Buletinul sindicatului viticol de Putna 10 noi 1919

\ \ 'V-

r

■

q hp

d

/>-////

f/c <•>-><! M.,

Cojm

A

Antal 5,—TCî*. ÎS.

l ifm±..... h

S'V/^ţinK IO Nuîviiibrî*» 1019 , —-rii

! t

t STOÎCATUtUI VITICOL 33E WNA APAklî DE 3 ORI Pi; iu UNA

R*kcyia şi Adiniaistraţia Ia sadiui Siadioitulai Batovardal P. P. Carp. >o. 33 . i : 6 jei pentru podgorenii cari poSbdiLjr până la 5 heci. vie. j. Î2 Ici pentru podgorenii cari poseda j de ia 5 1» :ct. în sus.

Abonamente anual:

Anunţuri şi reclame se Primese ia Administraţie cu preţurile : Mici publicitate IO. bani cuvântul pvntrn membrii Sindicatului şi 00 bani cuvântul pentru per­ soanele streine.

Tabla de materie.-- Valiţareu "dinului, după tăria lui. — Vinul-este un aliment. — 'Ingrapulul viitor.

'Un bun aparat -penini fabricat rachiului.

— lufomnatiuni..

1 .

Valoarea vinului după tăria lui Această valoare-are ca bază preţuirea alcoolulu; din vin.

Pentru evaluarea acestui alcool .luăm ca unitate ^ centimetrul cub de aîcol absolut.

Vom admite că în timp normal producţia la hec­ tar este în termen mediue debOO dl. Cheltueinla me­ die la hectar este -de 3300 lei, pe de altă parte ad­ mitem că vinul are o tărie de 10% alcool absolut.

Prin urmare la hectar, avem 60 dl. alcool absolut. Ceia ce reprezintă -50 lei decaiiţru de acooJ absolut, sau 5 Ici litrul. Adică valoarea în alcool a unui decalitru vin în timp normal.

Dacă presupunem că producţia şi chel luciile sunt

.

r

<*>

t

A

(fM

o5VL O-v5

— 50 —

CT5 C'-J

a o

Constanta^dar tăria vjoujui*..ssa.de de exemplu la 8°;#, preţul decalitr-ului de vin este de-6 lei şi 25 bani Deci valoarea decalltrulul ăe'Wlctfdi absolut devin.

6 lei, 25 bani.

Considerând aceste cazuri ca extreme, spunem că în viticultura preţul alcpolui din vin variază în­ tre 5 lei şi.625 litrul, adică un vin de 10°|0 va valora de la'5-7*6 lei;, unul de 11 va preţui 5.50 —6.60 şj aşa; mai departe.

Recomandăm organizaţiunilor comunale ce me­ reu ăm sfătuit a se forma să cumpere câte un aparat de gradat vinul, pentru ca podgorenii mici şi mai ales acei care au vie pe deal şi cari pot face vin |mai jalcoolic să aibă posibilitatea de a’şi gra­ da vinul, aflând astfel valoarea reală a vinului lor.

Apelăm la iniţiativa D-lor Institutori, învăţători preoţi etc. pentru a aduce la cunoştinţa D-lor Pod­ goreni această necesitate, ca să pătrundă în ma sde podgorenilor această noţiune a valorificăreî vinului prin .tăria lui alcoolică.

N. I).

Valoarea âlimestars si jfigic&fea a ‘Urnim . (Urmare) Profesorul Armând Gautier, membru al academiai de ştiinţă şi medicină, a zis următoarele î.ntr’o confe­ rinţă asupra alimentaţiei ; „Consumaţia vinului în doză , moderată nu numai că nu este periculoasă, ci din contra chiar necesară, vinul fiind mai higieuic de cât apa, sau ori-ce altă băutură”.

D-l Lancereaux, membru al academiei de medicină, a spus vorbind de vin, în dicţionarul ştiinţelor medi­ cale; „din punct de vedere naţional ar fi de mare in­ teres de a desvolta şi mări consumaţia pentru vin, fiind că vinul dă populaţiei o vigoare particulară”.

vm I

o

w

&

— 51 — Chiar -medicHte ^vkdti'c căci dacă omul a făo*rt vinul, vinul reface pe om.

„Vise altsttîar fire* saagais taftrqtfc feomiHUGî.

Cu vin se măresc forţele omului şi-i dă căldură a zis în vechim* Puniu. b) Vinul este im Aliment. Mult timp a !ost discuţie între învăţaţi, asupra alcoholului d.Ică este un" aliment sau nu ; în cele din urmă s’au convins în fine, în urma probelor adus»4, că în adevăr1 alcoholul ponte fi considerat ca aliment. Intre aceşti învăţaţi în prima . linie citez pe Duclaux, director al. institutului Pasteur şl membru al academiei de ştiinţe, care întrun mod docu? mental a dovedit acest lucru. Apei dacă alcoholul este un aliment, cu atât mai mult vinul este un afiment. Ducîaux în lucrările sale zice: „alcoholul nu numai că nu este o otravă, dar trebue pus alăturea cu amidonul şi zabarul,‘iar el întrece valoarea, alimentară in greutăţi egale”. D-l Atvvaler şi colaboratorii săi a pus alcoholul în prima linie pe lista substanţelor alimentare, fiind că n volum mic dă aceiaşi energie ca şi alt aliment în. cantitate mai mare, <d zice : „Alcoholul este preferabil zahărului; când 100 grame zahar fermentează dă 50 grame alcohol şl 50 granYc acid carbonic care se perde şi nu aduce mri un folos organismului”. S’au făcut nu­ meroase experienţe în Franţa, Anglia şi America, luându-se oameni valizi şi s’a înlocuit unele . substanţe ali­ mentare ca grăsimea, legumelor şi alte alimente analoage prin alcohol sub formă de vin sau rachiu şi s’a văzut că organismullor a lucrat mai cu vigoare, mai bine şi lărâ nici o vătămare organismului, trebue însă să avem în vedere că cantitatea nu treime să întreacă zilnic de 1 gr. de alcohol sau 10 grame vin pe fie care chilogram de greutate al omului; unii autori cred că putem « merge chiar până la un gram şl jumătate. Ast-fel dacă un om cântăreşte 75 kgr. poate bea 750 gr. 1 litru vin sau 150 gr. cogniac de 50 grade zilnic.

D-l Arniand Gautier, membru al academiei de me­ dicină din Paris, într’o carte a sa intitulată : „alimentation et Ies regimes” spune: „alcoholul în doză mode­ rată constîtue un aliment, apt a ne procura repede căi

HESS?

- 52 — dură, forţă, ne încălzeştare sângeîe,-Cum zîce’ poporul, şi "putem fiice o sforţa mai mare, de crit cu alte alimente ’iără alcoho!. Este un aliment cu efect imediat, un islt "vor momentan pentru individul prost nutrit. Absorbă "în doză s^bă el trece în plasma economiei şi se' fixează ,în centri nervoşi şi de acolo se el i minează* încet-; atât „cât este luat modera este. foarte preţios organismului. atât aciuitului care munceşte mult şi mănânci pi aş*' „gât şi convalescentului care se .reface,, bătrânului care „se vestejeşte, /vinul' e laptele bătrânilor) lucrători’or „şi marinarilor care au nevoe de căldură, mai ales iarna „şi pe timpori umede”.

Munck .şi Ewald consideră- asemenea alcoholul ca un .aliment 100 grame alcohol produce 700 colorii.

D-rul Laborde a (acut o frumoasă experienţă cele-, bră, demonstrând că dacă alcoholul brut (superior), pro­ dus din sfecle s ui cereale e vătămător si produce efecte periculoase, nu tot ast feb este şi pentru alcoholul pro­ dus din vin. El a luat 3 câni, la care li s’au dat: Ia u nul 50 grame aicch d de vin de 50 grade tărie, ames­ tecat cu 50 grame apă, la al doilea i'a dat aceiaşi' can­ titate şi tŞrie, dar alcohol de sfec’e, şi la al treilea în line, asemenea alcohol, de porumb. După acest tratament a observat că primul câne s’a culcat liniştit, a dormit o oră şi jumătate, apoi s’a sculat a mâncat si s’a apu­ cat normal la deprinderile lui, fără să manifeste' niti o deranjare. Al doilea ş> al f edlea s’au culcat într’un somn dus şi profund imediat după tratament, al doilea caruia s’a dat alcohol de sfeclă, nu s’a deşteptat decât a doua zi, far cel ele . al treilea care a luat alcohol de porumb sa sculat a treia zi.

-Acestă experienţă este destul de doveditoare şi se poate repeta de ori cine.

(Va urma:)

D-r C. Macrl.

: .

:

— 53 —

iii

m

VSLOB

O chestiune de actualitate este ac*.ia a îngropa-v tuîui viilor, care, 'pan-tru mulţi podgoreni se prezintă ca un punct de întrebare'; ina! ales acum când. din 191 (3. foai te muite vii rămânând, prin forţa lucrurilor, neîngropate. Din experienţa se vede ca acest proce*: • deu n’are o înrâurire de mare însemnătate pentru * existenţa viţei. . > Vom demonstra aceasta făcând putină' viticultu­ ră retrospectivă: înainte de ivirea fiîoxeri, în regiunea noastră se îngropa uşor: coardele se aplecau ia pământ şi ne vârful lor se trăgeau câteva sape de pământ,’ceî mult' unii• podgoreni mai zeloşi trăgea puţin pământ şi pe butuc'. Şi experienţa a demonstrat că 'acest procedeu simplu era suficient.

Explicaţia reuşitei acestui sistem constă în fap­ tul câ acest mod de îngropare avea scopul mai mult de. a fixa coardele, pentru ca !a caz de polei, să -fie mai puţin expuse rupturelor şi presiunei gheţei la acţiunea vânturPor; iar pe de altă parte, coardele fi­ ind mai aproape de pământ, unde '•temperatura-' este mai dulce şi mai constantă, sunt mai ferite.

Deducem câ- via nu este supusă îngheţului maî mult ca un alt copac, şi că unde mijloace de aple­ care'şi fixare ia pământ sunt deajuns.

De oarece mulţi-dintre podgoreni cred că viile american sunt mai plăpânde, de cât viile, indigene, sunt nevoit a da următoarele explicaţiuni, pentru a dovedi că nu poate fi nici o. deosebire întrc’o viţă şi alta.

Viţa de vie, ca orice planta este supusă înghe­ ţului numai prin faptul că seva (mâsga) din cauza gerului înghiaţă şi care mărindu-şi volumul rupe ţe­ săturile, în care este conţinută.

Se înţelege că”plaritele cu ţesăturile moi sunt mai expuse, dar pentru plante cu ţesăturile tari, cum sunt arborii, copăceii, viţa etc. cazurile de îngheţare in-

4

.

< v.

♦

54 ternii sunt foarte rari, abia vdacă întâlneşti od rta sau de două ori îritr’un secol. Aceasta se datoreşte faptulul că seva acestor plante în timpul ernei se rarifică.în ţesăturile lor, apoi că vasele în care sunt coprinse au un diametru foarte mic (capilar) în asemeni condiţiuni şi în asemeni vase îngheţarea se face şi mai greu. Din organele viţei căpuşile sunt mai expu­ se, de obiceiu orbirea lor se întâmplă mai mult pri­ măvara şi' toamna. După observaţiunile melc am con­ statat că cu tot îngropatul, aceste organe suferă foarte des de gerurile ernei. îngropatul mai are un neajuns : Expune în tim­ pul ernei coaja coardelor la atacurile unor ciuperci.

Când se face în condiţiuni rele-pe ploaie cu pămănt ud, urmat de îngheţuri este operaţiune foarte riscată.

Prin urmare punând în faţă r'esuitatele îngropa­ tului uşor al bătrânilor, cu zădărnicia îngropatului de astăzi şi mal ales având în vedere marea cheltuială care o necesitează, cred că viile pot rămâne neî.ngropate.

In ceea ce priveşte faptul că viţele altoite ar fi mai piăpânde, răspund: altoirea n’re nici o influenţă asupra strecturei ţesuturilor atât la altoi cât şi la port altoi.

Exemplele de biredă, ce se cbseaivă Ia viţele americane tinere se datoresc unei hrane îmbel­ şugată, ce găsesc viţile tinere în pământurile ‘ noas­ tre ferstfile şi adânc desfundate, şi din cauza unui tă­ iat prea scurt, datorit unei rele plantări. D. E. plan­ tăm la T m. 50 când ar terbui plantat la 3 mv iar ca consecinţe facem un tăiat bun pentru pământurile să­ race, atunci când ar trebui să facem tăiatul de mare arboriscenţă, cu scaune vechi de 2 şi 3 ani. De altfel ne propunem să revenim asupra acestei chestiuni a tăiatului.

I; t

V»

I. DODUN

3

i

I•

■55

(Jn bun aparat pentru fabricai rachiul u

**j '

"

.

Primind de la-o casa din Franţa un catalog de alambi­ curi pentru fabricat rachiu din tescovină, drojdie, prune etc. ne grăbim a încunoştiinţa pe cititorii noştri despre preficţio nările ce s'a adus, de cătrt această casă, aparatelor de fabricat rachiu.

Această îmbunătăţire constă în adăogirea unui aparat, numit rectificator cu care se poate obţine rachiu de orice grad voim, până la 850 dintr’e singură dată, chiar din materiile cele mai sarace în ticol extrugând în 'întregime toată cantitatea de alcool conţinută în acea materie şi absolut fără nici un miros.

Acest rectificator este adaptat la toate alambicurile acelei şi se pot alipi la ori ce fel de alambic străin. case Timpul necesar pentru a destila întreaga cantitate de al­ cool conţinut iu cazan, este de maximum un ceas şi jumătate.

Venirii destilarea tescovinelor şi a fructelor, încărcarea şi descărcarea este înlesnită prin faptul că se încarcă în nişte coşuri cari sc pun iu cazan şi se seot cu ajutorul unei pârghii, în cât încărcarea şi descărcarea se face atât de repede, că nu-i nevoe de a mai opri focul. Astfel că putem considera acest aUtinbic ca un aparat de distilat îs cootinu.

Coşurile dimpreună cu alt fund, ea re se mai adaugă, împedică lipirea substanţelor solide de fundul cazanului, supţi. mânii prin acest mijloc mirosul de afumat.

Capacitatea acestor alambicuri este de la 100 litri pană la 800 litri, iar costul lor de la 1725 până la 5100. Preţurile sunt fixate pentru Foanţa. deci podgoreni, care sunt amatori a co­ manda din aceste alambieuri, trebus, să socotească pe lângă cheltuelile de transport şi valuta.

Afară de aceste alutnbialri, cari nan nevoie de nici o in­ stalaţie şi care se pot muta ori unde* casa mai are şi alam­ bicuri cu un cazan pe 2 roate cu capacitate de 300 litri la 900 litri şi care costă dela 412b la 9000 Ici. Mat are alambicuri cu 2 cazane pe patru roate, fiecare cazan având o capacitate de 400 litri la 900 litri, iar costul dela 9000 la 13500 lei.

Osebit de aceste alambicuri, casa are şi aparate în care încălzirea tescovinei se face cu aburi, cari ttecânl prin tesco-

4

r

\

A

—• 56 — rină cu alcoolul xe'4 eoniinc. iar apoi .merge la aparate de rec­ tificare şi condensare.

Cu aerate cravate casa face in stala Unui foarte economice f eutru extragerea slrighie (piatra ele vin) din tescovina şi alte uamişi{e ale distilat iei.

Toii amat rrii a comanda asemenea aparate să se adreseze la sindicat. £’ j&ttCfiHU

INFORMATIUNI 'Primind de la mai mulţi abonaţi diferite corespondenţe; prin care ne întreabă asupra programului escursiei proeclată in Transilvania, !c răspundem ca proectul nostru ^este ele * a vizita împrejuri:: ele Braşovului şi Sibiului pentru a vedea' gospodăriile sătenilor din partea Ionului.

Apoi împicjiirimele Aradului pentru a vedea insţalajiunelc şi gospodăriile vilxoie. Jar dacă se va. putea vom stărui să mergem şi i'n ivg imoa- viticola Tofcai din Ungaria.

Tu pul necesar a vizita numai vansilvania or fi do cel puţin 15 zile.. Acer.slă e:\cur~iime facimdu-sc sub uvispiciile. sin­ dicatului. se va interveni pen ru a se obţine reducere pe căile • fcr.de. Iu ce/-riveşte cv-educiile, ele privesepe fiecare escursionist în •cin

j -arle, ‘

Directorul sindicatului sfătueşte pe podgoreni ei lasă 'pen­ tru îa primăraiă atât scăunitnl, cat şi tăia/ul viţelor. Aceasta 'chestiune o v.« trata \şi • documenta' întrTin alt articol, care va npnre mai târz/u.Celor co nc întreabă asupra, varietăţilor de vile ce vor. să comande, h răspundem că sindicatul va aduce numai variolălilo ce le vor cere podgorenii. .

Lr;*2L::îac» jpctifna ^s'stcTs'.t bviria v'kkîr?. Să nu. se cumpere din comerţ dacă nu sunt verificate, întru cât pot da rezulfoarte greşim.

l

orl&5ît

ponir1î 1}o:r,

Ailăliza; Vînuhlj (tăria lui) şc face cor.şLincLs numai iu Laboratorul „Billa” 'Farmacia - .Jifinerna” Sh\ Mare No. /2, .cu (jcvctilc cile recii noi. admise de laboratorul de chimie din Bucureşti. Costul linuri analize este de Etin ALE A. RADULESCU farmacist vfaMKîtzre Vsq âo 0

Iae«î&:aa*e Ssa' 'E&SoidSaoţî.

CoiosieS Csardlsaw Strada Comisia Centrală «

4