Metaanaliza factorilor de risc la adresa securității naționale a româniei

Institutul National de , Studii de Intelligence

IN S I

Metaanaliza

factorilor de risc la adresa securitã?ii României 2020

R

IS

C

Metaanaliza

factorilor de risc la adresa securitã?ii României 2020 Proiect realizat în cadrul Institutului Naþional de Studii de Intelligence 2015

Academia Naþionalã de Informaþii “Mihai Viteazul” ªos. Odãi, nr. 20-22, sector 1, Bucureºti Tel: 00 4021 310 47 50, 00 4021 410 65 50 / 1133 Fax: 00 4021 310 47 50, 00 4021 310 47 14 e-mail: ani@sri.ro; www.animv.ro

Metaanaliza

factorilor de risc la adresa securitã?ii României 2020 Proiect realizat în cadrul Institutului Naþional de Studii de Intelligence 2015

Academia Naþionalã de Informaþii “Mihai Viteazul” ªos. Odãi, nr. 20-22, sector 1, Bucureºti Tel: 00 4021 310 47 50, 00 4021 410 65 50 / 1133 Fax: 00 4021 310 47 50, 00 4021 310 47 14 e-mail: ani@sri.ro; www.animv.ro

CUPRINS I.

REZUMAT

3

II.

ROMÂNIA 2020 – PROFIL IDEAL DE STAT INTELIGENT

6

III.

FACTORI DE RISC LA ADRESA SECURITĂȚII NAȚIONALE

13

III.1. Dimensiunea politico-militară

15

III.2. Dimensiunea economică

21

III.3. Dimensiunea societală

24

III.4. Dimensiunea de mediu

26

III.5. Dimensiunea tehnologică

27

IV.

ROMÂNIA 2015-2020: CALEA CĂTRE STATUL INTELIGENT

29

V.

CONCLUZII

38

VI.

BIBLIOGRAFIE

41

I. Rezumat securitate marcat de incertitudine cu necesitatea de regândire a unui stat determinat să gestioneze eficient resursele și poziția geostrategică de bastion al Uniunii Europene și NATO la Marea Neagră, mizând, cu predilecție, pe o mai accentuată interacțiune cu aliații și partenerii săi.

De asemenea, exacerbarea intoleranței etnice și religioase, prezența statelor eșuate/ slabe, generatoare și exportatoare de insecuritate dincolo de granițele proprii, diversificarea actorilor nonstatali, legitimi și nelegitimi, ce continuă să provoace statele, persistența unor conflicte cu efecte în cascadă în imediata vecinătate, problema crimei organizate și a privatizării războiului, migrației ilegale reprezintă dosare ce persistă pe agenda

Conceput pentru a stimula viziunea strategică asupra României ca stat inteligent, proiectul își propune statuarea unei noi paradigme de țară pentru România anului 2020, prin reliefarea necesității unei abordări strategice de tip prospectiv, care să asigure competitivitatea pe toate palierele de intervenție ale unui stat democratic, modern, sigur și pe deplin integrat în comunitatea euroatlantică.

Fixându-și drept grilă de analiză metamorfozele secolului XXI și modul în care acestea reverberează în planul securității naționale a României, documentul conjugă voința de a impune filtre defensive (de natură militară) și ofensive (de tip economic, social, cultural, tehnologic-informațional) în fața unui mediu internațional de 3

internațională și la care România, alături de aliații săi, trebuie să identifice mecanisme instituționale de elaborare a unor răspunsuri globale, integrate și pluridisciplinare pe termen scurt, mediu și lung.

Pe de altă parte, creionarea potențialei traiectorii a României în raport cu principalii actori regionali și globali, precum și răspunsul la problemele sistemice și imprevizibile globale reclamă o sumă de măsuri interdependente de ordin diplomatic, militar, economic, informațional și educațional, menite a asigura buna guvernare, suveranitatea și integritatea teritorială a României anului 2020. Reversul incapacității de a găsi răspunsuri la problemele sistemice și erorile în gestionarea bunurilor, coroborate cu absența unei viziuni economice solide și a unui domeniu de cercetare – dezvoltare – inovare performant prefigurează scenariul unui stat dominat de dezordine și regres.

Pentru ca România să fie un stat puternic și inteligent, se impune

afirmarea sa ca actor dinamic al competiției globale, iar, la nivel local, configurarea unei viziuni focalizate pe dorința de a întreprinde, de a promova dezvoltarea durabilă și de a susține necondiționat educația, cercetarea și valorile culturale naționale ca verigi esențiale ale existenței naționale, întrucât creșterea avantajelor competitive ale unui stat depinde, în mod definitoriu, de o viziune comprehensivă din punct de vedere economic, social, societal și strategic.

Analiza stării României în anul 2014 a confirmat prezența sa pe harta interconexiunilor globale, aceasta depinzând de evoluțiile externe difuze, care, în termeni strategici, se traduc prin apariția unei tipologii de vulnerabilități ce repun în discuție principiile constitutive ale ordinii internaționale și, prin extensie, a morfologiei sistemice globale, consecință a infrastructurii interconectate în domeniul energiei, informației, transporturilor, tehnologiei.

4

În această grilă de interpretare a mediului global de securitate, interesele României sunt puternic influențate de o paletă extinsă de riscuri, iar aspectele subsumate exacerbării crizelor determină apariția de mize majore legate de statutul minorităților, revendicările de autonomie și independență, tendințele secesioniste deschise și latente și, în definitiv, elementele constitutive ale statului în sine și componentele istorice ale conceptului de suveranitate, respectiv popor, teritoriu, guvernanță. Or, aceste tendințe au devenit surse constante ale tensiunilor și crizelor interstatale, cu repercusiuni nu doar în planul proximității regionale, ci al configurației geopolitice a sistemului în sine.

Astfel, într-o eră a multipolarității, amenințările de ordin global par a avea o importanță crescută față de cele de natură regională, iar creșterea rapidă a cheltuielilor militare și a arsenalelor convenționale în anumite puncte de pe glob (exemple elocvente – Rusia, China)

aduce în atenție probabilitatea declanșării de conflicte interstatale, cu consecințe imediate asupra României ca membru al UE și NATO. În ansamblul său, mediul internațional este supus unui anumit tip de revoluție sistemică, ce atrage după sine o schimbare radicală a orizonturilor intelectuale și a paradigmelor mentale și acționale, prin raport cu care România, ca stat inteligent și perfect conștient de atuurile sale geopolitice și de patrimoniul său intelectual, își construiește vizionar dimensiunea modus operandi a unei strategii concepute a satisface interesele sale vitale în jocul marilor puteri.

5

II. România 2020 – profil ideal de stat inteligent Corelând prioritățile geostrategice cu evoluțiile globale, România anului 2020 se plasează pe harta actorilor – cheie ai stabilității și securității, prioritățile sale fiind focalizate asupra prezervării poziției avantajoase dobândite la început de secol XXI, în corelație deplină cu apartenența sa la UE și NATO, parteneriatul strategic cu SUA, poziționarea sa în imediata vecinătate a zonei Pax Russica și cu interesele manifestate de Pax Sinica.

strategică de cunoaștere și prevenire, capacitatea contrateroristă, competențele statului de a răspunde la crize, politicile în domeniul cybersecurității.

Trăsăturile crizelor și conflictelor asimetrice au obligat România să-și regândească strategiile de prezervare a intereselor sale, de aceea, la nivelul anilor 2020, România este promotoarea

Valorificând pe deplin statutul de țară membră a UE, România 2020 își asumă rolul de avangardă în atragerea de fonduri europene, furnizând fond de cunoaștere și asistență altor state în materie de diminuare a decalajului față de ceilalți membri (prin combaterea corupției, stabilitatea politică, dezvoltarea economică și tehnologică, prin politici publice ce urmăresc realizarea protecției sociale și a bunăstării), a integrării progresive în Spațiul Schengen și a aderării la Zona Euro.

unei viziuni inteligente multidimensionale, care consolidează funcția

În calitatea sa de a șaptea tară membră a Uniunii Europene, România 2020 6

reprezintă un contributor de prim rang la construcția europeană în materie de apărare și securitate, impulsionând, în manieră pragmatică, operaționalizarea demersurilor comune de coagulare a intereselor tuturor în favoarea creionării unui spațiu comunitar sigur și stabil.

revoluție a conștiințelor și de a imprima un dinamism creativ în vederea conturării unei dimensiuni europene puternice la Marea Neagră.

Printr-o viziune consistentă, pe termen lung, și datorită avantajelor strategice ale României, accesului către mai multe regiuni critice din Europa de Sud – Est, Orientul Mijlociu și Asia și respectării stricte a parteneriatelor asumate cu cei mai importanți actori politico – militari globali, România 2020 preia inițiativa unor formate multilaterale regionale și europene, centrate pe soluționarea diferendelor de orice natură și prin eliminarea tuturor aspectelor sensibile asociate guvernanței și sincopelor înregistrate la nivelul dezvoltării economice, coeziunii sociale, securității și stabilității.

Din perspectiva statutului de membru NATO, România 2020 este unul din strategii procesului de transformare a Alianței, furnizând soluții strategice în materie de eficientizare și adaptare a acesteia la provocările și cerințele

Conștientă de poziția geostrategică și de potențialul său de dezvoltare, România 2020 formulează o politică viabilă de diplomație activă, prin promovarea unei viziuni dimensionate global, ale cărei cuvinte de ordine sunt transparența și încrederea. În acest sens, constituindu-se într-un serios conector al intereselor comunității occidentale la Marea Neagră și dispunând de avantajele unui stat puternic, capabil să gestioneze dosare critice, România 2020 își asumă inițiativa de promotor al strategiilor de anihilare a conflictelor ce minează regiunea, având forța de a declanșa o

7

generate de evoluțiile din ce în ce mai complexe ale mediului internațional de securitate.

percepută drept punte către arealul caspic. În ceea ce privește China și Rusia, în calitatea de reali contestatari ai actualei Pax Americana, România 2020 menține un dialog de substanță cu Rusia, care servește, inclusiv, intereselor cancelariilor occidentale, relația echilibrată instituită favorizând inclusiv soluționarea unor diferende ce figurează pe agenda Est – Vest de la începutul deceniului II al acestui secol.

De asemenea, angajamentele asumate prin prezența în misiunile internaționale ale Alianței continuă să figureze pe agenda Bucureștiului, iar realizarea unei arhitecturi stabile de securitate și cooperare regională și internațională reprezintă un alt obiectiv conex al României anilor 2020, tradus prin implicarea în asigurarea unui cadru eficient de cooperare NATO - UE.

La rândul său, China, angajată într-un amplu proces de reformă economică bine controlată, a devenit un partener foarte important în relațiile internaționale, iar preocuparea sa permanentă de a deveni un actor notabil în spațiul comunitar european a permis factorului decizional de la București să devină selectiv în ofertele economice tentante lansate de Beijing.

În relația cu SUA, România 2020 rămâne consecventă consolidării substanței parteneriatului strategic, ce continuă să asigure României statutul de furnizor de securitate atât în zona Balcanilor, cât și în spațiul Mării Negre, prezența militară americană în Dobrogea și la Deveselu (prin proiectul antirachetă) conferind României o importanță geostrategică sporită, cu implicații dincolo de Marea Neagră,

Analizând insistența geopolitică chineză în regiune în ecuație cu interesul aparte

8

al României pentru cooperarea cu acest stat, România 2020 își formulează agenda relațiilor cu China de pe poziția calității sale de membru NATO și UE, fără a neglija setul de reguli impuse de către aceste două entități.

apărării, criza financiară globală a obligat România să recurgă, în regim de urgență, la operaționalizarea cu succes a unei strategii cu rezultate în planul creșterii economice, aceasta transformându-se dintr-o piață de larg consum într-una de producție, fiind o poartă de acces către Rusia. Plasată alături de Polonia pe podiumul economiilor de succes ale Uniunii Europene și caracterizată printr-un potențial rapid de creștere, România 2020 prezintă un interes particular pentru companiile occidentale care investesc în regiune, apreciate fiind, în mod deosebit, robustețea politicilor fiscale și rezistența la șocurile bursiere.

Din punct de vedere economic, în România 2020 sunt create toate premisele pentru recunoașterea țării ca piață emergentă, experiența sa în materie de criză financiară globală determinând România să renunțe la ”rețetele” perimate și să dezvolte un pragmatism strategic în maniera de interacție dintre finanțe, concurență și actul guvernării, în cadrul cărora responsabilitatea și etica au devenit atribute de reper ale noilor reguli economice.

Asigurarea securității energetice reprezintă o altă provocare a deceniului II, în condițiile în care necesarul de energie, la nivel global, pentru anul 2020, crește vizibil, iar fluctuațiile prețului hidrocarburilor pe fondul ofertei reduse și a cererilor din ce în ce

Astfel, modificând raportul de forțe, limitând, în mod particular, direcțiile de acțiune ale marilor actori globali și constituind un obstacol semnificativ pentru consolidarea segmentului

9

mai mari conduce inevitabil la instabilitate, generată de incapacitatea unor state de a mai achiziționa petrol și gaze naturale.

Dimensiunea societală figurează, de asemenea, pe agenda priorităților anilor 2020, sistemul societal românesc, pe fondul ajustărilor la nivel macro- și microsocial și în concordanță nemijlocită cu directivele UE și ale FMI, a reușit să se debaraseze de trecut, să deblocheze situații–criză generate instituțional și să reducă discontinuitățile apărute în proiectarea și implementarea politicilor de dezvoltare socială, cu consecințe notabile în planul îmbunătățirii nivelului de trai al populației, fixându-și drept obiective imediate redefinirea rolului pe care diverși actori îl au în trasarea limitelor acționale ale dezvoltării.

Astfel, într-un context din ce în ce mai globalizat, politica energetică a României 2020 se realizează în corelație cu strategiile europene în vederea asigurării convergenței politicilor naționale cu cele ale Bruxelles-ului, dimensiunea financiară reprezentând un pilon al sustenabilității strategice. În acest context, România 2020 investește în proiecte de înlocuire/ modernizare a unor capacități energetice sau proiecte de explorare/ exploatare a noi surse de energie și implementează strategii asociate creării de rețele energetice adecvate, integrate și fiabile, racordate la infrastructura europeană complet interconectată, ce permite îmbunătățirea securității aprovizionării și a stabilizării prețurilor pentru consumatori.

În planul proiecției unei agende destinate leadershipului politic, care să faciliteze adoptarea oportună de decizii politice în funcție de informațiile de care dispune, România 2020 mizează pe o agendă electorală, bugetară și de achiziții publice elaborată în deplină

10

concordanță cu necesitățile de securitate, creându-i astfel mecanisme de reacție pluridirecționale, bazate pe oportunitate, coerență și complementaritate în procesul decizional.

naţionale, iar dependenţa de combustibili fosili ce poluează mediul, schimbările climatice şi pandemiile reprezintă ameninţări la adresa securității şi siguranţei populaţiei din România, ce reclamă noi instrumente de răspuns.

Din perspectiva dimensiunii de mediu, conștientă de procesul politic global de conştientizare ecologică și de schimbările critice apărute pe harta globală a problemelor de mediu, România 2020 a integrat dimensiunea de mediu în cadrul strategiei de securitate naţională, argumentele sale fiind de natură a evidenția faptul că schimbările survenite în planul mediului şi al resurselor naturale se traduc prin vulnerabilităţi geopolitice.

În acest context, România 2020 a elaborat și adoptat o strategie naţională de protejare a mediului, alocând astfel un procent deloc neglijabil din PIB pentru măsuri de protejare a mediului, în vederea reducerii potențialelor efecte ale schimbărilor climei asupra ecosistemelor, mijloacelor de trai şi dezvoltării economice.

Subliniind interacțiunea mediu – securitate naţională – geopolitică – economie globală, România 2020 percepe problemele asociate stresului de mediu, factorii demografici şi penuria de resurse ca importante ameninţări la adresa securităţii

În consecință, ameninţările secolului XXI, peisajul politic fluctuant, provocările asimetrice, complexe şi de natură transfrontalieră și globalizarea reprezintă factori declanşatori ai regândirii capacităţii de răspuns al României într-un mediu al schimbărilor,

11

în care conceptele tradiţionale, alianţele politice şi tipurile de guvernanţă consacrate nu sunt pregătite să soluționeze o agendă de probleme de natură securitară, economică, societală și de mediu.

riscuri existente sau prognozabile, cunoașterea sistemelor vulnerabile, evaluarea critică a problematicilor și formularea de instrumente operaționale de răspuns la aceste riscuri emergente, axate pe ideea de parteneriat, promovarea interesului comun, gândirea strategică și atitudinea anticipativă.

Astfel, România 2020 a optat pentru o abordare focalizată pe prognoze strategice de identificare a tipurilor de

12

III. Factori de risc la adresa securității naționale Materializarea profilului ideal de stat inteligent al României presupune adaptarea adecvată la provocările următorilor ani, decisivi pentru ca țara noastră să devină performantă și pregătită pe deplin pentru prezervarea naturii sale identitare într-o lume interconectată.

pentru cazul României și identificarea modurilor de răspuns la aceste provocări se constituie într-o veritabilă metaanaliză. În acest context, ideea de metaanaliză se referă la utilizarea critică a surselor secundare (documente de analiză și prognoză deja elaborate), cu un grad ridicat de generalitate, identificarea similarităților și aplicarea aspectelor identificate la un caz concret (cazul României), eliminând pe parcurs temele irelevante.

Provocările de natură să împiedice atingerea profilului ideal al României 2020 pot fi deslușite prin studierea, amalgamarea și analiza comparativă a trendurilor și potențialelor evoluții regionale și globale, identificate de instituții de stat sau private specializate în domeniul studiilor de securitate.

Filtrarea critică a documentelor de prognoză, extragerea elementelor comune, selectarea celor relevante

Prima etapă a demersului a implicat identificarea documentelor de analiză și prognoză și a instituțiilor specializate în domeniu, criteriile fiind exclusiv de natură calitativă - prestigiul publicației și al instituției, relevanța analizelor pentru contextul specific al regiunii 13

Europei de Sud-Est și previziunilor anterioare1.

acuratețea

economice a cetățenilor, accesul la resurse strategice);

Cea de-a doua etapă a metaanalizei a vizat instituirea unei taxonomii pe cinci dimensiuni, reprezentând domeniile în care riscurile și amenințările la adresa securității naționale se pot manifesta, respectiv:

3. Societală (asigurarea coeziunii sociale, protejarea culturii și a identității religioase, a valorilor naționale);

1. Politico-militară (stabilitatea ideolo-gică, instituțională și militară a statului);

5. Tehnologică (utilizarea noilor tehnologii, expansiunea spațiului cibernetic, protejarea sistemelor informaționale).

4. Securitatea mediului (prezervarea condițiilor ecologice necesare dezvoltării umane);

2. Economică (dezvoltarea economică predictibilă, asigurarea securității 1

În această etapă a cercetării am optat pentru: National Intelligence Council, Global Trends 2030: Alternative Worlds, https://globaltrends2030.files.wordpress.com/ 2012/11/global-trends-2030-november2012.pdf; Center for Strategic and International Studies, Towards a Grand Strategy for an Uncertain World: Renewing Transatlantic Partnership, http://csis.org/files/media/csis/events/ 080110_grand_strategy.pdf; NATO, Multiple Futures Project: Navigating towards 2030-April 2009, http://www.act.nato.int/nato-multiple-futures-projectdocuments; Institutul Aspen Romania, Romania 2020 noi ambitii, provocari si posibilitati Interesul national intr-o lume in schimbare, http://www.aspeninstitute.ro/uploads/files/Interior_rapo rt_IN_7dec1.pdf; ESADEgeo Center for Global Economy, and Geopolitics, The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years, http://itemsweb.esade.edu/research/esadegeo/201410T heWorldin2030_Pascual_Imbernon_EN.pdf

14

China și India sau Brazilia) sau chiar la o lume nonpolară. În acest context, se poate manifesta resurgența intențiilor expansioniste sau revizioniste a unor state.

III. 1. Dimensiunea politico-militară 1. Apariția sau extinderea conflictelor interstatale,2 este un risc influenţat de o potențială scădere asumată a rolului Statelor Unite în lume (SUA fiind percepute drept un garant al stabilității). Astfel, acest fenomen poate conduce fie la menținerea actualului sistem unipolar, dar cu limitarea spațiilor și domeniilor în care SUA se implică pentru asigurarea stabilității, fie, în situații extreme, la revenirea la bipolaritate sau, mai puțin probabil, la multipolaritate ca stare de organizare a sistemului internațional (această stare putând avea ca poli de putere SUA și Rusia sau SUA și China sau, mult mai puțin probabil,

 Contextul regional în care se găsește România permite identificarea ca principal factor de risc încadrat în această categorie a tentativelor Rusiei de consolidare și extindere a avantajelor obținute în fosta „periferie sovietică”. O potențială extindere a teritoriului controlat de Rusia sau de separatiștii proruși în sudul Ucrainei, cu scopul de a obține controlul asupra gurilor Dunării, ar reprezenta o amenințare gravă la adresa securității naționale a României.

Având în vedere ultimele evoluții din regiunea Mării Negre, se poate afirma că probabilitatea acestui scenariu este medie, iar impactul materializării sale

2

Global Trends 2030: Alternative Worlds, The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years, Multiple Futures Project: Navigating towards 2030

15

asupra securității naționale a României ar fi ridicat.

între marile puteri (SUA-Rusia, SUAChina, China-Rusia, Germania-China), în cazuri extreme cu folosirea armelor de distrugere în masă3, care ar avea loc în altă regiune decât cea din vecinătatea României. Astfel, România poate fi atrasă, fără voia sa, în conflicte, fiind obligată să sisteze relațiile comerciale cu unul dintre parteneri.

 Alte posibile scenarii în această categorie, dar cu o probabilitate și cu un impact asupra securității naționale a României mult mai reduse, sunt izbucnirea de conflicte între Grecia și Macedonia (pornind de la vetourile repetate ale primei asupra integrării celei de-a doua în diverse structuri euroatlantice) sau între Ungaria și Slovacia sau Ungaria și Serbia (având în vedere tensiunile provocate de politica extinderii cetățeniei maghiare de către Guvernul de la Budapesta).

O matrice a probabilității și impactului unui astfel de conflict indică: Actori implicați

Se poate afirma, conform ultimelor previziuni, că probabilitatea acestor conflicte este redusă, iar impactul lor asupra securității naționale a României este redus spre mediu.  Un risc ce poate fi clasificat în această categorie, afectând însă indirect România, este cel al conflictelor militare sau economice 3

16

Probabilitate

Impact asupra securității naționale a Românei

Ridicat (pentru zona Europeană) Scăzut (pentru zona Extremului Orient) Redus

SUA Rusia

și

Rusia China SUA China China India

și

Medie (atât pentru zona Europeană cât și pentru zona Extremului Orient) Redusă

și

Medie

Mediu

și

Medie

Redus

Multiple Futures Project: Navigating towards 2030

paramilitare de tip „batalionul Azov” sau Sectorul de Dreapta (Pravy Sektor) formal aliate cu Guvernul central de la Kiev, dar nesubordonate acestuia (în anumite cazuri, susținute financiar de oligarhi ucrainieni, aliați, dar independenți de Guvernul de la Kiev), de a implementa acordul de pace de la Minsk din februarie 2015, continuând astfel conflictul sau deschizând noi fronturi împotriva Guvernului lui Petro Poroșenko.

2. Conflictele a căror desfășurare nu implică utilizarea oficială a forțelor armate ale unui stat, ci grupări formate la nivel substatal - pe criterii etnice, politice sau confesionale pot cuprinde teritoriile mai multor state fiind generate de tensiuni etnice, politice sau sociale, eventual cu implicarea discretă sau mai puțin discretă a unui stat4.  Principalul „punct fierbinte” al regiunii este situația din Ucraina, deja angajată într-un astfel de conflict, iar riscul, la momentul actual, este fragmentarea Ucrainei și extinderea războiului civil pe întreg teritoriul țării.

O situație deosebit de alarmantă ar fi reprezentată de refuzul grupărilor

Probabilitatea scenariului slăbirii puterii centrale a Guvernului de la Kiev asupra grupărilor formal aliate, de extremă dreapta, este, conform ultimelor informații, deosebit de ridicată, iar impactul asupra securității naționale a României ar fi grav, având în vedere naționalismul extrem al acestor grupări, îndreptat inclusiv împotriva minorităților românești din Ucraina.

4

Global Trends 2030: Alternative Worlds, Alternative Worlds, The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years, Multiple Futures Project: Navigating towards 2030

 O a doua situație potențial generatoare de conflicte neregulate

17

este situația din Transnistria, care, impulsionată de anexarea Crimeii de către Federația Rusă și de eventuale succese ale separatiștilor din Ucraina, se poate transforma dintr-un conflict înghețat într-unul deschis.

Se poate afirma că probabilitatea acestor scenarii este scăzută, iar impactul materializării lor asupra securității naționale a României ar fi mediu.  România nu se confruntă cu amenințări puternice din punct de vedere al stabilității interne în ceea ce privește situația relațiilor interetnice din zona Harghita-Covasna.

Probabilitatea acestui scenariu este, actualmente, medie, dar impactul său asupra securității naționale a României ar fi ridicat.  Riscuri similare, dar mult mai reduse, se pot identifica în regiunea fostei Iugoslavii, unde conflictele interetnice pot fi reactivate. Trei puncte relevante necesită menționate în acest context: Macedonia (conflictul dintre Guvernul central și minoritatea albaneză), Kosovo și BosniaHerțegovina.

Proliferarea mișcărilor radicale, de dreapta sau de stânga, sau de factură nationalist-iredentistă, susținute fie de Guvernul central de la Budapesta, sau, chiar mai grav, de mișcarea radicală Jobbik (ex. Miscarea Tinerilor Maghiari din cele 64 de comitate 5 ), deși reprezintă un scenariu cu probabilitate redusă, ar avea un impact grav asupra securității naționale a României6.

 De asemenea, tensiunile etnice din Bulgaria (minoritatea turcă) sau Grecia (minoritatea macedoneană) ar putea genera situații de conflicte neregulate.

5

Grupare extremistă condusă de un fost membru al partidului antisemit MIEP, actualmente primar al unei localități din Ungaria, susținut în campania electorală de mișcarea Jobbik.

6 Nu există o referință la cazul României în documentele de prognoză consultate, acestea având

18

3. Atacurile/ destabilizările cauzate de actorii nonstatali. 7 Printre actorii nonstatali relevanți pentru securitatea națională se numără: entități islamiste cu potențial terorist (Hamas8, Hezbollah9, Statul Islamic din Irak și Levant 10 ),

organizații extremiste cu o orientare ideologică de dreapta sau de stânga sau corporații multinaționale.  Riscurile din partea organizațiilor teroriste de tip islamist sau de tip extremist ideologic sunt prezente, dar se află la un nivel scăzut, acțiunile de combatere a acestor actori fiind, până în prezent, un succes.

caracter general, propunând trenduri la nivel global și utilizând, de multe ori, exemple din alte regiuni.

Exemple de conflicte neregulate sunt cele din Turcia între Guvernul turc și minoritatea kurdă sau din Thailanda, între Guvernul Thailandez și musulmanii Pattani. Recrudescența naționalismului estrem este identificată ca amenințare în Europa.

7 Towards a Grand Strategy for an Uncertain World: Renewing Transatlantic Partnership, The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years, Multiple Futures Project: Navigating towards 2030 8 ar. ‫( حركة المقاومة االسالمية‬Harakatu l-Muqawwamatu l-Islamiyyati), în traducere, mișcarea de rezistență islamică. În anul 2001, Uniunea Europeană a introdus pe lista organizațiilor teroriste aripa militară a Hamas (Brigăzile Izz ad-Din al-Qassam), iar, în anul 2003, UE a introdus inclusiv aripa politică pe lista neagră a terorismului.

9 ar. ‫( المقاومة اإلسالمية في لبنان‬al-Muqawwamatu l- Islamiyyati fi Lubnan), în traducere, rezistența islamică din Liban. În anul 2013, Uniunea Europeană a introdus pe lista amenințărilor teroriste aripa militară a Hezbollahului (Consiliul Jihad), însă mișcarea în sine nu este listată drept organizație teroristă.

10 ar. : ‫( الدولة االسالمية في العراق والشام‬ad-Dawlatu lIslāmiyya fī’l-‘Irāq wa sh-Shām), în traducere, Statul

Probabilitatea unui atac terorist în România este actualmente redusă, dar impactul unui astfel de eveniment asupra securității naționale a României este ridicat.  Un risc se manifestă în influențarea deciziei politice de către corporațiile multinaționale, care pot impune interese proprii în dauna interselor naționale ale României.

Islamic din Irak și Levant. Deși este catalogată drept organizație teroristă de către Uniunea Europeană, încă nu a fost inclusă oficial pe lista proprie a organizațiilor teroriste.

19

Probabilitatea acestui scenariu este medie, iar impactul asupra securității naționale a României este mediu spre redus.

sau potența efectele unui incident grav, cum ar fi o pandemie, prin scăderea capacităților de răspuns ale statului (absența medicamentelor).

 În spaţiul virtual, riscul creşte exponenţial odată cu diversificarea actorilor capabili de a afecta în sens negativ starea de securitate naţională.

12  În cazul României, probabilitatea proliferării acestor rețele de criminalitate organizată este medie, iar impactul acestora este ridicat.

 Existenţa unor arcuri de instabilitate în jurul României multiplică ariile de posibilă manifestare a activităţilor de crimă organizată.

4. Criminalitatea organizată ca risc se manifestă în contextul ecuațiilor de securitate din regiunea Mării Negre, având în vedere proliferarea acestui fenomen în spațiul de insecuritate creat de interacțiunea între conflictul ucrainean și conflictul înghețat transnistrean. 11 . Existența acestor grupări slăbește capacitatea statului de a acționa prin tranzacționarea de influență politică

12

Nu există o referință la cazul României în documentele de prognoză consultate, acestea având caracter general, propunând trenduri la nivel global și utilizând, de multe ori, exemple din alte regiuni.

Exemple de dezvoltare galopantă a criminalității organizate sunt Africa Subsahariană și America Latină.

11

O grupare de crimă organizată este definită drept „un grup de trei sau mai multe persoane, cu o anumită structură, care acționează concertat pentru a comite infracțiuni serioase pentru a obține, direct sau indirect, un beneficiu material sau financiar” – conform Multiple Futures Project

20

negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic de Comerț și Investiții (TTIP-Trans-Atlantic Trade and Investment Partnership) asociat cu succesul omologului său din Pacific (TPP-Trans-Pacific Partnership).14

III.2. Dimensiunea economică 1. Încetinirea creșterii economice la nivel global. Predicțiile extreme menționează posibilitatea unei reveniri a crizei economice de tipul celei din 2008. 13 Un astfel de scenariu este prefigurat de posibila oprire a creșterii economice a Chinei și Indiei, de datoriile publice mari ale statelor din Europa de Vest și de structura internă a fiecărui stat (îmbătrânirea populației, accesul la materii prime). De asemenea, încetinirea economică ar putea avea loc, la nivel global, prin creșterea barierelor împotriva comerțului liber prin conflicte comerciale interstate sau, la nivel regional, prin deplasarea centrului economic al lumii către Pacific, eventual în cazul unui eșec al

 Un astfel de scenariu este extrem de relevant pentru România, având în vedere necesitatea dezvoltării exporturilor produselor românești atât pe piața intracomunitară cât și pe cea extracomunitară, nevoia accesării de capital pentru investiții și de atragere a investitorilor străini.

Probabilitatea acestui scenariu este ridicată, având în vedere negocierile dificile pentru TTIP, iar impactul asupra securității naționale a României este ridicat.

14

Elena Bryan, Senior Representative in cadrul Misiunii SUA la Bruxelles a afirmat că SUA negociază mai ușor tratatul TPP cu 11 state asiatice, decât tratatul TTIP cu executivul unic al Uniunii Europene, care trebuie să armonizeze 28 de puncte de vedere naționale, http://m.hotnews.ro/stire/19548169

13

Global Trends 2030: Alternative Worlds, The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years,

21

2. Epuizarea resurselor de energie convențională şi apariţia conflictelor cauzate de limitarea resurselor la nivel global.15 Riscul este potenţat de existenţa unor vulnerabilităţi pe paliere precum lipsa unor politici coerente în domeniul energiei, insuficienta alocare de fonduri pentru cercetare şi inovare în domeniu.

dența energetică a României, necesitând însă investiții semnificative în 16 infrastructura de transport . Riscul la adresa securității energetice este neoperaționalizarea acestor investiții, blocându-se posibilitatea atingerii independenței energetice. Dependența energetică a României față de poziția dominantă a Rusiei, deși scăzută comparativ cu alte state, rămâne un factor de risc până la atingerea dezideratului independenței energetice.

 În acest moment, România dispune, mai degrabă, de oportunitatea de a beneficia de această revoluție, decât de a suferi de pe urma ei.

Exploatarea resurselor de petrol și gaze din Marea Neagră pot aduce indepen-

Probabilitatea unui eșec al României în asigurarea independenței energetice este mediu, iar impactul asupra securității naționale a țării noastre este mediu.

15

Global Trends 2030: Alternative Worlds Towards a Grand Strategy for an Uncertain World: Renewing Transatlantic Partnership The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years. O soluţie pentru rezolvarea acestor conflicte este creşterea exploatărilor de resurse neconveţionale. Documentele consultate sugerează posibilitatea ca aceste exploatări să constituie la rândul lor o sursă de competiţie/conflict.

16

http://cursdeguvernare.ro/vasile-iuga-pwcpetrolul-si-gazele-romaniei-provocari-in-contextulglobal.html

22

3. Riscul creșterii economice fără efecte pozitive asupra nivelului șomajului (jobless growth) și, implicit, asupra nivelului de trai al populației apare în contextul evoluției tehnologiei de automatizare și a imprimării 3D. Astfel, competențele unei părți a populației globale vor deveni superflue.17

4. Absența creșterii economice sau creșterea economică ale cărei efecte sunt resimțite doar de puțini cetățeni, se conturează într-un risc generat de incapacitatea statului18 de a gestiona sincopele legate de construcția politicilor publice, de corupție și de absorbția redusă a fondurilor europene.

 Acesta reprezintă un risc ce poate deveni relevant pentru România, a cărei economie se bazează, în anumite cazuri, pe forța de muncă necalificată sau slab calificată angajată în producția de bunuri concepute în țările Europei de Vest.

 Probabilitatea de manifestare a acestui risc este ridicată, iar impactul asupra securității naționale a României este, de asemenea, ridicat.  Riscul este potenţat de vulnerabilitatea instituţiilor naţionale în faţa fenomenului corupţiei sistemice.

Probabilitatea acestui scenariu este medie, iar impactul asupra securității naționale a țării noastre este ridicat.

17

The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years, Global Trends 2030: Alternative Worlds

18

Governance gap în Global Trends 2030: Alternative Worlds

23

III.3. Dimensiunea societală

diferențele de vârstă între societățile Europei Occidentale (preponderent îmbătrânite) și cele ale Orientului Mijlociu și Africii Subsahariene (preponderent tinere),21 poate avea ca efect diluarea identității societăților-gazdă, obligate astfel să creeze tipare de acomodare a unei populații cu o cultură profund diferită. De asemenea, în absența unor politici de integrare de succes, apare și posibilitatea radicalizării grupurilor imigrante.

1. Îmbătrânirea accelerată a 19 populației, va conduce la apariția unui număr mare de pensionari și de persoane la vârsta a doua, exercitând presiune pe sistemele de asigurări de sănătate și de pensii.  Acest risc este extrem de relevant pentru România, deficitul bugetului de pensii cunoscând, din 2008, un ritm alarmant de creștere.20 Acest scenariu poate fi considerat ca având o probabilitate medie și un impact mediu.

 România nu este, în prezent, una dintre destinațiile favorite ale migrației clandestine, dar, în contextul mutaţiilor survenite la nivel 22 comunitar , riscul poate deveni relevant.

Acest scenariu are o probabilitate medie și un impact mediu asupra securității naționale a României. 

2. Migrația clandestină masivă din țările aflate în conflicte prelungite, cum ar fi țările din nordul Africii, Africa Subsahariană sau Orientul Mijlociu (în special din cauza conflictelor ce se desfășoară în zonă).

Acest fenomen, potențat de

21

22

Global Trends 2030: Alternative Worlds

Posibilele politici excluzioniste adoptate de ţări vecine României pot conduce la modificarea rutelor internaţionale de migraţie.

19

Global Trends 2030: Alternative Worlds 20 http://www.capital.ro/colapsul-pensiilor-principalaprovocare-a-bugetului-pentru-2015.html

24

 Acest risc este deosebit de relevant pentru România, având în vedere deficitul de guvernare şi inegalitatea economică.

3. Apariția turbulențelor sociale de tip „Primăvara Arabă”, cauzate de defectuoasa guvernare, deficitul democratic, absența unei guvernări bazate pe alegeri libere, competitive și respectarea drepturilor omului și/sau de inegalitate economică. 23 Riscul poate fi potențat de procesul de creștere a puterii individului în raport cu statul, proces accelerat de răspândirea mijloacelor de comunicare orizontală de tip rețele sociale24.

 Riscul este potenţat de slaba finanţare a politicilor sociale precum şi de funcţionarea deficitară a mecanismelor de redistribuire economică.

23

Scenariul gini-out-of-the-bottle. Global Trends 2030: Alternative Worlds. Termenul de „Gini-out-ofthe-bottle” reprezintă un joc de cuvinte în limba engleză, combinând referința la povestea lui Alla-eddin (în care spiritul lămpii este numit Genie, după termenul arab jinni), și coeficientul GINI, un mod de măsurare a inegalității economice. „Gini-out-of-thebottle” (Coeficientul GINI ieșit din sticlă) capătă astfel sensul de „efecte necontrolate ale inegalității economice”.

24 Individual empowerment. Global Trends 2030: Alternative Worlds , The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years

25

 Este un risc extrem de relevant pentru România, având în vedere importanța agriculturii practicate în interiorul țării, distrugerea sistemului de irigații al țării, despădurirea masivă ce a avut loc în România, dependența de importuri în ceea privește produsele alimentare.

III.4. Dimensiunea de mediu 1. Primul trend general, potențial periculos pentru securitatea națională, rezidă în variația extremă a fenomenelor de mediu cum ar fi creșterea temperaturilor globale (mai ales în contextul despăduririlor ce au loc la nivel global și al creșterii nivelului emisiilor de gaze de seră), secete prelungite sau inundații ale marilor bazine de apă. Coroborate cu creșterea populației, fenomenele meteo extreme conduc la accentuarea insecurității alimentare, deoarece acestea au ca efect diminuarea resurselor naturale (apă, teren arabil), cu rezultate immediate în planul resurselor alimentare.25

2. Accentuarea competiției pentru resurse minerale, poate conduce la efecte negative asupra ariilor protejate din punct de vedere al diversității naturale, dar bogate în hidrocarburi (zona arctică, areale bogate în gaze de șist)26.  Probabilitatea de materializare a acestui scenariu este medie, iar impactul său asupra securității naționale a României este redus.

26 25

Towards a Grand Strategy for an Uncertain World: Renewing Transatlantic Partnership

Global Trends 2030: Alternative Worlds

26

3. Evenimente punctuale ce nu pot fi prevăzute, dar cu impact major la adresa securității naționale reprezintă o categorie de amenințări relevante. În această categorie se înscriu furtuni solare geomagnetice, cutremure sau alunecări masive de teren 27 . Acestea pot afecta infrastructurile critice, nivelul de viață al populației, pot cauza migrații masive, genera instabilitate politică, pierderi de vieți omenești și pagube materiale.

III.5. Dimensiunea tehnologică 1. Dezvoltarea accentuată a 28 tehnologiilor armelor cibernetice ce pot fi folosite atât împotriva infrastructurilor critice cât și împotriva cetățenilor de către actori statali sau nonstatali în scopuri financiare sau politice29.  Este un risc relevant pentru România, având în vedere gradul de informatizare în creștere al administrației publice și al sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și al infrastructurilor critice.

 Este un risc important pentru România, aceasta putând fi afectată în aceeași măsură precum alte state, mai ales de cutremure, furtuni solare sau alunecări de teren. Probabilitatea unor astfel de scenarii poate fi considerată medie, dar impactul asupra securității naționale a României este ridicat.

 Documentul The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years 28

27

Viruși, troieni, atacuri de tip denial-of-service, scheme de tip phising-emailuri false ce conduc la devoalarea unor informații personale 29

Global Trends 2030: Alternative Worlds

27

Global Trends 2030: Alternative Worlds

punctează posibilitatea concentrării dezvoltării tehnologice în anumite puncte de pe glob, cu subordonarea celorlalte și crearea unor disparități majore între zone de producție creativă și zone de producție cu o valoare adăugată scăzută. Acest trend este extrem de relevant pentru România, procesul fiidn detectat la nivel european, țara noastră fiind afectată de

fenomenul migrației creierelor. Acest scenariu are o probabilitate ridicată și un grad de impact, de asemenea, ridicat.  Utilizarea armelor cibernetice reprezintă una dintre modalităţile de manifestare a noilor tipuri de războaie 30 , slăbind considerabil capacitatea de apărare naţională.

30

28

Război hibrid, război asimetric

IV. România 2015-2020: calea către statul inteligent Pe palierul politico-militar, combaterea riscului conflictelor între actorii statali și nonstatali în regiunea Mării Negre reprezintă principalul mijloc de asigurare a integrității teritoriale a României pe termen mediu și lung.

Pentru atingerea profilului de stat inteligent descris în prima secțiune a documentului, următorii cinci ani vor fi cruciali, politicile adoptate în acest interval vor fi decisive pentru ca, în anul 2020, România să poată fi catalogată drept „stat inteligent”. De asemenea, în absența unor strategii fiabile și viabile, România poate, în egală măsură, eșua în atingerea acestui deziderat, rămânând ancorată într-o „zonă gri”, cu statut de membru de rang secund al Uniunii Europene și de actor regional de importanță minoră.

Conflictul din Ucraina, dar și orice alt potențial conflict regional se pot propaga într-o manieră rapidă (spillover effect), producând efecte imediate și directe asupra României. Deși un atac militar de tip clasic pe teritoriul României este puțin probabil, o zonă de instabilitate în vecinătatea acestuia conduce la expansiunea rețelelor de trafic de arme, droguri sau persoane, cu riscul de a tranzita România.

29

Astfel, politica României se va axa pe opoziția fermă față de tendințele expansioniste ale Federației Ruse prin:

5. sprijinul constant pentru integrarea euroatlantică a Republicii Moldova, prin respectarea cerințelor impuse de Bruxelles și prin crearea unei reale punți de legătură între capitala Uniunii Europene și Chișinău;

1. susținerea continuării sancți-unilor economice impuse acestei țări până la soluționarea acceptabilă a conflictului ucrainean;

6. promovarea transparentă a unor formate de colaborare multilaterală precum Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, care includ și Rusia.

2. sprijinirea Guvernului de la Kiev prin mijloace nonmilitare, inclusiv prin refuzul de a colabora cu alte entități de pe teritoriul ucrainean și prin amânarea soluționării pașnice a diferendelor cu guvernul de la Kiev (în privința drepturilor minorității românești și a Insulei Șerpilor) până la încheierea conflictului;

Calea către construcția României 2020 presupune, implicit, negocierea unei relații reciproc avantajoase cu China, având însă în vedere regulile stricte impuse atât de Uniunea Europeană în privința transparenței acordării contractelor și a protecției muncii, cât și ale NATO în privința securității informației.

3. consolidarea parteneriatului cu SUA și negocierea unor misiuni de antrenament comune pe teritoriul României, pentru sporirea nivelului de securitate; 4. menținerea unei prezențe stabile a trupelor sub comandă NATO pe teritoriul României;

30

Statul inteligent România 2020 este un stat pe teritoriul căruia rețelele teroriste, de crimă organizată și favorabile extremismului politic sunt reduse la minimum, reprezentând cazuri izolate și nici pe departe un fenomen.

străini responsabili, destructurarea rețelelor extremiste), dar și printr-o politică externă ce vizează descurajarea sprijinului acordat de alte state unor astfel de grupări și prin acordarea unor drepturi culturale și de asociere liberă mișcărilor moderate;

Atingerea acestui deziderat presupune o acțiune pe mai multe paliere, ce include politici pentru combaterea amenințărilor de tipul actorilor nonstatali precum:

4. dezaprobarea extremismului politic de tip naționalist, fascist sau comunist, acceptând însă legitimitatea unor grupări moderate și urmărind includerea acestora în mainstream-ul politic prin reducerea barierelor la adresa participării politice;

1. continuarea eforturilor de securizare a graniței de Est și Nord, în vederea prevenirii traficului de arme, stupefiante sau persoane;

5. demantelarea rețelelor teroriste, inclusiv prin menținerea unui dialog deschis cu liderii comunității musulmane moderate și reprezentarea politică a acestora.

2. menținerea unei capacități ridicate de combatere a criminalității organizate prin instituții cu atribuții legale; 3. descurajarea extremismului politic de tip iredentist atât prin mijloace represive (expulzarea cetățenilor

31

Din perspectivă economică, România 2020 a depășit efectele crizei din 20082009, înregistrând constant rate de creștere economică ridicată, dar asigurând distribuția largă a beneficiilor rezultate și investiții constante în infrastructura industrială, de transport și în calificarea resursei umane.

informatizarea sistemului de plată a taxelor și impozitelor; 3. susținerea semnării Pactului Transatlantic pentru Comerț și Investiții, ce reprezintă modalitatea de acces al produselor românești către piața americană; 4. negocierea sau extinderea unor acorduri comerciale bilaterale de comerț cu partenerii economici din Orientul Îndepărtat, dată fiind reducerea, în contextul crizei din Ucraina, a exporturilor către piața rusească;

Printre politicile economice ce pot conduce la atingerea acestui deziderat se numără: 1. eliminarea corupției politice în domeniul achizițiilor publice și atragerea de fonduri europene destinate dezvoltării, prin atribuirea de contracte publice în mod transparent și prin reducerea cheltuielilor la bugetul de stat;

5. utilizarea beneficiilor creșterii economice pentru investiții în tehnologie și în calificarea resursei umane, inclusiv prin reformarea sistemului de învățământ superior, evitând/ recuperând astfel decalajele existente față de zonele de producție tehnologică avansată din vestul Europei;

2. realizarea unei predictibilități fiscale, conform unui acord politic larg, prin stabilirea de cote de impozitare ușor accesibile, transparentizarea și

32

6. dimensionarea politicilor de ocupare a forței de muncă și de susținere socială în vederea evitării șomajului și a ieșirii de pe piața formală a muncii, cu scopul obținerii unei baze largi de „câștigători” ca urmare a creșterii economice.

cu concluziile summitului Consiliului European din martie 2015.31 2. atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind consumul energetic în anul 2020 (reducerea emisiilor gazelor de seră cu 20%, creșterea procentului energiei obținute din surse regenerabile cu 20%, creșterea eficienței energetice cu 20%), ca bază pentru îndeplinirea obiectivelor mai ambițioase cu termen 2030 (reducerea emisiilor gazelor de seră cu 40%, creșterea procentului energiei obținute din surse regenerabile cu 27%, creșterea eficienței energetice cu 27%) prin investiții în tehnologia verde, reducerea sistemelor de generare poluante și eficientizarea consumului de energie al populației și consumatorilor industriali;

Dezvoltarea economică atrage după sine inclusiv asigurarea unei aprovizionări cosntante cu energie și la prețuri acceptabile pentru populație și pentru consumatorii industriali. Îndeplinirea presupune:

acestui

deziderat

1. susținerea eforturilor europene pentru dezvoltarea unei Uniuni Energetice (o piață unică și liberă a energiei), incluzând respectarea regulilor UE în privința contractelor achiziționării de gaze naturale de la exportatori externi, în conformitate

31

http://www.consilium.europa.eu/en/press/pressreleases/2015/03/conclusions-energy-europeancouncil-march-2015/

33

3. reducerea/ anularea dependenței energetice prin exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră sau a gazelor de șist, exclusiv după demararea unor ample studii ce vizează impactul de mediu al acestor tehnologii.

2. acceptarea unui număr de migranți extracomunitari, intrați în țară prin mijloace legale, concomitent cu investirea de resurse pentru integrarea acestora în societatea românească, evitând astfel radicalizarea și descuranjând migrația clandestină;

Dimensiunea societală este crucială pentru ca România 2020 să fie un stat echilibrat din punct de vedere demografic, stabil din punct de vedere politic și cu o economie de succes.

3. reducerea deficitului de guvernare prin implicarea cetățenilor în deciziile autorităților publice, eliminarea fenomenului clientelismului politic (atât în privința cumpărării de voturi, cât și în ceea ce privește numirea în funcții în administrația publică), eliminarea barierelor exercitării dreptului la vot pentru cei plecați temporar sau permanent din țară sau aflați în altă localitate, consolidarea aplicării legilor liberului acces la informații publice, clarificarea distincției dintre informații publice și informații clasificate, diminuarea inegalităților economice, sancțio-

Principalele politici sociale pentru obținerea unui stat inteligent în 2020 sunt: 1. combaterea declinului demografic și a migrației prin politici de încurajare a natalității și de ocupare a forței de muncă, evitând însă capcanele extremiste și autoritare ce propun interzicerea întreruperilor de sarcină sau limitarea libertății de mișcare;

34

narea agenților economici care nu respectă legislația muncii, taxarea egală și transparentă a tuturor agenților economici;

Un mediu curat și o dezvoltare economică sustenabilă reprezintă o altă caracteristică a statului inteligent România 2020, având în vedere și experiențele negative ale industrializării forțate a perioadei comuniste și a degradării permanente a infrastructurii industriale din perioada imediat postcomunistă.

4. acoperirea deficitului bugetului de pensii, prin creșterea graduală a vârstei de pensionare și creșterea ocupării forței de muncă actuale, coroborată cu creșterea colectării taxelor și impozitelor; 5. eliminarea corupției din sectorul de sănătate, achiziționarea de aparatură performantă pentru spitalele publice, stimularea rămânerii în țară a medicilor clalificați, declanșarea unor ample programe de screening preventiv pentru boli cronice în rândul populației (cu un accent special acordat grupurilor vulnerabile), clarificarea atribuțiilor sectorului public și privat în sănătate.

România 2020 este un stat protejat împotriva șocurilor neașteptate, cu o infrastructură critică rezilientă, de aceea printre direcțiile de acțiune pentru atingerea acestui scop se pot menționa: 1. reducerea emisiilor de gaze de seră, în concordanță cu politica Uniunii Europene în domeniu (cel puțin 20%), prin dezafectarea infrastructurilor poluante sau prin creșterea investițiilor în domeniul retehnologizării acestora;

35

2. refacerea sistemului de irigații distrus în perioada postcomunistă și îndiguirea unor cursuri de apă în scopul asigurării securității alimentare din surse proprii;

7. asigurarea unei bune coordonări a instituțiilor statului de reacție rapidă în situații de dezastre și calamități, incluzând echiparea corespunzătoare a autorităților competente.

3. sancționarea drastică a tăierilor ilegale de păduri, cu scopul stopării fenomenului alunecărilor de teren și al inundațiilor;

România 2020 este un stat inteligent inclusiv din punct de vedere tehnologic, profitând de capitalul uman existent în domeniul IT&C în vederea protejării împotriva atacurilor cibernetice. În acest sens, tinerii capabili și pregătiți să intre în competiția globală de care dispune România pot contura soluții de securitate care să permită neutralizarea atentatelor derulate în plan informational, transformând astfel România într-un stat care exportă, cu succes și în mod constant, securitate în acest domeniu „codaș” al cercetării cybersecuritatea.

4. asigurarea unui proces transparent și strict în privința evaluărilor de mediu acordate proiectelor de dezvoltare industrială sau minieră; 5. consolidarea protecției infrastructurii critice în fața unor șocuri precum cutremure sau furtuni solare, în special în perspectiva instalării sistemelor de tip „smart” pentru transportul energiei electrice sau a gazelor și petrolului; 6. creșterea nivelului de conștientizare a populației privind maniera de reacție în situații de calamitate sau dezastru;

36

Ca direcții de acțiune se pot menționa:

tehnologii de nișă precum cercetarea nucleară, cercetarea aplicațiilor laser (ex. finalizarea și operaționalizarea proiectului de la Măgurele) sau biotehnologii;

1. protejarea infrastructurii critice împotriva atacurilor cibernetice lansate de actori statali sau nonstatali;

4. menținerea sprijinului acordat antreprenorilor în domeniul IT&C, dar și al tehnologiilor performante, prin reduceri de taxe și crearea de „parcuri de cercetare-dezvoltare”, ce concentrează companii axate pe cercetare.

2. asigurarea securității tranzacțiilor electronice ale populației și destructurarea rețelelor de criminalitate informatică; 3. garantarea stabilității și predictibilității fondurilor destinate cercetării, prin investiții massive în

37

eforturile susținute o vor aduce la nivelul unui partener de încredere, deplin integrat în structurile UE și NATO.  Menținerea unei politici externe ferme în fața oricărui tip de agresiune, dar deschisă la compromis și negociere în deplină conformitate cu acordurile internaționale, consolidarea capacității defensive și realizarea dezideratului unei economii competitive, ce permite o anumită flexibilitate în selecția partenerilor economici reprezintă axe centrale ale strategiei de dezvoltare națională în următorii cinci ani.

Simultan, dimensiunea de mediu și îmbunătățirea guvernării sunt puncte-cheie ale profilului România 2020, direcții care, combinate cu reducerea barierelor impuse unei participări politice mai largi, vor reduce riscul tensiunilor sociale și radicalizării mișcărilor civice și de afirmare a identității naționale

V. Concluzii  Intervalul 2015-2020 se anunță crucial pentru viitorul României, reprezentând orizontul temporal în care România poate performa regional și comunitar. Profitând de absența unei voințe politice de anvergură pentru respectarea standardelor Uniunii Europene de către țările din imediata vecinătate (derapajul democratic al Ungariei și lipsa eforturilor relevante în lupta anticorupție ale Bulgariei) și recuperând decalajele față de liderul regional în domeniul absorbției de fonduri europene și al reformei militare și de securitate, reprezentat de Polonia, România poate demonstra că, deși acceptarea sa în Uniune a fost rezultatul unor decizii politice, 38

 Analizată din perspectiva serviciilor publice, România 2020 mizează pe un sistem de sănătate publică performant și accesibil financiar unor categorii socioprofesionale extinse, în timp ce sistemul său de pensii își reduce treptat deficitul acumulat, iar infrastructura de transport, deși nu atinge încă acoperirea unei rețele similare din Europa de Vest, a reușit să conecteze punctele cruciale ale țării (granița de Vest, Bucureștiul, Constanța, granița de Sud și Nord-Est) prin drumuri și căi ferate rapide, impulsionând creșterea economică prin dezvoltarea accelerată a schimburilor comerciale.

apărute. Anul 2020 poate propulsa România propulsată către primul sfert al clasamentelor mondiale în privința corupției, fenomen ce poate fi redus semnificativ în condițiile în care, în prezent, este plasată la jumătatea clasamentului.  De asemenea, România 2020 tinde să devină un punct nodal pe harta europeană a cercetării și dezvoltării, deopotrivă în domeniul tehnologiilor cu aplicație comercială cât și al celor circumscrise segmentului bunurilor publice. Pe de altă parte, universitățile românești, generatoare de capital uman competitiv, pregătit să lucreze în formate extinse internațional, reprezintă cheia performanței României ca stat inteligent, ce poate candida indubitabil la poziția de furnizor european de prim rang de inteligență și de fond de cunoaștere superioară.

 Atingerea acestui profil de țară reclamă un acord politic larg în privința priorităților și mijloacelor necesare realizării acestor deziderate, dublat de implementarea susținută a acestora, independent de apartenența politică a guvernului numit în 2016. De

39

asemenea, cooperarea interinstituțională pe segmentul Președinte Parlament - Guvern - Curtea Constituțională reprezintă un vector de succes, diferendele apărute între aceste puteri ale statului fiind percepute de către opinia publică drept obstacole ineluctabile ale progresului acestui stat pe toate palierele sale. Or, în acest

context, se recomandă drept vitală includerea societății civile în amplul proces de dezbatere al politicilor publice, România fiind, în acest moment, prizoniera unui model politic elitist, dar profund contestat de actorii civici ce au dominat scena publică în perioada 2012 - 2013.

40

ESADEgeo Center for Global Economy, and Geopolitics, The World in 2030: Global Trends and Risks That Will Shape the World over the Next 20 Years, http://itemsweb.esade.edu/research/esadege o/201410TheWorldin2030_Pascual_Imberno n_EN.pdf; accesat 10.03.2015

VI Bibliografie Capital, 26.11.2014, Colapsul pensiilor: Principala provocare a bugetului pentru 2015, http://www.capital.ro/colapsulpensiilor-principala-provocare-a-bugetuluipentru-2015.html; accesat 10.03.2015

European Council Conclusions on the Energy Union (19 March 2015), http://www.consilium.europa.eu/en/press /pressreleases/2015/03/conclusions-energyeuropean-council-march-2015/; accesat 20.03.2015

Center for Strategic and International Studies, Towards a Grand Strategy for an Uncertain World: Renewing Transatlantic Partnership, http://csis.org/files/media/csis/events/080110 _grand_strategy.pdf; accesat 15.03.2015

Hotnews.ro, 4.03.2015, „Replica unui negociator american intrebat despre vizele pentru romani: Voi nu sunteti inca in Schengen”. Cat stiu ministrii romani despre TTIP http://m.hotnews.ro/stire/19548169; accesat 10.03.2015

Cursdeguvernare.ro, 22.05.2013, „Vasile Iuga – PwC / Petrolul și gazele României: Provocări în contextul global”, http://cursdeguvernare.ro/vasile-iuga-pwcpetrolul-si-gazele-romaniei-provocari-incontextul-global.html; accesat 10.03.2015

Institutul Aspen Romania, Romania 2020 noi ambitii, provocari si posibilitati Interesul national intr-o lume in schimbare,

41

http://www.aspeninstitute.ro/uploads/file s/Interior_raport_IN_7dec1.pdf; accesat 13.03.2015 National Intelligence Council, Global Trends 2030: Alternative Worlds, https://globaltrends2030.files.wordpress.c om/2012/11/global-trends-2030november2012.pdf; accesat 15.03.2015 NATO, Multiple Futures Project: Navigating towards 2030-April 2009, http://www.act.nato.int/nato-multiplefutures-project-documents; accesat 12.03.2015

42

Academia Naþionalã de Informaþii “Mihai Viteazul” ªos. Odãi, nr. 20-22, sector 1, Bucureºti Tel: 00 4021 310 47 50, 00 4021 410 65 50 / 1133 Fax: 00 4021 310 47 50, 00 4021 310 47 14 e-mail: ani@sri.ro www.animv.ro

Institutul Naþional de Studii de Intelligence Coordonator de proiect: Karin Meghesan Colectiv de cercetãtori: Cristian Ni?ã Valentin Stoian Irina Erhan