Buletinul camerei de comerciu no.5, 6 și 7

t<3 «

~~:9 <1

ji

fa5

O

ii ii <1 < ►

m

J

¥>

■S

(j

<1 O

No. 5 6 şnjl

IANUARIE-FEBRUARIE-MARTIE 1922

ii Anul XXXIII !! & <

»

•

’V

o< V

! !

,1

!!0

□ □

i

iio

ii

Camerei de Comerciu şi Industrie

4 ►

O 4 >

'*■ %

O

i i

4 >

» ‘ ii

------.... CIRC. VII FOCŞANI----------- -

O

o o

< ►

O I)

' ii□

APARE ODATĂ PE LUNĂ

■

4 ►

Sub direcţiunea D-lui I. GAGIULESCU Secretarul Camerei

!!

O

!!

AZ

H-----

ABONAMENTUL PE UN AN 50 LEI

4 ►

I! o----j j

Sucursala : FOCŞANI I ji Tipografia „ÎNVĂŢĂTORUL ROMÂN“ Societate Anonimă Culturală, Bucureşti < ►

— 19 2 1 —

O

ii

C. 1054

0

•T

1

HUI. 4r... .

691 r

* ţţ' ‘.

'•■

v.

. rr^—

Membrii Camerei de Comerţ şi Industrie CIRC. Vll-a FOCŞANI

ţjţ,

SECŢIA FOCŞANI V. C. Antonescu, Preşedinte, • Sp. Ştefănescu, Vice-Preşedinte

m MEMBRII H. Freyer St. Serghievici David Moritz I. Sorescu S. Maliner

I. Husum Ceh. Rusovici Şt. Gogonea N. Sager I. Wasserman

SECŢIA TECUCI Ion T. Neagu I. H. Margulies

N. Panaitescu, preşed.

Ovanez Lazar v.-preşed.

Iancu Balaş

Membrii corespondenţi — Focşani Anton Christof, Alex. Rădulescu, Fr. Remer, Gottfried Leibovici, I. Handtman, L. Filderman, C. Antonescu, Valeriu Sterian.

tR-HSo i n

4

n

BULETINUL Camerei de Comerţ şi Industrie Circumscripţia VII Focşani

COMERCIRNŢII Şl '•PECULR

i

9

a

Comerciantul ca intermediar între producător şi consumator, caută să-şi procure mărfurile în condiţiuni cât mai avantajoase pentru ca să le desfacă aşa după cum indică timpul, împrejurările, concurenţa etc..

Cererea şi oferta joacă un rol foarte important în operaţiunile comercianţilor şi el este cel dintâi chemat să se servească de acest mare regulator al schimbului.

In timpuri normale, comerciantul, care îşi cunoaşte bine profesia, cumpără- mărfuri potrivite cu clientela pe care o are; în timpuri anormale, cum sunt cele de astăzi, clientela nu mai este aceeaşi.

In magazinele de elită nnde nu intră de cât cli­ entela selectă, astăzi, nouăzeci la sută, din acea clien­ telă, cumpără din diferite magazine, federale, coope­ rative etc. potrivit cu resursele de care dispun.

Această schimbare de clientelă a produs adevă­ rate perturbaţi uni în lumea comercianţilor.

Comerciantul obicinuit să-şi servească clientela aşa după cum era deprins, s’a văzut de odată în faţa unei clientele, care discută calitatea, preţul mărfei;ex-

r - 2 -

t

>

-•presiunea, gestul şi privirea comerciantului, găsind întotdeauna că este speculată în mod neomenos.

Iu iotu Această clientelă nu vroia să ştie că marfa este tradusă din alte părţi; n’a crescut nici n’a fost fabri­ cată în magazinul comerciantului. Că cei dintăi cari rutrebuiau luaţi Ia socoteală erau tocmai fabricanţii ori '■'producătorii.

-Aceştia însă> aruncau toată vina asupra mânei tirde'" lucru, ca fiind foarte scumpă. De aici se poate ■'-deduce că toţi sunt în culpă; fabricant ori producător; comerciant şi consumator.

-- >Ji> ăpabribantul ori producătorii plăteau mâna de lucru "'■stump pentru că ştiau mai înainte Că preţul produ­ selor oricât de scump ar fi, comerciantul va trebui nsă cumpere, aceasta la rândul lui plătea preţul cerul ştiind că nu va rămâne cu marfa în magazin. Consu■î.unatoi;ul şi el, nn se lăsa mai prejos, îşi procura fonduri nealegân'd mijloacele şi iată un cerc viţios, creaţie nenorocită a timpurilor prin care am trecut şi cari « subsistă încă şi astăzi.

•<<./<• Dacă este aşa, dece s’au năpăstuit cu toţii asupra comercianţilor tratându-i de speculanţi ordinari şi odioşi ? >■ Pentru că e timpul când forţa primează dreptul, pentru că trebue un ţap ispăşitor ?

In Franţa, consumatorii au boicotat undelenmul în bidoane Puget Isnard etc. până ce fabricanţii au găsit mijlocul ca să reducă preţul de vânzare la co­ mercianţi.

Acelaşi lueru s’a întâmplat în Anglia, Germania, s>: Belgia cu diferite produse.

Pentru prima oară am observat această tendinţă

de boicotare, la noi în tară, cu vinurile din .-regiunea Odobeşti.

De data asta comercianţii au venit în ajutorul consumatorilor şi s’au solidarizat ne mai vroi.nd.să plătească preţuri de 70, 80, 90. 100 şi 110 decalitrui de vin, vasul cumpărătorului, pe când podgorenii din regiunea Aradului localitatea Şiria preţul de vânzare varia de la 30—50 decalitrui cu vasul producătorului.

Acolo mâna de lucru costa 12—15 Iei pe zi, pentru că producătorul (viticultorul) nu face pe galantomul cu punga consumatorului.

Viticultorii noştri se întreceau să plătească 40— 50 lei pe zi muncitorilor cari, în majoritatea lor, .nici nu ştiau măcar ce însemnează a munci înţr’o vie Era fatal să se întâmple cu podgorenii ce,s’a- în­ tâmplat în toamna anului 1921.

O mare greşeală a fost că anumite persoane ar fi sfătuit pe podgoreni să nu vânză vinurile mai-jos de 70 -80 lei decalitru.

Aceşti răi sfătuitori vor avea pe lângă satisfacţia că consiliile lor au fost urmate de podgoreni, şi mul­ ţumirile consumatorilor de as fi contribuit indirect la eftenirea vinului.

Iată dar cine sunt adevăraţi speculatori,’ pe cari trebue să-i cunoască toată lumea. Ce s’a făcut cu vinul s’a făcut şi cu alte mărfuri.

Comercianţii cumpărau scump şi forţat trebuiau să vândă scump. ' Mărfurile de coloniale şi manufactură aduse din alte ţări, pe lângă valută, mai suportăm considerabile cheltueli cu transportul, vamă, comisioane, bacşişuri *

i

’ <

_ 4etc.xaşa că preţul de cost creştea în dauna şi a co. merciantului şi a consumatorului.

Mulţi spun că comercianţii au realizat beneficii mari de pe urma acestor preţuri extrem de ridicate şi dau ca dovadă lipsa de moratorii, concordate şi falimente. Dacă aceste situaţii nenorocite au scăzut la minimum, cauza este că mărfurile se cumpără cu bani gata; creditul fiind cu desăvârşire restrâns.

Pe de altă parte Băncile au intrat în combinaţiuni cu diferite întreprinderi comerciale şi industriale cea ce nu este tocmai în avantajul consumatorului, cu toate că acesta este acţionar pe la Bănci şi ceeace perde asupra preţului de cumpărare la mărfuri încasează în schimb dividende grase.

Lupta fiind dată pe faţă între capital şi muncă, va trebui să întervină un armistiţiu care să-i urmeze o pace în interesul civilizaţiei însăşi. Priviţi Rusia şi spuneţi ce ar fi cu omenirea dacă aceeaşi situaţie ar exista pretutindeni ?

Acordul dintre capital şi muncă va aduce scă­ derea preţurilor la toate articolele şi atunci nu va mai avea nimeni să se plângă de speculă pe care cu nedrept o aruncă în spinarea comercianţilor.

I. Găgiulescu

DIN CEHOSLOVACIA Consiliul de Administraţie al Târgului de Mostre din Praga a dat un banchet în onoarea Legaţiunei Ro­ mâniei. Consiliul de Administraţie, precum şi repre­ zentanţii Presei, ai Ministerului de Comerţ şi ai or-

!

— 5 —

b

I.

ganizaţiunilor comerciale şi industriale, au exprimat faţă de d-nul Dr. Floudor, însărcinatul de Afaceri al Legaţiei României, regretul că Excelenţa Să domnul Constantin Hiott, Ministrul României la Praga, nu se află de faţă şi îi trimite omagiile lor. Consiliul re­ mite Ataşatului Comercial al României, d-lui Richard Tufl'li, statuia de bronz a primului Rege al Boemiei Gheorghe de Podonbrad, drept mulţumire pentru ac­ tivitatea sa meritorie întru strângerea relaţiunilor co­ merciale Cehoslovaco-Române.

D-nul V. Bohac, Preşedinte al Consiliului de Ad­ ministraţie al Târgului de Mostre din Praga, înce­ pând seria discursurilor, prezintă omagiile sale Reprezentanţiilor Legaţiunei României, mulţumeşte din toată inima pentru concursul dat în toate împrejurările şi în acţiunea continuă de legătură şi cunoaştere re­ ciprocă a ţărilor amice România şi Cehoslovacia.

Mulţumeşte de asemeni în numele întregului Consiliu Ataşatului Comercial pe lângă Legaţiunea României la Praga, care prin munca sa încordată a dat un ajutor nepreţuit înaltului scop urmărit, de a strânge din ce în ce mai mult relaţiunilo economice ale acestor două ţări megieşe, rugându-1 să primească ca semn de atenţiune specială din partea Consiliului de Administraţie al Târgului de Mostre din Praga drept amintire Statuia în bronz a lui George de Podenbrad primul Rege al Boemiei.

D-nul Jan Votniba, Preşedinte al Asociaţiunei de Export şi Vice-Preşedinte al Consiliului de Admi­ nistraţie al Târgului de Mostre, ca urmare alocuţiunii Preşedintelui, exprimă părerea de rău de a nu avea onoarea de a avea în mijlocul celor prezenţi pe Ex-

■ii

— 6 celenţa Sa d-nul Constantin Hiott, Ministrul României la.Fraga, şi pentru a sfârşi fraza, roagă pe cale tele­ grafică să i se exprime din partea tuturor celor de fată cele mai sincere şi devotate salutări. D-nul Votruba se asociază mulţumirilor aduse de colegul său d-nul Preşedinte Bohac, activităţei meritorii a d-nului R. Tufli, Ataşat Comercial al Legaţiei României, ru- ■ gându-1 să primească atât din partea sa cât şi din acea' a Coosiliului mulţumirile exprese pentru nepre­ ţuitul, desinteresatul concurs dat Târgului de Mostre din Praga.

D-nul Dr. Constantin Flondor, însărcinatul cu Afa­ ceri al Legaţiunei României, exprimă viile sale regrete cum că şeful său, Excelenţa Sa d-nul Ministru Con­ stantin Hiott nu se află de faţă, mai cu seamă că sub a Sa Preşidenţie s’a încheiat prima Convenţiune Comercială între aceste două ţări vecine şi prietene.

D-nul Dr. Flondor mulţumeşte d-nilor Preşedinţi Bohac V. şi Votruba Jan pentru călduroasele cuvinte adresate Legaţiunei României, îi felecită pentru marile succese obţinute întru cimentarea relaţiunilor econo­ mice cehoslovaco-române.

Asigură că şi în viitor Legaţiunea României va da acestei mari organizaţiuni întregul său concurs.

In ceiaee priveşte cuvintele de laudă adresate de întregul Consiliu de Administraţie al Târgului de Mostre d-nului Richard Tuffli, Ataşatul nostru Comercial, d-1 Dr. Flondor se asociază, felicitându-1 de succesul ob­ ţinut întru executarea aproprierei economice cehoslo­ vaco-române. D-nul Dr. Flondor asigură că e fericit de a avea ca coleg la Legaţie pe d-nul Tuffli, de altfel cunoscut în ţară ca unul din cei mai capabili funcţionari.

-1 i

ii ;i d

! i

:

— 7 —■

D-nul Ricinird R. Tuffli, Ataşat Comercial pe lângă Legaţiunea României la Praga, mulţumeşte întregului' Consiliu de Administraţie pentru delicata atenţiune .Ce i s’a făcut prin amintirea dată, statuia în bronz a primului Rege al Boemiei Gheorghe de Podenbrad, şi spune că mulţumirea sa cea mai mare este. de a vedea cât mai curând realizată strângerea cât mai pu-: H ternică a relaţiunilor Cehoslovaco-Române. Arată în puţine cuvinte interesele reciproce ale acestor două ţări amice destinate a se complecta reciproc şi atrage atenţiunea cercurilor comerciale şi în special a Celor industriale nu numai asupra marelui plasament ce s’ar putea face într’o ţară agricolă şi cu bogăţii imense, cum este România, şi asupra posibilităţei, cejtrebuia întrevăzută, ca printr’o cooperaţiune de forţe şi ca­ pital Cehoslovaco-Române să se aprovizioneze o ţară a cărei suprafaţă este cu mult mai mare decât a Europei, aprovizionarea Rusiei, spunând prin aceasta că adevăratul interes al industriei şi comerţului ceho­ slovac nu se găseşte inspre Oceanul Atlantic, ci în­ spre Marea Neagră, în care direcţie a pornit acum câteva luni de zile Primul Tren de Mostre al Republicei Cehoslovace, care a colindat România întreagă făcând escală în cele mai importante oraşe. Trăiască Cehoslovacia, Trăiască legăturile economice comerciale . şi industriale Cehoslovace-Române 1 D-nul Suatek, Preşedintele Asociaţiunei Presei a Republicii Ceho-Slovace, ia parte din toată inima la această frumoasă serbare şi spune că presa trebue să lucreze mână în mânăou industria şi cu comerţul.

La orice manifestaţiune de acest fel, ca expoziţii, tre­ nuri de mostre, etc., terenul trebue să fie pregătit ' mai întâi prin presă şi de aceea pentru viitor .înainte" .

&

i

— 8 —

f

3

de a proceda la facerea Micii Antante a Presei se va pune în legătură cu colegii şi prietenii săi, Preşedinţii Sindicatelor Presei din România, Domnii Costa Foru şi Miile, pentru a discuta această importantă chestiune.

D-nul Ing. Jan D.ooracek, Consilier Ministerial, luând cuvântul, spune că Trenul-Expoziţie, care a co­ lindat România Mare, este prima încercare de apli­ care efectivă şi reală a Convenţiunei Comerciale Româno-Cehoslovace încheiată în anul trecut. In ceiace priveşte rapoartele economico-industriale, D-sa declară că Cehoslovacia nu urmăreşte un imperialism indus­ trial, ci industria cehoslovacă nu voeşte decât să ajute pe amica sa România în desvoltarea ei industrială.

Ca înoheere, d-nul Preşedinte Jan Vortruba mai zice: «Nu pot încheia banchetul de astăzi fără de a comunica îmbucurătoarea veste, ce mi-a fost transmisă de D-nul Dr. Constantin Flondor, însărcinat de Afa­ ceri al Legaţiei României, adică : logodna ce a avut loc între Regele Alexandru cu Principesa Maria a României. (Toată lumea se scoală în picioare). Văd în cununia viitoare a vlăstarului unei case regeşti slave cu o principesă română un eveniment de mare im­ portanţă. îmi permit a-mi manifesta singura dorinţă ca acest eveniment să aibă marea sa importanţă întru conlucrarea economică a celor două mari state de pe malurile Dunărei cu Republica Cehoslovacă, făcând astfel o puternică uniune economico-comerială.

Au luat parte : Membrii Legaţiei Române la Praga : D-nul Dr. Const. Flondor, însărcinatul de Afaceri; d-1 Colonel A, Iovanovici, Ataşat Militar Legaţia Româ­ niei; d-1 Ricbard R. Tuffli, Ataşat Comercial Legaţia României; d-1 Secareanu, Interpret Legaţia României;' ■

i

— 9 — d-1 Iug. Dvoracek, Consilier Ministerial Oficiul pentru Comerţul Exterior şi Depart. Politicei Comerciale; d-1 Căpitan Koneckni, Directorul Oficiului p. Comerţul Exterior; d-1 Dobry, Consilier Ministerial Ministerul de Comerţ; d-1 Dr. Svatek, Preşedintele. Asociaţiei Presei Cehoslovace; d-1 Dr. Dnsek, Consilier Comunal al oraşului Praga; d-1 Prazak, Vice-Consul Cehoslovac la Galaţi; d-1 Roedl, Director al Casselor de Econo­ mie din Cehoslovacia; D-1 V. Bohae, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Târgului de Mostre; d-1 Jan Votruba, Preşedintele Asociaţiunei de Export şi Vice-Preşedintele Consiliului de Administraţie al Târgului de Mostre; d-l Wust, Preşedintele Camerei de Comerţ din Olomouc şi Vice-Preşedinte al Târ­ gului de Mostre; d-nii Martinec şi Chel, Membri ai Consiliului de Administraţie al Târgului de Mostre; d-1 Profesor Universitar Dr. Stacca; d-1 Dr. Ziska, Di- . rector General al Târgului de Mostre; d-1 Kriz, Se­ cretar General al Târgului de Mostre din Praga, etc.

•

J ■

r

: i i ■

:

— io —

T A 8 De poliţele protestate la Corpul de Por

.

DATA actului de protest

1

LUNA

Adresa

debitorului

debitorului

: ■

;

I

3

!

3

HUMELE $1 PRONUMELE

l

Urecheşti-Putna » Ţifeşti » Ireşti » Ţifeşti Str.-de-Sus » Focşani Clipiceşti » » Ţifeşti Urecheşti-R.-S. Ţifeşti-Putna Coteşti-R.-Sărat Coteşti « Ireşti-Putna « « » « [reşti » I. C. Manea St.-de-jos-Putna Vasile M. Dumbravă Găgeşti-Putna » C. Pricop Ţifeşti « » Alexe M. Ilie Urecheşti-R -S. » I. Moise Găgeşti-Putna « »« Găgeşti » » loan C. Bratu Vărsătura » » V. N. Ganea » Mera » N. I. Buluş Bilieşti » » Vasile T. Savin Jareştea » » Const. Diaconu Boloteşti » » loan V. Spiridon Cârapineanca P. » [oan T. Spiridon « «

1921 Octornb. 12 Ţinea D. Grău-Roş » » »Z. Şt. Lăduncă » » '» Anghel Cuconoiu » »Manolache Cojoearu » » » » N. V. Hărubor » » il3I. Teodorescu » » » V. N. Tutoveanu » » 15Elen;i Pr. Horeangă » » » D. N. Sava » » Elena Pr. Horeangă » » » 17 N. Rapoţescu » » » Nae Tudora-ncescu » » » Anghel Cuconoiu

» » » » » » » » » » » » » »

» » » » » » » » » » » » » »

"‘h

i

— 11 —

L O U tărei Trib. Putna pe luna Octombrie ^921.

HUMELE SI PRONUMELE

Valoarea cfoctului pro­ testat

creditorulni ei

1

I* ►.

B.

1000 Banca de Scont 7020 Banca Focşani 540 Soc. An. «Frăţia» 2300 Banca Putnei Idem 2000 15000 Idem 1000 Idem Idem 5000 Idem 2000 3700 Idem 1500 Banca Milcov 1500 Idem 1000 Idem 500 Idem Idem 2000 1500 Banca Putnei 4000 Idem 3000 Idem 1001) Idem 1000!— Idem 600 C. Paraschivescu 5000 Banca de Scont 4000 Idem 1000 Idem 700 Idem 900 Banca Pop. «Unirea» 300 Idem

«

T3

— ®

|Cfl gCL,

Observaţiuni

o

z

400 401 402 403 404 405 406 407 408 409 410| solidari 411) 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424 425 420

r

=

i

E

— 12 —

5 ■

C

DATA

r

actului de protest

LUNA J2s

i!

i

HUMELE $1 PMUMEIE

Adresa

debitorului

debitorului

«

Focşani 1921 Octomb. » D. Raşca nu Jorăşti-Putna » » »Stan N. Necula » » 18:Ecat. şi Lt. Vartai. Focşani » Boloteşti-Putna » 19 Gh. I. Tărăbuţă Odobeşti-Putna » » 20P. Cahmaneş » Odobeşti » » »L. Zilberman » » Găgeşti » 21 Const. Bâlcan » » » » N. Gr. Constandachi Ţifeşti » » Mirceşti » » Gh. Şchiopii » Crucea-de-J s P. » » G. Botezntu » »_ 22Costache E. Moisă Păţeşti » » Vârtişcoi-R.-S. » »Ioan Ap. Mihu Bololeşti-Pntna » » » Neculai P. Miron » » 24 Ana D. Zilişteanu Dălhăuţi-R.-S. Gâgeşti-Putna » » » M. G. Banu » Dălhăuţi-R.-S. » » H. Preda Ţifeşti-Putna » » » Pascal P. Luca » St.-de-sus-Putna » »Ioan C. Dragan » » » Const. Şt. Popescu Ţifeşti » St.-de-sus-Putna » » »Gh. Tănăsescu » » Crticea-de-sus » 25Alex. Ilade » » Odobeşti-Putna »P. Calmanuş » » Odobeşti » »L. Zilberman » » » Ţifeşti 2.6 Şt. Şt. Lăduncă » » ,» » Petrachi I. Nedelcu Păţeşti » » » Ţifeşti »Şt. Şt. Lăduncă » » » Cuişlea » Maria Păun » » Vârtişcoi-R.-S. 27 Lazăr Pastramă » » Câmpineanca P. » Vasile Tăut » « Popeşti- R.-Sărat » Radu Ciocârlan

i

- 13 -

NUMELE SI PRONUMELE

Valoarea efectului pro­ testat

creditorului

ir

*3 « -2 © î?

Observaţiuni

a e.

Lei

Soc. An. «Frăţia» Idem Idem Idem D. I. Tecuceanu Idem iBanca de Scont Banca Putnei ISoc. An. «Frăţia» Idem Idem Idem Idem Banca Putnei Idem Idem Banca de Scont Idem Idem Idem Banca Putnei D. I. Tecueianu Idem Soc, An. «Frăţia» Idem Idem Banca de Scont Soc. An. «Frăţia» Banca Putnei Idem

«

na

B.

2000

1800 3000 2000 10000 10000 3000 1000 600 520 1370 2840 3000 6000 1000 4000 4000 '5000 3000 10000 1000 20000 20000 5000 1500 4000 3000 3000 4000 1000!—

o S5

428 429 431 432 4331 solidari 433{ 484 435!

437 438 439 440 441 443 444 445 446 447 448 449 450 4511 solidari 451| 452 453 454 455 456 457 458

I

*5

— 14 —

5o

s

•s >1

Oi

>s

I

•s•5 E S

05

>N

°o

>U

42

•§

.'e.

•B

J5

uniZ

n c 0 ■o

rt

£Q

u

W

inuy

, issjcud ap injtvpB 'o^

•§ &

<3

■s-s g 2

2 r-HNCO^U3'CDr'OOOiOrHCO'#IOCD ®tDCD0COCOCDCDCOI>l>l>l>t'l> tH t—( rH rH t—i H H H H H H H

e? o"o O o O o o o o o o o o o'

ilplililliilllf IIUaJIMUII 3

o

-o S’S 3 „

P

a «

O CD

Q

lft!IP!u:oG

O

LQ l o o rH t-H CM CO

£

'

Q S

C3 Ş.

Gh

!H

3

© g

HS

OH ^ ÎOCOO 00_____ ________________ t*H •

gjBisaiojj Jcq ţajqiuBO L Ba.reon3y\ p

<J bi

•quiBO qiqoe w,jq

HjEAJSSqQ

CC

O' M

£ i3 « « . c o 3 Jr ■?, o o d, <D >rJ *<d ‘53 3 tf* p

w

racaS.--2

c

g£s-S'g§||rSs“^3>-S Z S5 tz>« H Q ._ < ® S g g 25 .§ ’g

■Sg «-Sg-âai-ls el ol” 05<50mb0<<^£QH!St5

■ss

■s

tO

-S

-s

42co ■8 o

inqpiuioa <D

C

2

i S 2

05

3

[= >« '-

g m <15 O

^

■»8 t 8 — 8 a

jj

«Sî § >3 rt 2 cu1**

M00 -0^

«*«

*»«

3 05

3 CD

O T3

*"j3 05 *3 •■- T3

«*»*»¥

S

<u

33 fco -o • p—

CU

-5

3

= »-R

.,_ — O H"

oSgSfe8 s05 sp 05 Cu

Eh P-, Eh

CO

£

. 05 *3!

T3 .3 > 3

s« Ou E

a

a £ a

h

O

= 3

®

*

CQ H(MCO^lOOI>COC50TH(MCO^in - ______ !_____ rH i—( tH rH t—( rH

%

\

- 15 — eiqcueo ţBţiqou bjj co

5 £

s

O

co

o

o

35

35

rH

fi

fi

35

35

fi

35

35

35

35

35

fi

IO

CD

î>

00

o o

o o o

o o

o o

1=3

I

0)

£33 C

Q

I a

CVI CM 05 i-H

*

tH t-h

CM

CO

o o

o

o o

Oi

•s cŞ g 3

io

CM <^0 >N

IO l>

O IO

'I

■•S’ 15 C3

g

o o CM tH

•s •S. sL

■S • ■§ o"

■s ■S

42 O

co

Eh

g

,g<D

-22 Ci.

03

a

•§

s <3

'1 s .2 V

8 3

o O

35

03 CD T3 <c3

CQ

o

CM

fi

p

s ca

a ca

o

3 2

O

'3

.S

° «

.22 42 £

s Z

3

2

p

3

03

O

3

42

£

îCC

cu

O

Z

35

>

35

35

35

35

35

35

53

35

3 O 3

c

303 35

35 03

CD

m

•H

PU 35

35

CM

CO

35

.2

T3 O 3 O

03

O

O 35

3

W

03 CD

1p

g

s2

T3 -

ffl

■s

IO

35

35

35

35

io

CD

t>

00

VROIŢI SA CUMPĂRAJI BJ.NE? _

VIZITAŢI MAGASINUL:

IAC0B 6RU1FELD FOCŞANI >< E-« i

UJ j

t

2 O U U

gO

106, Strada Mare-a-linlrei No. 106 <

l-H

SPECIALITĂŢI VITICOLE ŞI VINICOLE

ir

pentru uzul Podgorenilor şi a Comer­

3 ■

(

ir

A_PA_R_AŢJE pentru analiza şi grăduirea

in

mustului, vinului şi spirtoaselor

< H O >0 2 -in H

s

PRODUSE OENOLOGICE pentru vinificare,

H< CC

limpezire, filtrare şi conservarea vinului

’<

Cu S D UI D 2

>'

cianţilor de vinuri

Q

>< V Oii <

o

Este cel mai bine asortat şi vinde convenabil tot felul de:

UNELTE DE DOGĂRIE ACCESORIU PENTRU FABRiCS de băuturi spirtoase şi ape gazoase Aparate pentru industria laptelui şi a berei

' ■

2 O O cr •■o

Instrumente de horticultură şi apicultură Aparate technice, electrice, de sonierie şi de vânătoare Materiale pentru instalaţiuni de apă şi băi

NUMAI MARFA BUNĂ EST^EFTTNaT”""^ J

■*

„ÎNVĂŢĂTORUL ROMÂN” = SOCIETATE AltOMMil CILTIIIli - BOBEŞTI H SUCURSALE: FOCŞANI—R.-SARAT—TECUCI

r

Editură—Librărie—Papetărie Tipografe—Legătorie de cărţi

t-D

m m m CS

OG

FABRICĂ DE

RECHIZITE ŞCOLARE =Articole de Biurou=

t-Xj

>*X

3> O

i

c=5 m

— o

OG

FABRICĂ DE

ca

Pungi — Plicuri - Registre

■i ~Q C73

02

FABRICĂ DE

E

CQNFECŢIUNI de HÂRTIE

3=-

i

s

i

Fabricafiune proprie de : f

Mape — Serviete — Ghiozdane = Gufere— Geamantane =

•

* ' / t

*

*

* *

; * ’

V

. < ş•

■ i

•

«•

•• ir •J "/ ■ Ă i r

* 5r