Anuarul pe anul 1922-1923 lucrat de directorul liceului Al. Georgiadi

’ —

fp^

— -n mi1

III'

i LICEUL „UNIREA11 —FOCŞANI W iii ii

ANUARUL PE

ANUL 1922 - 1923

ii

% LUCRAT DE DIRECTORUL LICEULUI

AL. GEORGIADI FOCŞANI

ac

t i

1

1» i_

1924 Tipografia „Cartea Putnei" Alexandru P. Alexandrescu — Focşani —

IUI'

imn ii ii

____ i

:==•===•====-

t(V, .

LICEUL „UNIREA11 FOCŞANI

\

EL Pi HMyt 1S22-I23

.

«»

I

TIPOGRAFIA „CARTEA PUTNEI11

$*\)L

i

Ol»® j

V

v

r t

;

i

3

PERSONALUL ADMINISTRATIV PE ANUL ŞCOLAR 1922-1923.

DIRECTOR: AL. GEORGIADI. SECRETAR: Tr. Mateescu. ( Teodor Mincu dela 15 Mai 1923.

AJUTORI SECRETAR: ( Laurenţiu Simionescu Simicel dela 15 Noembrie 1922.

COMITETUL ŞCOLAR PE ANUL ŞCOLAR 1922-1923.

PREŞEDINTE: Şt. Graur, Advocat.

SECRETAR: AI. Georgiadi, Directorul Liceului.

( MEMBRII

(

A. Marosin, Profesor (decedat la 9 Mai 1923).

C. Leoneseu, Profesor.

Pr. G. Popescu, Profesor (dela 16 Iunie 1923).

C. Niculescu, Proprietar.

Dr. C. Macri, Proprietar.

I. Goliger, Arhitect.

CONTABIL : Pantelimon Florescu, Banca Naţională.

CASIER : Al. Georgiadi, Profesor.

MEDICUL ŞCOALEI: Dr. C. Macri.

( CENZORI

(

C. Antonescu, Director Banca Naţională.

Sp. Lăduncă, Profesor până Ia 16 Iunie 1923.

Vasile Bălănescu, Profesot dela 16 Iunie 1923.

H. Kirmayer, Director de bancă.

4

joiajo

înmoi ■rj N

=_

«

"S M .3

i* .2

ii•u cn

i

^

>

£:

,,-

1

.

>

h> >

>

= -t .> -i >;

«3

o

>

OOCNCMCO

«i >m> # >

e:

iS

EŢ

00

" '= 'Itl.

§

5|

0)

O^cocom

.2 u

=> .

~

=-= ...,-,£- -

3 ş (M

i

© 2

« £ g

i

(Sg § I- O.î

3 o

.5 1

«a a> •_

<L> T3

ă

O)

C£

“■

5

g|

liiiiiifiiif

-B | fi

■ §£

j

'3

=> £ 2

_J KŞ C

~H 3f3 in\iUf^|JAţlT «! î1fAî9B niiy

•g ^ -g K .5 .5

|! 111 1 s

'131111 '’c*s co h- î>- 00 CNJ

UJ

= s E 1 55- I

£ 1 :-3

ţnajno, •ojq

s

« 5-S-g-g t"- <£> C\J CM CM

s

st-

U I

illll

-H

.a g <s

!.'■-

1.5

Ulii, tiiîii

°mi.s “ »iin co -t lo fe

— m uj<uu ■' ~*r 6o^or

5

aojajo iWoi

(MCM

h-

r-H io

CT>

(O O) ’\f 03 5=

;'V

C*M CV!

> = >> =

i ■ ■-Se

bJQ

I =P >^~5 > -g 4 = -4 g -4 > 4 =^=5 4 3

«

o

«:-•

>®3=¥£fl3

t»

■S O

iS rv

III ăîu

02

i s

CM

ffl

S

**eSl||i|||!

03

w

«8 s

o

’S

= ?S rj 2 §

Jsf L ţţtvpisisiiii uţ ţi[A,IOB NUV

r.

a a> •a

Cu

02

Jk -j

^ s.

■t

s *

Ile.IgsŞ -iii 8

_0 _QJ _0J

O

3

o

- >=r

4Sf > > = > 44 £f=f^_ > >,4!;Gf

o

tu *

rzfl

>■

>'£>

=

a>

5

03 £=

ra ets

x c'

tu

GO

IS'IIIIÎHl!

t'S 8 88 8 SB-g-'gg T3T3

O.

tco

cn

cm cm

O. O.

O.

O-WM-aa.

mai in n

I I &£

c; C LI UJ

= s

11 So- «2

s iS

1U.UU.) ’O^I

li i L Iligii is^îiiia

OC jos

303

o ca

-a

c/3_;

>

<<

c/3

CO ^

LO

lO‘l> T-.

00 r-H

— ^ g 0-3

di O CM CO ~ T- CM CM CM CM

6

TJIBL® y de repartiţia orelor deia clasele extrabugetare de băeţi pe anul şcolar 1922-923

1 1 I

Numele şi Pronumele profesorului

Obiectul

sO s»f» o

1 Pr. O. Popescu

Religia

ft IU:

2

2 Anton Eliade

Româna

Ii* UI [

6

3 T. Iordănescu

Franceza

IUI;: ;

6

4 Beri Eidinger

Germana

IU

2

5 C. Leonescu

Istoria

II

2

6 Atanase Marosin

Istoria

II?:

2

7 Const. Zamfirescu

Geografia

II III

5

HUI

5

U II?

4

;

8 Savel Rahtivan

j Matematica

9 Sp. Lăduncă

Naturale

10 I. Nanulescu

Muzica

11

Gimnastica

Al. Copcescu

12 D-na Ecat. Bogdan

Desemn-Caligraf.

HIII j

4

U IU:

2

I? II?:

8

r GOasa I. A. Diriginte: M. Bantaf.

i

Numele şi Pronumele

£

1 2; 3, 4

Şl

6 7: 8 9 10 11 12 13 14 15 16, 17 181 19 20: 21 22 23; 24 25 261 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Alexandrescu G. G-glie Apreutesei I. Mihail .

Aschenazi A. Simen Bălăci G. Constantin Bânţu V. Toma Bobaru D. Teodor Braşoveanu I. Poinpiliu Bratosin Vasile Bratoveanu C. ionel Caisser N. Nicolae Cârcotă Fany Cornea V. Victor Costea 1. Postolache Costin N. lani Cristofor 1. Alexandru Dediu N. Stan Diniţâ N. Ioan Donescu N- Nicolae Drăgan D. Ioan Dragu I. Petru Dumitriu V. Nicolae Dragu 1. Ştefan Gheorghiu M. Costică Giurgea St. Constantin Heşcovici H. Simon Horăscu N. Nicolae Ichimescu I. Savel lonescu D. Ioan Isdrael S- Pincas lonescu Traian Litman H. Samoil Luca P. Paraschiv Mâdgearu D. Cons-tin Marcu 1. Ion Mateescu I. Ştefan Mălureanu I. Ion Mărgărit G. Traian Miron V. Constantin Mocanii N. C-tin

Situaţia

Situaţia

în Iunie

în Septembrie

Promovat

Geografie, Matemat.

Promovat

Promovat

Geografie Promovat

Promovat

1

Relig., geogr., matern, transferat şc. normală | Promovat Religia, matematica Promovat Exmatriculat Promovat Româna Promovat Geografia, Matematica Religia, matematică Promovat Exmatriculat Istoria, geogr., matern.

Promovat Retras Transferat şc. norm.

Geografia, naturale Promovat Religia, Româna

Repetent Promovat

Promovat Promovat Repetent Repetent

Promovat Promovat

S

8

✓

1 ■ s a

Numele şi Prenumele

40!

41 42; 43| 44' 45, 46 47; 48‘ 49 50!

51 52 53 54 55 56, 57, 58; 59; 60, 61, 62: 63 64 65 66,

Nichifor M. Ştefan Nicolau I. C-tin Nichita Gr. Alexandru Nestor I. Anton Olteanu D. Haralantbie Panţer K. Saul Păvâlucă G. Nicolae Popescu St. Mitică Răileanu N. Nicolae Racoviţă M. Nicolae Râpeanu I. Vasile Rosenberg M. Isidor Segal P. Haini Solo Nicolae Spigler Ed. Rudolf Stanciu I. Emil Stănescu Gli. Miliai Sternsus N. Hantz Stoenescn A. Pompiliu Strul M. Adolf Tănăsescu G. C-tin Vlâdescu M. Nicolae Zaneti G. Dumitru Vasile A. Mitită lonescu A. Paiiaite .Popovici A. Ştefan Andreescu C’. Mihail

iBvomori

Situaţia în Iunie Geografie , Promovat

Situaţia

în • .Septembrie Repetent

Religia, geografia Promovat

Repetent

Româna, naturale Promovat

Promovat

Româna ! Promovat Istoria, geografia Promovat i Promovat Matematica Promovat | Geograf., matematica Transferat • PrornoVM Religia Promovat Promovat Religi

Promovat

9

CBasa S. B. Diriginte; \l.. ESijlănescu, Situaţia în • Iunie

Numele ţi Pronumele 1 Anastasii! P. Alexand, 2 Avram I. Martin 3 Arbunescu D. Nicolae 4 Banii V Vasile 5- Băeşu N. Nicolae 6 Bergher B. Strai 7 Bonei li R. Alexandru 8 Bandrabur G. Ion 9 /Bontea.C. Clement 10 Brătilă I- Alexandru 11 . Calmanovict M. Leizâr 12 Cernita D. Alexandru 13' Chilian T. Ion 14i Ctiirilă V. Gheorghe 15 Cernica A. Ştefan 16 Constantinescu N.Horia 17 Cioară N. Bene ÎS Cucută 1. Gheorghe 19 Dragii 1 Vasile 20 Dulnitrescu B. C-tin 21 Filipescu A. Alexandru 22 Gâtlan A. Petru 23 Găgiiilescu I. Dumitru 24 Gheorghiu N. C-tin 25 Gheorghiu M C-tin 26! Giurea F. Florea 27 Haînăroşie T. Emil 28‘ Ionescu D. Mircea 29 Ionescu G. Marin 30 Ionescu 1. C. Io'n 31 Kapri Gr. Gheorghe 32 Lungii T. Traian 33 Macarie C Eugen 34 Măciucă D. George 35 Mâlăcescu D. Costicâ 36 Manolescu C. Ion 37 Marin M. Vasile 38 Marcu E. Vasile 39 Miilea G. Manolc

Situaţia în Septembrie

Promovat ; Franceza l Repetent Promovat Retras Promovat Promovat Rom., Geogr., nafur.

Promovat ‘ t Franceza' Promovat

Franceza, naturale Repetent ! Matematica [Religia .Repetent Promovat | Naturale ! Promovat

Promovat

Repetent Repetent

r romovat Promovat Promovat Promovat

-n

Naturale , Promovat Franceza Promovat Franceza, istoria j Promovat Franceza /

Pi omovat Promovat Promovat Promovat

♦

10

1

Situaţia

Humele şi Pronumele

în Iunie

40 41 42 43 44 45; 46 47 48 49; 50, 511 52 53 54 55 56 57 58 59 60, 611 62|

I

Nadler S. Herman Necula I. Nistor Popescu G. Glririţă Popescu 1. Ion Prialnic M. Aurel Rălescu I. Ştefan Racoviţă M. Grigore Rădulescu N. Ion Roinoşcan T. Ion Rubin’ D. Constantin Solo N. Gheorghe Schlesingher A. Izu Ştefănescu V. Gheorghe Stoenescu I. Mircea Tănăsescu G. Nicolae Theodosiu I. Petru Tofan I. Nicolae Temelie M. Candide Vasiliu V. Virgil Vasiliu V. Gheorghe Stoenescu A. Ion Cocora FI. Dumitru Balaban Constantin

| Promovat Naturale ■ Geografie, naturale ■ Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat

Religia - Promovat

Repetent

Religia Promovat Geografia Promovat

Repetent

; Geografie, naturale ! Franceza Repetent i Promovat Franceza Geografia Promovat

Promovat

Repetent Promovat Promovat Promovat

I 1!

Clasa Bl. A. Diriginte: C* Zamfirescu.

I 1 2 3 4 5i 6 7 8 9 10; 11 12 13 14 IR 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32| 331 34i 35 36 37, 38 39!

Situaţia

Numele şi Pronumele \7 Amăriuţei A. Ne cub/ Atanasiu G. Alexandru ' Atanasiu M. .Grigore ' Arnăutoiu P. Vasile >< | ■.y'' Axente G. Iorgu Blană Mihalache Bacalti D. Vasile Bostănescu A. Nicolae Boştiog V. Alexandru • Balan N. Gheorghe Cautis C. Ştefan Cliza’L. Ghinea Cojan T. Matei Coliu S. Emil Chercin I. Nicolae Constantinescu S. Ion Cernica A. Constantin Dămăceanu 1. C-tin Dânilă O. Vasile Davidovici I. Jack Gârne^ţă C. Enache Georgescu FI. Toma Grobnic G. Nicolae Hărăbor I. lordache lliescu i. Petru Kirmayer H. Ionel Loga C. Mitica Lupii 1. Samoil Manolescu N. Veniamin Marin T. Alexandru Mateescu I. Nicolae Mazilit 1. Ion Mihiescu P. Ion Nazarie C. Gheorghe Nicolau T. Nicolae Pârvânescu S. Ştefan Pascu Ig. Cicero Popescu 1. Alexandru Popoiu G. Ion 1

Situaţia

în

în

Iunie

Septembrie

Promovat Germana Promovat Repetent Germana Promovat

Promovut

Promovat

Promovat

Germana Promovat Naturale Naturele Promovat Promovat Religia Promovat Germana Promooat Exmatriculat Franceza, Germana Promovat

Geografie Germana Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

i

Repetent

:

Promovat Promovat

< •

j

12

r T

Situaţia în Iunie

Humele şi Pronumele

40 Potop G.'Nicolae 41 Rădulescu G. C-tin 42 Rapapport 1. Herdan 43 Reisner I. Gustav 44 Rosenberg H. Strul 45 Rusii 1. Gheorghe 46 Secară T. Leonlda 47 Sini ion N. Dumitru 48 Steriade G. Costel 49 Stoenescu G. Alexandru 50 Strulovici N. Sami.

51 Theodoriu M. C-tin 52 . Vasiliu A. Vasile 53 Vasiliu V. Ion 54 Vasiliu FI. Constantin.

55 Vlad C. Aurel 56 "Zotta C. Florin 57 Tu4o.se S. Sava 58 lacobsohn H. Samoil 59 Ştefăniu C. C-tin 60 ’Horeanga Em. C-tin 61 Aschenazi S. Filip

Situaţia în Septembrie

Germana ' Germana Promovat ; Geografie Promovat.

Naturale Promovat Repetent Promovat

Prom ovat Promovat

Geografie Promovat Româna, germana Promovat . Promovat Româna, istoria Geografia Germana Promovat Repetent

Promovat

/

' ________

Promovat Promovat

Repetent Promovat

%

13

Clasa Si. 3.

Diriginte : B„ Eidinger»

1

Numele şi Prenumele

>% 1 Abramovici P- Iţic 2 Apostoleanu Gheorghe 3 Apostu T. Stoicii 4’ Bădin N. Gheorghe 5 Bălăuţă Gr. Virgtl 6 Berenştein S. Irimia 7 Brădeanti G. Ionel 8 Burdea G. Bogdan 9 Catanaru I. Constantin _ 10—Gherciu C. Pavel 11 Cojan C. Constantin 12 Constantin I. Păun 13 Cons-tinovici V. Anton 14 Cratfăleanu V. Vasile 15 Cristudor G. Ştefan 16; Disescu A. Mircea 17 Dinu C. Ion 18 Dragomirescu _P. C-tin 19 Drânibă L Constantin 20 Dumitrescu P. G-glie 21 Dumitru G. llie 22 Edu C. Radu 23 Firică G. Alexandru 24 Gaftă I. Vasile 25 Gheorghui C. Octav 26 Groza N. Horia 27 Gabor G. Gabriel ' 28 ' Grigoriu S. Petru 29 Goliger I. Octav 30 Herşcovici S. Herşcu 31 H5mg P. Iosef 32 Ianconescu Mişu Ibrdache V. Traian 331 34 llidscu 1. C. Paul 35 Lungu T. Gheorghe Mustaţă A. Constantin 36 Mihăescţi P. Theodor 37 Missir C. Cristea 38 39j Muscă A. Alexandru

Situaţia

Situaţia

în Iunie

în Septembrie

Matematică Română Promovat Română Promovat

Promovat Promovat

Româna, matematica Repetent

Repetent

Promovat

Promovat 1 Religia, germana Promovat Repetent Româna Franceza Promovat Repetent Exmatriculat Româna, franceza Promovat Germana Promovat ! Româna, franceza Decedat Franceza, Germana Repetent Exmatriculat Promovat

Repetent

Româna, franceza Promovat Româna Repetent Franceza, germana Repetent Româna ! Promovat | Româna

Repetent

Repetent

Repetent Promovat Repetent Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

14

I i

Numele şi Pronumele

40

Mărgăritesou D. Alexandru /

Situaţia în Iunie

41 Marosin S. Mircea 42 Munteanu L. Ştefan 43 Nica S. Constantin 44 Negulescu I. Ştefan 45 Olteanu AA. Ionel 46; Oprea M. Soare 47 Rădulescu D. Mihai 48 Rozeniweig L. Moise 49. Ştefanescu I. Alexandru 50 Ştefăniu C. Dumitru 51 Stratula N. Vasile 52 Stoenescu S. Gheorgse Ş3 Săndulescu L. C-tin 5.4j Săvulescu N. Spini • 55 Teodorescu S. Aurel Ş6 Vasilache I. Traian 67 Valeu 1. Stan 58 Vasiliade Octavian 59 ■ Stamatescu G. G-ghe 60 Mărcuţă C. C-tin 61 Mureşanu V. Ştefan 62 Leibu I. Samoil 62 Săulescu T. Sterian 64 Busuioceanu T. G-ghe

_ _

Promovat Româna Promovat Româna Repetent Promovat Religia, româna Promovat Franceza , Româna

Situaţia . .în • Septembrie

Promovat Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent

' Promovat Repetent Româna Promovat Retras Pomovat Româna, germana - Retras Româna, germana Promovat Româna

Promovat

Repetent Repetent Promovat Transferaţi

»

15

Clasa III. A. Diriginte: Pr. G. Popescu.

l

Situaţia

Nunele şi Pronumele.

Situaţia

in

în

Iunie

Septembrie

' 1 Bălăci G. Ion 21 Berman I. Paul 3 Berenştein M. Davicl 4 Bichman M. Lazăr 5 Blainşten I. Moritz 6 Bratosin M. Sava 7 Căciulă G. Constantin 8 Cernăuţi D. losef 9 Ciocârlan I. Mircea 10 Costescu D. Ion 11 Cristofor 1. Neculai 12 Dan G. Ştefan 13; Dănilă D’. Constantin 14 Dumiţriu G. Traian 15; Dumitrescu B. Iulius 16 Dumitrescu D. Eracle 17, Dumiţriu T. Gheorghe 18 Dumiţriu Gli. Iorgu 19 Gheorghiu Z. Mihai 20 Gavriliu T. Manolache 21 Herşcovici S. losef 22 Koh’n S. Carol 23 Iacovache N. Mircea 24 Iacobsohn B. Herman 25| Ioan Al Rene 26; Lungu V. Gheorghe 27, Marcus A. Godin 28 Macovei T. Lucian 29 Marcovici I. Herman 30 Marinescu G. Nicolae 31 Maiorovici A. Cristian 32 Mihăescu I. Titi 83 Mihăilescu C. Albert 34 Neagu S. Traian 35 Neagu C. Nicolae 36 Nedelcu H. Pavel 37 Negrei M. Constantin 38, Negoescu M. Eremia 39I . Niculescu G. Ionel

Promovat

!

!

I i ; !

Româna Româna, fizica Româna, fizica Româna Repetent Transferat Promovat Româna Repetent „ ' Român a Promovat

Româna Repetent Istoria, îizica j Promovat cu P. V. Româna, geografia Repetent F-i?ica Promovat Transferat Promovat

Repetent Repetent Promovat Promovat

Promovat T ransferat

Transferat Promovat Repetent Promovat

Promovat Repetent Promovat Repetent Promovat Repetent Româna, germana Româna, fizica Promovat Româna, fizica

Promovat Promovat Repetent

16

i

I

Situaţia în Iunie

Numele şi Pronumele /

40 Petrea St. Gheorghe 4p Popescu I. Laelius 42 Roşu G. Dumitru 43 Rusan C. Vasile 44 Săcălus I. Nicolae 45 Serbau C. Stan 46 Simon S. Lupu 41 Stancui I. Dumitru 48 ,-Şubă I. Ernest 49 Târâlă C. Taclie 50 Theodosiu I. O'tin 51 Teodorascu C. G-ghe 52 Tutoş N’. Vasile 53 Ţiplica I. Dumitru 54 Bădin îoari 55 Zanetti G. Cristea 56 Gl’eorgiiiţă C, Alexandru 57 Gorciu C. Neculai 58 Baumau H: Pascu i

Sitiraţia in Septembrie

' Româna Promovat Repetent Repetent i Promovat Promovat Fizica Promovat Repe:ent Promovat

Promovat

Promovat

Româna Transferat / Româna Promovat cu P. V Repetent Retras Repetent

Repetent Repetent

I

*

/

'

n Clasa HI. 8.

Diriginte : s. p. Rădulescu-Rgmmic Situaţia

I I

Humele şl Pronumele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13j 14' 15 16

Alexandru A. Corneliu Artănescu I. Ion A'ntoniu I. Anton Arghir I. Toma Bardah N. Gheorghe Buzdrug I. Nicolae Blum M. Manase Berenştein W. Emil Fişman 1. Lupu Cecman Alexandru Ciobotaru S. Stan Calmanaş L. Henrfch Cucută I. Neculai Cristodorescu H. Ion Cărăşel C-. Cornehu Constantinescu G.N-Iae

18 19 20 21 22 23; 24 25' 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 38

Cristea G. Constantin Dumitrescu L.. Gogii Dăscâlescu S. Hristache Dumitrul L. Alexandru Feler M. Alexandru Focşăneanu I. Victor Gabor G. Gheorghe Gogancea Ţ. Ion Griinfeld H. Niseanu Goldenberg A. Ha:m Grisaru S. Moscu Georgescu C. Gheorghe Kon S. lancu Ioan Vladimir Putu Mărculescu L- G-ghe Mereuţă 1. Iftimie Murgu C. Lascăr MironescuMircea Dorin Mazilu I. Gheorghe Mircea A. Nicolae Mihalache G. G-ghe Nicolau I. Petri:

17| Consîantinescii 6, Gheorghe

in Iunie

Situaţia în Septembrie

Germana Promovat Germana Repetent Româna, germana Matematica Promovat

Promovat

Franceza, matematica Promovat

Promovat

Repetent Promovat Promovat

Retras Promovat Germană Repetent Germana Germana matematica Promovat Latina Promovat Promovat cu P. V. Promovat Franceza Promovat cu P. V. Promovat Franceza Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat

Promovat Promovat

/

r-------

18

1

I

40 41 42 43 44 45 46 43 49 50 51 52 53 54 55 oo

57 oo

Situaţia îniunie

Numele şl Pronumele Nica St. Teodor Nicorescu T. Alexandru Potârniche T. Victor Popovici V. Vasile Popescu G. Nicolae Popescu G. Eugen Petrescu G. Alexandru Rădulescu 1. Adrian Rădvan G. Ionel Segal S. Carol Scheines Ţalic Sârbu Cr„ Constantin Ştefănescu S. Ion Şerban I. Gheorghe Stoenescu Emil Segal 1. lrimia Vede R. Iancu Rădulescu M. Ion lfdmescu FI. Ion

59 Susuioceann T. Alexandru 60 Bandrabur C-tin

Situaţia in Septembrie

| Promovat . Retras : Promovat

Repetent Promovat Geografie ) Promovat

Promovat

", Repetent Matemat.

Franceza Promovat Repetent Retras Transferat

Promovat Promovat

19

Clasa IV. A. Diriginte: S. JSahtSvami.

1

Situaţia

I

■i

1[ 2 '3 4 5 6 7!

8| 9j 10, 11 12; 13; 14 15

Ascheriazi I. Henrich Artănescu I. Glieorghe Anastasii! M. Mihai Abramovici M. Abram Averescu D. Mihail Băesu N. Glieorghe Buzoianu V. C-tin Burdea G. Cristea Buşită R, loan Chiper 1. Dumitru Cristescu N. Nicolae Cotârian G. Vasile Cotigă R. Traian Cocea C. Constantin Cosfin N. Costică

Situaţia

în

în

Iunie

Septembrie

Humele şl Pronumele

Româna, Latina Româna, latiiîa

Repetent Repetent Româna

Româna Transferat Promovat Româna

Repetent Repetent Repetent Repetent Promovat

Promovat

Promovat Latina, fizica Latina, Chim., muzica Româna Promovat

Promovat Repetent Repetent

Româna Româna, latina

Repetent Repetent Promovat

16 Călin N. Ion

17 Câmpeanu M. Ionel 18 Constantinessu R. Damian

19 20 21.

22

Costescu R. Glieorghe Corpaci N. Ion Chirulescu H. Nicolae Drăgan P_Gabriel

23 Goldşteiu A. Wilhelm

24 25 26 27 28 29 30 31

Graur S. Ştefan Grupper B. Moise losef N, .Nicolae Mărgâritescu D. C-stică Mihăilescu P. D-ţfu Mihăilescu Gr, G-ghe Nica N. Ştefan Popa I. Dumitru

Latina, Chimia Geografia, chimia Promovat Latina, Româna Promovat Promovat cu P. V. Latina. Germana Promovat

Repetent Repetent

32 Popovici A. Mihai

33 34 35 36 37 38 30

Popescu I. Lucilius Popescu 1. Valentin Renţea G. Nicolae Rojnoşcan C. Ştefan Roată 1. Toma Stoica N. Traian Serbăncscu S. AAihai

Transferat Româna Româna, chimia Româna, istoria Promovat

Repetent

20

î

IJ

Situaţia în Iunie

Numele şi Pronumele

40 Savin G. Arnold 41 Ştefâniu Gr. Gheorghe 42 Şerbânescu D. Ioan 43 fheodor C. Ştefan 44 Ţenof T. Constantin 45 Târniceru N. G-ghe 46 Tobolcea R. Theodor .

47 Vâlcu S. Constantin Vasilache I. Gheorghe 49 Vratre Al. Toma 50 Vrabie Al. Ionel 51 Vasiliu E. EmanoiI 52 Vlas'e L. Vasile 53 - Lustman I. Aron

Situaţia In. Septembrie

Latina "Promovat Româna Promovat Româna latina Promovat

Promovat

Româna, lat'na Româna, chimia Româna

Repetent Promovat

Promovat Româna, Latina

i

Promovat Repetent

Promovat

21

CSasa IV. B. Diriginte: T. lordemescu.

1

1

Numelb şl Pronumela

'Z

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11: 12

Antonescu P. ion Aron P. Herşcu Arsenescu P.’ Nicolae Bercovici F. isidor Bitman M. Emil .B’Chtnan M. Avram Brăescu N. Eugen Brăescu N. Teodor Bucur V, Nicolae Burlacii V. Ştefan Boboc V. Gheorghe Cambureanu P. Paul

13’ Conslantinescii !l, Cosiică

14| 15' 16' 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29: 3o!

31 j 32 33 34 35 36 37 38 39

Dediu N. ion D:aconu T. Ştefan Dragomirescu G. G-ghe Dutchev.ci T. N'colae Făcăoaru G. Aurel Fudulache I. G-ghe Gross I. Lazâr Gheorghiu G. Victor Haimovici L. Buium Hârţescu G. Vasile lonescu C. Gheorghe lonescu S. Nicolae lonescu D. Nistor Kohn A. Sigmund Kremnitzer B. Nistor Leibu B. Henrich Labin D. Gheorglie Maliner S- David Mateescu G. Traian Mendel M. David Meerovici L. Ferdinand Mincu N. Eugen Mustaţă i. Gheorghe Nicolescu V. Gheorghe Nicolescu C.. Victor Niţică C. Victor

S tuaţ'a în

Situata în

lume

Septembrie

Promovat Latina Româna, Latina Retras, fără drept ex.

Repetent Matematica, chimie Transferat

Pomovaî Repetent Repetent Repetent

Româna Promovat Româna, latina Repetent Româna

Repetent Repetent Promovat

Repetent Promovat Latina, matematica Repetent

Promovat

!

Româna, Gimastica Repetent Religia, româna Repetent Rehgia, Franceza Repetent Promovat Latină, franceza Repetent Româna Repetent Promovat Repetent ; Repetent Promovat Româna Transferat

Promovat Promovat Promovat Promovat I

Promovat

Repetent

II a

|

Humele şi Pronumele

40!

41 42 43 44.

45; 46' 47: 48

Porumboiu A. D-tru Rantzer S. lulius Rotman L. David Scheines 1. lonaş Simionescu N. fiicolae Stoenescu 1. Aurel Stoica T. Ion Teodorescu T. Ion Stoica S. Pavel

50 51 52 53 54

Tomulescu N. Ştefan Tărâbuţă S. Mircea Vogel H. Salo Zamfir Pantazicâ Macarie C. Adrian

49^ Theodoresou M, 6heorghe

Situaţia în Iunie Repetent Promovat Promovat cu P. V. Germana, matematica Repetent Promovat Promovat Repetent Româna Transferat Repetent.

Repetent Româna, matematica

Situaţia în Septembrie

/

Promovat

Transferat

Promovat

23

Clasa V reală Diriginte: C* Leonescu

i

-I I 1 2 3 4 5 6 7; 8 9 10 11, 12!

13 14 15 16 17’ 18| 19’ 20!

211 22 23j.

24 25Î 26 27| 28: 29 30l

Numele şi Pronumele

Alexanclrescu G. Consi.

Avram I. Herman Bonciu Grigore . .

Bucur M. loao Chilian T. Vasile Colin S. Aurel Constanţinescu F. Traian Cornescu P. Vasile Cristea' I. Vasile Dan G. Gheorghe Goldstein L. Isidor Haiinovici L. Moise Iordache A. Nicolae Landau F. Herman Lazăr H. Matei Uttman H. Şloim Lustman A. 'Avram Luca C. Marius Manolescu 1. Nicolae Manolescu 1. Gheorghe Marcus S. Heinrich Negulescu V. Constantin Neguiescu D. Nicolae Olteanu Sp. Emilian Potarniche T. Ion Popescu St. ban Revici M. Moise Rotman L. Marcu Stoenescu S. Alexandru Teodor T. Hristache

Situaţia în Iunie

Situaţia în j Septembrie

. Româna, matematica Matematica Matematica Repetent Retras Promovat Repetent Repetent Retras Matematica Promovat Repetent Germana Franceza, Promovat Franceza Matematica j Matematica 1 Franceza Matematica 1 Franceza Promovat Promovat Fizico-chimice Româna, Matematica Româna, Matematica Matematica, Fizica Româna, Geografia 1 Româna , Repetent I Promovat 1 Retras i Promovat

Repetent Promovat Promovat

Promovat Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent

Clasa V modernă 31 32 33 34 35 36

Apostol Stelian Berman I. Beiio Boos B. Sarchis Bratu S. Ion Calmanaş L. Carol Caloianu V. Petre

Promovat Promovat Repetent Română Promovat Promovat

I Repetent

?4

1 g

Numele şi Pronumele

A 37j 38: 39 40 41 42 43 44; 45 46 47 48 49 50 511 52!

53; 54 55, 56; 57 58 59 60|

Crăciunescu N. Gheorghe Cucu V. Virgil Diamandy Ion Dumitrescu I. Alexandru Dumitrescu M. Leonida Farcaş N. Eftimie Goliger I. Anton Goldenberg M. lacob Gros B, Samoil Paladi G. Constantin Peretz A. Emil Pintilie G. Gheorghe Popescu I. Alexandru Rădulescu N. Constantin Rădulescu D. Ion Rosenberg H. Godel State Gr. Vasile Scheines D. Zissu Tenof T. Toma Vineş Vasile Solomon M. Idei Protopopescu Constantul Nestor 1. Vasile Ciocârlan I. Neculai

Situaţia în Iunie Româna, germana Repetent fizico-Chimice fizico-chimice Retras Româna Promovat Fizico-chimice Promovat Latina Germana fizica Promovat Repetent Promovat Româna Latina Româna Româna Latina Promovat Retras Latina Româna, istoria

Situaţia în Septembrie Promovat Promovat Promovat Repetent Promovat

Promovat Promovat

Promovat Promovat Repetent Promovat Promovat Promovat

j

JL Clasa VI reală Diriginte: I. P. Rădulescu°Puftna

?

I

ll 2| 3 4; 5!

6' 7 8] 9 10 11 12 13 14 15 16 17.

18

Numele şi Pronumele

Balaş T. Constantin Baron L. Sâul Bogdan N. lorgu Cadelcu N. Mircea Chirulescu H. VictorConstantinescu O. loau Cristea G. Aurel Freier H. Emil Dinescu M: Nicolae Gheorghiu N. I011 Horovitz 1. Adolf lacovache N. Ionel fosel'sohn 1. Osear Kremnitzer B. Slgmund Macri C. Emilia Marosln A. Adrian Montan G. Deoebai Nicolau G. Emil

19 Pantelimon A. Anton 20 21 22 23 24: 25 26

Popa 1. lancu Popovjcl A. Aurel Rădulescu Al. Nicolae Sager N. lancu ŞtefSnescu T. Vasile vasilin V. Alexandru Teodoru G Constantin

Situaţia în

Situaţia în

Iunie

Septembrie

Româna Repetent Repetent Promovat Matematica Repetent Retras Retras Promovat Promovat Retras Promovat Promovat Promovat Retras Promovat Româna, Matemat-ca Promovat Retras Promovat Repetent Promovat Promovat Matemarca Promovat Promovat Matematica Promovat Promovat Retras Promovat Matematica

Clasa VI modernă Anghel I. Emil Băeşu Gr. Petru Constantinescu R. Pimen Crintea N. Niculae Dan G. I011 Decijsarâ C. Constantin Ianconescu B. Lupu Idelovicl A. lacob lonescu A. Radu 30 Lazarovici A. Bernard

27 28 20 30 3!

32 33 34 35

Naturale Naturale Fizlco-Chimice Promovat Româna Matematica Transferat Promovat Promovat Germana, Matematica Fizico-chim., naturale

Promovat Promovat Promovat Repetent

Promovat Repetent

* ,

28

1 ' I * 37 38 39; 40' 411 42 43.

44 45 46 47

Humele şl Pronumele

Martinovici N. Ioan Mirceâ A.' Emil Panaitescu N. Gheorghe Panaitescu N. Nicolae Popescu I. Vasile Rău G. Dediu Rosin P. Marcu Rotaru C. Grigore Savin V. Ştefan Spiegler R’. Friederich Steriade G. Alexandru

Situaţia în Iunie Promovat Retras Româna Româna Fizica Promovat Repetent Româna Retras Promovat Promovat Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat Promovat Promovat

21

Clasa VII reală Diriginte : Al. Ispas

15

Situaţia

Numele şi Pronumele

I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Anghelescu V. Enache Arsenescu P. Ion Beniş I. Beniş Bonciu R. Gheorglie Balutz E. Heinerich Klein 1. Marcel Lustman A. Burâch Re viei M. ’Samoil Pavelescu G. Petre Paraipan D. Constantin Rintzler M. Ichuda Rintzler D. Pinkas Ştefănescu R. Petru Weiss 1. Aizic Gurău Teodor Boiu I. Petru Murgu C. Constantin

Situaţia

în

în

Iunie

Septembrie

Promovat Româna Promovat Promovat Matematica Româna Promovat Promovat Promovat.

Promovat RepetentPromovat Promovat Promovat Matematica Repetent Româna Matematica

Repetent Promovat Repetent

Promovat

Traasferat

Clasa VII modernă 18 191 20 21 22' 23 24 25, 26 271 28 2930 31 32 33 34 35!

36

Abramovici M. MondeI Bacher H. Samoil Finkelstein 1. Avram Gherman M. Strul Hainâroşie Gheorghe Huzum 1- Virgil Idelovici 1. Mayer Labis M. Alexandru Mardare D. Gheorghe Martac S. Gheorghe Moise S. Andrei Nestor 1. Ion Stanciu V Ion Stoian Dumitru Soare R. Ovidiu Tomiţa M. Ion Marck I. S,gmund Stoenescu A. Clement Ibrâileanu A. Ştefan

Retras Promovat Româna Fizica Retras Retras Promovat Româna Retras Promovat Retras Româna Româna Fizica Promovat Româna Naturale Fizica ! Fizica Naturale

Promovat

Promovat

Promoi at Promovat Promovat ; Promovat | Repetent

JL Clasa W!!S reală*) Diriginte: I.

II

i

1 2 3 4 5;

Situaţia

Humele şi Prenumele Landman M. Mişs Nestor I. Iacob Saniovici S. Isidor Ştefănescu G. Gheorghe Şloim D. Marcu Teodosiu C. Valeriu

în Iunie

S3aţcu.

Situaţia în Septembrie

Retras El'minat Retras Retras Retras înscris în parttcular

Oasa VISB modernă *) 7.

8' 9j 10 11 12; 13 14 15

Balabau P. Constantin Averescu D. Ştefan Diaconu I. Ion Martinescu C. Petru Peretz A. Heinrich Rădvan C. Ion Relchman M. Marcu Cristescu V. Virgil Alexandrescu I. Ion

Retras Retras înscris Retras înscris Înscris Retras Retras Latina

în patticular In particular în particular Istoria

Promovat. \Venit i printransfe aefa H.-Siirat

*> C Ih».i MII .i io-t d.afiinţatu n ord. .No. 33347 diii Martie 1923.

i

29

Clasa S C (extrabugetară) Diriginte : Sp. Lâ«9uncă.

1 3

Situaţia

Situaţia

Numele ş! Prenumele

în Iunie

în Septembrie

Atanasiu G. Hîe Balan G. Nicolae Beldner M. Avram Berenstem V. Carol Berenstein M. Jean Boiu P. Trifan Bucşescu M. Froini Buzdrug I. Alexandru Cărăşel C. Eugen Călinescu G. Hristache Ceparu T. Ion Cerbu G. Sava Cerbu G. Vasile ConstantinescuD.Corneliu Constaniinescu V. Marin Constantinescu N. C-tin Drăgan P. Costică Dragomirescu N. G-ghe Făcăoaru G. Constantin Gaspar I. Ştefan Gheorghiu Alexandru Gheorghiu C. Laurenţiu Georgianu N. Nicolae G'urea C.'Pavel Gogancea T. Gheorghe Isac M Octav Kendler A. Jack Klein !. Aron Martinovici N. Alexandru Mateescu N. Nicolae Mitrofan 1. Ion Montan O, Mihai Munteanu 1. Ion Murgu N. Gheorghe Nicolau V. Alexandru Porumboiu A. Nicolae Rădvan G. Gheorghe Rosman A. Faibiş Rosner A. Barman

Franceza Franeza, Naturale Promovat Promovat Franceza, istoria Româna Promovai Promovat Repetent Promovat Promovat Geografia, matematica.

Geografia, matematica: Geografia, matematica!

Religia, naturale Religia, Româna Promovat Franceza, matematica [Franceza mat-ca istoria Franceza Matematica Geografia, Promovat Promovat Promovfat Mat-ca naturale muzica Geogr. mat-ca naturale.

Matematica 1 Promovat Matematica Repetent Pro.m.ova< Religia, Franceza Repetent Promovat Matematica Matematica Retras Repetent

Promovat Promovat

I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 371 38 391

■

Promovat Promovat

Repetent Repetent Promovat Promovat Repetent Promovat Repetent Repetent Promovat Promovat

Promovat Repetent Promovat Prom ovat Repetent Promovat Promovat

30

I

Situaţia;

. Humele şi Pronumele

■ în

Iunie 40 41 42 43, 44 45 46 47 48

Rotaru I. Ştefan Silb'erman H. Israel Ştefănescu M. Nicolae ŞtefSniu D. Constantin tăpSsescu Gr. Alex.

Tudorache V. Nicolae Vasiliu E. Alexandru Verdeaţa C. Alexandru Vogel H. Emil

Franceza Geografia Geogr. Mat-ca naturale Repetent Franceza Matemat’ca Promovat Repetent ■ Promo'-‘ 1. Franc. Geogr. Matern.

Rom Geogr. .Matern.

Situaţia in Septembrie Promovat Promovat Repetent

Repetent -Promovat

'

31 Clasa II C (extrabugetară) Diriginte :A. Mirosi»*

I Humsle şi Pronumele

Ir .1 2 3 4 5 6: 7' 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Situaţia

Situaţia

în Iunie

Septembrie

în

Amar in tei G. Teodor Franceza Promovat i Franceza, Matematica Promovat Amăriuţei C. Gheorghe Andronic S. Gheorghe promovat Româna, Geografia Promovat Avram M. Iacob Promovat Bânciiă S. Vasile Promovat Matematica Beldner M. Isac Promovat Matematica Bichman M. Herrnan Retras Boje I. Alexandru Borcescu N. Alexandru .

Promovat Burghelea i. Gheorghe Promovat Bunghez G. Nicolae Repetent Repetent Caliaru Gr. Niculae Promovat Istoria Cârnu C. Ion Cohstantinescu F. Aurel Promovat Promovat .

Matematica ' Constantinescn î. Petru Istoria, Matematica Promovat Chiriac N. Tudorache Promovat Cniriacescu Nicolae Religia Promovat Comănesctt A. Aurel Româna, Matematica Repetent Culiţă T. Gheorghe i Repetent Dainian N, Gheorghe , Matematica, Franceza Repetent Dimoftache T. Trtflan Istoria, Matematica Repetent Dimoftache G. Valentin Matematica, Muzica Promovat Dragomirescu Petru Repetent Dutchevici Tr. Alexandru Matematica Eneşel Vasile Promovat Gheorghiu A. Ion Geografia, Matematica} Promovat Promovat Georgescu G. Dumitru Naturaie Grigoriu Z. Dumitru ; Repetent Gropper M. Solomon Repetent Gross M. Samoil Geografie, Matematica Promovat GrUnfeld M. Leon Repetent Hartenberg H. Iosif Repetent Promovat Harţuchi N. Vasile Franceza Promovat Horeangă N. Enache Promovat Horovitz A. Davila .

Franceza, Matematica Promovat Hodoş Dumitru Matern. Geogr. Gimn. „ Iancovici M. Sami Franceza, Matematica îonescu A. Mircea Promovat îonescu T. Vasile

32

c .

l

Nomele şl Pronumele

£ 40 41 42 43 441 45] 46; 47 48 49 50 51 52] 53| 54 55i 56: 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66| 67; 68 69: 70|

Kariade V. Constantin Klein !. Victor Luca P. Ştefan Mazăre G. Tache Mihăescu T. Glieorgtie Miha'cea C. Nicolae Moisescu I. Teodor Olaru C. Vasile Panaitescu M. Victor Pavelescu G. Costicâ Polatos A. Haralamb Prialnic M. Hedvig Pricop C. Dumitru Răduiescu P. Vasile Romaşcan N. Constantin Samovici S. lsac Sbârnă M. Gheorghe Şerpuleţ A. Constantin Singher M. ionel Smărândoiu N. Nicolae Solomon H. Leon Ştefănescu R. Vasile Strulovici A Smil Tecuceânu B. Osias Topşa V. Costică TurcU V. Banu Vartolomeu G. Mihai Vasiliu Cr. Ion Vlădescu I. Dumitru Zalman S, losef lftimescti F. Dumitru

Situaţia ■ în lume Repetent Promovat Matematica Româna Repetent Matematica Franceza, naturale Promovat Germana, Matematica Repetent Promovat Materrtatiaa Franceza, germana Germana, Matematica Matematica, Naturale Franceza, Matematica Promovat Repetent Geografia Repetent

Situaţia în Septembrie

Promovat

*„ Promovat Transferat Repetent Promovat Repetent Promovat Repetent

Promovat

Promovat * Franceza, Matematica Promovat Promovat Istoria Promovat Promovat / Matematica Repetent Repetent

I

33 PREMIAŢO liceului „Unirea11 pe anul şcolar 1922-923 Clasa ! A

Pr. 1 Alexandrescu G. Gh. ( Apreutesei 1. M'hail Pr. 11 ( Costea I. Postolache Pr. III Nestor I. Anton Clasa 0 B

Pr. I Pr. II

Kapri Gr. Gheorghe Manolescu C. Ion ( Cioară N. Beno Pr. III ( Ionescu D. Mircea Clasa n C Pr. 1

Buzdrug 1. Alexandru Clasa IB A

Pr. I Kirmayer H. Ionel Pr. II Colin St. Emil ( Steriade G. Costel Pr. III ( Rosenberg H. Strul Clasa I) B

Pr. I Constantin I. Păun Pr. II Strătula N. Vasile Pr. III Craiifeleanu V. Vasile Clasa II C

Pr. I Pr. II

Vasiliu Cr. Ion Andronic S. Gherghe Clasa IIB A

Pr. I Dumitrescu B. lulius Pr. II Dumitrescu M. Eracle Pr. III Dumitriu G. i'raian

glasa lll B

Pr. 1 Nica Teodor Pr. II Potârniche T. Victor Pr. III Popovici V. Vasile Clasa IV A

Pr. I Popescu 1. Valentin Pr. II Stefăniu G. Gheorghe Pr. III tiraur St. Ştefan Clasa IV B

Pr. I Kremnitzer B. Nistor Pr. II Antonescu P. Ion Pr. III Nicolescu V. Gheorghe Clasa V

Pr. 1 Teodor D. Histache Pr. II Landau F. Herman ( Manolescu I. Gheorghe Pr- I"( Manolescu I. Nicolae Pr. Ligei ( Culturale: ( Rădulescu N. Consc.

Clasa VB

Pantelirnon At. Anton Pr. I Sager N. lancu Pr. Ii Bogdan N. lorgu Pr. III Ştefănescu T. Vasile Pr. Ligei ( Culturale :( Crintea N. Nicolae Clasa Vil

Pr. 1 Tomiţa M. Ion Pr. II Ştefănescu R, Petru. ..,( Anghelescu V. Enache * ' • ( Bonciu R. Grigore Pr. Ligei ( Culturale:( Pavelescu G. Petru

34 (I j n s j n o ' 0|aqujB)

|BJ9U0fi in|B|0J i

to

CM Os <N (NI ON

;

jouadns jninsjho |n|Bjoi

3

) »> J

a

12

OJ

1

ac

<ca

o

)(0

’?

0) 0) g

)Cy

> c <—<

I ! ^

42

</î

r^

cm

C0

CM

00

*“•

CO

2-21 - r. i i i b~ cm cq

lo

O

CO CM

~

in -

3

s ca £3

ac

J0U3iUI

"j

—

co co oi T*

|

j

i i II

sh^

3 nn

O CO

O ^

fO

a

-2 1 E

ac

«

3 ! '§

oo CN

50

50

r 1 3

: %

q

I

ac

“

c3 ■

3 C ca

t—

C> • r-

s

o CO"

co 'O lO

—

^ N

s

S O

^COt-COCOCOO

S 8 S ^

CM CM

CO <-X co

co

CM

g ^ 2 S " ! g CO co

I

(o O os o W~f^-o5 3:

| i

ininsjiio jojbioj co

nv Al bsbio

Ş3 | 3

,,vlll BSBI3

~ S o^ w ^ 'r m \ I

:*1V|| BSBIQ

rx| rr^

3 : i

CO

Df,.v | BSBI3

CD ^

O G

O) ^

«O CO

io

co

fi

o-

a

B

£ »

L r iao.nu *o\-

'5>

Ş GJ

1-

s-

1« =

f-| f s

CO

—

is i ! 8- 5 E 1 8 | l£6^âhS5 —

CM

IO

«5'

35

COMISIUNEA examenelor particulare din anul şcolar 1922-923 Clasele Religia I-VI Româna I-VI1I Latina I11-V1I1 ( Franceza 1-VI1I M. Bantaş i Filozofia VII, Viii Germana I1-V1I1 Beri Eidingher C. Zamfirescu Geografia I-V ( Istoria III-V1II C. Leonescu ( Drept IV, VII, VIII ( Istoria Artelor VII, VIII Istoria I, II în locul deced. A. Marosin Silv. Măndăchescu' Eleonora Deleanu Engleza V-VIII Matematica 1II-VIII Savel Rahtivan ( Matematica I, 11 Vasile Bălănescu ( Fizica III Fizico-Chimice IV-VIII Al. Ispas ( Naturale I, II, IV, VI-V11I Spiridon Lăduncă ( Higiena IV, VIII Desemn, Caligrafia 1-VIII Const. lacob Muzica I-VI1I Dart. Rădulescu Gimnastica I-VIII Al. Copcescu Lucrul 1-VIII D-ra M. Captalan ( Gospodăria i-VIII D-na Val. Martinescu ( Educaţia IV Preşedinte Al. Georgiadi

1. Pr. G. Popescu 2. I. Creţu 3. T. Iordănescu 4.

51 6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

36

EXAMENELE PARTICULARE Seziunea Februarie-Mai 1923

1 | I

Numele şi Pronumele

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Chiriţă G. Nicolae Codrescu R. Petru Constantinescu Ecaterina Consfantinovici V. Sofia Feierstein A. Natalia Ghemuleţ S. jPetrache Nedelcu P. Maria Serbu S. Andrei Tiza Gheorghe Veismann L. Sura

Situaţia

Situaţia

în

în

Mai

Septembrie

Clasa I. Repetent Promovat P. V. Neprezentată Rom. Geogr. Muzică Promovată Română Promovat P. V. Rom. Matern. Muzică Promovată Promovat Neprezentat Neprezentată

Clasa II. 1 2 3 4

Lăzărescu G. Sofia Surăianu Aglaia Tomescu Ecaterina Trandafil H. Maria

Română, Geografie Repetentă Matematică, Muzică Repetentă

Promovată

Româna, Matematica Transferat

Promovată

Promovată

Clasa III. Iliescu V. Maria 2 lorga G. Gheorghe Clasa IV. 1

St-Vescu R. Nicolae

Promovat

Clasa V. Găiţulescu N. Constantin

Matematica

Promovat

Latină Promovat

Promovată

Clasa VI. 1 Ender E. Valeria 2 Valvaric N. Constantin

37

I

Numele şl Pronumele

4

Situaţia in Mai

Situaţia în Septembrie

Clasa VII. 1 2 3 4 5

Dobrescu M. Dumitru Martac S. Gheorghe Olopeanu Al. Dumitru Petrovici V. Margareta Corban M. Caliope

Promovat Transferată Latina, Fizica, Muzica Promovată

/

38

EXAMENELE PARTICULARE Seziunea Februarie-lunie 1923 Situaţia

g

Numele şi Pronumele

I

Situaţia

în

în

Iunie

Septembrie

Clasa I. 1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 127 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Apostol T. Emil Retras Aizicovici Br Roza Repetentă Alexandru A. Alexandrina Repetentă Bergher B. Sprinţa Neprezentată Bivolarii T. Constantin Neprezentat Ciobotaru D. Alecu Repetent Chirilă G. Panaite Neprezentat Cioarec V_ Enache Româna, Franceza Promovat Ciută C. Teodor Promovat Cioran C. Elena Promovată Dumitriu T. Paulina Româna Promovată Dodun Tereza Româna, Matern, Nat. Drugescu Elena Româna, Franc. Geog.

Diaconu Sultănica I Neprezentată Enăchescu T. Constantin j Rom. Franceza, Istoria Promovat Enculescu D. Ştefan . i Neprezentat Feldman A. Iosif Repetent Grainich S. Paulina Repetentă Giurgea S. Ion Religie, Istorie Promovat Gheorghiţă 1. Dumitru Promovat Grigoriu G. Florica Repetentă Hofman L. Isidor Promovat Herman F. Corneliu Herşcovici Sirnha | Repetentă lavorschi A. Iulian Relig., Franc. Ist. Muz. Promovat Ionescu R. Tudora I Repetentă lonescu 1. Napoleon Repetent Ionescu S. Ion Neprezentat Irimia A. Constanţa Amânată Septembrie Repetentă Langa C. Constantin Promovat Leibovici I. Heinrich Repetent Menegan P. Luigi Istorie Matern. Muzică Promovat Moscovici A. Roza i Repetentă Maţeescu I. Louis . Promovat Moisă A. Mariana | Promovată Maiorovici S. Aurelia Naturale, Muzica Repetentă Petrescu S. Nicolae j Repetent Petrovici, C. Valeria I Istorie Promovată

39

1

Situaţia

Numele şi Pronumele

£ 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61

Perjaru D. Emil Panciu 1. Ion Pârlătescu Steliana Popescu D. Elena Popescu I. Margareta Petrescu Caliopia Râduiescu F. Elena Racoviţă Nicolae Secară I. Vasile Spânii A. Nicolae Sârbu G. Matei Streicher B. Marcu Sterian C. Ion Simioneseu A. Aneta Sperling P. Ruhla Stanciu G. Cristina Ştefânescu Zinca Tonia C. Vasile Zissu H. Paulina Râduc T. Fănica Surăianu A. Maria Vasiliu Profira Voicu P. Dumitru

Situaţia

în

în

Iunie

Septembrie

Româna, Geogr. Muz. Neprezentat Româna' Geografia Religia, Istoria, Matern.

Religia, Istoria, Geogr.

Neprezentată Religia Româna Neprezentat Repetent Franceză Istoria Promovat

Repetent Repetentă Promovată Promovată Repetent

Repetent Relig. Istoria,Geog.M uz. Repetentă Promovată Promovat Religie, Istoria Repetentă Geografia, Muzica Istoria Geografia Promovată

Clasa II. 1 2 3 4 5 0 7 8 9 10 11 12 13 ,14 15 16 17

Apostiu I. Ştefan Botârlă i. Alexandru Bratu Ştefan Ciubotarii G. Sterea Chirnoagă G. llie Costin M. Florica Cioarec D. Teodor Elefterescu Sofia Elefterescu Emilia Feuerstein A. Herman Friedman M. Rahmil Freiberg 1. Adolf Fotin G. Nicolae Gaspar 1. Roza Gheorghiu I. Nicolae Georgescu F. Toma Grtinspan M. Avram

j Repetent i Româna Istorie Repetent I Transferată J Repetent I Repetentă Repetentă Româna, Istoria Repetent Promovat Germana Româna Germana, Geografia Repetent Geografia Naturale

Promovat

Promovat Promovat Promovată Repetent Repetent

1 40

S O

Numele şi Pronumele

18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

Găiţulescu N. Aurelia Herşcovici M. Ana Ionescu G. Zamfira Ilie M. Ancuţa Ionescu V. Victoria Leibovici R. Mina Leibu Oisie Marinoiu C. Steliana Nica S. Ecaterina Nicolau G. Vasile Popescu G. Clement Potop S. Ştefan Răşcan P.’ Constanţa Saulea Traian Stănescu R. Ioana Stănescu R. Elena Simionescu Irina Stoica C. Gheorghe Stoica I. Iulian Stoenescu Şerban Stoica N. Richard Vasilache -S. Nicolae Vasilceanu Ştefan Valeu Vasilica Calinof B. Ion Dumitropol Sofia Paraipan M. Traian

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Repetentă Repetentă Repetentă Repetenta Neprezentat Istorie Germ., Matern. Muzica Repetent Geografie, Matematica Promovat Neprezentată Neprezentat Promovată istoria Repetentă Germana Matematica Româna, Germ. Muzica Matematica Matematica, Muzica Româna, Istoria Amânat Promovată Promovat Istoria, Geografia Promovat

Promovată Repetentă Repetent

Promovată Promovat

Repetent Promovată

Clasa III. 1 2 3 4 5 6 7

8 9 10 11 12 13

Abramovici I. Aizic Alexandrescu Maria Arghir Emilia Bercovici H. Micu Beiculescu Valeriu Brustureanu Maria Bute V. Nicolae Badiu 1. Mărgărit Constantinescu G Aurel Chirilă G. Virgil Diamandy G. Ancuta Dinu C. Vasile Fusaru Jenică

Matematică, Fizică Repetentă Decedată Româna, Matematica Matematica Neprezentată Repetent Promovat Româna, Latina Repetent Latina, Matematica Repetent Repetent

Promovat Promovat

Promovat Promovat

u

41

g

I

Numele şi Pronumele

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

Goldenberg F. Froim Grainich B. Marieta Georgian B. Dumitru Găiţulescu N. Gheorghe Gheorghiţă C. Viorica Găgiulescu I. Eugen Ghemuleţ Gr. Traian Haimsohn Ana Hainăroşie N. Maria Herşcovici H. Moritz Ionescu B. Gheorghe Ionescu S. Traian Iliescu F. Vasile Ionescu S. Ruxanda Lefter M. Grigore Lungu I. Elena Mardare D. Ecaterina Mandel Haim Mavru I. Constantin Miclăuş Maria Murguleţ G. Vasile Manoliu Tiberiu Nicolau Alexandru Nichifor V. Aneta Nanu Constanţa Nicolau G. Ştefan Nicolescu Aglaia Nicolau Sultana Pamfil V. Ştefan Prisiceanu Eugenia Popescu Toma Răpianu Nicolae Rădulescu S. Emil Ştefănescu Manole Ştefănescu M. Mihai Serghevici S. Gheorghe Ştefănescu R. Elvira Ştefănescu A. Valeriu tofoli P. Ecaterina Popescu S. Ştefan Tanase I. Constantin Tutoveanu G. Valeriu Teodorescu I. Iulia

Situaţia în Septembrie

Situaţia în Iunie Repetent

Româna, Latina Promovat Latina, Matematica Repetentă Repetent Româna, Germana Promovat Religia, Matematica Româna, Matematica Româna, Latina Latina. Muzica Istoria Repetent Latina, Franceza 1 'romovat Româna, Franceza Repetentă Repetent Promovată Repetentă Neprezentat Promovat Religia, Germana Repetentă Repetent Promovat Promovat Matematica Repetentă Promovată Latină, Geografie Repetent Repetentă Neprezentat Repetentă Germana Repetent

s Repetent

Promovat Repetent Promovat Repetentă Matematica Promovat Repetent Repetentă

Repetent

42

1

Numele şi Pronumele

£ 57 Vasiliu G. Ştefan 58 Constantinescu G. Gh. 59 Lungu V. Gheorghe Gorciu C. N:'colae 61 Hann V. Petru 62 Mihăică G. Ion

Situaţia în Iunie Repetent Matematica Latina Promovat

Situaţia în Septembrie

Promovat

Clasa IV. 1 Arnăutoiu G. Gheorghe 2 Albu C. Sofia 3 Benţin Rasela 4 Cornescu Vasile 5 Dodun Ana 6 Dobrescu' Constantin 7 Dumitriu Mihalache 8 Elefterescu C. Ioan 9 Goldstein O. Fany 10 Găgiulescu I. Angela 11 Gugulide Mihail 12 Ghione ,N. Gheorghe 13 Goilav C. Stefania 14 Gheorghiu Octavian 15 Gheorghiu N. Cleopatra 16 Hârţescu Ion 17 lsraîlovici S. Rebeca 18 Kurtz Emil 19 Kohn I. Gustav 20, Kohluruss F. Emil 211 Kofler I. Osias 22j KorRblum M. Moise 23 Lungulescu Genoveva 24; Leibovici R. lancu 25; Moisescu S. Ştefan 26, Mihaiescu R. ’Nicolae ■ 271 Mendel Nesanel 28] Mateescu 1. Zamfira 29| Petrescu G. Steliana 30; Paraschivescu A. Corist.

31 Popescu I. Aurelian 32 Ştefăuescu Maria 33 Stache Maria 34 Sereda A. Leonida

Repetent Româna, Geografia Repetentă Retras Româna Neprezentat Latina, Fizica Latina, Germana Repetentă Germana, Fizica Promovat Promovată Latina Promovată Matern. Fizica, Muzica Româna Neprezentat Repetent Româna, Higiena Promovat Româna, Geografia Neprezentat Promovat Româna, Latina, Muz. | Higiena, .Muzica Neprezentată Româna, Fizica Promovat Latina, Germana Româna, Fizica Româna, Matematica Repetent

Promovata Promovată Repetent Promovat Repetentă

Promovat Promovat Promovată Promovat Promovată Promovat Promovat Repetentă Promovat Repetentă Promovată

43

g S

Situaţia

Numele şi Pronumele

6_

în Iunie

35 Schwartz Jack 36 Gavrilescu Emil 37 Popescu Eugenia

Neprezentat Promovat Promovată

Situaţia în Septembrie

Dit.de Liceu

Clasa V. 1 Antohi l. Ion 2 Anastasiu M. Vasiie Brener M. Raşela Bauman H. Ilie 5 Bărbtileicu V. Dumitru 6 Cernica A. Alexandrina 7 Iftimescu F. Florea ti Fodor Maria 9 Gheorghiu M. Elena 10 Gross M. Avram 11 Gross Sapse 12 Gheorghiu Ecaterina 13 Hammel A. Villy 14 Idelovici A. Isac 15 Labili D. Teodor 16 Leibovici M. Avram 17 Mihai Aurel 18 Mitache Constantin 19 Nanu Nicolae 20 Nestor I. Emil 21 Nicolati S. Dumitra 22 Nanu Elena 23 Pascu A. Clement 24 David G. Ritta 25 Răileanu Dumitru 26 Romascan T. Elena 27 Surăianu A. Paraschiva 28 State G. Grigore 29 Stoica N. Alexandru 30 Teodorescu I- Marioara 31 Tulceanu I. Bernard 32 Tober lancu 33 Valvaric N. Ana 34 Vasiliu Nicolae 35 Valvaric N. Gheorghe 36 Ungar M. Frida

Repetent Latina, Matematica Promovată Repetent Neprezentat Repetentă Repetent Latina, matematica Promovată Neprezentată Repetent Matematica, chimie Promovat Repetentă Promovat Repetent Româna, Matematica Repetent Promovat Repetent Neprezentat Repetent Repetentă Repetent Neprezentată Neprezentat Repetentă Promovat Matematica Latina, Matematica , Matern. Muzica, Ginul.

Repetent Transferată Istoria, Matematica Germana, matematica Repetentă

Promovat Promovată Promovat Repetent Repetent

--V..

. 44

I

Numele şi Pronumele

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Clasa VI. 1 2 3 4 5

6

8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Apostol V. Constantin Bădin N. Vasile Crudu Ionica Costescu T. Costică Cotigă Pauiina Dumitrii! P. Gheorghe Găgiulescu I. Gabriel Grigoraş Apostol Iordan Teodor Mironescu Şerban Mircea Emil Nămoloiu Celion Negulescu Alexandru Popescu Lucreţia Tomescu Florica Tudoraşcu Mironicâ Voinescu Eliza Iacob. Prisecaru Elefteria Marosin A. Adrian Iosefsohn I. Oscar Herrnan B. Sinii Paraipan E. Nicolae

Promovat Latina Promovat Româna, Matematica Promovat Neprezentat Neprezentată Latina, Matematica Promovat Repetent Transferat Repetent Amânat la Matemat.

Pomovat Româna, latina Germana matematica Repetent Matematica Promovată Promovată Neprezentat Neprezentată Promovată Promovat Promovat Promovat Naturale Promovat

Clasa VII. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Aizicovici B. Moritz Bontea C. Teoctist Cristian N. Clement Iiraganovici G. Ion Hainăroşie N. Gheorghe Mateescu Ştefan Mateescu Gheorghe Pârvănescu S. Constantin I etrovici V. Margareta Romaşcan T. Gheorghe Satnovici Ernestina Stanciu V. Ion Horeangă Melania lonaşcu N. Ion Mircea N. Constantin Oiteanu N. ionel Zilberman M. Burăh

Amânat Naturale Repetent Promovat Neprezentat Matematica, Naturale Promovat Neprezentat Româna, Matematica Transferată Repetent Repetentă Matematica Germană, Filozofie Matematica Româna, Matematica Promovat Naturale

Repetent

Promovat Promovat

Promovat Repetentă Promovat Repetent Promovat

45

i

Numele şi Pronumele

£

Situaţia în Iunie

Situaţia în Septembrie

Clasa VIII. 1 2 3 4 5 0 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Brener M. Wolf Constantinescu D. Const.

Cernat Teodor Cristea G. Aurelia Fortunescu Angela Glieorgliiu N, Nicoiae Gross B. Iulia Grigorescu 1. Maria Grigoriu A lisa Ioan B. Eugenia Ionescu Gr. Sevasta Ionescu Florica Ispir G. Ion Manolaclie N. Vasile Nicolau M. Maria Necşulescu Anglia Nestor 1. lacob Rintzler D. Suzanah Ştefăniu Nicolae Soare Maria Tomescu Atena Urziceanu C. Iulia Schăchter Moise Peretz A. Heinrich Diaconii I. Ion Rădvan C. Ion Teodosiu C. Valeriu

Promovat Promovat Repetent Latina, Franceza Latina, Naturale Franceza, Repetentă Latina, Naturale Promovată Repetentă Promovată Transferată ‘ Retras Latina, matematica Româna Retrasă Promovat Româna Naturale Româna,' franceza Promovată Româna, Latina Româna, Latina Promovat Matematica

\ Promovată Repetentă Promovat Promovată

Promovat Promovată Promovat Promovată Promovată Promovat

Repetent

46 EXAMENELE PARTICULARE Seziunea lunie-Septembrie 1923

1 Numele ţi Pronumele

I

Situaţia în Septembrie

Clasa I. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 20 27 28 29

Apreutesei Toma Bândar Miron Dabija Maria JDragan Elena Dobrescu H. Ion Felot Steliana Fusarii Vasile Florescu Constanţa Georgescu Ştefan Kimel lţic Kornblum Maria Lazăr R. Tudose Mateescu I. Ştefan Mironică Arghir Mihalcea Atena Mihăescu Eugenia Paraipan Victoria Robu Nastase Sava Ştefana Serbau Maria Siăner H. David Ştefânescu C. Ion Ştefânescu R. Florica Suşu Aurelian Tatu Ghiţa Tânjală Ioan Târdea Nicu Udric S. Sae Grama G. Ioana

Neprezentat Neprezentat Neprezentată Promovată Neprezentat Neprezentată Neprezentat Repetentă Promovat Neprezentat Repetentă Neprezentat Retras Neprezentat Neprezentată Promovata Neprezentată Neprezentat Repetentă Neprezentată Neprezentat Promovat Neprezentată Repetent Repetent Nep'rezentat Neprezentat Neprezentat Repetentă

Clasa II 1 2 3 4 5 6

Botârlă Maria Codrescu R. Petre Costea 1. Postolache Constantiriescu Ecaferina j Dumitriu Aurelia Drăgan P. Costică

Neprezentată Promovat Promovat i Neprezentată Repetent

1

47

1

Situaţia

Numele ţi Pronumele

în ■

Septembrie 7 Giurea Florea 8 Ghemulef S. Petrache 9 Hanu V. Nicolae

Neprezentat Promovat Neprezentat Neprezentat Neprezentat Neprezentată Promovat Neprezentat Promovat Repetent

10 lonescu Nicolae zis lordaohe 11 Lungu Victor 12 Negulescu Maria 13 Şerban Vasile 14 Şerbu S. Andrei 15 kăduc S. Teodor 16 Vasilceanu Ştefan 1 2 3 4 5 6 7 8| 9 10 11 12 13 14 15 16|

Clasa III. Androne Constantin Burlacu Gheorghe Fotin G. Vasile Gârneaţă C. Aneta Gheorghiu M. Petrica Huidis Sp. Elena Huidiş Sp. F lorica Iliescu T. Aglaia lonescu Aurelia Ivanovici A. Valeriu Martinescu Gabriela Milialcea Ion Păun I. Constantin Pogan Alexandru Rabinovici Natan Tutoveanu Maria

Neprezentat | Neprezentat Repetent Repetentă Repetentă Promovată Repetentă Promovată Neprezentată Neprezentat — Promovată Retras Promovat cu P. V. Repetent Neprezentat Neprezentată

Clasa IV. 1 Anastasii!. Gheorghe 2 Btileandi'ă Zoe 3 Băeşu Zinca _ „ .

4 Constaniinescii G. C-tm 5 Cazacii Maria 6 ,-C-tinescu C. Zamfira 7; Chelsoi Vasile 8 Davidovici 1- David * Corijjenţi coiititrlu orii. Miiiirtor Nr. foni.' ' j

I I j 1

Neprezentat Promovată Neprezentatâ Neprezentat Istorie si Chimie * Română şi Chimie * Neprezentat Neprezentat

48

i

I I

Numele ţi Pronumele

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

Dumitrescu B. Iulius Dumitraşcu V. Ion Drăghici’ Theodor Georgescu Gheorghe Gheorghiţă Gheorghe Holingher H. Aron Herşcoviei I. Welvel Murgu Lascăr Mavru Maria Nedelescu Sandu Rădulescu Profira Şerban C. Stan Strul A. Solomon Tarbă S. Ioan Tărâlă Tache Isdraelovici Solomon

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19: 20 211

Aron Sabina Basarabeanii T. Petru Cadelcu N. Emil Cârjan M. Elena Constantinescu Ion Drăgan Gabriel Dragomirescu Victoria Goilav C. Emil Gugulide Gabriel Gavrilescu M. Lucreţia Filipescu Sebastian Hanu V. Ion Ionescu Caliopia Ionescu N. Ion Ionescu Maria Ionescu G. Rone Mustaţă A. Aurel Nămoloiu Azurina Rădulescu N. Dumitru Reisner Ana Stănescu R. Nicolae

Situaţia în Septembrie Matematică * Neprezentat Neprezentat Repetent Repetent Latina * Repetent Neprezentat Neprezentată Neprezentat Promovată Neprezentat Neprezentat Promovat Latină, Matematică * Neprezentat

Clasa V.

! ;

! i i I

:

Neprezentată Repetent Neprezentat Neprezentată Repetent Neprezentat Neprezentată Promovat Repetent Repetentă Neprezentat Neprezentat Neprezentată Promovat Neprezentată Repetent Neprezentat Repetentă Neprezentat Neprezentată Promovat

* Corijenţi conform 6rd. Minister Nr, 409455 | 923.

49 ~r

1

Situaţia

Numele şi Pronumele

în Septembrie

£ 22!

23' 24 25; 26 27

Şerbănescu D. Ion Stefănescu Alexandru âoare Ion Stoenescu Alexandru Ştefănescu M. Ştefan Tănăsescu Anastasia

Neprezentat

I

Clasa VI. 1 2 3 4 5 6 7' 8' 9 10 11

Beiculescu D. C-tin Chirulescu H. Victor ConStantmescu G. Ion Dinescu Nicolae Iţicovici Avram Linden L. Charlota Mincu N. Teodor Pitar Solomon Răpoţescu Anton Rotarii Grigore Vasiliu Alexandru

1 2 3( 4 5 6 7 8 9 10 11 J2; 13|

Abeles Ştefan Abramovici 'Mendel Băeşu Petru Constantinescu C. Maria Cu za Profira Dabija Gr. Ion Gherman Strul Gross Rebeca Kupferschmidt Z. Willi.

Teodoreşcu I. Ana Valvaric N. Constantin Nicolau Virginia Focşa Anica

Promovat Neprezentat , Promovat i Repetent Repetentă Repetent Promovat Neprezentat Promovat Neprezentat

I

Clasa Vii. Repetent Retras Neprezentat Promovată v Neprezentată Neprezentat Retras Neprezentată Neprezentat Repetentă Repetent Promovată Diferenţa real

Clasa VIII.

!

2

Angliei I. Teodosia Beniş.I. Beniş

!

Franceză, Naturale * Promovat

V * Corijenţi conform ord. Minister Xr. 109455 J 923.

4

50

1|

Situaţia în Septembrie

Numele şi Pronumele

*1 3 Boeriu S. Teodora 4i Brătescu Ortansa 5 Bucur 1. Silvia 6| Cretnnitzer B. Maria 7| Ciolac T. Maria 8; Constantinescu Cartagina 9 Dobrescu Dumitru 10; Focşăneanu 1. Mihail îli Grigoriu St. Ecatefina 12 Huzum I. Virgil 13 Idelovici A. Mayer 14 Mironescu Elena 15 Moise S. Andrei • 16 Nastase Vasile 17 Nestor 1. Ion, 18 Nutzu G. Nicolae 19 Pantazi Ecaterina 20 Pavlov Constantin 21 Plopeanu Al. Dumitru 22 Rălescu Petre 23; Revici M. Clara 24 Revici M. Sanioil 25| Tobă loan 26] Tofniţă M. Ion ; 27. Vlădescu I. Constanta 28] Weiss 1. Aizic '. ’ 29 Martac S. Gheorghe 30i Ştefănescu Gheorghe

Repetentă Fizica, Naturale Latină, Naturale Latina, Fizica Repetentă Naturale Promovat Naturale Promovat Neprezentat Repetentă Promovat Repetent Promovat

* *

* *

Promovată Franceză, Filosofie * Promovat

.

Fizică, Naturale * Promovat i Naturale, Higiena * ; Promovat Repetentă * Fizica Promovat r

Corijenţi conform «rd. >Iini«ter NTr. 10U455 | 116.

i

§ 1

-4

CT>

..

Cn

-j s 33 ■ a

a

si

gc

O

CO

-p->-

4^

CO

2

^ £

S

g-

s

-r-ţ-

TJ

~0

■ *.

,-t

°5

tj

s £ li a

■=3.

No. curent

tO

Rre

sr~ =>

LjlJL

-f—ţ-

“2

SI i?b

s-So

5 £«

îl

-riro"T]COhTia:‘Tico“Tica>-nco^cxi ro jdc o rt ca rD ro o tm ^ cjt nT-rŞ. nT-2i ro .S-_. rS' -S- rrT-2. nT-2- oT-S;

<

f *22.

2. o ■g

I I

I I

] 1

I I

l I -1 II I I

—‘tO— ■— — tO-t^OJl om am coo ano —1 to co Ol -4 tO 4^ ce GO cji co

— tO to tO Cn —^CQOCOO-lQOJCQtO — — CO -O -O -* O

M 4» O 4^

I

O 1.^ I

to

!

l £ I

r co

I

-O

I

4^

1 -CP

I • Ol I — I Ol- I to

I I

co

I

UI

I

Ol

I

15

115 1 = LL_ţo |_oo; ■ I• .- ? 00I • ' co INII to

00 - i

00 I

:: 00

- !

I *—*

I a»

1

-O CO ■—*

sa S

* s?

3 ■»

Q 00

ps

<

P •V

r:

<

3

n w

r-

£? .3

IE s r? =:

s—c 5-

22. m 5=

■M

Ş

£L 09

Sil

gg =j$ fp §s

I I o

—

s.

» o.

25

<zz i—

80

3 S «=f

5

?r-

to I Ol I

4^ -*

Cn t-o

Clasa II1, Clasa IV.

CC

I to 1 I II 1 ~ Lp I S I p I I I I I to - -O - o ~4 co

«,

Clasa II.

tis

Şj o. J_a>_j_îo

I

Clasa l.

<o io N

$

V

52

TABLOU de absolvenţii cursului superior ai liceului „Unirea" pe anul şcolar 1922923.

Seziunea Iunie 1923 Particulari os? Rrpupr M n, ,

Admis 298. Focşăneatiu I. M. Admis 299. Huzum I. Virgi!

300. îonescu Gr. Sevasta Respinsă

283.

§ ţ&gţsfâsr a aria-

,.

289 Nestor 1 Iaci An’3- AdmISă 307• Nicolau M- Maria 4dn,ls3cu P'V290 Sian Iaci a^8 n „ 308- P¥ltazi Ecaterina A^ISSCUP.V. ?q, Peret, A h b !cu P■V- 309. Plopeanu Al. D-tru Admis 293. Tomescu Atena Retrasă 312. Rtatzler D. SuTana . „ 313. Ştefăniu Nicolae Seziunea Septembrie 1923 314. Soare Maria 315. Schăchter Moise Particulari r.Q, R . , D . . .

316. Stefănescu Gh. 294. Bemşi. Bemiş AdmiscuP.V. 317. tomiţa M. Ion 29o. Alexandrescu 1. Ion Admis Cil P.V, 318. Tomescu Atena r,r?tea G•Allrelia Admisă CU P.V. 319. Urziceanu lulla 297. Dobrescu D-tru Admis

Admisă Admis CU P.V. Admisă CU P.V, Admis Cu P.V. Admis Admis Admisă CU P.V, Respinsă

53

CUVÂNTARE ţinută de Directorul liceului în ziua serbărei de fine de an (28 Iunie 1928)

Domnilor, /toamnelor, Iubiţi şcolari, Un(an de muncă, un^an de viaţă s’a sfârşit cu bineProfesori,(părinţi şfjelevi suit astăzi bucuria severă a dato­ riei împlinite, chiar dacă (roadele ei nu sunt chiar acele aşteptate, pentru a fi muncit cu ,râvnă pentru cultură ca şi pentru ori ce altscop înalt înseamnă a te fi înălţat, înseamnă a te fi făcut mai bun mai serios şi inai senin.

Ziua de astăzi este pentru tineret şi pentru toţi cei ce-! iu­ besc şi muncesc pentru pidicarea lui — o zi de reculegere, o zi de înălţare(_sufleteascâ — şi sunt fericit că, împreună cu D-v. am putut aduna mai multe roade bune morale şi materiale —- cu toate~că,îi’au lipsit necazurile ; mf'lipsesc ele din viata fiecăruia din noi — dar încă(în viaţa unei instituţii la care conlucrează mii de[profesori, părinţi, şcolari şi_ atâfaţ altă lume.

In şcoală, cu mici întreruperi din cauze întâmplătoare - epidemii, lipsa de lemne, moartea timpurie a mult regretatulu nostru coleg Atacase Marosin — profesorii şi elevii s’au străduit din răs­ puteri să ridice liceul la nivelul normal deţşcoală(de(e!ită, pregătind pruTcuItură generală un tineret distins pentru o viaţă superioară.

Această muncă de un air'pe care' comitetul şcolar a favonzat-o"cu multă bunăvoinţă şi pricepere dar pe care (păruiţii şt pu­ blicul mare' încă n’au ajuns s’o preţuiască şi s’o secundeze îndea­ juns, a fost'dusă cuVeurde profesorii încărcaţi, de ore şi de nevoi cum şi de şcolari foarte rar ajutaţi de părinţi, ba de multe ori lăsaţi de ei să ^lenevească ori să înşele pe (dascălii lor, a dat rezultatelejrrmătoare.: Totalul elevilor înscrişija clasele J. - - VII bugetare şi extrabugetare în anul 'şcolar 1922|923.

321 adică 43,-t" „ EleviQiromovaţi direct 275 „ 37,2 °|„ „ corijenţi 89 „ 12 „ repetenţi 50 ' 6,7 \ „ retraşi 4 0,7 °l„ Amânaţi cu situaţia în Septembre

ii

Tot în şcoală cultura generală a şcolarilor a fost complectată prin excursiunile şcolare 1) făcută de D-I Prof. M. Bantaş dirigin­ tele cl I. A cu elevii-acestei clase, 2)' escursiunea făcute de D-l Prof. Sp. Lăduncă, V. Bâlănescu şi Pr. Popescu cu elevii claselor IV, 3) a D-lui T. Iordănescu cu elevii clasei IV B. cum şi de alte 2 sau 3 excursii ce se vor face după 10 Iulie de către D-nii pro­ fesori C. Leonescu şi 1. M. Raşcu.

Prin expoziţia pictorului C. lacob deschisă în localul acestui liceu la sfârşitul lunei Iunie şi se va închide în ziua de 10 Iulie.

Participarea liceului cu o delegaţie de 120 elevi la Mărăşeşti cu ocazia serbărilor eroului necunoscut.

Procesiunea pioasă făcută în ziua de 26 Mai la mormântul fostului profesor 1. Coleş, căruia foştii săi elevii i-au ridicat prin subscripţie o cruce de granit.

Festivalurile teatrale date cu concursul trupei M. Fotino altul în ziua de 29 Martie când s’a jucat sceneta lucrată de colegul nostru M. Bantaş cum şi ultima serbare şcolară dată în ziua de 19 Iunie la Teatrul Pastia, cu concursul nepreţuit a D-lui M.- Bantaş.

Două chermeze date în grădina publică a oraşului, cum şi şe­ dinţele societăţii literare a elevilor de curs superior, care a împlinit Duminică 24 Iunie c. 25 de ani de existenţă şi despre a cărei ac­ tivitate, anuarul ei va cuprinde o amănunţită dare de seamă.

Prin aceste manifestări liceul nostru şi-a împlinit anul acesta, afară de îndatoririle strict şcolare şi menirea lui- mâi actuală de a contribui la cultura generală românească, precum a atins şi scopu­ rile pentru care lucrează comitetul şcolar. S’au strâns fonduri fru­ moase care adăugite la donaţi.unile ’ benevole se ridică la peste 150.000 lei cum ştiţi, — adică ar fi trebuit să ştiţi; dacă veneaţi ia adunarea generală din ziua de 17 Iunie din darea de seamă a comitetului şcolar.

Pentru toate aceste rezultate îmi fac o plăcută datorie aducând în numele şcolii mulţumiri călduroase profesorilor şcolii, care nu şi-au precupeţit dragostea şi munca de toată clipa, care s’au jert­ fit eneigie, sănătate, liniştea aşa de trebuincioasă muncitorului in­ telectual ca să recapete puteri noi, — care au luptat cir nevoile ■ cât şi cu ignoranţa copiilor şi cea mai gravă a acelor părinţi ce-şî lasă copiii numai în grija profesorilor şi a Iui D-zeu.

Comitetul şcolar care cu perseverenţă rară a ştiut să aleagă şi să utilizeze persoanele şi împrejurările pentru a procura liceului 0 bună state de invidiat, pentru care lucru a şi fost reales de Cu-

i

5»

55 nou period rând de către adunarea generală dela 17 lume c. pe un de 4 ani.

Puţinilor părinţi care au înţeles să pună umărul alături cu noi pentru a'duce la bun sfârşit greaua sarcină a educaşi £ strucţiei atâtor sute de copii, care s au aplecat pet

,»»'- —S, feS.»i-

ţări bune, care ori de cate ori au tost sonuw, , si punga pentru a sprijini şcoala. toată buna voinţă şi ne-au dat Autorităţilor care ne au arătat „r„„resiil culturii tot concursul cerut pentru bunul mers al şcolii şi Pr°Sre au bine” * Tuturor acelora - şi sunt foarte numeroşi — care voit să ne uşureze munca ajutând comitetul şcolar m sforţările a înbunătăţi condiţiunile de '^I^noastre de anul acesta, Acum că suntem la căpătui sforţa . bucuria noastră n’ar fi întreagă dacă munca d » * « a subine pregătită în vacanţă prin odihnă serioasa a trupului ş. "fcând am zis odihnă serioasă m’an^ândiţ este O ştiinţă practică şi că şcoaU ar J

^ cuvfinctolf şi p0-

înăuntrul carora şcolarii P ^ ^ ^rjnţii; familiile şi pe toată trivit cu locul lor in lume. trece vacanţa să aibă veşnic lumea în mijlocul cărora şcola ^ veghetori ochii asupra .or - să fie măcar douăJum pe an^aşa ^ ^ ^ cum suntem noi profesorii tot reS U străzj prin localuri publice, umble singuri şi fără vre-o r purtări pe care le-au să nu-i lase să piardă bune e ^ dela toamnă devine obliavut în şcoală, să le impu d 'câ( maj bună şi mai frumoasă gatorie, să nu le facă ham înţeleagă că orice dezordine uniformă de şco.ar rAjduJ, pc el ci familie orice ştrengăne a şcolanUui, ' ^ şi şcoala care rfPu"d,f tnsoteasCă întotdeauna pe şcolari în gra-

lositoare.

Pe cei mai voinici la toamnă la liceu, pe anul acesta nu s’au silit, sau n au să-i prepare la obiectele Ia care putut învăţa în deajuns: ascultători faţă de mai marii Iar voi iubiţi şcolari căuta , , datoraţi respect. voştrii cărora le

se Cu aceste recomandări şi în aceste gânduri, acum Ia sfârşitul anului, profesori, părinţi şcolari şi public Să ne bucurăm că liceul nostru poate în vremurile acestea grele să .pregătească încet tine­ rimea pentru vremuri mai bune şi să rămânem strânşi în jurul acestui focar de cultură ca în jurul unui. steag ce reprezintă viaţa veşnică a ţării şi neamului nostru românesc.

I

57

Efemeride pe anul şcolar 1922-923 Vineri 23 Sepfeinb, 922

In dimineaţa zilei se deschid cursurile prin sfin­ ţirea apei în prezenţa corpului profesoral, a co­ mitetului şcolar, a elevilor, elevelor şcoalei se­ cundare de fete gr. II şi a părinţilor.

După cuvântarea directorului, d-1 Profesor T. Iordănescu, a ţinut o coferinţă didactică „Asupra elevilor slabi din licee", arătând cât nefondate sunt acuzaţiile părinţilor-că profesorii sunt prea severi. Propune mijloace de îndreptare care ar merge mână în mână, de cele mai multe ori, cu o supraveghere medicală serioasă.

Duminică 15 Oct. 922 Cu ocazia încorăuărei MM. LL. Regele şi Re­ gina la Alba Iulia, cursurile au fost suspendate 3 zile.

Dimineaţa la orele 10 s’a oficiat un Te Deuin în Catedrala oraşului, la care au luat parte au­ torităţile civile şi militare, corpul profesoral şi elevii cu drapelul.

După serviciul divin, elevii liceului au difilat împreună cu celelalte şcoli şi armata în faţa au­ torităţilor.

Luni 16 Oct. 922 La orele 10 a.in. serbarea şcolară dată la liceu, cu care ocaziune a ţinut o cuvântare d-1 profesor T. Iordănescu (a se vedea Ia pag ) Corul li­ ceului de băeţi şi fete cum şi orchestra liceului au executat diferite arii distanţate prin recitări ocazionale.

Mercurri 22 Hoemb. 922 Şcoala închisă pe 5 zile din cauza scarlatinei.

Duminică 31 Decern. 922 La orele 9 a. m. profesorii, elevii şi eleveie şcoalei secundare de fete, întruniţi în sala de gimnastică, au comemorat 10 ani dela moartea marelui patriot Spira Ilarei.

Domnul Profesor T. Iordănescu, a ţinut o cu­ vântare ocazională iar apoi în corpore am asis­ tat la Te Deum-ul oficiat la Catedrală.

Profesorii, elevii liceului şi elevele şcoalei se­ Duminică 6 Feb. 923 cundare de fete s’au adunat la liceu la orele 10 a. m. şi au pornit la Catedrală spre a asista Ia

58-

Joi 29 Martie 1923

Mercuri 9 Mai 1923 Vineri 11 Mai 1923

Luni 14 Mai 1923

serviciul religios oficiat cu ocazia serbărei naţi­ onale (Unirea principatelor) şi patronul liceului.

După amiază la ora 3, mare serbare şcolară dată 1 cu concursul tuturor şcoalelor secundare din o- 1 raş (liceu, şcoala sec. de fete, şcoala normala şi I şcoala profesionala) la teatrul comunal „Maior 1 Gh. Pastia".

Cuvântare ocazională a fost ţinută de d-nul 1 Profesor I. P. Rădulescu Râmnic. Au urmat co- 1 ruri, recitări şi dansuri naţioale costumate.

Seara la ora 9, a avut loc o agapă colegială I a profesorilor şi profesoarelor secundare din lo- 1 calitate, împreună cu familiile lor şi membrii co- 1 mitetelor şcolare a liceului de băeţi şi şcoalei 1 secundare de fete gr. 11, în sala de solemnităţi j a liceului „Unirea".

Reprezentaţie dată de elevii liceului cu piesa | „Intr’o oră liberă" a d-lui M. Bantaş, pentro mă- f rirea fondului de excursie a liceului. Cu această 1 ocazie s’a colectat suma de Iei 9156 netto.

Cursurile ultimei ore după amează au fost sus- 1 pendate, la aflarea tristei veşti a morţei profe- ] sorului Atanase T. Marosin.

Toată ziua cursurile au fost supendate, în semn de doliu, iar profesorii şi elevii au luat parte după amiază la înmormântarea fostului lor coleg şi pro­ fesor, Atanase Marosin.

La orele 12 o echipă de 120 elevi ai liceului cu drapelul şi cu buchete de flori, însoţiţi de profesori au plecat cu trenul oficial ia Mărăşeşti spre a asista la alegerea eroului necunoscut din cei 10 eroi desgropaţi depe zona Mărăşeşti-Mărăşti-Tg.-Ocna. Sicriurile cu cei 10 eroi erau aranjaţi în biserica din Mărăşeşti, din care ele­ vul de şcoala Militară Amilcar Sândulescu, în­ soţit de domnul Ministru de Războiu, General Răşcanu, după serviciul divin a ales pe eroul necunoscut. — Cei 9 eroi rămaşi au fost îngro­ paţi la cimitirul local iar cel ales a fost condus în urmă la gară şi aşezat pe un vagon special, transformat în car funebru pentru a fi a doua zi transportat la Bucureşti.

-

59 La ora 7 a. m. elevii liceului cu drapelul şi corpul profesoral au fost în gara locală pentru a întâmpina trenul ce duce la Bucureşti pe eroul necunoscut. Cu această ocazie s'a depus şi o coroană pe sicriul eroului necunoscut.

Corpul profesoral şi elevii liceului au luat parte Mercuri 23 Mai 1923 la Te Deum-ul oficiat la Catedrală la orele 10 a. m. cu ocazia sărbătorirei zilei de 10 Mai. După serviciul divin elevii şi armata au difilat în faţa autorităţilor.

După amiază la ora 3, serbarea şcolară dată la şcoala normală de băeţi, cu care ocazie a ţinut ' cuvântarea d-1 director Silviu Măndăchescu.

Au urmat coruri, recitări şi dansuri naţionale, iar în urmă pe platoul din faţa şcolii a avut loc un Match Foot ball între echipa liceului „Unirea si echipa şcoalei normale" Principile „Oarol" Dela orele 10 a. m. cursurile liceului a fost Sâmbătă 26 Mai 1923 suspendate pentrucă elevii şi profesorii au făcut procesiune pioasă la cimitirul nordic al oraşului, unde s’a oficiât Un parastas pentru pomenirea fostului profesor 1. Coleş decedat la 12 Iulie 1916.

Cu aceasâ ocaziune s’a inaugurat Crucea Comemorativă ridicată de foştii săi elevi şi prieteni, în frunte cu d-1 Leon Lindenberg. vorbit fostul elev Leon Iu faţa asistenţei Lindenberg, iar din partea corpului didactic d-1 profesor T. lordănescu. In urmă d-1 General I. Vernescu, care întâmplător venise la cimitir, a vorbit şi’ d-sa, lăudând fapta măreaţă de recuuoştinţâ a foştilor elevi faţă de un fost dascăl

Mar|i 15 Mai 1923

al lor. .

Chermeză dată în grădina Fublică a oraşului de

Sâmbâtă 26 Mai şi Du­ elevii liceului de băeţi cu concursul şcoalei se­ minica 27 Mai 1923

cundare de fete gr. II, în scopul de a mări fon­ durile de excursiune a elevilor. Cu această ocaziune s’a colectat brutto suma de lei 69365.

A doua chermeză dată de elevii liceului „USâmbătă 16 Iunie şi Du­ nirea“ tot în grădina Publică, cu scop de a mări minică 17 Iunie fondurile de excursiune. Din cauza timpului nefavorabi s’a colectat netîo suma de lei 15511.

La orele 9 a. ui. adunarea generală a comitetu-

Duminică 17 Iunie

60

lui şcolar a Liceului „Unirea" pentru alegerea noului comitet pe un period de 4 ani şi descăi carea fostului comitet de gestiunea sa.

Mărfi 19 Iunie Festivalul artistic dat de elevii liceului la teatiul comunal „Pastia" reprezentându-se piesa piofesorului C. Calmuschi „O şezătoare. Ia ţară,, şi „Farmazonul din Hârlău" de V. Alexandri.

Cu această ocaziune s’a colectat suma de lei 5555 tot pentru mărirea fondului de excursie.

Duminioă 24 Iunie Sărbătorirea unui sfert de veac dela întemeierea societăţei literale „Gr. Alexandrescu" a elevilor de curs superior din liceul „Unirea".

Cu această ocaziune s’a aşezat, prin străduinţa acestei societăţi, o placă comemorativă de marmorâ în sala principală a liceului. — Descrierea amănunţită a acestei festivităţi a se vedea în anuarul jubiliar al Societăţei literare „Gr. Alexandrscu" pe anul 1922 1 923 ce va apare în curând, Joi 29 Iunie La orele 4 p. m. în faţa corpului profesoral al liceului de băeţi şi fete, a părinţilor, a elevilor şi elevelor s a făcut serbarea de sfârsit de an, cum şi împărţirea premiilor elevilor meritosi dela ambele şcoli.

Duminică 5 August 1923 Plecarea unui grup de elevi din cursul supelior şi profesori ai liceului nostru sub conduceD-Iui profesor C. Leonescu în excursiune în Itaba. Această excursiune făcută de d-1 Leonescu este a 5-a condusă de D-sa cu elevii si Profe­ sorii din Focşani în Italia.

Darea de seamă amănunţită a acestei excuruni a se vedea la Pag din prezentul anuar. in anul şcolar 1922 j 923 s’au ţinut 26 de şedinţe, cu începere dela 3 Decembrie 1922 până Ia 24 Iunie 1923, în fiecare Duminică la liceu cu membrii societăţii literare „Gr. Alexan­ drescu" a elevilor de curs superior.

Duminicele şi sărbătorile după amează au avut loc în sala de gimnastică şedinţe date cu cine­ matograful liceului, iar sumele încasate au servit toţ pentru fondul de excursie.

' di

INTERNATUL LICEULUI Internatul liceului, condus de d-1 profesor Al. Ispas, cu anul şcolar 1922923, face încă un pas înainte în mersul lui către ţinta finală, care trebue să fie înfăptuirea insti­ tuţiei în care să se poată adăposti, întreţine şi educa în condiţii superioare, întreg tineretul şcolar, în special cel dela ţară şi fiii de funcţionari ce urmează şcoala secundară.

Dacă înainte cu doi-trei ani când posibilităţile de trai erau cu mult mai 'uşoare ca astăzi, elementele dela ţară erau cu mult inferioare numericeşte faţă de cele dela oraş în şcoala secundară; ce va fi astăzi când traiul s’a scum­ pit enorm şi când cea mai modestă întreţinere n’o găseşti nici cu 800 lei.

Este neîndoelnic; că elemente înzestrate cu alese în­ suşiri intelectuale, dar lipsite de mijoace, faţă de sarcinele împovărătoare cu care se învaţă şcoala secundară — mai ales că şi taxele şcolare sunt mult crescute — nu vor pu­ tea să beneficieze de avantajele învăţământului secundar, şi nu vor fi ele pepiniera, din care să se recolteze ele­ mentele care să formeze cadrele viguroase în diferitele ramuri de activitate în Stat. Ţoale elementele componente ale societăţei, trebuesc puse în condiţii egale în faţa şcoalei, în faţa culturei.

Toţi trebue să se adape la binefacerile învăţăturei, ori atunci se face absolut obligatorie intervenţie atât a statu­ lui cât si a iniţiativei particulare.

Punerea în'practică a acestei intervenţii, ca să cores­ pundă scopului arătat, se face numai prin crearea de in­ ternate pe lângă şcoala secundară. Şi idealul trebue să fie, ca fiecare şcoală să aibă internatul său, coprinzător pen­ tru toti elevii ce n'au familie în oraş.

S’â spus la început că internatul liceului nostru în anul şcolar 1922923, a făcut un progres faţă de anii trecuţi.

In adevăr numărul elevilor interni a crescut, de unde în anul 1901—922 media a fost de 45, anul acesta a ajuns la 58 elevi interni, dintre care 3 pedagogi—elevi de curs superior ca bursieri.

Rezultatele promoţiunei la finele anului sunt destul de satisfăcătoare: dintre elevii cei vechi, adică începând din

62 clasa II, sunt numai 3 repetenţi, iar dintre cei noui, adică din clasa 1, patru la un total de 58. Este în afară de orice discuţie, că făcând procentul la sută a elevilor repetenţi din internat şi a eclor externi, numărul celor externi este cu mult mai mare decât a celor din internat.

Acest lucru se datoreşte conducerei pricepute a inter­ natului, a stărei de higiena, a regimului alimentar şi a disciplinei interioară cu împărţirea şi folosirea raţională a timpului zilei.

Elevii interni au plătit lunar suma de lei 400 pe timp de 10 luni. Din aceste taxe a trebuit să se facă faţă tuturor nevoilor, adică întreţinerea elevilor, plata servitorilor, în­ treţinerea localului, cum şi procurarea diferitelor obiecte de bucătărie.

Lemnele necesare au fost date de comitetul şcolar iar localul este propriu, cedat de Prefectura Judeţului încă din anul 912-913 pentru acest scop.

Localul a fost în timpul vacanţei din nou anienajat şi luat în ansamblu se găseşte astăzi — pentru noul an şco­ lar 1923'924—perfect amenajat şi înzestrat pentru un nu­ măr de circa 65-70 elevi.

Grădina internatului a fost şi anul acesta lucrată de către elevii interni în timpul liber. S’a semanat seminţe de zarzavat de lei 700 şi în August s’au recoltat 1100 Kgr. ceapă de arbagic ce este suficientă pentru întregul nou an şcolar, 1000 Kgr. cartofi, morcovi şi pătrunjel pentru iarnă, pătlăgele şi castraveţi de murături, iar din pătlă^.le roşii s’au făcut 30 Kgr. bulion condesat la borcane.

63

CUVÂNTARE ţinută la 16 Octombrie ziua încoronării de D-l profesor T. lordănescu Aceasta este \iuape care a fă­ cuta D-l să ne bucurăm si să ue veselim nitr’cinsa.

I

Rari au fost zilele de bucurie ale poporului Românesc!

Cercetând izvoadele bătrâne vedem că Românul n a avut parte de multe bucurii. Nori groşi s’au ridicat la orizont încă de când divinul Traian ne-a lăsat pe acest pă­ mânt, cari au devenit din ce în ce mai ameniţători, pana ce se deslăntui furtuna urgiei barbare care ^ ne ţinu 1000 . „ de ani în întunerec şi în neştiinţa. Dar sămânţa divina nu piere. Zorile apărură mai strălucitoare în ziua cân după vârful munţilor, din peşterile neumblate de cat de fiare si din ascunzişurile pădurilor se coborau sfioşi, P JJ dind să nu fie surprinşi, descendenţii legionarilor fără frică si ai cuceritorilor lumei de odinioară. In vai, langa a dulci, în câmpiile argintate de flori ^se formară sate Ş oraşe, cari se întinseră continuu pana Ia râul ce. mare şi la marea albastră. O veselie se încinse intre: ce. ce: aveau aceiaşi limbă şi aceleaşi cântece şi m curand începu _ ganizaţiunea de stat, care^ numai putea fi m „ , ce nu'o cunoşteau. Puşi însă ca n.‘?ţe , ltJ „P £car‘j pe unde trebuiau să intre cele mai criF P > priveau cu lăcomie şi invidie Ia traiul p , gat al strămoşilor noştri. Cate nu a şi acum d durat! Dar Rom— - - >“fp'“TJS ' cu suSS2 faruntHeiuiP se opune deci dârz şi nu cade de cât uoarea minţii iui, 3 H.iQirmne Câte lupte grozave nu ne povesfesc câitecele niastre,' câte descrieri de acte de ne Povestesc can jcarij sj câtc (aude nu ne aduc scSii "streini din acele timpuri, dar şi câte suferinţe, scriiţorn streini „jefan cel Mare pe un timp ploios, n",Cn del noroi si rănit, urmărit ca un animal sălbatic, pe pim ae noroi . ând !a mama sa, care nu vrea să r«cunoască°dflu pe un învins. Câtă suferinţă dar şi câtă

64

cum np ,nf teasca’ -cat patriotism, câtă dragoste de moşie DăSsit dpPpnrpHU R1 vechi! Amint4'-vă de Mihai Viteazul Siinddnnrm d-3 Btlzf®cu- Mihalcea şi alţii comandanţi, să’ g limaf f'?LadăP°sţească familia el care ajunsese mare Kăsif nîcăeri Snm ‘St°ni ale alt°r neamuri> dar nu am nare mai crestinlpP-0^6’ sufennîe mai mari şi o resem­ nare mai creştineasca ca la noi Românii întreaga istorie a poporului român este o tragedie în care se ridică la

sss,im as„i,“rl,î”rţV iŞSiii' drjjs neşte^umai^ofR^L”6"1^16’ RuŞii ?i BulSarii slavocltoate cTam fost frj16-3"1 păstrat limba neatinsă, cu toate ca am fost sute de ani amestecaţi cu goţii sute de am am fost tot una cu slavii, iar sute ’de anis!a vo bit de unu slavoneşte iar de alţii greceşte.

Limba noastră şi-a păstrat caracterul ei latin atât în munţ^cat ş, la şes şi fiindcă Românii erau strânşi s îşi manau turmele lor iarna Ia şes şi vara la munte 'vor beau aceiaşi limbă, cântau aceleaşi cântece si aveau celeaşi doruri. ’ • aveau a“ Astfel ne găsi începutul sec. XIX, acel secol de zbu ciuin când lumea se transformă, pregătiţi si noi neutru transfoiman şi fund un popor foarte apt pentru cultură şi civilizaţie, Românii urmăreau cu viu interes toate mişcanie din apus Nu e acţiune, nu e transformare, nu 'e mişcare culturală din apus, care să nu fie imitată si în ţara noastră. De aci înainte un soare al dreptăţii apare ş pentru noi Românii. începe lumea să ne cunoască sub alt aspect, sub o altă înfăţişare şi când istoria noastră ajunge sa fie ştiuta, lumea începe să se ocupe si de noi Atunci sunt timpuri de eroii, de lupte titanice, de abne„aţiune şi daca sânge nu a curs, dacă nu au fost victime câmp'uf deTuplî Sf°rţr,ri C3re egalCaZă PC 3,6 eroilor d“Pa intr’o zi de sărbătoare măreaţă, într’o zi de bucurie

66 ca aceasta când toată suflarea românească îşi treee prin minte secole după secole din istoria ei se cuvine ca să cinstim şi să amintim pe înaintaşii noştri, cari au pregătit ziua de azi. Să ne amintim deci cu veneraţiune de acel părinte al literaturii române Eliade Rădulescu care cu preţul vieţii sale stabilea la 1848 şi în ţara noastră prin­ cipiile revoluţiunii franceze şi care îndemna pe toţi să scrie orice pentru luminarea poporului. Tot astăzi ne apare figura delicată a lui Nic. Bălcescu, poetul istoriei noastre naţionale, cu dorul său de a înfrăţi Dunărea cu Carpaţii, cutreerând câmpiile Transilvaniei şi Ungariei pentru a aplana conflicte ce durau de secole.

Dar epoca „Unirii". câte figuri impunătoare! Ici un Kogălniceanu, care nu se naşte în toate secolele, aducând concepţiunile sale de organizator de stat apusean şi tăind, cu sabia noduri cari ţineau legate avuţiile ţării noastre.

Lângă el figura gigantică a domnitorului Cuza care cu o puternică voinţă şi cu o neasemănată iubire de patrie, creiază din nimic şi transformă cu totul ţara în cei şapte ani de domnie. Mai încolo vedem un Barbu Catargiu care rămâne celebru prin fraza sa de renunţare: „Nimic pentru noi, totul pentru tară". Tot din acea epocă face parte loan Brătianu care umple cu personalitatea lui o jumătate de veac şi sub care se întâmplă cele mai strălucite eve­ nimente din istoria noastră contimporană. .

S’au împlinit 40 ani de când primul rege îşi făureşte prin gloria sa, prin vitejia armatei şi prin calităţile ce-i erau recunoscute de o lume întreagă, coroana nu de aur cu pietre scumpe cum obişnuesc marii regi şi împăraţi ci de otel simplu dar cu care se sparg cetăţi şi se daramă împărăţii Era primăvară cu flori proaspete, cu soare stră­ lucitor si' toti se bucurau atunci ca şi acum că putem să stăm şi noi alături de cele mai însemnate state ale EuroDei 'Frâu zile de bucurie in care tanar şi bătrân pro­ slăvea ne cel a-tot-puternic că a răsplătit suferinţele unui popor ce nu a uitat nici un moment credinţa şi virtuţile Strămoşeşti De acum înainte ţara noastra îşi avea rostul ei în concertul european şi merge continuu progresând.

Toată cultura si civilizaţia occidentului vine să pună în valoare forţele poporului român, care prin muncă şi pri­ cepere ajunge cu drept cuvânt să facă ca ţara noastră să

66 fie numită „Belgia Orientului". Nici unul dintre vecini nu ne întrece, dar toţi ne imitează, toţi stau cu privirile aţin­ tite la progresul pe care îl face zi cu zi ţara noastră sub conducerea acelui rege înţelept.

Se părea că o eră de fericire va domni peste poporul nostru încercat şi că nici un nor nu va veni să turbure cerul senin sub care se desfăşura munca aprigă şi neîn­ treruptă, dar paşnică cu care ne obişnuisem de peste 40 de ani, Intr’o zi de toamnă, cerul atât de senin al orien­ tului- se întuneca şi nori groşi provoacă furtuna. Popoa­ rele strânse între Balcani şi Pind se încăerară şi bubui­ turile tunurilor se aud până la noi, cari ne uităm cu ochii aţintiţi când la Carpaţi când la Dunăre. în zadar bătrânul nostru rege se străduia să potolească focul aprins cu atâta grabă peste Dunăre, îndârjirea e prea mare şi trebui ca armata noastră, cu avântul şi dragostea pentru ţară şi tron să stingă incendiul ce ameninţa să cuprindă tot răsăritul.

Pacea binefăcătoare veni dar ea nu dură decât o clipă, focul mocnea în altăparte şi nu întârzia să izbucnească de astâdată la Apus între naţiuni mari, cu armate cum nu s’a pomenit nici în istorie, nici în legende. Ardeau vecinii din toate părţile şi noi în mijloc ca Brunhilda din legendele nordice, în acest dans al flăcărilor, ne feream ca nu cumva vreo schintee să cadă pe casa care, prea uscată, era gata să se aprindă la cea mai mică adiere. Doi ani ne-am ferit doi ani spectatori ai sinistrului, am văzut mistuindu-se mi­ lioane de oameni şi mii de oraşe şi sate înfloritoare din jurul nostru. Atunci însă când nu s’a mai putut evita şi când ce! ce se războiau începuseră să calce pământul p’e căr* noi îl consideram sacru, ne-am ridicat în contra acelora de unde aveam mai multe de revendicat.

Acelaşi entuziasm ea în 1913 şi în 1916 au arătat ostaşii noştri cu atât mai mult cu cât acum ştiau că sa­ crificiul lor va fi liberarea fraţilor ce de 1000 ani aştep­ tau ziua cea mare. Pe suişurile munţilor, prin păduri ne­ umblate decât de fiare, prin poteci ce rar fuseseră căl­ cate de altcineva decât de ciobanii singuratici şi de tur­ mele lor, merg acum voinicii dela Olt şi dela Argeş, dela Şiret şi dela marginea Prutului cântând doina pe care Ro­ mânul'o are şi cântec de jale şi de bucurie.

Dar entuziasmul este înfrânt, eroismul este doborît de

67

perfecţiunea armelor, de tăria unei culturi ce de secole se perfecţiona si inventa mijloace de ucidere. Urmara zile triste, 'când strânsi în cercul de foc, trădaţi de cei pe cari îi credeam aliaţi, pe numărul cărora socotisem ajutorul ce îe dădusem 1 a trebuit să fie un popor ca al nostru ca să poată scăpa nepătat şi glorios dintr un dezasu u la care fusese expus. , Dela Rege si Regină până la umilul soldat, toţi au su­ ferit cu resemnare, dar nici odata nu au disperat de ziua de mâine. Şi în adevăr sosi şi^ ziua socotelilor când'avân­ tul si eroismul poporului roman îazbuna. umilinţele mile nare ale celor de un sânge'şi de un neam cu noi. Trufia vecinului fu învinsă şi în cetatea de unde de atatea ori făcuse să sângereze fraţii noştri, fâlfâi steagul romanesc, Ziua intrării în Budapesta ar trebui să fie o zi neuitata m istoria noastră naţională, căci este simbolul vitejiei, alsacrificiului si al eroismului poporului român. De acum îna­ inte nu ni se mai poate zice că ni s’a dat, ci ne-am luat ce era al nostru cu sacrificii ce nici un alt popor n a su­ portat. Căci cari au fost sacrificiile cu care Ungurii se întinseră venind din stepe peste câmpiile mănoase ale \tran­ silvaniei si ale celorlalte ţinuturi ? Cari au f°st sacrificiile cu cari Austriacă au căpătat Bucovina sa Ruşi. Basarabia ? Dacă le-am descoase cu deamănuntul, ele nu pot fi dDe‘acum Suntem toţi laolaltă pentru vecie şi nimeni nu ne f mai despărţi ]ecât dis^ugându-ne.Jile ^e ^ curie vor ufr.mj|,-e‘^Nicfo zi Insă “nu ’va fi mai măreaţă veselia va ti Ama ■ , este simbolul unirii, simbolul decât aceea m care l^oroana în cap. In această zi di'mândrie'naţională; trâmbiţaşi. vor suna din cele 4 nări, ale ări că încoronarea nu este o simpla formalitate o simnlă zi de petrecere ci ea este triumful dreptăţi, al glor e sf eroismul unui rege căruia pronia cereasca i-a hăăzit să . .plinească visul de aur al unui popor, car. de 1 7 ootpantă un asemenea moment.

100?,ri eRe”eleŞRomâni|or s’a încoronat în cetatea în care m i 7 viteazul a venit acum 325 ani cu boerii săi şi a £ât stjanirea celor trei ţări româneşti. Va fi scris în cartea nemuririi că astăzi nu se face numai încoronarea

68

unui rege ci încoronarea unor fapte, unor aspiraţiuni în­ deplinite, prin cuminţenia şi abnegaţiunea de care numai sufletele nobile sunt capabile.

Se bucură astăzi toată suflarea românească că prin încoronarea ce se face, se pecetlueste înălţarea unui popor care a suferit mult pentru ca astăzi să se’ vadă ridicat la cea mai înaltă treaptă a gloriei şi a mărirei. Numai cine nu iubeşte pe rege şi neamul românesc poate sta departe de sărbătoarea cea mare a înfrătirei în care se uită re­ sentimente ci unii pe alţii îmbrăt’işindurne cum recomandă sfânta noastră biserică, să cântăm gloria eroilor în fruntea căroraregele nostru iubit a îndurat chinuri de nesiguranţă şi s’a bucurat de succese.

Astăzi regele încoronat intră în capitala ţării în fruntea căpitanilor săi glorioşi, urmat de sfetnicii cu cari a îndu­ rat războiul şi cu care se cuvine să împartă si gloria, (n sunetul fanfarelor, în bubuitul tunurilor, în zăn’gănitul clo­ potelor şi sub ochii plini de lacrămi ai popomlui, venit din toate unghiurile ţării, va străbate regele iubit calea Vidonci, ce poartă atâtea amintiri, pentruca să urce dea­ lul Mitropoliei, unde atâtea evenimente fericite au primit binecuvântarea celui a tot puternic. Soli de peste nouă mări şi ţări au sosit aducând daruri bogote si cuvinte de dragoste, pentru regele Românilor care va sti să facă fe­ ricirea poporului peste care domneşte.

Dar nici în această zi de bucurie să nu uităm că aci suntem Ici şcoala, între şcolari cari au nevoie de îndoimări. Să nu credem că opera este terminată ci din contră după război opera paşnică este mai grea. Rănile războ­ iului sunt aşa de adânci că mai mult5de cât o generaţie trebuie să muncească ca să le poată vindeca. Să învăţăm deci să lucrăm nu să vorbim. Să lăsăm pe declamatori ră nu viseze decât să fie aplaudaţi de auditorii lor şi să o'.upe pe cei leneşi cu mărimea şi varietatea discursurilor.

Sa căutaţi mai bine ca faptele voastre să fie în armonie ou vorbele. Să nu plecăm urechea la linguşire si să ne oi edem perfecţi. Adesea ni se laudă inteligenta’ talentul oratoric sau poetic, un om rău adesea vrea’ să treacă drept uman, cel care trăeşte din pungăşie drept generos, cel stricat drept cumpătat. De aceia crezându-te perfect

69

nu cauţi să te îndreptezi, ci perseverezi în îngâmfarea ta până la o crudă deşteptare.

Aceasta îmi aduce aminte o poveste despre Alexan­ dru Macedon; In timpul când Alexandru străbătea India popoare necunoscute bine nici de vecinii lor, fu rănit într’o zi pe când făcea o recunoaştere. El însă rămase pe cal şi continuă drumul fără să simtă dureri mari, dar apoi rana uscându-se deveni dureroasă şi nu mai putu merge. Atunci gândindu-se zise: „Toţi îmi jură că sunt fiu de zeu, dar această rană îmi strigă că nu sunt de cât un om“.

4 .......

De aceia cultivaţi sufletele voastre, iubiţi elevi, curăţiţile prin muncă, luaţi' exemplu dela mai marii voştţi şi în primul rând dela regele nostru care încoronându-se as­ tăzi se adresează astăzi tutulor învitându-i Ia muncă, la iubire de tară si la dragoste pentru tot ce este bun şi frumos. In’ scoală ne oţelim pentru viaţă, cei tari vor răzbi cei slabi vor cădea de aceia să ne formăm de acum ceea ce se numeşte caracter, adică acea voinţă tare caic nu poate fi înfrânta de nici o furtună.

In ziua aceasta de bucurie când ţara noastra atinge culmi nevisate, să promiteţi că vă veţi da toate silinţele ca să corespundeti aşteptărilor ce-şi pune ţara m voi cai. ""şf^a,Inimi'curate să ne aţintim mintea către cel ce întrupează astăzi mărirea şi gloria neamului nostru si într’un glas să strigăm: Trăească regele României Mari care a ştiut să sufere si să se bucure cu poporul său, trăească Regina, care a visat şi n/a desperat de ziua mă­ reaţă de astăzi/trăiască augusta familie intru mulţi am.

70

ATANASE T. MAROSIN Atanase T. Marosin s’a născut în Focşani la 18 Ia­ nuarie 1873 şi a făcut studiile liceale la liceul „Unirea" din Focşani între anii 1883—1890, bacalaureat în litere şi ştiinţe la Universitatea din laşi în Iunie 1891, licenţiat în ştiinţele istorice la Universitatea din Bucureşti în Iunie 1895.

Iu urmă şi-a făcut stagiul militar şi a avansat până la gradul de locotenent în rezervă.

Pe când îşi făcea stagiul a fost numit profesor su­ plinitor la liceul „Unirea" pe ziua de 1 Septembrie 1895 şi a funcţionat în această calitate până la 1 Septembrie 1902, când în baza examenului de capacitate depus în seziunea ordinară din 1901—1902 a fost numit profesor provizoriu la catedra de Istorie dela liceul „Unirea". Pe ziua de 22 Mai 1907 cu decretul regal No. 2428 din 18 Mai 1907 e numit profesor definitiv la liceul „Unirea" şi a funcţionat neîntrerupt până la 9 Mai 1923, când înarma unei sincope a decedat în vârstă numai de 50 ani.

In urma alegerilor din 28 Mai 1907 a fost ales de­ putat al colegiului II de Putna. iar în ultimul timp era consilier comunal al urbei Focşani. Era decorat cu or­ dinul „Coroana României" în gradul de cavaler şi „Steaua României în gradul de ofiţer.

Atauase T. Marow»

72

CUVÂNTAREA profesorului C. Leonescu ţinută la înmormântarea lui Atanase Marosin, în faţa liceului „Unirea11, Jalnici şcolari, întristaţi colegi şi cetăţeni, Sunt trei luni de când profesorii liceului Unirea" cu prilejul serbării patronului şcoalei noastre, întrunindu-ne la o agapă frăţească, aveau în mijlocul lor pe colegul sti­ mat şi iubit: Atanase Marosin.

De o constituţie fizică destul de delicată, cel puţin noi cei mai vechi colegi ai lui, aşa îl apucasem. Bine conformat de altfel, chiar arătos la înfăţişare, trupeşte totuşi nu, era un voinic între voinici.

De mult dânsul ducea un trai straşnic de cumpătat, după poveţile medicilor şi cu măsura unui orgapism nu prea rezistent. Aceasta nu era pentru dânsul o plăcere ca si pentru nimeni altul. Deprins ani de-arândul, zi cu zi Ma­ rosin îşi alcătuise o fire specială cerută de organismul său cum singur spunea. ’ Pe noi colegii şi prietenii ne impresiona adesea sufe­ rinţa sa fizică şi morală, întipărită în ochii şi figura lui dar pe care niciodată nu o mărturisea.

Poate din această cauză era adeseaori de o rezervă şi de o resemnare, cu adevărat stoică.

Nu e nici cuminte şi nici comod, pe un suferind să-l chestionezi.

Marosin simţea când un prieten îl vedea că suferă si dânsul cu un accent de bărbăţie şi de amiciţie, îl liniştea cu o vorbă bună.

La 24 ianuarie trecut, ziua agapei noastre, Marosin printr’o curioasă ironie a soartei, parcă ar fi voit să bra­ veze fatalitatea crudă care îi rezerva un sfârsit atât de apropiat: era, zic, de o bună diszpoziţiune, de o veselie şi exuberanţă pe care noi colegii lui nu ne aminteam de mult s’o fi văzut la dânsul!

A glumit tot timpul, s’a întreţinut cu toţi şi la încheerea serbării s’a prins la dansul care pentru ’el ’a fost, socot Cel din urmă.

73 -

Toţi participanţii au rămas mişcaţi şi comentau cu discreţiune şi bucurie’acest eveniment de o intimă şi duioasă camaraderie ! Căci Atanase Marosin, ca om şi ca profesor, prin măsura conduitei sale sociale şi printr’o desăvârşită corectitudine, îşi asigurase o necontestată stimă şi iubire a acelora cu care ocupaţiunile lui îl puneau în atingere.

Soarta nemiloasă însă l-a smuls din mijlocul nostru.

Sunt 3 zile numai decând în cancelaria profesorilor, obosit parcă mai mult ca de obiceiu, după 2 ore de lecţii, l’am găsit rezemat de pupitru cu registru nostru de pre­ zenţă. Eram cu Marosin nu numai colegi dar şi prieteni.

Altădată, aiurea, obiectul comun pe care îl predau şi la aceiaşi şcoală, putea fi prilejul de emulaţiune, mai bine zis de controversă care să-i apropie mai puţin pe cei doi colegi. Pentru mine şi Marosin acest fapt ne-a apropiat tocmai mai mult. După războiul aducător şi de multe dureri, în ore libere, ne înşiram trecutul apropiindu-ne tot mai mult.... De mai bine de un an, am avut plăcerea să colaborez cu el în comitetul şcolar al li­ ceului „Unirea", fiind delegaţi acolo de colegii noştri, Nu voi uita nici odată Vinerile seara, când ne întruneam în comitet.

Eu care câtâ-va vreme, nu-i cunoşteam întreaga inima lui aleasă, aveam acum mai dese ocazii să-i cunosc no­ bleţea sufletului său. Deşi dădusem împreună bacalaurea­ tul,' liceul şi universitatea le-am făcut fiecare în altă parte.

Văzându-1, vă spunem adeneauri în cancelarie schim­ bat la fată si dânsul pricepându-mi neliniştea, mi-a spus că nu se’simte bine şi vrea să plece acasă. L’am sfătuit Şi eu şj ceilalţi colegi, lucru ce la şi făcut.

Imformându—ne apoi acasă am căpătat ştiri, dar cari ne prevestea catastrofa. . „ , Cu directorul nostru ne-am înţeles să-l vizităm in după amiaza zilei; dar până să ajungem colegul nostru se Născut la 18 Ianuarie 1873 aici în Focşani, fiul unui distins preot si dintr'o familie mult cunoscută, Atanasie Marosin a absolvit Liceul „Unirea" în Iunie 1890. Bacalauriat la Universitatea din Iaşi in anul 1891 ; dânsul ia la Universitatea din Bucureşti licenţa în ştiinţele istorice, in anul 1895. In Septembrie acelaş an, numit profesor de

74

istorie la liceul de aici, ca suplinitor; iar în 1902 Sep­ tembrie, ca titular şi mai apoi definitiv, la aceiaşi catedră pe care a cinstit-o cu munca, priceperea şi avântul său frumos, până alaltăeri.

In 1901, amândoi trecusem cu bine Universitatea din Bucureşti, concursul sau cum se zice examenul de capacitate şi tot amândoi în toamna următoare, Ministerul ne-a numit profesori titulari Ia cele două catedre de istoric vacante atunci la acest liceu.

Nu bănuiam că mie mai în vârstă ca Marosin îmi va hărăzi destinul, trista chemare să-i fac panegiricul şi să-i dau salutarea din urmă în faţa templului acestuia, Ia care, din câţi am servit, din vechea gardă, puţini am mai rămas!

Mă leagă spuneam de colegul meu defunct vechi şi duioase amintri; dar cele mai sfinte sunt amintirile unei colaborări colegiale şi prieteneşti, aici la liceul „Unirea" vreme de un sfert de veac.

Având un obiect comun deşi la clase diferite, simţeam, amândoi nevoia şi interesul să fim mereu de acord, concertându-ne cum am putea face ca la liciul nostru ; obi­ ectul istoriei să nu fie un datiia jiunam pentru elevi.

De astăzi tovarăşul meu bun şi credincios, mă pără­ seşte 1 Când mă va chema cel de sus şi pe mine, ne vom vedea iarăşi, iubite coleg! Dar oricât va fi până atunci, de ce îmi aduci tu jale şi sbucium în sufletul meu tur­ burat ? De atâta vreme ne deprinsesem aşa de bine, noi cei doi dascăli de istorie dela' liceul din Focşani şi şcolarii încă se deprinseseră cu noi!

Cu colegul care va veni la catedra ta, oricine va fi eu nu voi mai avea norocul să colaborez numărul de ani câţi i-am făcut împreună amândoi, întotdeauna ajutândune şi îngăduindu-ne unul pe altul ca cei de o vârstă şi de o aspiraţiune.

Datoria mea este astăzi de a va schiţa in linii bine definite personalitatea distinsului meu coleg dispărut. Vouă şcolarilor şi D-voastră colegilor, ca şi publicului focşănean, ce vă pot spune, eu care l-am cunoscut, decât lu­ cruri frumoase şi cunoscute îndeobşte, despre profesorul Marosin ?

Chemarea liceului românesc fiind de a scoate tineri

j I

j !

J

, i

I

75

serioşi si cu o anumită -cultură generală ; dar mai presus, de toate buni români, profesorul şi educatorul Marosin, , nu sV mărginit numai în cadrul rece şi fara de viaţa al programelor sau rândurilor cărţii ; ci din sufletul său a , turnat în sufletele dornice de învăţătură ale tinerilor lari, picătură cu picătură din focul sacru al datoriei im- i plinite si al patriotismului său luminat. , De aceea pentru dânşii mormântul fostului lor profesor loc de pelerinaj, reculegere şt malva trebui să le fie un ţâre; căci în vâltoarea vremurilor turburi pe cari e rann inima si mintea profesorului Marosin, au ştmt sa leagă şi să se înalte în sterile semne ale iubiri.1 de ţ <> ca şi de aproapele ; de adevăr ca şi de drep a • F şcoalei F Pe ogorul noastre secundare şi in analele Uceului din Focşani colegul Marosin, a însemnat pagini fmmoaşe şi cari vor rămânea.

Vremurile.de criză morală acută pe cari le trăim, cei profesorului un cult desăvârşit pentru idealismu ‘ nobil, caracterul înăscut dealtminteri al rasei noas r . • * rită prin războiu, România noastră trebue sa ie 1 S rată si moralmente; acei cari s'au jertfit pentru un ideal fesorul, caută să facă zid de aparare consol,dam11»n. energii în direcţiunea adevăratului patriotism c iinăFPe„sacr;;ici^flP“fs“imletbind şcoala şi pe bara multa, parada sau s^ţ ,,.,pnefa Un factor şcolari profesorirl se mm ch“Mese «zi SSS la eâ profesiuni Mo,oslo o ® la locul de frunte !

-, c cari liceul nostru le-a Dintre elementele de sunt copiii ,ui SufleP‘,tar..d aula Liceului „Unirea1', unde sunt teşti şi pe bl"de eroi nemuritori cei mai mulţi dintre aceştia, scrise nume^ fostul lor dascăl a trecut şi el la nemuAcum când , intelectual merita ca numele. Im sa fie rire, ca un er°11 Lt,„j de al foştilor lui şcolari.

S‘’1PV ‘"-ta' acolo fericit şi mulţumit, lângă frăţiorul lui mai tânărf eroul dela Ihvgodaveln, !

76

Fericită familie, Doamne, care în aceste cumplite vre­ muri poate da mai mult decât un singur erou ! înzestrat cu mult spirit de observaţie, Marosin în conversaţiile cu prietenii spunea adesea lucrurile înfăşurate în vălul unei ironii subtile, care-i aducea din partea celor cari nu-1 cunoşteau, şi unele replici... Noi care-i cunoşteam sufletul lui bun şi curat găseam ocazia câteodată de a face cu el şi puţină dialectică, din care nu rareori Ma­ rosin ieşea învingătorul.

Astăzi dânsul este învinsul soartei crude şi discuţiile noastre dăscăliceşti nu le va mai alimenta niciodată cu spiritul său vioi şi în formă incisivă, bunul Marosin !

Cunoscându-ne de mult, întotdeauna ne-am stimat şi iubit reciproc.

Cu predispoziţii organice către maladii cari l-a răpus, Marosin avea de’ câţiva ani tot mai dese crize prevesti­ toare ale desnodământului final.

Norocul care adesea este marele regulator al desti­ nelor omeneşti, dacă i-ar fi cruţat poate şi unele dureri morale în anii ultimi, poate că ni l-ar fi păstrat încă ochilor şi afecţiunii noastre.

Moartea fratelui său, locotenentul erou Ioan Marosin, oricât i-a înălţat sUtletul ca român, nu putea uita, ca ')U: şi ca frate, pierderea aceluia pe care sufleteşte profesorul Marosin îl formase 1 Mici mizerii omeneşti, meschine incidente profesionale inerente unei vieţi omeneşti, i-au dat poate — cine ştie_ lovitura de graţie unui organism debilitat deja şi obosit de atâtea privaţiuni ca şi de o prelungă rezistenţă.

In această clipă ceeace a fost pământesc din profe­ sorul şi colegul nostru Atanase Marosin, trece pentru cea din urmă oară prin faţa şcoalei la care dânsul o viaţă întreagă a profesat ca un distins apostol.

Prin glasul meu modest, ecoul slab al unui suflet plin de jale, în numele colegilor tăi dela liceul „Unirea", pe care înainte de a-i iubi, i-ai stimat ca coleg bun când trăiai, te salut suflet ales şi după străvechiul nostru obicei îţi zic cu glas de durere’: Mergi liniştit şi ţărâna să-ţi fie uşoară ; căci astăzi corpul tău chinuit a găsit uşurare !

77

CUVÂNTARE ţinută la moartea profesorului Atanase T. Marosin ele T. lordănescu în numele corpului didactic, la casa defunctului.

In învălmăşagul teribil al vremii în care ne sbatem nimic nu este 'mai dureros pentru cei ce cugetă de ca gândul că nu sunt destule elemente, cari să poma druma tinerimea pe calea binelui şi a adevărului. Ue ac ia o înfiorare ne a coprins pe toţi atunci când nt s a anu ţat moartea colegului nostru iubit Atanase Marosin. întrebăm toti, printre lacrămi de regrete, oare Şcoala noa. stră este sortită să dea tributul său de suflete ale fiecare an, toomai ea care are nevoie aşa de ma oameni convinşi de marea ei menire în îndreptarea r de care sufere’ omenirea. Este adevărat că toţi ° sunt legaţi prin aceiaşi lege, căci ne naştem Pen zj murim. Spaţiul care se găseşte între prima ş« j)e este nesigur şi variabil şi dacă ne gândim la "ecaz Q vieţii este lung chiar pentru un copii. Cu toate ac site ume întreagă se plânge de acest eveniment care^p "_ şeală pe nimeni si cu atât mai mult ne plângem fesorii cari suntem nişte luptători. „ . , treIntreaga viată a unui profesor este o tupiă Ş cu buia să şi-o vândă cât se poate mai scump A.“căturile ignoranţa, a lupta cu superstiţia şi cu toate ap rele este o luptă cum numai în gigantomahm e £oleg descrie. Iată de ce atâtea regrete pentru defui « mâjne care până ieri lupta fără să se gândească la ziua u ^ făcând planuri cum să scoată o lume mai om , ^ maj dreaptă iar acum întins şi fără suflare a înceta. i ^ ^ gândi a încetat de a mai privi la ţinerile vlăsta teptau vorba sa, mintea sa, inima sa pentru a pe calea binelui, adevărului şi frumosului.

20 Ca coleg si prieten cu care cot la cot mmic ani după ce-l’cunoscusem încă din universitate P că defunctul putea servi ca model celor mai s nu dagogi. Om scrupulos în îndeplinirea datorie P Ma o neglija nici în cele mai grele împrejurări, A

78 rosin, putea fi luat ca model în privinţa modului cum ştia să-şi îndeplinească sarcinile pe cari şi le lua.

El se transplanta cu sufletul său în sufletul celor ce voiau să-l înţeleagă şi de aci acel farmec ce impuneau tuturor celor ee-1 ascultau vorbind. Nu odată, când eram director,, am azistat la lecţiunile colegului Marosin pe care veşnic le făcea în picioare, înaintea elevilor săi pe cari îi vrăjea cu claritatea expunerii. Şi ce nu se poate în­ văţa din faptele istorice expuse în mod magistral cum numai Marosin avea darul să le expună. Cartea vieţii era cartea de istorie pentru el şi elevii săi trăiau evenimen­ tele prezentului în explicarea trecutului.

Pierderea unui astei de profesor este de neînlocuit şi învăţământul va suferi mult aşteptând ca noi elemente să se ivească şi să se formeze. Noi toţi, tineri şi bătrâni, ' dacă comparăm scurtimea vieţii cu imensitatea timpului, vedem cât de mult trebue să ne grăbim, căci imensitatea ştiinţei trece de barierile timpului şi atunci te gândeşti la cuvintele' înţeleptului Solomon : ,,Ştiinţa lurnei aceştia ne­ bunie înaintea lui Dumnezeu este" ; Şi în alt loc : „Cine adaogă ştiinţă adaogă durere". O viaţă întreagă cheltueşti ca să cercetezi până în cele mai mici amănunte chestiuni subtile şi delicate, pentruca în cele din urmă să observi că au ştii nimic şi că viaţa ta trudită ai micşorat-o făurindu-ţi idealuri cari au fost clipe şi s’au sfărâmat la o adiere de vânt. Astfel trebuia să fi cugetat colegul nostru iubit în ultimile cli, e, căci o conştiinţă de stoic l-a în­ soţit până în ultimile momente. Pare că-mi aduc aminte de’ acel filozof care dus la moarte spunea şcolarilor că nu are decât un singur regret, acela că nu poate descrie ul­ timile senzaţii când va fi decapitat.

Colegul Marosin a plecat din mijlocul nostru tocmai în puterea dasvoltăriî sale şi într’un moment când era mai necesar. Deşi suferind, ei îşi făcuse un program bine de­ finit din care nu a ieşit decât când a fost nevoit, răpus de boală să plece din fata elevilor săi. In adevăr a plecat în veşnicie de unde începuse, dinaintea şcolarilor, care văzând pe îndrumătorul lor pălind, n’au avut alt gând decât rugi ferhinţi pentru însănătoşirea aceluia care. ştia să le umple sufletele cu dragostea lui părintească. Rugile

a

79

nevinovate ale copiilor IUI cili fost împlinite, mai ele fău­ ritor de destine a dscis altfel, el ne-a răpit deja datorie pe colegul Marosin care renunţase la toate plăcerile pentiu ca să-şi poată îndeplini datoria de profesor, care singură duce la fericire, cum credeau cei vechi. Munca din greu, acum după război, cu elemente mai puţin apte pentru primirea unei culturi potrivită cu timpurile în care trăim, forţaţi sa muncim mai mult decât se prescrie de ştiinţă, mulţi se ■ simt istoviţi, iar alţii cad sub coasa nemiloasa a morţiu De aceea, noi colegii tăi, iubite Marosin, depunand lacrimi ferbinti pe corpul neînsufleţit al tău, suntem în­ grijoraţi de viitorul şcolii noastre, je-am preţuit şi te-am stimat totdeauna, căci vedeam în tine pe profesorul sei ios eare impunea respect prin-seriozitatea şi ştiinţa pe care o posedai cu preciziunea care nu-ţi scăpa niciodată.

Voi şcolari, nu puteţi uita pe bunul vostru profesor, care predândit-vă ştiinţa cea mai atrăgătoare făcea să vibreze. El îsi punea toate silinţele ca să facă di ( oameni folositori societăţii în care vă trimitem. IJ nu şi-a precupeţit darurile sale bogate, vi le-a pus vouă la dis­ poziţie si până în ultimile momente v a spus: Folosiţivâ de ele cu toată dărnicia". De aceea voi iubiţi şcolar, se cuvine să păstraţi neştearsă amintirea celui ce \ a fost profesor, căci numai astfel veţi proba ca sfaturile ş« în­ demnurile lui pentru dragostea de bine, adevăr şi frumos .........

Ll pătruns în inimile voastre tinei e.

Omni" asa se exprimă un scriitor indian de acum 3000 ani, este ca o plantă. Tot ca ea se naşte se desvoltă si piere, dar nu complet c. precum dmtr o planta rămâne sămânţa, tot aşa rămâne ş. omului oper le sale, cari duc existenta celui dispărut mai departe Voi şco­ lari cari acum plângeţi pe profesorul vostru iubit, sunteţi opera lui, cari veţi transplanta ma, departe sufletul sau.

Colegii tăi, iubite coleg şi prieten cu care unu au luptat alături 20 ani alţii mai mult, alţi, ma. puţin, cu aceeasi dragoste te privim ca ş. atunci când ne vedeam fiecare dimineaţă. Sufletul tău va f. printre noi, căci nu credem să planeze departe de acei pe car. l-ai iubit ş. dacă ai fi văzut disperarea cu care no, ca ş, ?colanLam aflat de năprasnicul tău sfârşit, ai fi fost asigurat ca dia-

80

gostea desinteresată găseşte un loc de onoare în sufletele colegilor şi şcolarilor într’un timp când toate sentimentele nobile au fugit de pe acest pământ. Din sterile senine în care vei pluti, vei putea să vezi că sămânţa aruncată de tine a fost în pământ bun şi nu va da decât roade fo­ lositoare patriei pe care voim s’o ridicăm.

Ne vom ruga celui a-tot-puternic să ne dea putere ca să facem dragostea noastră roditoare în serviciul uma­ nităţii şi să ne putem ridica mintea şi inima mai presus de nimicurile zilnice, căci numai astfel vom putea să în­ locuim lipsa ta.

Dar dacă noi vom găsi consolare în muncă, tu laşi în durere familia căreia te devotaseşi ca şi şcoalei. Eşti cu adevărat de neînlocuit, dar ai avut parte de soţie de­ votată, cu însuşiri de matroană romană; ai avut norocu 1 şi ai format copii buni si ascultători care, este adevărat, că te vor plânge cu disperarea în suflet, dar să nu uite că ai fost un părinte model, că regretele ce se văd pe feţele tuturor privitorilor sunt o consolare pentru ei cari continuă amintirea ta. Dacă mormântul închide astăzi pe cel pe care îl iubeaţi, nu vă lăsaţi copleşiţi de durere, ci păstrându-i veşnică amintirea, să-’l imitaţi in actele voas­ tre şi să-i duceţi mai departe opera începută. „In zadar ne străduim să aducem prin lacrimile noastre sânge si viaţă în corpul pe care sufletul îl părăseşte11 zice bătrânul Horaţiu.

Te vei coborî în mormânt Iubite coleg, unde toţi vom merge şi noi, ca şi şcolarii cari privesc cu regrete adânci golul lăsat de tine, îţi vom zice un. ultim adio şi vom presăra flori peste groapa care se va închide şi voin spune în interior ii nostru frumoasele versuri din Rrgveda : „Duceţi-1 în acel regat veşnic şi nemuritor din care se revarsă strălucirea de soare, unde este desfătare şi fericire, unde locueşte bucuria, unde poftele şi dorinţele se potolesc, acolo fă-1, o Doamne, nemuritor.

Dumnezeu să te odihnească împreună cu drepţii si să-ţi fie ţărâna uşoară.

81

£8

ifim loî 11)02 fi-OI

îfirrr £njt

CUVÂNTAREA elevului Nestor I. Ion din clasa a Vili a Snj'lctr t'rnnlc, l,ilinii uilrixial<‘>,

■rii i JsOÎ fi'f!

) c jmfiq olfii isub , * .otfiîm ii Acelui pe .care l-am însoţit pană aici cu sufletele înccate de tristeţe, aceluia care mai sta :ii lamina zilei acum pentru ultima Oară, acelui care va dispărea in curând în groapa neagră care desparte pe vii de morţii Minţi, îi depuneju noi,' elevii iui, noi, suflete din Sufletul lui,, noi, co­ piii lui, pe groapa ce-l închide, prinos, sentimentele de adâncă tristete si de ..ctărmurit regret,. ,,, Aceluia care timp de o. viaţă întreagă şi-a /petrecut zilele obscur, aeeluia care .a suferă poate, de atâtea ori din cauza noastră, aceluia care a ştiut , să fie mare în UD existenţa lui nebăgată în seamă, aceluia sub paza şl în­ demnurile căruia au înflorit sufletele noastre, aceluia a cărui vie amintire ne înfiorează în faţa misterului morţii, noi, efevii de liceu, îi trimitem ultimul salut şi odată cu el, cute o fărâmă din sufletele noastre, sâ-i mâiigâe somnul 1 veşnic.

Odată cu mormântul negru ce-l va închide pentru tot­ deauna, odată cu movila de pământ nebăgată în seamă ce va acoperi' rămăşiţele trupeşti ale aceluia care a ştiut să fie mi suflet, în sufletele fiecăruia dintre noi, în lotul ■ cei mai adânc, mai dureros şi mai iubitor al său,-se sapă altul î„ care amintirea lui ya trăi mereu venerat. Şi dâcS pe acest mormânt de humă neagra vor lipsi florile, dacă nici o lacrimă nu va mai adapa pămânutul în care va zăcea defunctul uitat, în acele mici cavouri din sufletul fiecăruia din noi, preotul amintirii va sluji neîncetat, cân­ tând cu glas de durere rugăciuni de regret!

Un respect care repede se schimbă- în iubire şi această1 iubire întărită mereu, în fiecare au lei mai inuit, săpat

-82

tot mai adânc în sufletele noastre, care suntem fiii lui sufleteşti, nu poate trece cum trec lucrurile din lume. Im­ presiile pe cari defunctul le-a produs, sentimentele pe cari le-a semănat şi le-a văzut încolţind în noi, sunt de o na­ tură mai nepieritoare, mai Dum’nezeească.

Un om pe care îl vezi azi vorbindu-ti, şoptindu-ţi cu glasul lui blând vorbe pentru suflet, pe care îl vezi um­ blând în faţa ta, stăpânit de acelaş dor de muncă de care n’a fost o clipă părăsit îrr viaţa lui, şi acest om a dis­ părut a doua zi, mut, şi cu o privire de ghjaţâ care spune doar jale pentru suflete, acestea nu sunt lucruri ce pot fi uitate. Şi moartea neaşteptată, moartea pânditoare care ucide pe cei ce se sacrifică, moartea aceasta a făcut sacrificiul defunctului mult mai mare, imens: Regretul nostru.al tuturor, sufletele noastre îngenunchiate în rugăciune pe mormântul lui, sunt pentru mo­ destul şi uriaşul său sacrificiu, cea mai mare răsplată. In mormântul lui negru, trupul lui va zăcea pe regretele noastre. Iar sufletul lui de sus, va pluti în beatitudinea cerească a apoteozei pe care i-o vor făuri osanalele recunoştiniei noastre. întristată adunare, Acelui care doarme aeum somnul fără deşteptare, acelui pe care îl plâng sufletele noastre, acelui drept, cin­ stit şi iubitor, aceluia pe care moartea ni l-a apropiat mai mult de suflete, să-i fie ţărâna uşoară. Dulce să-i fie somnul acelui ce doarme pe florile albe ale sufletelor noastre, pe iubirea şi recunoştinţa noastră, aceluia care murind afară, trăeşte în noi.

Aceluia care ne-a fost tată, prieten, frate, acelui care a fost apostol, fără vanitate, acelui care lasă în urmă ;ţtâtea regrete, să-i fie ţărâna uşoară.

Cu ocazia înmormântare; lui Atanase Marosiii a mai vorbit în numele partidului libera! în care defunctul era membru marcant, d-1 avocat Crângu.

83

ÎNDRUMĂRI regulamentare PENTRU ELEVII DE LICEU înscrierile încep la 1 Septembrie şi ţin până la 15 Septembrie.

Elevii şcoalei trebtie să facă în acest interval declaraţii de reînscriere pe formularele ce se găsesc la cancelarie, odată cu aceasta va depune şi rata l-a din .taxa şcolară.

Taxele se plătesc la liceu, de unde li se liberează chitanţele respective.

Elevii lipsiţi de mijloace materiale vor cere scutirea de taxă prin.tr’’o petiţie însoţită de actul de paupertate şi adresată comitetului şcolar, Sunt scutiţi de taxele bugetare fiii invalizilor, şi văduvelor de război. Elevii repetenţi nu .beneficiază de scutire de taxă.

Elevii ce au terminat cursul primar şi doresc a concura la examenul de admitere, în liceu, vor face cererea de 15 Septembrie, pe înscriere tot în, inţervalul dela 1 aceleaşi formulare date dela liceu. Aceste cereri trebuesc însoţite de următoarele acte: 1. Certificatul de absolvire a cursului primar.

2. Extractul după actul de naştere.

2. Certificatul de vaccină.

4. Se cere 11 ani împliniţi. Pentru copii cu etatea între 10 şi lţ ani, dispensa de vărstă se acordă de directorul liceului, în urma unei cereri.

Examenul de admitere începe la 15 Septembrie prin examinarea medicală a elevilor; iar în ziua de 16 Septem­ brie începe concursul care constă în 2 probe : una scrisă şi una orală. l’mha «Tivi la limba română, cuprinzând o pagină dictată din cartea de cili'f de ultima clasă primară, la care.se va aprecia: scrisul, oriogralia şi punctuaţia ; şi o problemă de aritmetică de torţa ultimei clase primare.

84£

Prob.a orala. O citire a unei bticăţi clin cartea clasei IV-a primare cu întrebări asupra cuprinsului şi asupra cunoştinţelor de gramatică în legătură cu. bucata citită.

Cursurile regulate încep la 22 Septembrie, si tin până la 20 Iunie.

In acest interval sunt'3 trimestre: primul ţine "până la 15 Decembrie', al doilea până la 15 Martie si al treilea până la 20 Iunie.

Notele arată meritele răspunsurilor elevilor. Ele se vor înseinna cu calificativele ■: foarte bine, bine,' suficient, in­ suficient şi rău. Valoarea acestor calificative corespunde vechilor note şi anume: foarte bine 10, 9, bine 8, 7, suficient 6,, 5, insuficient 4, 3, rău 2, 1.

Fiecare şcolar va avea o notă la frecventare. N6ta se va dâ de diriginte, cu predicate şi după normele următoare • Foarte regulată, când şcolarul nu are nici u, absenţă nemotivată; regulată, când şcolarul are 1 —10 absenţe nemotivate; puţin regulată, când şcolarul are 10 -20 absenţe nemotivate; neregulată, când şcolarul are 21— 30 absenţe nemotivate.

Dacă elevul lipseşte nemotivai dela lucrarea scrisă trimestrială, el va avea la acea lucrare nota rău.

Fiecare, şcolar va avea o notă la purtare, care se dă de diriginte'cu unul din calificativele: foarte bună, bună, potrivită, rea. Nota se va da după normele turnătoare : conferinţa trimestrială a clasei, pe temeiul referatului diri­ gintelui, apreciază purtarea elevului şi decide nota cu care să fie notat, această notă se va consemna de diriginte în catalog.

In momentul când nota ajunge le calificativul rea, con­ ferinţa clasei împreună cu consiliul şcolar, hotărăsc dacă elevul mai poate rămâne în şcoală, său daca trebueste îndepărtat.

In intervalul dela 22 Iunie la 25 Iunie direcţiunea şcolii stabileşte situaţiile elevilor, declarând : Promovaţi pe elevii cari au obţinut la toate materiile cel puţin media anuală suficient; Corijenţi pe elevii cari vor L o .ţinut : i clasa I cel mult la trei materii principale nota medie insuficient; iar la clasai! până la VIII Ia ce! mult două.materii principale;

.

3"'85

Repetenţi pe elevii cari y©r.' fi obţinut un număr de note medii 'insuficient la mai multe materii decât cele prevaiute lâ 'aliniatul precedent, sau vor fi obţinut la una diire'lt; n'ota răii sau nota neregulată la frecventare, sau rea la purtare, sau neîngrijită Ia forma exterioară a 'Intrărilor. c/l un

De această toleranţă nu beneficiază următoarele ma­ .terii i limba română Ia toate clasele ; geografia _ la clasa _ l'y. * fnri;i h cl'-'selc IV si VIII; limba latina şi fizicochimice la secţia modernă’ a cursului superior, matematiC"e Examenele corijenţă se vor ţine^delJ Septemi5‘ S^tembric

până

1' 'pciftrifcv'eievu! să promoveze la corigentă, va trebui atănmta ta examina V scrisă, cât sila cea oralr, sa . că Hrf’dîmf promovarea clasei IV şi VIII, vor fi Şcolarii; după P , trll absolvirea cursului supuşi Ia un examcin ^ ya începe la 6 Iulie şi inferior şi supe , t(]je ^ de|a 18 Septembrie la va dura punct .

-. , 22 Examenul’de absolvire a cursului inferior de liceu va iimbn român‘‘ as“pra, .un“i fi .tare se.far, clin o listă de 5 subiecte comisiUne (3 ore) W Traducerea unui text francez de greutatea ultime. " (°|PC

,.ClaSm Rezîcîrea unei, probleme de matemateci de forţa ultimelor două clase (2 oie). .. x ' > Interogatiuni orale asupra unei matern hotarate ■ de comisiune pentru fiecare elev. Interogaţumea va dura cel mult 15 minute de elev.

Examenul de absolvire pentru cursul superior de liceu, va consta din următoarele probe:

86

SECŢIA REALĂ nj O lucrare scrisă în limba română asupra unui subiect ales de fiecare şcolar dintr'o listă de cinci subiecte de­ osebite, propuse de comisiune (3 ore). hj O compoziţie în limba franceză sau germană de pe un plan dat şi după alegerea elevului (3 ore). c] Rezolvarea unei probleme de matemateci, de greutatea ultimelor două clase (3 ore). d) Tratarea unei chestiuni generale de fizică sau ştiin­ ţele naturale de forţa celor tratate în cursul superior (3 orc).

‘-' O disertaţie de minimum lo minute si maximum 30 minute, asupra unui, subiect % ales de fiecare şcolar, dintr’o listă de 2(} subiecte propuse de comisiune (2 ore pentru pregătire).

SECŢIA MODERNĂ Aceleaşi probe ca la secţia reală afară de proba c) ce se înlocueşte printr’o traducere din limba română în cea latină a unei bucăţi de proză de o întindere ca dc o jumătate pagină tipărită în 8 ", (3 , ore).

DISCIPLINA ŞCOLARĂ Şcolarii sunt supuşi disciplinei şcolare, atât în scoală cât şi în'afară de şcoală, în tot timpul cât ii aparţin. „ Şcolarii datoresc respect şi ascultare directorului '|or atât în şcoală cât şi în afară de şcoală. Orice semne de nesupunere sau de necuviinţă se va pedepsi cu severitate Faţă de camarazii lor, din orice clasă, şcolarii trebue să aibă o purtare blândă si cuviincioasă, cum se cuvine să fie fraţii.

Faţă de ori şi cine, trebue să aibă o purtare bună si cuviincioasă, atât în şcoală cât şi în afară de şcoală.

Se vor pedepsi cu îndoită severitate toaie’ abaterile care au de bază minciuna, frauda sau încercarea de a înşela, sub orice formă ar fi. Şcolarii sunt datori să vină regulat la scoală la orele prevăzute în orar..

Intârzierele nemotivate se vor avea în vedere la nota de purtare.

87

Elevii sunt datori să-şi păstreze curate şi în bună stare cărţile, caetele şi rechizitele lor; le este absolut in­ terzis a introduce în şcoală cărţi străine de materiile de învăţământ, precum şi jurnale de orice natură. Şcolarii sunt datori sa fie îmbrăcaţi simplu şi curat.

Toii vor fi datori să poarte uniformă, fără excepţie şi în tot'locul. Fiecare şcolar va purta cusut pe mânecă un număr de ordine care va aparţine şcolarului pentru tot timpul cât se va afla în acea şcoală, ■ Şcolarii, a căror purtare ar fi o cauză de scandal sau de perversiune pentru camarazii lor, voi fi eliminaţi.

Este oprit şcolarilor a sgâria, tăia sau strica în orice mod localul si mobilierul şeoalei. Cei vinovaţi se vor obliga a plăti'stricăciunea şi vor fi pedepsiţi. Dacă culpa­ bilul nu se va cunoaşte, clasa întreagă va răspunde de stricăciunile făcute întrânsa. .

Sunt opriţi şcolarii a face atât mtre ei, cat şi cu străinii, schimbări, vânzări sau cumpărări de cărţi sau alte obiecte ale lor, fără voia părinţik r. Contravemtorii vor fi pedepsiţi, iar obiectele se vor confisca. a Fumatul este cu desăvârşire interzis, atat m şcoală cat şi în afară de şcoală; el se va pedepsi cu asprime, ca o dovadă de lipsă de disciplina.

Nu este permis şcolarilor a vizita balurile publice, cafenelele, tavernele şi alte asemenea stabilimente, sau a participa la întruniri publice. . .... , , Sunt cu totul oprite pentru şcolar, jocunle de biliard de cărţi şi orice joc de noroc, m orice loc, fie intre da"se vor^pedepsi^cn6 îndoită severitate greşelile comise cu vădită precugetare, cele repetate şi mai ales cele comise prin înţelegere între mai mulţi.

Este interzisă plimbarea sau staţionarea in grupuri pe străzi în special pe străzile şi pieţele frecventate. Este interzis elevilor a fi pe străzile oraşului după ora 9 seara, în afară de cazuri de forţă majoră.

La teatru vor putea merge numai la piesele ce se vor anunţa de direcţiune.

Până la legiferarea controlului reprezentaţiilor cinematoerafice si până la punerea din nou în funcţiune a aparatului nostru de cinematograf, este cu desăvârşire interzis

__

T3-

88

(n,eifY.n?r a ^cventa cinematografele publice, chiar cu părmţii sau tutorii. Cei ce nu se vor supune acestor restricnurii, vor fi eliminaţi.

Pentru a înlesni supravegherea elevilor în şcoală şi în af.ară de şcoală până la ora 9 seara, am hotărât ca elevii . ultimei clase,, câte 4 în fiecare zi prin rotaţie, să fie de . ..serviciu observând orice abatere dela disciplina .şcolară, aducandu-le apoi. fa cunoştinţa directiunci, care să avizeze la masurile ce trebue'sc. luate.

Elevii, de serviciu poartă la mâna stângă o bandă de culoare; galbenă brodată cu negru ,elev de serviciu" si ştampila şcoiei. . v După ora 9 seara supravegherea o va face poliţia, ce a primit instrucţiuni în acest senz, cum si de profesorii ■ liceului.

Elevii cari merg în vacanţe în alt oraş sau sat sunt supuşi, în ce priveşte supravegherea disciplinară, autorită­ ţilor şdolare din acel oraş sau sat. Îs:

PENTRU ELEVII PARTICULARI

înscrierile se fac ia direcţiunea liceului, pe formulare tipărite ce se găsesc la cancelaria şcoiei, în intervalul dela 1 Octombrie la 15 Octombrie. Pentru motive bine înte­ meiate Inspectoratul sau Ministerul poate acorda înscrieri şi după data fixată mai SlIS. Odată cu cererea de înscriere se vor înainta ; actul de naştere,' acţ'M de vaccină şi ultimul certificat de studiu. ' Elevii însă cari în anul precedent au dat examen tot la acest liceu vor complecta numai cererea de înscriere fără a mai da alte acte. Odată cu înscrierea elevii vor i depune taxa de Iei 60 (înscrierea şi frecventa) cum si 500 lei sau 800 lei taxa de examenele parţiale si inte­ grale pentru curs inferior sau superior. Cei lipsiţi de mijloace materiale sau fiii veteranilor, văduvelor de răsboiu sau memorii ai corpului didactic, vor înainta cererile de scutire însoţite de actele doveditoare. ., Elevul înscris primeşte un carnet de identitate pe care şe. va hpi fotografia elevului, cum şi numărul de ordine ce se va broda pe o bucată de postav galben in formă

v_Ş9_

pătrată cu dimensiunile 5 cin. | 5 cm. pe care se va broda cu negru numărul de ordine.

Elevii particulari sunt supuşi la aceleaşi reguli de disciplină ca şi elevii regulaţi ai liceului.

Abaterile dela..acele..reguli, vor fi pedepsite cu: ad­ monestarea, arest, amânarea examenului final pentru o altă sesiune, pierderea dreptului de a trece o clasă pentru un an sau doi, eliminarea pentru totdeauna dela.examenele particulare şi şcolile publice.

Examenele’particulare se compun din 2 părţi: 1.) o examinare' parţială (lucrare scrisă la fiecare obiect principal din prima parte a materiei anuale) între 25 Ianuarie şi 5 Februarie: 2) O examinare de fino de au (lucrare scrisă şi interogaţie orală) din întreaga materie prevăzută în programa analitică, între 10 şi 27 Iunie.

Elevii, cari din motive bine întemeiate, nu se pot pre­ zenta la examenul final din iunie, vor putea trece acest examen în Septembrie. Pentru aceasta sunt datori a încunoştiinţa direcţia printr’o petiţie la care. vor anexa . şi un act doveditor de motivele ce îl împiedică a . depune examen, cel mult până la sfârşitul examenului din Iunie. In caz contrar li se vor include situaţia de către conferinţa profesorilor examinatori.

Examenele de corigenţă şi integral (amânaţii din funie şi. cei ce dau examen de clasa următoare) încep, la 5 Septembrie si. tin până la 18 Septembrie.

Elevii corigenţi vor plăti o taxă de 150 lei, atât la cursul inferior, căit si la cel superior.

Pentru elevii ce’dau examen integral în Septembrie, nu au drept de corigentă, iar cei cari în Septembrie nu se prezintă la examenul’ de corigenţă, se declară repetenţi.

L

90

EXCURSIUNILE ŞCOLARE Domnul profesor M. Bantaş, dirigintele clasei I A, a făcut cu elevii acestei clase, mai întâi o excusie de an­ trenare la Crâng într’o după amiază , de Mai, şi apoi în cele două zile de sărbătoare următoare (27—28 Mai), o excursie mai mare în satul Şerbeşţi (corn. Ireşti-Putna), unde, încă din vacanţa de Paşti, elevul Costea Postolache, unul din fruntaşii clasei, fiul unui locuitor înlesnit şi binevoitor din satul acela, luase, împrednă cu părinţii, toate măsurile pentru găsduire, masă şi petrecere.

Elevii (46) au vizitat Odobeşt’ii şi -satele Vităneşti, Clipiceşti şi Şerbeşţi, pe cari le-au străbătut pe jos, s’au scăldat în Putna pe care au trecut-o prin vad, au 'Cules melci, flori şi fagi, au împletit coşuri de răchită, au văzut instalaţiile de apă (j£ pe şoseaua Vidrei şi cele de Decauville de pe linia Odobeşti-Vităneşti, tranşeele încă des­ chise, în general după cum sc vede din dările de seamă ale câtorva din participanţi, au căpătat câteva cunoştinţi despre viaţa din judeţ şi au trăit două zile viaţa simplă şi liberă a_ omului deia ţară : In erum cântând ca să se mai ia, mâncând şi odihnindu-se sub umbra nunilor ro­ taţi, bând apă scoasă de ei din fântâni cu Cumpănă şi în sat mâncând 'borşul de miel (comandat şi plătit d’c elevi cu o săptămână înainte) în Străchini de lut făcute în sat, cu linguri de lemn, cu mămăligă, dormind pe lăviţi acoperite cu lăvicere. după ce, deşi osteniţi de drum, ascultaseră până târziu, în noaptea senină, privighetorile în lunca Putnei.

Elevii au fost voioşi tot timpul şi au suportat bine în­ tâmplările neprevăzute : . au trecut Putna odată prin vad, altădată pentrucă se umflase pesie noapte, în căruţe în care'apa intra; au scăpat cu o fugă bună până ’ii sat de o ploae torenţială cu . grindină obişnuită prin locurile acelea şi s’au adăpostit cu ingeniozitate pe cerdac, făcându-şi laviţe din dulapi, pentrucă să nu piardă prive-

I

91

liştea mare şi sălbatică a elementelor deslăeţuite între dealurile Putinei.

2. .1 doua ,!.miiwiiw cu scop cultural-ştiinţific a fost făcută cu elevi din clasele III, IV şi VI sub conducerea d-lui profesor Sp. Lăduncă, fiind însoţit şi de d-nii pro­ fesori V. Bălănescu şi Pr. G. Popescu.

Fxcursioniştii în număr de 37 au plecat în dimineaţa zilei de 9 Iunie 1923 ora 3 jum. cu trenul spre Mărăpeşti şi de aici spre Adjud—Tg.-Ocna—Comăueşti—Asău cu scopul de a vizita valea Trotuşului din puuctul de ve­ dere geologico-geografic, precum şi a aplica şi alte cu­ noştinţe din domeniul ştiinţelor-naturale, istorie, etc., des­ pre care elevii au învăţat în cursul anilor.

Pe drum între Adjud şi Comăneşti, pe valea Trotu­ şului, elevii a putut vdea, cu explicaţiunile date de d-lui Lăduncă, următoarele: lângă Adjud. în malul Trotuşului, între Bâlca şi Căiuţ exemple frumoase de eroziuni şi râpe pe malul Trotuşului; după staţia Radiaţia se vede Bise­ rica din Borzeşt'i (zidită de Ştefan cel Mare).

La Oneşti, ’localitat luminată cu electricitate, sunt dis­ tilerii de petrol; dincolo de Tg.-Ocna au trecut prin tu­ nelul dela Mosoara, iar mai departe frumoase exemple de stratificaţie concordantă cu strate aproape verticale din gresii.

La 8 jum. dimineaţa sosesc în Comăneşti, unde prin bunăvoinţa şefului de staţie, se pune la dispoziţia excursio­ niştilor un tren spre Moi’nesti, unde sosesc Ia 9 dimineaţa.

Aici elevii au vizitat sondele de petrol, dispoziţia şi aran­ jamentul lor, apoi extragerea petrolului prin cele două procedeuri; sistemul canadian şi cu lingura.

Totodată au vizitat şi o uzină care scoate gazele din petrol, gaze ce sunt utilizate apoi pentru mişcarea altor motoare ce scot petroiul din pământ (Principiul reciprocilăţei).

După amiază se reîntorc în Comăneşti şi vizitează mi­ nele de cărbuni ce sunt situate pe valea pârâului Supanu.

Elevii au asistat la extracţiunea cărbunelui ce se face prin cele două procedeuri: prin galerii cu ajutorul vagonetelor şi prin puţuri cu ascensorul. Elevii au intrat în galerii şi âu putut vedea stratificaţia stratelor cu compoziţie chi­ mică foarte variate, găsind în unele resturi de plante fo­ sile terţiare, împreună cu lamele branhiate fosile. Noaptea

te 92

srtBă f-P-stn găzdui ii iî<bGftntâK$ş(i. s/M«tt.a:zii,diiiiihoaţas:flte&că cu trenul spre Asău, unde au făcut ascsnswifita.dJiaabivblor ;.-fHituitoa5Q|.ac.o|}eritB: iCBi.braai- seculari brăzdate .'dc.tpărâuri şi .râp.iy .toate prropricwtşai QilteafC«iiiiHnieştSj Noaptea! ■'IM au răinasiiîii; Asău, -iar in dimineaţă iirmătoate..vizitează palatul şi parcni-ObţcarComănfcşH. -In-ziua'’do' H-iunie •.pprnesc iSpţc.-.Tîg.-iQciTa-, •andcimizittezăiataJiteaie. ce sunt iluminate om electricitate, Elevii.aif.:adlni-rati puternică..stra­ tificare de isarş, faruia.-şi. mărim'pa'gaieriiimv procedeul ode extracţiune a iSăreij: cu .mâna, heu itttaâmită;sefcj). precum şi •sc.oatereaijsărcti cu vagonetelejşi-.nşeenson După amilază au vizitat pasteluiieondamnaţilor1, bazarulj băile Nasfasachi, culmea Măgurai.si Mănăstirea.<1! .1 nu- Searai: excursioniştii se îmbarcăpentru Focşani, ufitle so­ sesc. în ziua de. 12 Iulie,; când .elevii au.trebuit .Ş-ă soip.rezinte la cursuri. • - ;,/ 1 J U.l i.tinii .-ftonnbiU ■ ; ţ -lixcursiunca |a fost-făcută1în.eondiţitini excelente, elevii •>bine- dispuşi şi.toţi -S-^Lt; întors;-Sănătoşi.

3. Excurginnca făcută, în'ziuai dc; 20 Iunie cu elevii clasei a. IV-ta B, Sub conducerea itiHlui. profesor T.llordănoscu, spre. a- vizita fabrica -de mobile,Sjibarsteiu. şi:moara • i'atuvici- din oraş.. Pe -Jrnm elevii au fost dniţia'ţi de dl i lordă.aeşcu -la observarea;, orientarea si-descrierea; drumului şi ceeace. se . petrece în -jurul. lor. - - 1 :.o,i x - Au participat Im aqeastă . excursie 27 elevi-1 din . cursul : superior .şi .un .studentpfost .membru al-«ocietăţei, sub-con­ ducerea id-lui profesor f. M.- Reşcu, preşedintele societăţei.

La l i. Iulie-,au plecat cu. trenul la- QdQbeştf,-.apoi, ipe jos, pe valea Milcovului, prin ,-firoş.teni, sGapătan. şi Pituluşa .la ; Mer-a, unde. au, vizitat -mănăstirea lui Const- Canlemir, De-acplo pe pârâul .-VulCâneasa, prin codrii, până la-.Andrejaşi, mult- s-au .vizitai focurile.-nestinse.- Iu urmă pe valea Zăbalei au sosit Î11 satul Nereju. Aci au asistat ® doua zi (;Sf. Petru si Pavai) Ia .serbarea, de sfârsit de - an. delii scoală.-. oiiuiiu: luna vi unu .: A/dona. zi -pe-ijosnau-urcat .-S-munţi: .Lapoşul, Sboiiţa, şi Giurgiu! (1700 na) şi au trecut vechea frontieră itt-Ardeal'.i Noaptea -au, petrecu t-SD.-în-Comando, undo-se află . iCea-; mai mare fabrică de'cherestea din Cărpaţi.

La: 14,; Iulie: coboară cu flmicularu!-societăţii -forestiere până în.-şcşql secuilor)'iar de acolo cu treimi fa Covăsita

93

unde rămân toată ziua, iar noaptea iau trenul la Braşov.

Aci au fost găzduiţi în internatul liceului „A. Şaguna“. La 15 Iulie vizitează Braşovul şi împrejurimile, iar la 16 Iulie pornesc cu trenul laPloeşti, pe care îl vizitează însoţiţi fiind de d-1 Profesor C. Popescu, dela şcoala normală din acel oraş.

La 17 Iulie cu trenul se duc la Vălenii de munte unde azistă la cursul d-lui lorga, în. urmă vizitează târgul şi în ziua de 18 Iulie pornesc pe jos la Slânicul de Prahova, und vizitează salinele. La 19 Iulie plecarea cu trenul la Ploeşti şi de acolo la Focşani.

O descriere pe larg a acestei excursiuni a se vedea în Anuarul societăţei „Gr. Alexandrescu“ număr jubilar, ce va apare în curând, pag. 167 şi următoarele.

;

1 t

i

I

1

■

*

■ ✓

I

T

\

RAPORT adresat Direcţiune! Liceului „Unirea" de către D-mil C. LEONESCU profesor la acest liceu şi conducătorul excursiunei a cincea şcolară în Italia.

In August 1923, liceul „Unirea" din Focşani a făcut a ducea sa excursiune de studii în Italia.

Pornite sunt acum cincisprezece ani din entuziasmul şi reveria elevilor, precum şi din necesitatea profesorilor de a-şi complecta educaţia latină şi de a-şi întări sufletul la izvorul de energie al rasei noastre; asemenea excursiuni în ţara frumosului desăvârşit şi a latinităţii pure, au .intrat repede în tradiţiunea şcoalei noastre.

Dacă însă în motivele de pregătire ale acestor exşursiuni n-ar fi .fost decât câştigarea de impresiuni plăcute socot, că ele n-ar fi căpătat dreptul la viaţă.

O excursiune şcolară trebue sâ urmărească pe lângă scopul instrucţie şi pe cel educativ şi cunoscând că nu întotdeauna deplasarea la depărtări mari poate împlini aceste cerinţe, am căutat organiză şi execută asemenea excursiuni. în condiţiuni, ca ele să corespundă cât mai mult scopului cerut.

Ex'cursiuiiile făcute în ţară se. pot mărgini numai la cunoaşterea locurilor şi a lucrurilor; acele peste graniţele ţării au un înţeles mai mare. Singură curiozitatea de a vedea ţara minunilor, lăudată de poeţi şi de toţi vizita­ torii, nit trebue să mişte numai pe excursioniştii şcolari.

Ca educatori, întotdeauna am înţeles că întărirea presti­ giului statului nostru naţional, nu e posibilă fără a se da ii atenţie deosebită culturii tinerelor generaţium. Societăţii, al căreia exponent este Statul, ca ş: educatorilor ei. le trebue putinţa şi libertatea de a consolida acest prestigiu in orice chip şi’ pe orice cale. Dar drumul drept e în totdeauna cel mai egur Şi întărirea culturii naţionale trebue făcuta în cadrul aptitudinilor şi temperamentului

96

rasei noastre; acesta, este temperamentul rasei latine.

Pe această cale trebue a ne desăvârşi educâţiunea naţională.

In epoca renaşterii noastre naţionale ideia latină ni-a fost mântuitoare; iar în timpul marelui războiu, surorilor noastre latine datorim noi Românii susţinerea drepţurilor .noastre imprescriptibile.

Pe l^ngă obligaţiuni şi interese de rasă sunt şi fo,loaşe- imediate cari ni cer permanenţa contactului direct cu popoarele dela care porneşte fiinţa noastră ca naţiune.

Geograficeşte stăm în mijlocul unei lumi străine, şi ca suflet 'şi ca aspiraţi,îmi; avem deci nevoia urgentă de a ui întări piedestalul pe care se razîmă existenţa noastră naţională-,Singur contactul direct poate aduce acea at­ mosferă de simpatie şi de interes, în care: se_ schimbă idei şi,se împletesc relaţiuni de prietenie; iar excurşiunile şcolare bine chibzujte peste graniţe, pot ajuta unor; ase­ menea cerinţe culturale..

Pe lângă că fiecare excursionist îşi îmbogăţeşte su­ fletul cu nepreţuite comori, mica noastră colonie excursionisiă poate servi ca. o părticică a sufletului românesc răspânditor peste graniţele Ţării ale însuşirilor noa­ stre de popor cultural. Pentru publicul cari ni înţelege noi considerăm deci asemenea excursii, cari pot apărea neştiutorilor câ simple preumblări recreative; ca fiind, cum am spus, o latură a propagandei noastre cultu­ rala peste graniţe; oficialitatea, cred, fiind edificată asupra înţelesului lor real.

Prin lungimea drumului şi mulţimea senzaţiilor, sguduiird sufletul excursionist, asemenea preumblări aţâţă la fiecâie pas curiozitatea călătorului de a observă şi aprecia tot ceia ce-1 interesează, întinerind şi însănătoşind acest suflet, care va fi pus cândva Ia contribuţia neamului şi ţării sale.

Românii, izolat, vizitează mereu străinătatea; cu toţii însŞ.'riit fac cât o echipă de tineri şcolari disciplinai7 şi diganizaţi, cari vizitând chiar fugitiv, unele centre de cultură ale' străinătăţii pun în valoare, unele dintre calităţile poporului nostru, râdicându-ne în conştiinţa acelor neamuri cu care putem avea interese comune. însuşi faptul vizitei făcută de un grup de tineri şcolari Uenoiă însuşirile viitoare şi năzuinţele unui popor cultural;

97 apoi prin entuziasmul tinereţei lor, disciplina riguroasă şi omogenitatea sa, grupul nostru se afirmă prin superiori­ tatea unei solide organizaţiuni.

Reuşita primelor noastre excursii, a pornit pe cele­ lalte ; faptul de a nu fi solicitat străinilor decât înlesnirile pe care dânşii le acordă de obiceiu la grupuri similare, iii—a ajutat voiajul.

N-ifn cerut primiri oficiale, banchete, discursuri, etc; ci ni-am menţinut în cadrul unui program şcolăresc bine chibzuit şi strict executat* Deaceia, socot, că autorităţile şi publicul italian înţelegândtt-ne ni-au întâmpinat, întot­ deauna şi pretutindeni, cu o curtoasie proprie unor suflete alese ; mai ales in ultima excursiune, care, fără să cerem, a. fost făcută ca şi sub auspiciile. Ministerului de In­ strucţiune italian; liceul „Unirea" fiind cunoscut, după atâtea excursiuni reuşite în Italia. Aşa că dela Posthumio. cum am păşit pe pământul italian, grija autorităţilor şi ministrului instrucţiunii publice: O-l Giovani Gentile. nu ni-a părăsit un singur moment. A mai contribuit şi faptul atmosferei simpatice pe care ni-au făcut-o întot­ deauna bunii noştri prieteni italieni şi filo-români, ori de câte ori am vizitat Roma şi Italia; iar mai presus de toate n-am destule cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă pentru D-nii Miniştri la Roma : D-l D. Penescu, ministrul Ţării pe lângă Vatican, care cunoscându-ne chipul de a voiaja, încă dela primele noastre excursiuni, a binevoit şi de astă dată a ni recomanda cu căldură D-lui Ministru Lahovary şi personalului legaţiunei române, în frunte cu D-l Cretzianu, însărcinatul de afaceri; la sosirea noastră ambii D-ni miniştri lipsind din Roma. Prin legaţiunea noastră din Roma, căreia ii comunicasem anterior pro­ gramul exact şi itinerariul grupului, D-nii consuli români din oraşele ce vizitam, în cap cu D-l consul general Prof. Comni. Tomcllini dela Genova, fuseseră din timp anunţaţi de sosirea noastră. înainte de a arătă cum a decurs excursiunea, cred, nimerit să arăt şi măsurile de pregătire materială şi morală, spre a execută această excursie. Ca pregătire sufletească ce aş putea spune decât repetă că Ia Focşani: dragostea pentru excursiile iu Italia, intrând in tru­ dii iu nea şcolii noastre, o excursie pregăteşte pe ceilaităi.

98 Nu cred. să fie liceu îh care şcolarii să poseadâ atâtea colecţiuni şi amintiri ce privesc Italia, care pentfu mulţi este pământul făgăduinţii şi răsplata şcolârUlui vrednic, la sfârşitul studiilor lui! De âceiâ, aici viitorul excursionist se familiarizează, pe cât posibil, de acasă, cu at­ mosfera în care va trăi apoi câteva momente neuitate.

Iar dacă timpul scurt şi bagajul redus de cunoştinţe, nu-i îngădue o mai largă pricepere, singur efectul de fasemaţiune ce produc asupră-i capod-operile geniului latin, îi provoacă acea voluptate intelectuală, care poate fi izvorul unei puternice tonificari sufleteşti.

Gospodăria unei excursiiini, ca să funcţioneze normal trebue ca şi pregătirile de ordin material, până la cele mai mici detalii, să nu fie neglijate. Călătoria fiind lungă şi grea, trebue făcută în co'ndiţiuni ireproşabile ca: igienă, hrană, transport, locuinţă, etc. Numai astfel' organizinul poate suportă toate ostenelile călătoriei ; iar spiritul e liber să primească cu plăcere, cât mai multe impreshini.

Aceasta însemnează a asigură excursiei suportul ei material.

O grijă deosebită apoi trebue a avea în ce priveşte selecţionarea- elementelor excursioniste. O unitate de vederi, o disciplină sănătoasă, trebue să-i stăpânească pe toţi excursioniştii. Ca şi trupeşte, numai cei dovediţi apţi sufleteşte, pot fi îngăduiţi a participă; căci la reuşita unor astfel de excursii, nu este în joc numai numele participanţilor.

Observ însă, că la Focşani asemenea excursiiini nu cer sacrificii prea mari. Pe lângă colegii cari colaborează împreună cu comitetul şcolar, întotdeauna entuziast pentru astfel de manifestări culturale; publicul focşănean a fost întotdeauna binevoitor, când s’au ivii asemenea iniţiative; ni-a înţeles scopul şi nu ni-a refuzat concursul, făcând prin aceasta dovada deplinei lui maturităţi in­ telectuale.

Se poate spune, că prin aceasta şcoala a cooperat cu familia spre a înscrie în analele oraşului încă o operă de intelectualitate. Discreta ironie de altă (iată, oii ne­ încrederea în reuşita acestui gen de excursii, constat, cu satisfacere astăzi, că au cam dispărut, după atâtea do­ vezi făcute publicului.

'

99 Ca întotdeauna mijloacele de realizare ale exciirsiunii, au fost: 1. Cotizaţiile membrilor participanţi; 2. Beneficiile dela unele serbări date de elevi; 3. Mici înlesniri (ajutoare) date de către autorităţi; 4. Economii rămase din excursia precedentă (1921); In tabloul: „ Balanţa vanitarilor şi chcltuclilbr făcuta cu excursiaanexat la acest raport se văd sumele colectate, care au alcătuit fondul bănesc al excursiunii noastre.

Iiincrnriul cxcursiumi a fost: Focşani - Timişoara Zsambolya (prin Bucureşti oprire câteva ore) Zăgreb — Lytiblyana - Posthamia (frontiera italiană) Milano — Torino - - Genova — Roma — Napali Pompei -- Florenţa --- Vcnczia.

Excursioniştii au fost -10: unsprezece profesori; 9 doamne soţii ale profesorilor; şi 2 domnişoare profe­ soare; între domii'soaro şi 2 eleve, curs superior; elevi curs superior şi absolvenţi: 20. /« Ju/rosla-via numai pe linia ferată a statului am uhţuuit o reducere de cO la sută; pe rest, fiind în .drumul nostru numai cal-' ferată particulară am plătit integral.

In Italia pe iuta intimată, am avut 30 la sută reducere; plus suplimente de plată, când traiisitam dela un tren la nit tren direct.

Datorită bunei voinţe a Legaţiuniior respective din Bucureşt', am fost scutiţi de taxa vizei paşaportului.

Am'voiajat con.iuiiii in a treia clasă, ca de obicei».

Ijatoiim nemărginitei bunevoinţi a D-lui m.'ii'siru l.altov.iry, la cererea noastră, Ministerul Instrucţiunei Publ'oe italian, pentru găzduire ni-a acordat, acolo unde « vipia, internate ale statului, pentru zilele şederii noasire, piăi'ud noi, bine înţeles, serviciul ce ui se oferea.

In ţară la no', unde întotdeauna avem transpoflu! gratu't până la frontieră, Ministerul Comunicaţiilor rumân mi ni-a acordat decât 50 la sută reducere, asupra tarifului obicinuit. A trebuit bunăvoinţa Casai Şcoalelor, care accordâiulu-ne lei trei mii ajutor la fondul excursiei, ni-a procurat prin d-l advocat U. Alexiami şi o foaie de drum : 75 |a sulă reducere. Direcţiunea Generală a anticităţilor si belle-artelor italiene, prin Legaţiuuea din Roma ni-a

100 accordat o comenmţizie pentru intrarea gratuită la muzeele statului, asemenea prin d-1 ministru ' Penneşcu, am obţinut intrarea gratuită la Vatican.

Ministerul Instrucţiunii noastre publice la solicitarea noastră a binevoit a ni aprobă facerea excursiunii. înaintea plecării, pe care am fixat’o: Duminică 12 August ora 10 dimineaţa cu elevii 'excursionişti am avut mai multe şedinţe, arătându-le normele după care trebue să se conducă în excursiune, potrivii, dispoziţii înilor ministeriale .şi învăţămintelor căpătate de şcoala noastră din excursiile anterioare. Elevii, conduşi de către D-l Dart. Rădulescu, maestrul de muzică şi excursionist, au învăţat în acest interval diverse cântece patriotice naţionale şi italieneşti, pe care le vor cântă la ocazie în Italia. Cei mai mulţi şl-au procurat cărţi referitoare la Italia şi comorile ei artistice; iar o bună parte o' rup binişor pe italieneşte. Cu toţii erau cuprinşi de un entu­ ziasm indiscriptibil, aşteptând ceasul plecării.

D-l Doctor N. Iancu, medic primar, care ne-a în­ soţit în excursiune, ai-a examinat pe toţi în ajunul plecării, în privinţa sănătăţii. Au fost admişi toţi cei în­ scrişi, dându-Ie poveţile .medicale trebuitoare. O trusă medicală şi medicamentele necesare însoţesc pe D-l Doctor şi pe excursionişti. Disciplina şi norocul ni-a păzit în tot decursul excursiei, N-am avut nici un bolnav.

In prejma plecării ni-am întrunit cu toţii în grădina liceului, sub umbra copacilor, concertându-ne şi luând ultimele dispoziţiuni.

A doua zi Duminică 12 August la orele 10 dimineaţa am plecat în mijlocul bucuriei generale, din gara Focşani, spre Timişoara, prin Bucureşti.

La Timişoara noastră aiii sosit a doua zi după amiaza (orele 5 p. m.): 13 August. O noapte dormim în Timi­ şoara, de unde plecăm spre frontieră (Zsombolya) a douazi după amiază (14 Aug.) Paşaportul colectiv e liberat de Prefectura Putna pe numele conducătorului grupului. Fiecare excursionist e prevăzut apoi cu câte un bilet de identitate cu fotografa sa. Excursionişti au pe cât e posibil echipament uniform si bagaj cât mai redus. Elevii au îmbrăcămintea irepro­ şabilă; şepci de uniformă; articole de toaletă necesare;

101 ■ cate un carnet de note de drum; tot bagajul sâ poată incăpea intr-o raniţă (sac) italieneasca pe care o poartă fiecare. Raniţele sunt dela regiment. Unii elevi aii aparate fotografice; alţii instrumente muzicale portative. Pe toţi iti însufleţeşte dorul de a vedea Italia. Cu aceiaşi disci­ plină. severă, ca şi entuziasm şcolăresc, ne îndreptăm pentru a ducea oară cătră pământul străbunilor noştri; cu nădejdea că datorită sufletului nostru curat ca şi pre­ gătirilor făcute vom izbuti să scriem încă o pagină aleasă în analele liceului din Focşani.

Cu toate pregătirile, marea diferenţă valutară, faţă cu valuta de acum doi ani (1.921) şi scumpetea crescândă, personal, mă îngrijora adese, mergând spre Italia. O spun drept dacă plătind serviciul, nu am fi avut locuinţe gratuite în Italia, excursiunea noastră nu ar fi avut decorul, cu reuşita aşa de satisfăcătoare: cum de altfel ni-a succes întotdeauna.

Prin revatul Şerbilor. Croaţilor şi Slovenilor, am trecut (1-4—-15 August d. am.) în condiţii mulţumitoare. binevoitoare, din partea Pretutindeni am întâlnit o mai cu seamă funcţior?;ama Ş1 c- F- sârbeşti.

I.a Subotiţa trenul, u- -e ducea pe noi, este ajuns de trenul in care se află -1. & R. Principele nostru moştenitor, mergând la Bleci.

In fine trecuţi de RakcH (frontiera sârbeasca); ajunşi la Posthmnia salutăm primii carabinieri străjuitorii gra­ niţei italiene Vizitasem localitatea cu bâeţii liceului nostru îi, 1914 când PoStluimia se cliiemâ Mclsberg (era la Austriaci). Minunea dela Posthumia (Adelsberg) nu se poate descrie: trebueşte văzută această grota, unică iu lume! Timp de 3 ore am trăit văzând cu ochii minuni, ' ea in basme. Pe o suprafaţă aproape cat a Bucureştilor, un enorm bloc de calcar, străbătut de cavităţi naturale: galerii strâmte, ce dau in spaţii goale imense, pardosite eu pământ.'® cu boltă formată din stânci se înalţă la • 10 metri deasupra noastră. Alte săli cu boiţi minunate, formate din stalactite când roşii, când negre, când verzi, când albastre, după cum le cotarează sărurile ce străbat straturile de calcar, lei, colo, conurile stalactitelor se lovesc cap in cap cu ale stalaguitetor de jos; pe atacu­ rile vârfurile s’au unit detot, formând coloane, pe care

102 apă prelingându-sc a desenat arabescuri miraculoase.

Fiecare sală îşi are numele ci: una e sala de bal, în­ cap în ca 5000 persoane, in care anual se dă câte o serbare; altă sală e a Icului,, alta a elefantului, alta a că­ milei etc. după cum natura distrându-se, a format blocuri de piatră, ori figuri pe pereţi, reprezentând întocmai asemenea animale ! Câte, câte forme, imitând perfect: o sală de teatru, un. altar cu coloane ca Ia Sf. Petru din Roma, cu statuia Madonei pe amvon; sus orga cu sulurile ei şi silueta unui credincios încremenit în stradă. La lumina unei lămpi electrice descoperim un lac verde ca smaraidul prin care-şi face drum un pârâu limpede ce iese afară spre a se revărsa în Adriatica. Părăsim minunea subpământeană spre a ne îndrepta Ia gară; seara plecăm spre Trleste, unde ajungem la ceasurile 9.

Aici în gară am fost întâmpinaţi de către secretarul viceconsulatului român, care ni-a înmânat o telegrama din Milano, către care plecăm, după trei ore, că acolo vom fi găzduiţi Ia un convitto iluzionate „Lotwouu". via Fatebenefratelli şi D-nele la un Collegio Reale Fanciulle, via Passione. Am' vizitat în 3 ore Trieste, noaptea feeric iluminat, cu portul splendid şi oraşul; plecând spre Milano, la miezul nopţii.

La Milano am fost găzduiţi cu toţii la convitto „Longonc- fiind Ioc destul pentru comitiva noastră şi ea să fim cu toţii la un loc. Igienă, confort suficient, pe lângă 0 primire afectuoasă, cată ce ni-au oferit astâ-varâ, fraţii italieni, în aceste admirabile convitti. In special apa in deajuns, bună de băut şi de spălat; aşa că cu băile după oboseala drumului şi igiena corporala, am dusa mai bine ca oricând, in această excursie. Restul z ic', după instalare, l-am cheltuit cu vizitarea frumosului orar.

Seara ne-am reunit cu toţii la Ristorante I 'asehctterio 1 oscana. via Bcrchct, 2, unde un public imens arcuita concertul executat de renumita orchestra de ţ!g mi-rnmâni sub conducerea maestrului Constantin Silagi, vorbind o perfectă italienească şi cântând mai multe cântece româneşti, des aplaudate de public. Apariţia noastră a fost ocaziunea unei spontane manifestaţii. Dimineaţa am vizitat renumitul cimitero monumental'. Apoi Piazza delltt Scala, Galeria Vittorio Emanuelc, Domul, Pallazzo della

103

■*-

“Ti *

■ ■ -tMM

& ] .

■■

, -

- .'• 1

;| .

■ V,

104 Ragione, Piazza Elitica, Castel Sforzesco (exterior), Villa Reale.

La amiază a avuc loc o recepţie ta camera de. co­ merţ. Italo-Română, unde am fost admirabil primiţi de către d-nii inginer Francesco BardeUi un înfocat filoromân şi d. Giuseppe Cherichetti, vice preşedinţii acestei camere; Dott. Virgilio Monti, D-l Luca, ziarist ro­ mân, etc; s-a oferit conitivei noastre vermuth şi şam­ panie şi. s’au rostit discursuri entuziaste pentru amiciţia italo-română. Elevii noştrii au cântat româneşte şi ita­ lieneşte.

După amiază am vizitat Galeria Brera, Castel Sfor­ zesco (interior), etc. Seara, suntem invitaţii d-lui G. Cheriuchetti, în splendidul D-sale palat din via Cappuccini 8, cuib împodobit numai cu tesaure artistice de prim ordin. 0 colecţie abundentă de tablouri de artă modernă, din cei mai buni pictori, ornează pereţii villei superbe. Obiecte de artă decorativă, în bronz, ivoriu, marmoră şi metal preţios, fac bogăţia acestui muzeu al D-lui Cherichetti. Intr’o atmosferă de o caldă amiciţie ne întreţinem cu d-sa, asupra unor probleme care pri­ vesc legăturile dintre noi şi Italieni; asupra artei celor două popoare, costumelor noastre populare, toate acestea interesându-ne de u potrivă, pe noi şi pe amfitrion, etc.

Ni se servesc prăjituri, şampanie şi vermouth şi închi­ năm toaste pentru acelaş legământ sufletesc, care trebue mai des cimentat între cele două naţiuni surori.

A d.oua zî, terminând vizitarea principalelor monu­ mente din oraş, escursioniştii au plecat să viziteze ex­ poziţia de artă decorativă din Monza, oraş la câţiva kilometri de Milan. In marea cetate a manifestărilor ar­ tistice artele decorative şi-au cucerit drepturi incontes­ tabile. Expoziţia fusese inaugurată la 1 Mai şi 'va fi deschisă până Ia I Octombrie 1923 si apoi timp de doi ani va fi alternată cu expoziţiuni . de pictură şi sculptură, Iniţiativa organizărei acestei expoziţiuni a pornit dela un coin'tct de acţiune format din municipalităţile oraşelor Milan ŞI Monza şi de către societatea „Umanitaria".

Primăria din Monza instalată in vechiul palat Avengaria (construit in 1293) şi Catedrala oraşului, ' sunt ‘două-mo. iminente însemnate prin vechimea şi arhitectura lor. In

105 catedrala se afla capela reginei Teodolinda, precum şi coroane de fier a vechilor regi longobarzi. Expoziţia se află instalată in minunatul Palat construit în 1777, după planurile arhitectului Piermarini, care a zidit palatul re­ gal şi teatrul Scala din Milano. Operile artiştilor şi ale industriaşilor chemaţi la expoziţia din Monza sunt rân­ duite prin sălile, saloanele şi galeriile impozante ale aces­ tui palat prin mai multe secţiuni. Timp de trei ore am admirat tot ce se putea vedea în secţiunea ai tei şi a lucrărilor publice, în secţiunea elementelor decorative ale caselor si ale interiorurilor (pictură şi sculptură decorativă, mobile de artă, accesoriile casei, stofe şi jesetun artistice, etc.); colţul copiilor: mobilier, jucăm, vest­ minte, publicaţiuni pentru copii, artă bisericească , aitelc focului (ceramică) fier turnat şi lucrat), aurărie, argintărie, şi emaiuri. A seasea secţiune este destinată artei aplicată la mijloacele de transport; iar a şaptea secţiune este re­ zervată artelor grafice.

Arta decorativă românească prin originalitatea şi varietatea ei atrage .la Monza atenţiunea tuturor. Cera­ mică românească, colecţiile de ţesături, mone şi icnani. vechi, populează cele cinci saloane rezervate Roman,ei.

Intr’o epocă de banale imitaţii,ni ca şi de producţii»,! comerciale, lipsa de inspiraţiuni aitistice provenite iu necesităţile timpului îşi găseşte,o contrazicere ... mulţi­ mea-operilor originale ca concepţie ?. mu ţ si,ponoare din Monza. ca execuţie, expuse în grandioasa \ Interesul particular şi grija guvernul», italiau demonacestei expoziţii, arată importanţa ei strată cu ocazia câmpul artistic, dar şi în internaţională; nu numai în că e vorba de cel economic si politic. Se poate spune soj la care au fost învicel dintâi eveniment de acest . tate aproape toate naţiunile civiiza e.

Tiu să exprim si aici recunoştinţa noastiă D-nu şi D-lui inginer Nicolau, comisarul secţiei romaneşti, a expoziţiei, care ni-a făcut o primire adevărat romaneasca.

Părăsind Monza, în trecere, in semn de p etate am vi­ zitat Capella Espiatoria, ridicată ,n amu ţirea bum,Iu, ^ locul undea fost ucis de un anarhist. rege Umberto I, pe Genova, vizităm o zi (19 August) fruIn trecere spre 1 ainosCut întregul grup de ştirmoşul Tor/no. Aici am

\

m

106

denţi români, cari învaţă la Politechnica. Am revăzut foşti elevi ai liceului nostru şi întâlnirea noastră ni-a procurat plăcerea'contactului unor suflete atât de apro­ piate de ale noastre.

Vizita oraşului, Palatului regal şi mai cu seamă a celebrului niuieu egintiaii şi Castelului medieval ne-au ocupat din belşug întreaga zi. Ne având cvartir la Toriuo, dejunul şi' masa le-am luat'in gară, la cunoscutul restaurant Molinari, în condiţii excelente; cr de altfel in toată Italia.

Trecerea noastră prin Torind a provocat in ziarul ita­ lian Stampa o serie de aprecieri pline de simpatie pen­ tru Români şt pentru studenţimea românească, care frequenteazâ şcolile Italiei. „Vioi, comunicativi, tinerii studioşi veniţi în Torlnb din frumoasa Românie, s’au adaptat in totul mediului italian. Ei formează o mică colonie fiind in număr de 25. Pe dată ce-i vezi înţelegi că tineretul acesta cu ochir strălucitori şi gesturile iuţi sunt din rasa latina Până şi limba lor puţin amestecată Cu slavisme rea­ minteşte origina ei de pe marginile Tibnilui. Printre oraşele unde studiază Românii, Torino este de preferat, şcolile lui de ingineri se1 bucură în întreaga Europă de o mare reputaţie. Majoritatea studenţilor români sim[ transilvăneni, dintre acei cari au făcut războiul sub Austria şi au fost prizonieri in Ital'a. Legături de prie­ tenie s’air stabilit între foştii Combatanţi italieni şi stu­ denţii români eliberaţi de sub jugul Austriei11. Ziarul Italian se felicită de aceste legături, necesare c'inentării frăţiei rornâno-itaUehe.

In seara de 1!) August. excursioniştii au ajuns U Genova,, cel mai mare port al Ital'ci şi Me’diterauer Genovezii iin-i spun decât „Superba". Ca pretutindeni fiind anunţaţi mai dimuito în staţiune (gară), am (ost primiţi de un numeros grup de români şi italieni, în frunte cu D-nul profesor universitar Commendatori Toma/Lini, consulul general român, D-nii Schwartz, cav.

Orlandfni, profesorii: dott. Corrias şi Ionata, etc. şi nu­ meroşi ziarişti. Am fost găzduiţi la Convitto Nazionale C. Colombo. D-nii Corrias şi Ionata, ni-au servit tot

timpul şederii în Genova de 'călăuză,

107 Dimineaţa am vizitat Universitatea, Palatul Regal, Bis. S. Lorenzo, Ia amiaza am fost invitaţi la palatul municipal Ţursi tinde am fost salutaţi si conduşi de vicc-prim&ţde oraşului prof. Commemlatore Serii,anii, o glorie a Oenovei, care ni-a arătat toate tezaurele ar­ tistice din palatele Bianco e Rosso. Am vizitat apoi diverse muzee şi galerii private; ca şi sala unde sa ţinut conferinţa păcii. Am făcut in restul zilei o picumblare la Lido (Genova), pretutindeni acompaniaţi şi primiţi cu o vie simpatie.

Seara D-l Consul generai al României, prof. 1 omelluu. ni-a oferit o recepţie in sălile elegante ale hotelului „Brilania-, unde d-l Tomellini înţr'o ealoă alocuţamc, in italieneşte, ne urează bună venire şi ne aiată, ca a ales pentru această serbare hotel „Britania" deoarece .1 avut consideră ca o părtic’câ din România, întrucât a onoarea sa găzduiască timp de o lună delegaţi,,,uţa ro­ mâna in frunte cu primul nostru ministru la Lonicnuţa din Genova. Tot timpul D-mi M. Bertola şt Or,and.,,,. proprietarii hotelului au făcut onorurile recepţiunei.

Ni s’au servit şampanie, luqucmn, ptrfj'tuii, uc. lu o prodigalitate aristocratica.

Tomeliini, a răspuns conLa cuvântarea D-Inj Proţromân fn italieneşte, rklicâud imn tic ducătorul grupului . . slava surorei Italia mulţumind pentru prnnrea ra casca Au mai Vorbit in numele primarul,.. Genova D-l prnf Serii,anti, directorul şcoala' supe,,oare navale, Commend. m caro au studiat mulţi români de scama, intre alţi, D-l ScriluiitJ, au nur Generalul Averescu, ni spune ... .. f I • D-l Mario Hertola, dircctoastat D-nu prof. Ini dane sen , . . , . . , , . ( , .....w; -ini iu tara noastră, m romatorul lioteluliu, fost imilţ» iin . .

•,’omu't multa ummaţie ş? neşte; etc. Tot timpul a la intervale, începând cu cordialitate. Iiicvii au cântat „„„ut nostru naţional, cântece romaneşti s, ,.ahencşl,. atât de corect si u, însuflcfre, ca an provocat entu"^'“e^m'Weciaim „,a Band’cra tr;co|orc bclla" ş' cântecele româneşti au e sempre stata la p‘u provocat mare însufleţire. A A dona ' zi ziarul „Ca/fara“ .// La oro" „// Secol, din 21 August şi altele ca.

Uion/ulcdi Ucnow", etc.; se întrec in dări XIX"; Ji elogioase pentru România şi grupul nostru. de seama

J

108

Tot timpul D-ra Lilly Vecchi, din grupul nostru, ita­ liancă de origine şi distinsă profesoară de plano din Pocşânl, a dilectat pe cei prezenţi cu frumoase arii ro­ mâneşti şi italieneşti, la piano.

Recepţiunea a luat sfârşit la miezul nopţii.

Ziua următoare, dimineaţa am vizitat casa şi biblioteca lui G. Mazzini apoi Necropoli e Palazzo. San Giorgio.

In vestitul Cimitcro Monumentale al Oenovei, am vi­ zitat mormântul lui Giuseppe Mazzini, unde noi Românii am adus flori recunoscătoare memoriei marelui dispărut, însoţite de câteva cuvinte comemorative. Am găsit întreg mormântul şi. cavoul acoperit cu „coroane voti.ve* re­ cent aduse' de către italieni, comemorând aniversarea morţii patriotului neuitat.

Acolo am putut vedea cuin neamurile civilizate au întotdeauna gesturi de o delicată atenţiune faţă de aceia dintre conaţionalii lor, cari au contribuit cu ceva din prisosul sufletului lor pentru societatea unde au trăit.

In repetatele noastre pelerinagii în Italia, noi ,fobşenemi am mai văzut încă cum pietatea sufletelor alese nu aşteaptă întotdeauna, ca piatra mormântului să puie pe­ cetea eternităţii pieste o viaţă, ce nu va mai reveni, spre a face umbră altora; ca să-şi reamintească de acei, cari, măcar într’o măsură anumită, sufleteşte, le-au fost când-vâ de ajutor. Căci nimic nu înaripează avânturile, ca recunoştinţa proclamată; acesta-i stimulentul cel mai de preţ pentru urmaşi. In două rânduri, am asistat la câte o festivitate la care publicul sărbătorea succesul unuia dintre ai săi; succes care moralmente se răsfrângea asupra tuturora.

In după amiaza zilei de 21 August Consorţiul autonom al Portului din Genova, ni-a oferit o preumblare pe mare punându-nc la dispoziţie gratuit un. remorcher; iar la ora 17 (5 d. a.) ni-a oferit „un tlie“, pe bordul piroscafului „Lsperia“, unul dintre cele mai moderne, pus la dispo­ ziţia noastră de cătră societatea de servicii maritime.

S’a făcut muzica şi s’a închinat pentru frăţia românoitaliană, timp de două ore, în mijlocul unui mare entu­ ziasm; oferinduni-se din bielşug: vermuth, şampanie,' bomboane, prăjituri. Corurile noastre ai? -impresionat pe italieni. Cuvântarea ofiţerului comandant al „Espşriei“

109 ni-a scos lăcrămi dc entuziasm, seara împreună cu prie­ tenii noştri italieni, ni-am întâlnit- în oraş sus pe o colină unde am ascultat muzică şi am privit panorama metro­ polei, pe o noapte splenditâ. Mercuri la orele 10 dim. am părăsit Genova,, Superbă'1 cu trenul de Roma; după ce am adresat, ca pretutindeni, cuvinte şi rânduri de mulţumire tuturor acelora cari ni-au făcut atâ* de uşoară si. plăcută şederea noastră acolo. In special am mulţumit D-liii Comm. Prof. Tomellini pentru osteneala ce şi-a dat cu noi, colegilor italieni şi D-iui Rettore Comut.

Oott. Demetrio Carta.

Am făcut drumul spre Roma cu un.tren electric, mat tot riordtil italian ferroviar este electrificat şi la orele 10, no am sosit la Roma. In gară ne aştepta bunul amic şi vechiul filo-român: Comm. Prof. Romolo ArtioU, preşedintele societ. „Umonc Storiu ed Arte şi al „Institutului italo-Romeno", cu membri marcanţi din ambele comitete, care ni-au oferit fiori şi urări de bimăvenire. Cum potrivit chipului nostru de a voiaja, fără fanfară, amicii noştri italieni, anunţaţi numai cu puţine ore înainte de sosirea noastră, se arătau surprinşi de a mi fi ştiut să ni facă o primire mai fastuoasă. Ni-am explicat şi totul s’a aranjat cu bine. Profesorii şi elevii, au fost găzduiţi la Coivuilto Nazionalc, din piaţa Nicunsiâ ; “iar D-nelc şi D-rele la Albergo Oatio I cu plată. Masa, ca-întotdeauna, o luăm cu toţii în excelente condiţii la Ristonmte Passet.o. Prin bunăvoinţa D-lor miniştri Pennescu şi Lahovary, şi a E. S. D-lui G. Gentile, ministru instrucţiunii publice italian şi prin ama­ bilitatea fără .sfârşit a prietenilor noştri italieni, şederea noastră în capitala Italiei a fost o nesfârşită serie de plăceri sufleteşti. Programului nostru zilnic alcătuit, i s’a adăugat decorul alcătuit de fraţii italieni. Am stat în Roma de la 23 28 August; o zi a întrecut in splendoare pe cele­ lalte, beneficiind şi de un timp admirabil în tot voiajul nostru. Programul alcătuit pentru vizitarea muzeelor şi monumentelor Romei, a fost executat cu punctualitatea ştiuta; întovărăşiţi pretutindeni de D-nii comm. prof.

Ariioii si Monl Oiaseppc prof. Caseioti „cancelliere della Basilica Vadeaua şi Regio Ispettore dei monumenii" un repufat filo-român. Pretutindeni la For

110

la*Coloseu şi la Vatican; la Villa Borghezz şi Grădina zoologică, ca şi la Capitoliu şi la S. Giovani in Laterano" S. Paolo, am avut norocul unor explicaţiuni serioase şi potrivite cu scopul voiajului nostru. Am avut cinstea a fi prezentaţi de către d. Prof. Artioli şi ilustrului arheolog Gfacomo Boni autoritatea cc-a mai repu­

tata in materie şi restauratorul Palatinului şi Forului roman. Bătrânul octogenar deşi suferind s’a întreţinut eu grupul nostru câteva momente neuitate: arătându-oe cu o vervă caracteristică ceia ce lucrează acum în singuralatea iui de pe Palatin ; unde. locueste între ruinele pe care Ie-a însufleţit.

___

III Ziarele italiene anunţă în termeni prietenoşi sosirea noastră la Roma, unde suntem de mult cunoscuţi ca sin­ gurul mst.de[mslructiime român care la fiecare doi, trei ani, venim in Italia cu scopul de a ne instrui şi pe spese propriiZiarele remarcă în acelaş timp „marele nostru curaj, dublat cu entusiasmui pentru frumuseţile Itaiiei, de a Întreprinde asemenea călătorie astăzi când valuta noastră, ne e atât de puţin favorabilă,,. („Mesaggero, din 24 Aug. 1924).

Sâmbătă 25 August la orele 8 seara, prin îngrijirea Jnstii italo-Română, şi a socieţăţei „Unionc Storia ed -1 rie“ unde vibrează inima bunului amic R. Artioli în incintă'„PrimeiMostre Romane", la Vida Umbrita /, ni se oferă un banchet (rinfrqsco) copios, la sfârşitul că­ ruia s-au pronunţai cuvântări, de către conducătorul gru­ pului român, de către profesorul Artiob, de către jude­ cătorul Majett», consilier la curtea de apel tun Roma, de către pr0f. Severio Kambo şi albi, în m’jlocul unei mari 'animaţi,mi un vivo sensu di compiacimento e simpatia per il'pupolo fratello", cm scriau atunci ziarele italiene despre noi. Banchet la care au par,tapat ş. D-ne şt n-re italiene; am fet cu toţii optzeci de persoane a ţinut până la nrezul ndpţei, pe o splendida noapte de ATJS ji ia orele 11 dîtfi. întreaga noastră cumitivă cinstea de a fi primită la .Institutul de studii pena avut tru Europa Orientală- de către membru custmş, a. acestui select aşezământ, tn cap cu corn..., Amedee (a,;1nnlnl, dlrectorJl O ral al^S .,,sltŞP,no=:; G-raTsidclh-ectoru, serv. Coilleucios, dela ace,aş minister.

«»..... *

vermuth de onoaifî şi n. • . , , Institutului, interesând i» special ţar;. blicaţiuuj ale Europei orientale. noastră şi popoarele mijlocul nostru, la restaurantul La amiază am ,avut iu Pa-setto pe lângă obicinuiţii noştri amici italieni şi pe | ' cademiei româneşti din Roma, în frunte cu d-1 membrii a Panaiţescu ca invitaţi ai noştri. A,n prof. univ. 'Bnu momente neuitale. fraternizat câteva de 25 August, la orele 9 dim. grupul Tot în ziua

c

im 112 nostru, acompaniat de italieni, a depus la mormântul eroului necunoscut sau pe ,Altarul Patriei“ cum îi zic italienii, o superbă coroană de lauri în cinstea Eroului necunoscut „Milite Ignoto", ca un omagiu datorit eroilor italieni jertfiţi pentru Patrie, în războiul care a desfăcut lanţurile naţiunilor surori, pronunţându-se cu această ocazie cuvinte emoţionante.

Cătră amiază, în acelaş cortegiu pios, am mers cu toţii şi am depus o coroană de flori naturale la Columna lui Traiau, unde se află consemnat actul nostru de naştere" cum spun italienii. In cuvântări pornite din inimi sincere, Artioli şi subscrisul, am comemorat însem­ nătatea momentului, când fiii recunoscători, viii să depună omagii la mormântul marelui lor, Părinte.

Ca şi la mormântul Eroului Necunoscut şi aici Ia Co­ lumna lui Traian, ne-am fotografiat cu toţii în grup.

Cuvântările la banchetul dela „Villa Umberto 1“ şi la „Institutul de studii pentru Europa Orientală, le-am rostit în italieneşte; acele dela mormântul „Eroului Necu­ noscut" şi „Columnei Trajane" în limba română.

Transcriem aci întregul lor conţinut, în ordinea încarc au fost rostite:

Egregi Signori, Signore e Signorine, ,sUnui dur ani di qiiando s'/.anin arvivali mi, una comiţi va di rinipauda profesori, slutim li i ■Uladini di Torsani, in Imn san-a <riln.Ua.

roit c

Mulţi scct/li sono passcUi, uni l lloinrni soim rimusti fr.nnamenlo şahii net uniune alia nobile Ircnliziovc di ttonm antica. Sianio con i /'miciţi tlt I. Triumf, loslfsso rootnn tine jiarcnli clic Inuuio cissirto funii an ni JoTdano Vunu <tal alini, scuza di nicnlicarsi. \tlrssu i/li nccrui.ntndi /'clici /'anim clic si Imnano inşicmc.

I noştri sontinioidi minuni soim di.

mnu'o

ri -

sorii.

l.oii oiylotjlio ardeule in mi

mmeu/o

sempre

113 che nel sMembre dei lOvi, una comilim di fratelli ilaliam, visilando ii udo paese k la cittădi di Focşani, chin l’honnore di ricevere c salutarei al Tcalro Curnmdnule da paria dei miei conciUadini, se luru si rainmciita.

Adcsso, nun solamcnte conwus conlracambio di visite sianto di ruiova salice lerra sacra df Italia. [talia! Qtianlo utyere io ma di senlimerdi cili affeUi, adia musica solo di quedo nome, nellayioia di sădire realizzalo infine il deziderio che ho da tempo nulrito, di salutare ancora una roita gli fratelli, c gli noştri amici dai, ţi i’cccre.

Fratelli di duel paese di qui, d’onde Imuno mossu le legiune alte conquide ed alia romanizazione dei pucsi barbariei...

(Juesta cita d’Italia, emersa vilturiosa dai sân­ c ora LjUC c tlel sacrificiu 1lei cunfliltu mondiale ano degli denumii decisivi nella ricostruzione pa­ cifica e nel progressO generale deliu umanitd tigenerata.

Con orgotjlio sempre eiuu di acer eistu Io Romania comballere unelte essa per una eaitsa commttne sinceratneule iu mi auguro che guesta visila sempre piu riiisahli e cerni tdi, quel senso di di pue.sia che igiit lega le duc sorelle gloamore e riose:• i’Italie e la Romanici.

Con nostru arrivo a lloma e noi aricite cittudini Ui Focşani vogliamo riconformarc la nostru profan,la affczionc per il codru bellissimu paese; per gli llaliaiii tulii; e noi anche ei tiiiguriaino di re,Ieri fesliggiare nltri grantli ucccnimenli.

Le genle ilatirho ricongiunte alia mărire J’ulria, d'i Trento â Trieste riuolgono con oo[ tutu r,,stri Romani î mi calda saltdo a gorila spondă fratelli a iriu tic a in cui Pola e Zara vostru, s-plende...

8

w ii4

115 ii generale Badoglio clic /u ni niio paese inviulo dai guverna italiano aer la conseyno delle decomziom di gucrra Im referita al senuto italiano delir e.alorose e fraterne acoglienze che la Missione ebbe dnl Parlamenta rome.no e dei şentimein di r/ramle umirizia che tcgniio il popota ronieno alt Italia!

La nostru ei.sita « Huma significa ancora amnnuzione e ricnnospenzii 'perl'opera notevole che Vlaha a potiito sempre prestare per noi Romeni, insipirandosi sola mente al concetto del bene pei la şuu. sorella Romania.

Vi saremo moitţo riconoscenti ed in speciale al mio amico Presidentc d l nionc Stanici ecl Arte il Commendatore Profesoare Actinii e al moi amici e coi ii papii per lu fraterna accgglianza fntla staserii alta inia comit im . di profetsori e stadenti romeni veinili in tern sacra per viaggio d’istruzioue■ Mi pnrnietle che jmdiumo insieme: \'iva VItalia, 17ea l’-Vnione Storia cd Arte, Yiva nodri amici e fratclli d'Italia!

Illustrissimi Signori, X0U ,nal rome in qitedo momeala moto Vihsafidea za. flrl/u ana- ooce e del avo spirit o!

Siaiiai a mi modeda eomiliea di profesori, dndenii e citadini di Focşani, romeni voştri fratelli, a muati a Roma per viaggio d’istruzione e per scăldare i nodri mori lai ini. alia son/eale tace dei nodri aei• X~ou ( mioijlin senipre ardente iu mi, ramento se m pro pi (ieer vid!atu eon le allre tjaatro cornilire ronione Veteran ed im modale lluma, metropole del mundo. hi ani hanno aiesso le legioai alic roaquide ed romamzadone dei paesi barbariei... alta

L’cvrte e la poiim, <• la cullnra e la spirito della Rinascila imidianum ihi'iuuim nei popoli

I

modifii’ali ilnllr lli'hbii' del metlia-i VnIr roiTOllO primiyenic tlclln cieillâ luudeniu.

Per noi Rumeni, Roma ed Italia nasurile tutli

,

117

i si toi amari, lutte le suă granăezze e tutte le sue datori. ///Mia creatura deW umanith, anima c per­ sona ji iulie le yenii raccoltc nul suo pensiuni e mila saa lingău si ricina dalia nostru. [,a Xazione limnena guardu con grunde inter resse verso queslo vostro nuovo Istituto powhe

noi Romeni siamo la Sentinella avanzata, che vigila per la diffesa, delta civiltă in Oriente.

Civitlă clic ogiji K e eleve cuscre intern, nou solo nullo sviluppo c propaganda delle Icggi, delle arti, ■ e dric scienze ; via ancor piu, nello sviluppo doi commerci c dei prodoUi, che formând le basc in­ dispensabile alia presperită e grandezza di ogni civilln, a particularmente della imperitureţ Civiltă latina.

K rome ll vosiro, dini auzi in nostro, perche mi cumane, J 'oda -Gabrielle d’Anunzio—eSŞrta 'I i Io s°uardo tl'ognl Hume nu c di ogni Italiano, e «olto verso l’Oriente!

Ilen tjrati di cssere sluti invitaţi, c cosi bene accuUi in questo Istituto, per voi e per noi, di ijrandc iniporlanzu : assicuro l’Ilustrc Presidente, che ciuscimo di noi ha compresa bene importauza dcWalto, e con yli animi disposti alia j iu cordiale c /interna colaborazione: (jridiamo con lutto cnlusiasmo dcW ani,no noslra: Viva ia Gran Madrc Roma, Viva l’Itaiia, suu degna figlia, — Viva la fratelanza Italo-romena / In cele două zile următoare, am continuat cu vizitarea frumuseţilor artistice şi istorice ale muzeelor Romei ca si ale bisericilor şi galeriilor metropolei, pretutindeni, tiind cu căldură primiţi, iar la rândul nostru am expri­ mat mulţumiri tuturor persoanelor şi instituţiilor cari rii-au înlesnit atât de mult voiajul nostru.

L

120

[

trebue uitat, este vizitarea interiorului Coloseulul, pe o noapte dintre aceste. E ceva neînchipuit. Altă dată suiţi pe Aventin, tot într’o noapte feerică „vederea Palatinului" şi a lui Septizonium inundat de lumină, este incompa­ rabilă !

Ca nişte gigantici străjeri înălţându-se spre albastrul cerului de noapte, chiparoşii negrii dela „ Villa Miile“ apără pare că, somnul de veci al adormiţilor Despoţi imperiali de altă dată.

Câte emoţiuni şi ce senzaţii duinnezeeşti au avut şco­ larii mei de atâtea ori în această Romă imperială şi în toate excursiunile noastre, nici eu şi socot nici unul, nu le poate descrie întocmai cum le-au simţit! Lucrurile acestea trebuesc văzute, ce să le guşti farmecul lor pe deplin şi cu cât nesaţ şi înţelegere tot mai mare, Ie cuprinzi, când le revezi odată sau de mai multe ori!

Marţi 28 August orele 8 dini. cum am spus, cu un tren accelerat pentru Napoli, părăsim Roma. înainte de a pleca, am crezut nimerita trimite, în numele comitivei focşenene, ca mulţumire, două telegrame: una ministrului de instrucţiune publică italian D-l Glovani Gentile; a două E. S D-lui Musolini, preşedintele consiliului de miniştrii.

In ziarele italiene citate şi dintre cele mai răspândite, am înserat asemenea mulţumiri călduroase autorităţilor şi persoanelor, cari şi de astă data, ca întotdeauna ni-au acordat binevoitorul lor concurs.

O adresă specială în italieneşte, cu entetul Liceului „ Unirea“ şi mulţumiri verbale, am adresat d-lui Rettorc (director) al convitului naţional din Roma.

Asemenea adrese am înmânat pretutindeni, unde am fost găzduiţi, la convitti. N’am neglijat nici cele 2 Legaţiuni ale noastre şi pe D-nii miniştri: Lahovary şi Pennescu, cari deşi absenţi în timpul şederii noastre la Roma, luaseră totuşi din vreme măsuri şi făcuseră intervenţiunile de rigoare, ca să fim atât de bine ospitalizaţi.

Asemenea nu voi uita nici odată gentileţea nemăsurată a D-lui însărcinat de afaceri Cretzianu, care ţinea locul D-lui ministru Lahovary.

1 nt timpul şederii noastre la Roma şi în Italia, D-sa împreună cu întreg personalul Legaţiunii române, ne-au

121 stat de ajutor; fapt pentru care găsesc nimerit a-le adresă şi aici mulţumirile comitivei focşenene.

La plecarea noastră, în staţiune erau prezenţi prietenii noştri italieni: în frunte cu D-nii Artioli şi inimosul şi plin de vervă D-l Pier Mattei; precum şi D-l profesor universitar român Em. Panaitescu, de cari ni-am des­ părţit, ca şi de cetatea cesarilor, cu mult regret.

Pretutindeni în Italia şi întotdeauna, la cerere, am avut vagotml nostru rezervat. Strânşi la olaltă, corul focşeneau de profesori, şi de elevi intonează la plecare: G/ovinezza, cântecul favorit al Italienilor, mulţumind şi răspunzând la salutările amicilor, cari veniseră în staţiune spre a-şi lua rămas bun dela noi.

Iată textul celor două telegrame: A Sua Eccellenza l’on Mussolini: „Col canto di „Giovinezza", rispondemmo aile festose „e fraterne accoglienze dei fratelli italiani. Col saluto ro„mano, noi professori e studenţi romeni, esterniamo a „Vostra Eccellenza l’amore, la gratitudine, la fede e „Torgoglio che ci uniscono a Voi, piu puro simbolo di „razza latina e românită**.

Viva la Grande Madre Roma, viva l’Italia sua degnafiglia.

A S. E. 1’oTn. Ministro Gentile: „Professori e studenţi romeni di Focşani, in viaggio „istruttivo in Italia, commossi per le fraterne accoglienze „ricevute e grati per ilprovido ainto del Governo d’ltalia, „ringraziamo vivamante TEccellenza Vostra per rinte„ressamento dimostrato, assicurando che piu indisolubili „sensi di fraternitâ p cooperazione matureranno da queste „visite fra i Papoli fratelli**. „Viva l’Italia; viva la gran Madre Roina“.

Străinii, cari inerg în Italia, chiar cu un program şi cu mijloace de voiaj restrânse nu se pot opri de a nu vizită după Roma şi NcapoUil, cu golful său minunat.

Frumuseţea naturală, arta, istoria, poezia, au o parte

'

122

aşa largă în acest loc de desfătare; încât călătorul este atras aici fără să vrea.

Odinioară, până nu se executaseră marile lucrări de edilitate publică, marele oraş era insalubru şi deci mai puţin vizitat. Astăzi Nappli este un oraş tot aşa de civilizat, ca şi Florenţa, sau Milanul; ba, după unii este oraşul cdl mai sănătos al Italiei, datorită mării, o mare purificatoare, prin aerul pe care-1 revarsă asupra localităţii.

Unde mai pui, că în 4 sau 5 ore, faci cu trenul drumul Roma-NapohPe lângă uliţele întortochiate, Neapolul are astăzi străzi frumoase şi bulevarde; cum sunt: Corso Umberto, care merge dela gară la Bursă şi de acolo la Municipio ; Corso Garibaldi; strada di Chiaia; etc. dintre cele mai frumoase; iar grădinele dela Villa Nazionale, care se întind pe 1500 metri, dealungul mării alcătuesc admirabila Riviera di Chiaia, unică în Italia, prin frumuseţea ei.

Hotelurile, care se află la piciorul lui Pizzofalconc, lângă glorioasa S-ta Lucia, al căreia nume singur a rămas, sunt dintre cele mai bune din Italia. Noi focşenenii, în toate excursiile, am găzduit în acest cartier, pe malul mării. In 1921 am stat la Albergo Reale, unul dintre cele mai confortabile ale oraşului. Masa şi casa, mi-au fost întotdeauna în excursie o grijă principală. Intăi, că diferenţa de preţ, dela o categorie superioară, la una inferioară, este minimă, faţă de confortul şi de îndestu­ larea, care nu sufere comparaţie, între ce ţi se oferă la un hotetsau restaurant de prima, şi la altul de a treia clasă.

Al doilea, odihna cum trebue şi mâncarea bună şi suficientă, repară forţelp cheltuite mai mult ca de obiceiu într’o excursie şi menţin călătorului acea rezervă de energie, adică de siguranţă fizică, care este condiţia unei bune dişpoziţ.iuni — siguranţe morale, — de care vorbeam, secare contribue mult la reuşita unei excursiuni.

De astă dată fiind încartiruiţi prin îngrijirea guvernului italian, am fost găzduiţi la un splendid Collcgiu militar, acolo unde a studiat şi actualul principe moştenitor al Italiei, masa am luat-o în oraş, la Ristorante Frascati, via Roma 143 în condiţiuni cât se poate de bune; lestaurantul fiind de I-ia categorie.

In Neapoli am sosit Luni 27 August ora 1325 şi am stat până Miercuri noapte 29 August ora 17 30.

123 Pentru călătorii, cari fac drumul urmat de noi astă vară, odată ajunşi aici, Neapolul serveşte şi ca o etapă bună pentru a-şi reface forţele pierdute. Aerul, grădinile, răcoarea mărei.’dar mai cu seamă împrejurimile Neapolului, oîeră vizitatorului locuri de linişte, de odihnă şi de reculegere binefăcătoare. Câteva ceasuri pe ţărmul mării, ori sus pe Vomero, unde aerul este de o puritate incomparabilă; ca şi o preumblare prelungită cu tram­ vaiul, aduc acea restabilire de echilibru sufletesc, de care inimele noastre, considerând lungimea drumului de până aici, începuseră să simtă nevoie. Acest program de repaos şi de mişcări variate, plus vizitarea marelui Aquarium, au complectat restul zilei, după sosirea noas­ tră. Uitasem să adaog: câte o baie în golful de Neapole. Pavajul şi întinderea oraşului ne-au obligat să în­ trebuinţăm tramvaiul mai mult ca ori unde aiurea.

Neapolul este oraşul Italiei, unde distanţele sunt cele mai mari; dar din tramvai diurnul este încântător. „Pa­ latul regal", „portul comercial", „Castello del Carmine", „Gara" şi mai ales sgomotoasa Porta Capuana, cartierul popular cel mai celebru al Neapolului, ne trec pe sub ochi ca la cinema. Dimineţele la „Porta Capuana", se face târg mare; de aici şi până la str. „San Biagio", mergi cu grijă numai printre străzi şi ulicioare, gata să te pierzi. Viaţa populară napolitană este întreagă con­ centrată aici. Poporul în întregime locueşte în stradă: bărbaţi sdrenţuroşi, femei şi copii aproape goi, trăesc ca pe vremea Bourbonilor, sau chiar ca în „Anticitate" unii exercitându-şi comerciul lor de peşte, ori de legume; alţii preparându-şi mâncarea fără nici o eticheta, în aerul liber. Ţipete, urlete şi un aer viciat, doamne! Un spectacol însfârsit, pare că ar fi copiat după picturile din Casa Livie.de pe Palatin; îi viaţa publică dela Pompei, ori a Italiei antice; extra-ordinar de bine păstrată la Neapole, în acest cartier.

A doua zi Marţi 28 August dimineaţa, plecăm cu toţii la „Pompei". La „San Biego" etc. ne-am iniţiat cu viaţa publică romană; la Pompei facem cunoştinţă cu viaţa intimă a Romanilor.

Vizitasem cu elevii mei anterior m patru rânduri Pompei; vizita noastră de astă vara a fost încoronarea celor

r 124 dinainte. Deşi timpul nu ne-a permis, să vedem cu amă­ nunţime decât un singur cartier al Pompeiului; dar acesta este „cartierul cel nou, inaccesibil încă celuilalt public vizitator.

Nouile săpături după o muncă de 11 ani, întreprinse sub direcţia d-Iui Viitorio Spinazzola, directorul ge­ neral al săpăturilor dela Pompei, au scos la iveală, folosindu-se de noui procedeuri; un întreg cartier, care este ca şi procedeul arheologului, o adevarată revelaţie!

Până la Spinazzola, lumea era convinsă înainte de a răscoli pământul, că clădirile aveau să fie nişte ruine şi se lucra în consecinţă; mai ales că în vechile descripţii despre dispariţia lui Pompei se face aluzie la fenomene sismice, care în adevăr au efect distrugător; dovadă cutremurile de pământ dela Messina, dela Reggio-Calabria, etc., care în câteva secunde au distrus sate şi oraşe întregi.

Astăzi însă se ştie că erupţiunile vulcanice şi cutremurile suni două fenomene absolut deosebitei o spun aceasta savanţii sismologi, precum şi experienţa recentă a marii erupţii dela 1906 care luă Vezuviului, frumosul lui aspect conic şi decorativ. Cei ce erau atunci la Neapole, au simţit cât de mult diferă o erupţie de un cutremur. Intr’o erupţie marea primejdie nu vine dela pământ, care nu se mişcă, ci dela cer sub forma ceauşei şi a pietrelor pe care vulcanul le aruncă foarte sus în spaţiu şi cari cad de jur împrejur ca ploaia pe case. Ţişnind cenuşa se înalţă spre cer sub formă de umbrelă şi pe urmă după direcţia vântului, cade iarăşi la pământ ca un fel de zăpadă ceniţşie până la mari distanţe înpotmolind ce-i ese în cale. Când ploaia de cenuşă e înceată şi progresivă, ca în 1906, stricăciunile sunt reduse la minimum; dar se poate întâmpla ca erupţia să fie foarte repede şi violentă şi împinsă de vânt cenuşa şi pietricelele să fie svârlite brusc şi toate la olaltă în spre acelaş loc, cercuind casele de toate părţile ca apa unei inundaţii, cu deosebire că apa se mişcă şi distruge, pe când cenuşa nu se mişcă şi clădirile susţinute de toate părţile, rămân neatinse în acest nemişcat strat de praf cenuşiu, care în câteva

125 ceasuri îngroapă totul, provocând întunericul, groaza şi moartea.

Aşa s’a întâmplat la Pompei şi aici încă mulţi au putut să fugă, căci numărul cadavrelor găsite este relativ prea mic faţă de mărimea oraşului. Cenuşa şi praful pă­ trunde pretutindeni şi menţine casele şi conţinutul lor în chiar starea în care se aflau în clipa ploaei de cenuşe.

Pătruns de acest adevăr D-l Spinazzola, şi-a zis că va trebui să găsească la Pompei nu un oraş în ruină, ci unul păstrat până la-cele mai mici amănunte. A în­ trebuinţat deci un nou sistem: ridicând încet cenuşa, strat cu strat şi într’o zi a dat la iveală câte-va case atât de întregi şi bine conservate, că parcă ar fi fost construite dela marele războiu încoace. „Cu acest sistem viaţa antică e reconstituită în întregime până Ia cele mai mici detalii.

Din Napoli, am plecat la Pompei dim. la ora 7 cu un tren electric dela Stafia (Ferrovia) Circumvezuviană şi după o oră jum. am sosit la Pompei Scaii (Stazione) de unde prin Porta Nolana, am păşit cercetători pioşi în anticul oraş. Fuseserăm dinainte anunţaţi, ca de obiceiu ; îu plus încă dela Roma mă înarmasem cu recomandaţiuni de rigoare pentru D-nii Pro/. Dott.

Giuseppe Spano, sau D-l Delta Corte, ambii R. Ispettori Scavi, Pompei.

Surpriza plăcută însă fu, că odată ajunşi în Forum Pompei, ne aştepta însuşi Inspectorul G-ral Sc. P. D-l Prof, Dott, Âurigema, gineri le ilustrului Spinozzola, directorul general, care locueşte la Neapole. D-l Aurigema, arheolog emerit şi specialist în studii pompeiane, ni se pune la dispoziţiune pentru explicaţiuni şi ne face propunere că după o fugitivă vizită a Pompeiului, ai' vizităm pe îndelete noul cartier, opera d-iui Spinaz­ zola şi a colaboratorilor să/. Am stabilit împreună cu d-I Âurigema timpul de .i (trei) ore câte ne erau dispo­ nibile, ca să putem cerceta minunea pe care trebuia s-o vedem şi într'adevăr cele trei ore plătesc toate paginile scrise şi cetite de noi până atunci, asupra vieţii intime romane.

Cea mai mare parte din casele desmormântate erau locuinţe luxoase aparţinând de bună seamă Romanilor bo-

126

gaţi sau partenopeenilor în vilegiatură la Pompei. E una, pe pereţii căreia, se poate admira fresce perfect conservate în culori frumoase în care domină roşul şi galbenul, re­ prezentând istoria Iphigeniei; episoade din războiul Troei, teribila dramă a lui Oreste.

Intr’altă parte s’a găsit în mijlocul unor isvoare, cari curg în mici canale de marmoră, trei temple mici. Cel dintâiu este ornamentat cu picturi reprezentând legenda Dianei; al doilea conţine o minunată statuetă de mar­ moră albă reprezentând un artioriu (micul zeu al amo­ rului) ; al treilea este împodobit pe pereţi cu încrustaţii de marmoră de diferite colori. Sunt străzi întregi unde faţadele caselor sunt împodobite cu fresce de colori vii.

Casele din Pompei au pe zidurile exterioare adevărate tablouri, expuse admiraţiei trecătorilor: scene din răz­ boiul Troiei, amintiri mitologice şi de cele mai multe ori alegorii,, consacrate- zeilor tutelari. Dinaintea multor case se văd mici altare de piatră sau marmoră destinate sacrificiilor. Pe multe ziduri se pot ceti „inscripţii" în litere roşii sau negre de toate dimensiunile, conţinând numele candidaţilor şi apeluri către alegători, ceia ce nu e de mirare, ştiut fiind că mare catastrofă din Pompei s’a întâmplat în plină perioadă electorală.

Trebue însă să credem că noul cartier descoperit de d-1 Spinezzola, era pasionat de politică, căci sunt inscripţii numeroase pretutindeni şi cu deosebire acolo unde sunt pieţe şi încrucişări de uliţe.

D-1 Spinezzola a avut ideea pitorească, care dă acestei evocări o impresiune pătrunzătoare şi dramatică: cada­ vrele şi scheletele.găsite în case şi aşa de uimitor conservate, sub stratul de cenuşă, au fost lăsate chiar în locurile unde au căzut, în atitudinea în care catastrofa Ie-a lă­ sat- Unele par culcate liniştite pe jos; altele prin con­ torsiunea membrelor, dovedea lupta teribilă pe care za­ darnic au susţinut-o cu moartea. Văzând acestea, cu toţii avem impresia vieţei ce se ducea la Pompei (în genere în toate oraşele de vilegiatură pe malul Medileranei) pe vremea primului veac al erei noastre; iar pe de alta a înfricoşatei zile de spaimă, care a năpustit asupra acestui oraş ploaia de cenuşe şi de pietricele sub care a fost îngropat.

127 Reîntorşi la Neapoli, în după amiaza aceleiaşi zile, spre a ne complecta cele văzute la Pompei, am vizitat ma­ rele muzeu naţional.

Vizita muzeului dela Neapole, după aceea a Pompeiului da bronzurilor, frescurilor şi bijuteriilor pompeiene aduse la Neapole, o a doua viaţă, care complectează în­ ţelesul celei dintâi. Tot ce vedem în muzeu, cu imagi­ naţia repunem fiecare obiect la locul său, în oraşul mort, pe când încă acesta trăia! însuşi muzeul e un lucru mort, dacă îl putem însufleţi, el este de o mie de ori mai interesant. De aici a pornit ideea muzeelor, care se alcătuesc în însuşi cuprinsul anticului Pompei. De aceia în totdeauna e mai practic a vizita întâi Pompei şi apoi muzeul naţional.

Către seara, unii dintre noi spre a înţelege frumuseţea unei privelişti asupra Neapolului, ne urcăm la Sânt Elmo pe când alţii fac câte o bae de mare, spre a ne reîntoarce apoi din vreme, după masă, la căminul nostru.

In ziua ce vine, prin bunăvoinţa autorităţilor italiene şi în special la intervenţia vice-consulului nostru D-l Di Giorgfd, ministerul de marină italian, ni-a pas la depo­ ziţie un domn ofiţer comandând un remorcher al ma­ rinei militare italiene cu care facem o preumblare de o zi la Insula Capri.

Frumuseţile Neapolului se complectează cu îprejurimile lui. Peninsula Sorrentină, conţine vre-o două zeci orăşel^ pline de viile, cu amintiri istorice şi frumuseţi naturale fără pereche. Sorrentc, străluceşte între toate împreună cu cele trei insule celebre, sentinele înaintate cari supraveghează golful de Neapole.

Insula „Ischia" pe care a cântat-o Renan; insula „Procida“ şi insula „Capri", pe care o lume întreagă o vi­ sează. Pentru odihnă, Capri este un loc ideal.! La trei ore depărtare de Neapoli, acest restrâns platou stâncos, Ia cinci sute metri înălţime, cu numeroase si bine popu­ late viile confortabile, un român are şi el una, pare un imens clopot coborât în mare, spre a-i cerceta tainele adânci.

Aerul aici, este atât de dulce şi înviorător; iar frumuse ţile naturale ale globului par neîntrecute, încât Ia toţi ne venea par’că greu, să ne despărţim aşa iute de ele.

128 Amintirile istorice se arată şi aici mult mai slabe, de­ cât pitorescul locurilor. Monumente de artă, vechi şi noui, sunt destule în colţurile acestea de raiu pământesc, pe care, începând cu vechii greci şi Romani, le-au vi­ zitat într’una şi le vor vizita mereu, artiştii şi poeţii şi toţi acei cari pe pământul nostru sbuciumat, caută un isvor din care să soarbă puteri de viaţă şi de inspiraţiune în lupta ce duc pentru un ideal!

Nicăeri n’ain găsit un peisaj mai frumos şi o linişte mai adâncă, ca la Capri, într’o atmosferă de flori şi de parfum delicios, în faţa valurilor liniştite, al unei mări de smarald şi în răcoarea unor grădini pline de viţă şi cu umbroşi lămâi!

Cele câteva momente petrecute la Capri, au fost pen­ tru noi ca un vis feeric, care ni-a reîmprospătat pute­ rile ; înviorându-le şi astăzi ori de câte ori ne mână gândul, că poate îl vom revedea!

Părăsind insula pe o mare calmă, înaintea unui splendid apus de soare, ni-ain oprit la celebra: Grotta de azur, săpată în stânca insulei. Divizaţi în echipe, am vizitat pe rând, în bărci, această minune a Lumei; unde din nou farmecul tabloului, întrece orice putinţă omenească de descriere.

In drumul Neapoli-Capri, şi cât am stat la Neapoli, am fost întovărăşiţi de prietenul nedespărţit, d-1 Adu. Borghi, interpretul consulatului nostru de acolo. Ii ex­ prim aci,>ca şi d-lui Vice-consul român din Neapoli, mulţumirile comitivei putnene, pentru tot ce au făcut pentru noi.

Noaptea la orele 17no plecăm din Neapoli spre Flo­ renţa, unde sosim Joi 30 August ora 6 dimineaţa.

După ce vizităm Roma şi Neapole, exuberante de viaţă, labirinte de clădiri măreţe, haos de mişcare ome­ nească : într’o dimineaţă splendidă de vară, am ajuns la Florenţa. Împrejurimile ei încântătoare, dealurile rotunjite, întinse atmosfera de linişte ce învăluia oraşul tihnit, cu un trecut strălucit şi cu urme la fiecare pas, ne aducea aminte de oraşul nostru de acasă, de Focşanii doriţi,

129 cuprinzându-ne sufletele într’o legănare de mulţumire şi de odihnă, care împreună cu popasul de la Capri, era un lucru bine venit; mai ales după impresiuuile puter­ nice, sguduitoare, căpătate mai înainte.

Cu acest simţimânt de satisfacere şi de plăcută înţelegere a vieţii, am intrat în cetatea florilor.

Neexistând convitti nazionale Ia Florenţa, ministerul instrucţiunii publice italian a avut grijă prin D-l Prof.

Mario Tortonese, Regio Provveditore agii studi per la Toscana să fim găzduiţi: profesorii şi şcolarii la Collegio Salesiano. Via Beato Angelico 1G; iar D-nele şi elevele la Collegio Dbr'othea, Via Malcontenti 20; două colegii religioase. Masa, ca pretutindeni, am luat-o pe compt propriu în oraş, în condiţiuni excelente.

Scrisesem din vreme, ca de obiceiu, fostului meu distins şcolar focşeneart, vechiului prieten: D-lui D-r Oiacomo Feldmann, anunţându-i sosirea noastră. D-sa însă la acea epocă era absent din oraş, fiind dus cu familia în vilegiatură. In schimb, pe lângă alte cunoştinţe locale, am fost tot timpul în tovărăşia bunului prieten D-l Prof.

Umbtrto I de Padova, un entuziast amic al nostru şi o veche cunoştinţă din trecutele excursii ale liceului Unirea" Ii exprim şi aici mulţumirile comitivei putnene pentru căldura şi dragostea frăţească, cu care ni-a înto­ vărăşit pretutindeni.

Dintre toate localităţile ce vizităm, de obiceiu în Italia, Florenţa este poate localitatea unde ne simţim fiziceşte, mai la largul nostru.

Pe lângă clima ei temperată şi aerul de o puritate excesivă; oraşul este de o curăţenie şi de o eleganţă neîntrecută; plus aşezarea lui naturală, incomparabilă ca frumuseţe.

Iu primul rând vizitam oraşul pentru orientare şi pitorescul priveliştii lui, apoi vizităm bisericile şi pe urmă muzeele. între vestitele coline : Fiesole, Morello şi Sun printre care şerpueşte rigid Arnul gălbui.

Florenţa de astăzi păstrează cu sfinţenie tot ceiacc eniul Renaşterii a creiat spre proslăvirea frumosului şi adevărului etern! Nicăeri, un alt oraş n’a adăpostit, între ‘ 1 sale atâţia artişti mari, ca Florenţa, care la fiezidurile

3130 care pas oferă privitorului o operă de artă. Omul şi natura, s’au întrecut aici spre a împodobi cu dărnicie „Oraşul Florilor"' cum l’au supranumit.

Nu există tablou natural mai frumos pe lume decât Florenţa văzută de sus, în apusul soarelui, dela Sau Miniato! întreg oraşul, cu colinele care-l împrejmuesc pare opera unui Dumnezeu, florentin el însuşi, cum spune în al său J.e Lys roage". Ânatole France; tabloul întreg se aşterne de aici la picioarele privitorului înmărmurit de ceiace vede ! Rare sunt locurile ca acesta, de unde un vizitator să poată vedea un oraş repede şi în între­ gime. Dela Sau Miniato, Florenţa se vede ca în palmă 1 Nimic nu pierde ochiul cercetătorului. Dela Fiesole, aceiaşi panoramă 1 întreaga regiune a fost supranumită „Grădina Italiei"; iar afluenţa de vizitatori toamna şi primăvara, la Florenţa, o numără între cele mai vizitate oraşe din lume.

Când tradiţiunea greco-romanâ şi condiţiunile politicosociale, au creat începând dela al M-lea viac, o viată locală intensă, în peninsula italică, viaţă atât de favo­ rabilă desvoltârii Artei, Florenţa a ocupat primul loc în desvoltarea artistică a Uimei. Veacul al 15-lea este epoca dominaţiunei intelectuale a acestei cetăţi, rolul Athenei în cultura veche, îl ocupă Florenţa pentru timpurile mo-' derne. Atena veche; Florenţa modernă şi Parisul con­ temporan: iată cele trei etape ale civilizaţiunii omeneşti!

Domul (catedrala) Florenţii început în .1294, de către un şcolar al lui Cimabuc fu împodobit, la încep. sec.

15-lea de către Brunelleschi, cu celebrai' cupolă, în felul celei dela Pantheonul' din Roma. întreg oraşul pare a se grupă în jurul acestui măreţ edificiu, care prin per­ fecţiunea sa arhitecturală, pare că simbolizează însuşi sufletul acestei Florenţe viguroase şi plină de graţie; proclamându-i suveranitatea în ochii tuturor acelora, cari nu înţeleg o artă, fără viaţă!

Coborâţi dela San Miniato în piaţa Domului, stăm ceasuri întregi, contemplându-l, plini de extas;’ca şi Mihel-Angelo, odinioară şi simţind pare că, cum sufletul cetăţii se apropie tot mai mult de al nostru, îndemnândune poruncitor, sâ-i cercetăm comorile: opera celor mai mari genii artistice ale omenirii! Dante, Petrarca, Galii,

131 Giotto, Machiavelli, Mihel-Angelo şi Leonardo da Vinci şi câţi alţii au vieţuit aici.

Lăsăm muzeele la urmă şi Începem cu bisericile ; e mai prudent. Vizităm întâi: Santa Croce („panteonul Flo­ renţa"). Când pictura a reînviat în lume ea a început ca un decor al păreţilor: pictura murală sau frescul.

Ca şi Dante în „Divina Comedia" tot astfel şi floren­ tinul Giotto prin ale sale frecuri dela S. Croce, a creiat adevărata pictură; săvârşind aceiaşi mare revoluţie în arta penelului, ca şi Dante în literatură. Figurile lui omeneşti, nu sunt desăvârşite, dar vor să fie; meritu artistului, e că a făcut începutul. Discipolii şi urmaşii Iul Giotto, îl vor complecta, fără a fi desăvârşiţi, prin frescurile lor, dela „Santa Maria Novella" („Capella Spa­ niolilor"). Un progres şi mai mare întâlnim vizitând „S-ta Maria clei Carinine", în opera maestrului Masaccio şi a elevului său Filippo Lippi, cari îsi iau modele din natură, idealizându-le. înainte de a vizita Accaderuia, ni-am oprit un moment la Sau. Marco, spre a admira opera divinului artist: Fra Uiovani da Fiiesole, supranumit, Fra Beato An­ gelico, din cauza caracterului său îngeresc, care cu o technică savantă creiă figuri omeneşti pline de evlavie şi de cucernicie divină; perfecţionând tot odată lipsurile pre­ decesorilor săi. Femeia îngenunchiată, din „Crucificarea" Ini, a inspirat pe Rafaei în „Incendiul, din Borgo".

Dela Accademie şi până la Muzeul Domului nu-i de­ parte ; cu atât mai puţin e până la Barggelo. In ambele muzee se poate vedea întreg geniul florentin, care este mai mul! sculptural. începuturile acestei arte nu le găsim, ca în pictură, la Florenţa. Aici sculptura apare deodată în plină eflprescenţă. Cine vrea să cunoască Florenţa sculpturală, să studieze pe Luca dela Robbia, DonateUo şi Verrocchio, îu aceste două muzee. Unul dintre cele mai frumoase muzee din lume este Bargello, unde Î11 chipuri de marmură, de bronz şi de teracotă’ este închisă o viaţă omenească plină de sbucium. Cercetâudu-i cu atenţie pe aceştia, înţelegem mai bine pe M.-Angelo, considerai ca expresiunea supremă a sculpţurei Renaşterii; fără a trece cu vederea şi opera de eleganţă ciselură a Iul Ghiberti,. care a tăcut celei re porţi/,■ Bapt''sterului florentin.

132 Procedând cu vizitele noastre în această ordine şi iniţiindu-ne în chipul acesta asupra începuturilor şi pro­ gresului artelor plastice la Florenţa, am putut vizita apoi marile muzee Uffizi şi Pitii, fără a ne obosi prea mult şi cu un real folos de înţelegere a comorilor conţinute în aceste muzee- Aici am avut şi norocul de a fi acom­ paniaţi şi a ni se da explicaţiuni savante de către pro­ fesorul specialist D-l Cav. Uff. Dott. Filippo di Pielro, Docente di Storia, deil arte nella R. Universitâ di Roma; Segretario della R. R. Gallerie di Firenze. li adresăm şi aici mulţumirile noastre recunoscătoare.

După ce am vizitat Fiesole şi grădinile Boboti şi Caseine; timpul fiindu-ne limitat, am încheiat şederea noastră la Fiorenţa cu o vizită la palazzo Vechio, din piazza Signoria. In acest istoric edificiu, este instalată administraţia municipală a Florenţei. Reţinuţi în celelalte muzee, la ora când am sosit aici n’am găsit decât pe un reprezentant al Primarului (II sindaco) Florenţei, l-am transmis salutările noastre; în schimb ni s’a pus la dispoziţiune un funcţionar superior, care ue-a întovărăşit în timpul vizitei noastre; dându-ne toate explicaţiunile trebuitoare. Mulţumind, am părăsit Palatul şi trecând prin faimoasa Loggia dei Lauzi, unde am admirat pe Perseu a lui Benvenuto Cellini. ne-am îndreptat după o masă de adio către reşedinţele respective, pentru a ne face pregătirile de plecare.

■ Sâmbătă 1 Septembrie d. amiază plecăm spre Venefia unde sosim noaptea la orele 9.

Există pe pământ oraşe, peisagii şi panorame incom­ parabile; însă nici un decor natural nu poate rivaliza cu Veneţia şi laguna sa.

Artiştii şi poeţii din toate epocile au fost atraşi de farmecul acestei regine a lagunelor, căci acolo geniul omului şi natura se unesc într’o armonie perfectă. Piaţa San Marco, cu Basilica-i aurită, Procuraţiile solemne; Palatul Ducat şi perspectiva lagunelor, ne dau aparenţa unui vis frumos. Marele Canal cu palatele sale în mar­ moră, a cărora architectură şi decoraţiuni par a copia faimoasele dantele dela Burano şi della Torcello, cu bisericile şi cu punţile sale, cu gondolele cari se strecoară ca năluci pe apă, dau vizitatorului o emoţiune puternică.

133 Numeroasele apoi biserici cu faţadele lor maiestoase simt atâtea muzee de arte frumoase; pe când canaturile sunt atâtea tablouri unde soarele, umbra şi coloarea, produc efecte pitoreşti, dintre cele mai neaşteptate. Laguna do­ minată de eleganta cupolă a Bâsilicei dela Salute, cu insula Sau Giorgio,ăm, în apusul soarelui, un spectacol unic ca frumuseţe şi pe care imaginaţia unui artist le-a putut concepe vreodată!

In rezumat „Veneţia" întreagă e un decor admirabil, unic pe pământ, pentru aceasta lumea vine la „Venţia , iar noi focşenenii, tot pentru motive de ordin psichologic, estetic şi recreativ, am fixat în programul nostru „Ve­ neţia" la urmă!

Cel care vede prima dată Veneţia are o impresie par­ ticulară: crede că vede o lume nouă; urechea lui nu aude nici unul dintre sgomotele obicinuite aiurea; nu vede nici cai, nici trăsuri, nici pulbere! Intr’o linişte bi­ nefăcătoare şi într'un calm absolut, se desfăşură cea mai minunată magie a culorii.

Am spus că' Veneţia e un oraş nu numai frumos, dar e un oraş unic in hune. Frumuseţea din toate oraşele cu aceasta reputaţie, strânsă la o laltă, nu m-ar da toate elementele din care se alcătueşte frumuseţea Veneţiei şi mai ales proporţia în care aceste elemente se combină; aspectul ei particular, pe care-1 capătă prin această, proporţie, — cum spune d-1 larga. — Veneţia îţi pro­ duce deci impresia unui lucru unic, care nu se mai poate vedea nicăeri... Nu numai călătorii, ci chiar localnicii, ca Goldoni Şi alţii, mărturisesc aceasta.

Veneţia e un oraş extraordinar, încât după descripţii nu e cu putinţă să-ţi faci o idee, fără s-o fi văzut; toate oraşele din lume seamănă câte puţin; aceasta n'are ase­ mănare cu nici unul... Când. o vezi d,n nou iţi trezeşte alte senzaţii de frumuseţe". Ca pitoresc, frumoase sunt: Genova, Neapolul, Florenţa, cu împrejurimile lor, etc; ca Veneţia nu-i nici una; De aceia şi impresia pe care Veneţia a făcut-o întotdeauna comitivei noastre, a fost dintre cele mai mai puternice. _ Sosim la 1 Septembrie, noaptea, 111 gara Veneţiei, unde ne întâmpină d-nii Vicc-Rettore il Dott, E. Mansuino, şi il Ragioniere Arnoldo Ballcrini, dela convUlo nazio-

134 nale Marco T'oscarini, care nc conduc şi ne instalează în acest luxoş convitto, aducândti-ne în acelaş timp şi o scrisoare cu salutările distinsului domn Rettore al convittului, Cav, Prof, Pcscatorc, reţinut de o indisposiţiune. A doua zi pană să-l vedem' noi pe d-1 Rettore, des-de-dimineaţa, vine d-sa în mijlocul nostru; aducându-ne salutări de bună venire. H o persoană de o distincţre şi o amabilitate rară, carg pe lângă farmecul Ve­ neţiei, a procurat sufletelor noastre îmbogăţite cu atâtea impresiuni şi plăcerea unei găzduiri cu adevărat aristo­ cratice !

Cele trei zile cât am stat în Veneţia, D-1 Rag. A. Balleruii, delegat de către d-1 Rettore, ni-a întovărăşit pretutindenea, servindu-ne drept călăuză. Ii adresăm şi aici mulţumirile noastre.

Programul nostru de excursie aici, l-am început cu vizita făcută d-lui consul al României ia Veneţia: Dott.

Bombardella, care ni-a oferit serviciile d-sale graţioase, dacă necesitate va cere. I-am mulţumit în numele comittivei.

Din piaţa St. Marco, am pornit apoi pe Canal Grande, (bulevardul Veneţiei), spre a ne impregna cu atmosfera, — a lua aer — cum se zice, de Veneţia!

Apoi tot spre orientare, cu un Vaporetto am făcut o preumblare la Lido, vestita insulă, Acolo am putut ad­ mira marea Veneţiei în toată splendoarea ei; precum şi plaja, poate unica, ca frumuseţe. Cu toţii am făcut câte o bae şi la amiază ne-am reîntors la Veneţia, unde am luat masa ca şi în trecutele' excursii, la marele restau­ rant Pilsen anexat la „Albergo-Moderno", Manin-Pilsen al căruia vechiu proprietar este d-1 G. Saporl, căruia noi focşenenii îi suntem vechi cunoştinţe şi clienţi de­ votaţi. Întotdeauna d-sa ne-a tratat cu omenie şi cu o atenţiune deosebită, demnă numai de marii restauratori europeni. Aşa că pentru încheerea voiajului şi şederei noastre la Veneţia, faptul acesta ne-a adus încă un ele­ ment de satisfacţiune.

Du altminteri, sub acest raport, am mai spus-o, în toată Italia, în excursiunea aceasta, ca şi în cele prece­ dente, pe cât am fost noi de prevenitori, pe atâta am fost şi de favorizaţi. Nicăcri n’am avut nici o neplăcere, ca s:i nu /zic, conflict de afaceri,

i

135 Ne-am aranjat budgetul excursiei şi am fixat condiţiunile de tratament pretutindeni, căutând o cât mai pun­ ctuală îndeplinire a acestor condiţii; având mereu drept călăuză, dictonul francez: „ies boas comptes, font Ies bons amis,“ De aceia am dus-o bine cu toţii, în toate excursiile şi în totdeauna ne-am întors în ţară, cu eco­ nomii apreciabile. Aceste economii ne-au servit nouă la Focşani, ca fonduri iniţiale, care mărite au format fon­ dul material al excursiunilor noastre viitoare.

In după amiaza zilei de 2 Septembrie, printr’o gentila intervenţiune a D-lui Consul Dott. Bombardella, am obţinut din partea Primarului Veneţiei (II Sindaco di Venezia) autorizajiu nea de a asista cu întreg grupul nostru la festivitatea istoricelor Regate venefiene, cea mai frumoasă şi cea mai caracteristică dintre serbările vechii Veneţii, „Serenissima-, când aceasta era regina mărilor! In orice caz e o serbare specifică Veneţiei, ca frumuseţe şi unică în lume, origina acestor serbări e necunoscută. Prima menţionată, e la finele anului 1300, la serbările Sf. Marii. Ele constau atunci în întreceri de gondole, frumos ornate, (bărci) pe Canal Grande, cari urmau după concerte şi petreceri publice, cu cortegii simbolice, în diverse costume istorice. Se organizau cu spesele guvernului, ori ale gentilomilor veneţieni, în cinstea vre-unui prinţ străin, cari ocazional vizita Veneţia; ori pentru serbările unor societăţi sau corporaţii celebre veneţiene şi întotdeauna pentru delectarea, doritorului de spectacole, public veneţian. Acesta participa în massă la serbare, înşirat dealungul Marelui Canal. Ultima Regată înaintea războiului fu cea din 1912, când Veneţia inaugura serbările pentru a comemora ridicarea din nou a vestitului Campanile dela S. Marco, care se dărâmase cu câţi ani înainte.

După războiul mondial, în timpul căruia Veneţia a avut de suferit; in 1919, regatele şi-au reluat cursul şi continuă cu mare fast, odată în fiecare an.

Serbările de astă vară au pornit din iniţiativa ziarului „La Gazzetta di Venezia", alcătuindu-se un comitet de cetăţeni, între care se numărau principalele personalităţi ale nobilime!, artelor, comerţului şi industriei; precum şi presa (La Stampa) veneţiană.

:

cL

136 Comitetul hotârâ ca regalele propriu zise sa tic pre­ cedate de o serie de serbări, prima: o mare serbare nocturnă: Barca Lh Oal/eggiante, va purta pe artiştii muzicali cari fac o serenadă (la serenată) tradiţională în stil mare, condusă de Maestrul Carmelo Preite, direttore della „Banda Comunale", bandă vestită în lumea în­ treagă şi va parcurge întreg Canalazzo în seara de 31 August, plecând dela Piva dei Sabbioni, la ora 21 precis şi târziu în noapte, sosind la „Bacino di Sau Marco".

Maestrul Preite va avea la dispoziţiunea sa artişti lirici de prim ordin ; una sută de corişti de ambele sexe; un cor maiestos de băeţi şi o orchestră de peste una sută de profesori.

Toată această massă de executanţi va lua loc am zis, într’o grandioasă şi prea frumos ornata Barcă: „Galleggiante", iluminată în chip fantastic cu mii de lumini.

Aceasta parcurgând M. C. „il Canalazzo", chiar dela Riva Sabbioni va începe executarea programului Sere­ nadei, program anterior, fixat, cu o muzică aleasă din marii compozitori.

Ex : La Riva Sabbioni—Rossini: Sinfonia dell’Assedio di Corinto. Orchestra La S. Stae — Wagner: Tannhauser — Marcia del Corteggio — Atto II. — Coro.

La Erberia.. — Ponchielli: La Gioconda — Duetto per tenore e baritono. Şi tot astfel opriri cu alt program, în 12 locuri; la Giordfhetto Reale, ultima serenadă.

Noi am sosit la Veneţia în toiul serbărilor: La Regală, fiind partea esenţială din programul întreg. Invitaţi, am luat loc cu toţii lângă „fondamenlo del Masco Corrcr", alături de tinerii italieni dela Convitto Nazionale; la ora fixată, în după amiaza zilei de 2 Septembrie.

Spectacolul care s’a desfăşurat înaintea ochilor noştri nu arc nici termeni de comparaţie şi nici de expunere, ca frumuseţe 1 Stând dealungul Marelui Canal, strălucitor de culori şi lumină, — toate palatele Veneţiene situate aici, sunt îm­ podobite atunci. — Am sorbit cu ochi nesăţioşi şi cu inima palpitândă, vreme de câteva ore, fantasticul cor­ tegiu al celor nouă Gondolini, urmate de bărcile (bissone) municipale, frumos împodobite; ca şi gbndolienn

J

137 cari le vAsICSC, îmbrăcaţi in costumele epncei ce repre­ zintă fiecare.

Spectacolul a câştigat prin intensitate prin mulţimea înşirată, în mare număr, dealungul Marelui Canal şi care mu lţime, da viaţă tăcutelor palate de marmoră ale Ma­ relui Canal!

Bărcile cari fac cursa de întrecere, pleacă dela Giardini publică până la staţia feroviară S. Lucia şi înapoi.

Ele purtau nume ca: Veneziana, La Bizantina, La Moceniga, Cavalli marini, Nettuno, La Geografia, La Luce.

Autorităţile Veneţiene şi subsecretarul de Stat, D-l„ Caradonna, delegatul guvernului, aşteptau într o „loggia aparte, alcătuind juriul pentru a distribui la urină, pre­ miile victorioşilor, bani (pr. I 2000 lire), medalii şi steguleţe. Guvernul, Comuna Veneţiei şi comitetul serbărilor, vor oferi fiecare câte un premiu de valoare, acelor palate care se vor dovedi mai frumos împodobite la serbare.

Tot timpul serbării cursele particulare sunt interzise pe marele canal. .....................

Intre nenumăratele serbări ale Serenissimei republici de odinioară, regatele erau considerate ca serbarea lor naţională. Astăzi încă, de când au fost reluate, produc în cetatea adormită, o senzaţie de nedescris. Ele au loc tocmai când începe sezonul, când afară de localnici, Udo este plină de străini (forestieri). Din Italia vin vi­ zitatori anume pentru ele.

In seara aceleiaşi zile in pHa S. Marco, piaţa cea mai frumoasă din lume, iluminată feeric şi plină de veneţieni şi de străini, între care eram şi noi, Banda Municipala Comunale sau „Cittadina", condusă de maestrul Preite a executat un mare concert, cu un program variat, începând cu Marşul regal Italian si imnul Giovinezza, apoi imnul Campanilei, etc. mult aplaudate de public; în timp ce din piaţă şi din Cam­ panile se dau îrt şir focuri bengale multicolore 1 Târziu la miezul nopţii, ne-am retras la convitlo, spre a ne repauza.

Ziua următoare, ultima din program, rezervată Veneţiei, desdedimincaţă începem vizitele noastre la biserici şi muzee.

Timpul scurt, cât ne-a rămas; voiajul nostru îti Italia

138 fiind terminat; nu ne-a permis să vizităm decât ce e mai caracteristic minunatei cetăţi. In orice oraş este un loc privilegiat, de unde oraşul se vede in sintesă.

A-şi apropia acest loc, este a înţelege oraşul. La Florenţa: S. Miniato, la Roma-Forum; la Neapole: dealnngul rivierei di C/iiaia la Veneţia, distanţa „între palatul ' Dogilor şi Liberia Vecchia".

Veneţia nu este un oraş numai de frumuseţi artistice naturale; ci şi „unul de frumuseţi artistice artificiale" : creaţiuni proprii ale geniului veneţian. Arta italiană a Renaşterii (sec. 16-lea) nu gravita numai în orbita Romei Şi a Florenţei. In nord, „Veneţia fu încă o metropolă a frumosului".

Sansovino, venit dela Florenţa, creie la Veneţia un stil aparte în arhitectură şi în sculptură. Dar marea artă veneţiană, fu pictura; căci arta „culorii" găsi aici o putere de exprimare cu totul nouă.

Pictorii veneţieni nu sunt ca cei Florentini, „freschişti", ci mai cu seamă „pictori în ule’u". Marele lor merit a fost de a uni strălucirea şi veritatea procedeului flamand, cu amploarea decorativă a frescei florentine, Din pictura în uleiu maeştrii veneţieni au făcut o „pictură murală", conservându-i toate calităţile de strălucire şi de supleţă şi dându-i o puternică înfăţişare de „realism".

Deşi Giorgione, este supranumit de unii Lconard da Vinci al şc. veneţiene; totuşi cu opera lui Tiţiati-, pictura veneţiană atinge o amploare, o forţă de expresiune şi o armonie, de o intensitate neauzită. Munteanul din Cadore, coborât în oraşul lagunelor, toarnă în „peisagiile şi tablourile sale", tot pitorescul cerului albastru într’un apus de soare; precum şi toată armonia şi poezia văilor şi munţilor, de unde venea! El este pictorul „vieţii fisice" : ori zugrăveşte, o „Venus", ori o „Madonă"; „o pogo­ râre în mormânt" sau „Bachanalele" ; papi, împăraţi sau regi ai Europei, pictorul păstrează aceleaşi norme în a ni-i înfăţişă: „fiinţa în carne şi oase"! Dar geniul pro­ fund al marelui artist, ca şi realismul veneţian, se arată în muri Ie sale „composiţiuni decorative".

Tintoretto este un continuator, dar cam desident al Im Liţian, voind a uni desenul lui M.-Angelo, cu colo­ ritul lui 1 iţian; îndepărtând prin aceasta delicateţea şi

139 armonia marelui maestru şi creincl figuri gigantice cu gesturi aprinse şi desordonate; contrastând cu calmul şi liniştea yeneţiană.

Contrar, Vcroncjc păstrând calmul şi seninătatea care radiează, proprii venejianului, desvoltând şi mai mult un decor magnific şi surâzător. Un episod din Evanghelie, sau un banchet patrician, e pentru artist ocazia de a etala luxul veneţian, costumele şi arhitectura. O uşoară lumină argintie se împrăştie peste îmbrăcămintea luxoasă, veselia, ori marmura pereţilor, până sus la nourii albi, atârnaţi de toarta cerului verde-albăstriu 1 Când generaţia marilor artişti dispăru, Veneţia rămase „cetatea strălucită a plăcerilor"; Tiepolo şi alţii reluară tipurile lui Veronese, pentru a-le adoptă stilului sec. al 18-lea, pe când peisagiştii exploatară pitorescul veneţian.

In acest interval: Florenţa, Roma şi Veneţia, îşi de­ săvârşiseră arta lor, pe care o vom numi „clasică, pentru că s’a generalizat în toată Europa"; artişti din toate Ţările veniră în Italia să-i afle secretele artei sale. îmbibaţi pe lângă referinţele guidului şi cu aceste noţiuni lămuritoare asupra artei veneţiene, procedăm la vizitarea unor biserici, începând cu S. M. Gloriosa dei Frarî, Gesuiti, apoi S. Maria dei Miracoli, S. Maria Formosa, S. Salvatore (Bellini); trecând prin marea arteră de comerţ a Veneţiei: Merceria spre Procuraţii etc. şi terminând cu Sau Marco şj Palazzo Ducate, unde stăm mai mult. La reîntoarcere elevii se amuzează pentru a zecea oară, în piaţa S. Marco, oferind grăunţe vestiţilor porumbei şi admirând pentru ultima oară „Libreria Vecchia", cel mai perfect şi mai elegant şi graţios monument, eşit din mâna omului!

Afară de plafonul dela Scalzi, războiul n’a distrus nimic esenţial.

Loggia lui „Sansovino cu „S-ta Famiglia" şi grupat de bronzuri, au fost reconstituite, ca şi „Campanile". Înainte de a mai face o ultimă preumblare cu „gondola" în lagune, ne urcăm pe platforma din Campanile spre a ne lua rămas bun şi contempla lacul imens semănat cu insule: Torcello, care fu primul refugiu al veneţilor înaintea invasiei lui Attila; Murano, cu „la celebre vetreria* (sticlărie), unde un permis de a visita fabrica,

140 sosindu-ne târziu, nu l-am putut utiliza; Burano, cu fabricele de dantele şi Sau Lazzaro, oasă de armeni, fac să viseze şi pe cei mai dornici de linişte şi singu­ rătate.

Lăsăm preumblarea cu barca la Chtoggla, insulă de pescari săraci, pentru o dată viitoare şi profit de liber­ tatea grupului ce conduc, de a se recreia, spre a face o vizită la Ca' Foscari, unde cu două zile înainte avusese loc solemnitatea Inaugurării cursurilor dc înaltă cultură

pentru străini.

Am regretat nespus de mult că timpul şi programul nostru de excursiile nu mi-a permis să asist la asemenea cursuri, mai ales că lecţiunea inaugurală, ţinută de Prof.

Orsi, directorul cursurilor, tratase tocmai subiectul; „Necesitatea unei reforme -în învăţământul istoriei, în şcoala secundară", Rezumatul pe care mi l-am procurat nu atinge nici pe departe, folosul practic de a fi putut audia în întregime cursul d-lui Orsi.

Prezenţa noastră în Veneţia a procurat gazetelor de acolo prilejul să scrie despre grupul nostru cuvinte de laudă; arătând meritul liceului „Unirea" (l’Unione) di Focşani (Romania), de a întreprinde regulat asemenea vizite de studii în Italia, mânaţi'' de afecţiunea fraternă şi de dorinţa de a se instrui. „Gazetta di Venezia" şi „Giornale del Veneto", „il Gazzettino" scriu în acest sens.

In timpul şederii noastre în Veneţia, am avut în mij­ locul nostru pe bunul şi îndstorltorul bătrân d-l C. I. Mitilineu, care locuind înainte de război la Roma, ne-a fost în trecutele excursiuni, o preţioasă călăuză. Prie­ tenul neuitaţilor „V. A. Ureche" şi „Gr Tocilescu", d-sa a luptat mult şi scrie şi astăzi încă în presa italiana, pentru cimentarea legăturilor noastre cu poporul italian.

In totdeauna însă, o mărturisesc, mi-a făcut impresia că serviciile d-sale, n’au fost luate în seamă. înainte de a părăsi Veneţia, am expediat telegţamc dc mulţumire d-lor Miniştrii plenipotenţiari ia Roma; D-nii Laliovary şi Penescu; din Milan şi Roma, tot prin telegrame salutasem, mulţumind, d-Ior miniştrii de instrucţie italian şi preşedinte al consiliului de miniştrii italian. Asemeni la Bucureşti d-lui ministru al instruc-

k

141 ţiunii publice Dr. C. Augelescu; anunţând terminarea cu bine a excursiunei noastre şi inulţumindu-i pentru în­ crederea ce ne-a arătat.

A doua zi la orele 630 cu trenul 44, plecăm spre Trieste, unde sosim la ora 10:,° dimineaţa.

La plecarea trenului cu excursionişti, schimbăm cordiale salutări cu amicii noştri! italieni, veniţi să ne pe­ treacă; mulţumiudu-le călduros pentru primirea, îngri­ jirea şi afecţiunea ce ne-au arătat. Ca la toate despăr­ ţirile se strigă: trăiască Italia; trăiască RomâniaI Corul nostru a intonat „Giovinezza" şi imnuri pa­ triotice.

La Trieste ne aştepta d. secretar al Vice-consulatului nostru de acolo, câruia-i scrisesem să ne mijlocească la Posthumia" favoarea dela sârbi, de a avea un vagon aparte. Aici nu s’a putut; acolo l-am obţinut noi. Tot drumul pe calea ferată italiană, l-am făcut în condiţii satisfăcătoare, având vagon rezervat; iar funcţionarii italieni feroviari şi vameşii fiind de o prevenienţă şi de­ licateţă rară.

Părăsim Trieste, cu dorul de acasă; dar şi cu regre­ tul că de a nu fi putut vedea frumosul oraş, decât nu­ mai cele câteva ore, la ducere.

La o cotitură, brusc, ne apare Adrlhtica strălucitoare şi verde, sub un cer puţin cam posomorât, - începuse niţel să picure dela Trieste; ici colo apare pe mare albul sidefiu al pânzelor bărcilor, ce par nemişcate pe întinsul apei.

Iar în margine zărim Miramare, faimosul castel al liabsburgţior, cu sălile pustii ale palatului, unde a fost fericit Maxiinilian, împăratul de aventură al Mexicului, ucis la Queretaro, de gloanţele revoluţionarilor mexicani Marmura albă a zidurilor castelului se scaldă în marea verde; iar parcul lui se urcă pe deal, se scoboară spre mare, atingându-se cu alte parcuri ale vilelor cari se urmează în Şir până !a Trieste.

Trecând cu şcolarii mei pe la „Miramare, nii-am rea­ mintit de versurile bardului nostru focşenean, ale nemu­ ritorului Dulltu Zamfirescu:

■ III I

142 „Cum Paolă sărmană vii tu din Miramare „Unde-ai cântat în duo cu întristata mare „Suspinul unui val. „Vii astăzi să-ţi duci harpa prin ori şi ce tavernă „De-ţi pleci frumoasa-ţi frunte pe ori şi care pernă „La ori şi care bal.

(Primele strofe din «Harpista»)

Duiliu Zamfirescu, care a trăit o viaţă întreagă în Italia, sub cerul ei fermecat şi a căruia poesie se re­ simte mult de această influenţă, are pentru liceul din Focşani, socot şi meritul de a fi dat îndemn şi încura­ jare conducătorului acestor excursiuni culturale îu Italia.

11 pomenesc aici pentru ca generaţiile de şcolari, cari m-au întovărăşit în excursiunile amintite, să-i poarte şi această recunoştinţă.

Drumul prin Jugo-slavia, la întoarcere le-am făcut în aceleaşi condiţiuni, ca şi la ducere, intrând în ţară pe la Cărpeniş.

Am făcut un popas la Timişoara şi altul la Ploeşti; iar în ziua de 7 Septembrie orele 2 p. m., am ajuns la Foc­ şani, unde prietenii culturei, şcolarii şi colegii noştrii, în frunte cu D-l Alex. Georgiade, directorul liceului „Unirea" şi cu D-ra Elisa C. Lupu, directoarea şcoalei de fete gr. //, primesc pe misionarii culturei focşenene, cu flori şi urări de bună venire.

Voios şi vesel, grupul nostru, a suportat bine întregul voiaj, Ne-am întors acasă cu toţii sănătoşi, perfect re- . creaţi şi cu un bogat material de cunoştinţi folositoare.

Terminând descrierea felului cum a decurs a eincea excursiune culturală în Italia, repet, ceia ce am consta­ tat dela început, că, şi această excursiune a fost înco­ ronată de cel mai deplin succes; întrecând în amploare pe toate celelalte.

Au contribuit .la succesul exciirsiunei cam aceiaşi fac­ tori, cari ne-au adus reuşita excursiilor şcolare trecute ; în plus elementele noui, pe care cetitorul le vede citate în paginele acestei dări de seamă.

Entuziasmul celor tineri, îuţelegerei binevoitoare a pu­ blicului focşenean şi încrederea şi concursul autorităţii superioare şcolare; apoi disciplinei,tactului şi mai presus de toate credinţei ferme, că lucruri ca acestea folosesc

;

143 participanţilor, instituţiei şi societăţii româneşti, se datoreşte deplina lor reuşită, O călătorie de studii, se ştie că pe lângă laturea ei instructivă, este şi unul dintre mijloacele proprii de în­ tinerire sufletească: prin noutatea ce trezeşte în locul banalităţii zilnice, care adoarme.

Călătoriile în centre cu reputaţie culturală stabilită, ca şi în colţurile pitoreşti ale naturei, oferă vizitatorului mo­ mente pnice de înălţare sufletească, ca şi de satisfacţie morală. Ele pot fi considerate în veacul noastru robit ma­ terialismului, ca o demonstraţiune împotriva egoismului feroce şi a blazării curente; contribuind la opera de educaliune şi de păstrare naţională.

La Focşani, publicul a înţeles acest lucru şi din coo­ perarea acestui public cu şcoala, au eştit manifestările culturale, care sunt excursia ui/e liceului „Unirea" peste graniţele Ţării. Ele cinstesc deopotrivă şcoala ca şi publicul.

Iu polietnicitatea noastră minoritară şi în opera de educaţiune naţiomlă integrală, pentru acei cari vor să să se ridice cu mintea dela greutăţile prezentului, la situaţiunile mai clare ale viitorului, ele constitue şi un element de solidaritate şi de prestigiu cultural in faţa altor neamuri.

Deşi manifestări modeste, fără sgomot şi spectacol inutil, asemenia excursiuni pot ajuta într’o măsură oarecare la „creiarea în afară a unei atmosfere de simpatie şi de interes, necesare întotdeauna neamului nostru.

Adeseori, foloasele reale viu mai târziu; iar pentru nerebdătorii de a vedea rezultatele practice imediate, pe urma acestui gen de excursii, constat că, de multe ori în lumea ideilor care se ciocnesc şi a sentimentelor, care se aprind pentru un ţel superior, rezultatele practice se întrezăresc mai cu anevoe şi pănâ să le vedem, în fiinţa, se cere mai mult spirit de conciliere şi de răbdare, de­ cât în obicinuitele întreprinderi zilnice!

Excursiunile noastre culturale peste graniţe, au fost făcute, mai toate iu Italia; ţară de care ne leagă pe lângă conştiinţa obârşiei noastre comune şi aceia a geniului rasei, a spiritului de ordine şi de iniţiativă, a metodei şi a clarităţii la lucru, etc-

144 A ne adăpa în măsură cât mai îmbelşugată la însuşi isvorul culturei latine, de care vitregia vremurilor şi de­ părtarea geografică, ne-a ţinut spre nenorocirea noastră, despărţiţi multă vreme şi a închega temeinic o apropiere între cele doua naţiuni surori, e un fapt pe cât de na­ tural, pe atât de necesar.

Apostolatului, nostru, îi revine în mod firesc chieinarea de a inaugura o operă folositoare, ca aceasta, ră­ mânând ca generaţiile viitoare să o desăvârşească.

Italia din zilele noastre nu este numai ţara frumosului artistic desăvârşit; ci şi ţara unde se concep cu entu­ ziasm şi în acelaş timp cu socoteală, cele mai îndrăz­ neţe proiecte şi unde idealismul neolatin, se împărechează, în modul cel mai fericit, cu vechea şi proverbiala tenacitate română.

Italia de azi ne dă exemplul unei energii naţionale, sprijinite pe cultură şi solidaritate, Aceaste, adică idea­ lismul, nu violenţe, au creiat mărirea Italiei de astăzi.

Nu numai legăturile de sânge; ci şi comunitatea inte­ reselor economice italo-române, ne sorţesc la o cât mai vastă şi intimă colaborare.

Braţul, ştiinţa şi technica italiană ne pot fi de mare folos. Împreună, ambele ţări, vor putea asigura în Orient desvoltarea latinităţii şi solida ei prosperare; iar expan­ siunea morală a Italiei, va *li şi pentru noi, o garanţie validă; iar politica de pace' şi de lucru, unicul program al celor două ţări surori.

Poporul român, are în mod instinctiv, sentimente de afecţiune frăţească faţă de cel italian.

Politica sau diplomaţia, pot despărţi, temporar, două neamuri. Dar legăturile sufleteşti dintre popoare, sunt un pedestal, pe care se pot.construi energii solide în viitor.

Căci viaţa organică a naţiunilor, sporeşte şi prin aceia ce-şi împrumută ele, una alteia, adică prin aceia ce-şi asimilează ele mai bine. In acest scop principiul solidarităţei de rasă, este astăzi pârghia pe care se ridică cul­ tura şi vigoarea neamurilor.

Ideia că suntem „latini", ne-a dat odinioară puterea, a ne trezi conştiinţa naţională.

Astăzi unirea, cât mai strânsă cu fraţii noştri latini, se impune ca o condiţiune a existenţii noastre viitoare.

145 De aceia aş crede, că o manifestaţiune modestă şi isvorâtă tocmai clin sentimente şi de această natură, ar putea fi şi eŞcursiunile noastre şcolare în Italia. h> această direcţiune am stârnit şi condus şi excursiunea din August 1923, excursiune care privită în acest cadru, am convingerea, că a fost o faptă bună şi folo­ sitoare şcolii şi neamului nostru.

Cu aceste idei şi convingeri, încheiam şi Raportul meu către Direcţiunea Liceului „Unirea" după terminarea primei noastre excursii în Italia, în Aprilie anul 1911.

Astăzi după experienţa a cinci excursii în Italia persist în ele şi cu mai multă putere de argumentare.

Terminând aduc mulţumiri recunoscătoare, autorităţei noastre superioare şcolare, precum şi D-tor miniştrii plenipotenţiari din Bucureşti: Baronul A/o/si şi d-1 Ciolac Aulici, pentru facilitaţiunile ce ne-au acordat şi obţinut dela guvernul Italian şi Jugo-Slav.

N’atu iu deajuns cuvinte de mulţumire şi gratitudine pentru d-l Alex. Georgiade, directorul liceului „Unirea" care cu inimă largă ne-a acordat tot sprijinul trebuitor; precum şi onor. Comitet şcolar ai liceului nostru , pentru acelaş fapt frumos. Asemenea mulţumim şi Ad-ţiej Casei Şcoalelor pentru 30C0 lei ajutor; Băncii Naţionale pentru 5000 lei ajutor tot la fondul general de excursiune şi d—Ini N. D. Cii rcutescu pen­ tru intervenţiune binevoitoare. Mulţumesc publicului focşeuean în genere, în special tuturor colegilor met şi în deosebi D-lor Raclitivan, lordănescu şi Dr. Rădulescu, care au colaborat fără preget, pentru reuşita acestei frumoase excursiuni.

D-lor împreună cu d-nii avocaţi Dimitrie Neagu şi Oh. Alexianu, au fost neobosiţi tot timpul cât a ţinut cxcursiunea, contribuind în măsură largă la reuşita ei.

D-nii Neagu şi Alexianu, pot fi satisfăcuţi, de a fi co­ laborat pentru reuşita unui lucru frumos şi care-i cin­ steşte deopotrivă, pe d-lor şi şcoala, unde şi-au petrecut frumoşii D-lor ani tineri de liceeni. Recunoştinţa şi dra­ gostea care şi-au asigurat-o D-lor, în inima mea, nu poate găsi cuvinte destule de exprimare. Personal, mă fericesc de a fi avut norocul unui colaborator, de price­ perea şi devotamentul d-lui D. Neagu. Cu temperamentul io

146

şi cu experienţa d-sale recunoscută; valoarea muncei ce a depus, totdeauna, pentru succesul obţinut; socot, că nimeni, mai bine ca conducătorul excursiunei, n-o poate cunoaşte. Ii trec aici partea ce i se cuvine, din meri­ tele d-sale.

D-lor P. Florescu, comptabilul excursiei şi Dr. N. Iancu, medicul excursiunei, le transmit şi pe această cale, mulţumiri, pentru munca depusă, mulţumiri, care se adresează de o potrivă la toţi excursioniştii, colabo­ ratori merituoşi şi devotaţi pentru reuşita excursiunei.

Din Tabloul anexat, la această dare de seamă şi anterior înaintat în copie, Onor. Comitet şcolar al liceului, se poate vedea gestiunea financiară a excursiei noastre cu veniturile, cheltuelile şi economiile realizate, în decursul excursiunei. Înaintez cu această ocaziune direcţiunii liceului pentru arhivă o serie de fotografii originale ale grupului, fructul excursiei de astă-vară.

C. LEONESCU Conducătorul excursiunei

fl

Profesor la Liceul „UNIREA1' din Focşani

P. S. Acest raport trebuia să fie tipărit odată cu bro­ şura „Notele şl impresiunile unui excursionist în Italia».

Cinci excursii şcolare cu elevii liceului din Focşani.

Broşură, care din motive independente de voinţa auto­ rului, n’a putut apărea.

C. L.

Ti

148

Bilanţul excursiunei " 12 August până Venituri L e i

Beneficii din serbări populare, teatru, colind cinematograf............................................. şcoalelor................................

Donaţii (( Casa Banca Naţională............................

Economii rămase dela excursiunea din 1921.

Cotizaţii dela 20 profesori şi profesoare Cotizaţii dela 20 elevi . r........................

97087 3000 5000 11896 123000 60500

Total . . . 300483

Conducătorul excursiunei, £. Leonescu Profesor.

*

B.

149

şcolare din Italia j

7 Septembrie 1923.

CSieUHieli L e i

B.

40 bilete tren pe distanţa: Focşani, Temişoara Cârpinişi, Zagreb, Lyublyana, Posthmis, Triest, Milano, Torino, Genova, Roma, Neapole, i Pompei, Firenze, Bolonia, Veneţia, Posthumis, Temişoara, Arad, Braşov, Focşani 5725, km. 101880 — Masa în toată excursia, liotei' la Roma, plata serviciului la convitti (internate) etc.

163822:— Speze de tot felul: paşapoarte (vize), tran­ sportul bagajelor, hamali, trăsuri, tramvae, telegrame, fotografii, unele intrări la muzee, medicamente, corespondenţă, etc.

25761 — Unele cheltueii făcute cu pregătirea excur5100 siunei, deplasări la Bucureşti, etc.

Sold rămas'.

Total . . . 296563 3920 Total . . . 300483

Focşani, Septembrie, 1923.

150

Comitetul Şcolar al Liceului „UNIREA" din Focşani

BILA Activ

încheiat la 31

Denumirea Conturilor

SUMELE

L e i

Cassa......................................................... Încălzit şi luminat.....................................

Mobilier

............................. • . . . .

Efecte publice............................................

Internatul liceului........................................

Aparate la laboratoare............................

Banca Kirmaier <& ct. mărci germane . .

Diverşi debitori ........................................

B.

15115 50 42500 25237 75 25000 1173 75 268 30000 184471 70

323766 70

151

N|UL Pasiv

August 1923.

Denumirea Conturilor

SUMELE

Lei

I. Popovici...............................................

Fond pentru Laborat. Fisico-chimice . . „ „ „ Ştiutele Naturale . „ „ Refacerea salei de gimnastică „ „ Excursiuni............................

Soc. an. Economia din Focşani ct. împrumut Fondul comitetului...................................

1 B.

2330 30000 10000 15852 15 168484 05 44500 52600 50

323766 70

Contabil, Pantelimon Nicolau

152

Comitetul Şcolar a! Liceului

Contul de Venituri La 31 WfiMiTORi L <• i

înscrierea şi frecuentarea elevilor particulari Venitul claselor budgetare Venitul claselor exlra budgetare Donaţiuni Venilul dela liceul de fete Venituri neprevăzute Taxe de examen şi corigentă' Diferenţe laxe de examen Venitul cinematografului Carnete de identitate Gestiunea internatului liceului Fond pentru biblioteca liceului Dificit luat din fondul comitetului

j B.

38285 — 91700 — 155400 — 842411— 40000 — 25781 50 106660 — 89095 — 3343 50 650 68 90 1750 87682 15

►

Total lei . .

724657 05

i

153

„UNIRE A“ din Focşani

şi Cheltueli August 1923.

CHELTUELI L e i

Cheltueli cu întreţinerea localului Cheltueli de cancelarie Încălzit şi iluminat Ajutor pentru elevi săraci Cheltueli la laboratoare Cheltueli neprevăzute Cheltueli cu cinematograful cu orchestra liceului „ biblioteca extra-budgetare Plata prof. claselor pârtie, şi absolvire Plata prof. p-tru exam. lucrări practice Plate prof. pentru Banca Naţională comitetului Plata personalului a servitorilor Plata suplimentară Materiale Cheltueli cu excursiile Premii şcolare Anuarul liceului

209382 70 11390 60 91830 735 85 1694 1568980 756 20 1150 581850 127090 166075 ,1850 4 55 52614 — 19862 10 530 50 484 3699 35

Total lei . .

14000 724657

Contabil, Pantelimon Florescu

,1

/

i

:

' *