Casa cu har - Școala de restaurare din Topârcea

CASA CU HAR Școala de restaurare din Topârcea

1

Această broșură a fost realizată cu materiale adunate din întreaga activitatea a proiectului cultural din perioada 2015-2019.

Timisoara, 2019 Editori: Arh. Alexandru Todirică Dr Arh. Gabriela Pașcu Autori: Dr. Arh. Gabriela Pașcu Dr. Arh. Diana Belci Arh. Alexandru Todirică Coordonatori proiect: Dr. Arh. Gabriela Pașcu Dr. Arh. Diana Belci Asistenți de proiect: Arh. Adrian Bancoș Arh. Alexandru Todirică Colaboratori: Prof. Dr. Arh. Teodor Gheorghiu Emanuela Ciocan Mariana Gargiulo Copertă: Diana Belci concept grafic - Alexandru Todirică Imagini: Diana Belci, Gabriela Pașcu, Todirică Alexandru

Publicația este produsul celei de a V-a ediții a proiectului cultural Casa cu har - Școala de vară de restaurare care are loc în satul Topârcea din orașul Ocna Sibiului, organizată de Asociația pentru Patrmoniu Activ - PACT cu sediul în Timișoara. Edițiile 2017 și 2018 au fost parțial finanțate de Uniunea Arhitecților din România (U.A.R.), iar ediția din 2019 a fost finanțată de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură și Prince`s Foundation. Toate etapele proiectului au fost susținute de Primăria Ocna Sibiului.

Organizatori:

Parteneri de proiect:

2

INTRODUCERE

Şcoala de vară de restaurare Casa cu Har, a luat fiinţă în vara lui 2015, când Asociaţia pentru Patrimoniu Activ-PACT şi-a luat dificila sarcină de a restaura o frumoasă casă tradiţională din satul Topârcea , judeţul Sibiu. Casa fusese abandonată de mai bine de 30 de ani şi se afla într-o stare avansată de degradare. În această casă s-a născut o personalitate emblematică a zonei: Teofil Părăian, erudit călugăr şi preot ortodox, orb din copilărie. Casa abandonată, a fost practic lăsată în mâinile asociaţiei, de familia Părăian pentru a deveni obiect de studiu pentru toţi cei dornici să înveţe despre patrimoniul rural, despre restaurarea şi conservarea sa. Prin intermediul acestei şcoli, casa trebuie să se transforme dintr-o ruină aflată la intersecţia Uliţei lui Pavel cu Strada Mică, într-o casă memorială cu un centru de studiu dedicat salvgardării patrimoniului rural. Din 2015 până în prezent, vară de vară, gospodăria Părăian a devenit scena unei şcoli de restaurare care a pus faţă în faţă zeci de studenţi care i-au trecut pragul, cu meşteşugul şi meşterii din zonă, precum şi cu oamenii din comunitate.

Pe parcursul a cinci ediţii, casa a fost gradual conservată şi restaurată, prin intermediul diferitelor ateliere dedicate. În cadrul acestora studenţii, împreună cu meşteri locali, voluntari şi membrii din comunitate au învăţat despre fragilitatea inerentă a patrimoniului rural, dar și despre modul în care poate fi salvat. În cadrul şcolii de vară, au avut loc, de asemenea, numeroase prelegeri pe teme conexe susţinute adeseori în ceas de seară. Pe lângă coordonatorii de ateliere, în marea lor majoritate arhitecţi, restauratori şi meşteri specializaţi pe patrimoniu, şi alte profesii şi-au adus aportul: istorici, sociologi, urbanişti, teologi, ingineri, regizori, filologi, arătându-le studenţilor cât de complex este domeniul salvgardării patrimoniului.

Ediţiile din 2016 şi 2017 au fost susţinute parţial din Timbrul de Arhitectură de către Uniunea Arhitecţilor din România.

Ediţia din 2019 a fost poate cea mai prolifică, iar imaginile din această broşură vor fi grăitoare, în acest sens. Şcoala de vară din 2019 a fost finanţată de Ordinul Arhitecţilor din România din Timbrul de Arhitectură, cu sprijinul Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales*. Partenerii de cinci ani ai acestui proiect sunt Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Timişoara şi Primăria Ocna Sibiului.

Cu fiecare an, suntem mai aproape de visul nostru de a readuce la viaţă această casă aflată la răscruce de drumuri. Casa cu Har, a adus împreună oameni din zonă, cu profesii şi preocupări diferite. Casa cu Har a legat prietenii, contribuind la formarea unei noi generaţii de arhitecţi care vor şti cum să salveze şi să conserve ultimele fărâme de patrimoniu rural care au supravieţuit în zonă. Casa cu Har este mai mult decât o şcoală de vară, mai mult decât o bucată de arhitectură veche în Topârcea, ea este suma tuturor celor care i-au trecut pragul şi-au dorit să o salveze, să îi dea o nouă viaţă şi să o împiedice să se transforme într-un morman de praf. *The Prince`s Foundation

3

SCOP

Scopul proiectului Casa cu Har - Şcoală de vară de restaurare este dublu. În primul rând are un scop educațional, acela de formare în domeniul restaurării (și în special al restaurării arhitecturii tradiționale), al studenților arhitecți și nu numai; iar în al doilea rând acela de transformare al casei într-o casă memorială dedicată părintelui Teofil Părăian și într-un centru de restaurare prin intermediul meșteșugurilor tradiționale.

Totodată este foarte important rolul pe care casa îl joacă și l-a jucat în educarea comunității din care face parte. De-a lungul timpului rolul acesteia s-a transformat, de la o casă – punct de referință religios și cultural, spre un spațiu – loc de referință religios, cultural, dar și de educare spre conservarea și valorificarea arhitecturii și a meștegurilor constructive tradiționale.

„O casă este mai mult decât suma componentelor sale materiale. O casă este mai mult decât totalitatea cărămizilor, a ușilor, a ferestrelor care o compun. O casă este suma pașilor celor care i-au trecut pragul...”

4

„...a celor care au râs și au plâns întrînsa, s-au născut și au murit, au iubit, au trăit, s-au rugat. O casă acumulează harul celor care au viețuit între ușile sale...cei care au fost și cei care vor veni.”

OBIECTIVE

1. Restaurarea casei și transformarea ei parțial într-o casă memorială și parțial într-un centru de restaurare prin intermediul meșteșugurilor tradiționale.

2. Includerea casei într-un circuit turistic.

3. Construirea unui corp nou care să se încadreze în contextul local și care să acomodeze spații de cazare pentru specialiști, studenți și meșteri împreună cu spații de lucru, grupuri sanitare și mică arhivă.

4. Organizarea de școli de vară anuale cu diverse tematici 5 .Realizarea unui cadru de organizare a unor diverse evenimente de asociații, fundații instituții de învățământ sau alte organizații, cu scopul punerii în valoare al patrimoniului material și imaterial din zonele rurale.

5

2016

18 iulie -31 iulie

Prima ediţie a şcolii de vară a avut loc în vara lui 2015. Cu această ocazie a fost realizat primul releveu al casei, precum şi primele analize legate de localitate şi istoria sa. Cu acest prilej, au avut loc, primele intervenţii de urgenţă și anume: reaşezarea ţiglelor pe casă, protejarea şurii mici cu o prelată şi îndepărtarea vegetaţiei care crescuse în pereţii casei. Această primă şcoală de vară a fost coordonată de prof.dr. arh. Teodor Gheorghiu şi arh. Dan Idiceanu. În 2016 la a doua ediţie, studenţii au pus prima dată mâna pe unelte şi au continuat lungul proces de conservare şi protejare a casei din Topârcea. Aceştia au fost împărţiți în trei echipe numite sugestiv: mortar, lemn şi țiglă, fiecare intervenind punctual asupra problemelor grave cum ar fi: consolidarea soclului casei, consolidarea podului și a prispei şi consolidarea șopronului care se afla în pericol iminent de colaps. Șura mare, unde pe vremuri erau adăpostite vitele familiei Părăian, s-a prăbușit probabil în 2013. Primele acțiuni au fost acelea de curăţare a sitului şi recuperarea materialelor care vor putea fi refolosite la consolidarea construcțiilor conservate. Printre invitaţii acestei ediţii s-au numărat regizorul Nicolae Mărgineanu, care a realizat un scurtmetraj împreună cu studenţii, socioloaga Dana Diminescu, profesor la Télécom Paritech Paris şi filololoaga Raluca Boboc.

La finalul primei ediţii studenţii au învăţat să lucreze cu mortar, să facă chertări şi să consolideze o şură aflată în stare de precolaps, salvând-o practic de la o dispariţie iminentă.

6

Mortar

Intervenția s-a concentrat pe zona de soclu și cornișă a casei care se afla într-o stare avansată de degradare. Voluntarii au învățat să facă mortar tradițional amestecând nisip, apă și var. După curățarea parțială a rosturilor de mortar dintre cărămizi și reașezarea pietrelor căzute din soclul casei, au pregătit suprafața și au tencuit soclul. În ajutorul lor, a venit meşterul local Marius Bogdănel, care a participat şi la primele lucrări de consolidare ale casei din 2015.

Lemn

Atelierul central al activității din acest an a fost reprezentat de conservarea, consolidarea și restaurarea elementelor de lemn. În cazul Șurii Mici a fost necesară repoziționarea elementelor structurale (stâlpi), înlocuirea capetelor putrede ale grinzilor, înădirea prinderilor de lemn, consolidarea șarpantei prin completări sau înlocuiri de elemente. La nivelul casei s-a intervenit pe zona grav deteriorată de deasupra prispei unde au fost inlocuite toate elementele de lemn putrezite din cauza intemperiilor. În ambele șarpante au fost bătute șipci noi.

Țiglă

Pentru a stopa degradarea accelerată în care cele două șarpante se aflau, a fost necesar realizarea unui atelier de tigle, care avea ca scop obligatoriu evitarea infiltrațiilor de apă provenită din ploi și zăpezi.

Astfel că după o introducere teoretică în modul de poziționare a tiglelor tradiționale prezente în regiune, cunoștințele au fost aplicate prin repoziționarea și completarea țiglelor pe o nouă structură de șipci. În plus, a fost organizată o excursie la Țiglăria de la Apoș, unde voluntarii au învățat procedeele tradiționale de realizare a țiglelor.

7

Repoziționarea țiglelor pe Șura Mică la finalul procesului de înlocuire a elementelor de lemn deteriorate

Imaginea finală a Șurii Mici la finalul procesului de restaurare

Degradarea avansată a elementelor portante de lemn datorate infiltrațiilor provenite din ploi și zăpezi

8

Imaginea de ansamblu al casei aflată în șantierul din timpul școlii de vară

După ce tencuiala soclului a fost înlăturată s-a realizat curățarea rosturilor de mortar și pregătirea suprafeței pentru noul strat de mortar

Procesul de aplicare al unui strat nou de tencuială la nivelul soclului și refacerea cornișei deteriorate

9

2017

24 iulie -06 august

Ediţia a treia a şcolii de vară a fost finanţată parţial de Uniunea Arhitecţilor din România şi de o serie de donatori privaţi fideli proiectului. Atelierele din acest an au purtat aceleaşi nume sugestive ca în 2016: Mortar, Prispă şi Poartă. Aceste ateliere au presupus restaurarea unei fațade laterale și a cornișei fațadei principale, care a însemnat inclusiv rețesere de zidărie și înlocuiri pe anumite porțiuni deteriorate, restaurarea prispei aflate în stare de pre-colaps, inclusiv rețeserea și completarea unor porțiuni de zid din subsol și restaurarea porții de acces în curtea casei.Fiecare intervenție s-a făcut utilizând materiale și tehnici tradiționale, cu păstrarea a cât mai mult din materialul original. Acolo unde materialul original era foarte degradat, s-a preferat înlocuirea sa pe porțiuni, prin chertări complicate și păstrarea de martori, tocmai pentru a se sesiza diferența între nou și vechi.

Toate atelierele practice au fost completate de discuţii privind tipul de intervenţie, tehnica utilizată, principiile contemporane ale restaurării. În acest mod, studenţii au aplicat în mod practic, teoriile învăţate în cadrul cursurilor de restaurare din facultate. Cum coordonatorii de ateliere erau şi cadre didactice la facultatea de arhitectură, şcoala de vară a fost o completare ideală a cursurilor teoretice din şcoală, de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi viitori arhitecţi. Ca şi în anii precedenţi, atelierele au fost completate cu prelegeri în ceas de seară şi excursii de studii. Printre invitaţii din acest an s-au numărat: sociolog Dana Diminescu, prezentă şi în anul anterior, arh. Mihai Danciu şi pr. Mihail Bobârnaţ.

10

Mortar

S-a completat cornişa faţadei dinspre stradă. Voluntarii au relevat urmele existente, după care şi-au confecţionat un şablon. Cu acest şablon a fost trasată şi completată cornişa, realizată din mortar de var şi nisip. În acelaşi timp a fost curăţată, completată prin reţeseri de zidărie şi tencuită faţada dinspre vechea şură prăbuşită. O provocare a fost reproducerea vechii tencuieli, cu un aspect de calcio vecchio, care s-a făcut prin multiple încercări. În acelaşi timp, în scop didactic, au fost păstraţi martori din tencuiala veche pe faţadă.

Prispă

Din cauza nivelului avansat de degradare, în special a zidului de sprijini a structurii de lemn s-a luat decizia ca toată prispa să fie demontată.

S-a reţesut zidul de sprijin din cărămidă, au fost înlocuiţi şi completaţi, stâlpii, grinzile şi scândurile care compuneau prispa. Înlocuirile au fost minimale. S-a preferat plătuirea şi completarea pe porţiuni mici decât înlocuirea totală pentru a se pierde cât mai puţin material vechi. În acelaşi timp a fost completat, inclusiv prin reţeseri punctuale unul dintre zidurile de susţinere ale prispei, care cobora până în pivniţă.

Poartă

Poarta de acces avea elemente din două etape: o portiță care probabil data din perioada interbelică, dar a cărui material era prea degradat pentru a mai fi păstrat și care se prăbușise între timp și o poartă mai amplă din metal, datând din 1964. În mod normal această etapă n-ar fi fost considerată neapărat valoroasă, dar echipa de proiect a hotărât să restaureze structura de lemn și foile de tablă foarte ruginite, tocmai pentru că ele erau contemporane cu părintele Teofil Părăian și aveau inițialele părinților acestuia.

11

Înlăturarea tencuielii și curățarea rosturilor; au fost păstrați o serie de martori din tencuiala inițială

Realizarea stratului nou de tencuială respectând grosimea martorilor

Demolarea pereților portanți ai prispei prin recuperarea cărămizilor și repoziționarea pietrelor

12

Reconstrucția finală a zidului de cărămidă pe care se sprijină structura de lemn a prispei

Imagine de ansamblu cu casa la finalul intervenției de restaurare a prispei

Aspectul exterior al casei și noua poartă reconstruită la finalul școlii de vară; poarta existentă fiind foarte deteriorată s-au putut recupera doar elementele de feronerie

13

2018

24 iulie - 05 august

14

Şcoala de vară şi-a continuat al patrulea an de existenţă, cu un ţel ambiţios, acela de a închide anvelopanta casei în care s-a născut părintele Teofil Părăian. Şcoala a fost finanţată parţial din Timbrul de Arhitectură de Uniunea Arhitecţilor din România, dar mai ales din donaţiile câtorva fideli susţinători, apropiaţi ai Părintelui Teofil. Acest lucru a presupus terminarea tencuirii celor două faţade principale, cea dinspre stradă, respectiv una dintre faţadele dinspre curte. În 2018 s-au organizat două ateliere: unul de mortar, care a însemnat inclusiv refacerea ancadramentelor şi a detaliilor de ornamentică ale faţadei principale, continuându-se munca din 2016 şi 2017, respectiv un atelier de restaurare de tâmplărie. Şcoala a debutat printr-o vizită în atelierul de tâmplărie tradiţională a meşterului Wolli Schuster din Mălăncrav, unde studenţii au învăţat despre procesul prin care se produce o tâmplărie din lemn, despre tipologiile de tâmplării din zonă, cum se restaurează o tâmplărie veche, etc. În acest atelier, au fost refăcute fidel piesele dispărute complet. În schimb, toate elementele care s-au păstrat parţial au fost conservate şi restaurate prin completări minuţioase. Astfel s-a încercat salvarea până la ultimul detaliu al tâmplăriei existente, mai ales pentru a accentua, în mod didactic, prioritatea conservării, faţă de restaurare. În mod concomitent cu atelierele de restaurare studenții au participat la mai multe prelegeri printre care cele mai relevante ar fi cele despre urbanism, patrimoniul rural si conservarea sa făcut de arh. Ana Branea şi arh. Marius Găman, despre comunicare contemporană făcută online de Dana Diminescu, despre organizarea satului tradițional din Transilvania inclusiv istoria satului Topârcea făcut de prof.dr.arh. Teodor Gheorghiu.

Mortar

Studenţii care au lucrat în echipa de restaurare a faţadelor au înţeles procedeul de producere a mortarului tradiţional amestecând apă cu var şi nisip, au învăţat cum se face aplicarea stratului suport de tencuială, cum se continuă refacerea cornişei, a ancadramentelor ferestrelor, refacerea tuturor detaliilor de ornamentică dispărute de pe faţadă. În fapt au fost refăcute faţadele cele mai reprezentative, cea dinspre stradă şi cea dinspre grădină, ambele vizibile din exterior.

Tâmplărie

Ferestrele casei care încă au supravieţuit, au fost curăţate, s-au făcut înlocuiri unde lemnul era prea deteriorat pentru a fi păstrat, apoi acestea au fost tratate. Pentru continuitatea suprafeţei s-au făcut chituiri, peste care au venit straturile de grund şi vopsea. Ulterior acestor procedee, a fost aşezată sticla în noile cadre astfel obţinute. Au fost recuperate toate elementele vechi de închidere din metal, care au fost curăţate de rugină şi aplicate noilor ferestre. Studenţii au înţeles astfel întreg procesul de producere şi de restaurare a unei tâmplării tradiţionale.

15

Înlocuirea parțială a elementelor de lemn deteriorate ale tâmplăriilor

Protejarea lemnului prin aplicarea de vopsele doar pe bază de apă

Elaboratul proces de testare, cioplire și potrivire a tâmplăriilor pentru a se realiza închiderea casei

16

Înlăturarea tencuileii și curățarea rosturilor pentru aplicarea unui strat nou

Tencuirea fațadelor interioare ale casei și pregătirea acestora pentru aplicarea straturilor de culoare

Tencuirea fațadei de la stradă și pregătirea acesteia pentru aplicare astratului de culoare

17

2019

22 iulie -04 august

În 2019 a fost practic închisă anvelopanta casei, procesul a fost iniţiat în 2018, dar terminat complet abia în 2019. Şcoala a fost finanţată din Timbrul de Arhitectură de Ordinul Arhitecţilor din România cu sprijinul Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales. Au fost organizate 4 ateliere: atelierul pentru realizare gardului necesar completării împrejmuirii gospodăriei, finalizarea restaurarării tâmplăriilor, atelierul de detalii care a presupus finalizarea tencuirii exterioare a pereților din prispă, aplicarea culorii pe fațadele tencuite ale casei și ultimul atelier, acela dedicat montării jgheaburilor și burlanelor metalice realizare de un meșter local în tinichigerie şi confecţii de artă metalică (Szolosi Geza).

Anul 2019 a fost în fapt cel mai prolific, în urma lui practic casa a fost restaurată în exterior. În urma şcolii de vară au rezultat: 4 faţade restaurate, restaurarea tâmplăriilor exterioare ale casei, conservarea uşilor dinspre prispă, construirea unui gard tradiţional din zona Valea Secaşelor de tip “pălan” pe limita de proprietate cu familia Vecerdea, rezolvarea scurgerii apelor de pe acoperiş prin jgheaburi şi burlane, inclusiv restaurarea şi refacerea agrafelor vechi care susţineau jgheaburile casei. În acest an fiecărui atelier i s-a adăugat un meşter local sau un restaurator voluntar, care au colaborat cu coordonatorii de ateliere, arhitecţi. Meşterii Marius Bogdănel din Topârcea, Szolosi Geza şi restauratorul Valentin Dumitrache, au conlucrat cu coordonatorii de ateliere, doi dintre ei: Ionuţ Dohotariu şi Adrian Bancoş, foşti participanţi, formaţi în şcoala de la Topârcea, astăzi arhitecţi.

18

Finisaje

(culoare și tinichigerie)

Întreg procesul de tencuire a casei a fost finalizat odată cu refacere peretelui din prispă. Acest lucru a permis colorarea fațadelor pe baza studiului de parament realizat la începutul școlii. După o vizită la atelierul meșterului local în tinichigerie şi confecţii de artă metalică Szolosi Geza, din Ocna Sibiului, acesta a ținut un curs practic direct pe șantier despre cum se calculează panta jgheaburilor, cum se montează agrafele care susțin jegheaburile și burlanele, cum se realizează prinderea și racordul dintre două elemente metalice (verticale sau orizonatale)

Tâmplării

Acest atelier a presupus restaurarea tuturor tâmplăriilor casei şi conservarea a două uşi exterioare. Atelierul a pornit de la detalierea schiței pentru execuție. A continuat cu curăţarea lemnului tâmplăriilor, chituire, completări, grunduire şi vopsire. Conservarea uşilor deteriorate dinspre prispă, s-a făcut prin injectarea cu paraloid, după o curăţare prealabilă, sub îndrumarea unui restaurator voluntar în proiect.

Gard

Atelierul a presupus reconstruirea împrejmuirii tradiţionale din zonă, realizată pe limita cu gospodăria Vecerdea. Acest tip de gard tradiţional este denumit în limbajul local pălan. El a fost realizat în urma unor vizite de studiu urmărind documentarea tipologiilor zonale. Acestă împrejmuire parţială poate deveni model pentru localnicii care utilizează astăzi tehnici şi materiale neconforme. Vecinii şi alţi localnici au ajutat studenţii în timpul atelierului.

19

Curățarea peretelui din prispa casei și păstrarea unui martor de tencuială; același martor conține un text scris de însuși părintele Părăian

Exemplificare practică a metodelor tradiționale de aplicare a mortarului pentru realizare tencuilelilor

Pregătirea suprafețelor pentru aplicarea straturilor de culoare

20

Conservarea și restaurarea tâmplăriilor de lemn pentru a putea realiza închiderile exterioare

Obținerea mortarului prin amestecarea manuală a ingredientelor; folosirea metodelor tradiționale reprezintă un criteriu definitoriu a modului de desfășurare a școlii

Imaginea casei la finalul aplicării stratului de culoare

21

Cine este PACT?

Asociația pentru Patrimoniu Activ- PACT înființată în 2015 acţionează în domeniul salvgardării şi protejării patrimoniului construit și natural, reușind să dezvolte proiecte care au avut ca scop promovarea și conștientizarea valorii patrimoniului construit și al peisajului – context.

Cele trei membre fondatoare:Gabriela Pașcu, Ștefana Bădescu și Diana Belci, sunt arhitecte cu doctorate în domeniu și implicate direct în procesul de educare și formare a viitorilor specialiști prin cursurile pe care le susțin la Facultate de Arhitectură și Urbanism din Timișoara.

Acestea au reușit să colaboreze cu personalități din domeniu, deveniți membrii de onoare, cum ar fi: dr.arh.Teodor – Octavian Gheorghiu, dr.arh.

Liliana Roșiu și drd.arh.Sorin Ciurariu. Pentru a aduce un impuls de energie și etuziasm, cu timpul echipa s-a mărit cu foștii voluntari deveniți membrii, cum ar fi: arh. Adrian Bancoș, arh. Alexandru Todirică, arh.

Mircea Braje și stud. arh. Bettina Varga.

Proiecte coordonate 2018-prezent

22

În paralel cu desfășurarea proiectului Școala de vară de restaurare - Casa cu Har, Asociația pentru patrimoniu activ - PACT s-a ocupat de scrirea, finanțarea și realizarea altor trei proiecte.

Ambulanța pentru monumente Banat ( proiect finanţat din Timbrul de Arhitectură de OAR în 2018) care își propune să relizeze proiecte de punere în siguranță și intervenție de urgență asupra clădirilor de patrimoniu pentru conservarea acestora până la momentul restaurarării.

2018-2019

Mina de Idei Anina, care a fost un proiect multianual de valorificare a patrimoniului industrial din Anina prin implicarea comunității locale în procesul de conștientizare a importanței acestuia.

2015-2016

Peisaje interioare - despre mină și oameni la Brad care a avut ca scop promovarea și conștientizarea patrimoniului industrial din zona Baia de Criș – Brad – Crisșcior.

Ambulanța pentru monumente-Banat

„Ambulanţa pentru monumente” reprezintă un proiect-pilot care dorește să acționeze eficient în domeniul salvgardării patrimoniului imobil prin punerea în siguranță a unor obiective de patrimoniu importante aflate în stare avansată de degradare sau de precolaps. Proiectul ”Ambulanța pentru Monumente - Banat” reprezintă o ramificație zonală a proiectului-pilot, iar din 2018 asociația coordonează implementarea acestuia în zona de sud-vest a României fiind sprijinit de către Alteța Sa Regala Prințul de Wales si Anglo Romanian Trust for Traditional Architecture. Fondurile necesare pentru invervenții au fost obținute din finațarea prin proiecte culturale din Timbrul de Arhitectură de către Ordinul Arhitecților din România (2018).Pe lângă obținerea fondurilor și realizarea intevențiilor, asociația a dezvoltat o rețea de voluntari, meșteri și specialiști dornici să se implice cu timp, cunoștințe și efort în toate acțiunile de „resuscitare” a obiectelor de patrimoniu. De aceea în 2018 proiectul a fost nominalizat la categoria Artă şi Cultură la Gala Naţională a Voluntarilor, pentru proiectul de voluntariat al anului, fiind pe primul loc.

Mina de idei Anina

Proiectul a fost inițiat în 2014 de asociația Alba Verde din AlbaIulia, iar din 2016 Asociația pentru patrimoniu activ- PACT a devenit partener în realizarea proiectului, ca mai apoi în 2018-2019 să fie organizat exclusiv de aceasta. Mina de idei Anina a creat o serie de evenimente multidisciplinare dedicate valorificării patrimoniului industrial, coordonate de spcialiști din Italia și România, iar rezultatele s-au materializat în 3 publicații (Mina de idei Anina în 2014, Mina de idei Anina - Peisajul industrial Anina: reprezentari si interpretari patrimoniale în 2016/2017 și Mina de idei Anina - Viziă în comunitate, 2018/2019).

*Premiul (ex aequo) secțiunii “Evenimentul de arhitectură și strada ca o scenă” în cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură 2018. **Mențiune la categoria ”Inițiative în arhitectură” din cadrul Bienalei Timișorene de Arhitectură BETA 2018

Încă de la început proiectul a urmărit identificarea patrimoniului industrial al orașului Anina și elaborarea unor strategii de valorificare al acestuia ca alternativă economică la inchiderea industriei și a exploatărilor miniere. În timpul practicilor de vară s-au organizat o serie de ateliere și evenimente care au pus în contact specialiști și voluntari cu oamenii din comunitate, din dorința de a promova importanța resursei de care dispun (respectiv patrimoniul industrial) și a modului în care aceasta poate fi utilizată în dezvoltarea întregii așezări.

23

Cum ne puteți ajuta?

Donație direct în contul asociației: Asociația pentru Patrimoniu Activ – PACT Cont: RO37BRDE360SV96554743600, deschis la banca BRD TIMIŞOARA (Sediu Gh. Lazăr.)

Redirecționarea a 2% din venit: Denumire entitate nonprofit: Asociația pentru Patrimoniu Activ-PACT Cod identificare fiscală: 34902873 Cont: RO37BRDE360SV96554743600, deschis la banca BRD TIMIŞOARA (Sediu Gh. Lazăr.) În România interesul asupra protejării patrimoniului este încă departe de a fi o prioritate, lucru care ne motivează să continuăm cu energie, entuziasm și perseverență în atragerea de fonduri pentru protejarea și conservarea patrimoniului. De aceea orice donație ne ajută foarte mult în acest demers. Și pentru că știm cât de importantă este crearea realațiilor cu meșteri, specialiști sau oameni pasionați de patrimoniu, orice modalitate de promovare online sau în viața de zi cu zi, ne aduce mai aproape de oameni dornici să se alăture inițiativelor noastre.

Pagina noastră de facebook: @asociațiapact

Contact

Dr. Arh. Gabriela Pașcu

Dr. Arh. Diana Belci

Arh. Adrian Bancoș

Arh. Alexandru Todirică

+40 745 658 683 pascuggabi.arch@gmail.com +40 748 646 863 bancos_adi@yahoo.com

24

+40 741 122 784 diana_belci@yahoo.co.uk +40 734 512 065 artodirica@gmail.com

Voluntari

Dorim să mulțumim tuturor voluntarilor care din pasiune pentru patrimoniu și din dorința de a contribui la restaurarea, conservarea și punerea în valoare a mediului construit, au oferit în sprijinul acestui demers cea mai importantă resursă a lor: timpul și cunoșințele.

2016

Adrian Bancoș, Eliza Bistrean, Jonuț Dohotariu, Mădălina Nică, Bettina Varga, Vlad Tămaș, Nicoleta Postolache, Daiana Maciulschi, Bogdan Bej, Rafael Vasilcin, Cristina Maria Gagea, Mark Cîmpean, David Alexandru Dumitrescu, Bogdan Barbu, Diana Andra Lucaciu (de completat două nume de fete), Părintele Mihail, Nea’ Băcilă;

2017

Adrian Bancoș, Jonuț Dohotariu, Mădălina Nică, Vlad Tămaș, Daiana Maciulschi, Rafael Vasilcin, Mark Cîmpean, Bogdan Barbu, Mircea Braje, Nicoleta Marian, Cristina Maria Gagea, Diana Andrada Lucaciu, Nicoleta Postolache, Timuț Sergiu, Andreia Nicoleta, Mihai Moldovan, Ioana Stan;

2018

Mădălina Nică, Daiana Maciulschi, Mark Cîmpean, Miculiț Alexandru, Bogdan Barbu, Adrian Bancoș, Rafael Vasilcin, Mircea Braje, Florina Fechete, Timuț Sergiu, Nicoleta Postolache, Nea’ Băcilă

2019

Argeșeanu Laura, Mircea Barje, Cătoiu Alina, Mark Cîmpean, Cristel Ioana, Deac Alexa, Cristel Ioana, Maciulschi Daiana, Miculiț Alexandru, Mădălina Nică, Selek Boglarka, Andrei Sileam, Rafael Vasilcin, Nea’ Băcilă, Ionuț Dohotariu, Ramona Cociorvă