efecte ale acestor medicamente asupra ţesuturilor din vecinătatea lojei parotidiene dar şi de efectele secundare şi adverse. S-au înregistrat progrese în chimioterapia tumorilor parotidiene, în farmacoterapia ţesuturilor secretorii ale glandei, în chimioterapia antibacteriană a infecţiilor glandelor salivare etc. În multe situaţii patologia parotidiană are interrelaţii cu procesele patologice ale ţesuturilor din vecinătate atât intra- cât şi extra-orale. Farmacoterapia trebuie să ia în consideraţie aceste situaţii pentru a obţine succesul scontat. Interacţiunile clorhexidinei cu diferite substanţe utilizate în tratamentele stomatologice Autori: Oana-Nicoleta Ghiciuc, Cristina-Mihaela Ghiciuc, Cătălina Lupuşoru Scopul studiului este trecerea în revistă a interacţiunilor dintre clorhexidina şi diferite substanţe utilizate în cabinetele stomatologice (hidroxidul de calciu, hipocloritul de sodiu, etc). Au fost cercetate bazele de date din literatura internaţională.
52
Aprecierea stării de sănătate orală şi a necesităţii de tratament la o comunitate dezavantajată Autori: R. Sfeatcu*, A. Dumitrache, M. Lupuşoru, G. Lupuşoru, M. Buzea UMF Carol Davila, Bucureşti Introducere: ideea că inegalităţile din sănătate reflectă lipsurile materiale sau culturale reprezintă un punct de vedere, sănătatea este privită ca o calitate a mediului social şi a relaţiei dintre individ şi acesta. Spre deosebire de epidemiologia generală, în cazul afecţiunilor orale se pot obţine date precise, cum ar fi numărul de dinţi cu leziuni carioase sau numărul de persoane edentate. Scop: acest studiu evaluează starea de sănătate orală, dar şi necesitatea de tratament la o comunitate dezavantajată din mai multe puncte de vedere: socio-economic, vârsta, lipsa unui cabinet dentar, afecţiuni generale asociate. Material si metodă: au fost examinate clinic persoanele instituţionalizate într-un cămin de bătrini din Bucureşti şi a fost completată pentru fiecare o fişă tip OMS (1986). Au fost înregistrate o serie de date generale (vârsta, sex, ocupaţie), date de stare generală de sănătate, date de sănătate orală (status dentar, status parodontal-CPITN, necesitatea de tratament, numărul de proteze mobile, leziuni de mucoasă orală), precum şi necesitatea de tratament (odontal, parodontal, protetic, etc.), conform specificului fişei OMS. Rezultate: au fost examinaţi clinic, după obţinerea consimţământului informat, 89 din cei 93 de institutionalizaţi (4 dintre acestia au refuzat să participe la studiu), au fost completate fişe tip OMS. Valorile procentuale şi interpretările statistice vor fi prezentate detaliat în timpul prezentării. Concluzii: influenţa condiţiilor de viaţă şi de muncă asupra sănătăţii orale este evidentă. Factorii de mediu, inclusiv funcţia sistemului serviciilor stomatologice dictează comportamentul şi duc la dezvoltarea normelor şi valorilor specifice de grup cu privire la sănatatea orală. FILE DIN ISTORIA SOCIETĂŢII ROMÂNE DE STOMATOLOGIE (1940-1943) Autori: Ruxandra Sfeatcu1*, Ileana Ionescu1, Corina Cristache1, Mihai Burlibaşa1, Raluca Neamţu1 *1Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” Bucureşti Societatea Română de Stomatologie reprezintă cea mai importantă societate de profil, cu caracter ştiinţific şi profesional din România secolului XX. Înfiinţată în anul 1938 de către Prof. Dr. Dan Theodorescu (cea mai proeminentă figură a stomatologiei româneşti contemporane), Societatea Română de Stomatologie (SRS) a dominat lumea stomatologică românească atât înainte, cât şi după cel de-al Doilea Război Mondial. Astfel, Prof. Dr. Dan Theodorescu a fost primul preşedinte al Societăţii Române de Stomatologie, preşedinte de onoare fiind ales Prof. Dr. I. Iacobovici. Înfiinţarea Societăţii Române de Stomatologie a fost precedată, în anul 1937 de apariţia „Revistei Române de Stomatologie”, devenită ulterior revista oficială a Societăţii Române de Stomatologie. Sub patronajul Societăţii Române de Stomatologie (SRS) au comunicat, au publicat şi s-au evidenţiat toate marile personalităţi ale stomatologiei şi chirurgiei maxilo-faciale româneşti, care au profesat înainte şi după cel deal Doilea Război Mondial (inclusiv perioada 1948-1989). Totuşi, poate una din perioadele cele mai controversate din existenţa Societăţii Române de Stomatologie, rămâne cea cuprinsă între anii 1940-1943 (perioada celui de-al Doilea Război Mondial), perioadă în care s-a presupus foarte mult timp, că Societatea Română de Stomatologie nu a funcţionat. Astfel, în acest material, pe baza unui studiu documentar foarte bine pus la punct, am reuşit să structurăm activitatea ştiinţifică şi profesională a Societăţii Române de Stomatologie în perioada 1940-1943.
Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I