Buletinul sindicatului viticol de Putna 1 oct 1919

•V

- •»

•’* I \.

■

;

'

(TOM

\ v.^

b-im

JQ#AM '

dtaa^'M a cui f

Amil J-No. 2.

—-

' -

cî&CAe&VU. f

Focşani, 1 Octombrie 1919

o

SULETINUL

iJ

SINDICATULUI VITICOL BE PUTNA APARE DE 3 ORI PE LUNĂ

Redacţia şi Aaministratia ia sediul Sindicalului Bulevardul P. P. Carp No.' 33

Anunţuri şi jeclame se primesc Ia Administraţie cu preţurile:

Abonamente anual: 6 lei pentru podgorenii cari posedă până la 5 liect. vie.

12 lei pentru podgorenii cari poseda de la § hect. în sus.

— Numărul .1 leu —

Mica publicitate 10 bani cuvântul pentru membrii Sindicatului şi 50 bani cuvântul pentru per­ soanele streine.

Animciuii : după.învoială.

Pentru Podgoreni Atragem toată atenţiunea podgorenilor din regiu­ nea dărâmată de război, cari au făcut deciaratiuni individuale de despăgubiri, că trebue să se prezinte de urgenţă judecătoriilor de ocol respective, pentru a cere a li se elibera copii certificate de pe declaraţiuni.

Aceste copii trebue a se înainta notarilor din comuni, cari sunt obligaţi a le înainta Serviciului Regional al Comisiunei R. R. R. din Paociu.

Cei cari sunt dăunaţi de război, dar n’au făcut declaraţiuni pentru despăgubiri se vor adresa direct conductorilor delegaţi ai Comisiunei R. R. R. ai sec­ toarelor de care ţine comuna.

Sindicalul Viticol de Pulna.

!

. o$vL Ba\ ■

?

Şedinţa Comitetului de îa 25 Septembrie 1919 Membrii prezenţi. D-nii: D-r Macrideseu, VVApostoleanu, St. Graur, C. Gorciu şi G. Negroponte. V D-l Graur citeşte o adresă a Uniunei Generale a Sindicatelor prin care face cunoscut că există la Odobeşti un depozit de vase rămase de la nemţi,, având vre-o|6000 bucăţi.

D-i Gorciu arată inexactitatea lucrului; la Odobeşti există un depozit ou vre-o 2000 de vase, dar acolo sunt balercuţe mici, foste cu marmeladă, brânză sau peşte, dar nu vase de vin, cu care să se poată folosi podgorenii.

Se decide a se cere formal înscris de ia inten­ dentul acelui depozit să comunice numărul şi calitatea vaselor.

Se discută asupra dimisiei d-i ui V. Nicolau şi se se hotărăşte a nu i se da deocamdată nici un curs, în speranţă că d-sa va reveni.

(N. R. E în ori-ce caz de dorit ca membrii cari nu vin la şedinţe în multe rânduri consecutive, să fie consideraţi ca demisionaţi şi înlocuiţi, pentru ca şedin­ ţele să se poată ţine). |p : Şedinţa se ridică, fixându-se altă întrunire la 2 Oct.

i f

11

i

!

K' - 3 —

x

In chestia vaselor de. ia aşa zisul depozit din OHohesti Acum, 3 Septembrie, un proprietar prilneşte o scrisoare de ia Rucureşti, în care e invitat să trimeată/la Bucureşti atâţia franci câte deci de vase vrea, ca să-i dee bacşiş nu ştiu cărui personaj, pentru a obţine o autorizaţie ca să cumpere vase în perfecta stare!?, cu 2 lei deca din depozitul lăsat de. nemţi la Odobeşti.

Proprietarul are inspiraţii, ca înainte de a trimete bani-bacşiş, să cerceteze la râudu-i ce depozit este ia Odobeşti şi ce vase sunt. Atunci află cele ce a de­ clarat d-1 Gorciu în şedinţa Comitetului de >a 25/9.

Dacă acei proprietar s’ar fi grăbit să trirneată 3—4000 lei pentru chilipirul promis, aşa e că se ardea?

Concluzie: 1) Autorităţile noastre superioare şi cen­ trale sunt mai totdeauna peifect informate.(!?) de ceia ce este în afară.. 2) Nu cumpăraţi nimic şi nu faceţi nimic până nu cercetaţi la sediul Sindicatului.

Organizarea Podgorenilor în numărul trecut, în articolul «privire asupra târ­ gului vinurilor» s’a spus că din lipsă de organizare, nu se poate arata cu exactitate starea acelui târg. Ce se înţelege prin organizarea podgorenilor? iată dar întrebarea ce se pune înaintea noastră.

După noi această organizare a podgorenilor poate lua fiinţă foarte-uşor. De ocamdată ar fi de dorit ca

7

î

— 4 — în fie care comună, podgorenii să se deprindă a se aduna la şcoală, sau într’o altă sală publică, cel puţin odată pe lună. In aceste întruniri s’ar putea aduna toate datele referitoare la preţul vinului, la cantitatea vândută sau acea rămasă, cum se prezintă oferta, cine cere? comerţul en gros sau detailişti. Ce se ştie despre târgul vinului în comunele vecine, cum stă chestiunea transporturilor. In aceste întruniri podgo­ renii s’ar putea sfătui asupra chestiunilor care privesc cultura viţei, oportunitatea cutărei sau cutărei lucrări, modul de a se aproviziona mai ieftin cu araci, sulfat de cupru şi altele. Când muncitorii sunt puţini se poate cerceta în comun modalitatea de a se aduce muncitori mai mulţi. Aceste discuţiuni vor putea avea de obiect căutarea unei executări mai ieftină a cutărei sau cutărei munci a viei: De exemplu eâţi-va pod­ goreni se vor înţelege a cumpăra în tovărăşie o ma­ şină de stropit care într’o zi poate să facă lucrul a zece oameni. Alţi se vor întovărăşi pentru a cumpăra un plug autotractor care îi va scuti de săpat şi pră­ şit cu oameni.

Toţi podgorenii la un loc se pot abona la reviste străine de viticultură, agricultură şi grădinărie, pot aduce cataloage de maşine, plante, seminţe etc.

In fiecare comună este cel puţin o persoană care ştie o limbă străină şi care va putea citi, traduce şi explica la ceilalţi, noutăţile din reviste şi cataloage. /' . Preoţii, învăţătorii, proprietarii şi alţi fruntaşi din' comune pot forma comitetul sau biuroul care va pre­ zida acele întruniri consemnând într’un proces verbal toate datele necesare unei anchete asupra î-isemnătăţei comunei în punctul de vedere viticol.

I

I — 5 — i

Am schiţat aici un început de organizare comu­ nală, reprezentată printr’o adunare a podgorenilor cu un organ executiv al comitetului.

Acest comitet se poate pune în legătură cu sin­ dicatul viticol, care centralizează toate ştirele prove­ nind din comună şi la un moment dat poate da o si­ tuaţie exactă a regiunei din toate punctele de vedere.

Sunt încredinţat că podgorenii în aceste întruniri se* vor lumina singuri şi vor înfăptri singuri, desfacerea vinurilor în comun — şi merg mai departe—vor forma cooperative pentru fabricarea vinului. Iată în'ca te-va cuvinte ce trebue să fie organizarea comunală a pod­ gorenilor.

Sindicatul la rândul lui, se va organiza pentru a ajuta opera de organizare a podgorenilor; centralizând * oare care date, el va putea crea un fel de bursă a vinurilor din regiune, va. putea da lămuriri technice, va putea face în laboratorul său analizele cerute de podgoreni, pentru înbunătăţirea fabricaţiunei vinului, sindicatul va putea selecţiona şi fabrica fermenţii pentru podgoreni. El ya mai putea organiza expoziţii dând premii de încurajare, fie pentru fabricarea vi­ nului, fie pentru cultura viei, de asemenea se va putea ocupa de învăţământul viticol şi de crearea altor in­ dustrii, care merg paralel cu industria viticolă.

J

— 6 —

CURE DE STRUGUR! D-I Dr. Panea a scris zilele acestea un articol asupra curei de struguri. Articolul e bine venit şi rea- > minţim cetitorilor noştri că nu numai Elveţia* Bavaria, Austria şi Italia au staţiuni de cure de stru­ guri, dar şi în Rusia, la Odessa şi Ialta sunt aseme­ nea staţiuni. Aceste cure conduse după regiile ştiin­ ţifice folosesc foarte mult următoarelorboale: reuma­ tism, afecţiuni de ficat, boale de piele, chleroza, anemie, guta, piatră, nisip, boale de băşică. Durata cu­ rei e în termen mijlociu de o lună. Iar cantitatea obiş­ nuită de mancat e de 2 Kgr. pe zi, începând cu « Kgr. Varietatea de şiraguri are o importanţă deose­ bită asupra boalei ce voim sa îngrijim. Această cu­ ră a făcut obiectul unor numeroase studii de revista şi rapoarte medicale la diferite societăţi medicale.

% '

f i

I

£}. C.

iNFORMA'puftg Comitetul sindicatului a hotărât următoarele în ce priveşte procurarea de tot felul de materiale necesare podgorenilor.

Se va trimete tuturor o ii stă în care toţi podgo­ renii vor nota cele ce vor să comande, (care s’a şi expediat odată cu numărul 1 aî buletinului). Imediat după primirea răspunsurilor se va cere vărsarea unui

!

1 1

A

1

[

f >

acont la casa sindicatului. In luna Noembrie, nu ma târziu, D-l Dr. Macridescu precum şi alţi 2-3 frun­ taşi vor pleca la Paris şi vor studia şi comanda cele mai bune şi cele mai eftine mărfuri.

Cheltueliie acestei comisiuni va ji pe contul lor personal, vor-pleca şi în Marsilie şi posibil şb în Al­ geria pentru a comanda pe loc vita altoită.

Vor face tot posibilul ca la sfârşitul lui Februa­ rie, comenzile să fie sosite în ţară, împărţirea la pod­ gorenii înscrişi se va face în costul mărfei, spre deo­ sebire de toate celelalte bănci şi societăţi similare, ale căror comisiune se luau la. întrecere cu câştigurile comercianţilor de pe piaţă. Astfel podgorenii vor avea o marfă sigură ca calitate şi cu un preţ de cel puţin 50 % mai eftin ca pe piaţă.

—x— Cei ce doresc să înfiinţeze o staţiune de cură de struguri în regiunea noastră, sunt invitaţi a se adresa D-l ui Dr« I. Panea, care intenţionează creiarea unei societăţi cu acest scop. îndemnând cu tot dinadinsul pe marii podgoreni, cari vor să şi lege numele de o instituţiune frumoasă, poate chiar bănoasă, să se devoteze acestei chestiuni.

Pentru amorul propriu al regi unei noastre, ar trebui, numai decât ca prima staţie de cură de struguri din ţara noastră să fie în judeţul nostru, D-l Sache Geor- * gescu, D-l Teodorescu Odobeşteanu şi alţii sunt în special indicaţi pentru a pune un hectar două de vie, ca parte socială în acea societate, afară numai dacă nu vor găsi mai nimerit a o face singuri pe socoteala d-lor.

i

v

’

V

!

i';

,

—x—

i

W'

— 8 —

D-nii Podgoreni sunt încunoştiinţaţi că pot însera orice publicatiuni de afaceri, cu preţul redus de 0.10 bani cuvântai, revista urmărind mai mult a fi utilă membrilor sindicatului de cât profitul material. Toţi podgorenii cari vor să cumpere sau să vândă vii, unelte şi ori ce obiecte, sau să arendeze sau să închi­ rieze, să profite de coloanele buletinului, cari apărând în 2000 de exemplare şi de 3 ori pe lună, ’i va aduce serioase servicii prin publicitatea ce o oferă.

Plătind 1 leu 50 b. vor putea publica un anunţfde 15 cuvinte, plătind 4 lei 50 b. vor avea drept la o pu­ blicaţie repetată în 3 numere. Banii se pot trimete la redacţia buletinului, la Sindicatul viticol, prin timbre odată cu anunţul.

Comercianţii şi industriaşii, care nu sunt membrii ai sindicatului pot publica anunţuri cu 0.50 b. cuvântul. * —x— La Odobeşti s’a deschis o bursă a podgoriei. Ru­ găm administraţin să trimeată la. sindicat mersulsăptămânal al bursei, spre-a fi publicat gratuit.

Mica publicitate a podgoreanuiui

DE VÂNZARE

2 BUDRNE de mai multe vinuri,, a 600 deca unui.—La D-r CnMPERNU, Focşani.

VASE MICI de circa 100 deca. La D-l IJVER, str. Bateriei, Focşani UN CRR DE BOI, în perfectă stare. La D-r Cft/APERNU, Focşani UN COTIGRR de 2 CRI, bun. La D-r MRCRI, Focşani.

Vase noi de vânzare.

Condiţiuni avaniagioase. — Depozitul IOSU3 SCHWRRTZ, Bulevardul La5căr Catargiu No. 16. — Lângă Gară. — Focşani.

Tipografia „Pwtna" Panalto Alosandroscu & Gh. Mlrcea, Focşani.