Licenţiat al Facultăţii de Filologie, secţia de jurnalism, a Universităţii de Stat din Chişinău, Vlad Pohilă s-a impus ca ziarist, traducător, lingvist, redactor de carte. Este autorul unor cărţi ce au contribuit la cultivarea şi promovarea limbii române în condiţiile specifice ale Basarabiei: Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc (1988), Să citim, să scriem cu litere latine (1989), Grafia latină pentru toţi (1999), Mic dicţionar de nume proprii străine (1998); este unul dintre autorii Dicţionarului de greşeli (1998). În 2008 publică volumul de eseuri Şi totuşi, limba română. A tradus mai multe lucrări de artă – din limba rusă; iar romane, povestiri şi poezii – din rusă, polonă, bulgară, cehă, franceză, lituaniană etc. Redactor şi autor la numeroase lucrări de referinţă: dicţionare, enciclopedii, calendare, ghiduri. Ca publicist, a excelat prin abordarea tematicii culturale, colaborînd cu numeroase ziare şi reviste româneşti de la Chişinău, Bucureşti, Iaşi, din Canada, Franţa, Germania, SUA etc. Din 2002 este redactor-şef al revistei de biblioteconomie și ştiinţe ale informării BiblioPolis, editată de Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1990), a fost distins cu Ordinul Republicii (2010).
Biblioteca Municipală B.P. HASDEU calea ta spre cunoaștere!
135 ani Vlad POHILĂ
ARTA DE A PASIONA CITITORII (Editoriale din revista BiblioPolis 2002-2012)
* * *
„ [...] Meritul lui Vlad Pohilă este de a fi adunat în jurul revistei BiblioPolis oameni de cultură, de a o menţine calitativă, interesantă, diversă şi solicitată. Alături de acest avantaj, noi, toţi cei de la BM, avem sprijin, îndemn, pildă, să scriem, să împărtăşim lumii preocupările noastre. Nu oboseşte să-i înveţe pe alţii, să-i îndemne să scrie, să-i ajute să scrie, să-i felicite şi să-i laude pentru că au scris. Cîţi bibliotecari au îndrăznit să scrie? Câţi bibliotecari au scris? Aproape toţi. Şi iarăşi este meritul lui Vlad. Oamenii anevoie vorbesc bine despre alţii. Însă nu la Vlad Pohilă se referă aceste cuvinte... Mai ales cînd oamenii sînt de calitate, de seamă; cînd sînt colegii lui de breaslă, de muncă, de idei – scrie şi se bucură că i-a pus în evidenţă, că le-a făcut publice succesele, că le-a adăugat valoare...” Conf. univ. dr. Lidia KULIKOVSKI
CHIŞINĂU 2012