Practici in predarea muzicii prin Arte și TIC - experiment pedagogic

Aurelia Berușcă Practici în predarea Muzicii prin Arte și TIC – Experiment pedagogic

Îndrumător destinat profesorilor pentru învățământ primar București, 2017 ISBN 978-973-0-24999-6

INTRODUCERE De ce Muzica? Care este valoarea și importanța muzicii în educarea integrală a elevilor? Filozofi și gânditori au abordat aceste întrebări încă din vremuri ancestrale, reflectând asupra valorilor intrinseci și extrinseci ale muzicii. Investigări recente în diverse domenii educative au căutat răspunsuri la aceste întrebări demonstrând importanța muzicii în curriculum. Această lucrare evindențiază educația muzicală ca o alternativă metodologică în școală, fundamentată de rezultatele cercetării care demonstrează impactul educației muzicale în dezvoltarea cognitivă, socială, fizică și emoțională a elevilor. O relevanță specială o are muzica ca mediu pentru dezvoltarea competențelor generale cum ar fi: creativitatea, autoexprimarea, gândirea critică, rezolvarea de probleme, disciplina și munca în echipă, ca și efectul pozitiv pe care îl are în alte arii curriculare. Luând în considerare aceste beneficii, este important să cunoaștem și să creștem furnizarea și accesul la o educație muzicală de calitate, care favorizează o dezvoltare mai cuprinzătoare a copiilor și tinerilor.

Apropierea copilului de artă reprezintă atât un scop al educaţiei cât şi transformarea artei în mijloc de formare şi modelare a personalităţii sale.

Pătrunderea şi cunoaşterea artei (a gusta, a aprecia, a crea) este singura cale de transformare a acestui corolar al activităţii umane într-o forţă capabilă să înaripeze spiritele, să nuanţeze sentimentele, să impulsioneze acţiunile.

Analiza psihologică a modului în care copilul se apropie de artă apare aşadar şi ca un proces de analiză a măsurii în care arta devine una din cele mai active căi de acces spre psihicul copilului, sporind coeficientul de recepţie a influenţelor ce se exercită asupra personalităţii sale.

Pledoaria pentru o educaţie artistică nu înseamnă nici ignorarea esteticului, nici absolutizarea artisticului, ci o afirmare şi o recunoaştere a

1

interdependenţei dintre ele, a relaţiei lor cu alte componente educaţionale, o reabilitare a celei dintâi.

Examinarea problemei din unghiul de vedere psiho-pedagogic este de natură să sublinieze nu numai sarcina şcolii şi a celorlalţi factori educativi în această direcţie, ci mai ales posibilităţile uriaşe de care dispune educaţia artistică în dezvoltarea proceselor şi capacităţilor psihice ale copiilor şi a tuturor laturilor personalităţii lor, dar şi pentru a-l apropia pe om de valorile culturale ale omenirii, de recunoaştere a acestor valori, de implicare activă în creaţia artistică.

2

CAPITOLUL I

DE CE MUZICA? I.1. Impactul educației muzicale în dezvoltarea integrală a elevilor Educaţia prin mijloace artistice, legată de atitudinea emoţională faţă de cele percepute, dă o cunoaştere realistă asupra lumii. Cunoaşterea lumii prin imagini artistice muzicale, îmbogăţeşte personalitatea copilului şi contribuie la dezvoltarea lui multilaterală. Muzica este mai productivă decât alte ştiinţe şi arte în declanşarea stărilor afective, a sentimentelor care îl fac pe om să vibreze în faţa marilor probleme ale vieţii şi a unor manifestări morale. Ea este mobilizatoare şi susţinătoare a actelor de voinţă şi de caracter, este sensibilizatoare pentru ascuţimea simţului moral şi este suport al exerciţiilor pentru formarea unor deprinderi şi obişnuinţe de comportament moral, patriotic şi revoluţionar.

Arta, în general, şi muzica, în special, din mijloc de formare intelectuală a copilului devine şi etalon, unitate de măsură a capacităţii acestuia. Se ştie că arta, datorită forţei de înrâurire şi valenţelor ei pluridimensionale, a fost folosită, din cele mai vechi timpuri, ca mijloc educativ. Limbajul artelor afectează, întrun mod sau altul, direct sau indirect, întreaga personalitate a individului. Se poate spune că arta muzicală contribuie la dezvoltarea celor opt inteligenţe ale omului (după Gardner) nu numai a inteligenţei muzicale. Arta, frumosul din natură şi din viaţa socială impresionează şi înnobilează sufletul omenesc, înviorându-l, determinând adânci meditaţii, producând îmbogăţirea vieţii şi luarea unor atitudini superioare.

Educaţia muzicală, componentă de bază a educaţiei artistice, disciplină inclusă în aria curriculară “Arte”, dispune de valenţe formative multiple, vizând,

3

aşa cum am arătat mai sus, toate resorturile personalităţii umane, atât pe cele afective cât şi pe cele psihomotrice şi intelectuale.

Ce înseamnă muzica pentru noi? Ce ne aduce? Cum o apreciem?

Fiecare dintre noi ar putea da răspunsuri diferite la aceste întrebări, dar sigur vom ajunge la un punct comun: muzica este importantă, face parte din viața noastră și ne îmbogățește sentimentele. O știm pentru că o trăim și ne bucurăm de ea în fiecare zi. Însă, dacă ne concentrăm pe muzică în sensul de disciplină de învățământ, oare știm ce putere are muzica pentru educație?

Lumea muzicii este mare și acoperă subiecte nenumărate, probleme și abordări care fac din muzică un izvor de cunoștințe interesante. Muzica este plină de calități educaționale de care trebuie să profităm la toate nivelurile. Iată care sunt aceste posibilități educaționale ale muzicii:

4

I.2. Ce învățăm în ora de muzică?

Evident, în ora de muzică învățăm conținuturi muzicale despre diferite teme: genuri muzicale, instrumente, voce, elemente de limbaj muzical, sunet etc. predate cu o multitudine de materiale didactice și activități educative. De asemenea, învățăm să cântăm la instrumente, să ținem ritmul cântecelor, să intonăm melodii, să ascultăm activ piese muzicale clasice sau actuale, să analizăm opere muzicale etc. Alt aspect important este că muzica oferă elevilor noi căi de exprimare și învățare, crește creativitatea și contribuie la dezvoltarea competențelor de bază. Mai mult decât atât, în lecția de muzică:  Învățăm limba română și limbi străine – prin intermediul cântecelor cu text, copiii își îmbogățesc vocabularul: își însușesc cuvinte noi, expresii artistice, învață să pronunțe cuvintele cu dicție corectă în timpul cântatului, despart corect în silabe cuvintele limbii române. De asemenea, pot învăța limbi străine dacă abordăm cântece pentru copii din alte țări: în special engleză și franceză (limbile străine studiate de copii în ciclul primar), dar și spaniolă, italiană, germană etc.

Copiii adoră cântecele ascultate la radio sau pe internet și ar fi păcat să nu profităm de această înclinare a copiilor către limbile străine sugerându-le diferite cântece străine introduse în lecțiile de muzică cu diferite ocazii sau cântece diverse pentru copii. Iată câteva exemple: 

Crăciunul oferă copiilor cântece tradiționale în engleză (I wish you

a Merry Christmas, O, Holly Night, Jingle Bells și Jingle Bells Rock, Santa Claus is coming to town, Twinkle, Twinkle little Star etc.), franceză (Petit Papa Noël), spaniolă (Feliz Navidad), germană (O Tannenbaum), italiană etc. 

Anotimpuri – engleză (I Like the Flowers, Seasons song,

Snowflakes Snowflakes, Little Snowflake, Spring is here, Autumn Leaves Are

5

Falling Down etc.), franceză (Alouette, gentille alouette), spaniolă (Las estaciones) 

Cântece pentru copii – engleză (Five Little Ducks, Head,

Shoulders, Knees & Toes, My Bonnie Lies over the Ocean Song), franceză (Au clair de la lune, Frère Jacques, À la claire fontaine), spaniolă (Pin Pon es un muñeco, Juguemos en el bosque, Sol Solecito Luna Lunera, Los Lunnis Nos Vamos A La Cama, Miliki - Mi Familia ), italiană (Zecchino d'Oro - Volevo un gatto nero, VEO VEO, Toto Cutugno Insieme) etc.  Învățăm Arte vizuale – Unul din marile atuuri ale muzicii, este de a fi descriptivă. În afară de exprimarea sentimentelor și emoțiilor, muzica a urmărit descrierea vizuală. Muzica este foarte legată de imaginile vizuale, în special datorită mediilor de comunicare și cinematografului. În ora de muzica este, de asemenea, interesant să dezvoltăm acele instrumente de construcție imaginativă pentru a spori imaginația și creativitatea, unind elementele fundamentale de muzică și de desen.  Învățăm educația fizică – unul din obiectivele educației muzicale este exprimarea prin intermediul mișcărilor corporale. Acestea se educă prin dans, coregrafii, percuție corporală, cântece cu mișcări sugerate de text, jocuri muzicale. Coordonarea corporală unită cu muzica este fundamentală pentru dezvoltarea psihomotricității copilului. În plus, prin relaționarea cu mișcarea, în ora de muzică se educă respirația care, deși este orientată spre cântare, este fundamentală pentru grija față de propriul corp.  Învățăm tehnologia informatică – Muzica este disciplina care s-a adaptat noilor tehnologii cu rapiditate și eficiență. Avem programe și instrumente TIC pentru a crea cele mai bune materiale multimedia după cum este necesar pentru a vedea, auzi și aprecia muzica în întregul său potențial. Elevii vin în contact cu noua tehnologie, folosind instrumente Web 2.0: bloguri, aplicații 2.0, clase 6

virtuale, rețele sociale, etc. creând o comunitate educațională la zi cu noi metode și abordări de predare.  Învățăm matematica - Muzică și matematică au mers întotdeauna mână în mână. Primii pași ai învățării limbajului musical trec prin a afla durata sunetelor, semne de prelungire, măsuri etc. Elevul este în contact cu matematica, din momentul în care cunoaște notele muzicale și începe să interpreteze ritmuri să citească și să creeze în limbaj muzical, fundamentele compoziției fiind combinate în formă matematică.  Învățăm despre valori – Între conținuturile și obiectivele educației muzicale se află și educarea altor valori importante pentru formarea elevilor noștri. Respectul, autocunoașterea, interculturalitatea muzicală, utilizarea responsabilă a internetului, grija față de voce și auz etc. sunt valori care se reflectă constant de-a lungul orelor de muzică, în activitățile cu elevii. Muzica este capabilă de a exprima toate tipurile de senzații dincolo de conținuturi evidente. De aceea, găsim în muzică o aliată perfectă în campaniile de conștientizare a elevilor asupra temelor ca pacea, abuzul, tolaranța, grija față de mediu etc.  Dezvoltăm abilitățile – În timpul orelor de muzică, în afară de a învăța conținuturi specifice și nespecifice disciplinei, se dezvoltă capacități și competențe fundamentale pentru dezvoltarea învățării elevilor: a asculta, a scrie, a citi, a exprima păreri, a dezbate, a înregistra audio/video, a edita partituri, a analiza opere muzicale, a sintetiza idei, a reflecta, a colabora, a dialoga, a împărtăși. Se formează capacitatea de a crea, responsabilitatea, autonomia fără a pierde din vedere plăcerea pe care ne-o oferă muzica.

I.3. Folosirea instrumentelor și a TIC în dezvoltarea deprinderilor muzicale În realizarea educaţiei muzicale s-a dovedit faptul că instrumentul sau pseudo-instrumentul muzical constituie un valoros mijloc de stimulare şi 7

muzicalizare a copiilor, inclusiv a celor mai puţin dotaţi din punct de vedere muzical. Introducerea instrumentelor în educaţia muzicală, încă din clasele I-IV în şcoala generală, nu înseamnă practicarea cântarii instrumentale ca scop în sine, ci doar o modalitate de înfăptuire, pe căi cât mai plăcute şi mai eficiente a muzicalizării copilului, de a realiza astfel obiectivele prevăzute de programa şcolară.

Practicarea cântarii instrumentale se poate realiza numai în ore de educaţie muzicală propuse ca opţionale pentru copiii care doresc acest lucru, sau pentru cei care vor să studieze teoria muzicală mai serios decât o pot face doar în lecţiile de educaţie muzicală.

Folosirea instrumentelor muzicale în lecţiile de educaţie muzicală prezintă avantaje între numeroasele modalităţi de muzicalizare a copiilor: -

cântarea instrumentală oferă un vast câmp de activitate artistică la care pot

participa toţi copiii, inclusiv cei cu auzul şi vocea mai slab dezvoltate din punct de vedere muzical; -

cântarea

instrumentală

îmbogăţeşte

considerabil

conţinutul

şi

forma activităţilor muzicale, oferind variate posibilităţi de exprimare a elementelor limbajului muzical; -

instrumentele muzicale creează o varietate de metode în desfăşurarea

lecţiilor de educaţie muzicală, prevenind monotonia; -

cântarea instrumentală constituie un valoros mijloc de conştientizare a

elementelor de limbaj muzical de natura ritmică, melodică şi armonică, prin care se stimulează gândirea copiilor atât în reproducerea melodiilor din cântece cât şi în creaţia muzicală, realizată sub formă de improvizaţii spontane; -

acompaniamentele

instrumentale

sporesc

considerabil

latura

spectaculoasă a activităţilor muzicale, dând mari satisfacţii estetice, atât micuţilor interpreţi angajaţi în mânuirea cât mai artistică a instrumentelor 8

respective, cât şi a celor care cântă vocal şi simt frumuseţea acompaniamentului instrumental; -

cântarea instrumentală sporeşte randamentul activităţilor muzicale, atât

sub aspect cântitativ cât şi sub aspect calitativ, deoarece altele sunt rezultatele artistice obţinute în interpretarea cântecelor sau a unor fragmente din creaţiile marilor compozitori studiaţi. În desfăşurarea activităţilor muzicale, instrumentele şi jucăriile muzicale îşi găsesc aplicarea în forme specifice în funcţie de deprinderile muzicale care se formează.

Astfel, în formarea deprinderilor ritmice se utilizeaza cu precădere instrumente de percuţie sau jucării muzicale cum ar fi: tobiţa, trianglul, ciocanul muzical, clopoţeii, beţele, cutiuţele cu boabe de orez sau nisip, talgerele, tamburinele etc. În activităţile destinate formării deprinderilor melodice se folosesc instrumente melodice sau pseudo-instrumente cum ar fi: pianul, triola, fluierul, clavieta, acordeonul, orga electronică, block-flöte, xilofon etc.

Pentru formarea deprinderilor armonico polifonice se recomandă folosirea instrumentelor muzicale de acompaniament al cântarii vocale în toate formele de interpretare

armonico-polifonică:

pianul,

orga

electronica,

acordeonul,

instrumentele de suflat şi de percuţie.

Dacă instrumentul este bine stăpânit de elevi, ca urmare a studierii lui în orele de opţional, el poate fi folosit cu mult succes şi în lecţiile de educaţie muzicală obişnuite pentru a ajuta şi pe ceilalti copii să-şi formeze toate deprinderile muzicale. Lucrul cu toată clasa, dar în care fiecare elev sau grup de elevi are alta sarcina în desfăşurarea lecţiei sau în interpretarea unui cântec, se poate considera o activitate difereţiată cu elevii, în care se pune accent pe forme multiple de inteligenţă. Predarea diferenţiată capătă, în lecţiile de educaţie muzicală şi mai ales în cele de opţionale la aceasta disciplina, un caracter mult mai activ, mai evident, deoarece pregatirea artistica-muzicală a copiilor se poate 9

face în funcţie de aptitudinile fiecăruia şi de gradul de dezvoltare a deprinderilor lor muzicale.

Urmărind formarea deprinderilor instrumentale se realizează mai uşor obiectivele educaţiei muzicale specifice fiecarei etape în parte: etapa prenotaţiei şi etapa scris-cititului muzical. Deprinderile nu se dezvoltă independent una faţă de cealaltă, ci în acelaşi timp, chiar dacă una din ele primează într-o oră.

Deprinderea de a asculta muzica Formarea acestor deprinderi presupune un proces cu patru etape: ascultare, reproducere, recunoaştere şi înţelegere a muzicii. Astfel, elevul trece de la stadiul de a auzi la cel de a asculta şi conştientiza (a înţelege).

La început, ascultarea muzicii are un caracter pasiv, de divertisment, pentru ca, treptat, să se treacă la ascultarea conştientă care are un rol hotărâtor în dezvoltarea gustului estetic. Ascultarea este strâns legată de atenţia auditivă şi determină toate fenomenele gândirii logice a copiilor, cu privire la perceperea elementelor sonore. În primele clase primare (pregătitoare, clasa I și a II-a) audierea muzicii clasice poate fi însoțită de vizionarea unor scurte filmulețe de desene animate, create special pe YouTube pentru audițiile muzicale pentru copii. Urmărind filmul, corelat cu muzica de pe fundal, copiii sunt atrași de imagine, dar își canalizează atenția și asupra muzicii.

Exemple în acest sens pot fi următoarele video: Audiție muzicală – „Toamna” de A. Vivaldi Pentru acest moment al lecției, putem crea o pagină pe Tabla Smart în care să inserăm

atât

o

imagine

de

toamnă

un

link

către

Youtube

(https://www.youtube.com/watch?v=Q8AN0jWNrJA),

cât

și

fotografía

compozitorului.

10

cu

Facem o scurtă prezentare a bigrafiei lui Vivaldi sau le prezentăm un scurt film biografic

(link

către

Youtube

creat

pe

fotografía

lui

Vivaldi:

https://www.youtube.com/watch?v=O-SjuuIJBl8)

Înainte de a începe audierea piesei, le explicăm copiilor ce au de făcut pe durata derulării audiției. Cerințele sunt scrise și pe tablă pentru a fi urmărite de elevi.

Melodia va fi reluată pentru ca elevii să aibă suport muzical în timp ce desenează.

Se poate proceda la fel și pentru celelalte 3 piese din celebrul concert pentru vioară și orchestră „Anotimpurile” de Vivaldi. În anotimpul corespunzător, creăm o lecție de muzică cu audierea părții respective din concert, cu sarcini specifice ca și la audierea piesei „Toamna”. Sarcinile pot fi diferite, în funcție de tema lecției de la acel moment, astfel: Pentru audierea piesei „Iarna” – (https://www.youtube.com/watch?v=uCUSAB530A): elevii trebuie să asculte cu atenție și să descopere instrumentele dominante; să descopere măsura piesei tactând cu degetul arătător, în palmă, 11

timpii măsurii; să deseneze fulgi de zăpadă pe o fișă printată cu 2 peisaje de iarnă (respectând ritmul: allegro și andante); Pentru

audierea

piesei

„Primăvara”

–

(https://www.youtube.com/watch?v=l-dYNttdgl0): pentru clasele I – II: elevii trebuie să asculte cu atenție și să coloreze, pe o fișă printată cu peisaj de primăvară, insectele pe care le asociază sunetelor din melodie (albine, fluturi, bondari, gărgărițe, lăcuste); pot desena ei singuri un peisaj de primăvară cu ceea ce le inspiră melodia; Pentru clasele III – IV: elevii pot scrie cuvinte sugestive cu privire la vreme și fenomenele naturii din anotimpul primăvara; pot crea musicograma melodiei cu ajutorul desenelor care sugerează o zi de primăvară. După o primă ascultare, vom comenta cu elevii despre ce anume le-a sugerat. Apoi pot lucra pe fișe printate cu: -

Copaci – pentru aceeași melodie care se repetă de patru ori – copiii

ar trebui să scrie în căsuțe literele „p” pentru „piano” și „f” pentru „forte” după cum sună muzica: tare sau încet (se vizează intensitatea sunetelor sau nuanțe).

Ordinea corectă este: f,p,f,p.

-

Cântecul păsărilor sau sunetele insectelor – vor colora caseta în

care se văd păsări și insecte atunci când melodia le sugerează cântecul păsărilor sau sunetele emise de insecte.

- Copaci – colorează copacii când vor auzi melodia de la început.

-

Apa râului – ploile de primăvară fac să crească debitul râului –

colorează caseta corespunzătoare atunci când vor auzi că melodia se schimbă și parcă aud apele învolburate.

-

Copaci - colorează copacii când vor auzi din nou melodia de la

început.

12

-

Fortuna – primăvara se pot produce și furtuni cu tunete și fulgere –

vor colora caseta atunci când vor auzi ceva asemenător în piesa audiată.

-

Copaci – furtuna se potolește, iese soarele și păsările își fac din nou

apariția. La final, se repetă aceeași melodie de la început, cu variații de intensitate.

Alte piese de muzică clasică pentru audițiile muzicale: 1. „Ucenicul vrăjitor” - Este un poem simfonic al compozitorului francez Paul Dukas. El se bazează pe balada omonimă a lui Johann Wolfgang von Goethe. A fost compusă în 1897 și este o lucrare orchestrală care aparține stilului musical programatic. Acesta descrie povestea unui ucenic care vrăjește, fără permisiune, o mătură pentru a-l ajuta să care apă. Popularitatea piesei a crescut o data cu filmul animat „Fantasia” (1940) creat de Walt Disney, film în care Mickey Mouse-ul a jucat rolul ucenicului. (https://www.youtube.com/watch?v=2DX2yVucz24) Pentru audierea acestei piese, elevii au ca sarcină să recunoască sunetul fagotului (instrument în prealabil prezentat elevilor în lecțiile anterioare despre instrumentele orchestrei simfonice). Acesta este mai evident când apare mătura.

De asemenea, elevii pot imita mișcările unui dirijor pe parcursul muzicii (ritmul 13

piesei) sau pot interveni cu bătăi din palme sau instrumente de percuție pe partea în care se aud cinelurile.

2. „Carnavalul animalelor” de Saint-Saëns Camille, compozitor francez (1835-1921). A fost pianist timpuriu și recunoscut ca un concertist și organist remarcabil. Această lucrare este formată din 14 fragmente muzicale. La audiția muzicală se vor asculta fragmente cu marșul leului, al cocoșilor și puilor de găină, al elefantului etc. Finalitatea acestei audiții muzicale este: elevii vor marca ritmul melodiei pentru a distinge care fragment este mai rapid și care este mai lent (termeni de mișcare: allegro, andante); vor recunoaște timbrul unoe instrumente muzicale (pian, contrabas, viori, flaut etc.) cunoscute din alte lecții de muzică; vor relaționa fiecare instrument cu un animal: greutatea elefantului cu contrabasul, cântecul și agilitatea păsărilor cu flautul, cotcodăcitul găinilor cu viorile și pianul etc. (https://www.youtube.com/watch?v=1-rgaic9UMM) 3. Fantasia - Dance Of The Sugarplum Fairy (Tchaikovsky) - Disney După o primă vizionare, copiilor li se poate cere să picteze ceea ce simt, să reproducă dansul zânelor în pași de balet, se poate încerca o montare a unui moment coregrafic într-un spectacol de balet (Fantezie de primăvaraă). https://www.youtube.com/watch?v=mQqbnMSm2aQ 4. „Rondo Alla Turca” de Mozart - Melody Street au prezentat recent siteul Interactiv Mozart pe lista lor deja lungă de instrumente interactive. Acest site le permite elevilor să aleagă ce instrument (Trompetă, Flaut sau Corn) va întrerupe interpretarea lui Val Violin și a lui Ethan a lui Rondo Alla Turca din Mozart. Puteți permite elevilor să creeze propria versiune individuală într-un laborator de calculatoare sau puteți să le luați pe rând utilizând o tablă interactivă. Puteți instrui și conduce elevii de fiecare dată pentru a ajuta la îmbunătățirea performanței de fiecare dată. După ce ați terminat, puteți să redați versiunea pe care ați făcut-o, să creați o versiune nouă. Puteți folosi site-ul 14

Interactive Mozart pentru a preda despre familiile instrumentelor, culoarea tonurilor

și

timbrele,

formularul și istoricul muzicii.

Melody Street este un site frumos proiectat și foarte prietenos

pentru

copii.

Îl

recomandăm pentru cea mai mare parte elevii din clasele III-IV, dar poate fi încercat și de cei mai mici. https://www.youtube.com/watch?v=qJT6kPp-c3o 5. „Silly Symphonies - Music Land” - Instrumentele muzicale sunt vedetele unei fabule romantice în Țara Symphony și Insula Jazz, două insule separate de Marea Discordiei. Prințesa - vioară și prințul - saxofon se îndrăgostesc, dar trebuie să se întâlnească în secret pentru a evita mânia părinților lor, regina simfonică și regele jazzului. Regina îl găsește pe saxofonul - băiat pe insula ei, încercând să o atragă pe fiică. Regina îl încuie în metronom, dar tânărul iubitor reușește să trimită o notă - de fapt, mai multe note muzicale pe un portative care transmite mesajul că el a fost întemnițat. Insula Jazz declară război prin aruncarea de note muzicale peste mare. Singurul lucru care poate aduce pace și armonie pe Marea Discordiei este iubirea: (https://www.youtube.com/watch?v=dihJ1w48Jh0) Urmărind acest film de desene anímate, elevii intră în contact cu personajele – instrumente muzicale, dar și cu două genuri muzicale diferite: clasică și jazz.

După vizionarea filmului, putem relua doar în format audio (fără ca elevii să mai vadă filmul) și le cerem să personalizeze câteva instrumente muzicale, crând apoi o poveste cu aceste desene căreia i se poate adăuga un fond musical fie la alegerea copiilor, fie propusă de profesor.

15

6. Waltz of the Flowers (Valsul florilor) – este parte a baletului în două acte „Spărgătorul

de

nuci”

de

Piotr

Ilyich

Tchaikovsky

(https://www.youtube.com/watch?v=Uss3NHf0l6U) este varianta Disney pe care o oferim copiilor spre audiere. Cu această piesă, putem să introducem copiii în lumea baletului clasic, îndemnându-i să se miște/să danseze pe ritmul de vals al melodiei. Într-o oră de educație plastică, putem să reluăm audierea acestei piese, cerându-le copiilor să deseneze sau să creeze un colaj cu flori care dansează: Florile balerine.

Colaj realizat de o elevă din clasa experimentală pentru Concursul organizat de Radio România Muzical în cadrul Proiectului Național „Ascultă 5 minute muzică clasică” – 2016

7. „Bolero” de Maurice Ravel – varianta animată are o funcție strict educativă și didactică. Pe lângă audierea melodiei, copiii asistă la o poveste creată prin animarea notelor muzicale pe portativ. La reluarea audiției, putem cere copiilor să reproducă ritmul instrumentelor de percuție cu jucăriile lor (tobițe, castaniete, cu cutiuțe cu nisip etc.). Pe portativele din caiet, pot desena note muzicale cu diferite instrumente ca personajele văzute în film, creând și ei

16

o mini poveste muzicală. Le vom

cere

să

recunoscă

instruméntele care se aud în orchestră.

(https://www.youtube.com/watch?v=PERqH22etLs) 8. „Noaptea vrăjitoarelor” de Antonín Dvořák – varianta realizată pentru copii cu animații pe nisip (https://www.youtube.com/watch?v=1BMFofxIt-k) – este un exemplu de îmbinare a artei muzicale cu cea a artei animației pe nisip.

Copiii vor fi încântați de aceste filmulețe care au ca suport audio muzica clasică.

Vor realiza că arta poate reda sub orice formă aspecte din viață

sau

din

povești. Vizionarea animației

nisipului

care prinde viață, în timp real, are un efect

extraordinar

asupra publicului. Ei sunt în mod incontrolabil atrași în lumea aparent reală a poveștilor create, alcătuite din personaje de nisip, copaci, munți și mări. Arta nisipului viu este o formă de artă magică care încântă mai ales dacă este secondată de fragmente muzicale alese în ton cu subiectul poveștilor create. Le cerem copiilor să deseneze și ei, în creion, utilizând tehnica graficii, un fragment din această poveste, în timp ce ascultă din nou piesa (audio).

17

9. Sylvia – Pizzicato de Leo Delibes – excelentă piesă clasică pentru marcarea ritmului cu gesturi sau alte instrumente de percuție. Ceea ce vă propun este folosirea unei coli de hârtie A4 pe care copiii o vor lovi cu degetul pentru fiecare sunet de sfârșit de fragment melodic interpretat prin ciupirea corzilor. Pe părțile intereptate de orchestră, copiii pot mișca foaia de hârtie în ritmul muzicii, ca și cum foaia ar dansa în aer. Putem face acest lucru cu toată clasa sau împărțind elevii în două grupe cu foi de hârtie de două culori și

vor

alterna

mișcările

pe

parcursul

melodiei,

reunindu-se

tot

într-un

singur grup pe ultima Elevii clasei experimentale https://www.youtube.com/watch?v=8RhQkxkXkP0

parte.

10.Coppelia: Waltz of the Hours de Leo Delibes – este o piesă muzicală pentru balet de care putem profita pentru a-i familiariza pe elevi arta dansului clasic. Le cerem să fie atenți și să spună ce au înțeles urmărind povestea dansată.

Putem continua cu un alt balet din Coppelia - Mazurka sau Valse de la poupée (Valsul

păpușii).

(https://www.youtube.com/watch?v=ryFyVpqbqGQ).

De

asemenea, putem să vizionăm și Baletul Spărgătorul de Nuci de Tchaikovsky.

11. Nocturne op.9 No.2 de Chopin – o piesă care ne oferă posibilitatea de a pune elevii în contact cu muzica creată doar pentru pian. Vor asculta această melodie și vor scrie pe caiet cuvinte relaționate cu starea lor în momentul ascultării. Pot, de asemenea, să creeze un desen cu tema Noaptea muzicală în care elevii ar trebui să insereze 1 element muzical. Putem continua cu Beethoven – Sonata Lunii.

18

Folosirea instrumentelor muzicale în lecţiile de educaţie muzicală îi ajută pe elevi să asculte timbrul acestora, să-1 recunoască apoi în lucrări instrumentale audiate. Exerciţiile - joc de recunoaştere a instrumentelor după timbrul lor au rolul de a-i familiariza pe elevi cu audiţia şi de a le trezi dragostea şi interesul pentru muzică.

Locul audiţiei în cadrul lecţiilor de educaţie muzicală este ales de profesor în funcţie de tema tratată, de problema care urmează a fi elucidată sau exemplificată. Audierea este întotdeauna precedată de explicaţii asupra materialului auditiv pentru a crea starea necesară ascultării şi înţelegerii a ceea ce urmează.

Ceea ce se impune ca o concluzie este faptul că nu se poate proceda cu audiţiile muzicale ca şi cum ar fi ceva ce e oferit pentru umplutura lecţiei, pentru completarea orei, fără implicare în acest proces din partea conducătorului lecţiei şi, cu atât mai puţin, a copiilor.

Prin audiere – şi făcând mereu apel la auz, gândire, sensibilitate – se dezvoltă necontenit capacitatea de înţelegere a limbajului muzical şi implicit a limbajului muzicii. Audierea creaţiilor marilor compozitori ai lumii oferă posibilitatea copiilor de a intra în contact cu valoarea muzicală, cu frumosul exprimării melodice vocale sau instrumentale. Mai târziu, individul se va reîntâlni cu personaje cunoscute şi nu cu o lume complet străină pentru el.

Deprinderile ritmice Ritmul este elementul primordial care dă viaţă muzicii. În muzică, sunetele sunt mai lungi, scurte, medii. Durata sunetelor, împreună cu înălţimea lor contribuie la crearea melodiei. Valorificând înclinaţiile ritmice ale copiilor, printr-o atentă şi sistematică educaţie ritmică, se realizează una din componentele de bază ale educaţiei muzicale.

Activităţile destinate dezvoltării deprinderilor ritmice sunt variate şi dau frumuseţe lecţiilor.

19

Dezvoltarea simţului ritmic pe cale oral-intuitivă se realizează în mai multe etape succesive: a)

perceperea ritmului din cântec;

b)

bătutul ritmic (din palme, pe bancă, pe diferite instrumente de percuţie);

c)

mersul ritmic;

d)

perceperea conştientă a duratei sunetelor apelând la denumirea lor

convenţională (silabe ritmice) sau la notarea lor convenţională (prin liniuţe mai lungi sau mai scurte).

Copiii învaţă cântece cu diferite combinaţii ritmice, cântece care îi atrag tocmai prin această latură dinamică a melodiei. Odată cu învăţarea melodiei, copiii tactează ritmul după cum simt sau li se cere.

Cea mai atractivă activitate destinată ritmului rămâne folosirea instrumentelor muzicale de percuţie dar şi a celor melodice. A bate ritmic înseamnă a bate pe fiecare durată din cântec şi, respectiv, pe fiecare silabă pronunţată, concomitent cu cântarea, marcând succesiunea timpilor accentuaţi şi neaccentuaţi dintr-o măsură muzicală.

Cu ajutorul instrumentelor muzicale se pot realiza improvizaţii ritmice după modele create de copii după propriul lor simţ ritmic. Acompaniamentul ritmic cu instrumente de percuţie dă o frumuseţe deosebită melodiei ceea ce atrage elevii în activitatea de învăţare a cântecelor. În paralel cu simţul ritmic se dezvoltă şi simţul metric care constă în deprinderea de a percepe, după auz, modul cum accentele se succed din doi în doi timpi, din trei în trei timpi, în linia melodică a cântecelor, precum şi deprinderile de a tacta măsurile respective prin gesturi corespunzătoare.

Astfel, exerciţiile ritmice propuse pornesc de la simplu la complex, de la tactarea fiecărei durate din cântec, la marcarea timpilor accentuaţi şi

20

neaccentuaţi cu ajutorul instrumentelor, marcarea pauzelor tot cu bătăi, când copiii tac, sesizându-se mai uşor ce înseamnă o pauză şi cât durează ea.

Pentru cei care au o tablă Smart sau un videoproiector și un calculator, exercițiile ritmice pot fi învățate cu ajutorul unor muzicograme ritmice în format video (Youtube). În aceste musicograme, elevii pot urmări ritmul și îl pot reproduce cu instrumente de percuție, urmărind semnele luminoase de pe ecran.

Instrumentele pot fi preluate, prin rotaţie, de toţi copiii, asigurând astfel participarea activă şi însuşirea de către toţi elevii clasei a ritmului acestui cântec.

Prin activităţile ritmice se va urmări şi formarea deprinderii de sincronizare a mişcărilor mâinilor, ale picioarelor asociindu-le cu ritmica din cântece. Perceperea conştientă a duratei sunetelor, în etapa prenotaţiei, se poate face mai întâi cu ajutorul “silabelor ritmice”. Acestea sunt denumiri convenţionale, create în scop didactic, pentru a face posibilă perceperea, concretizarea şi exprimarea conştientă a diferitelor durate din cântece. Ele au un caracter sugestiv, fiind strâns legate de mersul în pas obişnuit, mersul grăbit sau mersul în pas lent:

pas

pas

iu – te

pas

pas

21

iu – te

iu – te

pas

iu – te

pas

Ra-ar

pas

iu – te

pas

iu-te

iu - te

pas

pas

pas

După învăţarea acestor silabe ritmice corespunzătoare duratelor sunetelor muzicale se pot face diferite activităţi ritmice cu ajutorul instrumentelor de percuţie plecând de la anumite exemple ritmico-melodice sau chiar fragmente din cântecele învăţate. Elevii vor fi puşi în situaţia de a înlocui cuvintele (concomitent cu bătutul din palme, pe bancă cu creienul sau cu degetul, sau cu cântatul la instrumente) cu silabe ritmice. Vom apela la cântecele care au plăcut mai mult şi astfel vom avea siguranţa reuşitei activităţii de conştientizare a duratelor.

Există, de asemenea, tutoriale pe portalul YouTube pentru exercițiile ritmice, fie doar ca exerciții, fie exersate în timpul învățării unui cântec :

22

Cântecele de Crăciun, cele mai îndrăgite de copii, pot fi învățate citind musicograma oferită pe YuoTube: Jingle Bells, Jungle Bells Rock sunt doar câteva exemple.

Sunt numeroase cântecele la care se poate înlocui textul cu denumirea silabelor ritmice concomitent cu bătutul din palme sau la instrumente: “Ursuleţul Martinel”, “Albinuţa”, “Vioara” etc. Fiecare cântec devine mult mai antrenant dacă în timpul repetării şi fixării lui se folosesc combinaţii de înstrumente de percuție, percuția corporală, ca un fel de acompaniament ritmic. După învăţarea textului şi a liniei melodice se reia interpretarea cântecului pentru fixare, dar sub 23

diferite forme, atât pentru consolidarea ritmică şi melodică, cât şi pentru a evita monotonia lecţiei, pentru a atrage elevii spre un alt mod de interpretare.

După fixarea elementelor ritmice (durate şi silabe ritmice), se poate trece la formule ritmice mai complexe, cum sunt şaisprezecimile grupate câte patru pe un timp şi chiar cele grupate cu optimi într-un timp:

iu–te şi mai iu–te pas pas

și mai iu-te

iu-te

pas pas

După perceperea şi însuşirea duratei de şaisprezecime (în cântece şi fragmente melodice) putem realiza combinaţii ritmice complexe sub forma exerciţiilor şi dictărilor ritmice, de asemenea putând aborda un repertoriu variat de cântece. Se pot realiza şi improvizaţii executate de copii şi repetate la instrumente sau cu jucării muzicale şi vocal cu silabe ritmice sau alte onomatopee. Jocurile “De-a ecoul”, “De-a papagalul” etc. sunt pe placul copiilor şi răspund cu mai multă solicitudine la cerinţele tematice ale lecţiilor de educaţie muzicală.

Există nenumărate variante de acompaniament ritmic cu instrumentele de percuţie sau alte jucării muzicale (pseudoinstrumente), dar să nu uităm că trebuie folosiţi de toţi copiii clasei, (chiar dacă nu le-au adus ei), rotind instrumentele pe la fiecare, astfel încât toţi să-şi însuşească conştient duratele sunetelor muzicale şi să dobândească deprinderea ritmică dar şi cea instrumentală. Orice “invenţie” a învăţătorului în a găsi noi timbre instrumentale, noi

variante

de

jocuri

muzicale,

diverse

formule de

acompaniament ritmic este binevenită. Doar aşa vom netezi drumul către dezvoltarea unui comportament muzical adecvat.

Iată, de exemplu, câteva formule ritmice pe care copiii le pot reproduce utilizând instrumente sau percuția corporală. Pentru o diversitate mai atractivă, 24

putem folosi grupe de elevi pentru fiecare rând din formula ritmică. Astfel, vom antrena atenția copiilor, sincronizarea cu membrii grupei, le dezvoltăm interesul și motivația pentru a rezolva sarcina dată cu succes. Exercițiile cu versuri în limba engleză pot fi folosite ca metode de predare integrată transdisciplinară.

25

Deprinderi melodice Dacă ritmul este elementul dinamic ce dă forţă şi vigoare muzicii, melodia constituie elementul expresiv şi emoţional al artei muzicale. Ea derivă din înlănţuirea sunetelor cu înălţimi diferite. Dacă elevii au învăţat să perceapă duratele sunetelor prin activităţi ritmice, ei vor trebui să perceapă corect şi înălţimile diferite ale acestora prin activităţi destinate simtului melodic.

Simţul melodic al copiilor se dezvoltă în primul rând prin audierea şi interpretarea cântecelor care au servit drept mijloc şi la deprinderile ritmice.

Tratarea lor separată, în acest capitol, nu face decât să scoată în evidenţă fie ponderea unei activităţi faţă de alta, fie varietatea procedeelor folosite pentru formarea şi dezvoltarea unor deprinderi.

Recunoaşterea timbrului unor instrumente muzicale sau a altor surse sonore sunt activităţi care ajută la concretizarea înălţimii sunetelor. Dacă le vom cere să spună care instrument poate imita mormăitul ursului, vor spune: contrabasul; care instrument poate cânta ca privighetoarea, vor spune: fluierul, naiul.

Perceperea mersului melodic se realizează pe calea “numărătorilor melodice” care stimulează atenţia auditivă pentru sesizarea diferenţei de înălţime până la cele mai mici intervale. Astfel de numărători, propuse de învăţător şi repetate de elvi, orientează auzul elevilor către perceperea sunetelor muzicale repetate care au aceeaşi înălţime, perceperea sunetelor muzicale care coboară (mers melodic coborâtor) sau care urcă (mers melodic suitor).

Tot privind mersul melodic se pot face exerciţii de intonare a unui grup de sunete după model grafic scris pe tablă. Elevii au mai văzut reprezentări prin linii orizontale şi ştiu deja că fiecare linie reprezintă un sunet de o anumită durată, doar că acum el urcă şi coboară. Se fixează în acelaşi timp şi durata sunetelor şi se descoperă şi ritmul melodiei.

26

Prin cântec se dezvoltă deprinderile melodice prin învăţarea lui după auz sau, mai târziu, după conştientizarea înălţimilor sunetelor pe portativul muzical. În ultimul timp, copiii preferă cântecele cu acompaniament (variante originale și apoi în stil Karaoke) aflate pe Youtube. Dacă învățătorul folosește TIC la clasă (un calculator, un videoproiector și ecran, boxe audio, Tabla Smart), poate alege orice melodie pentru copii ca subiect/suport al lecției de muzică. Cu un astfel de cântec, putem să introducem elemente de limbaj muzical: durata sunetelor muzicale prin exerciții ritmice cu

folosirea

instrumentelor muzicale, mersul melodic, elemente armonico-polifonice.

Pentru a avea succes în utilizarea cântecului, va trebui să alegem un cântec pe placul copiilor, un cântec care să le ofere bună dispoziție atât prin ritm și melodie, cât și prin text. În pauze sau alte momente libere pe care le avem la dispoziție, putem să „testăm” cântecele alese în prealabil direct pe copii. Ei sunt cei care rezonează la un anumit cântec, manifestându-se prin dans, mișcări, ascultare cu atenție, terminând prin a cere singuri să-l repetăm, să-l învețe.

Atunci vom ști, cu certitudine, că acel cântec ne va servi în lecția de muzică.

CAPITOLUL II EXPERIMENT PEDAGOGIC II.1. Argument privind impactul predării integrate a muzicii în dezvoltarea elevilor Care este valoarea și importanța muzicii în educarea integrală a elevilor? Filozofi și gânditori au abordat aceste întrebări încă din vremuri ancestrale, reflexionând asupra valorilor intrinseci și extrinseci ale muzicii.

Investigări recente în diverse domenii educative au căutat răspunsuri la aceste întrebări demonstrând importanța muzicii în curriculum. Această lucrare evindențiază educația muzicală ca o alternativă metodologică în școală, 27

fundamentată de rezultatele cercetării care demonstrează impactul educației muzicale în dezvoltarea cognitivă, socială, fizică și emoțională a elevilor. O relevanță specială o are muzica ca mediu pentru dezvoltarea competențelor generale cum ar fi: creativitatea, autoexprimarea, gândirea critică, rezolvarea de probleme, disciplina și munca în echipă, ca și efectul pozitiv pe care îl are în alte arii curriculare. Luând în considerare aceste beneficii, este important să cunoaștem și să creștem furnizarea și accesul la o educație muzicală de calitate, care favorizează o dezvoltare mai cuprinzătoare a copiilor și tinerilor.

Cercetările actuale ne-au determinat să aplicăm predarea integrată a muzicii prin intermediul Artelor plastice, lucrului manual și utilizarea TIC pentru a face mai accesibilă însușirea elementelor de limbaj muzical. Experiența unui profesor poate fi dirijată către o predare integrată a muzicii cu toate ariile curriculare. Este doar nevoie de creativitate în proiectarea lecțiilor.

Literatura pedagogică actuală descrie integrarea curriculară drept o modalitate inovatoare de proiectare a curriculumului, care presupune sintetizarea şi organizarea didactică a conţinuturilor diferitele domenii ale cunoaşterii, astfel încât să se asigure că elevul achiziţionează o imagine coerentă, unitară despre lumea reală. „Curriculum-ul integrat presupune crearea de conexiui semnificative între teme sau competenţe care sunt de regulă formate separat, în interiorul disciplinelor. Aceste teme sau competenţe au o puternică legătură cu viaţa cotidiană a elevilor şi îşi propun, direct sau indirect, să contribuie la formarea unor valori şi atitudini.”

Aceste activităţi pot fi desfăşurate integrat după un scenariu elaborat de învăţătoare. În interiorul unei unități tematice a curriculum-ului integrat am putea

urmări formarea de competențe muzicale care, după cum am văzut

contribuie cu succes la formarea și dezvoltarea integrală a copilului.

28

II.2. Desfășurarea experimentului Obiective: Așa cum am prezentat anterior, am stabilit ca principal obiectiv: contribuția muzicii prin predarea integrată la dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a elevilor din ciclul primar. Pornind de la acest obiectiv am stabilit următoarele întrebări:  În ce măsură predarea integrată a conținuturilor muzicii poate contribui la îmbunătățirea abilităților elevilor?  Ce efecte s-ar putea evidenția în comportamentul intelectual al elevilor în urma predării muzicii prin arte vizuale și TIC? Conținuturi: Pe toată durata experimentului pedagogic, vom utiliza conținuturile educației muzicale într-o abordare integrată cu celelalte arte și cu TIC: o

Cântarea vocală

o

Folosirea instrumentelor și/sau pseudoinstrumentelor muzicale clasice, a jucăriilor muzicale, a instrumentelor muzicale virtuale

o

Limbaj muzical

o

Audierea muzicii

o

Utilizarea TIC în predarea integrată

o

Activitățile artistice

Detalierea conținuturilor Varietatea activităților de predare integrată pe baza conținuturilor educației muzicale încurajează copiii să manifeste, să observe, să gândească, săşi exprime ideile, să interpreteze date, să facă predicţii, să-și însușească mai ușor conținuturi ale altor discipline prin activități ce țin de domeniul artistic, educație plastică și educație muzicală. Raportarea la artă pentru a preda orice disciplină

29

poate deveni atuul de care avem nevoie pentru performanțele elevilor în toate domeniile, fie ele științifice, fie sociale sau artistice.

Cântarea vocală:  Interpretarea cântecelor cu respectarea ritmului, melodiei și textului;  Memorarea unor cântece pentru copii;  Recunoașterea unor cântece după ritm și / sau melodie;  Acompanierea cântecelor cu instrumente de percuție sau cu percuție corporală, cu mișcări corporale (dans, mișcări segestionate de text);  Sincronizarea acompaniamentelor ritmice cu cântarea vocală;  Participarea activă în diferitele momente ale lecției (individual sau în grup) utilizând instrumente melodice;  Respectarea intervenției altor membri ai grupului în timpul interpretării; Folosirea instrumentelor muzicale:  Interpretarea unor scheme ritmice cu instrumente de percuție;  Interpretarea unor fragmente melodice cu instrumente muzicale (după numerele notelor în gama DO sau culori);  Acompanierea unor cântece cu instrumente muzicale melodice și de percuție;  Utilizarea instrumentelor virtuale alături de cele clasice sau jucării;  Dezvoltarea interesului pentru studiul unor instrumente muzicale prin folosirea unor jucării muzicale sau instrumente virtuale.

Limbaj muzical:  Ascultarea și recunoașterea sunetelor din mediul înconjurător și sursa lor;  Tactarea ritmului și a măsurii unui cântec;

30

 Identificarea calităților sunetelor: intensitate (tare, încet); durata (lungi, scurte); înălțimea (înalte, joase);  Poziționarea unor semne grafice sau imagini pe portativ în funcție de numere sau culori;  Scrierea / desenarea unor semne grafice pe portativ (fără nățiuni de teorie muzicală);  Practicarea citirii rimice după silabe ritmice sau semne grafice (duratele notelor pot fi introduse în clasa a II-a).

Audiția muzicală:  Deosebirea sunetelor unor instrumente în audițiile clasice;  Identificarea calității sunetelor în audițiile muzicale;  Cunoașterea unor date despre compozitorii pieselor audiate;  Exprimarea sentimentelor în timpul audierii muzicii prin arte vizuale și abilități practice, prin mișcare (gesturi, dans, percuție corporală);  Deprinderea de a asculta cu atenție muzica clasică și desporerirea elementelor teoretice învățate în piesa ascultată (mersul melodic, nuanțe, ritm, genuri muzicale etc.);  Trezirea interesului pentru muzica clasică.

Activitățile artistice:  Implicarea elevilor de la clasele primare în proiecte artistice care să le permită dezvoltarea curiozității, formarea gustului estetic și critic, trăirea unor experiențe culturale pozitive etc.  Formarea unui comportament pozitiv în relația cu evenimentele culturale (obișnuința de a frecventa astfel de evenimente)

31

 Descoperirea aptitudinilor artistice ale copiilor și cultivarea talentelor artistice prin implicarea lor în activități școlare și extrașcolare (concursuri, spectacole, serbări școlare, festivaluri)

Metodologie: Urmărind paradigma studiului de caz, metoda utilizată în acest experiment a fost designul experimental de tipul pre-test, post-test. Pentru aceasta, s-au stabilit grupurile țintă: 3 colective de elevi din clase paralele (unul experimental și două de control). Experimentul s-a derulat la Școala Gimnazială „Nicolae Titulescu” din București, la clasele P – II (între anii 2014 – 2017).

Ca instrument de analiză, s-a folosit o proiectare didactică a conținuturilor educației muzicale cu predare integrată prin arte și TIC (cu activități variate așa cum veți vedea în ultimul capitol) la clasa experimentală vis-a-vis de o predare fără utilizarea TIC și cu predarea integrată a conținuturilor curriculum-ului (la clasele de control).

S-au realizat următorii pași: 1.

Proiectarea didactică

2.

Pre-test (evaluare inițială)

3.

Activități de predare – învățare – evaluare desfășurate pe o durată

determinată (un semestru din fiecare an școlar) 4.

Post-test (evaluare finală)

5.

Analiza datelor obținute

32

Rezultate: Autonomie și ascultare: Elevii de la clasa experimentală au reușit să aibă o creștere evidentă a conduitei referitoare la autonomie și ascultare, sunt mai atenți când li se vorbește, respectă rândul la cuvânt, ascultă cu mai multă atenție ceea ce se aude în jurul lor. Ceilalți au căpătat aceste calități în proporție mai mică în primul an de școală, crescând numărul lor pe parcursul celorlalți doi ani, dar fără a atinge numărul, per clasă, al celor din clasa experimentală.

Respectul de sine și comunicare: În ceea ce privește exprimarea clară în fața unui grup, în situații sociale specifice noi sau față de persoane necunoscute, elevii care nu reușeau în primul an acest lucru au reușit după numai un semestru și și-au

îmbunătățit

comunicarea parcursul

pe anilor

următori. Unii chiar și-au

înfrânt 33

timiditatea și tracul de scenă și au reușit chiar să fie soliști la diferite spectacole artistice, concursuri de muzică. Respectul și încrederea în sine le-au obținut în urma participării la activitățile proiectate atât pentru orele de curs, cât și pentru activitățile extrașcolare relaționate cu domeniul artistic.

Nu același lucru se poate spune despre copiii cu probleme de comunicare de la celelalte clase. Aceștia încă mai au probleme cu exprimarea în public.

Integrarea lor în colectiv s-a realizat mai greu și, pentru câțiva copii, încă mai este o problemă.

Abilități sociale Înainte de a începerea activităților propriu-zise ale experimentului, am putut observa că majoritatea copiilor nu valorau lucrul în echipă, nu respectau opiniile colegilor, nu știau să respecte

reguli

sau

norme

de

comportament în grup. Acest lucru s-a realizat

după

implementarea

activităților proiectate, reușind chiar un procent de 99% din elevii clasei experimentale spre deosebire de un procent de 74% din totalul elevilor claselor de control.

Creativitate Stimularea creativității însemană a-i ajuta pe copii să fie flexibili, versatili, adaptabili, capabili să ia decizii imaginative într-o lume în continuă schimbare. Înseamnă dezvoltarea unei gândiri divergente. Pentru aceasta nu este nevoie de vreun talent special într-un anumit domeniu concret, nici nu trebuie obligat copilul să învețe una sau mai multe discipline în mod separat. Este 34

nevoie să ajutăm copilul să descopere ceea ce le place să facă și să o facă satisfăcător.

Participarea elevilor în activități artistice, cu precădere muzicale, îi implică într-o învățare activă în care ei au un rol predominant creativ: se exteriorizează artistice

sub diferite forme

(cântare

vocală

sau

instrumentală, dans, gesturi, prin arte

vizuale

ascultând

muzică),

devin spontani (ceea ce este o formă de creativitate), caută și propun noi forme de interpretare, contribuie la realizarea spectacole

unor

scenarii artistice,

de la

confecționarea de costume, instrumente muzicale etc.

După trei ani de implicare a elevilor din clasa experimentală în astfel de activități, putem afirma că aceștia sunt mai deschiși în fața noului, îl privesc ca pe o provocare, caută soluții pentru diferite aspecte ale problemelor ivite, sunt mai spontani și vin mereu cu propuneri indite de activități care le plac și pe care ar dori să le includem în programul lor. Elevii din clasele de control nu au aceeași dorință de a diversifica activitățile, nu vor serbări școlare, se blochează în fața unor probleme iscate de situații noi, sunt mai puțin spontani și nu se exteriorizează ușor.

Analiza datelor obținute: Numeroși cercetători au scos în evidență importanța dezvoltării de programe educative în care artele să aibă un rol principal și în care să se țină seama de elementul estetic în curriculum. În ziua de azi, există un interes crescut 35

pentru integrarea artelor cu alte discipline în curriculum-ul școlar și acest lucru se poate aprecia cu claritate în noua terminologie care s-a creat și care include cuvinte și expresii ca: „curriculum integrat”, „studiul interdisciplinar și transdiciplinar” sau „predare / învățare integrată”. Toate aceste noi tipuri de abordare a predării – învățării țin cont de rolul pe care îl au artele în sprijinirea dezvoltării personalității copilului. Fără îndoială, educarea prin arte dezvoltă la copii perseverența și tenacitatea, dezvoltă caracterul și competențele creative, fundamentale în societatea actuală.

Beneficiile pe care le are primirea unei educații artistice sunt numeroase și variate și au făcut obiectul multor cercetări pedagogice de-a lungul timpului.

Predarea integrată a conținuturilor muzicii, cu precădere prin arte vizuale și TIC, a fost o practică curentă pentru elevii mei și obiect al unui experiment pedagogic început cu mulți ani în urmă. Am dorit să văd diferențele de dezvoltare a copiilor care primesc sau nu o astfel de educație artistică, o astfel de abordare a curriculum-ului. Ne-am concentrat pe dezvoltarea emoțională și afectivă, pe dezvoltarea capacității de rezolvare de probleme, pe dezvoltarea abilităților expresive și creative, îmbunătățirea încrederii în sine și a responsabilității, dezvoltarea autonomiei și independenței, a abilităților sociale (cooperarea, toleranța, respectul pentru ceilalți, negocierea) și chiar a sentimentului plăcerii pentru lucrul bine făcut.

Iată câteva din observațiile înregistrate în urma experimentului nostru cu privire la: DEZVOLTAREA EMOȚIONALĂ Muzica este emoție, mișcarea și impulsul ființei umane. Emoțiile ne poziționează în mediul social și sunt stâlpii de bază pe care se formează personalitatea noastră. Muzica este capabilă de a provoca toate tipurile de sentimente și stări emoționale. Atunci când participă la activități muzicale, fie ca

36

un ascultător, interpret sau compozitor, emoțiile sunt implicate, comportamentul expresiv este încurajat, la fel și imaginația creativă.

Dezvoltarea emoțională este procesul prin care un copil își construiește identitatea, încrederea în sine și în ceilalți membri ai grupurilor din care face parte, siguranța. Prin acest proces, copilul își poate diferenția emoțiile, le identifică, exprimă și le controlează.

DEZVOLTARE SOCIALĂ ȘI CULTURALIZARE MUZICALĂ Muzica ca o activitate socială îndeplinește mai multe funcții. Persoanele care participă la activități muzicale creează un sentiment de parteneriat și identitate de grup prin interacțiunea muzicală și personală. Cercetătorii au identificat că participarea la activități muzicale este legată de șase tipuri de grupuri în esență: familie, grup de prieteni, de clasă socială, grup etnic sau religios, de sex, acele grupuri determinate de tipul de muzică pe care o practică.

Unul dintre cei mai importanți catalizatori pentru dezvoltarea muzicală a copiilor este familia, care întărește conexiunea emotivă și empatică a copilului cu membrii familiei cei mai apropiați.

Influența profesorului, a colegilor de clasă și al mediului școlar în general este la fel de importantă pentru dezvoltarea adecvată a copilului. Chiar dacă elevul a avut, mai mult sau mai puțin, un contact cu muzica în sânul familiei, mediul școlar definește interesele și identitățile muzicale ale copiilor.

Numeroase studii reliefează rolul profesorului în acest sens. Aceștia ar putea avea un succes semnificativ în predarea muzicii dacă oferă copiilor oportunități de a investiga, imita și executa muzica preferată în mediul și contextul grupurilor din care fac parte. Chiar dacă sprijinul familiar în conectarea copilului cu muzica nu fost atât de pozitiv cum ar trebui, influența profesorilor este primordială (fie ei specialiști în domeniu sau nu).

Ar trebui urmărite cinci strategii de bază pe care profesorii să le ia în considerare pentru predarea muzicii la mod informal ca strategie didactică: 37

1. Predarea muzicii prin intermediul cântecelor (muzicii) cu care elevii se identifică (muzica să fie pe placul copiilor și aleasă de copii); 2. Învățarea ascultării muzicii înregistrate (dezvoltarea auditivă); 3. Învățarea împreună cu prietenii, colegii de clasă a acelor piese muzicale agreate de grup; 4. Învățare personală fără o structură perfect definită; 5. Întegrarea activităților de audiție, execuție, improvizare și compoziție în lecțiile de muzică.

Aceste strategii vor permite o apropiere mai semnificativă a elevilor de mediul muzical real. Spre deosebire de metodele tradiționale care se limitau la predarea muzicii cu un repertoriu de piese muzicale învechit și puțin agreat de copii, tendințele actuale sunt de a mări aria acestor repertorii la genuri diferite și atractive și experiențe practice cu și prin muzică.

DEZVOLTARE COGNITIVĂ Relația cu sentimentele nu este unicul element care marchează importanța muzicii ascultată sau practicată de copii. Fundamental este și dezvoltarea mentală care se produce în timpul

ascultării

structurilor

armonice

complexe sau simple, o activitate

care

crește

capacitatea intelectuală a ascultătorului, creativitatea urmare,

sporește și,

pri

favorizează

învățarea.

38

Cercetări recente au scos la iveală rolul aproape decisiv al muzicii în dezvoltarea cognitivă a elevilor. Toți indivizii sunt, în condiții normale, ființe muzicale. Ca parte a moștenirii genetice, avem o predispoziție a atenției auditivmuzicale, inițiată încă din ultimile luni de sarcină. De la vârste foarte fragede, oamenii au capacitatea de a diferenția surse sonore, linii melodice și progresii armonice.

Rezultatele obținute în cercetarea noastră sugerează că elevii cu un înalt nivel de participare la activități muzicale, au reușit semnificativ în fiecare dintre probe în comparație cu cei care au avut o participare redusă la astfel de activități. Raportul cercetării concluzionează că artele, predate corect și integrat, oferă copiilor experiențe reale de învățare în care au posibilitatea de a-și folosi mintea, corpul și sentimentele: - Elevii au oportunitatea de a participa în proiecte artistice (muzicalcoregrafice); - Artele permit auto-exprimarea, ca și interrelaționarea cu alții; - Artele transformă mediul de învățare, întărind creativitatea; - Artele oferă copiilor noi provocări; - Artele dezvoltă învățarea autodirijată; - Promovează complexitatea în experiențele de învățare și sentimentul de reușită în rândul elevilor; - Artele contribuie la dezvoltarea motivației de studiu și participare activă la procesul de învățare; - Promovează participarea comunitară (grupuri de apartenență) având ținte comune și întărind lucrul în echipă;

39

- Muzica ajută la reușite spectaculoase în domeniul matematicii, mai ales prin studiul instrumentelor muzicale.

II.3. Strategii de predare – învățare a muzicii în sala de clasă: Muzica este o cale de contact între profesor și elevi. Cea mai bună metodă de învățare a muzicii este interpretând-o: cu vocea, cu instrumente muzicale și/sau jucării muzicale, instrumente virtuale, percuție corporală. Iată câteva strategii de urmat în ora de muzică: 

Interpretare pe grupuri mici este un sistem eficient de cooperare.

Repertoriul trebuie să conțină cântece cu o progresie treptată a dificultății. 

Elevul trebuie să folosească un număr cât mai mare de instrumente pentru

a se simți implicat și a-și găsi afinitatea pentru unul dintre ele. 

Fiecare profesor trebuie să adapteze interpretarea la nivelul grupului cu

care lucrează. 

În timpul leției, trebuie să combinăm învățarea după auz (memoristică) cu

lectura muzicală (fie cititul ritmic cu silabe ritmice sau semne grafice și cititul melodic după culori sau numere – înainte de perioada alfabetizării muzicale, fie cititul notelor muzicale cu respecatrea duratei lor – în perioada învățării teoriei muzicii). 

A se evita erorile de interpretare rezultată din necunoașterea structurii

formale a unui cântec. 

Utilizarea aplicațiilor TIC în interpretare: tehnologia modernă permite a

face muzică fără a ști să cântăm la vreun instrument muzical sau a cunoaște limbajul muzical. Acompanierea intereptării cu instrumente virtuale (folosite urmând numerația notelor sau culorile lor) crește valoarea acesteia și implică elevii mai mult decât dacă ar interepta doar vocal un cântec. Înregistrarea audio sau video a interpretării ne permite detectarea greșelilor de interpretare și urmărirea progresului. Aplicațiile TIC ne permit urmărirea mai ușor a 40

partiturilor cu ajutorul cursorului asociat intereptării sau respectarea ritmului prin intrepretarea în variantă Karaoke a unui cântec.

CAPITOLUL III INTERSECȚIA ARTE, MUZICĂ, TIC Intersecția Artă, Muzică și Tehnologie este un spațiu comun în creștere și, în același timp, un mediu de cercetare și experimentare continuă. Explozia actuală de interfețe tactile intensifică și diversifică aplicațiile sale care construiesc noi modalități de compunere, interpretare și producere de piese muzicale și spectacole, care combină noi modalități de a afișa creații artistice și propuneri avangardiste muzicale, parte integrantă din spectacole și concerte multimedia.

Noile tehologii informatice au provocat schimbări de paradigme în lumea producțiilor artistice contemporane. A ne da seama cum se relaționează aceste noi forme de creație, este, fără îndoială, o nouă scară în angajamentul profesorilor de a face ducație artistică, o activitate din ce în ce mai incluzivă și profesională. Având aceasta ca țintă, profesorii ar trebui să aibă o viziune interdisciplinară și integrală a ceea ce au de făcut în domeniul artístico-muzical, ca și perspectiva istorico-socială care le-ar permite să inițieze și să coordoneze proiecte colaborative cu aceia care contribuie la dezvoltarea de cunoștințe și de talente artistice în cultura școlară. Pe de altă parte, depășirea limitelor diferitelor discipline artistice, interacționarea conținuturilor acestora, trebuie să se facă în sala de clasă, în timpul orelor alocate fiecăreia dintre materiile predate care vizează frumosul și arta.

Cunoștințele și abilitățile sunt sinergice, adică, rezultatul este mai mare decât suma componentelor, astfel încât, datorită interrelațiilor dintre materii, beneficiile obținute sunt mai mari decât în cazul în care subiecții ar fi învățat

41

separat. Cu aceste relații, învățarea devine mai ușoară și e mai ușor pentru elevi să aplice cunoștințele.

Resurse TIC Vom grupa resursele TIC pentru: - Formare auditivă - Practica limbajului muzical - Cunoașterea și diferențierea instrumentelor muzicale după sunetele produse - Jocuri cu instrumente virtuale

Programe pentru practica limbajului muzical: Scrierea și citirea muzicii prin intermediul programelor TIC, în perioada primelor clase (pregătitoare, cls. I și a II-a) depășește limitele impuse de curriculum. Este o formă de a pregăti elevii pentru perioada alfabetizării muzicale care începe în clasa a III-a.

Folosirea instrumentelor muzicale (reale sau virtuale) solicită cunoașterea și utilizarea unor elemente de bază a limbajului muzical: - Durata sunetelor muzicale (folosind în mod gradual: silabele ritmice, scrierea acestora cu liniuțe orizontale de diferite lungimi, corelarea acestora cu scrierea notelor muzicale (fără portativ) ci doar ca simbol pentru durata sunetelor: pătrime, optime, doime. Folosirea unor programe sau video pentru consolidarea deprinderilor ritmice și citirea unor combinații ritmice folosind silabele ritmice și instrumentele de percuție (tobițe, tamburine, clopoței, trianglu creioane etc. sau chiar percuția corporală).

- Înălțimea sunetelor muzicale și rolul lor în crearea melodiei - Folosirea numerelor pentru citirea unei melodii (fără portativ la început, apoi 42

înscrierea lor pe portativ). Copiii vor folosi instrumentele melodice pentru a interpreta linii melodice simple din cântecele pe care deja le-au învățat după auz utilizând scrirea cu cifre (de la 1 la 8 pentru Gama Do).

Folosirea culorilor pentru a citi o linie melodică cu instrumentele sau jucăriile muzicale care au claviatură colorată (xilofon, pian, instrumente virtuale).

Folosirea programelor TIC de lectură ritmico-melodică, de interpretare cu acompaniament instrumental prin programele tip Karaoke și mai târziu de sriere a muzicii ne vor ajuta în proiectarea lecțiilor de muzică sau ale altor discipline care vizează conținuturi ale educației muzicale. Copiii adoră să se joace pe calculator. De ce nu le-am dirija această înclinație spre acele programe care au un impact pozitiv asupra dezvoltării lor?

Programe pentru practicarea și diferențierea instrumentelor muzicale În ceea ce privește asimilarea auditivă și vizuală a instrumentelor muzicale, folosirea TIC este mai mult decât indicată. Jocurile existente pe multe pagini web antrenează copiii atât în cunoașterea instrumentelor muzicale ale unei orchestre, cât și în diferențierea lor după sunetele emise, gruparea lor pe categorii variate. Jocurile de acest gen permit elevilor achiziții auditive remarcabile fără a suprasolicita copilul. Știm cu toții că jocul, la vârsta școlarilor mici, este mediantul unei învățări active și durabile. Fără a ieși din Internet, unele portaluri ca YouTube cuprinde autentice tutoriale despre instrumente, care merg de la minime exemple sonore până la didactica unor piese determinate interpretate la diferite instrumente concrete.

Jocuri virtuale Deși jocurile și videojocurile se concentrează pe un context ludic, sunt platforme de divertisment muzical cu posibilități de afișare pe ecran a unui ghid sau semne specifice care acompaniază execuția corectă și tehnica folosirii 43

instrumentelor. Pe unele (cum ar fi SingStar, Sibelius) un grafic va arăta înălțimea sau scara melodică, care permite elevului să se familiarizeze cu mersul melodic în timp ce interpretează cu un instrument sau cu vocea o piesă muzicală.

Nu putem ingnora faptul că există aplicații pentru Tablete cu miniclaviaturi de pian sau alte instrumente virtuale (xilofon, saxofon, trompetă, harpă etc.) prin intermediul cărora pot fuziona toate resursele auditive, de limbaj muzical, instrumentale.

Evaluarea critică a resurselor TIC: avantaje și dezavantaje În acest moment, nu putem evita evaluarea utilizării TIC în sălile de clasă. Începem prin prezentarea avantajelor:  mijlocirea realizării imediate a obiectivelor: procesele dezvoltate prin TIC sunt adesea destul de scurte, în ceea ce privește obținerea de rezultate, în comparație cu alte mijloace non-tehnologice. Lucrul devine astfel mult mai fluid, iar elevul se poate vedea într-un timp scurt, la sfârșitul operațiunii efectuate.  Limitarea posibilelor erori: marea majoritate a resurselor marchează foarte eficient limitele de care nu se poate îndepărta utilizatorul într-un proces; Am putea vorbi despre aplicațiile AutoCorecție a acestor resurse. Astfel, rezultatul final nu va fi susceptibil de atâtea erori umane ca atunci când ar fi fost făcute într-o modalitate tradițională.  afișare/vizualizare: într-o epocă în care imaginea se lansează cu atâta curaj, programele TIC, în marea lor majoritate, se caracterizează prin grafică foarte atractivă, atât din punct de vedere estetic, cât și didactic.

Această vizualizare eficientă ajută în momentul asimilării proceselor elaborate. Paginile web, programele și jocurile se folosesc cu succes de componenta vizuală, de care copiii sunt atrași de la primul contact cu respectivele resurse.

44

 Comunicarea socială: TIC poate fi perfect utilizat în grup; de altfel, en timpul Internetului, ni se permite conectarea cu alți semeni chiar din cealaltă parte a lumii și împărtășirea muncii, rezultatelor, obiectivelor cu aceștia. Pentru copii, proiectele internaționale realizate exclusiv on line pot contribui la conectarea și cunoașterea diferitelor abordări ale aceleiași teme de către elevi ca și ei, aflați în toate colțurile lumii.  Înmagazinarea și păstrarea: TIC ne permite să înmagazinăm lucrările realizate prin intermediul unor programe, într-o formă comodă, fără a ocupa un spațiu fizic, ci doar pe un USB sau în echipamentul informatic de care dispunem.

Trecând la partea opusă, să analizăm unele inconveniente care por surveni pornind de la utilizarea TIC:  Folosirea TIC poate duce la subevaluarea muncii susținute și de lungă durată în realizarea unui anumit proces. Copiii pot uita că unele lucruri se pot obține prin muncă continuă de lungă durată care implică mai multe procese. Obținerea unor rezultate imediate (ca cele prin utilizarea TIC) pot crea o imagine falsă asupra muncii, pot provoca lipsa de răbdare și concentrare.  Dependența de aspectul vizual sau aparent: resursele TIC, în general, sunt îmbrăcate în forme atractive pentru cei care le folosesc. Totuși, o frumoasă înfățișare nu trebuie să fie dovada unui obiect eficient sau profund. Elevii se pot lăsa conduși de aspect, formă mai mult decât de conținut, fond, valoare.  Izolare socială: în multe ocazii, resursele TIC, dacă sunt folosite în mod individual, pot face ca utilizatorul să se izoleze de contextul uman, de colegii de clasă, de mebrii grupului din care fac parte, inclusiv de familie.

45

 Lipsa de alternative non-TIC: folosirea exclusivă a TIC poade face ca utilizatorii să ignore orice altă formă de lucru, inclusiv unele care să înlocuiască tehnologia în anumite momente.

Aruncând o privire asupra inconvenientelor pe care le are utilizarea TIC, ne dăm seama că acestea corespund tocmai cu avantajele. Ele par să fie reflectările periculoase ale avantajelor. În timp ce ușurează munca, prezintă riscuri și viceversa. Spectrul amplu pe care TIC ni-l oferă pare să fie în același timp simplu, dar și complex. Este munca profesorilor cea care impune ce, cât și când poate utiliza TIC. A abuza de folosirea TIC în sala de clasă poate deschide porțile dezavantajelor analizate. Pentru a beneficia doar de avantajele semnalate, se impune ca profesorul să aleagă corect folosirea mijloacelor TIC. Folosirea Tablei Smart în predarea muzicii Unul dintre elementele tehnologiei de mare importanță este deja inclus în baza materială a școlilor de azi: Tabla interactivă Smart (SmartBoard). Marele avantaj al acesteia este posibilitatea de a lucra direct pe suprafața ei, în timp ce toată clasa poate urmări procesul în lucru.

Educația muzicală nu putea să nu beneficieze de ceva atât de eficient.

Muzica este constituită din multiple componente (note, semne, stiluri …) și perspective (ritm, melodie, mișcare, instrumente …). Această multitudine de componente poate fi desfășurată într-o formă interesantă într-un colectiv, facilitând asimilarea într-un mod mai simplu cu toată clasa. Aplicațiile sunt nenumărate și se află în continuă creștere și perfecționare: cunoașterea instrumentelor muzicale și folosirea lor în mod virtual, programe pentru scrierea de partituri, imagini și povești muzicale, colecții de cântece și partituri, înregistrare și reproducere a unor melodii create, sistemul de interpretare Karaoke oferit de sute de site-uri etc.

46

CAPITOLUL IV PRACTICI ÎN PREDAREA MUZICII PRIN ARTE ȘI TIC IV.1. Inter, Multi, Pluri, Trans... disciplinaritate Interdisciplinaritatea - Acesta presupune un set de discipline sau subiecte care sunt legate între ele și care au un scop comun. Ea nu pretinde lucrul separat.

Multidisciplinaritatea – este aceea care propune lucrul separat la fiecare disciplină, dar care funcționează într-un mod colaborativ. Se caută cunoștințe, interese, abilități comune mai multor discipline. Fiecare materie își păstrează propriul model și propriile metode, însă cunoștințele și abilitățile se întrepătrund, fuzionează până la un punct, oferă mai multe șanse elevilor de a înțelege ce învață într-o manieră mai completă, mai profundă.

Pluridisciplinaritatea - este foarte asemănătoare cu multi…, cu toate acestea, se referă la discipline conexe care se alimentează reciproc. Aceste discipline au obiective independente.

Transdisciplinaritate: Presupune integrarea disciplinelor, dar rezultatele trebuie să fie relevante și transcendente, să se vadă dincolo de materiile propriuzise folosite.

Muzica nu este o disciplină izolată sau izolabilă, este o disciplină care poate și, de multe ori, trebuie să fie relaționată cu alte discipline. Legarea sunetelor cu o activitate plastică sau alte activități de lucru manual (desen, culoare, modelaj, colaj…) este foarte binevenită tocmai pentru a crea o fuziune de realități: realitatea muzicală cu cea artistică. În această fuziune, creațiile și percepțiile la care poate ajunge elevul sunt cu adevărat emoționante. În această investigare pedagogică cu privire la abilitățile afectiv cognitive ale elevilor care au înregistrat succese în progresul școlar, am găsit o serie de instrumente ale gândirii comune: obervația, imaginația, abstractizarea, gândire analogică, empatie, gândire kinestetică, creativitate, transformare și 47

gândire sintetică transferate la toate celelalte discipline de studiu într-un mod natural, fără efort sau conștientizare.

Rezultatele sugerează că elevii cu un înalt nivel de participare în activități relaționate cu artele au înregistrat un nivel ridicat la fiecare test aplicat față de cei care au participat mai puțin sau deloc la astfel de activități.

Domeniul muzicii sau expresiei artistice are o extindere multidisciplinară care este greu de depășit în alte domenii, astfel că prin intermediul relației între strategiile intelectuale de bază și o îmbogățire afectivă, socială și umană, este posibilă îmbunătățirea procesului de învățare la elevi.

Multidisciplinaritatea este un element cheie pentru creativitate și inovație în ce privește educația. Ea trebuie să fie stimulată de către profesori pentru ca elevii să poată identifica respectivele oportunități, să fie capabili de a asocia cunoștințe și abilități achiziționate în fiecare domeniu studiat și să le combine pentru o îmbunătățire a implicării lor în propia educație. Așa cum am afirmat mai sus, este rolul profesorului în a găsi, a combina și a proiecta predarea integrată a unui conținut. Este relativ ușor de a combina punctual disciplinele pentru diferite conținuturi în așa fel încât să atingem atât obiectivul comun, cât și obiectivele specifice fiecărei discipline în parte.

Muzica este o resursă atractivă, care poate spori învățarea din cauza importanței pe care o are astăzi în viața noastră, și, prin urmare, este convenabil să se lucreze în toate dimensiunile sale. Nu ar trebui să ne limităm la studiul muzical în sine, în ora de educație muzicală, ci ar trebui să favorizăm o apropiere cu alte discipline pentru ca elevul să se bucure de tot ceea ce le oferă muzica. Orice subiect educațional se poate relaționa cu muzica: cunoștințele dobândite în alte arii curriculare, putem găsi melodii, atât pentru copii cât și clasice sau populare, povestiri audio, satira, desene animate etc. legate de diferite centre de interes: Crăciun, toamna, viața de școlar ... În sala de clasă putem amenaja ușor un colțișor muzical unde copiii să poată avea acces la jucăriile muzicale cu care se pot juca în pauze, practicând diferite scheme 48

ritmice. O altă activitate pe care nu o putem neglija este realizarea de instrumente muzicale din materiale reciclabile, un exercițiu care are o abordare cuprinzătoare, pe lângă aspectul muzical, copiii lucrează cu alte principii fundamentale pentru dezvoltarea lor: motricitate fină, educarea valorilor, lucru în grup... toate într-un mod ludic, participativ și liber, favorizând autonomia în învățare. Audițiile muzicale pot fi parte din oricare oră de curs, ca fundal al unui moment de lucru individual. Și exemplele ar putea continua...

Am văzut deja că muzica are o infinitate de posibilități de a o relaționa cu alte discipline, cu dorințele copiilor, servindu-ne atât în predare cât și în învățare. De ce nu ne-am folosi de ea?

Vă ofer câteva exemple concrete de predare integrată a conținuturilor educației muzicale, cu teme care pot fi oricând înlocuite cu altele, dar căutând mereu acele legături cu conținuturile altor discipline.

Exemplul 1: Vă ofer un exemplu de predare integrată a conținuturilor educației muzicale, cu tema „Toamna”. Am creat câteva pagini pentru Tabla Smart pentru a fi mai explicită în ceea ce voi demostra. Ne vom folosi de elemente ale naturii (frunze de toamnă, fructe) pentru a crea o imagine cât mai atractivă pentru copii și corelată cu tema.

Lecția de educație muzicală: Cântecul „A venit pe dealuri toamna” (Grupul Tra La la) https://www.youtube.com/watch?v=s7YVYcbZ1yM

49

1. Activități ritmice: construim linia ritmică a cântecului cu frunze de toamnă în loc de linii (mărimi diferite pentru duratele sunetelor: optime, pătrime, șaisprezecime și pauza de 1 timp): după ascultarea cântecului cu tactarea ritmului cu creionul în masă sau bătăi din palme, trecem să creăm linia ritmică potrivind frunzele sub notele de pe portativ.

50

2. Folosim instrumentele muzicale pentru linia melodică a cântecului (copiii vor interpreta cântecul urmărind cifrele de pe tablă care corespund clapelor de pian, xilofon, saxofon, clavietă). Vom acompania linia melodică cu instrumente de percuție. Elevii care au aceste jucării vor urmări liniile de pe tablă și vor tacta ritmul acolo unde există semnul „x”

3. Refrenul poate fi cântat cu vocea și acompaniat de instrumente de percuție după cum se vede în următoarea imagine:

51

4. Urmărind numerele liniei melodice de mai sus, copiii vor putea să plaseze frunzele pe linia portativului (fără denumirea notelor), creând astfel partitura din frunze. Putem, apoi, să înlocuim frunzele cu imaginea notelor personalizate, după linia ritmică scrisă cu liniuțe. Vor vedea ce rol au notele în scrierea

muzicii. Vor vizualiaza mersul melodic în același timp cu interpretarea lui cu vocea și cu instrumentele.

5. Lecția se poate încheia cu o sarcină individuală pentru copii (folosim caiete de muzică sau planșe printate cu portative):

52

Lecția de limbă și comunicare: 1.

Exercițiu – joc folosind versurile cântecului: elevii vor completa

versurile mutând cuvintele verzi la locul potrivit.

2.

Exercițiu de vocabular: Sinonime și antonime (vom folosi cuvintele

din textul cântecului).

3.

Creație literară – copiii vor crea un text despre toamnă în care vor

folosi cuvinte relaționate cu muzica (având o imagine suport).

53

Lecția de educație plastică: Pictează imagini de toamnă în care să folosești linii curbe ca mersul melodic din cântec sau alte elemente muzicale! Înainte de a începe lucrul, elevii vor cânta cântecul și vor marca mersul melodic cu mâna. Vor idntifica apoi elementele din natură care pot urma aceste mișcări dacă le-am reprezenta cu linii (dealuri, zborul frunzelor purtate de vânt, norii etc.).

După aceste discuții, elevii vor picta, cu linii curbe și culori de toamnă, acele imagini care seamănă cu mersul melodic.

Lecția de Abilități practice: În prima parte a lecției, vom realiza cu copiii un portativ mare, din sfoară prinsă pe un suport de poliester sau carton. Apoi, fiecare elev va primi o coală printată. Vor colora și decupa frunze, fructe și legume de toamnă pe care le vor prinde apoi pe portativ Frunzele, fructele și legumele prinse pe portativ pot crea 54

o melodie pe care o vor reda ora viitoare de muzică. Portativul va fi expus pe peretele clasei. În a doua parte a lecției, pot lucra flori de toamnă din hârtie cu care vor împodobi suportul portativului.

Același lucru se poate face și cu decuparea unor imagini cu păsări călătoare așezate pe portativ, fluturi sau alte gâze, flori etc. (în funcție de cântecul învățat la ora de muzică). Portativul de pe perete poate fi suportul creării unor melodii de către copii (fără a ști cu exactitate ceea ce fac, ei se joacă de-a muzica, de-a reprezentarea unor linii melodice, a unor scheme ritmice). Mai târziu, aceste imagini pe portativ vor căpăta nume (note muzicale, durate, pauze).

Exemplul 2: Un alt exemplu de predare integrată a conținuturilor educației muzicale, cu folosirea resurselor TIC (Tabla Smart) și a instrumentelor muzicale: Tema „Primăvara” poate începe cu învățarea cântecului „Flori de Primăvară” (varianta aflată pe Youtube: https://www.youtube.com/watch?v=Jrrui59to20)

55

Lecția de muzică: Fiind vorba de o temă care se poate preda pe durata a 1-2 săptămâni, avem la dispoziție mai multe ore de muzică. În prima oră, se

anunță tema și obiectivele pentru toate disciplinele în care va fi abordată.

1. Ascultarea cântecului (vizionarea video-ului de pe Youtube) – imaginile animate care însoțesc cântecul pot înlocui momentul discuțiilor despre primăvară și florile ei. Copiii vor afla care sunt aceste flori, le vor vedea și vor 56

înțelege mesajul versurilor mai bine decât dacă am folosi planșe pentru fiecare floare (se reduce timpul privitor la analiza textului și a mesajului cântecului).

2. Învățarea cântecului (strofă cu strofă) se face mai ușor, elevii pot citi versurile pe ecran, iar melodia devine ușor de memorat dacă au varianta orchestrală a cântecului ca suport auditiv.

3. Se poate trece repede la folosirea instrumentelor muzicale în timpul interpretării cântecului de către copii. Copiii pot urmări linia melodică scrisă cu cifre pe portativ și folosesc instrumentele melodice pentru redarea acesteia, respectând ritmul indicat prin liniuțe. Vor lucra, la început individual, fiecare cu instrumentul lui sau cu un instrument virtual pe tabletă, apoi putem să grupăm

anumite instrumente și să repetăm cu acestea de mai multe ori, până se sincronizează.

4. Când toți elevii au reușit să interpeteze cântecul vocal și instrumental, putem trece la diferite forme de interpretare armonico-polifonice: 57

- Pe grupe (instrumental și/sau vocal) - Cu solist pentru fiecare strofă și grup (la partea a doua a melodiei) - Cu acompaniament doar pe anumite fragmente melodice - Cu solist instrumental pentru prima parte și cu toate instrumentele pe a doua parte 5. Elevii por înlocui cifrele cu biluțe colorate sau floricele pe caietul de muzică – exercițiu pentru fixarea numărării liniilor și spațiilor unui portativ Lecția de educație plastică: Tema plastică: Linia și punctul Putem cere copiilor să deseneze floricele pe un portativ, să decoreze spațiul de lucru cu flori de primăvară, fluturași. Este un desen decorativ pe care îl pot realiza fie în acuarele, fie cu marker colorat sau carioca.

58

Desenele vor fi afișate în clasă, cele mai clare din punct de vedere al plasării florilor pe portativ fiind transformate apoi în melodii (în viitoarea oră

de muzică (putem plasa pe portativul de pe tablă florile desenate de copii și notele muzicale corespunzătoare. Cu ajutotul unui instrument muzical vom reda melodia rezultată folosind diferite scheme ritmice pe care tot copiii le pot propune.

Lecția de științe: Tema fiind Primăvara, nu putem să ignorăm și celelalte aspecte ale acestui anotimp. Vorbim despre vreme, copaci, gâze și păsări. Am putea să includem în predarea integrată, conținuturi privind păsările călătoare și cântecul lor. Pentru aceasta, avem nevoie din nou de instrumente TIC. De exemplu, am putea prezenta un material editat în PowerPoint cu Glasul păsărilor (deschis pe Tabla Smart).

59

Exerciții: 1. Copiii aleg imaginea unei păsări, dau click pe poză și ascultă glasul ei.

2. Aleg, apoi, doar păsările călătoare care se întorc primăvara la noi în țară.

3. După discuții privind mediul de viață al fiecărei păsări, elevii aleg din nou pe acelea care trăiesc în pădure.

4. Vor viziona un video despre pădure având ca fundal sonor glasuri de păsări. Vor încerca să ghicească ce pasăre se aude mai intens (pornind de la sunetele deja ascultate la începutul lecției). *Aceste activități reprezintă doar o parte din lecția de științe (cca 10 minute) pentru a relaționa cu conținuturile educației muzicale: sunete din natură (sunete joase, medii, înalte).

Lecția de abilități practice: Pentru tema Primăvara, la abilități avem mai multe opțiuni prin care putem face o legătură cu conținutul lecției de muzică:

60

1. Construirea unor instrumente melodice și de percuție. Le oferim copiilor diferite materiale, împărțim elevii pe grupe și stabilim sarcina de lucru (o grupă va construi instrumente melodice și cealaltă înstrumente de percuție. Le oferim câteva exemple prin imagini pe Tabla Smart. Elevii vor construi instrumentele pe care apoi le vom folosi în ora de muzică.

61

Exemplul 3: Un alt exemplu de predare integrată – Tema: Culorile (în cadrul Unității tematice „Culorile pământului” Lecția de muzică: Cântecul „Culorile se ceartă” (varianta Youtube a Grupului TraLaLa - https://www.youtube.com/watch?v=jERZKz_OZow) Copiii

vor

afla

importanța

culorilor în viața noastră urmărind acest videoclip

și

ascultând

versurile

cântecului.

Folosim Tabla Smart

pentru

următoarele activități: 1. Ascultarea și repetarea cântecului (elevii învață textul citind versurile pe ecran în timpul derularii imaginilor). De obicei, copiii se manifestă prin mișcări atunci când vizionează un videoclip muzical, deci putem să-i lăsăm să danseze, să-și miște brațele, să tacteze ritmul cu bătăi din palme sau cu creionul.

2. Discutând despre culori, ajungem să amintim despre curcubeu și culorile sale (ROGVAIV).

62

Apelăm la cunoștințele elevilor dobândite în orele de educație plastică și numim cele 7 culori ale spectrului solar. Afișăm textul cântecului pe tablă și elevii descoperă culorile curcubeului în versuri. Le vor lega de imaginea cu care sunt asociate în text.

3. Vom folosi xilofonul (jucărie sau virtual) pentru a crea linii melodice.

Copiii vor descoperi că xilofonul lor are aceleași culori ale curcubeului și că fiecare culoare are un sunet asociat. Vom lăsa copiii să se joace cu xilofonul pentru a descoperi că pot crea scurte melodii. După 2

minute de lucru

individual, vom asculta câteva din acestea. Cele mai reușite le putem repeta pe grupe sau cu toată clasa.

4. Pe Tabla Smart, copiii pot crea o linie melodică prin plasarea biluțelor colorate pe portativ (aflate în stânga portativului cu opțiunea „Infinite cloner”) – Jocul culorilor și jocul sunetelor. Fiecare elev va plasa o biluță în funcție de ce fel de sunet va vrea să aibă: înalt, jos, mediu. Când portativul este complet, vom interpreta melodia cu xilofoanele urmărind linia ritmică de sub portativ. Vom citi linia ritmică întâi cu silabe, apoi însoțite de bătăi din palme sau cu creionul

63

în masă. Exercițiul se poate repeta cu alte creații ale elevilor și cu linii ritmice diferite.

5. Putem chiar să le propunem noi o linie melodico-ritmică dintr-un cântec cunoscut de elevi pe care s-o interpreteze la xilofon. Vor descoperi cântecul sau nu? Copiii cu memoria auditivă mai dezvoltată cu siguranță că vor recunoaște cântecul. Iată un exemplu (Cântecul „Prietenii cântăreți”

64

Lecția de educație plastică: Dacă tot suntem la capitolul culori, să ne jucăm un pic cu curcubeul!

Elevii știu deja, din lecțiile anterioare, cum se obțin culorile secundare (binare) și pot desena o suprafață în culorile curcubeului. Ideea este ca să legăm muzica de arta plastică și în acest context putem să avem o lecție combinată: audiție muzicală și pictură.

Pentru audiție vom folosi melodia „Somewhere Over The Rainbow” (https://www.youtube.com/watch?v=-HKh1eTWlhE) Subiectul lecției va fi: Curcubeul muzical Copiii vor asculta melodia pe tot parcursul lecției și vor picta ceea ce muzica îi inspiră, dar respectând tema plastică: Culorile cercului cromatic.

Lecția de Abilități practice / Tehnologie: O lecție de două ore – în prima oră (poate fi realizat și într-o oră de științe) vom face un experiment prin care vom arăta copiilor cum se formează culorile secundare prin combinarea a două culori principale. Experimentul se numește „Apa călătoare” (Walking water) și se desfășoară astfel: -

Materiale necesare: șervete de hârtie, 6 pahare de sticlă, colorant

alimentar (roșu, galben, albastru).

-

Activitate: așezați paharele în linie dreaptă (sau

în cerc) unul lângă altul. Puneți apă în paharele 1, 3, 5 și colorați apa cu roșu (1), galben (3) și albastru (5).

Paharele 2,4,6 vor rămâne goale. Îndoiți câte un șervet de hârtie pe lungime de mai multe ori până ajunge la o lățime de aprox. 4 cm. Introduceți un capăt la șervetului în paharul cu apă și celălalt în cel 65

gol de alături. La sfârșit, vom avea în paharele colorate și cele goale câte două capete de șervet. Lăsăm paharele deoparte și așteptăm ca apa să-și înceapă călătoria. După câteva ore, vom observa că în paharul gol dintre roșu și galben vom avea apă portocalie, în cel dintre galben și albastru vom avea apă verde, iar între cel roșu și albastru vom avea apă violetă.

Copiii vor fi uimiți de acest experiment și vor înțelege

mai

formarea

culorilor

secundare. culorile

bine

Vor

vedea

curcubeului

în

cele 6 pahare (sau 7 dacă le așezăm în linie dreaptă, când va trebui să punem de două ori roșu (primul și ultimul pahar).

Acest experiment se mai poate realiza: - cu 3 grupe elevi, fiecare grupă având doar 3 pahare (unul gol între două culori principale). Vom obține astfel 3 culori secundare la fiecare grupă (portocaliu, verde, violet); - în perechi (tot cu câte 3 pahare) obținând astfel mai multe culori secundare (recomandat pentru ceea ce urmează să facem în ora a doua).

Ora a doua (fie în aceeași zi, la sfârșitul programului, fie a doua zi): Vom folosi paharele de la experiment, așezate în ordinea culorilor curcubeului pentru a realiza Xilofonul cu apă.

66

Vom adăuga apă în fiecare pahar (eventual și puțin colorant) după schema următoare:

Dacă s-a lucrat în perechi, vom uni paharele de la 3 perechi pentru a avea culorile necesare ROGVAIV și vom face mai multe xilofoane.

67

Această jucărie are rolul de a oferi copiilor o introducere distractivă și ușoară în redarea și citirea muzicii. Paharele vor fi umplute până la înălțimea apei necesare obținerii sunetului dorit (pentru a oferi o indicație clară a cantității de apă pe care copilul ar trebui să o adauge, folosiți schema de mai sus).

Xilofonul de apă se bazează pe fizica sunetului și a rezonanței. Înălțimea apei influențează undele sonore produse, rezultând astfel notele diferite.

Putem lua ca model un xilofon – jucărie colorat pentru a verifica dacă sunetul este aproximativ același. Lovind ușor paharele cu bețișorul xilofonului, cu o lingură de lemn sau de sticlă, copiii vor putea să se „joace” cu acest nou instrument chiar dacă nu este ora de muzică. Pot crea diferite linii melodice sau pot chiar interpeta unele deja cunoscute.

Elevii clasei experimentale

Exemplul 4: Tema integrată: Crăciunul Lecția de educație muzicală (4 ore – 2 săptămâni): Crăciunul este o sursă inepuizabilă de activități muzicale și nu numai.

Avem acum posibilitatea de a aplica aproape toate cunoștințele și deprinderile muzicale ale copiilor: interpretare armonico-polifonică, acompaniament ritmic și melodic cu instrumente muzicale clasice și virtuale, dans și percuție corporală.

68

Este momentul ideal de a-i învăța pe copii cântece specifice în alte limbi, repetoriul internațional de cântece pentru Crăciun fiind foarte bogat. Încă de la începutul lunii decembrie, se simte în clasă farmecul sărbătorilor de iarnă. Începem cu decorarea sălii de clasă, cu cântece de iarnă și colinde sau cântece pentru Crăciun folosind sursele nesfârșite oferite de internet.

A învăța să cânte colinde românești sau în alte limbi este o resursă fantastică pentru că, în afară de păstrarea tradiției, ne permite să alimentăm gustul pentru muzică la copii, profitând de cele mai frumoase melodii și de o varietate de moduri de interpretare. Chiar și ascultarea muzicii de Crăciun, creând o atmosferă ambientală de sărbătoare, poate fi un punct câștigat în dezvoltarea dragostei pentru muzică.

Să vedem care sunt opțiunile muzicale pentru această sărbătoare, cântecele cele mai îndrăgite de copii și ușor de învățat.

Ora 1: Încă din prima oră dedicată muzicii pentru Crăciun, putem să le oferim

copiilor

un fel de jocsurpriză care ne va folosi pe toată durata

unității

didactice. Creăm pentru

Tabla

Smart o pagină cu

imagini

specifice în format gif (animate).

Fiecare din acestea conține un link către o altă pagină sau către un site cu muzică. Copiii vor găsi surprizele, apăsând pe imaginea aleasă. În prima oră le vom cere să aleagă o imagine.

69

Ex: Bradul de Crăciun ne va trimite către o altă pagină unde se vor întâlni cu cântecul „O, brad frumos” (în limba engleză). Se poate folosi și altă variantă:

în limba română, franceză, germană. Va trebui să găsim și varianta Karaoke a cântecului. Copiii pot folosi pozitivul melodiei doar până învață bine melodia, apoi va trebui să-i lăsăm să cânte cu negativ (varianta instrumentală). Nu este bine să încurajăm copiii să facă playback. Ei trebuie să se audă și să se corecteze din punct de vedere melodic folosin negativul piesei interpretate.

Dacă melodia este cunoscută de către copii, ne putem concentra atenția pe versuri (pronunție corectă în limba respectivă) și pe interpretare. Acompanierea cu instrumente melodice este o variantă plăcută pentru elevi. Putem folosi instrumentele interpretând, în dialog, câte 1-2 măsuri (copiii vor cânta la instrumente folosind culorile sau numerele ca note muzicale). Ritmul trebuie bine exersat înainte de a trece la interpretarea cu instrumente. Astfel, putem avea următoarea variantă:

Copiii cu saxofon vor cânta notele care corespund versului O, brad frumos

70

Copiii cu blockflote vor cânta notele care corespund repetării (ca un ecou) a versului O, brad frumos

Copiii care au orgă electronică vor cânta notele care corespund versului Cu cetina tot verde.

Cei care nu au instrumente sau nu știu să le folosească pot folosi instrumente virtuale și vor urmări numerele și culorile de pe tablă:

La fel se poate proceda și pe partea a doua a melodiei, doar că vom folosi mai des orga sau pianul virtual deoarece avem nota Re2 și Si bemol pe care jucăriile muzicale nu le cuprind. Vom indica elevilor unde se află Si bemol pe claviatură și nota Re2.

Ora 2: Revenind la pagina principală a temei, elevii vor alege o altă imagine și vor descoperi un alt cântec.

71

Ex: Moș Crăciun îi va duce pe Youtube unde se află cântecul „Petit Papa Noel” în limba franceză (concomitent cu vocea solistei, se afișează și versurile).

Din acest cântec, copiii pot învăța doar refrenul.

Strofele

putem

cânta

le noi,

profesorii, sau le dăm linkul pentru a-l asculta acasă și unii chiar le învață foarte repede.

După audiție

a

o

primă

cântecului,

trebuie să le traducem textul, să le povestim pe scurt despre ce este vorba în acest cântec. Doar așa îl vor putea interpreta cu gesturi inspirate de text. Alte surprize vor găsi și aici: Santa Claus.. Christmas in Snowy Village, (https://www.youtube.com/watch?v=RamZajQNZTM) sau același cântec, dar în varianta cu desene animate (https://www.youtube.com/watch?v=p41FBlsE2KA)

72

Ora 3: Dacă din pagina principală copiii vor apăsa pe clopoței, vor descoperi imediat ce surpriză este ascunsă: Cântecul „Jingle Bells”.

Este un cântec foarte cunoscut și învățat încă de la grădiniță, iar acest lucru ne obligă să găsim acele instrumente online cu care să facem ora cât mai atractivă. De exemplu, această muzicogramă a cântecului, găsită pe Youtube, ne va ajuta să lucrăm schema ritmică a cântecului într-un mod vesel și atrăgător. Pe lângă aceasta, copiii pot vizualiza cum se scriu duratele de optime și pătrime ca note muzicale (o pregătire pentru scris-cititul muzical).

După lectura ritmică, putem trece la interpretarea cântecului în pași de dans. Coregrafia poate fi realizată de câțiva copii care vor ieși în fața clasei și se vor mișca. Ceilalți îl imită.

Ora 4: O altă variantă a lecțiilor de muzică din perioada stabilită ar fi învățarea cântecului „Twinkle, Twinkle Little Star”. În pagina principală copiii vor apăsa pe Stea și vor afla surpriza: se va deschide o nouă pagină pe Tabla Smart cu titlul cântecului și alte câteva imagini cu linkuri către diferite site-uri:

73

Imaginea Gif a Steluței îi vor trimite pe Youtube unde vor asculta cântecul, urmărind un video animat foarte frumos.

Imaginile cu instrumente sunt legate prin link cu diferite site-uri care oferă tutoriale pentru interpretarea acestui cântec la pian (orgă electronică, clavietă, pian virtual) sau xilofon (jucărie sau virtual pe tabletele copiilor).

Este o excelentă ocazie pentru copii să învețe să cânte la instrumente deoarece linia melodică este simplă, cu ritm lent, ușor de lucrat la instrumente. De asemenea vor putea să vadă denumirea notelor muzicale relaționată

cu

culorile

xilofonului sau cu scrierea acestora în limbaj internațional.

74

Se poate folosi și pianul și/sau xilofonul direct pe Tabla Smart (aflate în galeria acesteia), unde elevii vor vedea aceleași litere corespunzătoare notelor muzicale ca în tutoriale.

După mai multe exerciții de învățare a cântecului, urmărind tutorialele, copiii vor putea să cânte împreună, ca o orchestră, urmărind sincronizarea pe timp și ritmul melodiei. Li se dezvoltă atenția și memoria, competențele de lucru în grup și perseverența.

Mica

„Orchestră”

poate fi folosită în serbarea de Crăciun, elevii fiind încurajați să urce pe scenă și să-și invingă

orice

emoțională:

stare lipsa

încrederii în sine, teama de a greși.

Orchestra elevilor din clasa experimentală pe scenă

Lecția de Educație Plastică + Abilități practice : Perioada aceasta este foarte îndrăgită de copii, poate pentru că magia sărbătorilor este legată foarte mult de artă (muzică, pictură, lucru manual).

Observăm cu câtă plăcere cântă copiii colinde, cât de mult le place să realizeze decorațiuni de Crăciun sau chiar să facă prăjituri. În acest sens vom lucra cu elevii câteva teme adecvate Crăciunului, dar care să aibă cumva legătură și cu muzica. Vom combina orele de educație plastică cu cea de abilități practice pentru a face următoarele:  Felicitări „muzicale” – vom folosi pentru realizarea lor materialele necesare oricărei ore de

75

lucru manual (carton, lipici, foarfecă, hârtie colorată, gloss) și o foaie dintr-o carte de muzică (mai veche) cu o partitură. Aceasta va fi nota muzicală cu care vom personaliza felicitarea. Iată câteva modele oferite de internet.

76

Tot pe o foaie tipărită cu o partitură a unui cântec de Crăciun (de preferat din cărțile de muzică vechi pentru a da o notă de vintage produsului final) elevii se pot culori, imagini decupate sau abțibilduri, cu glitter colorat) pentru a crea o poveste pentru unul dintre cântecele învățate în ora de muzică sau, pur și simplu pentru a o decora cu elemente specifice Crăciunului:

77

 Decorațiuni pentru clasă și pom – Sunt nenumărate ideile pentru a crea astfel de decotațiuni și fiecare profesor încearcă să aducă mereu ceva nou pentru orele de artă și lucru. Ca să rămânem în tema acestei cărți, vom introduce în aceste ore subiecte legate de muzică, de cântecele învățate și Crăciun. Le dăm elevilor șansa de a crea o decorațiune care să fie legată de muzică (prin materialele folosite, prin finalitatea obiectului). Având ca model lecțiile anterioare în care au folosit partituri muzicale din cărți vechi, vor face și decorațiuni folosindu-le și acum sau poate vor veni ei cu idei noi. Important este să le dăm o sarcină clară a ceea ce au de făcut: - Reciclarea CD-urilor uzate: Decorați acest CD cu un „O, brad frumos!” sau cu o ”Little Star”; Cum putem face ca acest CD să „cânte” fără calculator?;

78

-

Lucrări din fire: sârmă, sârmuliţe pluşate colorate (pipe cleaner):

Azi vom împodobi bradul cu semnele din partituri: note, cheia Sol, pauze. Cum? Din aceste sârmulițe. Voi le veți crea, dându-le forma potrivită prin îndoire.

Apoi veți crea un obiect de decor pentru Crăciun din firele rămase.

79

-

Lucrări din hârtie: folosim hârtia din cărțile de muzică pentru a

crea diverse decorațiuni (decupare, lipire pe carton sau alte suprefețe tari, decorare cu glitter, mărgele, fundițe etc.)

Aceste lucrări vor dezvolta gustul elevilor pentru frumos, vor vedea ce înseamnă „nota vintage” de care toată lumea vorbește în zilele noastre dacă le vom arăta câteva secvențe din filme vechi despre Crăciun (Internetul este o sursă bogată în acest sens).

80

IV.2. Activitățile artistice Muzica, ca și alte domenii ale artei, a fost apreciată de fiecare cultură și societate pentru multe motive. Cum bine se știe, participarea la activități artistico-muzicale le dă copiilor oportunități de a intra în contact cu expresiile esteticii, de a-și dezvolta multiple forme de gândire și învățare. Aceste forme de gândire sunt direct relaționate cu aptitudinile creative, de auto-expresie, cu gândirea critică, cu competențele de lucru în echipă. Toate acestea au drept consecințe un efect colateral în alte arii curriculare și permit o dezvoltare socială, cognitivă, emoțională, spirituală și fizică mai completă.

Arta este un mediu de exprimare și comunicare a sentimentelor și a ideilor. Ființa omenească a reflectat îndoielile, preocupările și realizările sale în activitățile artistice, transformându-le într-un mijloc de canalizare emoțională și reprezentare a valorilor comune ale societății într-un anumit timp și spațiu. Este un limbaj cu mai multe pante și manifestări care, prin însăși natura sa, utilizează o gamă largă de resurse: materiale plastice, sunet, grafică, dans, teatru. Producția vastă de opere estetice reflectă istoria omenirii și aduce o viziune deosebită asupra ei prin ochii creatorilor săi.

Educația artistică are o importanță deosebită, deoarece aduce o multitudine de virtuți la creșterea umană în general. Printre acestea se numără dezvoltarea sensibilității, intuiției, înțelegerii și exprimării emoțiilor, care permit întărirea inteligenței și a capacității de accesare a cunoștințelor. În acest sens, arta contribuie la dezvoltarea personală și chiar la succesul academic. Din acest motiv, acum este o axă fundamentală în formarea elevilor.

Activitățile artistice, jocul și improvizația sunt unelte de artă care stimulează și întăresc gândirea creativă, ceea ce îi permite elevului să se conecteze permanent la o realitate mereu în schimbare și să reconfigureze componentele acestuia într-un mod nou. Această capacitate, care este foarte 81

necesară în societatea de astăzi, este o sămânță a inovației, necesară pentru a se proiecta în viitor și este un spațiu în care toți elevii au aceeași posibilitate de succes, deoarece subliniază procesele de experimentare.

Este esențial ca profesorul să aibă o formare largă, inclusiv educația artistică în diferitele sale expresii, cu scopul de a-și dezvolta abilitățile artistice în ceea ce privește personalitatea și, mai târziu, în performanța lor pedagogică deoarece aceste resurse sunt de mare valoare pentru formarea integrală a elevului din învățământul primar.

Pentru profesori, fiecare activitate artistică creată pretinde a fi o experiență estetică care permite hrănirea imaginației, a sensibilității și a intuiției ca modalități posibile de a cunoaște, de a învăța și de a se dezvolta în mod armonios, deschiderea unui spațiu de experimentare, astfel încât să poată lucra cu elevii din învățământul primar.

Prin analiză, reflecție și critică artistică, elevul va putea cunoaște, interpreta și valoriza patrimoniul artistic al culturii din care face parte și, în general, patrimoniul artistic al omenirii. În plus, această formă de educație promovează atitudini precum: respectarea diversității, explorarea incertitudinii, aplicarea unei judecăți flexibile pentru interpretarea fenomenelor care ne înconjoară, evaluarea a ceea ce simțim și intuiția, explorarea lumii interioare și provocarea de a se exprima. În toate cazurile, se recomandă să se țină cont de faptul că activitățile recreative, artistice și culturale destinate copiilor și tinerilor ar trebui să urmărească:  Cultivarea posibilităților de expresie creativă, astfel încât, prin aceasta, săși interpreteze propria realitate;  Orientarea și integrarea imaginației, sensibilitatății, cunoștințelor și experiențelor individuale pentru dezvoltarea personalității copiilor;

82

 Oferirea de experiențe care să le permită să exprime, să creeze și să reînnoiască concepte și valori, să-și motiveze interesul pentru acest tip de activități și să le permită să le aprecieze în sens critic;  Promovarea importanței muncii în echipă și integrării sociale;  Recunoașterea angajamentului și responsabilității, precum și respectarea muncii lor și altora;  Dezvoltarea criticii și auto-criticii constructive.

Predarea artei la școală înseamnă alfabetizarea din punct de vedere estetic, înseamnă dezvoltarea unei competențe estetice expresive cu timp, răbdare și muncă sistematică, integrând concepte, acțiuni și atitudini care permit producerea și înțelegerea mesajelor estetice din diferite limbi artistice, ca o modalitate de a permite o dezvoltare mai integrată.

Implicarea copiilor în activități extrașcolare care vizează aptitudinile și competențele formate la orele de muzică, educație plastică, abilități practice/tehnologie, limbă și literatură devine chiar și un mod de evaluare prin:  Activități artistice extrașcolare: serbări, spectacole, festivaluri, concursuri de muzică, arte plastice;  Proiecte pe grupe: realizarea și prezentarea de lapbook tematic (Anotimpuri, Viața de școlar, De Crăciun, Meșteșuguri românești, Portul românesc etc.), crearea unei reviste/cărți (Cartea Toamnei, Revista clasei, Crăciunul în clasă, Primăvara în cântec și culoare, Personaje din povești etc.);  Cursuri/CDS de dans (popular, modern, clasic);  Formarea unor ansambluri artistice în care să fie implicați elevii cu talent într-un anumit domeniu: muzical (soliști vocali, grupuri vocale, instrumentiști, formații de dansuri);  Cursuri/CDS de artă tradițională/meșteșuguri populare.

De precizat este faptul că, indiferent de forma de organizare a activităților, proiectelor pe grupe sau colective, important este ca să le dăm o formă finală 83

artistică, fie prin modul de realizare, fie prin susținerea lor în fața clasei sau unui auditoriu lărgit (elevi, părinți, profesori etc.). Nu ar trebui să neglijăm nicio clipă valoarea estetică a activităților tocmai pentru a nu forma o opinie greșită asupra acesteia. Modul de lucru, de prezentare a produselor finale, ținuta pe scenă, calitatea interpetării unor cântece vocal sau instrumentale, gesturile, dansul, scenografia, costumele etc., toate trebuie să urmeze un anumit stadard de calitate estetică cu care copiii se vor obișnui încă din primii ani de școală. Abia atunci putem să îi conducem spre emiterea de judecăți estetice, spre alegerea frumosului și implicit spre critica și autocritica artei sub orice formă ar fi ea dezvăluită în fața copiilor.

Nu impuneți disciplină artistică! Este important să subliniem faptul că elevii nu ar trebui să fie forțați să efectueze nici o activitate care nu le place, oricât de frumoasă ar fi pentru noi. Această atitudine din partea noastră poate duce la un comportament de respingere din partea elevilor noștri, poate face ca ei să urască arta și acest lucru ar fi foarte negativ. Să-i însoțim în căutarea lor, permițându-le să fie cei care aleg din multitudinea de posibilități.

Elevii clasei experimentale au fost implicați, în cei trei ani școlari, într-o serie de activități școlare și extrașcolare cu impact major asupra temei în discuție: activitățile artistice și culturale. Am urmărit modul de relaționare cu elementele esteticii, cu grupul de lucru, cu finalitățile fiecărei activități. În urma predării integrate a conținuturilor educației muzicale, activitățile extrașcolare au venit de la sine, elevii având propuneri privind modul de organizare sau conținutul lor. Astfel am putut evalua impactul lecțiilor susținute de-a lungul unei perioade de timp determinate sau al altor tipuri de activități la care au participat.

Ceea ce putem afirma cu certitudine este faptul că elevii clasei experimentale au înregistrat un real succes în toate activitățile propuse, spre deosebire de cei din clasele de control care, la propunerea profesorilor, au ales 84

petrecerea de Crăciun în locul serbărilor școlare, nu au participat la concursuri de muzică, la festivaluri, nu au vrut să facă parte din asnambluri artistice.

Orice activitate extracurriculară devine un moment de destindere în viaţa de elev a copiilor prin caracterul lor distractiv, festiv, antrenant. Serbarea şcolară devine şi un moment de evaluare a cunoştinţelor dobândite prin lecţii, de afirmare a deprinderilor artistice (recitative, teatrale, muzicale – vocale sau instrumentale, coregrafice). Educaţia muzicală în învăţământul preşcolar şi şcolar nu ar putea avea o mai agreabilă formă de evaluare sau de manifestare a deprinderilor artistice decât serbarea şcolară, unul din proiectele artistice cele mai îndrăgite de elevi.

Menită să aducă frumosul artistic în viaţa copiilor, serbarea şcolară contribuie, prin multiplele sale valenţe educative, la educarea estetică a elevilor, la dezvoltarea creativităţii, a spiritului de colaborare, la dezvoltarea sentimentului de apartenenţă la o echipă în care fiecare copil este pus în faţa îndeplinirii unui rol, la dezvoltarea dragostei faţă de artă atât prin contactul cu opera de artă (literară, muzicală, coregrafică, teatrală etc.) cât şi prin creaţii artistice fie ele ca produse ale artelor fie prin interpretarea artistică a acestora.

Fiecare dintre noi, profesorii pentru învățământ primar, am conceput și realizat serbări școlare cu diferite ocazii. Nu vom insista pe variantele clasice de serbări, în care toți elevii spun poezii, cântă în grup, se mișcă pe scenă. Vrem să aducem o altă variantă a serbărilor tip spectacole muzical-coregrafice, acel tip de spectacol pe care nu știm sau nu avem curajul să le propunem colectivului.

Iată un proiect de spectacol muzical-coregrafic foarte apreciat de elevi și părinți, un spectacol care nu are nevoie de altceva decât imaginație și creativitate. Realizat sub formă de actrivitate integrată cu tema „Primăvara”, proiectul s-a realizat atât în orele de curs, cât și în activități extrașcolare.

85

Fantezie de Primavara Argument Vă propunem un proiect de activitate extracurriculară pentru Primăvară. O serie de activităţi din acest proiect au fost propuse de elevi în timpul pregătirilor. Proiectul se va desfăşura pe durata 4 săptămâni pe ateliere de lucru.

Perioada: Martie - Aprilie Titlul activităţii: ,, Fantezie de primăvară”- Spectacol muzical-coregrafic (realizat prin ateliere de creație artistico-plastică, cursuri de dans, audiții muzicale) Locul desfăşurării: Şcoală Participanţi:- elevii clasei, părinţi, profesorii clasei SCOPUL : realizarea unui spectacol de primăvară sub forma unei spectacol muzical – coregrafic.

Obiective specifice:     

Dezvoltarea interesului copiilor pentru lectură, muzică de sezon, dans şi gimnastică ritmică; Dezvoltarea creativităţii elevilor prin participarea directă la alcătuirea scenariului, scenografiei, costumelor.

Familiarizarea elevilor şi părinţilor cu munca în echipă; Formarea trăsăturilor de caracter şi sensibilizarea trăirilor sufleteşti pentru întâmpinarea primăverii; Dezvoltarea simţului estetic.

Descrierea activităţii: Spectacolul este conceput ca un balet (toate părțile scenariului sunt realízate prin dans clasic, ritmic, gimnastică artistică). Poate părea difícil de realizat, dar veți vedea că nu e atât de greu. Copiii iubesc dansul, indiferent dacă urmează sau nu cursuri de dans. Important este ca fiecare elev să fie antrenat în a-și exprima sentimentele prin dans.

86

Începutul și sfârșitul vor fi realízate sub formă de dialog între 3 copii (singurele momente vorbite).

Ne-am propus să realizăm acest spectacol cu ajutorul copiilor şi al părinţilor, lucrând în ateliere tematice fiecare parte a acestei scenete.

Resurse:  materiale: hârtie colorată, ghirlande, staniol, carton, plăci de polistiren expandat, voal, stinghii de lemn, beţişoare, mătase, panglici, costume specifice (flori, fluturi, gărgărițe, albinuțe, zână, soare, vânt).  Umane: elevii clasei, părinţi, profesori de specialitate.

Metode şi procedee:    

Activităţi practice Dans Exerciţiul Jocuri

Evaluare:  

Înregistrarea spectacolului şi publicarea filmului pe blogul clasei, site-ul şcolii şi Youtube – comentariile primite asupra calităţii activităţii Creşterea interesului elevilor şi părinţilor pentru participarea la activităţi în echipă

ETAPELE ACTIVITĂŢII

Activităţi

Etapa

Sarcini

Pregătirea activităţii

Stabilirea temelor de lucru, a orarului Împărţirea elevilor pe ateliere

Repartizarea rolurilor

Alegerea momentelor muzicale

Stabilirea pașilor de dans pentru grupuri

Discuţii, prezentarea scenariului, propuneri din partea elevilor pentru alegerea cântecelor (audiții muzică clasică, cântece de primăvară) Stabilirea fiecărui rol în funcţie Exerciții de dans pentru fiecare rol şi de abilităţile ritmice ale elevilor – apoi interpetarea rolului până la povestea are personaje cu roluri descoperirea celui mai potrivit elev principale, secundare individuale pentru fiecare rol și roluri pentru grupuri de flori, insecte.

Alegerea melodiilor pentru Elevii audiază anumite piese de fiecare moment în parte din acest muzică clasică, muzică pentru copii, scenariu instrumetală de relaxare, ritmată. Sunt lăsați să se exprime prin dans în timpul audițiilor. Vor fi alese acele piese la care copiii reacționează pozitiv.

Alegerea tipurilor de dans În funcţie de abilităţile motrice ale potrivite scenariului; elevilor sau de talentele unora dintre ei în domeniu (elevi care studiază 87

Repetiţii

Repetarea şi învăţarea rolurilor (principale individuale) Stabilirea coregrafiei şi repetarea dansurilor pentru grupuri Coordonarea repetiţiilor

Alegerea costumelor

Schiţarea tipurilor de costume pe care le vor purta interpreţii fiecărui rol.

Decoruri

Intocmirea unei liste cu obiectele necesare personajelor, decorul scenei.

Ziua serbării

Pregătirea sălii de festivităţi pentru primirea spectatorilor

baletul, gimnastica aerobică, dansul sportiv) se aleg echipe de dansatori şi muzica de dans.

Rolurile vor fi exersate în clasă și acasă cu ajutorul părinţilor Dansurile vor fi învăţate şi repetate după ore sau în orele de educaţie fizică Repetiţiile generale vor fi susţinute în ultima săptămână.

Personajele vor descrie costumul pe care cred că ar trebui să-l poarte şi cum ar putea să-l realizeze.

Vor desena costumul dorit si se vor alege acele costume care pot fi realizate cu materiale simple (reciclabile).

Vizionarea unor filme cu acelaşi subiect pentru a putea afla ce obiecte vor fi necesare pentru decorarea scenei.

Repartizarea sarcinilor pentru realizarea unor decoraţiuni sau părți ale acestora.

Decorarea scenei Pregătirea materialelor necesare: CD player, staţie de amplificare, instrumente, lumini.

Primirea invitaţilor Desfăşurarea spectacolului

Alte detalii: 1. Decoruri scenografice Scena este decorată cu flori realizate de copii din hârtie sau material textil, copăcei (realizaţi fie din crengi de copaci pe care se lipesc floricele, fie decupaţi şi lipiţi pe fundal) 2. Costume: Fiecare personaj va purta costumul specific: fluturi, albinuțe, gărgărițe, soare, vânt, zâna florilor, zâna Primăvară.

88

În general, părinții procură aceste costume pentru fetițe, dar dacă nu dispun de resurse financiare, ele pot fi create de elevi și părinți în timpul unor ateliere organizate in orele de AVAP sau în activități extrașcolare.

Costumele pentru „flori” pot fi create din saci de plastic de diferite culori, din hârtie creponată.

89

Aripile pentru fluturi, albinuțe și gărgărițe se pot construi din sârmă îmbrăcată în dresuri transparente albe, galbene, negre, bleu, verde.

Antenele insectelor pot fi construite din șenil negru și prinse de o cordeluță rigidă.

Din resturi de textile aduse de acasă, putem confecționa rochițe pentru fete – flori, buline sau dungi negre pentru insecte, flori pentru decor.

Decoratorii: decoraţiunile pentru scenă se vor realiza în orele de ed. tehnologică, abiltăţi practice sau ateliere de artă. Copiii pot fi împărţiţi pe grupe şi fiecare va realiza câte un model.

Prin aceste activităţi se urmăreşte realizarea unor obiecte decorative din diferite materiale, utilizând tehnici şi instrumente variate; Lucrări din hârtie, fire, CD-uri uzate, materiale din natură  Flori  Copaci  Fluturi  Păsărele (berze, rândunele)  Cuiburi Competenţe specifice  valorificarea optimă a materialelor refolosibile în combinaţie cu alte materiale;  stimularea expresivităţii şi creativităţii copiilor prin activităţi de exprimare artistico – plastică, muzică, dans.

Actorii: După ce fiecare elev a primit un rol, se începe învățarea pașilor de dans sau orice altă mișcare scenică. În orele de Muzică și mișcare sau în afara orelor de curs se repetă separat fiecare grup, pentru ca apoi să se treacă la montarea întregului spectacol cu toate momentele sale.

90

Participarea la atelierele de lucru şi realizarea scenetei dansate vizează competenţele specifice:    

manifestarea atenţiei faţă de interlocutor în diferite situaţii de comunicare interpretarea jocului de rol manifestarea sentimentelor personajului participare activă la regia scenetei, scenografie, coregrafie

Muzica: în funcţie de calităţile vocale ale elevilor se vor alege cântecele potrivite. Pentru partea de început (fondul sonor al primei scene) se poate alege o melodie instrumentală, sunete de păsărele.

Vă ofer câteva linkuri cu melodiile alese de noi pentru spectacolul realizat in 2011, la sfârșitul scenariului.

Personaje: Primăvara, Soarele, Vântul, Zâna fluturilor, Gâze (fluturi, gărgăriţe, furnicuţe) şi flori (balerine cu aspect de flori viu colorate), 3 copii (doi băieţi şi o fetiţă) Mod de realizare: Dansul (balet clasic, gimnastică aerobică) este mijlocul de exprimare a stărilor emoţionale, iar muzica aleasă va contribui la crearea unei coregrafii corespunzătoare temelor acestui spectacol. Copiii trebuie să contribuie la activitatea de creare a coregrafiei (fiecare pe măsura posibilităţilor sale artistice) sau la crearea costumelor. Fetele care studiază baletul vor antrena şi le vor învăţa şi pe celelalte fete. Mima este un alt mod de exprimare a sentimentelor, situațiilor prin gesturi, fără cuvinte.

Important!!! – Elevii trebuie să înţeleagă ce este baletul şi cum se pot exprima prin mişcare corporală, fără cuvinte. Muzica şi mişcările corporale pot înlocui cuvintele. Pentru aceasta, este necesară o pregătire a copiilor pentru comunicarea nonverbală înainte de a trece la repetiţiile propriu-zise.

Ideea scenariului: Trei copii, vrăjiţi de farmecul primăverii abia sosite, cad într-o stare de visare şi îşi imaginează că sunt diferite personaje sau că participă la spectacolul naturii în anotimpul primăvara. Totul trebuie să dea impresia de vis, de poveste.

Introducere: Undeva, în faţa cortinei care acoperă scena, doi băieţi stau de vorbă (în funcţie de spaţiu, pot sta pe o bancă sau o pătură): Băiat 1: Ce bine e aici! Mă bucur că a venit primăvara!

Băiat 2: Da! Mi-era aşa dor de ea, mai ales după o iarnă atât de lungă şi geroasă!

Băiat 1: Ştii ceva? Mi-ar plăcea să o întâlnesc o dată, aşa... în carne şi oase şi să-i spun cât de mult o îndrăgesc!

Băiat 2: Pe cine?

Băiat 1: Pe Primăvară! Ţie nu?

Băiat 2: Mie mi-ar plăcea să mă întâlnesc cu Soarele şi să-i spun să nu mai plece!

Băiat 1: Dacă te vei întâlni cu Soarele, ai să te arzi!

91

Băiat 2: Nu-mi pasă! Doar... (apare o fată) Fata: Ce faceţi voi aici? Nu vedeţi că e aproape seară? Haideţi acasă până nu se întunecă!

Băiat 1: Stai puţin cu noi! Mergem împreună.

Fata: De ce să mai stăm?

Băiat 2: Uite! Ne gândeam cum ar fi să ne întâlnim cu Primăvara sau cu Soarele. Tu cu cine ai vrea să te întâlneşti?

Fata: Eu? Cred că aţi făcut insolaţie (pune mâna pe fruntea unuia dintre ei) Băiat 1: Hai, te rog, spune-ne!

Fata: Bine. Eu aş vrea să dansez cu florile şi gâzele! Nu-i aşa că ar fi nemaipomenit?

Băieţii: Daaaa!!! (oftând, se lasă pe spate şi par că visează cu ochii deschişi) Scena I: Se trage cortina. Pe scenă se află un voal mare verde deschis pe care dorm câteva gâze. Împrejurul lor, se află mai multe flori şi gâze, toate în poziţie ghemuit. Se aude un fundal sonor cu ciripit de păsărele.

Fata şi unul din băieţi se ridică încet şi înaintează spre voalul verde, unde se culcă şi ei, lângă celelalte gâze. Celălalt băiat visează în continuare (se înveleşte cu un voal gri aflat pe o bancă sau pe voalul pe care stateau la început) ca şi cum i-ar fi frig.

Când începe muzica, gâzele se trezesc, una câte una, se întind şi se salută, se îmbrăţişează şi se uită mirate împrejur. Cei doi copii se trezesc şi ei. Uimiţi, se ridică şi încearcă să se apropie de două gâze. Acestea, speriate se retrag şi fac semne să plece cei doi intruşi. Copiii ridică voalul şi se acoperă cu el (după ce dansează câteva măsuri). Gâzele se întreabă cine sunt şi apoi decid să îi ignore pe cei doi (acum camuflaţi). Copiii se retrag într-o parte a scenei şi privesc miraţi de sub voal.

Gâzele încep să le trezească şi pe celelalte, aflate pe margine, şi apoi pe flori. Încep să danseze împreună pe melodia Primăvara de Vivaldi.

Apare Zâna Fluturilor (cu trei perechi de aripi) care dansează cu celelalte gâze şi cu florile.

Când ajunge în dreptul copiilor, le ia voalul şi le dă câte o pereche de aripi. Copiii, miraţi, îşi pun aripile şi, duşi de mână de către zână, încep să danseze şi ei cu florile.

Scena II La terminarea melodiei cu ciripit de păsărele, se aude un şuierat de vânt. Pe scenă, gâzele încep să se agite, florile se zgribulesc şi se leagănă ca bătute de vânt.

Băiatul cu voalul gri se ridică şi înaintează pe scenă cu mişcări largi şi agitate, mişcându-se rapid pe toată scena. Voalul larg flutură la mişcările lui. El se îndreaptă către toţi cei aflaţi pe scenă. Toate personajele par speriate de sosirea neaşteptată a vântului.

Zâna Fluturilor se îndreaptă către vânt, încercând să-l facă să se oprească. Vântul se învârteşte în jurul ei şi o acoperă cu mantia sa ducându-se în paşi de dans spre culise unde zâna dispare.

Din acest moment, gâzele par învinse şi se prăbuşesc la pământ fără putere, mişcând braţele ca şi când ar da neputincios din aripi.

Vântul, învingător, mai face câteva ture pe scenă până când apare Primăvara la braţ cu Soarele care se îndreaptă către el. Vântul rămâne uimit de frumuseţea Primăverii şi se îndreaptă către 92

ea. Soarele o lasă şi pleacă către gâze şi flori pe care le mângâie. Acestea se ridică. Vântul mai încearcă să le sperie, dar ele nu se mai lasă speriate şi încep să danseze în jurul lui.

Primăvara îl ia de mână pe vânt şi dansează cu el. Acesta se mişcă lent, perzând din puteri.

Primăvara îi şopteşte ceva la ureche, iar Vântul se duce în culise âşi schimbă pelerina din voal gri cu cea verde şi o aduce în scenă pe Zâna Fluturilor.

Gâzele, fericite, simulează bătăi din palme şi se înclină în faţa Zânei şi a Primăverii. Toţi dansează fericiţi Valsul fluturilor.

Primăvara, Soarele, Vântul şi Zâna se retrag. Florile şi gâzele formează perechi şi rămân în semnicerc pe fundalul scenei la terminarea melodiei.

Scena III Valsul florilor şi al Primăverii – florile dansează pe melodia Valsul florilor. În anumite părţi întră şi Primăvara ca solist.

Scena IV – Încheiere Toate personajele dansează fericite cu Primăvara. La sfârşitul melodiei, cei trei copii se retrag la locul în care stăteau la început. Cortina se trage şi cei trei se trezesc, frecându-şi ochii. Se uită miraţi în jur.

Fata: A fost adevărat? Nu, nu se poate! Cred că am visat!

Băiat 1: Şi eu la fel.

Băiat 2: Am avut un vis foarte frumos!

Băiat 2: Da! A fost un vis.

Toţi: Un vis de primăvară! Haideţi acasă! (se ridică şi pleacă povestind fiecare ce a visat) Melodiile folosite în spectacol: Children ballet (pentru gaze şi flori împreună) http://www.youtube.com/watch?v=lo-F2pIddD0 Sinfonia primaveral http://www.youtube.com/watch?v=GF72uaLg5r4&feature=related Primăvara de Vivaldi http://www.youtube.com/watch?v=P2-1YCqpcQM Voices of Spring de Strauss http://www.youtube.com/watch?v=IjtAJV9sVpQ Valsul Fluturilor http://www.youtube.com/watch?v=9wNvhVxSMck Final de spectacol La sfârşitul baletului, copiii pot interpreta câteva cântece de primăvară: - Doar una e primăvara - Gâze - Samba florilor 93

În același mod se poate realiza și spectacolul muzical-coregrafic „Fantezie de iarnă”, în care personajele vor fi cele specifice anotimpului (Zâna Iernii, fulgii de nea, Crivățul, Omul de zăpadă) și cele specifice Crăciunului (Moș Crăciun, Spiriduși, reni).

Un alt proiect integrat, care implică elevii în cooperare și colaborare, este cel prin care s-a realizat Cartea Toamnei.

Fișa Proiectului: Tema activității: Proiect de activitate integrată – Cartea Toamnei (domenii: CLR, MM, AVAP, MEM) Clasa: a II-a B Obiective: Printre obiectivele evidente ale proiectului am urmărit și aspecte ale educației estetice: paginile și coperta cărții să fie atractivă din punct de vedere vizual, să respecte cerințe de integrare a textului în pagină, de titlu și forma de scriere a acestuia, de relaționare a culorilor cu anotimpul prezentat etc.

Desfășurarea activității: Proiectul s-a derulat pe parcursul unei săptămâni, în timpul orelor de curs, în sala de clasă, pe grupe de elevi. Vineri, ultima zi a proiectului, grupele de elevi au prezentat lucrările lor: Cartea Toamnei.

Pentru acest proiect elevii au fost împărțiți în 3 grupe a câte 9 elevi.

Cartea Toamnei (format A4) a fost realizată din: - fiecare elev a realizat 2 pag. cu texte în proză sau versuri despre toamnă, însoțite de desene (scrise în orele de română): text literar și text științific - 2 file despre anotimp (semnele toamnei, activități de toamnă, fructe și legume) – realizate la MEM - 4 pagini cu desene sau colaje de toamnă – realizate în orele de AVAP de la începutul lunii octombrie Coperta a fost realizată în ora de AVAP pe carton A3 îndoit în două.

94

Cartea a fost asamblată și prezentată în ora de MM, prezentarea ei fiind realizată cu cântece de toamnă însoțite de mișcări și, eventual, costume specifice.

Toate grupele au reușit să realizeze această carte, prezentarea ei făcând diferența între grupe, în cadrul proiectului.

Acest tip de activitate are o finalitate care poate fi evaluată (evaluarea prin proiecte) fără ca elevii să simtă presiunea testului sau a evaluării orale. Muncind în grup, colaborând cu colegii și implicând chiar și părinții (au căutat pe internet diferite informații sau poze pe care părinții le-au printat), copiii au fost relaxați, atrași de frumusețea toamnei și de faptul că ei înșiși pot face o carte. Fiecare carte a fost expusa în clasă. Au învățat mai multe lucruri despre toamnă decât în oricare din orele de curs.

Prezentarea conținuturilor fiecărei cărți s-a realizat tot pe grupe, fiecare grupă făcând o prezentare artistică (sarcină cunoscută încă de la începutul activității). Iată modurile de prezentare a cărții: Grupa I – a prezentat cartea și a cântat cântecul „A venit pe dealuri Toamna”, intereptare vocală însoțită de gesturi specifice textului; Grupa II – prezentarea cărții s-a făcut pe muzica lui Vivaldi (Toamna), elevii purtând în mâini frunze de toamnă, fructe, flori.

Grupa III – după prezentarea cărții, copiii au cântat și au dansat (coregrafie realizată de ei) folosind strofa specifică și refrenul din melodia „Seasons song” (https://www.youtube.com/watch?v=8ZjpI6fgYSY)

95

Imagini din timpul activităților proiectului realizat de clasa experimentală

96

CONCLUZII

Proiectarea integrată a conținuturilor educației muzicale rupe în totalitate metodele tradiționale sau convenționale de predare-învățare prin modul ei de implicare a elevilor în activități relaționate cu muzica, artele plastice, dansul care, după cum am văzut, sunt cele care favorizează o dezvoltare integrală a copilului din învățământul primar. Astfel de proiecte se bazează pe interesul și gustul copiilor pentru activități ludice, experimente, mișcare, ieșiri din spațiul școlar convențional.

Beneficiile unei astfel de proiectări a conținuturilor educației muzicale sunt multiple:  Crește motivația copiilor pentru învățare – conținuturile sunt proiectate în funcție de interesele copiilor și realizarea lor se bazează pe investigare, experimentare, cu alte cuvinte o participare activă a copilului în propria sa învățare;  Elevii fac conexiuni între ceea ce învață la școală și realitatea înconjurătoare – copiii aplică ceea ce învață și în alte domenii de studiu, în realitate, deoarece conținuturile asimilate prin practică sunt ușor transferabile, sunt consecințele propriului efort.  Promovează cel mai mult lucrul în grup – metodele de lucru în grup sunt cel mai des folosite în astfel de proiecte: interpetarea cântecelor vocal și instrumental, jocurile, activitățile artistice, ansamblurile etc., toate sunt grupuri de lucru care îi ajută pe copii să colaboreze, să împartă idei și cunoștințe, să respecte munca altora – dezvoltă abilități de care avem nevoie și la alte discipline de învățământ;  Dezvoltă abilități sociale și de comunicare între copii, între copii și adulți – în orele de muzică există un dialog constant între actorii principali (elevi 97

și profesor) care ajută la diminuarea inhibiției copiilor când vine vorba de comunicare, de integrare în colective;  Dezvoltă abilitățile de rezolvare de probleme – de-a lungul întregii unități de învățare proiectată integrat, elevii sunt puși constant în situația de găsi soluții la diferite cerințe, făcând legături între cunoștințe și deprinderi, aplicând, încercând, rezolvând orice tip de „problemă” care nu este de matematică, ci una pe placul lor, una pe care nu o percep ca atare, dar care își găsește rezolvarea prin conexiunile pe care elevul le poate face. Se obișnuiesc să facă astfel de conexiuni și vor reuși să rezolve și problemele de matematică sau de altă natură;  Crește respectul de sine, încrederea în sine – copiii se simt mândri de ei înșiși atunci când reușesc să finalizeze o secvență de învățare, capătă încredere în ei pentru a aborda alte provocări oferite atât în orele de arte, cât și în celelalte lecții;  Stimulează creativitatea - fiecare dintre arte, prin stimularea exprimării libere, contribuie astăzi la dezvoltarea unui aspect esențial: creativitatea. O persoană creatoare este cea care este inspirată de viața de zi cu zi, care este capabilă să dezvolte idei noi și să rezolve mai ușor problemele prin moduri ingenioase sau neconvenționale. Pe de altă parte, prin artă și joc copilul își poate canaliza anxietatea, îngrijorările și își eliberează tensiunile. Prin intermediul unor expresii artistice menționate mai sus, copiii sunt încurajați să facă activități productive, care îi distrează și, de asemenea, le dezvoltă stima de sine.  Dezvoltă capacități cognitive - muzica permite copiilor să ordoneze și să organizeze scheme mentale, dezvoltându-se, în același timp, capacități cognitive pentru că contribuie la dezvoltarea simțurilor care sunt receptorii informațiilor. Favorizează dezvoltarea limbajului, indispensabil în exprimarea, comunicarea și relaționarea copiilor cu sine și cu ceilalți. Dezvoltă memoria, atenția și spiritul de observație, atât de necesare în procesul de predare-învățareevaluare; 98

 Se acceptă diversitatea și se promovează învățarea diferențiată – nu toți elevii pot sau trebuie să realizeze toate activitățile în același moment, nu toți au capacitățile egal dezvoltate și nici ritmul de învățare nu este același, prin urmare, fiecare elev este tratat în funcție de nivelul de dezvoltare a competențelor artistice, muzicale și are ritmul său propriu de lucru. Elevii sunt liberi să aleagă instrumentul pe care cred că îl pot manevra cu succes, să aleagă activitatea pe care pot s-o susțină. În acest fel, elevii capătă încredere că pot mai mult, ei singuri vor dori să încerce și altceva. Li se dezvoltă ambiția, curiozitatea, capacitatea de a învăța de la colegi; Evaluarea rezultatelor acestui tip de proiectare a conținuturilor s-a realizat prin observare sistematică și continuă în timpul activităților, în clasa experimentală, în clasele de control, observația fiind realizată fie de profesorii claselo, fie prin asistența la lecții a propunătorului. În special, ne-am axat atenția și am dirijat observația către comportamentul elevilor în timpul activităților (participarea lor la activități, respectarea unor reguli sociale: respect față de ceilalți, colaborae și cooperare etc.). Observațiile ne-au arătat dacă elevii se simt atrași de activități, dificultățile întâmpinate de prfesori în antrenarea elevilor la activități, nivelul de dezvoltare a motivației pentru un anumit tip de activitate.

Ca instrumente de înregistrare a observațiilor, am folosit:  jurnalul clasei în care s-au notat impresii, propuneri, îndoieli, probleme survenite pe parcursul derulării experimentului.  Lucrările realizate de elevi care reflectă rezultatele obținute în timpul activităților (portofoliul elevului)  Fotografii și înregistrări video ale diferitelor activități  Testele inițiale, formative și sumative aplicate pe tot parcursul experimentului. Înregistrările video pentru clasa experimentală le puteți vedea accesând linkurile (prezentate în ordine de la cele mai recente la cele mai vechi): 99

https://www.youtube.com/watch?v=hEi4XdPiQsE&t=8s https://www.youtube.com/watch?v=sVlbEaUDt94&t=2s https://www.youtube.com/watch?v=2a1XjvyXxQk&t=5s https://www.youtube.com/watch?v=ynocdHlkh8Q&t=163s https://www.youtube.com/watch?v=-hDLf0xyI7c&t=52s https://www.youtube.com/watch?v=2m0ZqfvFKd0&t=2s https://www.youtube.com/watch?v=RNYTGuj090g&t=16s https://www.youtube.com/watch?v=t2Ub9RtJ15Q&t=12s https://www.youtube.com/watch?v=OuvZ8q9G1Mg https://www.youtube.com/watch?v=GVAr2K9Cmbo&t=9s https://www.youtube.com/watch?v=9e7NkL9AQlg&t=43s https://www.youtube.com/watch?v=vuzhQ6YoS5U https://www.youtube.com/watch?v=xO4YfqgLkIo&t=30s https://www.youtube.com/watch?v=p_VYLAlmgN8 https://www.youtube.com/watch?v=iZvA2iwrh2Q https://www.youtube.com/watch?v=pUhUszwytV0 https://www.youtube.com/watch?v=wjsTLJzQM0s https://www.youtube.com/watch?v=ry17VvbCoYM https://www.youtube.com/watch?v=GJUvFX-bnDU https://www.youtube.com/watch?v=kA0x-sqKDxI https://www.youtube.com/watch?v=kLMsVas7V9U https://www.youtube.com/watch?v=wUbQHHPUHGo https://www.youtube.com/watch?v=on2Ieb2xQdI https://www.youtube.com/watch?v=nd2FnFTzXpE https://www.youtube.com/watch?v=_l8l2xqLJb4 https://www.youtube.com/watch?v=xQtPrB6f9Wg https://www.youtube.com/watch?v=i2EStYVRXjI&t=12s 100

https://www.youtube.com/watch?v=SwjxVEU-NrE https://www.youtube.com/watch?v=pKSVTieoT0o https://www.youtube.com/watch?v=TsNr_f3SFnM https://www.youtube.com/watch?v=6g9EgltXFLM https://www.youtube.com/watch?v=hkrv-6ByiOs&t=133s https://www.youtube.com/watch?v=3O_5e09pAx4&t=12s https://www.youtube.com/watch?v=JUiSO8_kwEY&t=200s https://www.youtube.com/watch?v=7YLmvob65Nc https://www.youtube.com/watch?v=coTASHCbeIc https://www.youtube.com/watch?v=28vyESeOpEM&t=241s https://www.youtube.com/watch?v=vV5aR9L0qeY https://www.youtube.com/watch?v=7JGr0o8Mxjs https://www.youtube.com/watch?v=AVFlpHmrGVQ https://www.youtube.com/watch?v=CBXMLi0N4bM https://www.youtube.com/watch?v=CBXMLi0N4bM https://www.youtube.com/watch?v=3bYHXgEze6k https://www.youtube.com/watch?v=KsCFnrfoy-g&t=77s https://www.youtube.com/watch?v=eJ9ye5Sya20 https://www.youtube.com/watch?v=CZwzgcpFMR8 Activitățile derulate îi ajută pe elevi să învețe toate aceste conținuturi, folosind, ca axă fundamentală, muzica, ei fiind participanți și protagoniști în toate. Un rol cheie în toate aceste intervenții îl are proiectarea integrată și proiectele de activități extrașcolare care le permite elevilor să lucreze într-un mod globalizat pornind de la propriile lor interese și plăceri, motivații și idei.

Realizarea acestei lucrări ne-a permis să învățăm cum muzica aduce copilul la o altă viziune a realității, folosindu-l ca mijloc de comunicare (emoțional, sensibil, expresiv, ...) și ajutându-l să înțeleagă lumea din jurul lui.

101

În cele din urmă, ca o concluzie a acestei lucrări, în legătură cu importanța studierii muzicii pentru realizarea unei formări integrale a elevilor, am putea încheia cu următorul citat din Platon: "Muzica este partea principală a educației, deoarece este introdusă din primul moment în sufletul copilului și îl familiarizează cu frumusețe și virtute ".

102

BIBLIOGRAFIE

Bohannon, R. y McDowell, C. (2010). “Art, Music, and Movement Connections for Elementary Education Teacher Candidates”. General Music Today, pp. 2427.

Burton, J., Horowitz, R., y Abeles, H. (1999). Learning In and Through the Arts: Transfer and Higher Order Thinking. New York: Center for Arts Education Research, Teachers College, Columbia University.

Campbell, M. R. (1995). “Interdisciplinary Projects in Music”. Music Educators Journal, Vol. 82, No. 2, pp. 37-44.

Elliott, D. J. (1995). Music matters: A new philosophy of music education. New York: Oxford University Press.

Hentschke, L. (2010). Students’ motivation to study music: Research Studies in Music Education, 32(2), 139-154.

McPherson (Eds.). The Science and Psychology of Music Performance. (pp. 1730). Oxford: Oxford University Press.

Martos, A. (2012). El método por Proyectos en Educación Infantil. Trabajo Fin de Grado, Universidad Internacional de La Rioja Reimer, B. (2003). A philosophy of music education: Advancing the vision.

Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall.

Selecție de partituri de pe Internet (free websites).

103

ANEXE Partituri pentru Crăciun:

104

105

106

107

108

109

110

Alte teme pentru Tabla Smart:

111

112

113

114

115

Exerciții ritmice:

116

117

118

119

120

121

Cântece pentru copii (pentru voce și instrumente):

122

123

124

125

126

127

128