Issuu on Google+

Citeşte şi dă mai departe

enŃi c s e l ado i Ń rin ă p a Ńi Rela

Rime vii

rapid i a m x Firefo

Sub ma sca de înger

a ta e t n i în m e a em Probl Oscar şi Tanti Roz

Nr.4/15.06.2010


Echipa redacŃională:

Bianca Birtaş

Andreea łundrea

Lidia Pop Daniela Timofti

Denisa Todoran

LenuŃa Berinde

Raluca Mihalca Eliza Sarkozi

David Daniel Alexandru C. D.H

NiŃa Iulia

Marincaş Flavia

Page 2

Tabita Boier

Vlad Crăciun

Uky Bot Andreea

Corina Ungur

Ago NiŃă Iulia


Editorial Mă tot întrebam care-i partea bună când citim... .Până la urmă, dacă, de exemplu, citeşti un roman sau o nuvelă, după mine, nu ai nimic de învăŃat din ele şi mi se pare o pierdere de timp. Dar, probabil, greşesc şi nu-i chiar aşa. O persoană, atunci când citeşte (orice fel de carte), se relaxează, încearcă să-şi imagineze ceea ce citeşte, se pune în situaŃia personajelor, timpul pentru cititor fiind altfel. Oamenii chiar au ce învăŃa din aceste cărŃi, deoarece, până la urmă, chiar dacă avem de-a face cu personaje şi cu o lume fictivă, universul cărŃilor tratează lucruri din viaŃa reală într-un mod cât mai creativ, ajutându-ne să percepem anumite aspecte ale vieŃii şi din perspectiva celui implicat, dar şi din perspectiva unei persoane din afară, viziune proprie. Aşadar, am ajuns la concluzia că nu-i chiar atât de rau să citeşti, ba mai mult, poate fi chiar interesant şi se poate tranforma într-unul din tabieturile noastre zilnice. Poate te gândeşti acum că nu ai timp să citeşti sau că e greu să te concentrezi la o carte întreagă, care mai are şi sute de pagini, (peste 500 chiar!). Stai liniştit, nu-Ńi face griji! Încearcă, la început, să citeşti câte puŃin şi apoi tot mai mult şi mai mult, până vei ajunge să te bucuri cu adevarat de fiecare pagină dintr-o CARTE.

Cuprins

Editorial ............................. 3 Printre rânduri ................... 4 Sudoku ................................ 5 CineMazărit ........................ 6 Bit-a-tip ............................... 7 EducaŃie .............................. 8 Profil de voluntar ............... 10 Uptaded ............................... 12 Interviu ................................ 13 D’ale tinerilor ...................... 14 Test ....................................... 16 Psiho-rubrica ....................... 17 Click ...................................... 18 ViaŃa de pe culmi ................. 20 Debut ..................................... 22 Dincolo de măşti .................. 24 Info Calendar ........................ 25

De altfel, un bun start pentru LECTURA ta poate fi cartea pe care noi Ńi-o recomandăm în acest număr “Oscar şi Tanti Roz”. De asemenea, mai poŃi CITI în revistă şi articole despre cum să te orientezi pe teren, despre cum să faci firefox-ul sa meargă mai rapid şi altele...

Enjoy ! Birtaş Bianca

Page 3


Oscar şi Tanti Roz Autor : Eric-Emmanuel Schmitt ApariŃie :1999 (în FranŃa) 2006 (în Romania) Citat: “ Încerc să le explic părinŃilor mei că viaŃa e un dar buclucaş. La început ai tendinŃa să-l supraestimezi, crezând că viaŃa pe care ai primit-o e veşnică. Apoi, dimpotrivă, îl subestimezi (...) Abia către sfârşit pricepi că nu-i vorba de niciun dar, ci de un simplu împrumut, pe care trebuie să încerci să-l meriŃi“

Oscar e un băieŃel de 10 ani, bolnav de leucemie ce stă în spital de mult timp. El e conştient că va muri curând, dar nu ştie exact când şi e dezamăgit de părinŃii lui, care, chiar dacă îl iubesc, sunt prea speriaŃi de moarte, prea laşi, pentru a discuta cu el – îl vizitează rar şi îi aduc jocuri. La spital o întâlneşte pe Tanti Roz, o infirmieră în vârstă, care inventează poveşti în care ea e o luptatoare de wrestling. Dacă, la început, Tanti Roz avea voie să îl viziteze doar o dată la 3 zile, află că, timp de 12 zile, îl poate vizita oricând. Fiind mai isteŃ decât alŃi copii de vârsta lui, Oscar îşi dă seama că doar atâtea zile mai are. Pentru a-i distrage atenŃia de la boală, asistenta îi propune un joc: fiecare zi va reprezenta 10 ani: astfel, la sfârşitul celei de-a doua zi, va avea 20 de ani, apoi 30 etc. Prin prisma acestui joc, Oscar este adolescent, se îndrăgosteşte, se căsătoreşte şi trăieşte cam tot ce trăieşte un om într-o viaŃă, în doar câteva zile... Dacă ai impresia că a citi e piedere de vreme, să ştii că merită să-Ńi « pierzi » două ore (cam în atât timp se citeşte) cu această carte, deoarece îŃi aminteşte să-Ńi trăieşti viaŃa arătându-Ńi cu câtă intensitate şi-o trăieşte Oscar …

Denisa Todoran, 16 ani, Gh.Şincai

Page 4


Sarkozi Eliza , C.N, Vasile Lucaciu, 17 ani

Page 5


Regizor: Tim Burton Scenarişti: Lewis Carroll; Linda Woolverton Genul:Fantezie / Familie / Aventură Durată: 108 minute

Alice în łara Minunilor În acest număr am să vă prezint un film fantasy, care mie mi-a placut foarte mult. Bine cunoscuta operă a lui Lewis Carroll, “Alice în łara

Minunilor”, este baza filmului regizat de Tim Burton. Înca o data,

faimosul regizor colaborează cu Johnny Depp ( The Corspe Bride , Edward Scissorhands sau Charlie and the Chocolate Factory). Johnny Depp: Mad Hatter Alice are 19 ani si este la petrecerea unde va fi Helena Carter: Alice cerută in căsătorie. Ea fuge de la petrecere urmărind un Stephen Fry: Chesire Cat iepure şi cade in vizuina acestuia. Ea ajunge din nou în Anne Hathaway: White Queen łara Minunilor, unde a mai fost acum 10 ani, dar nu îşî Crispin Glover: Stayne aminteşte. Cei care îi urează bunvenit sunt Pălărierul Knave of Hearts Matt Lucas: Nebun, Tweedledee si Tweedledum şi Pisica de Chesire. Tweedledee Alice porneşte în aventura vieŃii ei ca să oprească dominaŃia Reginei Roşii. Va reuşi ea acest lucru? VeŃi afla doar daca vizionaŃi filmul pe care eu îl recomand cu încredere. :) Pop Lidia, Gh.Şincai DistribuŃie

Filmul a aparut în anul 1989, în regia lui Peter Weir şi scenariul lui Tom Schulman, avându-l ca protagonist pe Robin Williams. În anul 1990 a câştigat premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu (Tom Schulman) şi premiul Bafta pentru cea mai bună muzică din film (Maurice Jane). În acelaşi an, a fost nominalizat la Oscar pentru alte trei categorii, de trei ori la Globul de Aur şi la încă trei categorii la Premiile Bafta. Todd Anderson (Ethan Hawke), Neil Perry, Knox Overstreet, Charlie Dalton, Richard Cameron, Steven Meeks si Gerard Pittis sunt elevi ai unui liceu de elită din New England, în jurul anului 1950. Politica liceului este una foarte conservatoare și riguroasă, bazată pe ordine si disciplină. Datorită acestor principii ale liceului, elevii, numai băieŃi, sunt siliŃi să îşî înăbuşe talentele artistice şi să înveŃe doar matematică şi chimie. Şcoala începe să îşî piardă din rigiditate odată cu apariŃia unui nou profesor de litaratură, interpretat de Robin Williams. Acesta are un stil nou şi nonconformist de a preda. Elevii sunt reticenŃi la început, dar, pe parcurs, ajung să rupă foile din manualele de litaratură şi să se urce în picioare pe bănci, la cererea profesorului. În final, elevii iubesc aceste metode de predare şi orele de literatură. Elevii cercetează unele dosare şi află că profesorul lor, fost elev la acelaşi liceu, facuse parte dintr-un misterios cenaclu de poezie, numit „Cercul poeŃilor dispăruŃi” alături de alŃi elevi mai indrăzneŃi din acea vreme. Întâlnirile cercului se desfăşurau noaptea, în pădure, şi, în timpul lor, elevii citeau poezii. Fiind pasionaŃi de poezie aceştia hotărăsc să reînvie cenaclul. Astfel, se întalnesc şi ei noaptea în padure, pentru a citi poezii sau, pur şi simplu, pentru a discuta pe teme filozofice. Pentru a afla cum continuă aventurile elevilor cu profesorul de litaratură, a cărui învăŃătură „Trăieşte ziua!”, îi ghidează într-o lume nouă, unde se pot exprima liberi şi neîngrădiŃi de reguli sau disciplină şi cum se va împăca nonconformismul profesorului cu ideile şi mentalitatea părinŃilor elevilor, îŃi recomand cu încredere să vizionezi filmul

„Dead poets society”. Page 6

Berinde LenuŃa, Gh. Şincai


Cum să faci firefox să meargă mai rapid? 1. Deschide Firefox 2. Scrie sus unde introduci adresele: about:config şi apasă ENTER 3. O să vă apară un mesaj, să dai pe ”I`ll be careful, I promise!”. 4. Caută network.http.pipelining, vei observa că în dreptul lui scrie FALSE, tu vei da DUBLU CLICK pe el, astfel se va schimba în TRUE. 5. La fel se face şi cu network.http.proxy.pipelining, dublu click pe el să scrie TRUE în dreptul lui. 6. Caută network.http.pipelining.maxrequests, dai DUBLU CLICK pe el, şi scrii 30 în fereastră care Ńi s-a deschis şi dai OK. 7. CLICK DREAPTA oriunde în partea dreaptă pe alb, dai pe NEW apoi pe INTEGER ca şi în poza de jos :

pe urmă, în fereastra care Ńi se deschide scrii nglayout.initialpaint.delay, dai OK iar mai departe vei scrie 0 şi iarăşi OK. Şi gata, ai făcut Firefox să se încarce mai repede, se va mişca mult mai bine cu mai multe taburi deschise simultan. Spor la “navigat” :) Birtaş Bianca,Gh.Şincai Page 7


Învăţământ, Educaţie, Cultură Mai, 2010 – Luna PorŃilor Deschise la Şcoala cu clasele I – VIII „George Coşbuc” din Baia Mare, câştigătoare din nou concursului şi Titlului de „Şcoală Europeană”

„România în Uniunea Europeană” Pentru a marca şi în acest an Ziua Europei – 9 Mai, elevii şcolii noastre au participat la o activitate educativă organizată ca o lecŃie specială, interdisciplinară, coordonată de către prof. Flavia Marincaş, în care elevii înşişi au pregătit materialele expuse şi şi-au susŃinut prin explicaŃii prezentările video. Au fost prezentate hărŃile, planşele şi steguleŃele realizate de către elevi, afişul activităŃii precum şi prezentări [.ppt]/[.pps]. Materialele au fost organizate în cadrul unui site web, pe o platformă educaŃională wiki. De asemenea, s-au utilizat materiale disponibile în secŃiunea pentru copii a portalului UE, care le-a fost prezentat elevilor cu această ocazie. ToŃi elevii participanŃi au contribuit la reuşita activităŃii, care a fost urmată de o serată muzical-culturală; prin intervenŃii deosebite s-au remarcat: Andrada Vanciu, Tudor Morari, Bogdan Lupşa, Cristian Silaghi (din clasa a V–a A) precum şi Larisa Todoran, Bianca Horgoş, Ciprian Albaş, Tania Chira, Patricia Mic, Larisa Bonta, Adriana Bicăzan (cls. a VI–a A şi B). Aceasta este cea de-a treia lecŃie specială organizată în acest semestru în cadrul Catedrei de Geografie; pentru reuşita activităŃii au colaborat prof.documentarist Denisa Buzilă-Gârda, prof.–adm. reŃea Vlad Todoran, prof.– diriginte cls. a V–a A Oana Mircea iar la activitate a participat şi Dl. Director, Cristian-Ioan Buzilă-Gârda. Marincaş Flavia, prof. Geografie Page 8


Învăţământ, Educaţie, Cultură

Page 9


Profil de voluntar

Hmm... Lidia Pop este elevă-n clasa a IX-a la Colegiul NaŃional Gheorghe Şincai din Baia Mare. Nimic anormal până aici deoarece mai sunt şi alŃi adolescenŃi ca şi Lidia, care îngroaşă rândurile acestei unităŃi de învăŃământ şi nu numai. Însă, ceea ce nu ştiu mulŃi, chiar dintre colegii ei de şcoala şi chiar dintre dascăli, este că Lidia face ceva despre care unii numai au auzit, iar alŃii au văzut la televizor. Voluntariat. Asta face adolescenta de 15 ani în timpul său liber. Un gen de activitate care în România, în general, şi-n Maramureş, în particular, este prea puŃin popularizat în rândurile tinerilor. “Ce înseamnă pentru mine să fac voluntariat? Hmm… Un mod în care îmi umplu timpul liber. Îmi place voluntariatul pentru că fac chestii noi, cunosc persoane noi prin activităŃile pe care le desfăşurăm”, ne spune Lidia, emoŃionată. Un aspect evidenŃiat de adolescentă a fost cel referitor la faptul că, spre deosebire de alte centre de voluntariat, aici, la T4UTH, voluntarii au ocazia să stea face to face cu liderul asociaŃiei. Aici, spune Lidia, nu există acea barieră între liderul grupului şi ceilalŃi.

“Colegii mei de şcoală ce spun? Foarte tare, adică îi interesează pe voluntari de toată lumea. Mai ales aici, la noi la AsociaŃie, avem activităti frumoase, iar la YMCA, acolo sunt foarte multe persoane şi am auzit că nu şi-au văzut niciodată preşedintele, iar aici la T4UTH avem ocazia sa interacŃionăm cu preşedintele nostru Andreea łundrea. Doi dintre colegii mei de şcoală s-au arătat interesaŃi de voluntariat şi vor să vină în curând şi ,pe parcurs, probabil că o să mai vină. Profesorii nu cred că ştiu că fac voluntariat, cu excepŃia unuia, care a luat parte la activităŃile pe care le-am desfăşurat de 9 Mai, Ziua Europei şi care spune că e draguŃ ceea ce facem noi”, ne mai declară adolescenta.

Page 10


Profil de voluntar Una dintre activităŃile remarcate în mod deosebit de adolescentă a fost şi cea cu casele de tip familial, un proiect social în care, spune Lidia, m-am implicat cel mai mult. “De când am început proiectul, mergem cam o data pe săptămâna, la casele de tip familial şi ne jucam cu copiii, îi ajutam la teme, ieşim cu ei în oraş…”, precizează Lidia. Ca orice voluntar adolescent, se loveşte de anumite prejudecăŃi, mai ales din partea părinŃilor, care, spune ea, nu înŃeleg de ce a fost sacrificat în numele voluntariatului timpul petrecut cu aceştia.

“Vai, Lidia! Iar trebuie să mergi la voluntariat? PărinŃii mei, cred că nu s-au obişnuit cu ideea că stau foarte puŃin acasă şi că trebuie să merg de la voluntariat la centru, de la centru la casele de timp familial, la şcoală apoi; şi nu prea mai am timp să stau şi pe acasa. Le spun: “Da’ ce? AŃi vrea să pierd timpul pe acasă, să mă uit la TV? Mai bine fac ceva util pentru mine”, concluzionează eleva. Cât o va Ńine povestea cu voluntariatul, rămâne de vazut. Însă, până atunci, voluntariatul poate fi luat în serios ca şi o posibilă alternativă la multitudinea de tentaŃii bahice şi de altă natură, cu care se confruntă adolescenŃii de vârsta ei în fiecare zi. D.H. Page 11


Uptated Team For Youth Association Baia Mare este acreditată ca organizaŃie gazdă şi de trimitere în cadrul programului Serviciul European de Voluntariat

Din 1 Iulie 2010 şi până la sfârşitul anului, Baia Mare va fi oraşul gazdă pentru două „voluntăriŃe” europene. Proiectul din care fac parte se numeşte „Volunteers against Poverty” şi este finanŃat prin Programul Tineret în AcŃiune coordonat de Comisia Europeană. Vă povesteam în primul număr al revistei maCOOLator despre exeprienŃa Serviciului European de Voluntariat şi cum am ajuns să intru în contact cu această lume. A venit acum vremea să aduc o dimensiune de „follow-up” sau să dau continuitate proiectului meu. Primul pas: Volunteers against Poverty, înseamnă şansa de a experimenta voluntariatul european pentru două tinere entuziasmate de aventura T4UTH. Begum şi Linda vor locui, timp de 6 luni, în Baia Mare şi vor lucra alături de echipa de voluntari T4UTH pentru a aduce valoare adăugată comunităŃii lor gazdă. Begum vine din Gaziantep, Turcia. Are 23 de ani şi se declară cercetaşă pasionată. Participarea ei în proiect este motivată de nevoia de a-şi îmbunătăŃi abilităŃile lingvistice (Begum cunoaşte limba engleză doar la nivel de începător, dar promite să exerseze cu dăruire odată ajunsă în România), de a cunoaşte culturi noi, de a face ceva important pentru comunitatea europeană din postura de voluntar.

Page 12

Linda vine, din Viena, tocmai în Baia Mare. La numai 18 ani, ea a hotărât ca, înainte de a decide ce pregătire universitară să urmeze, să experimenteze un stagiu european de voluntariat. MotivaŃia: „sper ca această perioadă să mă ajute să mă maturizez şi să îmi ofere ocazia unei revelaŃii privind viitorul meu. Nu stiu sigur ce carieră vreau să urmez pe viitor”. ActivităŃile voluntăriŃelor noastre înseamnă, într-adevăr, şansa de a face ceva pentru comunitate. Ele vor fi alături de copilaşii din casele de tip familial din Baia Mare. Când nu vor fi cu ei, vor căuta să cunoască parte din cultura noastră, să se acomodeze cu stilul de viaŃă al băimărenilor, să se integreze. Pentru a le fi mai uşor, fetele vor primi ore de limba română şi vor fi înconjurate de voluntari băimăreni, care se vor ocupa de îndrumarea lor pe parcursul stagiului. (Andreea łundrea, 24, T4UTH)


Todoran George HoraŃiu, elev al

defapt?

Colegiului NaŃional “Gh. Şincai” în clasa a XI-a, este olimpic internaŃional la dans de societate în cadrul Galactic Dance Club Baia Mare. Împreună cu perechea lui, Mădălina Mare, a câştigat 14 locuri I, 17 locuri II şi 11 locuri III în cupele naŃionale şi internaŃionale desfăşurate în Bratislava, Albena şi Maribor. Începând cu finalul anului trecut, George a devenit instructor de dans ajutând nu numai tineretul, ci şi pe cei adulŃi, să danseze. Am considerat absolut necesar să patrund puŃin în detaliile vieŃii de proaspăt major al acestui tânăr instructor de dans care îşi câştigă banii de buzunar făcând exact ceea ce îşi doreşte. 1.După toŃi aceşti ani de faimă şi câştiguri, concursuri în toată lumea, presa, mass media, etc, cum de ai optat pentru “meseria” de instructor? Este mult spus „meserie” deoarece este ,de fapt, o continuare a unei activităŃi sportive. Am făcut mult timp dans ca sport de performanŃă, iar partea cu instructoratul a venit de la sine. 2.Deci, aproape tot timpul tău liber este ocupat de şcoală şi de predare la clubul de dans. După cum ştim, eşti un elev eminent al unui liceu prestigios, un instructor de dans “dorit” şi ai şi un oarecare rol de leadership în Liga Elevilor; toate acestea fiind un caştig de experientă inegalabilă, dar cât câştigi tu,

Acest răspuns e relativ. Uneori câştig sume care pentru alŃii de vârsta mea par considerabile, însă este necesar să şi investesc mult în pregătirea mea. Eu însă sunt mulŃumit că am bani de buzunar… 3.Mă gândesc că cei pe care îi instruieşti sunt grupaŃi in funcŃie de vârstă şi nivel de progres... cu ce grupe de vârstă lucrezi? Da, lucrez cu grupe de copii începând de la 7 ani şi până la 15 ani, cu tineri de vârsta mea (îmi face deosebită plăcere şi chiar consider că îmi petrec timpul liber cu ei), cu viitori miri (care doresc să danseze frumos la nunta lor) şi chiar şi cu adulŃi. Am grupe care fac dans de plăcere, dar şi perechi de dansatori pe care le pregătesc pentru competiŃii. 4.Ce impact au asupra vieŃii tale sociale aceşti “prieteni” ai tai? Ca orice părinŃi, încearcă să mă îndrume în viaŃă din experienŃa lor, însă, ca orice adolescent, până nu dau eu cu capul, nu mă las. Ei au înŃeles asta şi, deşi mă avertizează, mă lasă să “dau cu capul”. Deci nu sunt stilul absurd. 5. Dacă te rog, poŃi să ne faci un rezumat scurt (pleonasm) al vieŃii tale de adolescent de până acum? La asta o să răspund mai târziu, când o să se aşeze lucrurile mai bine şi o să pot privi înapoi pe ansamblu.

Dragi cititori, cel puŃin din câte am înŃeles eu, aveŃi asigurat un al doilea interviu cu tânărul instructorul de dans de societate de la Clubul de Dans Galactic, cel mai probabil peste câŃiva ani dupa ce “o să se aşeze lucrurile”... Ago, Gh. Şincai Page 13


PLANETA DRAGOSTEI Dacă aş alege o planetă, acea ar fi…Planeta Dragostei, planeta care se roteşte în prejurul viselor, a iluziilor şi a speranŃelor. Este cea mai minunată (minunat nu are grad de comparaŃie) planetă, cu vorbe dulci şi bătăi de fluturaşi în stomac, cu emoŃii şi sterlici de miere. Această tainică planetă, totodată cuprinde iluzii şi lacrimi, gelozii şi certuri, însă mereu lumina soarelui răzbate prin nourii cenuşii încălzind inimile ce bat neîncetat. FericiŃi sunt acei care au găsit drumul adevărat spre planeta Dragostei, căci ,odata găsită, nu o mai poŃi uita niciodată.

SUB MASCA DE ÎNGER A apărut ca o fantasmă la geamul meu, radiind de fericire. Orbită de lumina ei, am început a alerga dupa ea, culegând mireasma iubirii. Nu am întrebat-o cine este şi nici ce vrea de la mine… Eram aidoma unui pion manevrat de ea. Am alergat împreună prin câmpurile cu flori, încercând să ajungem la curcubeu, iar apoi să cădem precum stropii de ploaie. Până când am auzit refrenul pe care îl fredona: ,,Să nu mă crezi…” Aceste cuvinte au rămas pecetluite în inima mea, simŃeam că mă trădase şi, totuşi, nu voiam s-o alung… Ea, Dragostea, mă lovise cu propriile arme sub masca ei, care îmi zâmbea şi mă chema spre ea. Daniela Timofti Page 14


Muzeul etnografic Chip şters cu degetele colorate în paloarea splendidă a nopŃii albe, De ce îŃi sprijini capul turtit într-o frizură nevralgică de negru pe bancă? Te-a amăgit cumva lipsa unui fosfor roşu la căpătâiul veşnicei Ńigări? Sau tristeŃea ta te macină în chinuri interioare adânci? ... o fiinŃă pricăjită şi necăjită, în fond, este o fiinŃă, se prabuşeşte încet pe băncuŃa formată din borduile încrustate cu tatuajele bătătorite de alŃii în faŃa unui muzeu oarecare etnografic dintrun oarecare oraş din careva punct nord-vestic al Ńării noastre, începe să simtă apăsarea nepăsării primite şi încearcă să îşi aprindă una dintre Ńigările tăbăcite în pachetul purtat întrunul din buzunarele din spate. Să fie tristă?... Să fie amăgită doar?... Poate inima e ştearsă de un răspuns primit din partea posibilului-viitorului-imposibilului prieten... sau doar lipsa unui foc ia cauzat o stare ambiguă de crispare? " Doar să simt calea unei veri pierdute, mi-ar plăcea să te mai simt "... Acelaşi gând îi curge încet din strigătul conştiinŃei până în fiorul dulce al inimii. Unei fete ce nu îşi găseşte un foc ca să îi aline durerea în ceaŃa dură a Ńigării " Doar să simt durerea unei veri pierdute, aş iubi din nou să te am " ... ...atât de simpatică şi aspră căci ar dori să bată un cui în centrul bifurcaŃiei când totul s-a despletit, de câte ori şi-a simŃit firea pierdută doar pentru a-l păstra în final, final despărŃit de tragedia comică a unor persoane. Ar invita pe cineva sa îi ia de pe piept fluturaşii de mult plictisiŃi de zbor, să işi pună pe ea rochia ieftină să îşi lase grijile să alunece pe umărul gol precum un salut adus în tăcerea unor priviri imitate în atracŃie de două persoane.

Te ridici şi îŃi ascunzi umbra din faŃa felinarului gălbenit de atâta povestire Priveşti în jos şi vezi încurcăreala (DOM) la şireturi. " Sa fie oare enigmatic cum m-aş putea lega de el ? ... " If you could chose one night to stay alone would you chose to be beside the sea or on the hills? David Daniel Page 15


“Problema nu e în vocabularul meu ci în mintea ta”. (una din vorbele mele preferate) Probabil v-aŃi dat şi voi seama că, odată cu timpul sau cu “modernizarea” tineretului, anumitor cuvinte li s-au atribuit alte definiŃii sau alte înŃelesuri decât cele normale şi obişnuite. Din ce în ce mai mulŃi dintre noi (tinerii) nu pot să-şi stăpânească gândurile atunci când într-o conversaŃie apare un cuvânt absolut normal dar care, cu timpul, a primit un alt sens, şi încep să se gândească la total altceva (mai exact, ceva din domeniul pornografiei). Acest fapt este considerat un deficit de limbaj şi este foarte dăunător oricărui dialect deoarece persoanelor (afectate de acest deficit) implicate în conversaŃie le este din ce în ce mai greu să se concentreze asupra subiectului real sau să se înŃeleagă efectiv. Deci, în ziua de azi, este din ce în ce mai greu să-Ńi stăpâneşti gândurile. Nu mă crezi? Ei bine încearcă să ghiceşti răspunsurile de la întrebările de mai jos fără să te gândeşti la “prostii”. E rotundă şi e cârnă şi cu capu-n jos atârnă! Din carne e crescută, tare şi osoasă. O parte-i belită şi alta-i flocoasă. (IndicaŃie: din trei cuvinte, ... de ...) Deget nu e, unghie n-are, dar atârnă-ntre picioare. Orişicine se întrece s-o apuce şi s-o frece. (IndicaŃie: din două cuvinte Cine se urcă, o bagă, o freacă, coboară, se spală şi pleacă? Ce se plăteşte, se beleşte, se suge când e tare şi curge când e moale În faŃă mareaŃă, pe margine creaŃă, în spate o lingi, în faŃă o-mpingi. (IndicaŃie: din două cuvinte) Piele vie, piele moartă, dai din fund şi intră toată: 1)ghinda 2)pana de gâscă 3)ŃâŃa vacii 4)coşarul 5)înghetata 6)cartea poştală 7)cizma

*Persoanele care reuşesc să îşi stăpânească gândurile şi vocabularul sunt oameni adevăraŃi! Restul sunt doar copii după alŃii şi nu au cu ce ieşi în evidenŃă. Page 16


PSIHO-RUBRICA RelaŃia parinŃiadolescenŃi

Dintotdeauna se ştie că relaŃia părintecopil este cea mai importantă relaŃie din viaŃa unei persoane. Aceasta trebuie să se bazeze pe iubire, încredere reciprocă şi, nu în ultimul rând, pe înŃelegerea dintre diferenŃele de generaŃii. PărinŃii încearcă să facă tot posibilul să înŃeleagă adolescentul şi să îl susŃină la fiecare alegere importantă, dar, fără să îşi dea seama, de multe ori întrec limitele şi ajung la sufocarea copilului. AdolescenŃii acaparaŃi de mirajul vieŃii se lasă duşi de val, iar anturajul şi tentaŃiile tinereşti ajung pe primul loc, detronând părinŃii şi sfaturile acestora. În ziua de azi, puŃini sunt aceia care se pot mândri cu relaŃia perfectă din familia lor. Problemele pot genera de la cel mai mic lucru, ajungând chiar şi la situaŃii extreme. Formarea temperamentului constituie cea mai dificilă perioadă. Dacă până acum era doar un copil preocupat de dulciuri şi jucării, acum acest puşti începe să îşi contureze personalitatea, să se impună fără să mai Ńină seama de sfaturile şi grijile părinŃiilor. În loc să îşi îndrume copilul pe un drum adecvat, părinŃii îşi pierd autoritatea, iar noul tânăr este predispus la multe pericole. DepăşiŃi de unele situaŃii, cei mari încearcă să caute vinovaŃii şi nu soluŃia, iar tinerii obosiŃi de situaŃie şi tentaŃi de anturaj intră în mirajul viciilor. Deşi conştienŃi de riscurile ridicate ale Ńigărilor, alcoolului sau drogurilor nu dau niciodată înapoi când e vorba de crearea senzaŃiei de libertate. AdolescenŃa e doar o etapa în ciclul lung al maturizarii. Tinerii cred că problemele lor sunt cele mai mari, iar parinŃii sunt înclinaŃi spre gândul că şi-au pierdut copiii, în loc să le ofere o mai mare libertate şi să îi susŃină la orice intersecŃie de drumuri; pentru că o simpla decizie îŃi poate schimba viaŃa pentru totdeauna. BOT ANDREEA Page 17


“ Joc cu fumul” Page 18


“ DimineaŃa”

UKY, 17 ani, Liceul de arta Page 19


dispoziŃia publicului. Pe ecranul unui mic aparat special de emisierecepŃie (greutate sub 300 g) alimentat de la baterii se poate afla, “Orientare” înseamnă să afli sau să stabileşti: oriunde pe glob, 24 ore din 24: poziŃia (latitudine şi longitudine cu - Punctele cardinale; precizie de 50 m), altitudinea, direcŃia punctelor cardinale N-S. - Locul unde te afli, de unde pleci; Aparatele mai perfecŃionate prezintă chiar şi o hartă a zonei în care - Locul în care vrei să ajungi şi direcŃia de mers. se află. Înainte de a pleca, e obligatoriu să ştii unde eşti. Determinarea cu Busolă improvizată: lamele de ras, construite din oŃel superior, sunt precizie a poziŃiei necesită hartă, busolă, sextant, ceas, tabele de uşor magnetizate. O lamă aşezată pe suprafaŃa unei ape liniştite navigaŃie; mai nou - un aparat GPS. pluteşte şi se va roti orientându-se în direcŃia Nord-Sud. Pentru Dar se poate şi mai simplu. siguranŃă repetă de mai multe ori operaŃiunea de aşezare şi rotire a lamei pe apă. Cu harta şi busola: Orientarea cu ajutorul aştrilor: Harta este o reprezentare grafică a terenului, a peisajului. Scara hărŃii Soarele răsare aproximativ la Est şi apune la Vest. Între 6 - 6.30 reprezintă raportul dintre distanŃa pe hartă şi distanŃa pe teren. De soarele va fi spre Est; între 12 - 12.30 spre Sud, iar spre Vest între 18 exemplu, scara 1:50.000 înseamnă că 1 cm pe hartă reprezintă 500 m - 18.30. pe teren. Aproape sigur că partea de sus a harŃii este spre Nord, Iată cum poŃi descoperi soarele când e acoperit de nori: ia o lamă de dreapta spre Est etc. Formele de relief, drumurile, localităŃile etc. briceag, o pilă de unghii sau un card bancar şi Ńine-o verticală sunt reprezentate prin semne şi simboluri grafice explicate de deasupra unghiei degetului gros (sau pe altă suprafaŃă lucioasă), apoi “legenda” hărŃii, înscrisă într-un colŃ. roteşte-o încet. Doar când norii sunt foarte groşi nu vei reuşi să Bagă harta într-o husă de protecŃie confecŃionată din pânză sau sesisezi umbra (slabă) produsă de soare. La amiază umbra se vede plastic. Nu o împacheta laolaltă cu restul echipamentului, ci bag-o în mai greu, la fel şi dacă stai sub un copac. sânul cămăşii sau într-un buzunar. DirecŃia Nord - Sud poate fi aflată în cursul zilei (pe lumină) cu Busola: o busolă “de teren” are următoarele calităŃi: acul magnetic trei metode: stă într-un lichid care-i amortizează vibraŃiile; cadranul este marcat în 1. Înfinge vertical un băŃ sau o prăjină pe un teren neted. Marchează grade; vizorul (cu care se Ńintesc punctele de reper) este rabatabil; pe sol, începând de carcasa are o muchie dreaptă, paralelă cu axa vizorului. dimineaŃă, poziŃia umbrei făcută de vârful băŃului la fiecare oră Nu folosi busola lângă obiecte metalice sau aparate generatoare de (aproximativ; nu este nevoie de ceas de precizie). La sfârşitul zilei câmp electric sau trage o linie care să unească toate marcajele; ea va arăta direcŃia E magnetic. V). Cum afli locul în care te afli: Perpendiculara (cea mai scurtă linie care uneşte baza băŃului cu linia - Urcă-te pe o înălŃime, un deal, într-un copac, pe un acoperiş de pe E - V), indică direcŃia N- S. care sa poŃi vedea o În emisfera nordică, capătul liniei N-S dinspre baza băŃului arată suprafaŃă mare de teren; Sudul; în emisfera sudică - arată Nordul. - Orientează harta (Nordul hărŃii spre Nordul geografic) cu ajutorul busolei; - Alege în teren două puncte de reper vizibile, cât mai importante: localităŃi, vârfuri de munte, lacuri etc; să fie amplasate astfel încât cele două direcŃii, din locul unde te afli până la ele, să facă un unghi de aproximativ 90°; - Identifică cele două puncte pe hartă; - łinteşte prin vizorul busolei primul punct de reper şi măsoară unghiul făcut de această direcŃie cu Nordul (se numeşte azimut); -Trasează cu creionul pe hartă o linie care trece prin primul punct de reper şi are înclinarea faŃă de direcŃia Nord-Sud egală cu valoarea azimutului; - Repetă ultimele manevre şi pentru al doilea punct de reper; - La intersecŃia celor două linii trase pe hartă este locul în care te afli. Aparatura portabilă de poziŃionare GPS (Global Positioning System) se bazează pe un sistem de sateliŃi militari americani, puşi gratuit la

ORIENTAREA ÎN TEREN

Page 20


2. Dacă ai un ceas care arată corect ora locală, la ora 12.00 umbra unui copac sau a unui băŃ vertical va indica direcŃia N-S. Unde este Nordul şi încotro este Sudul - vezi mai sus. 3. Tot cu ceasul (doar dacă arată corect ora locală): îndreaptă vârful limbii scurte spre soare. Pentru uşurarea operaŃiei, pune pe geamul ceasului un fir de iarbă sau un pai - aliniat deasupra limbii scurte . Bisectoarea unghiului făcut de limba scurtă şi ora 12 a cadranului indică Sudul (în emisfera nordică). Metoda nu este precisă dacă soarele este foarte sus pe cer (lângă Ecuator). Orientarea în pădure se poate face şi cu ajutorul unor repere naturale: - Urmăreşte suprafaŃa stâncilor izolate aflate în locuri mai golaşe: partea îndreptată spre Nord este întotdeauna «învelită» cu muşchi şi licheni. - Când vremea se încălzeşte, zăpada începe să se topească mai întâi în părŃile orientate spre Sud. - Sub pietre, pământul este mai umed în partea dinspre Nord şi relativ mai uscat spre Sud. - Ierburile, florile sunt mai rare şi mai puŃin dezvoltate în partea de miazănoapte a poienilor şi mult mai numeroase şi mai arătoase în părŃile dinspre miazăzi. - Arborii izolaŃi (aflaŃi în câmpie sau pe munte) îşi îndreaptă mai multe crengi şi au coroana mai bogată spre Sud. - ToŃi arborii foioşi au coaja mai groasă spre Nord (de unde vin viforniŃele). - Cele mai abundente scurgeri de răşină pe trunchiurile coniferelor (molizi, zade, brazi etc.) sunt spre Sud. - De regulă, în secŃiunea unei buturugi, distanŃa dintre inele' este mai mică spre Nord şi mai mare spre Sud - Furnicile îşi construiesc, de regulă, muşuroaiele înspre

Sud, la adăpostul arborilor. - Intrarea în muşuroiul de furnici este aşezată pe faŃa de Sud, mai întinsă; faŃa dinspre Nord este mai înclinată. - Intrările şi ieşirile din pământ ale muşuroaielor de cârtiŃă sunt orientate spre Nord. Pentr uaflarea, dar şi pentru confirmarea punctelor cardinale, foloseşte mai multe metode, nu numai una. După ce le-ai găsit, păstrează-le ! Probabil că vei fi obligat să faci devieri şi ocolişuri, căci vei da peste obstacole cum ar fi: tufăriş des, stânci, mlaştină. Înainte de a porni pe un drum ocolitor, stabileşte cu atenŃie şi precizie care va fi locul dincolo de obstacol, în care vei reintra pe direcŃia de mers prestabilită după terminarea ocolului. Înscrie pe hartă drumul parcurs, pentru a te convinge că nu deviezi de la destinaŃie – mergând pe un cerc mare. Marchează drumul parcurs cu bolovani, crengi, resturi etc. Atât pentru folosul tău - dacă vei fi nevoit să te întorci, cât şi al eventualilor urmaşi. Ciopleşte cu un briceag, cu o piatră sau cu un obiect ascuŃit semne vizibile de marcare, repere în scoarŃa copacilor: pete albe, cam la nivelul pieptului, având o formă uşor de remarcat, chiar dacă ninge. Mirajele: apa, zăpada, nisipul - pot licări şi produce imagini mişcătoare. De exemplu: deasupra nisipului fierbinte - valuri; oraşe - pe cer; soldaŃi în mers -de la tufişuri; corăbii - de la păsări reflectate în apă. Nu lăsa aceste iluzii optice (fata morgana) să-Ńi ia minŃile şi să-Ńi întunece judecata. Dacă ceea ce vezi este dubios, schimbă punctul de observaŃie sau priveşte de la diverse înălŃimi, din diverse unghiuri - pentru a constata dacă vedenia îşi schimbă forma, dispare sau e reală.

DRUM BUN! Ungur Corina, Gh.Şincai Page 21


( continuare) Iar a mai trecut o lună şi tot nimic. Simt că nu fac niciun progres. Ce să fac? ... Nu sunt bun de nimic. Poate că nu-s facut pentru aşa ceva. Am să mai fac o singură încercare. Dacă nu reuşesc nici de această dată, am să mă debarasez de visul de a deveni scriitor şi am să mă concentrez mai mult asupra tehnicii... Sper să fie uşoară această „amputare”. Dar oare cum aş putea face ceva interesant ca să atragă atenŃia? Acum îmi aduc aminte de un concurs de literatură, unde fiecare îşi duce creaŃiile, aceasta o sa fie ultima încercare... Imi aduc aminte că în acele nopŃi nu am dormit prea mult. Acel concurs a fost inceputul „blestemului” meu... În sfârşit, sunt atât de fericit, am reuşit pentru prima dată să fac ceva folositor în viaŃă, chiar şi o editură m-a contactat şi vor să semnez un contract cu ei. Ciudat, totul se întâmplă atât de rapid... oare de ce? Sau chair se întamplă rapid? De fapt, era şi timpul; aştept de atât timp acest moment şi acum iată că a venit. Însă este şi „ea”, în fiecare zi o văd şi simt ca între noi e ceva special, acum ar trebui să am destul curaj să vorbesc cu ea, să vad şi eu, poate că această frică de a mă maturiza nu mai este atât de mare. - Salut! „ce emoŃii aveam, dar şi acum mi-o amintesc era atât de frumoasă” - Salut ... - Te-am observat şi acum. M-am tot gândit ultimele zile... acum imi merge atât de bine incât pur şi simplu am să încerc (Am încercat să-Ńi fac fraza să sune mai normal... schimbă de vrei), chiar dacă o sa refuzi ... „se uita la mine uimită şi nedumerită; numai acum realizez ce abordare ciudată am avut.” Nu ai vrea să ieşim la un suc, să ne cunoştem mai bine? „Era acel tip de personă de pe care nu puteai săŃi dezlipeşti ochii, chiar dacă riscai să te privească ciudat cei din jur.” Spre surprinderea mea, ea a acceptat şi a urmat o frumoasă poveste de dragoste. După cum vă puteŃi imagina, totul mergea ca pe roate, parcă imi plăcea acest statut de om matur, deja nu mai simŃeam acea frică. Un timp chair a fost bine: găsisem fata pe care o iubeam, începusem sa urmez acel vis care părea imposibil de ajuns.Dar, în viaŃă, tot ceea ce este bine se sfârseşte rapid. Încetul cu încetul, imi uitasem principiile pe care mi le stabilisem şi, mai important de atât, îndatoririle pe care le aveam faŃă de persoana pe care o iubeam. Am devenit un om posedat, chair o bestie care nu putea fi controlată, stăteam zile întrgi in biroul meu scriind încontinu, parcă urmărind un anumit scop. Ceea ce este mai tragc e că a continuat timp de câŃiva ani... La început ea nu a înŃeles de ce-mi produc această suferinŃă, izolându-mă; după un timp, parcă devenise imună la comportamentul meu. Mai târziu mi-am dat seama că suferise în interiorul ei. Astfel, ea m-a părăsit parcă dintr-o dată, deşi eu am ucis-o încetul cu încetul fară să ştiu... M-am săturat, atât timp a trecut fără să-mi zici că mă iubeşti, atât timp a trecut fără să te vad măcar! Nu mai pot! Parcă nu mai eşti tu. Deşi mi-e greu, va trebui să iŃi cer ceva ... Stai puŃin, doar nu vrei să mă pui să aleg între tine şi scris, tu şti bine că aceasta este viaŃa mea, ceea ce ştiu mai bine, singurul lucru pe care îl pot face şi eu bine şi tu imi ceri să renunŃ? Nu ai inimă? Ce s-a întamplat? Şi am ieşit, parcă furios pe ea. Pe cand am venit înapoi, ea nu mai era. Au trecut 15 ani de atunci. Fără să conştientizez ceea ce mi se întâmplase, m-am cufundat şi mai mult în muncă: carte după carte, publicare după publicare au urmat, iar eu tot mai mult am urmat acest „vis”, care, între timp, se transformase în blestem ... eram atât de orb. În urmă cu câteva zile am avut puŃin timp liber şi voiam să mă gândesc la ceea ce am realizat în viaŃă ca şi personajele din multele romane pe care le publicasem, dar, spre surprinderea mea, nu am simŃit acel sentiment de împlinire ... chiar din contră: la ce-mi folosesc toate romanele, diplomele, decoraŃiile şi falsul respect care îmi este acordat de către cei din jur? La nimic, perosana iubită... ce frumoasă era... m-a părăsit deoarece nam avut control asupra vieŃii mele. Oh, şi acum imi aduc aminte în detaliu fiecare dialog pe care l-am avut! Era atât de perfectă. (perfect nu are grad de comparaŃie) Ceea ce m-a înspăimântat şi mai mult a fost că eu doar acum realizasem că am devenit ceva inuman şi că am ajuns să-mi încalc principiile. Întradevăr, asta-i viaŃa, aşa-s lucrurile bune din viaŃă. Noi trebuie să facem un pas, lucrurile nu vin de la sine, la nimic nu foloseşte telecomanda oricâte butoane ar avea. ViaŃa nu înseamnă să şezi pe canapea şi să dai din degete, aşteptând să apară pe ecran ceva care să te scoată din tropeală.. Greşeala mea a fost că eu am facut mult prea mulŃi paşi spre un singur obiectiv, ignorând tot ceea ce este în jur, şi astfel am devenit omul de pe canapea. Ciudat, de acest lucru am fugit toata viaŃa şi totuşi tot aici am ajuns. ViaŃa este dură, încerci atât de mult să te maturizezi şi să trăieşti visul încât uneori adormi şi te trezeşti mult prea târziu ca să vezi că nu ai luat drumul cel bun. De aceea, aceasta este ultima mea scriere, viaŃa îmi este deja irosită, sper să ma pot multumi cu firimiturile care au mai rămas din ea. Este timpul ca, dupa mai bine de 15 ani, să ies din peşteră. Am dăruit mult, poate mult prea mult... Alexandru Cherecheş Page 22


Flori si noi

Ce s-a întâmplat? de Daniela Timofti

O minte de amar învăluită de fiecare val, Un fir de vis ce nu s-a stins, O alintare mângâiată cu durere mare, Voce de demult încrustată în rază de amurg, O sărutare cerută în faŃa zorilor de mare, Aşteptare născută de mintea unui nebun, O plutire de vis agăŃată într-un fir, Durere ştearsă cu alinare, ca o şuierare, O vrajă sculptată într-un amurg de seară, DorinŃa scrisă în urma prafului de nisip, O tresărire trădată în palpaŃiile unei inimioare, Ploaia coborâtă pentru o minciună, Şi două flori să uităm de nori, Dar nu mai mult...ca să nu uităm de culori. de David Daniel Rime vii de NiŃă Iulia Multă lume moare Şi nu mulŃi pot trăi, Căci viaŃa este crudă Şi tu ştii Că pentru-a trăi Trebuie de multe ori să revii La vise nevii Şi încă mai ştii Că-Ńi trebuie curaj ca să poŃi trăi...

Aşteptam în fiece clipă sunetul tău Însă, telefonul tăcea... Speram să fii doar al meu Însă intuiŃia-mi greşea. Speram, vreodată să ne întâlnim Într-o zi frumoasă de vară Şi împreună să visăm În a basmelor Ńară.

Şi... unde sunt visurile mele Care vânt le-a spulberat? Oare vor mai reînvia ele Găsind lumina ce le-a întunecat? Te consolezi cu rime vii Ale unor oameni Ce nu mai sunt vii Şi vrei să fii Din nou printre cei „vii”... Ai vrea să nu mai simŃi Ce simŃi de fiecare dată Când tre’ să te minŃi Că va fi bine, Dar tu ştii că nu mai e Şi nu va mai fii...

Page 23


Dincolo de măşti Festivalul InternaŃional de Teatru “Atelier” E vară, e iunie. Băimărenii iubitori de cultură ştiu ce înseamnă asta. Exact! Festivalul InternaŃional de Teatru “Atelier”. De 5 ani încoace, scena Teatrului Municipal din Baia Mare “găzduieşte” spectacole dintre cele mai neconvenŃionale. Fie că e vorba de modul de exprimare sau de spaŃiul de desfăşurare, fiecare spectacol încearcă să aducă ceva nou în “Atelierul” de creaŃie al ultimelor tendinŃe în arta dramatică. Din punct de vedere al participanŃilor străini, programul festivalului nu e la fel de impresionant ca în alŃi ani. Teatrul TREI din Pecs, Etta Ermini Mouvement Theatre din Londra şi Compania Koto-Otsubo-Butoh din Tokyo sunt cei care dau dimensiunea internaŃională festivalului. Recomand “Minunata lume nebună” de Anthony Neilson, pentru că am văzut şi mi-a plăcut. Recomand “Trei surori” de A.P.Cehov pentru că e Gelu Badea şi cine nu-şi aminteşte “Furtuna” sau “Revizorul”?... Recomand “20/20” de Geanina Cărbunariu pentru că... e Geanina Cărbunariu. Recomand “Mlădiere de purpură” pentru că e dans butoh şi Hikaru Otsubo m-a impresionat de fiecare dată. Mai recomand şi “Psihoza 4.48” de Sarah Kane pentru că are un titlu care promite. Gata, nu mai recomad nimic! Pe celelalte vă las pe voi să le descoperiŃi. 10 Iunie: 17:00-18:00 -“RespiraŃii” (spectacol nonverbal de animaŃie pentru adulŃi) - Teatrul Ariel şi Universitatea de Artă Teatrală din Targu Mureş 21:30-22:30 -“Întâlnire arhetipală de gradul trei” (spectacol de teatru-dans) - Etta Ermini Mouvement Theatre din Londra (Anglia) 11 Iunie: 17:00-18:00 -“Psihoza 4.48” de Sarah Kane - Teatrul National Lucian Blaga din Cluj 20:45-21:45 -“Hess” de Alina Nelega - Teatrul National Radu Stanca din Sibiu 22:00-23:30 -“Proorocul Ilie” de Tadeusz Slobodzianek - Teatrul Municipal Baia Mare

Tabita Boier Page 24


Info-calendar Calendarul celor mai importante evenimente pentru tineri maramureşeni Tortuga (complex Narghila) - miercuri – Latino Party şi Karaoke, dj Nick - joi – Hit Music Party, dj Moshu - vineri – Retro Night Fever, dj Moshu - sâmbătă – Club Zone, dj Moshu - duminică – Chill-out Zone, Dj nick

Scarface - vineri- seară folkà Vlad Pustoi

Zen - 25 iunie – Tiri şi Daniel - 19 iunie - Radu şi Mihai - 18 iunie - Cris-Mo

Cinama Dacia - 11 – 17 iunie: Anticristul - 18 – 24 iunie: Scrisoare de adio - 25 iunie – 7 iulie: E tare complicat

The Home - joi – seară folk: Vlad Pustoi

Minerale – expoziŃie cu vânzare: se expun în 18, 19, 20 iunie în centrul vechi.

Page 25


maCOOLator este revista tinerilor maramureşeni. A fo st scrisă şi editată de elevi ai liceelor din Baia Mare, voluntari ai organizaŃiei de tine ret Team for You th Association. Rev ista se distribuie gra tuit online. Articolele p ot fi citite şi comen tate şi pe adresa: www.te am4uth.blogspot. com ÎŃi urăm lectură plă cută şi te invităm să trimiŃi revista şi prietenilo r tăi! echipa Team for Youth Association Contact: Strada Tr ansilvaniei, nr. 8/1 7, Baia Mare Tel: 0751 105 501

Doi melci se întâlnesc în deşert. Unul zice: -Îi departe restaurantul? -Nu, nu-i departe! O iei la stânga, iar joi o iei la dreapta.


macoolator nr.4