odată pentru totdeauna, toate vorbele goale şi fără şir ale unora şi ale altora dispuşi la scandal şi inca­ pabili de orice acţiune pozitiva.

Mai atragem, de'asemenea, atenţia podgorenilor asupra comunicărilor, ce s’a făcut, şi pe care, ie re­ petăm şi îa numărul de faţă, cu privire ia achitarea cotizaţiuniloc şi abonamentului buletinului pe 1920, de care consiliul de administraţie condiţionează toate avantajiile, ce se vor putea acorda membrilor sindi­ catelor.

Podgorenii cari nu sunt încă abonaţi la buletin, urmează a ne face cunoscut dorinţa lor din timp, pentru ca sindicatul să poată scoate numărul necesar şi a-ie trimite şi lor buletinul.

:

. T

124

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

Pentru poci gorenl! din jud. Putna Este multă vreme’decând n’am scris nimic pentru public şi mai vârtos pentru publicul podgorenii, din care, ca afacere principală fac şi eu parte. Şi acum, daca m’am hotărât să pun mâna pe condei şi se ’mi aştern gândirele pe hârtie într’o re­ vistă, care îngrijeşte eminamente de interesele podgo­ renilor, este că am constatat o mare lipsă de atenţie din partea organelor oficiale şi mai cu seamă a re­ prezentanţilor judeţului în parlament pentru interesele viticole de tot telul, grav neglijate de d-nii «aleşi» în mare parte tocmai de podgorenii din judeţ.

Aşa dar subscrisul dau în judecata opiniei pu­ blice şi în specia! în judecata podgorenilor, pe ci-tul reprezentanţi ai judeţului Putna în parlamentul ţarii pentru arespunde la următoarele puncte: 1) De ce n’au protestat macar, ca se nu zic mai mult, în contra impozării cu încă 5 lei asupra • decaîitrului de vin peste cei 5.50 cari se plăteau'deja până acum o lună ? Afară doar de cl-i senator Duiîiu Zamfirescu, un fel de Robinson care şi-a perdut glasul în , pustiul inconştienţei parlamentare protestând în contra acestei monstruozităţi.

Dar am cunoscut şi eu cândva parlamentul ro­ mân' în'două legislative. Şi atunci au fost imposări de taxe şi majorări de taxe pentru nevoile statului, dar ele au fost desbătuie şi discutate în contradicto­ riu şi prin comparaţie. In parlamentul naţionalisto-ţărănist însă, legile mari de impozite trec pe furiş cu consimţământul tacit al celor ce compun acest parla­ ment, întrucât aceştia în marea lor majoritate ştiu bine că acasă la dumnealor aproape nu e avere imposibaiă şi deci ori ce legi de fiscalitate nu’i atinge.

L__m

\

â

-■

\ 1

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

125

Este extraordinar ca la o lege fiscală care smunceşte 120 milioane iei pe an din produsul podgoreanuîui, se nu se zică o vorbuliţă de către reprezentanţii acestuia în parlament când a trecut o asemenea lege.

2) De ce d-nii reprezentanţi ai podgorenilor din ’ Putna, n’au protestat cel puţin, când, de către Dir. C. F. R. s’a afişai pe pereţi tutuior gărilor din ţară că se poate transporta orce jet de Lucruri cu trenurile de marfa afară de buioae cu vin; vinul considerându-se ca o băutură de lux a fost pur si simplu declarat ana­ tema şi fără dreptul de a fi apreciat ca produs ai soiului românesc? Şi d-nii representanţi ai podgorenilor din Putna făcând parte din majorităţile parlamentare au tăcut.

Poate să scadă preţurile vinurilor din cauzele mai sus enumerate,—poşte să se reducă avutul podgoreanuiui cu orcât, pe dumnealor nu’i vexează ase­ menea lucruri.

Pentru aceste motive domnilor representanţi în parlament ai Putnei viticole, eu vă dau în judecata opiniei publice podgoreneşti pentru ca să răspundeţi de chipul cum aţi înţeles mandatul ce vi s’a încre­ dinţat.

N. T. Odobeştianu

in trecui! ViîiGuSîurei noaste Intr’un articol trecut, am arătat cum ia fiinţă pen­ tru noi podgorenii, un mare câmp de activitate, dacă ne hotărâm a face încercări şi obşervaţiuni.

Să nu uităm din acest punct de vedere, pildele date de "podgoreni di:i trecut, ei ne-au lăsat acele va­ rietăţi de seamă care făceau odată fala podgoriilor noastre. Erau ei oare mai cărturari ca noi ?.

126

!

■

'■J

î

1

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

Nu,-dar erau oameni cu bun simţ, iubind pămân­ tul, gospodăria Ier. Podgofeanul de pe ntuncea îşi Pe­ trecea viaţa în via iui, lucyându-şi bulucul şi obser­ vând din primăvară până în toamnă. Culesul se faeea târziu, pe îndelete, după cum se cocea poama. îşi cu­ noştea via butuc cu buluc şi când era vorba de în­ mulţit viţa, aiegea coarda de !a butucul care îi plă­ cea mai mult.

Bătrânii semănau viţa în răsadniţă, de unde ră­ sadul de un an se răsădea înir’un ioc bine săpat şî îngrăşat din grădină, aproape de casă şi de ochii stă­ pânului.

Bătrâni ştiau din practica că din sămânţă se pot ivi soiuri noi, de aceea recurgeau foarte des la în­ mulţirea viţei prin în s â mân ţâre. Ace st obieeiu îi prac­ ticau mai ales acei ce îngrijim viile domneşti, monăstireşli şi boereşti. De acolo soiurile noi după ce făceau renumele viilor nude reuşeau a se-crea şi răs­ pândeau şi în viile vecine.

Greutatea comuni câţi unelor, felul de a trăi a ace­ lora de la ţară, care căutau a produce mai mult pen­ tru nevoiele casnice şi pentru păstrare ’i aduceau.a . îmbunătăţi soiurile de viţă şi a altor pomi roditori spre a’şi îndulci viaţa, ast-fel ar fi luat naştere poama busuioacă, băşicată, merele creţeşti şi. domneşti.

Bătrânii sămănau mai ales seminţele de viţe şi de pomi, aduse din depărtare de către un călător ne­ guţător mai de multe ori/care încântat de bunătatea • , unui fruct străin strânsese cu îngrijire seminţele să le aducă acasă.

Aceste fapte şc petreceau în vremea de demult când altoirea" era puţin cunoscută şi puţin introdusă, când omul era deprins să aştepte 5 ani până să vadă rodul unui butuc de viţă din sămânţă s iu 7—8 ani până să produc un păr^-un măr; pe când noi sun-

•1

__A

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

127

tem grăbiţi, altoim şi încă altoim pe gutui ca altoiul * să rodească şi mai de vreme dar nu mai creăm so­ iuri noi.

N. DODUN

Zilele trecute am fost adusă şi votata cu iuţeala fulgerului legea fondului comunal, în ambele Corpuri legiuitoare.

Prin această lege, vinul care este un produs al solului nostru naţional, a fost impus de către şi sub un guvern naţional; cu zece lei decalilnil, pe când berea, care este un produs exotic, menajata de către acel aş guvern naţional, a fost taxată numai cu cinci lei decaliiruf deşi domnii berari nu sunt expuşi nici la riscurile naturei şi nici la excesele stăpânirei, cum sunt, de o pildă urgisiţii, de podgoreni.

Faptul cel mai dureros, insă, şi de reţinui pentru podgoreni, este că, nici unul dintre reprezentanţii ju­ deţului Putna, nu s’â crezut dator să ridice glasul pentru a le lua apărarea in contra unor impuneri care ii sugnună, deşi aceşti podgoreni au onorat cu votul lor pe aşa zişii lor reprezentanţi trimiţândud in Par­ lamentul ţării ca să doarmă acolo, încasând enorma ieafă de 60.000 lei fiecare anual.

Când oare podgorenii noştri vor înţelege şi ei odată, cum au înţeles cei mai umili munciiori ai aeestei ţări, că interesele clasei lor nu pot fi aparate cu: interes, căldură şi pricepere de cât de ei şi prin ei. însuşi?

Toi ceeace, de ocamdată, putem sfăiui pe podgo­ reni este ca să treacă pe la locuinţele representanţilor acestui judeţ in Parlament, pentru a li lăsa cărţile lor de vizită, drept, recunoştinţă, de modul cum aceştia au ştiut şi au sării să le apere cauza.

Cine are urechi de auzit, să auză!

.

-

j

128

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna__ _

Utilitatea Sindicatelor Viticole Creaţiunea acestor asociaţiuni răspunde la o 11 ecesitate din cele mai necontestate, mai cu seamă în t vremurile prin care trecem.

In adevăr, în „Darea de seamă” anuală despre activitatea Sindicatului Viticol de Putna, se poate ve­ dea la ce utilitate răspund asemenea instituţiuni me­ nite să satisfacă atâtea interese ale podgorenilor de ordin material ca şi de ordin moral.

Un lucru oarecum nostim este vrednic la relevat: Cei din capul Sindicatului, ■ şezători acolo, mai .mult de amorul artei—ca să zic aşa; sunt toata ziua asaltaţi de fel de fel de cereri, de întrebări, de consultaţiuni, toate privitoare bine înţeles pe interesele podgoreneşti de o natură sau alta, fie cu titlu positiv fie cu titlu informativ.

Podgorenii în genere au conştiinţa acestui avantagiu pentru dânşii şi pentru or ce chestie care com­ porta nevoile lor, fug degrabă la bisericuţa lor din Bulevardul Şcoalelor, să ceară lămuriri.

Numai acum se poate vedea, cât au fost de bine inspiraţi conducătorii Sindicatului Viticol de Putna, pentru ca această instituţiune să aibă casa sa pro­ prie — adăpost vecinie şi casă de sfat a podgorenilor actuali şi a acelor care vor trăi după noi.

N. T. Odobeşteiiiui

DE LA PANGIIL ViitoruG apropiat ai podgoriei noastre.

Scriu acest articol, îmboldit de descuragiarea mul­ tor podgoreni din regiunea Panciu, cari, ruinaţi, 'cu gospodăria destrămată, cu viia în mare parte uscată, cu puţină nădejde de ajutor real şi eficace de la sta-

...

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

\

129

tul nostru, (faimos prin încetineala bizantină a măsu­ rilor sale de îndreptare,)—se află într’o tristă stare de descurăgi are.

Acelora, le dedic rândurile acestea, şi le repet în scris ceia ce le-am spus verbal adesea. „Munciţi, munciţi fără preget, şi ora belşugului se va abate şi prin podgoria de la Panciu”, căci iată socoteala viitorului apropiat este de partea noastră.

—x—

l

Ori ce afacere, merge bine, atunci când marfa are cătare.

Să cercetăm deci, dacă oare marfa noastră, vinul, va avea oare Căutare în ţara românească, în anii ce urmează ?

Eu cred, fără îndoială, că da, şi iată de ce : Puricând o statistică a ţărilor româneşti, găsim că vechiul regat, lâ o populaţiune d£‘ 7.700.000 locui­ tori, avea vii în întindere de 88.000 hectare aproape.

Ori, tot vinul produs înainte de răsboi, era con­ sumat în ţară la noi, căci prietenii noştri vecini, un­ guri, ruşi şi bulgari, ne-au fixat aşa eondiţiuni de vamă, în cât era cu neputinţă trecerea vinului nostru peste hotare.

Cu toţii ştim că nu ajunsesem la o supra pro­ ducţii! ne şi deci la o criză serioasă a vinului nostru, aşa cum ajunseseră francezii cu vinurile lor.

Apoi cu toată concurenţa de temut a berei, cu atât mai de cernut cu cât berarii puţini la număr, dar perfect organizaţi, obţinuseră de la guvernanţi avaufagii serioase, faţă de transportul şi dările vinului, to­ tuşi nu putem spune că ajunseserăm la supra producţiune.

Care este însă situţiunea de azi creată de răsboi?

Prin alipirea Transilvaniei, cu toate ţinuturile, Ba­ nat, Crişiana, Maramureş şi Bucovina, au adus la o populaţiune de vreo 7 milioane de locuitori, o supra­ faţă de peste 60.000 hectare de vie.

Deci peste munţi, nu avem un concurent f*upra producător, din contra, Î11 proporţie ei au mai puţine vii de cât noi cei din regat.

\

J

130

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

în timpul fanarioţilor, Muntenia chiar trimitea o parte din vinurile sale peste munţi.

Nu tot astfel* se prezintă cazul cu Basarabia.

Căci la o populaţiune de 2 şi jumătate milioane, ne aduce o suprafaţă de 85.000 hectare de vie pro­ ducătoare, încăpută pe bune mâni de podgoreni.

In Basarabia avem deci o reală supra-produeţiune şi ar urma să ne temem de vinurile ei.

Ei nu, din potrivă.

Alipirea Basarabiei, departe de a ne aduce un concurent primejdios, ne-a atras un client de mare preţ.

—x—

Rusia, marea Rusie nu avea de cât două mari podgorii: Basarabia şi crimea.

Ori odată -gpe Basarabia este trecută de partea noastră, Rusia' ne devine un preţios client, prin cele o sută de milioane de locuitori ale sale, Dar noi, nu trebuie să avem pretenţia a cuceri urr client aşa de mare.

Noi ne prea mulţumim, cu Ucrania, cu ale sale 80 milioane de locuitori de buni beţivani, lucru ce ar însemna, socotit pe cifre, că producfciunea de vin, re­ partizată pe numărul de locuitori, a scăzut Ia o treime, sau cererea de vin va fi de trei ori mai mare ca aceia de înaintea războiului.

—x— j

Dar oare vor veni ei Ucrainienii la PaociusauOdobeşti să ;ie eie vinurile noastre? nu au ei Basara­ bia în cale? nu vom fi concuraţi de vinurile străine?

Răspund-: Calea Odobeşlilor este cunoscută Ucrainienilor din cursul secoliior trecuţi.

Marele istoric A. D. Xenop'ol, în istoria Românilor, Voi. X pag. 106, ne arată, că vinul de Odobeşti- lua calea Ucrainei în timpul domniilor fanariote şi vinul cel bun se ducea până ia depărtata Moscovă, deci în inima Rusiei Mari.

V7 .

s Buletinul Sindicatului . Viticol de Putna

Î3J.

Iată deci. că numai un tarif vamal nenorocit pen­ tru noi, ne-a tăiat un debuşeu de mare valoare î?i ul­ timul'secol, şi că-răsboiul ce a trecut, ne redă acest debuşeu ce perdusem.

De concurenţa vinului Unguresc nu ne putem teme în Ucraina, căci stavila este în mâna noastră, iar vi­ nurile greceşti ne vor concura în mică şi neînsemnată cantitate.

—x—

Să nu uităm, că în afară dc Ucraina, Polonia, cu ale ei 30 de milioane de locuitori ne va suge o mare cantitate de vin, cu toată concurenţa ce vor încercă să ne-o facă acolo, vinurile ungureşti şi vinurile superi­ oare'din occident. lată deci, ce orizonturi largi ni se deschid, şi de­ pinde de noi, de muncă şi chibzuinţă noastră, să cu­ cerim o adevărată mină de aur.

Să nu uităm însă că nimic nu se cucereşte fură luptă.

Sa nu uităm, că ni se aruncă în cale şi greutăţi, ce trebuese înlăturate, pentru a ajunge la largul nostru.

Lipsa de vagoane, concurenţa berei; organizarea exportului, lupta contra speculanţilor şi ai te greutăţi din domeniul mai îngust al producătorului, ce nu le vom putea nici odată învinge aşa resleţi cum stăm aenm, ci numai grupaţi cu toată hotărârea şi cu toată atenţiunea, în jurul sindicatelor, ce le neglijăm acum, făcând o greşeală de neertat.

Deci muncă şi atenţiune şi viitorul a nostru este.

Panciu, 1 Martie 1920.

A O. CĂPĂŢ1NĂ.

Uniiip generală a Sindicatelor viticole din România Duminică 7 Martie a. c. a avut loc, în Bucureşti, la sediul Uniunei, adunarea generală a Sindicalelor Vi­ ticole clin ţară, cari au aprobat raportul Consiliului de

mt$i

••

*

<«

fi ;

o

!32

ţ

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

administraţie şi al cenzorilor, au descărcat Consiliul de gestiunea sa pe anul 1919 şi votat budgetul Uniunei.

Tot cu această ocaziune s’au aprobat; propunerea Sindicatului de Putna şi Buşea pentru modificarea sta­ tutelor sindicatelor cum şi a Uniunei, în care toate sin­ dicatele urmează a fi reprezentate, în mod efectiv.

După sărbătorile Paştelor, toate, sindicatele vor fi convocate în adunare generală extraordinară pentru modificarea statutelor.

La 8 Martie o delegaţie a Uniunei generale, com­ pusă din reprezentanţii toturor Sindicatelor viticole din • ţară a prezentat Primului-Ministru cum şi Majestăţei Sale Regelui, un memoriu protestând în contra legei fondului coipunal adusă, pe furiş, şi votată prin sur­ prindere de corpurile legiuitoare.

Tot în aceiaşi zi, delegaţia s’a prezentat şi Minis­ terului de Domenii, demonstrându-i nedreptăţile ce se fac podgorenilor, prin faptul că, disponibilului de sul­ fat de cupru de anul trecut, îi se dă o altă destinaţie, de cât cea firească, de a fi pusă la dispoziţiunea Sin­ dicatelor pentru a fi distribuit podgorenilor.

; î

Adularea geaerală a Sindicatului-Viticol de Putxsa pentru darea de seauaă a gestiunea pe anul 1919 c La 29 Februarie a. c. la orele 2 p. m. a avut loc, la sediul Sindicatului în F’ocşani, bulevardul P. P. Carp No. 38, reunirea, în adunare generală ordinară, a membrilor sindicatului, pentru darea socotelilor pe 1919, Adunarea ş’a deschis sub preşidenţia D-lui* gene­ ral D-r Macridescu, asistat de D-î St. Graur, secreta­ rul sindicatului, cum şi în prezenţa consiliului de ad­ ministraţie.

I :

i'

! ! * i

i

’ !

r

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

133

Adunarea a fost ca mult mai animată, ca anii precedenţi, prin prezenţa, de astădată, trebue s’o cu­ noaştem în contra obiceiului—a un foarte însemnat număr de membri cari au participat, în mod definitiv, la desbaterile ceşti anelor puse la ordine zilei.

După lungi şi judicioase deşbateri, adunarea generală a aprobat ordinea de zi următoarea, stabilită de consiliul de administraţie: 1. Raportul Consiliului de administraţie şi al cenzorilor.

2. Aprobarea bilanţului pe anul 1919 şi descăr­ carea consiliului de administraţie de gestiunea sa; 3. Aprobarea budgetului pe anul 1920.

4. Alegerea consiliului de cenzori.

După terminarea ordinei de zi, adunarea gene­ rală a hotărât înfiinţarea unei societăţi compusă dintre podgoreni, ca anexă pe lângă sindicat, care, în eoloborare cu acesta, să faciliteze transportul vinurilor din podgorii la centrele de desfacere, cum şi aducerea în podgorii a diferitelor articole viticole şi de aprovizi­ onare pentru trebuinţele podgorenilor.

I

Sindicatul nostru a intervenit şi obţinut de la Direcţia C. F.‘ R. 2 maşini de cale ferată, pe care reparându-le, urmează să le pună în mişcare cât mai neîntârziat, pentru transportul vinurilor podgorenilor, în toată ţara.

—x— In legătură cu obţinerea celor două locomobile şi repara­ ţia lor, pentru, satisfacerea cheltueliior, se formează alături cu sindicatul o societate, care să adune capitalului necesar.

Fiind o operă ce vine în ajutorul podgorenilor şi care va da rezultate admirabile, invităm pe podgoreni a se însori

j

I

; ' 134

Buletinul Sindicatului Viticol de'Putna

cu sumele ce voesc a contribui şi care se vor amortiza în cel mai scurt timp.

—x—

\

MEETING

i.

■>0

Din iniţiativa sindicatului nostru se va ţine Duminică 21 corent un meeting de protestare contra legei de fond comunal.

Toţi podgorenii care pot lua cunoştinţă despre acesta, sunt cu stăruinţă rugaţi a lua parte.

In acest sens, sindicatul nostru a intervenit telegrafic pe lângă toate sindicatele din ţară, pentru a face şi ele la fel. Ast­ fel că glasul tuturor podgorenilor din ţara întreagă se va ri­ dica în aceiaşi zi contra acestei legi asupritoare pentru pod­ goreni.

— X —

DE LA PANOU ÎV'-'

I! -

ii

i

I

V*'

0 mare întrunire. publică s’a ţinut ia Pan ci u în sala Gâţă, Duminică 22 Februarie, cu scopul de a se hotăra măsurile de luat de către podgoreni, pentru o grabnică despăgubire de răsboi, fără de care ei să văd în neputinţa de a face muncile din primăvara aceas.ta.

Au luat cuvântul D-l Ad. Căpăţină, care le-a ex­ pus cele făcute la Bucureşti cu delegaţi unea ce a con­ dus acolo.

D-l I. Neagu, susţine ideea înfiinţării unui sindi­ cat, pe lângă gazeta Refacerea, ce există. Ideia ad­ misă sindicatul a şi luat fiinţă.

D-l Toma Georgescu într’o caldă cuvântare, în­ deamnă podgorenii la unire.

D-l Mocanu, mecanic, vorbeşte în numele lucră­ torilor meseriaşi.

S au expediat patru lungi telegrame la Rege, Prim Ministru, şi preşedinţilor camerei şi senatului.

A urmat apoi, în perfectă ordine o manifestaţie de stradă cu placarde ce purtau inscripţiunea. „Vrem imediate despăgubiri”.

1

1

Buletinul Sindicatului Viticol de Putna

)

135

Pe treptele Primăriei, au vorbit din nou D-nii : Căpăţiuă şi Toma Georgescu, la care a răspuns D-l Stoica, în numele Prefectului asigurând, că va inter­ veni cu rapoarte la cei Î11 drept, după care marea mulţime s’a întrunit din nou, dând fiinţă noului sin­ dicat al devastaţilor.

A. C.

BANCA PODGORENILOR Societate Anonimă— Capital Social Lei 1.000.000 — PANCIU —

PR0SPECT întreaga podgorie din jurul oraşului Panciu, fiind . distrusă şi complect devastată de ororile răsboiului, pentru a se reface, întâmpină, nu numai greutăţi pro­ venite din cauza lipsurilor de tot felul, a mijloacelor de transport etc., dar mai' cu seamă sufere din cauza neexistenţei la îndemâna locuitorilor, a unei instituţiuni de credit.

Pentru ajutorarea podgorenilor ca să-şi refacă gospodăriile, pentru înlesnirea afacerilor comerciale şi mai cu seamă pentru încurajarea întreprinderilor, fie industriale, fie viticole sau agricole, subsemnaţii ne propunem a înfiinţa societatea anonimă pe acţiuni, sub numirea de:

ţ

Banca PodgorersiSc-r Captial social va fi de lei 1.000.000 împărţit în două mii acţiuni de lei 500 fiecare din cari 1.000 ac­ ţiuni va fi nominale şi 1.000 acţiuni la purtător.

Comitetul de fondare a subscris lei 500.000 re­ prezentând 500 acţiuni nominale şi 500 acţiuni la pur­ tător, iar pentru complectarea capitalului social pune la dispoziţia publicului pentru a subscrie un număr de 500 acţiuni nominale şi 500 ‘acţiuni la purtător.

j

r \

t

- *

136

Buletinul Sindicatului Viticol de Pu.tna

Nu se va putea subscrie de cât un număr egal de acţiuni nominale şi acţiuni la purtător, astfel că fiecare acţionar va avea cel puţin 2 acţiuni: una no­ minală şi una ia purtător.

Odată cu subscrierea se va depune primul vărsământ de 30 la sută asupra capitalului, precum şi câte Lei 15 de fiecare acţiune pentru acoperirea cheltuelilor de constituire şi organizare a societăţei.

Restul vărsămintelor se va face la epocile fixate de. consiliul de administraţie înştiinţându-se acţionarii cu câte 15 zile mai înainte de data fixată.

Subscripţiile se vor face către comitetul de fon­ dare a Băneei Podgorenilor: La Bucureşti la Banca „Franco-Română” palatul Bursei. » Focşani » » „Putnei” » » » » „Frăţia” » » » » „Milcov” » » » » „Economia” » Odobeşii » » „Podgoria” Comitetul de Fondare: Banca Franco-Română

din Bucureşti NecuSaî Gabrielescu

Director al Soc. S. A. V. mare proprietar din Panciu

V^assEe mare proprietar, fo§t deputat Focşani GSî. S. Sismo&iovăcii doctor în drept mare proprietar

Marin Şt&faei

J. D. Poiropopesctui

proprietar din Panciu

Director Banca Franco-Română Bucureşti

Masor Gh. PasSia

mare proprietar, fost senator • Focşani

Mânai Maci mare proprietar Panciu

Podgorenii care au economii, fac o faptă bună sub­ scriind la banca podgorenilor din Panciu.

Atragem atenţiunea proprietarilor asupra crizei de lucrători, care se va manifesta, cu venirea primă verei.