Prahova. Regina vacantelor tale

Page 1

PRAHOVA

Regina vacantelor tale


Membrii Asociatiei , pentru Promovarea ,si Dezvoltarea Turismului Prahova ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A AGENŢIILOR DE TURISM Bucureşti, Str. Horia Măcelariu, nr. 59, et. 4, ap. 401, sector 1 Tel: 021.321.1908, 021.323.0855; Fax: 021.323.6843 E-mail: office@anat.ro; Web: www.anat.ro CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE PRAHOVA Ploieşti, Str. Cuza-Vodă, nr. 8 Tel: 0244.516.666, 0244.517.422, 021.514.530; Fax: 0244.512.552 E-mail: office@cciph.ro, targuri@cciph.ro; Web: www.cciph.ro CONSILIUL JUDEŢEAN PRAHOVA Ploieşti, Bd. Republicii, nr. 2-4 Tel: 0244.514.545, 0244.514.820; Fax: 0244.596.669, 0244.515.816 E-mail: cons_jud@cjph.ro; Web: www.cjph.ro PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PLOIEŞTI Ploieşti, Bd. Republicii, nr. 2-4 Tel: 0244.515.982; Fax: 0244.513.829 E-mail: comunicare@ploiesti.ro, Web: www.ploiesti.ro PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CÂMPINA Câmpina, Bd. Culturii, nr. 18 Tel: 0244.332.071; 0244.336.916; Fax: 0244 371 458 Email: primar@primariacampina.ro, Web: www.primariacampina.ro Primaria Municipiului Campina UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIEŞTI Ploieşti, Bd. Bucureşti, nr. 39 Tel: 0244.573.171; Fax: 0244.575.847 E-mail: iiarca@upg-ploiesti.ro; Web: www.upg-ploiesti.ro HOTEL INTERNATIONAL Sinaia, Str. Avram Iancu, nr. 1 Tel: 0244.313.851, 0244.313.852; Fax: 0244.313.855, 0244.310.470 E-mail: office@hotelinternational.ro; Web: www.international-sinaia.ro VIGOHOTEL Ploieşti, Str. Independenţei, nr. 28 Tel: 0244.514.501; Fax: 0244.514.504 E-mail: reservation@vigohotel.ro; Web:www.vigohotel.ro ASOCIAŢIA TURISTICĂ SINAIA Sinaia, Bd. Republicii, nr. 6 Tel: 0244.312.122, Fax: 0244.312.122 E-mail: atsinaia@yahoo.com, Web: http://cazaresinaia.eu

Legenda˘

Turism de afaceri

Turism rural

Drumul Vinului

Turism montan, drumeţii

Turism ecvestru

Drumul Voievozilor

Turism de recreere, relaxare

Sporturi de iarnă

Drumul Fructelor

Cicloturism

Alpinism, escaladă

Turism cultural

Wellness & SPA

Aviaţie sportivă, paraşutism


Prahova. Regina vacantelor tale ,

„Recunosc aceste locuri, văzute altă dată, cu alt suflet, în altă epocă istorică...E tot Prahova lui Coşbuc, tot culmile, când sure, când păduroase, care încalecă unele peste altele, tot văile înecate de iarbă şi flori, unde am hoinărit, cu gândul şi cu pasul, de atâtea ori. De la Câmpina înainte cerul scade, dealul creşte, Prahova se face mânie şi vijelie, iar clopoţeii violeţi se ivesc ca nişte stele de necrezut, deasupra capetelor noastre”. (Gala Galaction, „Chemarea”, 9 septembrie 1919) Aşa cum de-a lungul timpului mulţi oameni de cultură şi nu numai au fost impresionaţi de aceste meleaguri vă invităm să cunoşteţi Prahova. În paginile următoare Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova vă prezintă câteva motive pentru a vizita Prahova şi a vă petrece vacanţele aici. Vă invităm să cunoaşteţi Prahova, cu natura impresionantă, activităţile pe care le puteţi practica aici, degustările de vin roşu de Dealu Mare, mâncarea tradiţională şi oamenii primitori. Aici puteţi face de la drumeţii, schi, echitaţie la ciclism, motocros, off road sau sporturi aeronautice. Puteţi vizita muzee de foarte multe tipuri, unele chiar unicat, mănăstiri şi biserici, vechi vetre ale civilizatiei româneşti, pe Drumul Voievozilor; crame care abia aşteaptă să vă prezinte licoarea iubită din cele mai vechi timpuri, vinul, pe Drumul Vinului; livezi întinse cu peisaje mirifice şi tradiţii pe Drumul Fructelor. Vă invităm să fiţi oaspeţii membrilor noştrii şi să aveţi o experineţă regală. Vă stăm la dispoziţie pentru a vă face vacanţa cât mai frumoasă. A dumneavoastră, Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova

1


Valea Prahovei Ploiesti ,

Ploieştiul, fost târg al lui Mihai Viteazul, vă oferă posibilitatea vizitării mai multor obiective culturale şi este locul ideal pentru turismul de afaceri. Ajunşi aici puteţi vizita muzee unice în România, case cu arhitectură deosebită ce ascund comori nebănuite pentru cultura românească şi universală. Muzeul Ceasului Nicolae Simache, unicat în reţeaua muzeală din România, a fost înfiinţat în anul 1963 de către profesorul Nicolae Simache (19051972). În prezent, muzeul se află într-un monument de arhitectură în stil romantic şi are o colecţie de aproape 1000 de piese (numai în parte expuse), printre care: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mişcare printr-o cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg”), orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mână construit în acelaşi an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maeştrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elveţieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deşteaptă-te, române! , valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparţinut unor personalităţi ( Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, B.P. Haşdeu, Theodor Aman, I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului,

fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicaţii în afara orelor, ca şi alte obiecte legate de temă. Muzeul Naţional al Petrolului, inaugurat la 8 octombrie 1961 ca urmare a sărbătoririi centenarului industriei petroliere româneşti în 1957, este singurul muzeu de acest gen din România şi este găzduit de un frumos edificiu care a permis amenajarea unor săli şi cu o curte care a fost transformată într-o expoziţie în aer liber. Muzeul găzduieşte peste 8000 de exponate de mare interes istoric şi documentar: o hecnă (un fel de găleată mare) acţionată de cal; macheta primei instalaţii de foraj mecanic folosită în România; macheta „fabricii de gaz” din 1856 a fraţilor Mehedinţeanu de la bariera Râfov; unelte şi lămpi de miner din secolul al XIX-lea; felinare cu petrol din Bucureşti - primul oraş din lume iluminat cu petrol în 1859; utilaje de foraj din lemn sau metalice din secolul al XIX-lea; panouri exemplificând sistemul de solventare selectivă cu dioxid de sulf inventat de Lazăr Edeleanu şi aplicat în întreaga lume; istoricul

Hotelul nostru este unul de tip small luxury. Excelăm prin design-ul deosebit, atenţi fiind la detalii şi mai ales la serviciile personalizate adresate unei clientele exigente. Suntem un hotel de dimensiune mică, care poate oferi clienţilor discreţie şi intimitate. Str. Maramuresului nr. 9, Ploieşti Tel: 0344.144.157, Fax: 0344.143.218 rezervari@angelodoro.ro, www.hotelangelodoro.com

O schimbare de atmosferă placută faţă de hotelurile convenţionale, Hotel Angelo D'Oro vă ofertă un cadru confortabil şi o eliberare a stresului de zi cu zi.


Valea Prahovei fabricării parafinei, uleiului, benzinelor; hărţi geologice, mostre mineralogice, diplome, medalii.

Muzeul Casă de Târgoveţ din sec. al XVIII-lea – al XIX-lea este găzduit de casa, „giuvaer al vechii noastre arte” (Nicolae Simache), construită în jurul anului 1785 de meşteri pricepuţi pentru un negustor localnic. Urmând moda timpului, structura sa îmbină elemente de arhitectură românească cu unele de influenţă orientală. De pe la 1801- 1802, când Mariţa, fata primului proprietar, o primeşte ca dotă la căsătoria cu Ivan Hagi Prodan, membru al elitei negustorilor ploieşteni, clădirii îi va fi asociat numele acestei familii. În prezent Casa de Tâgoveţ prezintă un interior de casă a unui negustor bogat din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea; ea include o serie de piese originale, ce au făcut parte din interiorul Casei Hagi Prodan, adevărate opere de artă; podoaba casei o reprezintă plafonul sufrageriei, din lemn sculptat in motiv stelat, dar şi frumoasele decoraţiuni interioare amplasate la uşi si ferestre realizate în stuc. Aici puteţi face o călătorie înapoi în timp: sofaua cu perne înflorate, măsuţele intarsiate cu sidef, vase de ars mirodenii, narghilele şi ciubucele, lădiţele de

zestre sculptate, scaunele în stil florentin, mobilierul cu inserţie de sidef sunt tot atâtea dovezi ale bunului gust cât şi ale bunăstării proprietarilor de odinioară; printre comorile de aici trebuie menţionata “Icoana de hagiu”, adusa de negustorul Hagi Prodan de la Ierusalim, datată 1819. Muzeul de Istorie şi Arheologie Prahova se află într-o clădire în stil neoclasic şi prezintă începuturile oraşului Ploieşti, evenimentele de la mijlocul secolului XIX (1848) şi ecoul lor în Prahova, cabinetele de numismatică şi medalistică, aspecte ale vieţii culturale prahovene antebelice, dar şi urme ale civilizaţiei geţilor şi a perioadei mileniului I d. Chr. Provenite din siturile arheologice din Drajna de Sus, Mălăieti, Târgşorul Vechi şi multe alte localităţi prahovene.

Muzeul de Artă Ploieşti este găzduit de un monu-

Vigo Ristorante The best new restaurant in town Grand Opening April 20 Bd. Independentei nr. 28, Ploiesti Tel: 0244.514.501, 0244.514.546


Valea Prahovei ment de arhitectură din sec. al XIX-lea şi are un patrimoniu alcătuit din artă românească modernă şi contemporană (secolele al XIX-lea şi al XX-lea) şi este structurat pe colecţii: pictură, grafică, sculptură şi artă decorativă. Muzeul I.L. Caragiale este găzduit în Casa Dobrescu (sfârşitul sec.al XVIII-lea) şi prezintă imaginea scriitorului reflectată atât în oglinda contemporanilor, cât şi în cea a posterităţii. Muzeul Memorial Nichita Stănescu prezintă „fenomenul Nichita” în spaţiul în care s-a născut, a copilărit şi s-a format ca om şi ca poet. Muzeul Memorial Constantin şi Ion Stere este organizat în fostul conac al familiei unde a locuit şi creat patriotul basarabean, important militant pentru realizarea Marii Uniri, care şi-a pus amprenta inconfundabilă pe viaţa politică românească dintre anii 1892-1936. Muzeul Memorial Paul Constantinescu prezintă o seamă de documente inedite despre viaţa şi activitatea ilustrului muzician, grupate în cele şapte

secţiuni: muzică simfonică, muzică de operă, muzică vocal - simfonică, muzică de cameră, corală, pentru voce şi pian şi muzică de film. În fiecare an aici se organizează Concursul Naţional de Interpretare şi Creaţie Muzicală.

Muzeul de Ştiinţele Naturii Prahova – „Muzeul Omului” reuneşte cele mai importante aspecte ale biologiei umane: antropogeneza-antropologie, rase umane şi subrasele populaţiei româneşti, anatomie şi fiziologie, genetică, ecologie, demografie, ocrotirea naturii, ecosisteme antropice din România. În Ploieşti găsiţi multe alte locuri de cultură cum ar fi Palatul Culturii, care adăposteşte Bilbolitecta Jude-

VIGO GRAND HOTEL*** PLOIESTI Bd. Independentei nr. 25, Ploiesti Tel: 0244.514.501, 0244.514.546

Grand Opening April 15

40 rooms

The best *** hotel in town


Valea Prahovei ţeană Nicolae Iorga cu peste 350.000 volume, Acvariul cu peste 60 de specii din toate colţurile lumii. ş.a.; Teatrul Toma Caragiu, Teatrul pentru copii şi Teatrul Equinox.

Ploieşti, hotelurile punând la dipoziţie săli de conferinţe şi servicii specifice. În Ploieşti şi împrejurimi se pot practica diverse sporturi, de la fotbal, tenis, patinaj la echitaţie şi paraşutism. Curse de trap puteţi vedea la hipodromul din Ploieşti, iar mitinguri aviatice la Aerodromul Strejnic şi Aerodromul Băneşti.

Baicoi ˘ Oraşul Băicoi este un popas pe Drumul Vinului şi deţine obiective turistice ca: biserica de lemn (1790), biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (18381845) cu câteva icoane pictate de Nicolae Grigorescu, la vârsta de 15 ani (1853), troiţa eroilor din primul Război Mondial, conac boieresc în stil neoclasic, cu ruinele capelei (sec. XIX), statuia învăţătorului Stoica Alexandrescu, biserica din Lilieşti (1848), biserica din Ţintea (1853).

Mărturii ale istoriei şi credinţei de pe aceste meleaguri sunt biserica Sf. Voievozi (1628-1648), refacere 1712) cu picturi murale interioare, biserica Sf. Nicolae-Vechi (sec. XVI, refacere 1988-1990) ctitoria lui Mihai Viteazul, biserica Domnească-Sf. Apostoli Petru şi Pavel (1639) ctitoria lui Matei Basarab, biserica Sf. Pantelimon (1819), biserica Precista (1820) în stil neobizantin, biserica Sf. Împăraţi (refacere 1894), biserica Sf. GheorgheVechi (1831-1832) cu turnul-clopotniţă (1830) de 35 m, biserica Sf. Atanasie (1848), biserica Sf. Gheorghe-Nou (1844-1846), biserica Sf. Vasile (1857), biserica Sf. Haralambie (sec. XIX), biserica Sf. Vineri (1875-1880) cu picturi originare de Ghe. Tăttărăscu, catedrala Sf. Ioan Botezătorul. În apropiere de catedrală gasiţi şi agenţia de turism Gerada Tur Str. Văleni nr. 16, Tel: 0244.522.071, 0751577206, 0723577206, office_gerada@yahoo.com, www.geradatur.ro. Turismul de afaceri este destul de important pentru

Floresti ,

Localitatea păstrează urme ale existenţei familiei Cantacuzino, astfel puteţi găsi parcul cu monumente cantacuzineşti: palatul Cantacuzino-Măgureanu, ce închide un parc mai mic cu sculptuir şi bazine; biserica Sf. Treime (refacere 1887) monument de arhitectură şi artă pictată de Ghe. Tăttărăscu; şi ruinele Castelului Domniţei sau Micul Trianon (1910-1916), în stil francez cu fântână arteziană, construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino (1833-

www.asociatiaturismprahova.ro

5


Valea Prahovei 1913) pentru fiica sa Alice Cantacuzion după celebrul palat Trianon din Ansamblul de la Versailles. De asemenea, aici puteţi vedea biserica din cimitir (sec. XVII), monumentul eroilor din Primul Râzboi Mondial; monumentul Tabăra militară de la Floreşti din 1859 (1971, sculptori M. Apostol şi M. Vulpescu); ruinele unei mori de apă (sec. XIX), ruinele conacului Mavros Cantacuzino (1821-1825) cu fragmente de statui de marmură şi biserica Adormirea Maicii Domnului din Călineşti.

Campina ˆ Este un loc care merită vizitat mai ales dacă ne gândim că de-al lungul timpului a fost ales de mulţi oameni de cultură. Doi dintre aceştia chiar s-au stabilit aici, pictorul Nicolae Grigorescu şi scriitorul B.P. Haşdeu.

Muzeul Memorial Nicolae Grigorescu vă invită în lumea pictorului Nicolae Grigorescu. Casa care găzduieşte acest muzeu este cea în care a trăit marele pictor în ultimii ani de viaţă, 1904-1907, aici găsindu-se şi ultimul său atelier. El s-a retras la Câmpina împreună cu toată familia: soţia sa, Maria Danciu, şi fiul său, Gheorghe Grigorescu. A ales acest oraş pentru aerul său patriarhal şi, mai ales, pentru împrejurimile de o inegalabilă frumuseţe: malurile Prahovei, înconjurate de dealuri acoperite de o vegetaţie specifică, albastrul fără sfârşit al cerului, elemente pe care le întâlnim adesea în operele sale din această perioadă. Muzeul găzduieşte o colecţie impresionantă de opere ale marelui pictor.

6

Muzeul Memorial Bogdan Petriceicu Haşdeu se află în cadrul Castelului Julia Haşdeu, care a fost construit de marele savant între 1894-1896 în memoria fiicei sale moarte la doar 18 ani. Clădirea a fost realizată după planuri desenate chiar de el şi cuprinde multe elemente de simbol care merită explorate. Muzeul vă invită să cunoaşteţi fascinanta istorie a edificiului simbolic creat de „cel mai învăţat român din secolul al XIX-lea" (Mircea Eliade) sub puternica înrăurire a prezenţei spirituale a copilei sale geniale. În muzeu sunt expuse permanent bunuri de patrimoniu, precum: tablouri, mobilier, obiecte de artă decorativă cărţi şi documente, obiecte de familie. Clădirile de cult străvechi sunt biserica Sf. Nicolae (1714) a fostului schit Slobozia, cu casă parohială (1840) monument de arhitectură, cu beciuri imense şi turn clopotniţă, biserica veche de la han (sec. XVIII) cu pictură originară, biserica Sf. Treime (1828), biserica catolică Sf. Anton (1903-1906) în stil romantic, statuia aviatorului Aurel Vlaicu (sculptor Doina Lie). Casa cu Grifoni, care găzduieşte in prezent Primăria, a fost construită în anii 1901-1902 de Gheorghe Stefănescu, originar din Câmpina. Clădirea, construită pentru familia sa, a fost prima iluminată electric din Câmpina, având la subsol un grup electrogen adus din Germania. Casa de Cultură Geo Bogza (1959) este un alt reper cultural al municipiului care găzduieşte în fiecare an Tabăra de pictură „Câmpina, dragostea mea” Iubitorii sporturilor de toate tipurile găsesc aici modalităţi de practicare, de exemplu pa lângă înot aici poţi practica echitaţia şi chiar motocrosul,

www.asociatiaturismprahova.ro


Valea Prahovei existând o pistă specială chiar din anii '60, fiind cea mai mare din întreaga ţară (1500 m lungime). Aici se organizează campionate naţionale şi internaţionale de motocros, pista fiind omologată de Federaţia Naţională de Motociclism. Situarea localităţii în plină zonă subcarpatică, la confluenţa văilor Prahovei şi Doftanei, face ca oraşul cu vechi tradiţii turistice şi împrejurimile sale, să fie locul ideal pentru practicarea ciclismului şi a drumeţiilor. Câteva dintre traseele recomandate sunt: traseul Muscel-VoilaŞotriile, care trece prin zona de agrement Fântâna cu Cireşi şi pădurea Voila cu Palatul Ştirbei; traseul Văii Doftanei; traseul Câmpina-Băile Telega; traseul Câmpina-Brebu; traseul Câmpina-Poiana CâmpinaSchitul Poiana.

Cornu Localitatea Cornu este ideală pentru relaxare şi odihnă, aici găsindu-se şi un important complex de SPA, dar puteţi găsi şi Muzeul Sătesc-etnografie şi folclor, Muzeul Hărţilor şi biserica Înălţării (1864).

Breaza

Localitatea Breaza, declarată staţiune balneoclimaterică, este considerată pe drept cuvânt al doilea Davos elveţian oferind un cadru natural excelent pentru tratarea bolilor cardio-vasculare, respiratorii, nevrozelor etc. Aici există şi un complex de terapie naturală, pe lângă alte unităţi de cazare unde poţi petrece timpul înt-un mediu benefic. Aici puteţi găsi

muzeul etnografic de artă populară, biserica Sf. Nicolae (1777), Crucea de pe Dealul Gurga (1930) închinat eroilor din Primul Război Mondial, biserica Sf. Gheorghe (1830), palatul Gheorghe Bibescu (1843-1848). Iubitorii golfului pot găsi aici un club unde îl pot practica.

Adunati,

Comuna Adunaţi are un deosebit potenţial pentru practicarea agroturismului, cicloturismului şi drumeţiilor. Aici se află Rezervaţia hidrologică Vâlceaua Petrei, Rezervaţia natural-peisagistică Costisata şi biserica Adormirea Maicii Domnului (1881).

PENSIUNEA RAZĂ DE SOARE**** BREAZA

15 camere resturant - 60 locuri internet wireless parcare proprie curte 3.800 mp spaţiu de joacă Str. Col. Popovici, nr. 21, Breaza pentru copii Mobil: 0721.272.345, joc de football 0728.912.829, Fax: 0244.340.127 office@raza-de-soare.ro, tenis de masă www.raza-de-soare.ro biliard

Comarnic Localitate aflată pe Valea Prahovei ascunde câteva

7


Valea Prahovei comori, cum ar fi schitul Lespezi (1601) cu biserica Sf. Treime (1661-1686), monument UNESCO, pictată de Pârvu Mutu; Muzeul cinegetic Posada în Palatul Bibescu (1842-1848) şi rezervaţia botanică Poiana cu narcise Floreni. În Comarnic mai puteţi găsi un conac (1878) în stil romantic, monument funerar cu bustul aviatorului Ştefan Bratti (sculptorul Tudor Gheorghe).

Sinaia Sinaia, una dintre cele mai frumoase staţiuni montane din România, se prezintă vizitatorului, cu un bogat trecut cultural si social. Fostă reşedinţă a regilor, şi purtând un nume sfânt, cel al Muntelui Sinai, ce a fost dat pentru prima oară Mănăstirii omonime de către Spătarul Mihail Cantacuzino (sec XVII), Sinaia îmbină neîntrecut frumuseţea naturii cu cea a artei arhitecturale. Staţiunea este situată la o altitudine cuprinsă între 798 şi 1055 m, pe versantul sud-estic al masivului Bucegi, de-a lungul văii râului Prahova. Ajunşi aici puteţi să vă cazaţi la Pensiunea AnaMaria***, Str. Avram Iancu, nr. 2A, Tel: 0722390283, suavisinaia@yahoo.com, www.sinaiatravel.ro. Poalele împădurite ale munţilor Furnica, Zgarbura, Colţii lui Barbeş şi Culmea Izvorului încadrează staţiunea într-o frumoasă scenă verde.

8

Tradiţia culturală a oraşului Sinaia s-a conturat odată cu construirea Ctitoriei Cantacuzine, Mănăstirea Sinaia, acesta fiind momentul iniţierii unei serii de activităţi culturale prin înfiinţarea unor instituţii de profil: Casa de Citit, Cercul Cultural Mihai Cantacuzino, secţia din cadrul Ligii Culturale. De asemenea, datorită renumelui său de "perla carpaţilor", Sinaia a atras numeroase personalităţi ale vieţii culturale, care au vizitat localitatea ca turişti sau au locuit aici şi au creat, inspiraţi de frumuseţea locului: V. Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga, G. Enescu, Yehudi Menuhin, s.a. Activitatea artistică a marilor personalităţi care au ales Sinaia pentru odihnă dar şi pentru creaţie, a condus mai târziu la organizarea unor manifestări devenite tradiţionale, dintre care menţionam: din anul 1959 în Sinaia se desfăşoară cursurile de vară ale Universităţii Bucureşti, cu participare internaţională; anual


Valea Prahovei are loc Festivalul Internaţional de Chitară Clasică care se desfăşoară atât la Cazinoul Sinaia cât şi în sala de concerte a Castelului Peleş. Complexul Peleş - ansamblul arhitectural (castelul Peleş, Pelişorul, Foişorul, Corpul de gardă şi Economatul) construit de regele Carol I pe malul stâng al pârâului Peleş într-un loc deosebit de pitoresc reprezintă unul din obiectivele cele mai căutate de pe Valea Prahovei. Castelul Peleş - a fost construit între anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca reşedinţă de vară; după moartea acestuia (1914) devine muzeu. Construcţie monumentală, în exterior castelul este realizat în stilul Renaşterii germane; în interior cele circa 160 de încăperi au stiluri variate (Renaştere germană, italiană, engleză, baroc german, Rococo francez, hispano-maur) Castelul Pelişor - este amplasat la câteva sute de metri de castelul Peleş, a fost construit între 18991903, stilul Renaşterii Germane. A fost inaugurat la 24 mai 1903, fiind construit după planurile arhitectului Liman ce acolaborat permanent cu Regele Carol I. Pelişorul, după dorinţa lui Carol, trebuia să fie mai mult un chalet elveţian şi nici de cum un castel. Pentru că aşa cum spunea el, nu puteau fi două castele regeşti. Din 1993, vizitatorii au prilejul să cunoasca fostele apartamente princiare şi regale, camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictură al fostei

8

regine Maria, precum şi micuţa Capelă bizantină amenajată în interiorul clădirii. Corpul de garda - a fost construit în acelaşi timp cu castelul, dar a fost refăcut între anii 1908-1909 în stilul Renaşterii germane. Economat - a fost construit iniţial ca o casă modestă; a fost refăcut ulterior - Stilul de Burg german; actualmente este hotel. Foişor - (casa de vânătoare) a fost construit o dată cu castelul; după un incendiu devastator (1931), a fost refăcut la ordinul lui Carol al II-lea.

Mănăstirea Sinaia - dupa trei sute de ani de existenţă, monumentul continuă să vegheze oraşul care-i poartă numele şi al cărui simbol spiritual este; cuprinde mai multe obiective: Biserica mica - a fost ctitorită de marele spătar Mihai Cantacuzino - 1695, acesta îi dă numele Sinaia după cel al mănăstirii Sinai unde a fost în pelerinaj.


Valea Prahovei Picturile Bisericii Mici au fost realizate de renumitul Pârvu Mutu - Zugravu (1657-1735). Biserica mare - a fost zidită sub stareţii Ioasaf şi Paisie între 1843-1846 (domnia lui Bibescu Vodă). Este primul lăcaş de cult din România iluminat electric. Muzeul mănăstirii Sinaia - este primul muzeu religios din ţară, construit în anul 1895 cu ocazia bicentenarului mănăstirii. Clopotniţa - a fost construită în anul 1892; clopotul adus de la turnul Colţea din Bucureşti a fost turnat (1775) şi returnat (1914) cântareşte 1700 kg. Mormantul lui Tache Ionescu - cunoscut om politic, născut la Ploieşti, acesta şi-a dedicat întreaga sa activitate reîntregirii neamului. Casa Memorială George Enescu se află situată în cartierul Cumpătu, singurul cartier al oraşului Sinaia aşezat pe malul drept al râului Prahova. În destinul strălucit al lui George Enescu, oraşul Sinaia şi vila Luminiş (1923-1926) în stil autentic românesc au o semnificaţie aparte. George Enescu şi-a organizat viaţa în aşa fel încât, în perioada dintre concerte să-şi afle răgazul de a putea compune, făcându-şi un refugiu din vila de la Sinaia. Vila nu a fost construită întâmplător la Sinaia, deoarece Enescu a fost legat atât sentimental, cât şi profesional de acest oraş, datorită sprijinului reginei Elisabeta, Castelul Peleş, fiind pentru el o poartă de lansare în lumea culturală muzicală a momentului. Stâncile importante din Poiana Stânei sunt stâncile

8

Franz Joseph şi stânca Sfânta Ana. Stâncile Franz Joseph sunt situate lângă cabana Poiana Stânii. Acestea au fost amenajate în timpul domniei familiei regale, cu trepte şi cu balustrade, iar de pe terasa acestora se poate admira un segment întins din valea superioară a Prahovei. La stânci se poate ajunge din Poiana Stânii pe o potecă. Sunt considerate un punct de belvedere. Stânca Sfânta Ana are la bază o mică poieniţă. Peretele cuprindea odinioară icoane din care se mai păstrează şi astazi urme. Mica grotă existentă acolo a constituit odinioară adapostul unui pustnic. Stânca se găseşte la intersecţia dintre drumul spre Cota 1400 şi drumul auto spre Poiana Stânii.

Cazino Sinaia este situat în parcul Dimitrie Ghica şi a fost, de asemenea, construit la iniţiativa lui Carol I. Construcţia a început în anul 1912 şi a fost terminată


Valea Prahovei un an mai târziu. Lucrările au fost supravegheate de arhitectul Petre Antonescu, care de fapt, era şi autorul planurilor. Cazinoul l-a avut ca prim acţionar pe baronul de Marcay, acţionar şi al cazinoului din Monte-Carlo, după arhitectura căruia a fost construit şi cel din Sinaia. Cazinoul, gazdă a numeroase conferinţe, simpozioane, congrese şi reuniuni naţionale şi internaţionale, este, în acelaşi timp, locul preferat pentru organizarea unor expoziţii deosebite de artă plastică şi fotografie, lansări de carte, concerte şi spectacole.

Gara Sinaia. Prima a fost construită în anul 1913, de către Compania "Demeter Cartner", iar a doua, ceva mai târziu şi a fost rezervată exclusiv familiei regale, şi a oaspeţilor, respectiv conducători de stat străini. Pe peronul gării Sinaia, se află o placă comemorativă în

8

amintirea Primului Ministru român I. Gh. Duca asasinat de legionari în anul 1933, chiar în acel loc. Este o gara importantă, în care opreau la începutul secolului trenuri precum Orient Express sau Arlberg Express. În ceea ce priveşte Gara Regală, situată la câţiva zeci de metri depărtare, a fost construită după planurile arhitectului Duiliu Marcu în anul 1939. Este o clădire din piatră în stil românesc, care purta la vremea aceea însemnele regale ale lui Carol al-II-lea. Aici se află şi Muzeul Căilor Ferate în Miniatură. Parcul Dimitrie Ghica a fost înfiinţat în anul 1881, iar amenajarea s-a făcut sub îndrumarea arhitectului peisagist elveţian, Eder. Acesta adăposteşte mai mulţi arbori seculari, iar în interiorul său se desfăşoară, pe o scenă amenajată, festivalurile din Sinaia. Se mai pot admira, pe marginea aleilor ce străbat parcul, busturile unor personalităţi care au locuit sau


Valea Prahovei doar au vizitat oraşul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu şi lon Creanga, Nicolae Bălcescu precum şi Dimitrie Ghica. Dacă doriţi să vă cazaţi în apropiere de acest loc mergeţi la Pensiunea Maria***, Str. Octavian Goga, nr.1A, Tel: 0744.335.960, cazari.maria@gmail.com, www.pensiuneamariasinaia.ro. Muzeul Rezervaţiei Bucegi a fost înfiinţat în anul 1976 şi cuprinde exemplare din flora şi fauna Bucegilor, specii rare şi ocrotite, specii pe cale de dispariţie şi chiar dispărute, precum şi endemisme (specifice doar Bucegilor). La dispoziţia vizitatorilor mai sta şi o sală de expoziţii temporare, care a adăpostit zeci de expoziţii cum ar fi: de goblen, cochilii, reptile vii şi altele. La sfârşitul vizitei, orice turist îşi poate aşterne impresiile într-un caiet special dedicat acestui lucru. În zona Sinaia sunt şi numeroase rezervaţii, astfel puteţi găsi rezervaţia botanică poiana cu narcise Valea Rea, rezervaţia botanică şi zoologică Arinişul de la Sinaia – Cumpătu. De asemenea Sinaia este punctul de plecare spre Peştera Ialomicioarei şi mănăstirea Ialomiţei cu biserica de lemn (sec. XVI, refacere 1940-1942) şi biserica de lemn (1901), schitul Sf. Ana cu biserică (sec. XV) de la Cota 1400, mormântul patriotului Badea Cârţan, din cimitirul de la Izvorul Rece. Plaiurile Văii Prahovei pot fi admirate în numeroase moduri, Sinaia fiind locul ideal în care persoanele

8

active - şi nu numai ele - pot petrece clipe de neuitat. Aici poate fi experimentat cu succes conceptul de vacanţă activă. Pentru terenuri dificile, ATV-urile dau posibilitatea explorării motorizate şi fără efort, oferind şi o doză de adrenalină. Se pot alege trasee de concurs, atât pentru ATV, cât şi pentru autovehicule off-road. Dacă se doreşte acoperirea rapidă a unei arii extinse atunci vizitatorul poate alege mountainbiking-ul. Pe timp de iarna, paradisul schiorilor este Sinaia. Se pot practica, pe părtiile amenajate, coborâri de agrement, schi fond, schi alpin, schi randonee, schi extrem şi snowboard, iar pe pârtia de bob, cu 13 viraje, se pot organiza concursuri. Unele dintre străzile oraşului sunt amenajate pentru coborâri cu sania, spre deliciul copiilor. Pentru cei care încearcă acum, pentru prima oară, să


Valea Prahovei experimenteze senzaţiile schiului, şcolile de schi locale vă vor asigura tot echipamentul necesar precum şi profesori bine pregătiţi. Aici puteţi schia pe 13 pârtii de schi, cum ar fi: Valea Dorului Sub telescaun 1, Valea Dorului Sub telescaun 2, Valea Dorului – Variantă, Valea Soarelui 1, Scândurari, Drumul de vară, Târle, Papagal, Carp, Începători, Pârtia nouă (Cota 1400-telecabină), Valea Soarelui 2, Valea Lăptici. Aceste pârtii sunt deservite de instalaţii de transport pe cablu: Telegondolă - Cota 1400, Telecabină - Sinaia – Cota 1400, Telecabină Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun - Cota 1400 – Cota 2000, Telescaun - Valea Dorului, Telescaun Valea Soarelui, Teleschi – Scândurar.

Pentru cei care prefera drumeţiile, împrejurimile Sinăii oferă trasee montane cu grade de dificultate variate. De la cele mai simple, favorabile turelor de teren,

8

până la cele foarte dificile, de escaladă şi alpinism toate poartă călătorul prin locuri extrem de pitoreşti.

Trasee montane practicabile din Sinaia tot timpul anului cu echipament adecvat: Sinaia - Cota 1400 fosta Cabană Vf. Cu Dor - Cabana Valea Dorului – Şaua Lăptici – Cabana Padina (marcaj bandă roşie, durată 5 ½ - 6 ore); Fosta Cabană Vf. cu Dor – Cabana Valea Dorului – Blana – Cabana Zănoaga (marcaj cruce galbenă, durată 2 – 2 ½ ore) Traseele montane practicabile din Sinaia doar vara sunt: Fosta Cabană Vf. Cu Dor – Cota 2000 – Cabana Piatra Arsă – Cabana Babele – Cabana Vf. Omu (marcaj bandă galbenă, durată 8-9 ore), Fosta Cabană Vf. Cu Dor – Şaua Călugărului (marcaj Bandă roşie, durată ½ - ¾ ore), Sinaia – Poiana Stânei – Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsă – Hotel Peştera (marcaj bandă albastră, durată 6-7ore)


Valea Prahovei Ţintarul Hoţilor – Colţii lui Barbeş – Lacurile Vânturiş – Cabana Valea Dorului (marcaj punct roşu, durată 2-3 ore). În Sinaia, amatorii sporturilor cu mingea au la dispozitie terenuri amenajate pentru practicarea fotbalului şi tenisului de câmp. Cluburile de biliard din staţiune garantează că timpul petrecut jucând va fi unul de caliatate şi distracţia cu prietenii va fi maximă. Pentru cei mai curajoşi, Sinaia este pregatită să ofere aventură şi adrenalina în înaltul cerului. Parapanta şi balonul cu aer cald vor împlini turiştilor temerari unul din cele mai frumoase vise ale omenirii...zborul. În luna februarie se desfăşoară o competiţie pentru iubitori acestor sporturi, Winter Air Sports. Când timpul este nefavorabil, o vizita la piscinele şi sălile de fitness din Sinaia, vă va face să uitaţi de vremea urâtă şi să vă menţineţi forma sportivă.

Busteni ,

Staţiunea turistică de interes naţional Buşteni este aşezată pe cursul superior al râului Prahova, fiind străjuită la vest de Munţii Bucegi (Vârful Omu 2507 m) şi la est de Munţii Baiului (Vârful Neamţu – 1923 m) la altitudinea de 850 – 900 m. Prin aşezarea ei, staţiunea Buşteni este denumită şi “Poarta Bucegilor”, multitudinea obiectivelor turistice şi

8

posibilităţile de practicare a diferitelor sporturi într-un cadru natural excepţional, dublat de avantajul apropierii de cele mai mari aglomerări urbane din sudul şi centrul ţării (Bucureşti şi Braşov), permit organizarea unor sejururi deosebite mai ales pentru familiile cu copii, dar şi pentru grupurile de tineri dornici de drumeţie.

Castelul Cantacuzino este situat în cartierul Zamora al oraşului Buşteni. Proprietarul construcţiei a fost Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis “Nababul”, din cauza averii sale impresionante. Acest renumit om de afaceri, a fost şi un marcant om politic, la începutul sec. XX. Castelul reprezintă o construcţie grandioasă, iar parcul său este unul dintre cele mai frumoase din valea superioară a Prahovei. Castelul are un pavilion central de peste 1200 mp, un pavilion de servicii, vilă administrativă şi o capelă. Din 2010 se poate vizita.


Valea Prahovei Muzeul Memorial Cezar Petrescu (1967) păstrează în interior neştirbit vechiul stil: mobilier rustic, scoarţe vechi, ceramică românească, statui şi tablouri, peste 10000 de volume şi reviste, toate donate de urmaşii lui Cezar Petrescu, dezvăluie la acest mare scriitor şi publicist, două trăsături majore, preţuirea artei populare şi marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adresează copiilor, fiind traduse în 22 de limbi, scriitorul însuşi traducând literatura din franceză şi rusă. Monumentul Ultima Grenadă, situat între Biserica Domnească şi staţia CFR, a fost ridicat în anul 1928 prin grija patronului Fabricii de Hârtie, Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului Caporal Vasile Muşat, căzut în primul război mondial. Este opera sculptorului Dumitru Bârlad şi reprezintă pe caporal aruncând grenada în tabăra duşmană cu mâna dreaptă ce-i mai rămăsese teafără.

Biserica Domnească, zidită din piatră de carieră, este o copie redusă a Mănăstirii Horezu, prin arhitectura, dotările interioare şi vechimea sa, intrând în rândul monumentelor remarcabile ale oraşului. Este o biserică ortodoxă , construită în anul 1889. Ctitorie a regelui Carol I şi a reginei Elisabeta,

pictaţi în mărime naturală în pronaos. În formă de cruce cu două turle de forme diferie, a fost ridicată de constructori italieni conduşi de Pietro Dreossi. Mobilierul este din stejar masiv, iar catapeteasma, considerată a fi cea mai frumoasă din România, a fost lucrată la Viena. Icoanele originale păstrate, sunt pictate de Gheorghe Tătărăscu şi ucenicii săi. Pictura originală din altar are acelaşi autor ca şi la Mănăstirea Sinaia - Agnes Exner. Casa de cultură construită în 1886 are o istorie deosebită. La sfârşitul secolului XVIII a funcţionat ca şcoală. În prezent Casa de cultură funcţioneaza ca un amplu complex cultural în care îşi desfăşoară activitatea şi Biblioteca Orăşenească. Crucea de pe Caraiman, cel mai mare şi valoros monument al oraşului Buşteni, unic în ţară, este Crucea Eroilor Neamului căzuţi pe câmpurile de luptă pentru întregirea neamului. A fost construită între anii 1926-1927 prin grija Majestăţii Sale Regina Maria şi amplasată pe şaua muntelui Caraiman, la cota 2291 m.Crucea este executată din profile de oţel, aşezată pe un soclu din beton armat, iar în interiorul acestuia se află o încăpere care a

www.asociatiaturismprahova.ro

15




Valea Prahovei adăpostit iniţial dinamul generator de energie electrică care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante având înălţimea de 48 m şi lăţimea de 14 m.

Sfinxul din Bucegi alt. 2216 m, situat la 10 minute de cabana Babele, a fost fotografiat, se pare, pentru prima dată, prin anul 1900, dar din faţă, şi nu din profil, aşa cum apare în imaginile “uzuale”. El a fost denumit astfel abia începând din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut în momentul în care stânca, azi înaltă de 8 m, cu o lăţime de 12 m, a fost privită dintr-un anumit unghi, având drept reper o axă ce porneşte de la el către Baba Vântoaselor, cum i se spune unei stanci din preajmă. Stânca cu înfăţişare de om priveşte spre cercul de precesie al echinocţiilor. Megalitul capătă conturul cel mai limpede la 21 noiembrie, cand apune soarele. Alături de Sfinx se înalţă grupul de stânci cunoscute sub numele de Babele. Păstrând legatura cu Sfinxul ele au fost supranumite "Altarele ciclopice din

Caraiman" fiind închinate Pământului şi Cerului, Soarelui şi Lunii ca şi lui Marte, zeu al războiului şi al agriculturii. Despre apariţia lor s-au format legende şi teorii. Unii cercetători apreciază că agenţi modelatori au fost apa şi vântul cu sprijinul îngheţului şi dezgheţului. Se are în vedere şi alternanţa rocilor, gresii şi calcare de pe platou. Însă nu poate fi negată intervenţia umană la finisarea formelor mai mult sau mai puţin regulate. Până acum, nici o dovadă ştiinţifică nu a putut explica pe de-a întregul acest fenomen şi astfel, legendele în jurul acestor stânci se dezvoltă în continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Aici puteţi găsi şi rezervaţia botanică şi geologică Vârful Omu.

Cascada Urlătoarea este o cascadă formată de pârâul Urlătoarea, aflată la altitudinea de 1100m, în apropierea traseului turistic care duce din Buşteni spre Platoul Bucegi pe Valea Jepilor. Se poate ajunge şi din localitatea Poiana Ţapului. În afara principalei căderi de apă (15 metri), există şi

HOTEL ALEXANDROS *** BUŞTENI ...din martie 2001 calitate şi inovaţie poziţie de invidiat preţuri competitive servicii variate 46 camere (96 locuri) restaurantul clasic 130 locuri Str. Libertăţii , nr. 15, Buşteni

Tel: 0244320138 , Fax 0244320056

alexandroshotels@gmail.com www.hotel-alexandros.ro

48 de locuri de cazare camere duble triple garsoniere apartament family Str. 1 Mai 14B, Buşteni Tel: 0244320864, 0726096460, 0766249796

contact@pensiuneacristina.ro

www.pensiuneacristina.ro www.vilacristinabusteni.ro


Valea Prahovei alte căderi de apă mai mici, desfăşurate pe câteva zeci de metri mai sus, pe cele două pâraie, Urlătoarea Mare şi Urlătoarea Mică. Bisericile din Buşteni şi Poiana Ţapului sunt construite în timpul Regelui Carol I. Spre deosebire de biserica Domnească din Buşteni, cea din Poiana Ţapului adăposteşte un veritabil muzeu iconografic, nevizibil încă. La fel ca şi Sinaia staţiunea Buşteni este potrivită pentru turismul activ. Aici puteţi practica sporturi de iarnă pe cele 2 pârti omologate: Pârtia Kalinderu I, Partia Kalinderu II. Cele 2 pârtii sunt deservite de un telescaun debraiabil cu 4 locuri tip Leitner.

Iubitorii sporturilor de iarnă care doresc să le practice nu doar in sezonul de iarnă pot merge la Fun Park-ul Kalinderu, care se află la baza pârtiei cu acelaşi nume şi are o zonă de agrement de 15000 mp. Fun Park–ul dispune de instalaţie de iluminat (nocturnă). Instalaţii de agreement care pot fi găsite aici sunt: sanie tobogan tip Wiegand, baby lift,

PENSIUNEA TURISTICĂ CRINUL*** BUŞTENI 5 camere cu pat matrimonial o bucătărie complet utilată internet wireless şi prin cablu parcare, gradină/curte terasă, foişor în curte grătar/barbeque loc de joacă sală de conferinţe

Str. Crinului nr. 6, Buşteni Tel: 0244.322.450, 0726.148.590 gabriel.moroldi@yahoo.com

bandă transportoare pentru tubbing, tubbing cu Colace cu suprafaţă artificială (vară – iarnă), Karusel – cu Colace (iarnă – vară). Cei care doresc să exploreze muntele pot să urce pe trasee marcate practicabile tot timpul anului cu echipament corespunzător: Buşteni – Cascada Urlătoarea (marcaj punct roşu, durată ¾ - 1 oră); Poiana Ţapului – Cascada Urlătoarea (marcaj punct albastru, durată ¾ - 1 oră); Buşteni – Cabana Gura Diham – Şaua Baiului – Cabana Diham (marcaj triunghi albastru, durată 2 ½ - 3 ore); Şaua Baiului – Vf.Leuca Mică – Valea Grecului – Azuga (marcaj triunghi galben, durată 2 – 2 ½ ore). Doar vara se pot practica traseele: Buşteni - Vaea Jepilor Mari – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă (marcaj triunghi albastru, durată 3 ½ - 4 ore), Buşteni – Valea Jepilor Mici – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Hotel Peştera (marcaj cruce albastră, durată 5-6 ore), Buşteni – Căminul Alpin -Plaiul Munticelului – Poiana Coştilei – Pichetul Roşu – La Prepeleac – Cabana Mălăieşti (marcaj triunghi roşu, durată 5-6 ore), Buşteni – Plaiul Fânului – Poiana Coştilei – Valea Cerbului – Cabana Vf. Omu (marcaj bandă galbenă, durată 5 ½ - 61/2 ore), Buşteni – Cabana Gura Diham – Cabana Poiana Izvoarelor – Pichetul Roşu – La Prepeleac – Creasta Bucşoiul Mare – Cabana Vf. Omu (marcaj bandă roşie, durată 6 ½ - 7

19


Valea Prahovei ½ ore), Cabana Caraiman – Monumentul eroilor (marcaj punct roşu, durată 1 – 1 ½ ore), Cabana Babele – Vf. Caraiman – Monumentul Eroilor – Spinarea Coştilei – Şaua Şugărilor (marcaj cruce roşie, durat; 2- 2 ½ ore), Cabana Vf. Omu – Obârşia Ialomiţei – Hotel Peştera (marcaj bandă albastră, durată 2 – 2 ½ ore), Cabana Omu – Muntele Doamnele – Şaua Strunga – Cabana Padina (marcaj bandă roşie, durată 3 ½ - 4 ore). Frumuseţea Munţilor Bucegi, care străjuiesc staţiunea, poate fi explorată practicând mountainbike-ul, escalada, aplinismul sau ture off road. Pentru momente de relaxare puteţi să beneficiaţi de proceduri de tip SPA, de piscine şi săli de fitness în cateva unitaţi de cazare din Buşteni.

Azuga Aflată la o altitudine de 850-950 m staţiunea Azuga se află la confluenţa râului Prahova cu râul Azuga, la poalele Munţilor Bucegi şi Munţilor Baiului, în veci-

nătatea culmilor Sorica şi Cazacu. Este o stațiune climaterică şi turistică importantă, fiind renumită îndeosebi ca staţiune turistică pentru sporturile de iarnă. Biserica Sfânta Treime din Azuga, ridicată în anii 1902-1903 a fost sfinţită de episcopul Nifon Ploieşteanul. Iniţial, biserica a fost deservită de călugării de la schitul Predeal. Chiar în faţa bisericii se află Monumentul Eroilor Români din Războiul de Independenţă 1877-1878. Este situată în centrul oraşului Azuga. Monumentul Ecaterina Teodoroiu amplasat în Parcul central din Azuga este dedicat „eroinei de la Jiu” – o femeie-ofiţer care a luptat şi a căzut la datorie pe fronturile primului război mondial. Capela de pe muntele Sorica – ridicată în cinstea ostaşilor căzuţi în al doilea război mondial. Monumentele ale naturii pe care le puteţi vedea aici sunt: Fagul Secular din curtea Ocolului Silvic, Arborele Mamut (Sequoia gigantea), Bradul alb aflat pe poteca spre Gârbova la 3 km, în Şaua Mare.

Rezervaţiile naturale din zona Azuga sunt: Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Clăbucetul Azugii 18,5 ha; Rezervaţia naturală botanică – Poiana cu Narcise – Unghia Mare 18,22 ha; Rezervaţia naturală complexă – Valea Turcului 113,75 ha; Rezervaţia naturală complexă I – Unghia Mare 42 ha; Rezervaţia naturală complexă II – Unghia Mare 50 ha; Rezervaţia naturală complexă III – Unghia Mare 78,75 ha; Rezervaţia naturală complexă – Valea Cazacului 257,75 ha; Rezervaţia naturală geologică şi geomorfologică – Unghia Mică 139,75 ha. Potenţialul turistic aferent teritoriului administrativ

20

www.asociatiaturismprahova.ro


Valea Prahovei al oraşului Azuga este în exclusivitate natural, formele de turism favorizate fiind: odihnă totală sau activă, drumeţie 9 trasee turistice montane de la foarte uşoare la foarte dificile, în Munţii Bucegi şi Munţii Baiului, trasee de alpinism în Munţii Bucegi, cu grad de dificultate de la I – VI ), sporturi de iarnă (schi alpin, fond, randonee, snowboard, săniuş) sporturi de vară ( există 2 terenuri de handbal – volei, 1 teren de fotbal, 2 terenuri de tenis pe zgură, 1 teren de baschet, o sala de sport ), picnic, vânătoare şi pescuit sportiv, agrement nautic, cunoaştere – instruire . Trasee montane practicabile tot timpul anului cu accesibilitate din Azuga: Azuga – Vf. Clăbucetul Taurului – Cabana Gârbova (marcaj triunghi albastru, durat; 2 – 2 ½ ore); Cabana Trifoi – Cabana Susai (marcaj triunghi albastru, durată 1 oră); Cabana Limbăşelul – Cabana Gârbova (marcaj punct albastru, durata 1 oră); bază pârtia Sorica – Captarea de apă – Cabană Gârbova (marcaj punct albastru, durata 1 – 1 ½ oră).

Pârtiile de schi din Azuga sunt: Pârtia Sorica, Pârtia Cazacu, Pârtia La Stâna, Pârtia Azuga Sud, Pârtia Variantă Cazacu, Pârtia Şcoală – lungime 130 m, lăţime 60 m, grad dificultate uşoară, Breteaua Cazacu.Aceste pârtii sunt deservite de instalaţii de transport pe cablu: Telegondola Sorica, Teleschi Sorica Sud, Teleschi Varianta Cazacu, Baby schi Şcoală, Teleschi Sorica. În fiecare an, la începutul lunii octombrie, în Parcul Ecaterina Teodoroiu din Azuga, se desfăşoară "Festivalul Azuga", manifestare cultural - artistică şi sportivă, menită să sublinieze valorile şi tradiţiile locale. Festivalul a devenit o tradiţie printre manifestările de gen din ţară, fiind apreciat atăt pe plan local cât şi

naţional. În cadrul Festivalului au loc competiţii sportive (fotbal, baschet, cross), concursuri de cultură generală, recitaluri de muzică pop, rock, dance şi muzică populară. La Pivnitele Rhein & Cie Azuga 1892, recunoscute între cele două războaie mondiale ca “Furnizorul Curţii Regale” a României, descoperi povestea unui vin spumant desăvârşit. În prezent, Pivniţele Rhein Azuga reprezintă cea mai veche “locaţie” în care se produce, fără întrerupere de-a lungul timpului, vinul spumant după metoda tradiţională.

Dacă sunteţi cu prietenii la munte şi doriţi să vă distraţi puteţi merge la un parc de distracţii de la baza pârtiei Sorica. Escapade Fun Park Azuga este un parc de distracţii nefinalizat care se pretează foarte bine pentru teambuilding-uri sau pentru vacanţe cu mai mulţi prieteni. La finalizarea investiţiei parcul va avea: turn de căţărare de 12 m înălţime, tiroliană pentru adulţi (de la 12 m) şi pentru copii (de la 6 m), poligon tip militar, foişor şi dotări pentru barbeque şi foc de tabără, poligon de indemânare auto off-road, nenumărate jocuri outdoor. Acum puteţi juca paintball sau puteţi merge în excursii off-road.

www.asociatiaturismprahova.ro

21


Valea Teleajenului Lipanesti ˘ ,

Aflată pe Drumul Vinului localitatea găzduieşte Mănăstirea Zamfira, singura din judeţ care mai păstrează pictura originală realizată de Nicolae Grigorescu. Ea a fost construită între anii 1719-1743 de Zamfira, soţia lui Manuel Apostol, om de încredere la curtea domnitorului Constantin Brâncoveanu.

Valenii de Munte ˘ Vălenii de Munte a purtat iniţial numele de Berevoieşti, nume sub care a fost atestată pentru prima oară într-o carte domnească dată de Dan al IIlea în 1427. În 1431, acelaşi domnitor aminteşte localitatea drept „târg al săcuienilor şi vamă”. Oraşul este amplasat pe malul drept al râului Teleajen, iar dezvoltarea sa a fost determinată de acesta, locul fiind dominat de confluenţa mai multor văi, dintre care cea a Teleajenului. Această vale constituia un vechi drum comercial ce lega Transilvania de Ţara Românească, poate chiar pe vechiul drum roman. Principalele obiective turistice ale localităţii sunt: Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului, ridicată în 1680 prin grija clucerului Hagi Stoiaj şi a soţiei sale Ilinca; biserica Sf. Nicolae-Tabaci (1633), biserica Sf. Ioan (sec. XVIII), biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului (1808, refacere 1982-1983), biserica de lemn Berevoieşti (sec. XVIII), han (sec. XIX), Monumentul eroilor, ridicat dupa 1989 în centru oraşului.

22

Muzeul Memorial Nicolae Iorga, aşezământ cultural ce păstrează amintirea savantului Nicolae Iorga, este situat în centrul istoric al oraşului, şi împreună cu Muzeul de artă religioasă şi Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului formează un adevărat centru cultural. De 100 de ani, Vălenii de Munte a fost asociat cu numele neasemuitului istoric Nicolae Iorga. Numeroase şi trainice fire l-au legat pe profesor de micul orăşel de munte, localitate al cărei nume “abia îl aflai din pagini de cronică”. Începutul unei asemenea legături s-a petrecut în vara anului 1907, când Iorga păşeşte pentru prima dată aici, fără să fi crezut că se va stabili şi că acest loc va fi prielnic gândului şi lucrului. Muzeul Nicolae Iorga găzduieşte o expoziţie care reconstituie cu fidelitate cadrul interior în care a locuit şi a creat marele istoric Nicolae Iorga. Şcoala de Misionare Naţionale Regina Maria a fost inaugurată la 19 august 1922 în prezenţa Reginei Maria care acordase patronajul său noii instituţii. Şcoala a funcţionat în “nişte case vechi boiereşti, puse la dispoziţie pentru acest scop de banca Almăşanu, căreia Cihodariu (arhitectul) i-a clădit alături un alt sediu” (N. Iorga “O viaţă de om”). În acel “alt sediu” au fost instalate sala de cununii şi sala de mese. Clădirea datează din secolul al XIX-lea. Astăzi clădirea adăposteşte o expoziţie de artă religioasă ce continuă ideea unui alt aşezământ cultural – Muzeul de Artă Religioasă înfiinţat de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte în 1923 şi pus sub îngrijirea elevelor Şcolii de Misionare. Expoziţia cuprinde în cele patru săli exponate de valoare deosebită începând cu icoane pe lemn din secolele al

www.asociatiaturismprahova.ro


Valea Teleajenului Această staţiune găzduieşte în fiecare an Cursurile de vară ale Universităţii Populare „Nicolae Iorga” şi diverse festivaluri care deja au devenit tradiţionale.

Slanic ˘

XVII-lea - al XIX-lea, sfeşnice din argint şi alamă, cruci de mână din lemn şi metal, cruci pectorale, veşminte preoţeşti (mitră, jelon, mânecuţe, epitrahil, bederniţă, brâu), acoperitoare de potir din secolul al. XIX-lea, potire din argint aurit, călimări de brâu, cărţi vechi bisericeşti, scoarţe din lână, candele. Obiectele au fost realizate de ateliere autohtone cu influenţă grecească, rusească, occidentală şi orientală. Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului este consacrat unui domeniu tradiţional în care contribuţia românilor este deosebită şi anume acela al ţesăturilor din lână, care, pe lângă caracterul lor funcţional, au avut şi unul decorativ. Expoziţia este structurată în aşa fel încât vizitatorul poate parcurge cu privirea etapele prelucrării tradiţionale. Pentru a uşura munca, pentru a obţine ţesături de calitate şi de mari dimensiuni, războiul de ţesut a fost continuu perfecţionat. Astfel se ajunge la războiul orizontal, cunoscut la noi din secolele X – XII. Păstoritul în zonele înalte ale Văii Teleajenului a fost practicat intens în această zonă astfel specialiştii muzeului au realizat o parte importantă a unei stâne şi anume fierbătoarea, în care stătea baciul şi se prepara caşul şi gurile strungii prin care intrau oile la muls. În societatea tradiţională locuitorii comunităţilor rurale au avut şi au încă două tipuri de ocupaţii: primare (agricultura, creşterea animalelor, pomicultura şi viticultura) şi secundare (vânătoarea, pescuitul, albinăritul, exploataţia pădurii, mineritul, meşteşugurile tradiţionale). Pentru a avea o reprezentare cât mai obiectivă a structurii ocupaţionale în zona Văii Teleajenului, Muzeul de etnografie are în structura sa reprezentate majoritatea acestor ocupaţii.

Slănic este o staţiune balneoclimaterică situată pe un masiv de sare, în nordul judeţului. Definitorie pentru zona Văii Slănicului, prin valoarea sa arhitectonică rezultată din stilul construcţiei, este Casa Cămărăşiei (sec. al XVIII-lea) – fosta cancelarie a salinei, în prezent Muzeul Sării. Clădirea a fost reconstruită, păstrând însă în totalitate forma iniţială. La parter este amenajat un spaţiu care prezintă evoluţia mineritului de sare, dela începuturi până azi. La primul nivel sunt expuse numeroase mostre de sare, precum şi informaţii multiple despre răspândirea sării pe glob şi în ţară sau despre utilitatea acesteia. La fel de semnificative sunt bazorelieful lui Mihai Viteazul şi bustul marelui poet român Mihai Eminescu, opere realizate în sare de artistul local Oana Brezeanu. Accesul în mina Unirea se realizează cu ajutorul liftului (coliviei) pe puţul 23 August. Mina Mihai este amplasată pe verticala locului deasupra minei Unirea de care este separată printr-un planşeu de 40 m grosime. Lacurile sărate de la Baia Baciului şi Baia Roşie sunt formate în vechile exploatări surpate, ele fiind recunoscute ca importante staţiuni balneoclimateri-

www.asociatiaturismprahova.ro

23


Valea Teleajenului ce, dar şi ca un important punct de atracţie pentru turişti. Un reper important al acestei destinaţii îl reprezintă rezervaţia Muntele de sare cu lacul Grota Miresei. Aici puteţi vedea şi urme ale istoriei locului în biserica Sf. Ioan Botezătorul (1724, refacere 1774), biserica Sf. Gheorghe (1732), biserica Sf. Trei ierarhi (1799-1800), biserica Sf. Maria (1851) şi biserica Sf. Ilie (1865).

Crasna

Ajunşi aici puteţi vizita Mănăstirea Crasna care a luat fiinţă la începutul sec. XVIII, întemeiată probabil de câţiva sihaştri de la Văleni.

Cheia

Staţiune turistică de interes local, Cheia reprezintă punctul de plecare spre Masivul Ciucaş, dar şi locul în care se găseşte Mănăstirea Cheia (sec. XVII) cu biserică (1835-1839) şi muzeu bisericesc; muzeul de ştiinţe ale naturii de pe Valea Teleajenului; bradul alb, arbore ocrotit, de 62 m, se pare că este cel mai înalt din Europa şi punctul de plecare spre Sfinxul din Bratocea. În apropiere se află şi Mănăstirea Suzana (1740) cu biserica Sf. Nicolae (1880-1882) cu pictura originară şi muzeu bisericesc. De aici puteţi să ajungeţi la rezervaţiile geologice şi botanice Tigăile Mari-Ciucaş, Culmea Zăganului-Ciucaş şi Şuviţele Benii. Din această staţiune puteţi pornii pe mai multe trasee montane, cum ar fi: Cheia – Cabana Muntele Roşu – Cabana Ciucaş, Cheia – Culmea Gropşoarele-Zăganu – La Răscruce – Şaua Chiruşca

24

La Răscruce – Cabana Muntele Roşu, Şaua Chiruşca – Cabana Ciucaş, Cheia – Valea Berii – Cabana Ciucaş, Cheia – Cheile Cheiţei - Valea Berii, Cabana Muntele Roşu - Valea Berii, Cabana Ciucaş – Vf. Ciucaş – Culmea Bratocea – Pasul Bratocea, Cheia – Pasul Bratocea, La Răscruce – Valea Pârâului Alb – Poiana Valea Stânei, Şaua Chiruşca – Cheile Văii Stânei – Poiana Valea Stânei, Şaua Chiruşca – Culmea Văii Stânei – Pasul Boncuţa – Tabla Buţii, Poiana Valea Stânei – Culmea Buzaianu - Cheia, Poiana Valea Stânei – Valea Pârâului Sterp – Vf. Zăganu, Cabana Ciucaş – Curmătura Stânei – Valea Strâmbu – Vama Buzăului.

Drajna

În această localitate se găsesc: Conacul Filipescu; Moara de apă constuită încă din sec. al XVII-lea; castrul roman. La Drajna de Sus, pe delaul Grădişte, între râurile Drajna şi Ogretin s-au descoperit la 1888, urmele unui castru roman pe o suprafaţă de 20 ha. Săpăturile au scos la iveală cărămizi cu inscripţiile „Legiunea I Italică”, „Legiunea a V-a Macedonică” şi „Legiunea a XI-a Claudia Pia Fidelis”, precum şi ţigle, bucăţi de sticlă, vârfuri de săgeţi, săbii dace, monede.

Starchiojd

Starghiojd este localitatea cea mai veche atestată documentar din întreg judeţul Prahova – 10 iulie 1418, iar în Valea Anei, pe dealul Corbului, se spune că există o stâncă inaccesibilă cu o inscripţie „în care se pomenesc tătarii”, după cum susţinea marele istoric Nicolae Iorga. Aici puteţi vizita un muzeu de istorie, biserica de lemn Sf. Nicolae-Veche sau Boierească (1749, refacere 1980-1982) cu picturi valoroase, biserica de lemn Cuvioasa Paraschiva-Gârbească (1782-1784), case vechi de moşneni cu pivniţe şi cerdace (sec. XVIII).

www.asociatiaturismprahova.ro


Valea Doftanei Telega Telega este atestată documentar pentru prima dată pe 16 aprilie 1562, în hrisovul dat de Petru cel Tânăr. Muzeul Doftana s-a deschis în noiembrie 1949,în fostul penitenciar înfiinţat iniţial ca loc de detenţie a rău făcătorilor condamnaţi la muncă zilnică în ocnele de la Telega. Lacul Doftana, cu un contur sinuos, s-a format într-o veche exploatare de sare în urma prăbuşirii tavanului acesteia. În prezent,lacul are o suprafaţă de 9200 mp şi o adâncime de 24,5 m.

Băile Telega s-au format în jurul lacurilor sărate apărute în vechile ocne Mocanu, Palada, Stavrica, Lacul Dulce şi lacul Baia Centrală. Lacul are în prezent 1334 mp şi o adâncime 45 m. Datorită conţinutului ridicat (pe lângă sare) de iod, fier şi calciu, Băile Telega sunt indicate în afecţiuni reumatismale, neurologice şi ginecologice.

Brebu

localităţii, ansamblul fiind considerat cea mai reprezentativă realizare a arhitecturii româneşti din sec. XVII. Asemenea palatelor brâncoveneşti, şi complexul de la Brebu a avut nu numai rosturi gospodăreşti, ci şi rosturi militare. Zidurile înconjurătoare au fost totodată şi ziduri de apărare cu metereze şi poduri de strajă. Din 1971, casa domnească adăposteşte Muzeul de Istorie al Epocii Matei Basarab – Constantin Brâncoveanu. Din aceeaşi perioadă, în grădina din faţa casei domneşti, busturile celor doi ctitori realizate în piatră, străjuiesc fântâna cu ciutură construită de Matei Basarab.

Valea Doftanei

Valea Doftanei oferă peisaje frumoase, aici putând vedea Lacul Păltinoasa, Rezervaţia Glodeasa, Cheile Doftanei, dar şi biserica Sf. Voievozi din Trăisteni, Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teşila, Muzeul de Arte Plasice şi Muzeul de Etnografie şi Folclor.

Comuna Brebu este situată în zona subcarpatică, pe o terasă între râul Doftană şi pârâul Lupa, în apropierea oraşului Câmpina. Frumuseţile locului au atras o serie de artişti ca: Sava Henţia, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi alţii,care au creat pânze inspirate din peisajul zonei şi viaţa locuitorilor. Complexul arhitectural de la Brebu este format din casele domneşti, biserică, zidul de incintă şi turnulclopotniţă, toate ridicate de Matei Basarab în centrul www.asociatiaturismprahova.ro

25


˘ Valea Cricovului Sarat Filipestii ˘ , de Padure

Primele documente care atestă localitatea sunt din 1510 când Vlad cel Tânăr îl numeşte pe Neagoe, fiul Ministrului Afacerilor Interne, în câteva sate şi zone montane dintre care „toate domenii Filipeşti”. Aici sa stabilit marele agă Matei Cantacuzino, prinţ de Transilvania. În ultimul an al existenţei sale, Matei a început construirea Bisericii Sf. Trei Ierarhi, finalizată de soţia şi fiul lui.

Monumentele care pot fi văzute aici sunt: ruinele Conacului Matei şi Toma Cantacuzino, Biserica Sf. Trei Ierarhi, finalizată în 1688 şi cele două monumente din Diţeşti şi Filipeştii de Pădure, închinate celor căzuţi în Războiul de independenţi şi Primul Război Mondial şi ridicate în 1932.

monument care reprezintă unul din puţinele modele de arhitectură publică care s-a păstrat în timp Monumentele care pot fi văzute aici sunt: în centrul localităţii sunt ruinele Patatului Cantacuzino(16351641), casă domnească construită în mijlocul pădurii succesorului familiei Filipeşti care a fost restaurată pentru a fi restaurant (1968-1971); ruinele vechii Poşte care a fost construită de Alecu Siru la sfârşitul secolului al XVIII-lea; crucea de piatră datând din perioada lui Matei Basarab; o Moară veche de apă (sec. XVIII) aflată între Conacul Pană Filipescu şi Palatul Constantin Cantacuzino; Biserica Adormirea Maicii Domnului; Monumentul eroilor care au murit în Prinul Război Mondial.

Targsoru ˆ , Vechi ˆ Filipestii , de Targ

Primele informaţii despre acest loc datează din 1422, când sub domnitorul Dan al II-lea, aşezarea a fost consemnată ca popas pe Drumul Monarhilor. Documentele menţionează zona în 1510 ca proprietate a boierului Neagoe, fiul lui Drăghici. În 1529, Voievodul Moise la pus în posesie pe marele conducător Drăghic cu viile mănăstireşti din Filipeşti şi alte sate vecine. În 1633-1635, postelnicul Constantin Cantacuzino ridică la Filipeşti un palat şi Biserica Adormirea Maicii Domnului. În secolul al XVIII-lea , succesorul lui Dumitrascu Filipescu a ridicat, de asemenea, o curte domnească, care este un

26

Târgşorul Vechi păstrează numeroase urme ale istoriei dar este ancorat şi în realitate, aici aflăndu-se Aerodromul de la Strejnic unde puteţi să asistaţi la mitinguri aviatice şi dacă sunteţi mai curajoşi chiar

www.asociatiaturismprahova.ro


˘ Valea Cricovului Sarat lecţii de paraşutizm, pilotaj. Din punct de vedere istoric aici puteţi găsi muzeu sătesc în conacul Moruzzi, ruinele cetăţii lui Mircea cel Bătrân (1400), mănăstirea Turnu (refacere 1997) cu biserică monument istoric, mănăstirea Sf. Pantelimon cu biserică (1669-1672), ruinele unei biserici (sec. XVII), rezervaţia arheologică cu ruinele unei curţi voievodale şi a trei biserici: biserica Veche, biserica Domnească (1461, refacere 1670) şi biserica Roşie (1570-1579) ctitoria lui Neagoe Basarab.

Bucov Localitatea Bucov aflată în vecinătatea Municipiului Ploieşti oferă diverse mijloace de petrecere a timului liber cum ar fi Parcul Bucov şi Grădina Zoologică, dar şi obiective de vizitat, cum ar fi: muzeul memorial Constantin Stere, mănăstirea Sf. Nicolae cu biserică (1396) şi biserica Sf. Stelian (1797) din Chiţorani, dar şi biserica de lemn Sf. Nicolae (1750) din Valea Orlei.

˘ Valea Calugareasca

Valea Călugărească este unul dintre popasurile de pe Drumul Vinului, unde poate fi degustat un vin roşu de Dealu Mare într-una dintre cramele aflate aici, dar poate fi vizitat şi Conacul Matac, care a fost folosit în anul 1984 pentru filmarea mai multor cadre din filmul „Secretul lui Bachus”.

Urlati ,

Urlaţi este locul unde pe lângă degustări de vin la crame puteţi să vizitaţi şi muzeul etnografie şi de artă în conacul Bellu (sec. XIX) cu parc şi cramă cu muzeu viticol; biserica Galbenă – Sf. Voievozi (1759-1761) monument istoric şi de arhitectură, cu picturi murale interioare originare şi icoane de Ghe. Tăttărescu; biserica Sf. Dumitru (1761)din Arioneştii Noi pictată de Ghe. Tăttărescu, biserica Sf. Ioan din Arioneştii Vechi (1819); schitul Sf. Maria-Cricov din Jercălăi cu biserica de lemn Sf. Mihail şi Gavriil (1731), mutată, care este fostul paraclis regal de la castelul Bran; biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (17531765) din Valea Seman. Un obiectiv important de vizitat îl reprezintă şi Conacul Domnesc al lui Brâncoveanu(1697)din Valea Crângului cu pivniţe şi cramă.

Mizil

În oraşul Mizil puteţi vizita biserica Sf. Ioan (1857), biserica Adorimirea Maicii Domnului (1865), monumentul istoricului Grigore Tocilescu, născut aici şi biserica Sf. Nicolae (1828) din Fefelei.

Tohani

Aici puteţi vizita expoziţia permanentă „Tohani – popas pe drumul vinului”. În expoziţie sunt prezentate documente de atestare a localităţii Tohani de la 1610 şi vechea hartă a judeţului. Tot aici este expus drapelul vechiului judeţ Prahova, care datează din secolul al XIX-lea. De asemenea sunt expuse piese de mobilier, iar pereţii sunt îmbrăcaţi în scoarţe munteneşti. Icoanele expuse au fost lucrate în tehnica de pictură pe sticlă cu foiţă de aur. Mai sunt expuse: un ceas cu însemnele Casei Regale a României, obiecte de artă decorativă, argintărie şi vase din sticlă din secolul al XIX-lea. Tot aici pot fi văzute vase, unelte şi butoaie care fac referire la practica viticulturii în zona.

27


Drumuri tematice Drumul Vinului În Prahova, Drumul Vinului reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbatea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri. Drumul trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântânele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni, iar pentru a exploata în totalitate ,,aurul lichid”, s-au introdus în circuitul turistic vitivinicol cramele de la Urlaţi şi Azuga unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante excepţionale, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.

degustarea vinului se face în cele şapte crame situate în podgoria ,,Dealul Mare” de la Valea Călugărească până la Tohani. În zonele viticole ale podgoriei Dealul Mare, cât şi în cele pomicole, se poate practica acea formă de turism, care să includă vizitarea podgoriilor şi livezilor, precum şi asistarea la procesul de fabricaţie a vinurilor. Programe speciale găsiţi la agenţia de turism Alfa Travel, Ploieşti, Piaţa Victoriei, nr. 4, bl. CCVest, sc. D, ap. 80, Tel: 0244.527.111, 0751.610.309, 0722.610.309, office_alfatravel@yahoo.com, www.alfa-travel.ro. Obiectivele turistice care merită văzute pe Drumul Vinului sunt: ruinele palatului Cantacuzino (Filipeştii de Târg), Casa Memorială Pană Filipescu (Filipeştii de Târg), Biserica Sf. Trei Ierarhi (Filipeştii de Târg), Palatul „Micul Trianon” (Floreşti), Mănăstirea Zamfira (Lipăneşti), Mănăstirea Vărbila (Vărbila), Mănăstirea Jercălăi, Biserica Galbenă Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru, Conacul Bellu (Urlaţi), Muzeul de la Tohani. Expoziţia permanentă „ Tohani - Popas pe drumul vinului” (Tohani).

Podgoria Dealul Mare, denumită şi ,,patria vinurilor roşii”, situată în Curbura Carpaţilor Meridionali, este cel mai închegat spaţiu viticol românesc cu condiţii pedoclimatice foarte asemănătoare cu cele din regiunea Bordeaux deoarece se află pe aceaşi latitudine. Centrele viticole din podgoria Dealul Mare sunt Boldeşti, Valea Călugărească, UrlaţiCeptura, Tohani-Mizil, Cricov. Naşterea, creşterea şi

Cramele unde puteţi face degustări de vin sunt: Crama Seciu de pe dealul Seciu (Boldeşti), IC-DVV Valea Călugărească, Conacul Urlăţeanu (Urlaţi), Crama Rotenberg, Crama SERVE (Ceptura), Domeniile Tohani, Crama Oenoterra Dealul Mare (Tohani). În afara cramelor din podgorii mai puteţi degusta vin la Conacul dintre Vii (Urlaţi), Feteasca Neagră (Albeşti Paleologu) şi la Pivniţele Rhein (Azuga).

28

www.asociatiaturismprahova.ro


Drumuri tematice Drumul Voievozilor

Drumul Voievozilor, promovează valorile culturale, monumentele istorice, de arhitectură, deschizând şansa tuturor de a afla direct de la sursă acolo unde istoria dăinuie prin siturile arheologice sau monumente arhitecturale, trecutul impresionant al tărâmurilor prahovene. Proiectul ,,Drumul Voievozilor” este în derulare şi când va fi finalizat va străbate localităţile Ciorani, Drăgăneşti, Gherghi-ţa, Balta Doamnei, Gorgota, Tinosu, Brazi, Târgşoru Vechi, Ariceştii Rahtivani, Filipeştii de Târg, ieşind spre Târgovişte, în judeţul Dâmboviţa, şi urmând cele mai importante zone în care au fost făcute descoperiri arheologice şi există monumente arhitecturale de interes naţional.

Acum Dumul Voievozilor trece prin patru localităţi: Floreşti, Filipeştii de Pădure, Filipeşti de Târg şi Ariceşti Rahtivani, unde puteţi întâlni şi vizita 18 obiective turistice, care fac parte din patrimoniul cultural şi istoric al Munteniei. Este vorba despre Ruinele Conacului Matei şi Toma Cantacuzino din Filipeştii de Pădure, Ansamblul Conacul Mavros Cantacuzino, Capela Romano-Catolică, Palatul Micul Trianon şi Monumentul Eroilor din Floreşti, Conacul Pană Filipescu, Spitalul Filipeştii de Târg, Pisania Bisericii şi piatra de mormânt a comisului Vintilă, Ruinele Palatului postelnicului Constantin Cantacuzino, Crucea Negustorilor şi Moara veche de apa din comuna Filipeştii de Târg, dar şi Biserica Sfântul Ilie şi Sfântul Nicolae, Conacul lui Tomiţă Vasilescu şi Crucea de Piatră din comuna Ariceştii Rahtivani. Localităţile integrate pe Drumul Voievozilor au avantajul de a deţine pe teritoriul lor importante puncte de atracţie pentru iubitorii de istorie şi artă.

La Târgşoru Vechi, Măneşti, Brazi, Balta Doamnei, Lacu Turcului, Drăgăneşti şi Gherghiţa s-au descoperit mai multe resturi de unelte şi obiecte de ceramică specifice perioadei neolitice

Drumul Fructelor Aflat în nordul judeţului, străbate de la nord la est mai multe localităţi, această rută având ca scop facilitarea dezvoltării zonei de nord a prahovei, recunoscută ş renumită ca fiind una producătoare de fructe. Acest drum leagă între ele optsprezece localităţi prahovene şi punctează 28 de popasuri turistice. Pe “Drumul Fructelor”, turistul intră în lumea comunităţii săteşti, participă la sărbătorile şi obiceiurile locului, intră în atelierele meşteşugarilor unde învaţă câte ceva din arta acestora, colindă dealurile şi livezile. Frumuseţea patrimoniului natural, istoric şi architectural se îmbină armonios. Cazările în gospodăriile tradiţionale şi popasurile pentru degustări de produse specific, participarea la acţiuni specific locului – culesul fructelor, prepararea vinului sau ţuicii, prepararea dulceţurilor, culegerea plantelor de leac sunt cartea de vizită a locurilor şi invitaţia la o aventură în miezul naturii.

www.asociatiaturismprahova.ro

29


HOTEL INTERNATIONAL SINAIA Pachet Paşte Pachet 3 sau 4 nopţi pentru 2 persoane: Ÿ Cazare cu mic dejun Ÿ Primire cu ouă, Tarife Pachet 3 nopţi: cozonac şi vin roşu Dublă Standard – 1395 lei Dublă de Lux – 1500 lei în noaptea de Junior Suite – 1605 lei Înviere One Bedroom Suite – Ÿ Cină Festivă 2085 lei 15.04.2012 Tarife Pachet 4 nopţi: Ÿ Vizită la Castelul Dublă Standard – 1740 lei Peleş Dublă de Lux – 1880 lei Ÿ Acces la Centrul Spa Junior Suite – 2020 lei Ÿ Parcare în limita One Bedroom Suite – locurilor disponibile 2660 lei La achiziţionarea acestui pachet aveţi discount 10% la restaurantele Tirol (specific tirolez) şi Cucina Sofia (specific italian) cât şi la Centrul de Divertisment Bowalley (bowling/ biliard/ jocuri distractive) Tarifele includ TVA Pentru mai multe detalii vă stăm la dispoziţie: tel: 0244.311.399, ww.hotelinternational.ro.

ÎNSCRIERI TIMPURII reduceri până la 30% pentru pachetele cumpărate până la 31.03.2012!

B-dul. Republicii, nr. 10, Ploieşti, Tel: 0244 . 514768 Fax: 0244 - 407346 office@bibi.ro, www.bibi.ro


Hotelul International Sinaia a fost complet renovat şi redecorat în 2011, este un spaţiu care dă valoare timpului petrecut, un loc plin de căldură umană, situat la poalele Bucegilor. O dată renovat, arhitecţii şi decoratorii au dat personalitate, stil şi căldură fiecărei camere, folosind materiale moi şi naturale de la podele de marmură în baie la utilizarea de tapiserie pe pereţi. Deoarece este cea mai înaltă clădire din centrul oraşului Sinaia, oaspeţii noştrii pot admira priveliştea impetuoasă a muntelui sau a oraşului.

Pachet Weekend Romantic Pachet 2 nopţi - 2 persoane: Cazare cu mic dejun Pachet surpriză în cameră Cină Romantică în unul din restaurantele Tirol sau Cucina Sofia Plimbare cu Telegondolă Masaj 30 minute Acces la Centrul Spa Parcare în limita locurilor disponibile

Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

Tarife Pachet:

Ÿ Dublă Standard – 1090 lei Ÿ Junior Suite – 1230 lei Ÿ Dublă de Lux – 1160 lei Ÿ One Bedroom Suite – 1550 lei

Pachet Sejur Pachet 5 nopţi sau 7 nopţi - 2 persoane: Cazare cu mic dejun Plimbare cu Telegondolă Vizită la Castelul Peleş Paintball Acces la Centrul Spa Parcare în limita locurilor disponibile

Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ Ÿ

Tarife Pachet 5 nopţi: Ÿ Dublă Standard – 1855 lei Ÿ Dublă de Lux – 2005 lei Ÿ Junior Suite – 2250 lei Ÿ One Bedroom Suite – 2700 lei

Tarife Pachet 7 nopţi: Ÿ Dublă Standard – 2485 lei Ÿ Dublă de Lux – 2695 lei Ÿ Junior Suite – 3010 lei Ÿ One Bedroom Suite – 3640 lei

La achiziţionarea acestor pachete aveţi discount 10% la restauran-tele Tirol (specific tirolez) şi Cucina Sofia (specific italian) cât şi la Centrul de Divertisment Bowalley (bowling/ biliard/ jocuri distrac-tive) Tarifele includ TVA

Pentru mai multe detalii vă stăm la dispoziţie: tel 0244.311.399 www.hotelinternational.ro.



Informatii , utile Muzeu Muzeul "Casa de târgoveţ din secolele al

Adresă

Date de contact

Program de vizitare zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Ploieşti, Str. Democraţiei, nr. 2

Tel: 0244.529.439

Muzeul Ceasului "Nicolae Simache"

Ploieşti, Str. Nicolae Simache, nr. 1

Tel: 0244.542.861

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul "I.L. Caragiale"

Ploieşti, Str. Kuzunov, nr. 1

Tel: 0244.525.394

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

XVIII-lea - al XIX-lea"

Muzeul Judeţean de Artă "Ion IonescuQuintus"

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova

Ploieşti, Bd. Independenţei, nr. 1 Ploieşti, Str. Toma Caragiu, nr. 10

Tel: 0244.511.375, 0244.522.264

Tel: 0244.521.547, 0244.522.656

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul Memorial “Nichita Stanescu”

Ploieşti, Str. Nichita Stănescu, nr. 1

Tel: 0244.522.890

Muzeul Memorial "Paul Constantinescu"

Ploieşti, Str. Nicolae Bălcescu, nr. 15

Tel: 0244.522.914

zilnic 9.00 – 17.00, luni închi

Muzeul Naţional al Petrolului

Ploieşti, Str. Dr. Bagdasar, nr. 8

Tel: 0244.597.585

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul Bogdan Petriceicu Hasdeu

Câmpina, Bd. Carol I, nr. 199

Muzeul "Nicolae Grigorescu"

Câmpina, Bd. Carol I, nr. 108

www.primariacampina.ro/g

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Cornu de Jos

Tel: 0244.367.461

luni – vineri 10.00 – 17.00, sâmbătă 15.00 -19.00

Muzeul Hăr?ilor Muzeul Sătesc Cornu Muzeul Cinegetic al Carpaţilor Colec?ia muzeală a Mănăstirii Ortodoxe Sinaia

Muzeul National Peleş

Cornu de Jos, Str. Eroilor nr. 748, Căminului Cultural

Posada, Comarnic Sinaia, Str. Mănăstirii nr. 2 Sinaia, Str. Peleşului, nr. 2

Tel: 0244.335.599, 0244.335.598

www.muzeulhasdeu.ro Tel: 0244.335.598 rigorescu.html

Tel: 0244.367.461 Tel: 0244.310.981 Tel: 0244.314.917

www.manastireasinaia.ro Tel: 0244.310.918, 0244.311.496

http://peles.ro Tel: 0244.310.918,

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

9.00–17.00 (vara), 8.00–16.00 (iarna), luni închis

luni – vineri, orele 8.00 – 16.00 marţi – duminică 9.00 – 17.00 (vara), miercuri – duminică 9.00-17.00 (iarna) 10.00 – 16.00 marţi 10.00 – 17.00, miercuri– duminică 9.00 – 17 .00,

luni închis (vara), miercuri 11.00 – 17.00, joi – duminică 9.00- 17.00, luni, marţi închis (iarna)

joi 11.00–19.00, vineri–dumi-nică 11.00–19.00, luni,

Muzeul Pelişor

Sinaia, Str. Peleşului, nr. 2

Muzeul "Rezervaţiei Naturale Bucegi"

Sinaia, Parc Ghica Dimitrie

Tel: 0244.311.750

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul Treurilor in Miniatura

Sinaia, langa Gara Sinaia

-

zilnic 10-18

Castelul Cantacuzino

Buşteni, Str. Zamora, nr. 1

Muzeul Memorial "Cezar Petrescu"

Buşteni, Str. Tudor Vladimirescu, nr. 2

Tel: 0244.321.080

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Colecţia muzeală a Mănăstirii Zamfira

Zamfira, com. Lipăneşti

Tel: 0244.215.178

8.00–19.00 (vara), 9.00–16.00 (iarna)

Vălenii de Munte Str. George Enescu,nr. 3

Tel: 0244.280.861

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Vălenii de Munte, Str. George Enescu, nr. 3

Tel: 0244.280.861

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Vălenii de Munte, Str. George Enescu, nr. 3

Tel: 0244.280.861

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul de Artă Religioasă "Nicolae Iorga"

Muzeul "Nicolae Iorga" Muzeul de Etnografie al VăiI Teleajenului

http://peles.ro

0268.410.085/ 6

www.cantacuzinocastle

marţi, miercuri închis (vara), miercuri 11.00–17.00, joi– duminică 9.00-17.00, luni, marţi închis (iarna)

zilnic 10-18

Muzeul Natura Văii Teleajănului

Vălenii de Munte, str. Berevoie?ti, nr. 14

Tel: 044.282.400

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul "Florilor de Mină"

Cheia

Tel: 0244.294.264

9.00 – 17.00, luni închis 8.00 – 20.00 (vara), 9.00 – 16.00 (iarna)

Colectia muzeală a Mănăstirii Ortodoxe

Măneciu

Tel: 0244.294.278

Muzeul Sării

Slănic, Str. 23 August, nr. 19

Tel: 0244.240.961

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Muzeul "Casa Domnească" Brebu

Brebu, Str. Principală

Tel: 0244.357.731

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Suzana

Colectia muzeală a Mănăstirii Ortodoxe Ghighiu

Bărcăneşti, Str. Mănăstirii Ghighiu nr. 1A

Tel: 0244.277.198

www.manastireaghighiu.ro

8.00 – 12.30, 13.00 – 18.00

Muzeul Sătesc Sângeru

Sângeru,

Tel: 0244.441.532

zilnic 10.00 – 16.00, luni închis

Muzeul Conacul "Bellu"

Urlaţi, Str. Orzoaia de Sus nr. 2

Tel: 0244.271.721

zilnic 9.00 – 17.00, luni închis

Tohani, com. Gura Vadului

Tel: 0244.514.437

zilnic 10.00 – 16.00, luni închis

Expoziţia permanentă „ Tohani - Popas pe drumul vinului”



Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.