Page 1

mate i t l u The

Terapia

gift

cu inger i

, AM3 + 2 M A AM2,

File ano rexice

viu Inter

Puzzle Europea n


Echipa redacŃională: editor: Bianca Birtaş autori: Anamaria Bura

Lidia Pop Denisa Todoran

David Fira

Ioana Marian Andreea łundrea

Sarkozi Eliza Paula Demian

Tabita Boier Berinde Lenuta

Page 2

Ungur Corina Raluca Mihalca

Linda Saitos


Editorial Chiar dacă o sa doreşti să treci peste acest editorial, Ńi-aş recomanda să citeşti fiecare articol. În sfârşit a apărut si primul număr al revistei maCOOLator. Sunt sigură că mulŃi vă întrebaŃi cei cu revista aceasta. Istoria ei a început cu o idee îndrăzneaŃă, s-a continuat cu mult entuziasm, s-au împărŃit sarcinile şi s-au stabilit categoriile. Fiecare şi-a dat silinŃa să iasă cât mai bine, pentru a vă încânta pe voi. La toate acestea s-au adăugat şi multe emoŃii, doar e primul număr al revistei. În paginile primei ediŃii, vom discuta despre un nou fastfood deschis în Baia Mare, despre un film care v-ar putea da o lecŃie de viaŃă, despre o carte interesantă. În plus, celor care vă plac jocurile, aveŃi un loc rezervat şi pentru aceasta, iar celor pasionaŃi de calculatoare, nu evitaŃi să treceŃi pe la secŃiunea bit-a-tip. Şi să nu uităm şi de povestioara, care sunt sigură că vă va capta atenŃia. [ şi multe altele ] Acum, spor la citit. Enjoy

Birtaş Bianca

Page 3


Terapia cu îngeri Doreen Virtue Autor: VIRTUE DOREEN Editura: Adevăr Divin Loc publicare: Braşov An apariŃie: 2008 Traducere din limba engleză de: prof. dr. Mihai Popescu

Foto: Bu ra A

namaria

Autoarea, prin cartea de faŃă, face o aspect al vieŃii omului, dar ei nu pot să ajute adevărată dar întemeiată pledoarie a terapiei decât dacă le cerem în mod concret. Astfel, cu ajutorul îngerilor reamintindu-ne, la fel ca la fel cum meditaŃia sau exerciŃiile fizice sunt şi Biblia, de existenŃa îngerilor, de faptul că foarte utile, am putea face din comunicarea nu suntem niciodată singuri, că îngerii ne cu îngerii o componentă obişnuită a vieŃii însoŃesc permanent, dar noi nu suntem noastre. conştienŃi şi mai ales nu valorificăm prezenŃa lor.

Acest lucru, trebuie să recunoaştem, lipseşte

aproape

cu

desăvârşire

din

Iată un citat elocvent al scriitorului conştientul nostru, cu toate acestea însă, Andrei Pleşu în cartea sa „Despre îngeri”: îngerii ne inspiră de multe ori, fără să ştim, „A spune că îngerii nu există pentru că nu se fără să-i invocăm. Cu atât mai mult, odată ce văd e la fel de neinteligent cu a spune că ne-am hotărât să-i invităm în viaŃa noastră, plantele nu există pentru că nu răspund la autoarea ne asigură, prin nenumăratele <<Bună ziua!>>.”

situaŃii, că nu vor exista limite în ceea ce ar

AdmiŃând prezenŃa îngerilor putem putea face îngerii existenŃei umane. spune că acestor entităŃi le-ar face şi mai mare plăcere dacă ar fi implicaŃi în fiecare Page 4


Şi totuşi, cărui fapt s-ar datora modul de exprimare direct, plăcut şi această orientare a terapiei oamenilor cu familiar din partea entităŃilor (”noi”) vine ajutorul îngerilor, de unde a început totul? să confirme cititorilor acest lucru. Astfel, După cum dezvăluie autoarea însăşi, e uluitor să constaŃi atunci când, chiar ea a avut încă din copilărie anumite răsfoind întâmplător cartea, acea pagină la revelaŃii ale prezenŃei luminilor celeste ce care ne-am oprit să se potrivească atât de îi străbăteau camera în care dormea, bine cu preocupările, dorinŃele sau devenind adult pierde însă acest simŃ senzaŃiile noastre dintre cele mai diverse: nevinovat al prezenŃei lor, mai ales când, dezamăgire, comunicare, neputinŃă, după doctorat, căsătorie şi mai apoi copii, epuizare, prietenie,...stări în care autoarea ne convinge că îngerii pot interveni.

a devenit mai „agitată”, mai „ocupată”. Doreen

Virtue

devine

un

psihoterapeut clarvăzător, este doctor spiritual în psihologie şi, deşi a cunoscut toate formele de terapii psihanalitice ale marilor Jung, Freud sau Rogers, ea preferă să predea pacienŃilor săi căile cele mai simple

şi

eficiente

de

vindecare

a

emoŃiilor, a minŃii şi a trupului prin intervenŃia deloc ”fabuloasă” a îngerilor. Chiar

şi

paginile

acestei

cărŃi,

autoarea susŃine că sunt concepute sub

Anamaria Bura, C.N, „Vasile Lucaciu”, 17 ani

îndrumarea şi influenŃa îngerilor, iar

Page 5


The ultimate gift ( Darul cel mai de preŃ ) Titlu : The ultimate gift

DistribuŃie:

Gen: Dramă

Drew Fuller: Jason Stevens

Regia : Michael O. Sajbel-

James Garner: Howard

Scris de: Jim Stovall şi

Ali Hillis: Alexia

Cheryl McKay Durată: 114 minute

Abigail Breslin: Emily Bill Cobbs: Mr. Theophillis

Rating: acord parental(AP) 'Ted' Hamilton

În timp ce mă gândeam intens despre ce film să scriu în acest articol, mi-a venit ideea să vă prezint unul dintre filmele care m-au impresionat cel mai mult . Cu toate că nu a fost mediatizat la fel de mult cum sunt filmele de consum, care au apărut recent, acest film în sine este o lecŃie de viaŃă. Filmul începe cu moartea bunicului multimilionar al tânărului Jason. Acesta este chemat la citirea testamentului. O parte din avere este dată familiei sale ( şi ce avere) , iar Jason , pentru a intra în posesia acesteia, trebuie să îndeplinească douăsprezece sarcini, în urma cărora se va alege cu un cadou. În urma îndeplinirii acestor sarcini, Jason o întâlneşte pe Alexia şi pe fiica acesteia Emily, care suferă de o boală gravă. Acestei fetiŃe, Jason, încearcă să îi facă viaŃa mai frumoasă. Cu fiecare sarcină îndeplinită, Jason începe să aprecieze viaŃa mai mult decât înainte. Cele douăsprezece cadouri sunt... De fapt dacă vi le-aş spune aş strica tot farmecul filmului, aşa că vă las pe voi să le descoperiŃi. Cu toate că este o dramă, eu cred că acest film poate fi vizionat atât de fete cât şi de băieŃi. „ The ultimate gift” face parte din seria filmelor mele preferate şi îl recomand tuturor. Cele 114 minute nu vor fi pierdute în zadar. Dacă aŃi vizionat acest film în urma acestei recenzii vă rog să îmi trimiteŃi impresiile voastre pe adresa de e-mail lidiapop1509@gmail.com . Lidia Pop , C.N. “ Gh. Şincai” , 15 Page 6


Aproape ca în China... Se spune că în China se manâncă tot ce are 4 picioare (în afară de mese). Nu stiu cum e în China da r în restaurantele cu mâncare chinezească din România , nu e chiar aşa. Săptamâna trecută am fost la Shaghai Food. Shanghai Food nu este chiar un restaurant în adevăratul sens al cuvântului. Deschiderea sa, a avut loc la începutul lunii decembrie. SpaŃiul nu este foarte mare, însă este foarte intim şi confortabil, în plus peretele către stradă este de sticlă, deci sigur nu te plictiseşti. Muzica ( instrumentală ) şi evantaiele uriaşe de pe pereŃi mi-au amintit de filmul “Memoriile unei gheişe” , chiar de China. Chelner nu este, deci după ce ne-am aşezat la masă am mers să alegem ce vom

mânca şi am avut de unde alege. Decizia a fost grea , ni s-au prezentat multe, dar ( tipic pentru mine ) am ales ceea ce semăna mai mult cu bucătăria românească. Am mâncat tăieŃei de orez cu pui shanghai (specialitatea casei) şi am primit sos dulce (era defapt picant ). Puii shanghai sunt buni , dar dacă nu vă plac puteŃi alege altceva. Au şi deserturi (înca mă mai gândesc: mere coapte cu susan) şi o gamă variată de ceaiuri . Ceaiurile sunt foarte bune , sunt mari şi nici nu sunt scumpe. Deci merită să mergi chiar şi numai pentru un ceai cald (mai ales că afară îi îngrozitor de frig ). Meniul întreg îl gasiŃi aici : www.restaurantshanghai.ro/meniu.htm sau direct la Shaghay Food. Todoran, Denisa ,C.N”Gheorghe Şincai “, 16 ani

Fotos: Birtaş Bianca Page 7


Info-calendar Calendarul celor mai importante evenimente pentru tineri maramureşeni Teatru

februarie 2010.

Teatrul Municipal Baia Mare 16 februarie, ora 18:00 - FEMEIE, DOAR FEMEIE... după A. P. Cehov, regia Anton Tauf, scenografia Mihai Valu, cu Aurora Prodan, Diana Podareanu şi Ioan Costin

25 februarie, ora 15:00, Salonul Artelor, Vernisajul Târgului de mărŃişoare. ExpoziŃia cu vânzare va fi deschisă spre vizitare în perioada: 25 februarie – 04 martie 2010.

5 martie, ora 16:00, Salonul Artelor, Vernisajul expoziŃiei de desene: „Pasiunile 28 februarie - MINUNATA mele”. Autori – Roxana Crăciun şi Daniel LUME NEBUNA de Anthony Neilson, Pop, elevi ai Colegiului NaŃional Gheorghe regia Răzvan Mureşan, scenografia Mihai Şincai Baia Mare. ExpoziŃia va fi deschisă spre vizitare în perioada: 05-12 martie 2010. Valu, muzica Ada Milea(Premiera) Muzeul JudeŃean de Istorie şi Arheologie Club Nargila Baia Mare 28 ianuarie – 14 martie – ExpoziŃia 12 februarie, 19 februarie, 26 februarie – “Povestea unei colaborări”, despre galeriile stand up comedy cu Brigada 2 pe 3 din subterane prin dovezi culese de specialişti în Timişoara arheologie montană, arhelogie urbană dar şi speologie

ExpoziŃii Centrul de Instruire şi Marketing al Camerei de ComerŃ şi Industrie Maramureş Galeriile de Artă Baia Mare 26 februarie - expoziŃie privată Olos Mihai, 18-20 februarie – MaraMedica, expoziŃie a noilor tehnologii în medicină vernisaj la ora 17:00 Biblioteca JudeŃeană Petre Dulfu 20 februarie, ora 12:00, Salonul Artelor, Vernisajul expoziŃiei de fotografie al artistului fotograf Lucian Petru Goja. ExpoziŃia va fi deschisă spre vizitare în perioada: 20-28 Page 8


Alte evenimente: Crash Landing, BaiaMare 17 februarie, ora 20:00, concert de lansare Biblioteca JudeŃeană Petre Dulfu 18 februarie, ora 13.00, Sala de ConferinŃe – Dirty Shirt; invitaŃi speciali Ultimul Nivel şi NOM. Intrare: 10 RON Desfăşurarea proiectului „Să ne cunoaştem scriitorii contemporani” ediŃia a III-a. Tema: „Dragostea şi formele ei de comunicare”. The Home, Baia Mare Proiect derulat în parteneriat cu 8 licee în fiecare joi, seară folk: Vlad Puştoi băimărene şi Inspectoratul pentru Cultură al jud. Satu Mare. Petreceri Invitat - poetul, publicistul şi editorul George Vulturescu, consilier şef al Inspectoratului Cafenea Simphony, Baia Mare pentru Cultură al jud. Satu Mare. joi, vineri, sâmbătă – seri de karaoke şi Activitatea are caracter închis pentru publicul dans larg ! Cafenea Simphony, Baia Mare Şcoala „Nicolae Iorga” în fiecare joi, vineri, sâmbătă şi duminică 16 februarie, ora 11:00, Festivalul NaŃional al concerte de muzică Măştilor Populare Româneşti Cafenea Rivulus, Baia Mare Cavnic în fiecare joi, vineri, sâmbătă şi duminică 26-28 februarie, Serbările Lenkerului, artişti concerte de muzică invitaŃi, printre alŃii, Bambi şi Heaven Concerte şi lansări Club Versus, Sighetu MarmaŃiei 18 februarie, ora 20:00, concert de lansare album Dirty Shirt

Club Narghila, Baia Mare luni- Narghila Party marŃi- Students’ Party miercuri- girls night vineri- half price party Club Essential în fiecare joi rap party Page 9


AM2, AM2+ sau AM3 ? Fiindcă mulŃi se lovesc de următoarea problemă (printre care şi eu) am decis să informez lumea cu privire la compatibilităŃile procesoarelor AMD pe socketurile AM2, AM2+ şi AM3. Nu e mult de spus, dar e important. Mai întâi să lămurim câŃiva termeni. Ce este un socket? Socketul reprezintă "suportul de plastic cu multe găuri" în care se pune procesorul. Dupa cum aŃi văzut probabil procesoarele au o mulŃime de pini. Aceşti pini au anumite configuraŃii şi se potrivesc în anumite socketuri. PuteŃi să vă gândiŃi la aceste două componente ca la o priză şi un ştecher. Priza este socketul si ştecherul este procesorul. Ce sunt AM2, AM2+ sau AM3? Acestea sunt tehnologiile folosite de plăcile de baza pe socketurile compatibile cu procesoare AMD. Să trecem la subiect. Odată cu apariŃia procesoarelor Dual-Core de la AMD, aceştia au implementat şi un nou socket numit AM2. Odată cu introducerea acestor socketuri AMD a putut implementa modului de HyperTransport 2.0, dar să nu intrăm în detalii. Mai târziu apare socketul AM2+, un socket care nu are o configuraŃie diferită de cel precedent (la găuri si la pini de la procesor mă refer), dar care putea să ruleze cu HyperTransport 3.0. Acest socket a fost ca o trecere de la AM2 la AM3 astfel că nu după mult timp AMD "aruncă" pe piaŃă şi socketul AM3 odată cu procesoarele AMD Phenom si AMD Athlon II. Acest socket însă vine cu o tehnologie care îi pune pe cei de la AMD în rând cu cei de la Intel, aceasta fiind suportul pentru memoria DDR3 SDRAM, acesta fiind ultimul tip de memorie apărut pe piaŃă pâna la ora actuală. Marea chichiŃă, sa îi spunem aşa, este aici: procesoarele construite pentru socketul AM3 sunt compatibile cu socketurile precedente, adică AM2 si AM2+. Astfel că dacă ai o placă de bază pe AM2 poŃi să îŃi cumperi un procesor mai tare, care e construit pe AM3 şi nu trebuie să îŃi schimbi tot calculatorul. Dar, dacă ai o placă de bază pe AM3 atunci eşti limitat numai la procesoarele construite pe AM3, deoarece procesoarele de pe AM2 şi AM2+ nu suportă memorii DDR3 SDRAM. În concluzie procesoarele construite pe AM3 sunt compatibile cu socketuri AM2 şi AM2+, dar procesoarele construite pe AM2 si AM2+ nu sunt compatibile cu socketurile AM3. Fira David, Colegiul National Gh.Sincai, 18

Page 10


Interviu cu o dansatoare de la “Ansamblul Transilvania”

Pesoană intervievată: Ioana Prelucan , 18 ani, Liceul de artă Baia Mare Ioana Marian: De la ce varstă ai început să dansezi?

Ioana M: Cum a fost prima aparŃie pe o

Ioana Prelucan:,,De la vreo 10 ani am început să mă scenă? dedic mai mult dansului popular.”

Ioana Prelucan: „Plină de emoŃii...dar pe parcurs s-au

Ioana M: Ce responsabilităŃi ai în cadrul acestui transformat în emoŃii constructive, văzând câtă lume ne admira şi ne susŃin” ansamblu? Ioana Prelucan: „Sunt foarte multe...de exemplu Ioana M: Au fost dispute între tine şi partenerul tău de dans? punctualitatea este cea mai importantă” Ioana M: De câte ori pe săptămână ai repetiŃii? Ioana Prelucan: „Minim de 3 ori pe săptămână...timp de 4 ore.” Ioana M: Cum îŃi împaci şcoala cu dansurile? Ioana Prelucan: ,,Doar în zilele de spectacol se acceptă absenŃa de la cursuri, în rest încerc să fiu cât mai prezentă la ore, dar şi la repetiŃii☺”

Ioana Prelucan: „Da, mici dispute...când ne corectăm greşelile reciproc, doar aşa putem fi o pereche buna” Ioana M: Ai fost vreodată oprită pe stradă de cineva ca să-Ńi ceară autograf? Ioana Prelucan: „Nu neapărat pentru autografe, ci pentru a mă felicita pentru ceea ce fac, de oameni în vârstă, spunându-mi că se bucură că tinerii mai păstrează portul şi dansurile populare”.

Ioana M: Ai de gând să-Ńi faci o carieră în domeniul ăsta? Ioana Prelucan: „Probabil o carieră secundară....pe viitor, nu vreau ca aceasta să fie ocupaŃia mea principală”. Ioana Marian, C.N. Vasile Lucaciu

Ioana M: Cât de departe ai fost plecată cu ansamblul?

17 ani

Ioana Prelucan: „Deocamdată doar până în Budapesta şi dintr-un capăt în altul, în Ńară, având în vedere că eram mezina ansamblului(dintre fete)” Ioana M: Ai fost cândva, pe punctul de a renunŃa? Ioana Prelucan: „Da, în ultimul an de liceu, fiind mult mai importantă admiterea la facultate si examenele.”

Page 11


EVS – European Voluntary Service ... sau ... ExperienŃă-Viziune-Sansă

Ştii şi tu, cititorule, că în lumea contemporană nu este tocmai uşor de trăit. „Sigur!”, vei răspunde, este criză, locuri de muncă pentru tineri sunt puŃine, profesorii fac greve, mâncarea e scumpă. Da, dar ... nu. Dincolo de aspectele materiale vizibile şi atât de discutate, mă refer la caracteristicile sociale şi culturale ale societăŃii care ne înconjoară în fiecare dimineaŃă şi, de cele mai multe ori, nu ne părăseşte nici seara. Trăim într-o lume plină de opŃiuni, unde ne putem mişca liber şi unde aglomerarea de informaŃii ne zăpăceşte. Încotro o apucă deci un proaspăt absolvent de facultate când alegerile sunt aşa de multe. (pentru mulŃi poate sună comic :) Nici eu nu am scăpat. După trei ani de Studii Culturale la Bucureşti nu mă simŃeam pregătită. Desigur, pentru mulŃi e simplu: master şi un job. Dar nu mi se părea suficient. Vroiam să mai experimentez, să îmi formez o viziune, să caut alte şanse. Aşa că am plecat să fac voluntariat european în Polonia, nouă luni. „Oare ce mai e şi asta?”, se întrebau cei din jurul meu. O sa vă spun eu! Există un program foarte „user friendly” şi foarte bine implementat şi la noi în Ńară. Se numeşte Tineret în AcŃiune şi este finanŃat de Comisia Europeană. Pentru a-i ajuta pe tineri să experimentez, să capete o nouă viziune şi să aibă şansa de a călători, de a învăŃa şi de a lucra pentru comunitatea din care fac parte, TiA organizează stagii de voluntariat în diferite Ńări...şi pe diferite perioade de timp. Eu am ales Polonia, pentru că organizaŃia care mă găzduia oferea activităŃi interesante: trebuia să conduc traininguri pentru tineri şi să lucrez într-o şcoală ce încerca să integreze copilaşi cu deficienŃe în grupul celor sănătoşi. Desigur, multe altele au mai fost ca bonus: tineri voluntari din diferite state: Germania, Anglia, Turcia, FranŃa, Portugalia, Vietnam, India, Azerbaijan, lucrau în aceleaşi proiecte; am vizitat toată Ńara şi am cunoscut localnici draguŃi, am învăŃat să accept oamenii cum sunt, am mâncat pieroghi cu varză şi am degustat faimoasa vodkă Wyborowa.

Page 12


ÎŃi sună bine? Ei da, chiar este bine. Cum s-a întâmplat totul nici eu nu mi-am dat seama. Ştiu acum că, dacă vrei să participi la astfel de programe primul lucru pe care trebuie să-l faci este să găseşti o organizaŃie de tineret din România care să fie acreditată pentru trimitere voluntari. Apoi să alegeŃi împreună o organizaŃie gazdă şi un proiect care Ńi se potriveşte. GATA...eşti candidat pentru un loc EVS. Cele două organizaŃii vor scrie o cerere de finanŃare şi vor primi bani de la Comisia Europeană. Astfel, norocoasa de mine, nu a trebuit să plătească pentru stagiul de voluntariat decât 10% din biletul de avion. Am fost găzduită într-un apartament cu alŃi doi tineri din Germania. Am avut chiar camera mea cu televizor. În fiecare lună primeam 80 de euro bani de buzunar şi alŃi 80 pentru mâncare. Suficient! Nu mi-a lipsit nimic din confotul de acasă. Prieteni mi-am găsit repede şi nu am avut timp nici să mă gândesc dacă mă pot plictisi. Desigur, toate detaliile băneşti diferă de la Ńară la Ńară. ExperienŃa merită însă tot „efortul”! Aşa că ... la aeroport! Andreea łundrea, Team for Youth Association, 23

Page 13


H A

F B

B

E

D H C B A

C E B I D H

C D

G A

E

E D H C F C D C G

Tabla jocului are dimensiunea 9x9.Ea e formată din 9 table de dimensiuni 3x3, numite regiuni.Tabla conține deja anumite litere fixate de la începutul jocului.Scopul acestui puzzle este de a introduce o literă de la A la I în fiecare celulă a tablei.Fiecare rând, coloană și regiune trebuie să conțină maxim o instanță a fiecărei litere.

H I

H A

F B

B

E

D H C B A

C E B I D H

Page 14

C D

G A

E

E D H C F C D C G

H I


Tabla jocului are dimensiunea 9x9.Ea e formată din 9 table de dimensiuni 3x3, numite regiuni.Tabla conține deja anumite cifre fixate de la începutul jocului.Fiecare rând, coloană și regiune trebuie să conțină maxim o instanță a fiecărei cifre.Pe tablă se află pătrate goale, cu triunghiuri și cu pătrățele.În pătratele goale trebuie puse cifrele de la 1 la 3, în pătratele cu triunghiuri trebuie puse cifrele de la 4 la 6 iar în pătratele cu pătrățele trebuie puse cifrele de la 7 la 9.

Sarkozi Eliza , C.N, Vasile Lucaciu, 17 ani

Page 15


Ecoturismul în lume, în România, în Maramureş După 1991, Societatea InternaŃională de Ecoturism (TIES) defineşte ecoturismul astfel: “un mod de călătorie responsabil în medii naturale, unde resursele şi bună starea populaŃiei sunt conservate”. Persoanele şi organizaŃiile care propun activităŃi ecoturistice sau care participă, respectă următoarele principii:

Foto: IonuŃ CoteŃ •

Minimizarea impactului nefast al activităŃilor ecoturistice asupra

mediului natural şi asupra modului de viaŃă al locuitorilor regiunii vizitate; •

Educarea şi sensibilizarea pentru bogăŃia patrimoniului natural şi cultural local, atât a vizitatorilor, cât şi a locuitorilor;

Propunerea experienŃelor cu consecinŃe pozitive în termeni de bunăstare şi de îmbogăŃire culturală, atât pentru vizitatori, cât şi pentru localnici;

Propunerea unei experienŃe de înaltă calitate şi furnizarea unor informaŃii complete şi responsabile de intrare;

Generarea beneficiilor financiare directe pentru conservarea patrimoniului local;

Generarea beneficiilor financiare directe pentru populaŃia locală şi asigurarea participării sale (a populaŃiei locale) la ofertele turistice.

Ecoturismul este azi o temă majoră de actualitate internaŃională. În 2008, Secretarul general al OrganizaŃiei Mondiale de Turism (OMT), Francesco Frangialli, a declarat în mod expres că “ecoturismul se vrea un răspuns <<durabil>> la creşterea îngrijorătoare a turismului în masă, inconştient faŃă de ameninŃările pe care acesta le prezintă pentru mediul înconjurător”. La nivel naŃional, AsociaŃia pentru Ecoturism în România (AER) a stabilit un parteneriat pentru conservarea naturii şi dezvoltarea turismului , reunind în jurul acestei misiuni mai multe persoane din sectorul public şi privat. AER a trasat criterii ecoturistice specifice pentru a confirma destinaŃiile, agenŃiile de turism şi ghizii turistici, precum şi instituŃiile gazdă, în care se vor desfăşura acŃiunile. Multe trasee în natură , precum şi circuite în temă, au fost dezvoltate în acest sens în Maramureş.

Page 16


Ce experimentăm printr-o călătorie ecoturistică? Un parcurs ecoturistic constituie o incursiune lentă şi aprofundata în regiune, după modelul “slow tourism” (turism lent). O plimbare ocazională pe jos pe poteci şi trasee, sau folosind mijloace de transport nonagresive, cum ar fi coşul, aceasta este o modalitate paşnică de a descoperi misterele şi minunile unei regiuni care privilegiază plăcerea (distracŃia), îmbogăŃirea culturală, odihna şi relaxarea, experienŃe de o bogată experienŃă umană. Pe cărările din Maramureş, această experienŃă poate însemna: Parcurgerea unor peisaje variate de o mare frumuseŃe: peisaje agricole de dealuri, păşuni de altitudine, peisaje montane, arii naturale protejate; Timp pentru a descopri comorile naturii care se găsesc de-a lungul

Foto: IonuŃ CoteŃ

potecilor: izvoare minerale, flori rare, peşteri şi alte curiozităŃi geologice; Traversarea satelor şi a creaŃiilor din lemn: case, porŃi sculptate şi biserici; Vizitarea atelierului unui sculptor, unui Ńesător, unui olar, observarea mecanismelor de dărăcit lâna, de spălat covoare, o distilerie de horincă, construcŃiile tehnice populare care pot să apară acum doar într-un muzeu. Cunoaşterea unor oameni din sat sau câmpii, în timpul aratului cu caii, cositului, împrăştiatului fânului sau încărcării lui în căruŃe, în funcŃie de anotimp, sau în timp ce sunt animaŃi de zilele de sărbătoare. Degustarea produselor locale proaspete şi sănătoase, caşul ovinelor, urda proaspătă, sau balmoşul alpin, sarmale, ciorbe, mămăliga Ńărănească, preparate cu produse proaspete de la fermă. Relaxarea în pensiunile familiale din zonă, întâmpinaŃi cu horincă, într-un decor de Ńesut, broderie, ceramică şi icoane locale, uneori sub sunetul muzicii tradiŃionale, şi profită de calmul înălŃimilor sub miliardele de stele. Să te întorci acasă odihnit, revitalizat, în bună formă fizică şi îmbogăŃit de oameni noi şi cunoştinŃe noi despre bogăŃiile regiunii. Lăsând în spate o urmă plăcută a călătoriei tale, drumuri la fel de frumoase şi potrivite viitorilor trecători care le vor împrumuta şi câteva amintiri locuitorilor ce vor continua să îşi trăiască viaŃa la fel în Ńara lor, să îi întreŃină bogăŃia şi să contribuie la păstrarea mediului natural.. Foto: IonuŃ CoteŃ

Estelle Cantala, ghid montan ElveŃia, Trad. Paula Demian, 18 ani Page 17


Click

Fotos: Florina Ciociu, Poiana Stiol Page 18


Cât de des citeşti o carte ?

7%

40%

Frecvent 53%

Ocazional Rar

În urma acestei întrebări am ajuns la concluzia că se citeşte mult… Foarte puŃini, dintre tinerii intervievaŃi, au răspuns că citesc foarte rar. Majoritatea au răspuns cu ocazional sau frecvent, ceea ce înseamnă că tinerii din ziua de astăzi sunt preocupaŃi de literatură, un lucru foarte bun. Am auzit de prea multe ori că tinerii de azi nu mai citesc deloc, ei, uite cu acest sondaj de opinie am demostrat tocmai contrariul.

Din proprie iniŃiativă sau obligat ? 90%

Din proprie iniŃiativă Obligat

10%

Când vine vorba despre răspunsul la această întrebare, se vede foarte clar din diagramă, că tinerii nu pot fi obligaŃi să facă ceva. Doar 10% din ei au spus că au citit doar pentru că au fost obligaŃi de profesorii de la liceele sau facultăŃile în care studiează. Pop Lidia, C.N “ Gh.Sincai”, 15

Page 19


File anorexice

16 octombrie Durerea mă macină. E atât de groaznic, de-abia mai pot suporta. Jur! Când am trecut azi pe lângă cofetărie am crezut că o să sparg vitrina şi am să mânânc tot... Dar nu am să fac asta, am să rezist, trebuie! Cred că fiecare bucăŃică de mâncare se transformă într-o celulă din aia mititică de grasime. Azi am 50 de kg...până la 43 mai am mult. Însa ştiu că atunci voi arăta perfect, cum mi-am dorit din totdeauna. La şcoală era să leşin,cu mama m-am certat. Iarăşi m-a pus să mânânc. Îi este frică să nu mai ajung în spital ca şi data trecută. A cedat nervos şi a început să plângă în faŃa mea. Mâine e şi divorŃul. Nu îmi pasă...

18 octombrie Cuvintele nu îşi mai au rostul. El nu înŃelege ce rău m-a făcut să mă simt. N-am cerut decât o mângâiere, o îmbrăŃişare... . Mi-am înecat amarul în dulciuri şi în mâncare fast-food. ToŃi oamenii se uitau cu o expresie gen: "Uită-te la grasa aia!". Cu lacrimi în ochi şi cu multă lăcomie le-am mâncat pe toate. Mi s-a făcut rău. O să îmi iau un laxativ. Mama şi tata au divorŃat... Chiar nu mai suport... . Am mai avut tentative de sinucidere. Poate că de data asta chiar voi reuşi. Prietenii mei se îngrijorează pentru mine. Alexandra mi-a trimis mesajul ăsta, eu nu am vrut să îi răspund: "Îmi este aşa de dor de tine. Nu înteleg de ce nu auzi tot ce îŃi zicem. Te-ai ascuns bine de toate vorbele şi sfaturile pe care Ńi le dau toŃi cei ce te iubesc. Nu mai mânanci, nu mai asculŃi... Ştiu că e o perioadă grea pentru tine, dar te rog eu foarte mult să îŃi aminteşti de zilele când erai fericită. FrumuseŃea nu constă într-un corp foarte slab, într-un laxativ. Tu eşti frumoasă,nu te distruge. Sper ca într-o zi să înŃelegi toate astea, până nu o să fie prea târziu. Şi Ńine minte, noi te iubim, eu te iubesc, poŃi oricând veni la mine să vorbim. Eu voi fi mereu alături de tine. Mi-e dor de adevărata Sonia." Nu ştiu ce să zic... . Cuvintele ei mă lasă rece. Mi-e frică de ziua ce va urma. Nu ştiu ce simt. Par aşa de dezorientată, am impresia că mă plimb pe un coridor lung şi nu ştiu ce uşă să deschid, iar pe pereŃi se află tablouri cu părinŃii şi prietenii mei. Nu mai vreau...

Va urma... Pop Raluca, C.N. “Gh. Şincai” 16 Page 20


Lumea cuvântului meu Eu te-am iubit şi poate că iubirea În suflet încă nu s-a stins de tot Dar nici nelinişte şi nici tristeŃe Eu nu iŃi v-oi mai da, aşa socot. Căci lacrima ta mi-a ramas în minte Şi aproape nu mă lasă să zâmbesc, Iar ochii tăi angelici mă urmează

Nefiresc

Foto: Birtaş Bianca

Şi nu mă lasă să ma-ndrăgostesc. Simt că a ramas o parte din mine

Păsări pline de cer, Apă ce înoată-n peşti, Noaptea ce luceşte în stea, Nori ce cad din ploaie, Infinit ce zbura spre dragoste.

În acea lume în care tu mereu Mă fermecai cu vocea ta senină, În lumea dulce-a cuvântului tău. Dar azi vreau să creez o nouă lume, O lume-n care tu, să nu mai fi

MunŃi ce curg din izvoare, Poteci ce pasc pe căprioare, Nuci ce cântă pe crengi de cuc, GheaŃă scursă din cuburi de apă, Dumnezeu plămădit de Cosmos. Toate păreau fireşti cândva, Când dintr-un El curgea si o Ea…

Un univers bazat pe fericire SperanŃe, visuri, bucurii. O lume a mea, ca cea în care adesea Mă retrăgeam să pot să înŃeleg, Atâtea vorbe false şi mistere Ce mă puneai în taină să dezleg. Însă acea lume dominătoare

Liviu Săvastru, C.N. “ Gh. Sincai” , 19 ani

A vrut cu sila să ma captureze Se prefacea că vrea să ma ajute Dar urmarea sa mă-nchidea-n tăcere. Căci inocenŃa mea o vedea blândă, Şi se adăpostea în ea mereu, Credea că vocea ta e Curcubeul Şi lumina era zâmbetul tau.. Azi m-am desprins de acea lume falsă, Pentru că tu mi-ai arătat făra să vrei Că adevărul uneori înseamnă Să mă feresc de ochii tăi Trăiesc azi libertatea fără tine, Căci lumea ta m-a capturat mereu Vreau s-nvăt să zâmbesc fară tine, În lumea blânda-a cuvântului meu. Ardelean Maria, C.N. “ Gh. Sincai”, 16 ani

Page 21


Un nou ONG în peisajul băimărean ... de data asta pentru TINEri!

S-a născut la 28 octombrie 2009 şi a făcut prima paşi în luna decembrie a anului mai devreme menŃionat. Precoce, tânăr, cu puterea unui număr semnificativ de voluntari motivaŃi Team for Youth Association îşi face intrarea pe scena nonguvernamentalului în Baia Mare. Ce îi motivează pe membrii voluntari, cine a avut ideea, de ce merită sectorul ONG de tineret, ce activităŃi pregătesc şi de ce? Wow ... atâtea întrebări pentru un spaŃiu de articol aşa de mic. Să încercăm totuşi: Team for Youth Association se vrea a fi un ONG „altfel”. Pe lângă non-guvernamental, tânăra asociaŃie se caracterizează şi prin nonconformism, aşadar, unicitate. Împreună, cei patru membri activi şi cei 26 de liceeni voluntari (şi mai activi) doresc să implementeze proiecte culturale şi de tineret atât la nivel local, cât şi la nivel regional. Pentru asta, asociaŃia investeşte timp şi resurse în pregătirea voluntarilor pentru provocările care îi aşteaptă pe parcursul primului an de activitate. Fie că este vorba de teambuilding activities, cursuri de management de proiect, leadership, creativitate, toate sunt activităŃi destinate să formeze abilităŃi necesare oricărui lucrător de tineret. Misiunea T4UTH e simplă şi ... credem noi ... creativă: să stimuleze iniŃiative culturale prin acŃiuni de voluntariat şi să participe la schimbarea socială prin activarea civică şi culturală a tinerilor. Multe lucruri în puŃine cuvinte: organizaŃia dezvoltă simultan proiecte în domeniul social, cultural şi de tineret, fiecare departament având un membru leader desemnat...că doar lucrurile trebuie făcute organizat, pentru succesul misiunii ;). Activitatea asociaŃiei a început cu o campanie de recrutare voluntari - campanie încununată de succes. Tinerii ce activează acum în organizaŃie apreciază valoarea pe care activităŃile de educaŃie non-formală le au în dezvoltarea pe plan profesional şi personal a fiecăruia dintre noi. Pentru ei, voluntariatul nu este pierdere de vreme în defavoarea lucrului zilnic la teme pentru şcoală, ba, mai mult, este o completare valoroasă a ceea ce deprind zilnic pe băncile liceelor. Şi drept dovadă a motivaŃiei lor, luna decembrie 2009 a fost decorată cu rezultatele a două proiecte „producŃie proprie”: expoziŃia de fotografie „Un ALTfel de Crăciun” găzduită de muzeul Florean şi expoziŃia de felicitări „Crăciunul celor mici” care şi-a deschis porŃile pentru vizitatori la Biblioteca JudeŃeană Petre Dulfu. Felicitări dragi voluntari!

Page 22


Am ataşat mai jos (pentru cei interesaŃi) o descriere generală a activităŃilor viitoare T4UTH. Lectură plăcută! Schimburi internaŃionale de tineret înseamnă şansa de a călători şi cunoaşte diferite culturi ale lumii prin programe de finanŃare europene. Astfel, te invităm să ne reprezinŃi Ńara şi organizaŃia pe scena multiculturală europeană, să fii pentru câteva zile participant sau leader de grup în proiecte dezvoltate de partenerii noştrii din întreaga Europă. Traniniguri şi sesiuni de formare ce se adresează în principal tinerilor, dar şi altor persoane interesate de temele propuse în diferite astfel de întâlniri. Proiectele vor avea loc atât în Ńară cât şi peste graniŃe, cu ajutorul partenerilor noştrii internaŃionali. Folosind metode non-formale de învăŃare (altfel decât la şcoală) vom organiza sesiuni de formare pentru viitori lucrători de tineret, manageri de proiect, traineri, manageri culturali. Voluntariat European – organizaŃia noastră pregăteşte proiecte de găzduire şi trimitere voluntari europeni. Pentru o perioadă de 2 până la 12 luni voluntari din diferite Ńări ale Uniunii Europene vor fi găzduiŃi de TEAM FOR YOUTH ASSOCIATION în diferite activităŃi organizate pe plan local. Ei vor fi coordonaŃi şi îndrumaŃi cu ajutorul echipei noastre de voluntari. De asemenea, la rândul nostru, vom implica voluntarii noştrii în proiecte din alte state UE. Teatru alternativ reprezintă proiectul prin care încercăm să familiarizăm publicul tânăr cu arta teatrală aducând-o în spaŃii neconvenŃionale, pe stradă, baruri, parcuri, expoziŃii, parcuri, şi punând laolaltă actori profesionişti cu tineri amatori. ExpoziŃii, spectacole, lectură – în acelaşi spirit al neconvenŃionalului care ne caracterizează, vom continua să răspundem nevoilor tânărului post-modern de ALTfel de literatură, artă, cultură astfel: expoziŃii de creaŃii ce exprimă realitatea epocii noastre exact asa cum o traim, spectacole multiculturale, caravana – bibliotecă, animaŃie de stradă, workshopuri artistice, portrete vorbitoare, artă urbană, sporturi extreme. Poate că ai vrea şi tu să te alături echipei. Atunci dă un telefon (0751 105 501) sau lasă un offline pe mess (team.4uth@yahoo.com) Andreea łundrea, Team for Youth Association, 23 ani

Page 23


Dincolo de măşti Afrim se joacă de-a vacanŃa lui Sebastian Aceleaşi probleme propuse de Mihail Sebastian, dar într-o viziune inedită, într-un decor contemporan cu personaje actuale... asta înseamnă "Jocul de-a vacanŃa [opŃiune 9]". Plasată într-un birou al unei corporaŃii internaŃionale, piesa decurge întrun ritm alert, personajele se agită ordonat de colo-colo, aşa cum le şade bine unor oameni stresaŃi de timp şi... de toate. Dintre personajele lui Sebastian nu au rămas decât cinci. Patru dintre ele fac mişcare pe scenă încă înainte de intrarea spectatorilor. Corina, singura femeia din peisaj, e atrăgătoare şi ocupată. Vintilă moare din 2 în 2 minute, iar în intervale e şi el la fel de ocupat. Bogoiu anunŃă cu precizie momentul morŃii colegului, între timp fiind şi el ocupat. Ştefan e ocupat, bineînŃeles, însă la un moment dat scoate un pistol şi calmează pe toată lumea. Pe acest fundal de acalmie indusă forŃat, intră Jeff, baiatu’ cu pizza. Toată lumea e la loc, poate începe vacanŃa! Piesa trece cu viteză prin delirurile şi obsesiile celor cinci. Monotonie, rutină, automatisme, stres de toate felurile, identitate sexuală, iubiri pierdute, iubiri neavute, materii picate... tragic-tragic şi dramatic. Dar publicul râde. De ce? Pentru că Afrim poate. Deja de acum memorabila „baladă” a Vintilesei şi melodia cu care se încheie piesa (Anna Ternheim – To Be Gone) sunt atât de diferite, încât devin o combinaŃie perfectă. Ar putea foarte bine să rezume întreaga

piesă.

Aşa d a r. . .

„Leave

the

body

leave

the

Every promise, every place behind”...

Tabita Boier, Team for Youth Association, 25 ani

Page 24

mind/


Test de gândire Întrebarea 1. Din câte mişcări pui o girafa în frigider? (Raspunsul e jos imediat. NU TRIŞA!!!!)

Răspunsul corect este: din 3 mişcări. Deschizi frigiderul, pui girafa acolo şi închizi uşa. (Intrebarea vrea sa-Ńi vadă simŃtul practic si dacă ai tendinŃa să complici lucrurile simple)

Întrebarea 2. Din câte mişcări pui un elefant în acelaşi frigider?

Răspunsul corect este: din 4. Deschizi uşa, scoŃi girafa, pui elefantul şi închizi uşa. (Întrebarea urmăreşte să vadă cum te raportezi la consecinŃele acŃiunilor trecute)

Întrebarea 3. Leul, regele junglei Ńine o conferinŃă a animalelor. Toate animalele reuşesc să vină, cu o singura excepŃie. Care?

Răspunsul corect: Elefantul. Nu l-ai pus tu în frigider?? (Intrebarea asta îŃi testează memoria :)

Întrebarea 4. Există un râu pe care trebuie să-l treci. Se ştie însă că râul e populat de crocodili fioroşi iar tu nu ai o barcă. Cum faci să treci râul??

Răspunsul corect este: Păi sari în apă şi înoŃi dincolo. Nu Ńiam spus că toate animalele, deci şi crocodilii, sunt la conferinŃa leului??? (Intrebarea asta urmăreşte să vadă cât de repede înveŃi din greşeli:)

Page 25


Test haios. Ciocolata spune adevarul

1. De câte ori pe zi ai poftă să mânânci ciocolată? (trebuie sa fie un numar mai mare ca 0 şi mai mic ca 10) 2. ÎnmulŃeşte acest numar cu 2. 3. Adună cu 5 (la numărul deja dublat). 4. ÎnmulŃeşte rezultatul cu 50. Aici poate interveni calculatorul. 5. Dacă a fost deja ziua ta anul ăsta, adună rezultatul cu numarul 1760. Daca nu a fost încă ziua ta anul ăsta, adună 1759. Hai că nu e aşa greu... 6. Acum, din rezultatul obŃinut, scade anul tău de naştere. Să fie un număr din 4 cifre, evident. 7. Rezultatul e un număr din 3 cirfe, nu? Ei bine, prima cifră arată de câte ori ai poftă de ciocolată pe zi. Iar urmatoarele... ta daaaam, sunt fix varsta ta

revista tinerilor maCOOLator este elevi st scrisă şi editată de fo A i. şen ure ram ma re, voluntari ai ai liceelor din Baia Ma h et Team for Yout organizaŃiei de tiner se distribuie gratuit Association. Revistacitite şi comentate şi t fi online. Articolele po et oolator.baia-mare.n ac .m pe adresa www miŃi tă şi te invităm să tri ÎŃi urăm lectură plăcu tăi! revista şi prietenilor Association echipa Team for Youth ia silvaniei, nr. 8/17, Ba Contact: Strada Tran Mare Tel: 0751 105 501 hoo.com Email: team.4uth@ya

maCOOLator  

maCOOLator este revista tinerilor maramureseni. Scrisa de elevi ai liceelor din Baia Mare, revista isi propune sa aduca tinerii din judet ma...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you