INTRODUCERE Consider că am învățat multe lucruri noi în cadrul acestor discipline. Ideile au apărut într-un flux constant. Cu toate că am avut mai multe direcții de orientare, întreg procesul s-a armonizat în momentul în care am găsit simbolul care se potrivește cel mai bine cu starea mea afectivă actuală și simt că îmi oferă un mediu de exprimare valid și plin de posibilități pentru actuale și viitoare lucrări. Traseul a fost unul răspândit în cât mai multe zone, cantitatea de informație a avut un volum ridicat. Așadar, vă prezit mai departe traseul meu, cu “suișuri și coborâșuri” prin această temă vastă.
Structura compozițională în comunicarea cu privitorul operei de artă Structura compozițională reprezintă structurarea elementelor componente a unei lucrări de artă prin intermediul alegerilor de organizare a formelor, acestea sunt gândite și asumate de către autor. Acest lucru vizează evidențierea conceptului din spatele lucrării în cauză prin diferite mijloace de aranjare si amplasare, care provoacă un impact vizual ridicat și facilitează o comunicare cât mai eficientă cu privitorul. În arta modernă și cea contemporană, majoritatea artiștilor se folosesc în moduri cât mai creative și inedite de structuri compoziționale care creează un impact vizual puternic, includ privitorul în lucrare, evidențiază și susțin mesajul pe care vor să îl transmită.
Compoziția deschisă și compoziția închisă
Ai Weiwei “20 Chairs From the Qing Dynasty”
(Indianapolis Museum of Art)
Ai Weiwei “Bang” (Venice Art Biennale 2013)
Avem două exemple ale aceluiași autor. Ambele au ca punct de pornire acelaș tip de modul, un scaun antic din dinastia Qing. Obiect găsit în fiecare gospodărie din China, care se păstrează și transmite mai departe din generație în generație, așadar, obiect simbolic al culturii native a artistului. Fiecare scaun în parte poate fi intrepretat ca metaforă drept un individ. Prima abordare (“Bang”): Această compoziție deschisă transmite privitorului ideea de împrăștiere, haos, aglomerație prin așezările în diferite direcții pe diagonală, spirale, obiectele întrepătrunse, ritmul aleator, etc. Compoziția este extrem de dinamică, iar utilizarea spațiului este ingenioasă. Această lucrare face referire la creșterea excesivă a natalității din orașele care sunt deja suprapopulate sau se poate interpreta ca o metaforă în care fiecare ,,scaun’’ reprezintă un individ și relația sa cu un sistem opresiv. A doua abordare (“20 Chairs From the Qing Dynasty”): Această abordare este ceva mai liniștită în contrast cu prima. Aranjarea acestor obiecte într-o compoziție închisă schimbă complet atmosfera, impresia și mesajul față de ce am văzut în varianta 1. Obiectele ne ghidează privirea spre centrul compoziției (centrul de interes). Apare ideea de adunare, apropiere în loc de expansiunea și împrăștierea din prima abordare. Ne transmite ideea de conexiune, apropiere, unitate, liniște și armonie. Această lucrare este interpretată drept un omagiu, ,,o invocare frumoasă asupra oamenilor din trecut‘’. CONCLUZIE: STRUCTURA COMPOZIȚIONALĂ AFECTEAZĂ ÎN MOD DIRECT ATMOSFERA, IMPRESIA, MESAJUL LUCRĂRII ȘI E MIJLOCUL PRINCIPAL DE COMUNICARE CU PRIVITORUL.
LINIILE DIAGONALE Utilizarea liniilor de forță care fac ceva să se citească drept ascendent sau descendent au un rol important în comunicarea dintre artist și privitor. Ele conferă dinamism, ne orientează privirea și ne pot transmite direct, prin simpla lor înclinație dacă lucrarea ne trimite cu gândul la ceva într-un proces de înălțare sau cădere. Stări de bucurie, forță sau angoasă și oboseală.
Jhonson Tsang “Kiss of Eternity”
Fredrik Raddum “ ‘Hacienda Paradise” Surse: https://www.designboom.com/art/ai-weiwei-bang-installation-at-venice-art-biennale-2013/ https://www.theguardian.com/artanddesign/2015/sep/20/ai-weiwei-royal-academy-bicycles-world-goes-pop-review https://mymodernmet.com/bronze-sculptures-fredrik-raddum/
STATEMENT The Origin of Love Sursele principale de inspirație pentru proiectul meu sunt reprezentate de atmosfera și formele apartenente culturii Gumelnița-Karanovo. Așadar, am ales ca punct de pornire în documentarea mea, imaginea unei zeițe de fertilitate identificată cu această cultură. Am ajuns la încercarea de a o valorifica și contemporaneiza prin asocierea acesteia cu simbolul inimii (considerată drept sediu al sentimentelor umane; centru și simbol al vieții sufletești). Renunțarea la hieratismul abordat în antichitate și abordarea personajului într-o perspectivă ludică, expresivă are ca scop principal stârnirea unei empatii a privitorului față de ceea ce oamenii considerau cu mult înaintea noastră drept divin (de neatins, distant de ei). Iubirea este ilustrată drept temă principală, dar aici nu ne referim la iubirea romantică, ci la cea față de sine, rezultată prin echilibrul interior, autocunoaștere și acceptarea faptului că perfecțiunea, oricât de dezirabilă ar fi, este ceva intangibil. Așadar, am pornit de la premisa care ar spune faptul că originea iubirii constă în iubirea față de sine. Reprezint acest argument prin utiliarea unui singur personaj, prezentat în mai multe ipostaze diferite (haioase, ludice, intime). Susțin logica premisei argumentând faptul că fiecare persoană trebuie să reușească menținerea unui echilibru interior pentru a facilita o bună funcționare a relațiilor interumane care vor conduce într-un final și în zonele de iubire romantică, familială, prietenie etc. Dar, acest lucru va avea mereu la origine persoana în cauză și starea sa interioară, stabilizată prin dezvoltarea atașamentelor sigure, firea empatică și capacitatea de a comunica într-un mod cât mai explicit cu oamenii din jur, pentru a ajunge la o înțelegere reciprocă unde ar putea apărea un substrat cu adevărat profund. Al doilea element de pornire ales din cultura Gumelnița este “Vasul Îndrăgostiților”. Element care ne trimite tot la tema aleasă. Acesta a fost inspirația pentru abordarea soclului lucrării. Alegerea de a utiliza un singur personaj, prezentat în diferite ipostaze, în loc de perechea predefinită de îndrăgostiți, subliniază conceptul prezentat mai sus. Îmi doresc ca privitorul să se identifice cu figura din lucrare, să empatizeze cu ea, să o iubească (așa caragioasă cum e), mai apoi să se iubească pe sine (până și în momentele în care e cel mai carghios). Oricât de aiurite, tragice, rușinoase ar putea fi ipostazele în care viața îl va aduce, acesta ar trebui să își amintească faptul că lucrurile nu au fost, nu sunt și nu vor fi astfel mereu. Așadar, seriozitatea exagerată față de aceste lucruri nu va fi de fiecare dată răspunsul. De cele mai multe ori, lucrurile de acest fel nici măcar nu au un răspuns. Cel mai important este ca fiecare dintre noi să găsească plăcere în orice lucru pe care îl face, iar dacă asta nu se dovedește posibil uneori, atunci să descopere acel personaj comic, ludic din interiorul său, care în loc să găsească fiecare situație drept tragică și finală, va căuta motive pentru continuarea uriașei “glume existențiale” din care face parte. Astfel, se va înveseli și pe el și îi va înveseli și pe ceilalți oameni din jurul său.
Bibliografie, Creatie de obiect Academia Română, Istoria Romaniei, vol. I, Ed. Academiei Republicii Populare Române, 1960. Bencze, Ünige, “Date preliminare privitoare la ceramica ştampilată din Transilvania. Secolele XIV- XVI”, Vasaria Medieva Complexul muzeal Bistriţa Năsăud, Accent, 2008. Berger, René, Mutuaţia Semnelor, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1978. Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Ed. Univers, Bucureşti, 1995. Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri, Ed. Artemis, 1994. Chrzanovski, Laurent, De la primele scrieri la multimedia. O scurtă istorie a comunicării şi mai mult, 2010. Crişan, Ion, Horaţiu, Ceramica daco-getică. Cu privire specială la Transilvania, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică, 1969. Crişan, Ion, Horaţiu, Civilizaţia geto-dacilor, Ed. Dacica, 2008. Crişan, Ion, Horaţiu, Spiritualitatea geto-dacilor, Repere istorice, Bucureşti,1986. Densuşieanu, Nicolae, Dacia preistorică, Bucureşti, Ed. Arhetip, 2002. Dicţionar de artă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1995. Dumitrescu, Vladimir, Arta preistorică în România, Ed.Meridiane, Bucureşti, 1974. Dumitrescu, Vladimir, Arta neolitică în România, Bucureşti,1968. Eco, Umberto, O teorie a semioticii, Ed. Meridiane, București, 2003. Eliade, Mircea, Istoria credinţelor şi ideilor religioase, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000. Florea, Gelu, Ceramica pictată. Artă, meşteşug şi societate în Dacia preromană (sec. I a. Chr. - I p. Chr.), Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj, 1998. Guţă, Adrian, Generaţia’80 în artele vizuale, Ed. Paralela 45, 2009. Gimbutas, Marija, Civilizaţie şi cultură, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1989. Grec, Ioan Marius, “Decebalus per Scorilo sau despre cultul strămoşilor în perioada statului dac din timpul lui Decebal”, în vol. Daci şi romani, Ed. Vasile Goldiş University Press, Arad 2006. Isac, Dan, Gestempelte Keramik aus den römichen Kastellen von Gilău und Căşeiu, Contribuţii la cunoaşterea vieţii materiale a soldatului roman în provinciile dacice, Cluj-Napoca, 1997. Marcu Istrate, Daniela, Cahle din Transilvania şi Banat de la începuturi până la 1700, Cluj-Napoca, 2004. Jakab, Noémi,“Susţinere diplomă licenţă”, Cluj-Napoca, 2001. Liiceanu, Gabriel, Încercare în politropia omului şi a culturii, Cartea Românească,1981. Mackaz, James, Antiques at a glance, Ceramics, Londra, 2002. Măndescu, Dragoş , Cetăţeni, staţiunea geto-dacică de pe valea Dâmboviţei superioare, Ed. Istros, Brăila 2006. Neagu, Lucia,CERAMICA meșteșug,artă, știință, Monitorul oficial,Editură și Tipografie, București, 2020. Sales Meyer, Franz, Ornamnetica, Ed.Meridiane, Bucureşti,1988. Andrei Rusu, Adrian,”Blidul şi cronica. Despre vesela ceramică medievală din România”, Vasaria Medievalia Complexul muzeal Bistriţa Năsăud, Accent, 2008. Rusu-Bolindeţ,Viorica, Ceramica romană de la Napoca, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2007. Rădulescu, Gabriela,Ceramica medievală timpurie descoperită ăn aşezarea de la Şieu Odorhei, jud. Bistriţa Năsăud., Vasaria Medievalia, Complexul muzeal Bistriţa Năsăud, Accent 2008. Sanie, Silviu, Din isotria culturii şi religiei geto-dacice, Iaşi, 1996. Simion, Victor, Imagine şi Legendă, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1983. Slătineanu, Barbu, Ceramica feudală românească şi originile ei, Editura de stat pentru literatură şi artă, 1958. Slătineanu, Barbu, Ceramica Românească, Fundaţia pentru Literatură şi Artă “Regele Carol al II- lea”, Bucureşti, 1938. Szőcs, Péter Levente, „Vase ceramice din secolele XVI-XVII în oglinda documentelor scrise şi izvoarelor arheologice”, Vasaria Medievalia Complexul muzeal Bistriţa Năsăud, Accent 2008. Welch, Adam, “The ceramic Sphere Newer Ceramics Cristicism and the Expanding Field”, Ceramics: Art and Perception nr. 77., 2009. Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, Ed. Academiei RSR, 1985. http://arheologie.ulbsibiu.ro/publicatii/cursuri/tiplic/1evul%20mediu.htm. http://www.artline.ro/Minimalism-16814-1-n.html. http://the-artists.org/artist/Jim-Melchert. http://www.bearnes.co.uk/articles/2009/01/02/troika-pottery-st-ives-newlyn-cornwall.aspx. http://cimec.wordpress.com/2008/10/28/sibiu-ceramica-si-broderie-saseasca-expozitie-la-casa-artelor. http://www.cimec.ro/Muzee/EtnoArheologie/rezumate/VioRusu.htm. http://cimec.wordpress.com/2010/02/15/caracal-muzeul-romanatiului-obiectul-lunii- februarie-2010/. http://www.cimec.ro/Arheologie/gumelnita/5plastica/plastica.htm; Sursă imagini. http://clasate.cimec.ro/Detaliu.asp?k=A5B834370EAC4F4CB3E1CCD7CFB3BDC3. http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=0613CFFD109446ADA87199671B0FE0FA. http://www.cultura.ro/Event.aspx?Loco=true&ID=1020S, Sursă imagine. http://www.dacii.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=380. http://www.designboom.com/weblog/cat/10/view/8279/brendan-lee-satish-tang-manga ormolu.html. http://www.decotomodern.co.uk/rare-troika-t4201-wall-pocket-vase-by-alison-brigden-501-p.asp. http://ethernal-jellyfish.blogspot.com/2009/11/china-in-art.html. http://www.europeanvirtualmuseum.net/virtual_museum/prototipo_ro.asp?Type=2&Number=RO&lingua=ro. http://www.lawrenceartscenter.com/Ceramics/Bottles-2008/index.html. http://www.leedy-voulkos.com/jl/public/aabinfo.htm.
http://www.macluj.ro/expozitii_temporare/Index.html. http://www.mariatenkortenaar.com. http://www.mdjcalarasi.ro/SITURI/Sultana/tabid/164/currentstrip/4/Default.aspx. http://www.muzeulastra.ro/sigerus/index.php?option=com_rsgallery2&page=inline&Itemid=99&id=272&catid=7&limitstart=11, Sursă imagini ev mediu. http://www.muzeul-etnografic.ro/expozitia-permanenta/mestesugurile.php. http://www.muzee.org/romania/ro/noutati/karla-rosca-horst-klush-ceramica-de-breasla-habana-si-manufacturiera-din-transilvania.html. http://www.nicolecherubini.com/artistInfo/downloads/downloads/CA&P_09.pdf. http://www.nytimes.com/1999/03/05/arts/art-review-picasso-s-ceramics-seriously-casual.html?pagewanted=2. http://www.nytimes.com/slideshow/2009/11/25/science/112409_ARCH_25.html, Sursă imagine. http://www.observatorcultural.ro/index.html/articles|details?articleID=24285. http://www.paulkotula.com/artists/melchert/works.html, sursă imagini. http://www.pippindrysdale.com/,articol. http://prehistoire.e-monsite.com/rubrique,epoca-bronzului-i,1111882.html. http://www.romanianhistoryandculture.com/thedanubianculture.htm#632103612. http://slowmuse.wordpress.com/category/antiquities/, Sursă imagine. http://slowmuse.wordpress.com/2009/12/page/2/; Sursă imagini. http://soltdm.com/langtdm/thes/d/DPS.html. http://www.tfaoi.com/aa/2aa/2aa310.html. http://theartblog.org/2009/02/dirt-on-delight-at-the-ica-for-ceramics-monthly-part-1/. http://www.vallauris-golfe-juan.fr/Pablo-Picasso.html. http://fr.wikipedia.org/wiki/C%C3%A9ramique_Tro%C3%AFka. http://en.wikipedia.org/wiki/Peter_Voulkos. http://ro.wikipedia.org/wiki/Minimalism. http://fr.wikipedia.org/wiki/Picasso_%C3%A0_Vallauris. https://www.slowmuse.com/2009/12/02/gimbutas-old-europe/ (sursa imagini Cucuteni) https://www.slowmuse.com/2009/12/02/gimbutas-old-europe/ (sursa imagini Moche) https://www.metmuseum.org/toah/hd/hand/hd_hand.htm (sursa imagini dinastia Han) https://www.randafricanart.com/Bakongo_Nkondi_figure.html (sursa imagini arta africana) https://johnsontsang.wordpress.com/ (sursa imagini Tsang)
CUPRINS Introducere.........................1 1. Documentare fotografică A)Arhiva personală....................3 B)Documentare online.............11 2.Artiști........................................15 3.Schițe/Asocieri.........................18 4.Structura Compozițională........23 5.Schițe în lut..............................25 6.INIMA.......................................27 7.Machete...................................31 8.Inimă-microcip.........................51 9.Machete biscuitate....................53 10.Miniatură......................54 11.Schiță soclu...................55 12.Modelaj.......................56 13.Negative.....................57 14.Variante de culoare.........58 15.Lucrarea modelată pentru ardere...59 16.Statement și titlu...........63 17.Angobare........64 18.Bibliografie..............65