Buletinul sindicatului viticol de Putna 20 ian 1920

Anul II,—Xo. 3

Focşani, 20 Ianuarie 1920

SIMDltfATUUH VlTÎCOi. BE WNA . .

/

Redacţia şi Administraţia la sediul Sindicatului Bulevardul P. P. Carp No. 33 Abonamente anual: • 6 Iei pentru podgorenii cari poseda până la 5 hect. vie.

12 lei pentru! podgorenii cari poseda de la 5 hect. în sus.

. . r':

.

= APARE DE 3 ORI PE LUNĂ f=

Anunţuri şi reclame se Pri­ mesc la Administraţie cu preţurile.: Mica publicitate 10 bani cuvântul pentru membrii Sindicatului şi 50 bani cuvănlul pentru per­ soanele streine.

Tabla de materie — Un plan. de activitate Viticolă pentru Podgoreni— .De la Panciu — Valoarea alimentară şi higenica ^rinului. — Infor* maţiuni — Amineiuri. — Prospest.

Un plan de activitate viticolă pentru podgoreni Viticultura este în tăi o artă, pentru că caută a . olosi , a experimenta şi a aplica resuitatele cerce­ tărilor ştiinţifice la producerea unei materii prime de ordin vegetal; este al doilea o industrie, fiind că transformă acea materie prima (struguri) într’un pro­ dus de fabricaţie (vin, alcool).

Din această definiţiune generală deducem;1. Această artă şi industrie sunt în continuă stare de evoluţie, fiind că ştiinţa însuşi evaluează.

2. Ea ne arată că numai metoda experimentală poate determina, alegerea cutărei sau*cutărei prac­ tice culturale.

3. In. fine, această definiţiune cere a fi complec­ tată prin o consideraţiune de ordin economic şi anume :

m

0&

U\

c^-j

CS3

9S

BuuJetinul Sindicatului Viticol de P.utnft •

Producţiunea şi fabricaţiunea viticolă trebue să ţie samă de rentabilitate, căci, în definitiv, ea tinde a produce o marfă, având o valoare sau preţ-de des­ facere, din care dacă se scad cheltuelile de cost, diferenţa reprezintă câştigul.

Dacă considerăm ast-fel arta viticolă şi pe de altă parte starea economică actuală, caracterizată prin valoarea enormă a muncei, constatăm că, chel­ tuelile de producţiune şi de fabricaţiune a produse­ lor viticole cresc mereu, prin urmare suntem siliţi a cerceta mijloacele de eftenire a cuîturei viei şi a speselor de fabricaţiune a vinului şi a 'alcoolului.

Tot din aceste consideraţiuni, vom fi conduşi a cerceta o mai bună folosire a materialelor rămase după fabricarea vinului şi a alcoolului.

Ne propunem a arăta pe viitor trei direcţiuni în spre care ne putem îndrepta cercetările în această, ordine de idei.

De o cam dată să ne îndreptăm privirile asu­ pra următoarelor două consideraţium. i. Să cercetăm mijlocul de eftenire a producţiunei viticole. * « ' 2. Să cercetăm mijloacele de folosire în mod de­ săvârşit a rămăşiţeloi provenind din cultura viei şi fabricarea vinului şi a alcoolului.

Articolele trecute asupra îngropatului şi sapei superficiale a viei, trebuesc privite din acest punct de vedere şi ca un îndemn serios de experimentare.

Ne propunem să arătăm pe viitor şi alte practice culturale care trebuesc experimentate.

Ia cea ce priveşte 'ngropatul am arătat cum trebue făcute încercările şi observaţiunile. Trebue adăugat însă că aceste încercări, cer a fi făcute, mai mulţi ani de arândul şi pe aceiaşi parcelă, cu titlu de observaţie şi experienţă.

In cea ce priveşte sapa superficială a viei putem siabili următorul program bine de urmat de ori ş cine: Se va lua într’o vie, o parcelă sau mai' multe, situate îu diferite părţi ale viei, şi având cel puţin ' o suprafaţă de 1000 m. p.

â

'

Buletinul .Sindicatului Viticol de Putna

i

99

In aceste parcele, ne vom mulţumi a răzui su­ prafaţa pământului, de câte ori va fi necesar, pentru ca solul să rămâie în totdeauna fără iarbă.

Adâncimea răzuirei să fie de 0,01 cm. adâncime, se va nota, dacă va fi cazul, varietăţile de viţe din parcelă ; dacă via este situată pe deal, se va nota locul parcelei, adică dacă este pe deal, pe coastă, sau în poalele viei.

Alături de fiecare parcelă aleasa pentru a nu fi săpată, se va alege o altă parcelă de aceiaşi supra• faţă, care se va săpa sau prăşi, ca de obicei.

Este bine înţeles că toate celelalte operaţiuni culturale se vor face în aceleaş condiţium, la ambele parcele.

Sunt convins că aceste încercări se pot face de însuşi d-nii podgoreni, şi cu deplin succes,'îi invi­ tăm a se obişnui cu practicarea metodei experimen­ tale, singură, care poate arăta valoarea unei prac­ tice culturale.

Sunt multe chestiuni care pe lângă cele de mai sus, sunt chemate , a atrage atenţiunea podgorenilor, şi asupra cărora este de dorit a se face încercări, aceste chestiuni sunt: selecţionarea (alegerea) viţelor mai ales din seminţe, acea a îngrăşămintelor.

Chestiunea îngrăşămintelor interesează mai ales viile de pe dealuri, care sunt în pămâniuri mai sărace.

M’arn convins printr’o practică îndelungată că chiar la noi îngraşarea viilor are o înrâurire însem­ nată asupra rodului viei.

Chestiunea însă este foarte complexă; aş- putea spune că ea variază de la o vie la alta, de aceea este de dorit ca experimentarea întrebuinţăm în­ grăşămintelor să se fac£ chiar de podgoreni.

Se poate spune cu certitudine, că îngrăşămintele de potasiu vor avea în ori ce teren un efect bun, pentru a menţine bine producţiunea, poama rezistă mai bine la putrezăciune, viţa devine mai rezistentă la mană, lemnul se coace mai bine.Pentru, îngraşămintele îosfatice şi mai ales pen­ tru acele azotoase resultatele sunt mult mai variabile.

Acesţe încercări cu îngrăşăminte cer a fi urmă-

100

Buletinul Sindicatui Viticol de Putna

rite mai mulţi ani de arând (3-4 ani) şi sunt încre­ dinţat ca de pe urma lor vom ajunge_ ia cele mai bune rezultate. Când înaintea noastră se emit idei noi, sau când se aminteşte de o practică culturală obişnuită în altă parte să nu ne mirăm, ci să re­ flectăm şi-în tăcere să o supunem încercărilor noastre.

Progresul general se datoreşte micelor încercări datorite cercetărilor izoiate. De ce în viticulură nu s’ar stimula iniţiativa individuală ? ' Problema de mâne va fi să producem mai eftin.

Dacă aaeasta va cere modificarea metodelor de cultură actuală să nu ne speriem.

Munca este scumpă, v? trebui să ne modificăm cultura după această nevoie economică. Vomfi siliţi din ce în ce mai mult a "întrebuinţa maşini; trebue să ne pregătim în această direcţie.

Ni se deschide astfel, chiar nouă podgorenilor în vast câmp de cercetări, de care le putem face în mic şi fără multă cheltuială.

Generaţia noastră, care a văzut atâtea noutăţi în cultura viei, de când cu ivirea filoxerei : ca desfundatul, altoitul viţei, stropitul, nu se poate mira dacă este invitată a face şi alte încercări, şi, dacă mâne va eşi la iveală o altă metodă culturală mai economică impusă de stareaeconomică actuală, pod­ gorenii, o vor practica şi pe aceia.

Io Dodun

PANC1U In unul din numerile trecute, aţi c<jrut’podgoreni­ lor relaţiuni asupra observaţiunilor lăcufe cu privire la replantarea viţelor indigene şi mersul filoxerei.

Aceasta în legătură cu scumpetea şi greutăţile mari ce ne preîntâmpină la plantarea viţilor americane.

Vă trimit două observaţiurfi, cari dacă nu au auto­ ritatea unor observaţiuni ştiinţifice totuşi pot fi de fo­ los acelora „ce ar don să planteze v ţ i i \ Igen i.

\

Buletinul Sindicatului Vilicol de Putna

101 .

1) Sus în dealul Chicera, aproape de faimoasa co­ tă 334, devenită loc istoric în urma luptelor din 1917, se găsesc câteva vii indigene ţărăneşti, dintre care re­ marc pe a D-lui Ghiţă Mi hai din Straone de Jos, vie de circi 3 hectare iuligîîiâ din bătrâni.

Ca etate se bănueşte a fi de 70—80 ani.

Terenul calcaros.

Cu tot valul de foc al răsboiului ce s’a oprit toc­ mai aici. Cu toată molima filoxerei, ce a distrus acum vreo 25 de ani, întreaga noastră podgorie 'de circa 2000 hectare, totuşi această vie e frumoasă şi promite să atingă iarăşi vechile recolte de pe la 1910 — 1916, de circa 1500 deca la hectar.

Secretul ? itD-i Ghiţă Mihai şi vecini săi cară regulat în fie­ care iarnă în viile' D-lor gunoiul vitelor, aşa că au unstrat de circa 1|2 m. pămînt vegetal agmirabil.

2] A doua deservaţiune : .

In comuna clipiceşti, fbs în Valea Putnei, se gă seşte o serie de vii indigene, replantate ăcum vre-o 10 — 15 ani, care se întreţin mult mai prost de pît cele arătate, din Dealul Chicera, dar totuşi după cele susţinu­ te de proprietarii lor: State Raşcu, Vasile Fotachi, San­ du Gh. Ghiniţăpfau avut de suferit de filoxeră, ci au fost roase de caii ruseşti în timpul răsboiului.

Deci şt aceste vii se menţin faţă de filoxeră, Secretul de aici pare că rezidă în faptul că viile sunt sădite într’un teren eminamente nisipos, (talvegul Putnei).

Cercetări similare îh decursul anilor, mă fac să cred ca viţa indigenă poate fi' replantată cu succes, având avantagiile ştiute asupra viţelor americane.

Fără îndoială însă: organfzaţiunile noastre viticole ministerul domeniilor, cu direcţiile sale speciale, aveau

r

r

102

Buletinul Sindicatului Viticol din Putna

de mult obligaţiunea să Iacă cercetările ştiinţifice nece­ sare, la timp şi după aproape 40 de ani de iiloxeră în ţară, să ne poată da un răspuiis sănătos, la cea mai de seamă chestiune, *ce se pune în viticultura noastră.

Rezolvarea acestei chestiuni, poate aduce multe zeci de milioane avuţiei noastre naţionale şi trebue să preo­ cupe mai serios, pe cei ce mănâncă câteva sute de-mii lei anual taxa de filoxeră ce o plătim cu toţii, de atâţia amari de ani, fără să prea vedem la ce folos.

Iniţiativa sindicatului de Putna, cu Buletinul său şi chestiunile, ce le ridică sunt lăudabile şi ar fi de dorit să fie înţelese şi susţinute de toţi podgorenii.

. Ad. Căpăţtnă Panciu, 3 Ianuarie 1920.

Valoarea Alimentară si jtiglM a Vinului (Urmare)

,

D-rul Marvand, Gulber şi Jacond, au obţinut resultate foarte excelente _:cii vin, dat la febră tifoidă.

Nothnagel şi Pick du arătat că vinul curat omoară barilul febrei tifoidei în 15 minunte şi dacă este amestecat cu apă în 30 de minunte; această putere bactericidă depinde însă şi de calitatea vinului, bine înţe­ les că numai vinul cel bun, de o acciditate şi tărie normală. Vinurile albe par mai bactericide ca cele roşii vinurile spumoase au o patere' bastericidă mal mare.

Un pahar de vin curat, luat după masă Jste tot ce poate fi mai sănătos: întăreşte, aseptizează şi cicatri­ zează mucoasa bucală, şi esofagenă, pe care le-ar fi rănit prin mestecarea şi .înghiţirea a alimentelor solide tari închizând ast-fel poarta de intrare a microbilor.

• După D-nul Peton: .,în febrele eruptive, frigiuile „intermitente, febra tifoidă, vinul este un mijlocul pro­ filactic şi curativ

f Buletinul Sindicatului Vfticol din Putna

103

Iată cum D-l Annozan a formulat opinia sa asupra activităţei vinului în cazuri de boale febrile : „dacă la „începutul febrei, vinul este un excitant, ce trebue evi­ tat, mai pe urmă însă când febra persistă şi devine pe­ riculoasă, prin slăbiciune, prin uzura organicăpe cari; o determină cea mai bună doctorie, atunci nu este de cât vinuul nul care în unile câzăii displace bonlavului, dar se poate lua. Cât priveşte delirul ce se observă câte odată şi care provine sau din o stare alcolică anterioară sau din cauza infecţiunei sau anemie cer*brale, vinul îi este de folos si sunt cazuri unde deiirul cedează mai uşor 'cu vin de cât s’ar abţine de al bea.

Se poate zice cu drept cuvânt că vinul tace mari tificuluy infecţiunilor palustre, difterfilor .carlationastiîor şi varioloşilora.

(Va urma) D r Macri Sindicatul nostru a intervenit să se- acorde termen până la 1 Fehruarie 920 pentru podgorenii cari n’au făcut declaraţiuni de recoltă. Atrăgea? atenţia că e ul­ tim termen, pe care dacă îl scapă, podgorenii, cari n’au făcut aceste declaraţiuni ta Primăriile respective, vor cădea sub .rigorile legei lraudelor în vinicultură.

Rugăm pe toţi podgorenii, cari primesc şi n’au achitat încă buletinul sindicatului nostru, să bine voiască a achita abonamentul, cari pentru d-lor e o sumă cu tetul neînsemnată, iar pentru noi constitue fondul de strictă necesitate.

Asemenea rugăm pe toţi membrii sindicatului a-şi achita cotizaţîunile pe anul 1920 pentru ca fiînd în re­ gulă să poată beneficia de toate avantajele, ce va pro­ cura sindicatul. ^ D-l Ganea mulţumeşte călduros tuturor podgore­ nilor din corn. Clipiceşti pentru considera ţiunen fru­ moasă ce i-au arătat* De vânzare un cazan de arama cu trei ţevi capacitate 25 decalitri pentru fabricat rachiu

fl se adresa Mm Gh Ştcfăiiescn, Ştr. li Coţjăhiiceann flo. 23 Ktta car ne boi — Utia maşină d« iăcat fân si pac. Bul. Carol 35. si lin contor pentru cazan de rachiu *

^

\

■t-'

Buletinul Sindicalului Viticol de Putna •. •

So(i?îaî?a Anonima „Economia din Focşani

Prospect de -emisiile?

Adunarea generală e'xtra-ordinarii n]n 23 . Noernbrie 1919, hotărând sporirea capitalului social până la 5.000.000 lei, prin emiterea de 8000 acţiuni a 500 lei, Consiliul de administraţie al societăţiei anonime «Economia o in Focşaniface o primă emisiune de 4000 acţiuni din care 3000 nominale si o 1000 la purtător.

Această sporire se face m scop de a putea ajuta într'o mă­ sură mai mare, pe locuitorii din judelui nostru* a căror gospo­ dării, găsindu-s'e Chiar în zona frontului, au fost distruse de răsboi, cum şi pentru încurajarea iniţiativei particulare, în orice ramâră de întreprindere.

Noile acţiuni se vor atribui de drept, conform statutelor : l) Vechilor acţionari în proporţie cu titlurile ce posed, pe curs de G00 lei bucata, clin care 100 lei se varsă la .Fondul de rezervă.

Pentru restul do acţiuni, rămase eventual nesubscrise de că­ tre vechii acţionari se deschide subscripţie publică reductibilă, pe curs de GdO lei bucata din care 150 lei se varsă la Fonduţ de ro^ervă, La această subscripţie publică vor participa : vechii acţio­ nari,- def unătprii de sumi spre fructificare şi persoanele streine de soc/etate.

Repartizarea acestor acţiuni se va face ele către consiliul de administraţiei. La subscriere vechii acţionari pentru cota' ire­ ductibilă, vor plăti de fie-care acţiune c-âte 200 lei, din care 100 lai pentru Fondul de rezervă,' iăr subscriitorii reductibili câte 250 lei, de acţiune din care 150 lei pentru Fondul de rezervă. Res­ tul de 400 Iei de fie-care acţiune, se va vărsa în 4 rate de câ­ te 100 lei fie-care, la epocele ce se vor fixa de consiliul de ad­ ministraţie. Odată cu subscrierea se. va depune deosebit câte 10 lei de acţiune, pentru acoperirea cfieltuelilor de emisiune, Noile acţiuni până la complecta lor ac/ntare, vor produce un procent de'7°/0 pe an.. Consiliul de administraţie îsi rezervă dreptul, să modifice quantumul emisiune! înaintea de închiderea subscripţiei.

Subscrierile încep la 15 Decembrie 1979- Dreptul de a sub­ scrie la nouă emisiune se va putea exercita până la 31 .decem­ brie 1919. închiderea subscripţiei publice se va .face la 31 Jc/nuare 1920. Cousiliul de administraţie işi rezervă dredtul de a închi­ de subscripţia ri mai înainte de această dată, sau să o prelun­ gească perie această dată. Subscrierea se poăte face la sediul Socieţăţei din Focşani, sau din poştă. Vărsămintele se pot trimi­ te prin Banca Naţională sau altă Bancă, din localitatea subscriitorului.

Director, I. R. NEGOŢ

1

——