Page 1

An X, Nr. 57, Nr. 3, iunie 2008

• REZUMATELE COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE DIN CADRUL CONGRESULUI AMSPPR 2008 • PLANUL DE CURĂŢARE, DEZINFECŢIE, STERILIZARE CHIMICĂ ÎN CABINETELE DE MEDICINĂ DENTARĂ • AMSPPR NU ESTE PATRONAT ŞI NICI INCOMPATIBILĂ CU CMDR

• FESTIVALUL DINŢILOR 2008 : ÎNSCRIERE, PROGRAM • REZOLUŢIA ORE-FDI 2008 • CONSILIUL EUROPEAN AL DENTIŞTILOR DE LA A LA Z


SUMAR BULETIN INFORMATIV NAŢIONAL STOMATOLOGIA PRIVATĂ QUO VADIS 3 / iunie 2008 I. CMDR INCOMPATIBILITĂŢI A. Opinia avocatei AMSPPR dna Luciana Mihai B. Opinia Biroului de Avocatură consultat de FR Crişana C. Adresa nr. 132 / 22 aprilie 2008 a dr. C. Găucan adresată CMDR D. Răspuns dr. Marton Panţel la Adresa nr. 132 / 22 aprilie 2008 a dr. C. Găucan E. Memoriul nr. 72 / 14. 03. 08 al preşedintelui AMSPPR adresat Ministrului Sănătăţii Publice F. Memoriul nr. 1064 / 18.04.2008 al Consorţiului Decanilor Facultăţilor de Medicină Dentară G. Articolul „Trebuie să ne respectăm dascălii” al Prof. Dr. Dragoş Stanciu din „Viaţa Medicală” nr. 19 / 09.05. 2008 H. Informare despre expediţia scrisorii nr. 145 / 28.05.2008

2

II. PLAN CURĂŢARE DEZINFECŢIE STERILIZARE A. Protocol 1 / listă de control / grafic zilnic orar programul de curăţare / dezinfecţie pentru încăperi categoria non-critică B. Protocol 2 / listă de control / grafic zilnic orar programul de curăţare / dezinfecţie pentru obiecte de inventar categoria non – critică C. Protocol 3 / listă de control / grafic zilnic orar programul de curăţare / dezinfecţie pentru suprafeţe de lucru categoria semi – critică D. Protocol 4 / listă de control / grafic zilnic orar programul de curăţare / dezinfecţie pentru instrumentar stomatologic categoria critică E. Protocol 5 / listă de control / grafic zilnic orar programul de curăţare / dezinfecţie / sterilizare chimică pentru mic instrumentar categoria critică III.

REZOLUŢIA ORE-FDI 2008

IV.

A-Z CED

V. REZUMATELE COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE DIN CADRUL CONGRESULUI 2008 VI.

EMC LA INSTITUTUL KARL HAUPL DIN GERMANIA

VII. HOTĂRÂRE PRIVIND APROBAREA NORMELOR DE ADMINISTRARE A LOCUINŢELOR CONSTRUITE DE AGENŢIA PENTRU LOCUINŢE DE CARE POT BENEFICIA MEDICII REZIDENŢI ŞI ALŢI TINERI SPECIALIŞTI DIN SISTEMUL DE SĂNĂTATE VIII.

FESTIVALUL DINŢILOR 2008: ÎNSCRIERE, PROGRAM

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I

anul X • nr. 57 • nr. 3 • iunie 2008

Sediul central: Tel./Fax: 0241 327 41 19 e-mail: amsppr@dental.ro Str. Voroneţ nr. 3, bl. D4, se. 1, ap. 1 Bucureşti, sector 3 • cod poştal 031551 COLEGIUL PROFESIONAL DE REDACŢIE Biroul permanent AMSPPR: dr. Dan Florin Grigorescu - Preşedinte AMSPPR Dr. Carmen Albu Dr. Voicu A. David Dr. Mihai Gornicoiu Dr. Bogdan Şerbănescu Dr. Ştefan Ioan Stratul Dr. Rodica Tudericiu Dr. Horia Mihai Tozlovanu Redactor şef – dr. Voicu A. David

Grafică şi tipar: tel.: 0368 10.10.40

e-mail: office@xtel.ro www.printings.ro Responsabilitatea textelor publicate aparţine autorilor. Reproducerea textelor sau a unor fragmente din textele publicate, fără acordul autorului sau al redacţiei este interzisă. Publicaţie protejată prin marca OSIM. Preluările din „Der Freie Zahnarzt” sunt autorizate în acord cu parteneriatul AMSPPR – FVDZ e.V. Informaţii suplimentare, colaborări, reclame la Sediul central al AMSPPR - Bucureşti - Româna.


1

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


2

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


3

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


4

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


5

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


6

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


7

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


8

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


9

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


10

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


11

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


12

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


13

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


14

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


Nr.Reg.: 183 Data : 27.03.2008 Către : Colegiul Medicilor Dentişti din România În atenţia : Biroului Executiv al CMDR, Consiliul Naţional al CMDR Vă înaintăm spre analiză adresa unui cabinet de avocatură privitor la suspendarea unor membri ai Consiliului Naţional al CMDR.

Societatea Civilă de Avocaţi „Székely & Formittag” 410010 - Oradea, str. Mihai Eminescu, nr. 30, ap. 1, jud. Bihor Telefon: 0359 – 405.032, Fax: 0259 – 440.877 e-mail: office@lexcons.ro

Către CONSILIUL JUDEŢEAN AL C.M.D.R. BIHOR În atenţia Domnului Preşedinte Dr. Marton Panţel, Referitor la pretinsa incompatibilitate dintre funcţiile de conducere din cadrul C.M.D.R. şi A.M.S.P.P.R.,

Văzând Hotărârea Biroului Executiv Naţional al C.M.D.R. cu nr. 563/06.03.2008 privitor la situaţia de incompatibilitate între funcţiile de conducere la nivelului Biroului Executiv Naţional, Consiliul Naţional, Birourilor şi Consiliilor Judeţene ale C.M.D.R., cu funcţiile din Biroul şi Consiliul Naţional al A.M.S.P.P.R., văzând Adresa C.M.D.R. cu nr. 727 din 20.03.2008, analizând prevederile Titlului XIII din Legea nr. 95/2006, în special prevederile art. 516 alin. 2 şi 519 alin 3 şi 4, analizând totodată prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a C.M.D.R. şi Statutul A.M.S.P.P.R., prin prezenta Vă invederăm următoarele: I. Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România este o persoană juridică constituită în baza Legii nr.21/1924, a Legii nr.74/1995 şi a O.G. nr.26/2000. Prevederile art. 1 din O.G. 26/2000 statuează că persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile prezentei ordonanţe. Conform alin. 2 al aceluiaşi text de lege, asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Conform prevederilor art. 14 din Statutul A.M.S.P.P.R. „membrii A.M.S.P.P.R. sunt medici stomatologi cu autorizatie de libera practica, ce îsi desfasoara activitatea în cabinete private, care recunosc Statutul, platesc cotizatia si taxa de înscriere stabilite de Consiliul Director National, pe baza liberei adeziuni.” Conform art. 1 din Legea nr. 356/2001 patronatele sunt definite ca: “organizatii ale patronilor, autonome, fara caracter politic, infiintate ca persoane juridice de drept privat, fara scop patrimonial.” I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

15


Art. 2 din Legea definşte noţiunea de patron după cum urmează: “patronul este persoana juridica inmatriculata sau persoana fizica autorizata potrivit legii, care administreaza si utilizeaza capital, indiferent de natura acestuia, in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta, si care angajeaza munca salariata.” Din analiza textelor de lege de mai sus rezultă faptul că natura juridică a A.M.S.P.P.R. diferă radical de natura juridică a unei organizaţii patronale. Atât raţiunea constituirii cât şi modalitatea de constituire şi calitatea membrilor diferă. A.M.S.P.P.R. are în componenţă în mod exclusiv persoane fizice care deţin titlul de medic dentist cu autorizatie de libera practica, care îşi desfăşoară activitatea în calitate de titular al unui cabinet medical ori este salariat în cadrul unei forme de organizare. În opoziţie cu aceasta, un patronat are în componenţă exclusiv patroni, definiţi ca persoane juridice în principal şi persoane fizice doar în subsidiar care utilizeaza capital in scopul obtinerii de profit in conditii de concurenta. Prin definiţie profesia de medic stomatolog, privită din perspectivă socială şi istorică, este incompatibilă cu conceptele de speculă şi comercialitate, concepte care definesc esenţialmente patronul. Prin prisma acestor argumente de bun simţ, A.M.S.P.P.R. nu poate fi asimilată unei organizaţii patronale. Astfel, menţiunile din Statutul A.M.S.P.P.R., referitoare la sintagma patronal sunt menite să evidenţieze natura de for tutelar a asociaţiei care înrolează sub auspiciile sale membrii persoane fizice care deţin strict calitatea de medic dentist, iar, sub nicio formă, nu caracterizează din punct de vedere juridic asociaţia ca fiind un patronat în sensul prevederilor Legii nr. 356/2001. De altfel, prin Hotărârea Adunării Generale a A.M.S.P.P.R. adoptată în cursul lunii septembrie 2007, sintagma infierată a fost eliminată din Statutul asociaţiei pentru a înlătura pe viitor orice posibilitate de interpretare. În aceste condiţii, având în vedere faptul că Hotărârea Biroului Executiv Naţional al C.M.D.R. cu nr. 563/06.03.2008 a fost adoptată ulterior hotărârii Adunării Generale a A.M.S.P.P.R., considerăm orice discuţii pe marginea acestui subiect ca fiind de prisos. II. La data depunerii candidaturilor membrilor conducerii C.M.D.R. Bihor, care deţineau funcţii de conducere în cadrul A.M.S.P.P.R., aceste candidaturi au fost validate, iar în urma alegerilor, mandatele acestora au fost de asemenea validate. În aceste condiţii, deşi legea nu dispune pentru această situaţie concretă, suspendarea membrilor din organele de conducere locale apare ca fiind un act abuziv din partea conducerii centrale a C.M.D.R..

16

III. În ceea ce priveşte prerogativele Biroului Executiv al C.M.D.R. referitoare la emiterea Hotărârii nr. 563/06.03.2008, considerăm că acest organ, în calitate de organ executiv, nu este îndrituită în baza legii să adopte astfel de hotărâri. Suspendarea şi necesitatea organizării unor noi alegeri se poate hotărî doar în cadrul Adunării Generale, acesta fiind organul deliberativ prin excelenţă cu puteri depline în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea C.M.D.R.. Emis de un organ necompetent, actul administrativ este considerat ca fiind inexistent. Pentru argumentele mai sus arătate, considerăm că Hotărârea nr. 563/06.03.2008 este neavenită, lipsită de eficienţă. Cu deosebit respect, av. Sebastian Formittag Oradea, 25.03.2008

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I

av. Ferenc Szekely


17

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


ÎN OGLINDĂ CU ADRESA DR CONSTANTIN GĂUCAN

18

Precizari privitoare la functiile de conducere in cadrul AMSPPR. Conducerea asociatiei este asigurata la nivel national prin AGN, CDN si Biorul Permanent al AMSPPPR. Conducerea la nivel regional si judetean este reglementata de statut prin art. 37, dupa cum urmeaza: Art. 37 – Consiliul Director al Filialei Regionale a) este alcătuit din:  preşedinte  vicepreşedinţi  trezorier  preşedinţii de Centre Judeţene  număr de membri, hotărât la nivel de filială în aşa fel încît numărul total al membrilor să fie impar a) are următoarele atribuţii: - asigură conducerea curentă şi operativă a întregii activităţi a Filialei - urmăreşte aducerea la îndeplinire a hotărîrilor Adunării Generale Naţionale şi ale Consiliului Director Naţional - urmăreşte realizarea bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat de Adunarea Generală Naţională Nu exista asadar nici un dubiu cine asigura conducerea asociatiei la nivel regional si judetean. Interpretarea tendentioasa a legislatiei doar pentru a plati niste polite care nu au nici o legatura cu CMDR dovedeste ca anumite persoane nu reusesc sa se ridice la reponsabilitatea functiei in care au fost alese. AMSPPR prin reprezentantii sai, a pus piatra de temelie a CMDR, reprezentarea intereselor practicienilor in CMDR si in afara acestei structuri de interes public, este si va ramane atributia principala a AMSPPR. Solicitam CMDR o atitudine echidistanta cu respectarea principiilor democratice, precum si incetarea atacurilor verbale ori scrise impotriva asociatiei. Problemele stomatologiei sunt cu totul altele decat cele ridicate in ultima parte a AG a CMDR. Pantel Marton Gyorgy

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


19

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


20

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


21

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


22

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


23

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


24

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


25

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


26

In atenţia membrilor Consiliului Director Naţional al AMSPPR Va informam ca joi 29.05.2008 a fost expediata prin posta scrisoarea adresata unui nr. de 118 de destinatari - decani ai Facultăţilor de Medicina Dentara si membri ai Consiliilor Profesorale ale Facultăţilor de Medicină Dentară, având nr. 145 / 28.05.2008.         SC al AMSPPR

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


PLANUL DE CURĂŢARE, DEZINFECŢIE, STERILIZARE CHIMICĂ ÎN CABINETUL DE MEDICINĂ DENTARĂ (*) (1 tură**) UNITATEA ……………………………………………………..… 1. PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU ÎNCĂPERI, CATEGORIA NON – CRITICĂ Responsabilă : femeie de servici…………….. 2. PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU OBIECTE DE INVENTAR, CATEGORIA NON – CRITICĂ Responsabilă : asistentă ………………………….. 3. PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU SUPRAFEŢE DE LUCRU, CATEGORIA SEMI – CRITICĂ Responsabilă : asistentă………………………………. 4. PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU INSTRUMENTAR STOMATOLOGIC, CATEGORIA CRITICĂ Responsabilă : asistentă………………………………… 5. PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE / STERILIZARE CHIMICĂ PENTRU MIC INSTRUMENTAR, CAT. CRITICĂ Responsabilă : asistentă…………………………………. 6. APROVIZIONARE PERIODICĂ SUBSTANŢE SPECIFICE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE / STERILIZARE CHIMICĂ Responsabil : dr. ……………………………………. 7. INSTRUCTAJ PERIODIC DESFĂŞURARE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE / STERILIZARE CHIMICĂ Responsabil : dr…………………………………….. 8. INSTRUCTAJ PROTECŢIA MUNCII SUBSTANŢE SPECIFICE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE / STERILIZARE Responsabil : dr. …………………………………… 9. GESTIONAREA DEŞEURILOR MEDICALE BIO-CONTAMINATE ÎN VEDEREA INCINERĂRII Responsabilă : asistentă…………………….…… 10. SUPRAVEGHERE, CONTROL, MONITORIZARE, VALIDARE, OPTIMIZARE PERMANENTĂ OBIECTIVE 1-9 Responsabil : dr. …………………………………… (*) Material realizat de comun acord în urma întîlnirii ASP Arad / CMDR Arad din 23 iulie 2007 (**) Se adaptează în mod corespunzător pentru 2 ture I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

27


Scăzut

înalt

Ştergere

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I

Ştergere

Ştergere

Ştergere

Ştergere spălare

Ştergere

Mobilier Aparatură din anexe

Punct dezinfecţie sterilizare

Grupuri sanitare

Ustensile pentru curăţenie

Pubele: menajere incinerare

Detergent

Detergent

Detergent

Detergent

Detergent

Detergent

înalt

Înalt

Înalt

înalt scăzut

Înalt scăzut

Uşi ferestre . Cabinet anexe

Detergent

Ştergere

înalt scăzut

Nivel dezinfecţie

Pereţi faianţă . Cabinet anexe

Detergent

Curăţare

Ştergere

Metoda de aplicare

Pavimente gresie . Cabinet anexe

Suportul de tratat

Dezinfectant De nivel înalt concentraţie Timp actiune

Conf.prod./ Săptămînal sîmbătă

Conform producator/ 1 dată pe zi

Conform producator/ 1 dată pe zi

Conform producator/ 1 dată pe zi

Conf. Prod. / Săptămînal sîmbătă

Conform producator/ 1 dată pe zi săptămînal

Conform producator/ 1 dată pe zi săptămînal

Conform producator/ 1 dată pe zi săptămânal

Valabilitate diluţie / Frecvenţa Aplicării

Interval orar de efectuat

Femeie de servici

Femeie de servici

Femeie de servici

Femeie de servici

Femeie de servici

Femeie de servici

Femeie de servici

Femeie de servici

Responsabil nume

PROTOCOL 1 / LISTĂ DE CONTROL / GRAFIC ZILNIC ORAR PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU ÎNCĂPERI CATEGORIA NON – CRITICĂ

28 Semnătură

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Observaţii


Curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Metoda de aplicare

Ştergere

Ştergere

pulveriz. Ştergere

Ştergere

Ştergere

Ştergere

Ştergere

Ştergere

Pulveriz.

Suportul de tratat

Mobilier scaune cabinet

Unit dentar lampă foto fiziodispens.

Monitor videocamera laser

Aparat roentgen climatizare

Negatoscop lampa uv ultrasunete

Pupinel etuvă autoclavă

Motor tehnic suspendat

Telefon fax Radio pc Birotică

Microclimat aer cabinet Înalt

Mediu

Mediu

Mediu

Mediu

Mediu

Mediu

înalt

Mediu

Nivel dezinfecţie

Dezinfectant De nivel înalt concentraţie timp acţiune

Şi de cîte ori este necesar Şi de cîte ori este necesar Şi de cîte ori este necesar Şi de cîte ori este necesar Şi de cîte ori este necesar Şi de cîte ori este necesar

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Conf.prod./ De 2 ori pe Săptămînă Conf.prod / de 2 ori pe Săptămînă Conf.prod / De 2 ori pe Săptămînă Conform producator/ 1 dată pe zi Conf.prod / de 2 ori pe Săptămînă Conf.prod / de 2 ori pe Săptămînă Conform producator/ 1 dată pe zi

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Asistente :

Observaţii

conform producator/ 1 dată pe zi

Semnături

Şi de cîte ori este necesar

Responsabil nume

Asistente :

Interval orar de efectuat

conf.prod./ De 2 ori pe Săptămînă

Valabilitate diluţie / Frecvenţa Aplicării

PROTOCOL 2 / LISTĂ DE CONTROL / GRAFIC ZILNIC ORAR PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU OBIECTE DE INVENTAR CATEGORIA NON – CRITICĂ

29

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


Metoda de aplicare

Ştergere

Ştergere

Pulveriz. Ştergere

Ştergere

Pulveriz ştergere

Ştergere

Absorbţie

Imersie

Imersie

Suportul de tratat

Suprafeţe de lucru asistente

Suprafeţe de lucru medici

Piese de mînă unit

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I

Tastatură, mînere spray mînere unit

Tije lămpi fotopolim.

Scuipătoare pacient

Sisteme de aspiraţie simple / chir.

Amprente ocluzii lucrări prot

Pense serv. Seringi uniject

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Curăţare

Înalt

Înalt

Înalt

Înalt

Înalt

Înalt

Înalt

înalt

înalt

Nivel dezinfecţie

Dezinfectant de nivel înalt concentraţie timp acţiune

Conf.prod / permanent

Conf.prod / După fiecare pacient

Conf.prod. / 1 dată pe zi

Conf.prod / după fiecare pacient

Conf.prod./ După fiecare pacient

Conf.prod./ După fiecare pacient

Conf.prod./ după fiecare pacient

conf.prod./ după fiecare pacient

Conf.prod./ 1 dată pe zi

Valabilitate diluţie / Frecvenţa Aplicării

Tot timpul

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Interval orar de efectuat

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Responsabil nume

PROTOCOL 3 / LISTĂ DE CONTROL / GRAFIC ZILNIC ORAR PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU SUPRAFEŢE DE LUCRU CATEGORIA SEMI - CRITICĂ

30 Semnături

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Şi de cîte ori este necesar

Observ.


Metoda de aplicare

Imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

Suportul de tratat

instrumente consultaţii

Instrumente tratamente

Instrumente extracţii

Instrumente chirurgicale

Instrumente mărunte freze ace

Linguri universale metalice

Ustensile curăţat instrumente

Înalt

Înalt

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Înalt

Înalt

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Înalt

înalt

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Înalt

Nivel dezinfecţie

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Curăţare

Dezinfectant De nivel înalt concentraţie timp acţiune

Interval orar de efectuat

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Variabil

Valabilitate diluţie / Frecvenţa Aplicării Conf.prod./ După fiecare pacient Conf.prod./ După fiecare pacient Conf.prod./ După fiecare pacient Conf.prod./ După fiecare pacient Conf.prod./ După fiecare pacient Conf.prod. / După fiecare pacient Conf.prod. / După fiecare pacient

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Responsabil nume

PROTOCOL 4 / LISTĂ DE CONTROL / GRAFIC ZILNIC ORAR PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE PENTRU INSTRUMENTAR STOMATOLOGIC CATEGORIA CRITICĂ

31

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

Semnături

Observ


imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

imersie a curăţare imersie b Clătire uscare

Instrumente mărunte : endodontice

Dispozitive : parapulpare, radiculare

Freze, chei : parapulpare, radiculare

Polipante periuţe lustruit

Metoda de aplicare

Instrumente mărunte : diamantate

Suportul de tratat

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I Înalt

Înalt

Înalt

înalt

Înalt

Nivel Dezinf.

Dezinfectant De nivel înalt concentraţie timp acţiune

Sterilizant chimic concentraţie Timp acţiune

H 2 O sterilă/ cîmp steril

H 2 O sterilă / cîmp steril

H 2 O sterilă / cîmp steril

H 2 O sterilă / cîmp steril

H 2 O sterilă /Cîmp steril

Clătire/ uscare

Respons. Nume

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Asistente :

Valabilitate diluţie / Frecvenţa aplicării 48 ore / cînd există instrumentar folosit 48 ore / Cînd există instrumentar folosit 48 ore / Cînd există instrumentar folosit 48 ore / Cînd există instrumentar folosit 48 ore / Cînd există instrumentar folosit

PRODUSUL UTILIZAT PENTRU STERILIZAREA CHIMICĂ, CONCENTRAŢIA DE LUCRU A PRODUSULUI LISTA CU MICUL INSTRUMENTAR STERILIZAT LA FIECARE PROCEDURA ZIUA, DATA ŞI ORA PREPARĂRII SOLUŢIEI DE LUCRU ACTIVE ORA ÎNCEPERII FIECĂRUI CICLU DE STERILIZARE ORA TERMINĂRII FIECĂRUI CICLU DE STERILIZARE NUMĂRUL DE CICLURI DE STERILIZARE CHIMICĂ EFECTUATE ZILNIC DATA ŞI ORA EXPIRĂRII VALABILITĂŢII SOLUŢIEI DE LUCRU NUMELE ŞI SEMNĂTURA PERSOANELOR CARE AU EFECTUAT PROCEDURILE SUNT EVIDENŢIATE ÎN “REGISTRUL DE STERILIZARE CHIMICĂ”

URMĂTOARELE DATE SUPLIMENTARE :

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

Dezinfectant nivel înalt cu efect de curăţare

curăţare

PROTOCOL 5 / LISTĂ DE CONTROL / GRAFIC ZILNIC ORAR PROGRAMUL DE CURĂŢARE / DEZINFECŢIE / STERILIZARE CHIMICĂ PENTRU MIC INSTRUMENTAR CATEGORIA CRITICĂ

32 semnături observaţii


ERO-FDI RESOLUTION 2008 Adopted by ERO-FDI Plenary Session, Istanbul, 2008 EXTERNAL INTERFERENCE IN DENTAL PRACTICE In an increasing number of European countries commercial non-professional corporations, whose shareholders are non-dentists take advantage of new legislation to open, own and manage dental clinics. Commercial interests of outside investors are a potential disadvantage for patients because they:  influence the decisions about dental therapy  compromise the quality of dental care  influence negatively the social and private dental care systems in case that insurance companies run dental offices  interfere with the basic right of the patient to freely choose his dentist  encourage “ overtreatement “ The dentists who are employed by such entities may be unduly pressured and compromised by their duties to their commercially-motivated employers, and consequently must ignore the ethical guidelines and their primary obligations to the oral health and welfare of their patients. The European Regional Organization of the FDI expresses its strong objection to the interference of external providers in the delivery of dental care. ERO-FDI RESOLUTION 2008 EXTERNAL INTERFERENCE IN DENTAL PRACTICE Liberal dental practice provides the best basis for a patient treatment because is not focused on commercial interests and is carried out in the dentist’s own therapeutic responsibility, based on mutual trust between dentist and patient. Therefore, any external interference, any government privileges for commercial types of occupational activity endangers this special relationship between patient and dentist and, in the long run, it would jeopardize health in general.

President: Dr. P. Hescot (France) • President-Elect: Dr. Gerhard Seeberger (Italy) • Secretary General: Dr. Ph. Rusca (Switzerland) • Boardmembers: Dr. Bartolomeo Griffa (Italy) • Dr. Vladimir Sadovski (Russia) ERO-Secretariat, Monika Lang, P.O. Box 664, CH-3000 Bern 7, Tel. ++41 31 311 74 71/Fax ++41 311 74 70/mail: ero-sekretariat@sso.ch Bank account: UBS AG, 3011 Bern, Switzerland - Account No. 0235-FJ146187.1, IBAN CH 98 0023 52 35 FJ1461871,in the name of Schweizerische Zahnärzte-Gesellschaft SSO, Postfach, CH-3000 Bern 7

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

33


January 2008

// A-Z OF CED TOPICS 2008 This document is designed to give CED members a brief overview of the topics that the association is currently dealing with. For each topic, background information – particularly relating to the European institutions – is provided; then the activities of the CED over the last few years are described; followed by projected CED activities in 2008. For more information on each topic, please see in particular the CED Updates prepared regularly on each topic and available in the members-only section of the website. See also the CED newsletter: CED info. Abbreviations: COM = European Commission; EP = European Parliament; ECJ = European Court of Justice.

// CONTENTS

34

//

Amalgam ...................................................................................................................... 2

//

Competition in professional services............................................................................ 2

//

Cross-border health services – Directive ..................................................................... 3

//

Dental education .......................................................................................................... 4

//

Ethics ........................................................................................................................... 5

//

Fluoride ........................................................................................................................ 5

//

Liability of service providers ......................................................................................... 6

//

Medical devices............................................................................................................ 6

//

Mobility of professionals ............................................................................................... 7

//

Patient safety ............................................................................................................... 8

//

Public health................................................................................................................. 9

//

Tooth whitening ............................................................................................................ 9

COUNCIL OF EUROPEAN DENTISTS (formerly EU Dental Liaison Committee) President Dr Orlando Monteiro da Silva T +32 (0)2 736 34 29

F +32 (0)2 735 56 79

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I

ced@eudental.eu

www.eudental.eu


// AMALGAM Institutional background Publication in January 2005 of the Commission’s Community strategy for mercury, including action to be taken in respect of amalgam. Resolution of European Parliament in March 2006 calling for restrictions on the use of amalgam. Request in April 2007 by Commission for scientific opinions on the health and environmental risks of amalgam. Opinions were published in January 2008.

CED activities Lobbying of EP during drafting of their 2006 Resolution. A number of meetings with Commission in 2006 and 2007 to explain CED position. Letter to DG Enterprise in September 2006 giving overview of literature on health risks of amalgam and other materials, which fed into COM requests for scientific opinions. Answering information requests from Commission on use and trends in use of amalgam and alternatives in early 2007. CED Resolutions on amalgam in May 2006 and May 2007. CED questionnaire to members on handling of amalgam waste in November 2006. Topic particularly dealt with by WG Amalgam.

2008 CED will reply to the public consultation on the preliminary opinions of the two scientific committees (deadline: 22 February 2008). CED should develop a medium-term strategy for communicating CED position and scientific committee opinions particularly to MEPs, since amongst EU institutions the EP is most critical of amalgam. CED will re-launch amalgam waste questionnaire within membership and evaluate how effectively waste is being dealt with. CED will monitor developments in other countries (particularly Sweden, Denmark, Norway due to their recent moves to restrict the use of amalgam) and assess trends in rest of the EU. Link to public CED amalgam page. Link to members-only amalgam page.

// COMPETITION IN PROFESSIONAL SERVICES Institutional background Publication in 2004 of Commission’s “Monti report” on competition in professional services and follow-up report in 2005. Series of ECJ judgments on competition in professional services. EP Resolution in 2006 critical of fixed and recommended fees. Studies commissioned by COM examining certain types of regulation in certain professions in certain countries in 2006/7, which are yet to be published.

2 / 10

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

35


CED activities Since the dental profession has not been targeted by the Commission’s activities, CED activities have been largely internal consultation and discussion of the need for certain types of regulation that could be seen as anti-competitive (in the area of fees, entry restrictions, business structure, advertising). CED Working paper 1 in November 2004 and working paper 2 in November 2005 examine EU developments, extent of regulation in the dental profession, and de-regulation trends in different Member States. Monitoring of emerging case law and developments in other professions. Topic dealt with by Internal Market Task Force.

2008 CED will continue to monitor new case law, developments in the dental profession in different Member States, and developments in other professions, including studies to be published by the Commission. Link to public CED competition policy page. Link to members-only competition policy page.

// CROSS-BORDER HEALTH SERVICES – DIRECTIVE Institutional background

36

Series of ECJ judgments defining rights of patients to healthcare in other Member States from 1998 (Kohll and Decker) until today. High level reflection process on patient mobility (2003-4). EP Resolution on patient mobility (October 2005). Health services excluded from the Services Directive (finally adopted as Directive 2006/123) in early 2006, followed by Commission promise to enact separate framework for health services, particularly in relation to patient mobility. Council Conclusions on common values and principles in EU health systems (June 2006). Public consultation from September 2006 to January 2007 on what EU action was needed. Draft Directive due to be published in December 2007 but this was delayed – publication possibly in March or April 2008. N.B. This topic is closely related to: patient safety.

CED activities Successful lobbying to exclude health services from Services Directive. CED submitted position paper in reply to health services consultation in January 2007 and has discussed patient mobility and related issues extensively internally. Internal Market Task Force has analysed early drafts of new Directive.

2008 CED will undertake full analysis of impact of new draft Directive, once officially published, with the particular help of the Internal Market Task Force, but with input from broader CED

3 / 10

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


membership. Political roundtable being organised by CED, along with CPME (originally scheduled for 21 January 2008 but postponed due to delay in publication of Directive). Some key objectives will be to ensure that healthcare not be treated like a commodity; explain to decision-makers the impossibility of legislating for clinical quality; prevent EU-wide clinical standards; promote healthcare close to home; explain importance of patient information on risks of dental tourism. Link to overview of EU action on Commission website. Link to CED members-only health services page.

// DENTAL EDUCATION Institutional background Coordination of minimum training conditions to ensure mutual recognition of dental diplomas: Directives 1978/686 and 687 (and various amending Directives over the years). Consolidation of these and similar Directives covering 800+ professions through the “Professional Qualifications Directive” (PQD) 2005/36. Series of recommendations + resolutions on dental training over the years by Advisory Committee on the Training of Dental Practitioners (ACTDP), which was abolished through PQD. Beyond the EU: Bologna process on reforming higher education in Europe – particular concern for health professions is pressure to introduce “2-cycle structure”. N.B. This topic is closely related to: mobility of professionals.

CED activities CED input and lobbying on original 1978 Directives and PQD. CED Resolution in November 2005 on profession’s objections to 2-cycle approach within the context of Bologna. CED Resolution in November 2007 on the profile of the future dentist. Surveys on scope of activities of dental auxiliaries in different countries; and on extent of Bologna implementation by dental schools. Topic dealt with by WG Education.

2008 CED will elaborate its position on the competences that the EU dentist will need in the coming years, complementing the CED Resolution adopted in November 2007. CED will liaise with ADEE and provide input to the updating of their “profile and competences” document. CED will develop a strategy for updating outdated Annexes to the PQD. CED will complete assessment of extent of Bologna implementation in dental schools across the EU, particularly in terms of 2cylce approach. Link to public CED professional qualifications page. professional qualifications page.

Link to members-only

4 / 10

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

37


// ETHICS Institutional background The COM has for some time been encouraging European professional associations to draw up codes of conduct against the background of cross-border movements of professionals throughout the EU. The COM launched a consultation in 2007 on the existence of codes of conduct in different service sectors, with a view to implementing the chapter on quality of services in the Services Directive (2006/123).

CED activities CED Code of Ethics first drawn up in 1965 and was last updated in 2007. Its provisions are not binding, but the Code is a framework of reference for dentists in their cross-border practice. It contains general principles that underpin national codes of ethics. In 2007, CED replied to the COM consultation on codes of conduct, even though the dental profession is not covered by the Services Directive, in order to make the COM aware of the existence of the CED’s Code.

2008 CED will seek to publicise its Code of Ethics, particularly amongst EU decision makers, as a demonstration of the dental profession’s commitment to high quality through robust ethics. Link to CED Code of Ethics. Link to COM’s 2007 consultation.

38 // FLUORIDE Institutional background COM draft for a Regulation on the addition of nutrients to food (2003), EP voted at 1st reading to prohibit the addition of fluoride to food across the EU (by deleting it from a list of substances that could be added to food) (May 2005). Despite renewed attempts at prohibition by some MEPs, the Council rejected the prohibition and so fluoride may still be added to food. Finally adopted as Regulation 1925/2006.

CED activities CED held meetings with various MEPs in 2005 to explain negative impact on oral health of banning fluoride. CED undertook membership survey on the extent of addition of fluoride to different foods.

5 / 10

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


2008 There are currently not developments in this topic. Link to public CED fluoride page. Link to members-only fluoride page.

// LIABILITY OF SERVICE PROVIDERS Institutional background In the early 1990s, COM proposed legislation which would have led to a reversal of the burden of proof in all service sectors, including the healthcare sector – i.e. that providers of services would have to prove they were not negligent if treatment had been unsuccessful. EP and Member States opposed the proposal and it was dropped. Early drafts of an EP Resolution in mid-2007 contained the same principle. This was successfully removed from the final nonlegislative EP Resolution adopted in September 2007 – it did not refer to a reversal of the burden of proof.

CED activities CED successfully lobbied EP in mid-2007 – through letters at committee and plenary stage, and discussions with MEPs – for the deletion of the principle of reversal of the burden of proof and for other amendments. Topic monitored by Internal Market Task Force.

39

2008 There are currently no developments, but monitoring is necessary given the risk of the topic being revived. Link to CED members-only page on liability of service providers.

// MEDICAL DEVICES Institutional background MDD review: Medical Devices Directive 93/42 (MDD). Directive was updated in 2007 through co-decision procedure. Marketing of products: The COM published a draft Decision on a common framework for the marketing of products in February 2007 and the IMCO committee in Parliament adopted their report in November 2007. IMCO draft report had sought to treat all products equally, so that

6 / 10

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


also custom-made medical devices might have to carry EC marking. The EP plenary is due to vote in February 2008 on the IMCO report. N.B. This topic is related to: amalgam and toothwhitening products, since both could be categorised as medical devices.

CED activities MDD review: CED published position paper in 2006, proposed amendments to COM’s proposals and lobbied MEPs. A major amendment was adopted. Marketing of products: CED successfully lobbied MEPs, writing to them explaining need to take into account the particular nature of custom-made medical devices. An amendment achieving this and supported by CED was partly adopted. Topic dealt with by WG Medical Devices.

2008 MDD review: CED will assess impact of amendments to MDD. Marketing of products: CED will seek to ensure amendment from the committee stage is fully re-tabled so that for custom-made products only the manufacturer’s declaration of conformity will be required. Link to CED public medical devices page. Link to members-only medical devices page. Link to consolidated text of MDD (select document under 01993L0042-20071011).

// MOBILITY OF PROFESSIONALS

40

Institutional background Directives on the mutual recognition of dental diplomas: 78/686 and 78/687. Professional Qualfications Directive 2005/36, which came into force in October 2007. COM’s transposition guide to PQD – newest version August 2007. COM note on language testing from December 2006. HPCB project: Edinburgh Agreement from 2005 and Lisbon Agreement from 2007, memorandum of understanding regarding exchange of disciplinary information. The Ordre of French Pharmacists has in 2007 been leading a project to develop health professional cards and is currently seeking funding from the COM for this project. N.B. This topic is related to: dental education.

CED activities Active lobbying in relation to PQD during legislative procedure. Lobbying of COM in 2006 and 2007 on need to permit Member States to test language skills of dentists from other Member States before they are authorised to work (not before recognition of qualification, however). Good progress was made through meeting COM officials on this in September 2007.

7 / 10

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


Participation in the HPCB and meetings thereof, though in more of a monitoring role, since majority of CED members are professional associations rather than regulatory authorities. CED has also attended several meetings of the health professional cards project, but has been sceptical of the value of this. Topic monitored by Internal Market Task Force.

2008 CED should monitor transposition and implementation of PQD in Member States. CED will continue to monitor the HPCB project and to a lesser extent the health professional cards project. Link to public CED page on internal market issues.

// PATIENT SAFETY Institutional background The COM has been looking at the issue of patient safety for a number of years, mainly through the Patient Safety WG within the HLG on medical care, but its activities have increased over the last couple of years. The Luxembourg Declaration in April 2005 is important. The COM has made it clear also that its Directive on cross-border health services will be supplemented later in 2008 with initiatives on patient safety: probably a Council Recommendation on patient safety and another on healthcare-associated infections. A public consultation in preparation of the general patient safety Recommendation is expected to be launched in early 2008. Other international bodies have done work on patient safety: Council of Europe, WHO, OECD and various projects have taken forward the agenda: Marquis, SIMPATIE. A new project to develop an EU patient safety network (EUNetPaS) won EU funding in late 2007. N.B. This topic is closely related to: cross-border healthcare.

CED activities CED became a member of the HLG Patient Safety WG in March 2006, and created a CED working group on patient safety in May 2006. The CED WG has undertaken a questionnaire to establish the importance of patient safety in different countries and identify the various practices to improve patient safety. It has also sought to identify the most significant patient safety issues in dental care. Topic dealt with by WG Patient Safety.

2008 CED will adopt a Resolution expressing the dental profession’s commitment to patient safety and will seek active involvement in the EUNetPaS project and in the HLG Patient Safety WG. CED should continue to identify the particular challenges regarding patient safety in dental

8 / 10

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

41


care, so that these issues can be taken into account in EU decisions on patient safety. CED will respond to the Commission consultation on patient safety expected in early 2008. Link to CED members-only patient safety page.

// PUBLIC HEALTH Institutional background EU has had competences in the area of public health only since the 1990s, and these competences are limited. White Paper on EU Health Strategy adopted by COM in November 2007 after several years of preparation, including public consultation in 2004 and 2006-7. EU Health Policy Forum created after 2001 to review EU work on public health. COM also published Green Paper on possible EU action to tackle tobacco smoke in 2007. Lisbon Treaty, signed by EU leaders in December 2007, extends EU competences in public health.

CED activities CED has only recently moved into the area of public health. CED responded to the consultation in February 2007 on the EU Health Strategy, and hosted a workshop at an EU Presidency conference on EU health strategies in Lisbon in July 2007. CED responded to a consultation on the health effects of smokeless tobacco in September 2007. CED resolved in November 2007 to monitor EU tobacco policy.

2008

42

CED should continue to seek to communicate the importance of oral health to general health. It should monitor EU tobacco policy and report developments to the CED Board in an attempt to develop policy if necessary. Link to public CED public health page. Link to CED note on impact of Lisbon Treaty on public health.

// TOOTH WHITENING Institutional background The Cosmetics Directive limits the maximum permissible concentration of hydrogen peroxide (H2O2) in TWPs to 0.1%. This limit is unworkable. The Commission has attempted to raise the limit to 6%, which at the same time is too high for safe over-the-counter availability and too low if it is to be the overall upper limit of all legal TWPs. The Commission has sought advice from the Scientific Committee on Consumer Products (SCCP) from 1999 and most recently

9 / 10

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


requested an opinion in February 2007. The SCCP published its opinion in January 2008. In parallel with this, the Commission has been considering how best to regulate TWPs deemed unsafe for consumer use (e.g. whether they can be regulated as medical devices/medicinal products).

CED activities WG was established in May 2006, after several years of inaction of previous WG. CED has responded to various information and expertise requests from the Commission beginning in 2005. CED pointed out to the COM their incorrect interpretation of the SCCP opinion of 2005, and in so doing stopped the COM’s plans to make 6% TWPs available over the counter. As a direct result of CED’s intervention, the COM approached the SCCP again for what is hoped will be a final opinion on the matter. Topic dealt with by WG Tooth whitening.

2008 WG will examine SCCP opinion and consider appropriate action. CED will continue to make its case to the COM for lower-strength TWPs to be available as cosmetics over the counter, but for the availability of higher-strength TWPs to be restricted, in order to protect users from the harmful effects of overuse and inappropriate use. CED believes higher-strength TWPs should be classified as medical devices. Link to public CED tooth whitening page. Link to members-only tooth whitening page.

43

10 / 10

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


REZUMATELE COMUNICĂRILOR ŞTIINŢIFICE DIN CADRUL CONGRESULUI AMSPPR-FDI-SRS 2008 Halitoza: Etiologie, examen clinic şi tratament M. Caraman, Paris, Franţa Etiologia halitozei este în 90% din cazuri de origine dentară, restul cauzelor fiind reprezentate de infecţii din sfera O.R.L., cauze gastrice, pulmonare, metabolice, medicamentoase. Chiar dacă cauzele halitozei sunt foarte diferite, substratul ei constă mereu în prezenţa diferitelor molecule “rău mirositoare”: compuşi volatili care conţin sulf, diamine, molecule aromatice volatile, acizi organici, etc.  Consultaţia în cazul unui pacient cu halitoză include etapele clasice ale oricărui examen clinic. Un accent aparte trebuie pus pe metodele subiective (pe testul organoleptic) şi pe metodele obiective (halimetru, cromatograf ) de evaluare a halitozei. Tratamentul este deasemenea foarte variat, adaptat de fiecare dată cauzei (sau cauzelor) specifice halitozei. Tehnici de vârf în terapia minim invazivă odontală Eficienţa terapiei laser ca metodă fizica modernă în conceptul minim invaziv al dentisticii preventive şi conservative I. Costache Prepararea leziunilor cavitare active cariogene prin terapia laser este considerată o arie de mare interes încă din anii 1960 de când s-a folosit pentru prima dată laserul în medicina dentară. Multe studii s-au realizat cu lasere cu rubin, Co2, şi Nd :YAG, în care aceste tipuri de lasere erau eficiente în ablaţia ţesutului dur dentar, dar în acelaşi timp realizau şi o creştere a temperaturii în ţesuturile învecinate. Creşterea de temparatură a dus la alterarea pulpei dentare şi la apariţia de microfracturi şi carbonizări la nivelul ţesutului dur dentar (CO2, Ho:YAG). De aceea, toate aceste tipuri de lasere au fost abandonate în ceea ce priveşte terapia restauratoare. Pentru a stabili o preparaţie clinică a ţesutului dentar dur, trebuia găsit un tip de laser cu o mică penetrare a radiaţiei, ducând astfel la o temperatură scăzută a ţesuturilor învecinate şi cu un mecanism de control al acesteia.În prezent, multe tipuri de lasere cu lungimi de undă apropiate în regiunea infraroşie a spectrului electromagnetic sunt folosite frecvent pentru îndepărtarea ţesutului cariogen din leziunile cavitare: Er,Cr:YSGG cu lungimi de undă = 2780 nm.

44

Utilizarea celulelor stem din ţesuturi dentare în regenerarea parodontală M. Mariş, D.A Mariş*, M. Mariş Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Ovidius Constanţa Medicina dentară modernă acordă o importanţă potenţialului bolii parodontale de a influenţa evoluţia sistemică, cercetările efectuate direcţionând scopul tratamentelor parodontale spre suportul chimic, genetic şi celular. Scopul cercetărilor noastre este de a genera o sursă de celule stem din ţesuturi dentare, care pot fi multiplicate, menţinute în laborator şi diferenţiate în precursori de celule parodontale (cementoblaste, celule ale ligamentului parodontal, osteoblaste), care să-şi îndeplinească funcţiile de regenerare şi după transplantarea în sfera oro-dentară şi reprezintă un prim experiment naţional ce vizează reevaluarea conceptului de tratament în zonele parodontale afectate de inflamaţii sub acţiunea biofilmului dentar utilizând celule stem, cultivate şi incluse într-o membrană de colagen. Celulele stem embrionare umane (hESC) sunt celule pluripotente şi au capacitate de diferenţiere în toate tipurile de celule somatice, cercetarea noastră dă posibilitatea de a obţine celule dentare, ţesut osos, adipos şi chiar nervos din celulele pulpei dentare şi foliculul dentar, care au aceeaşi caracteristici şi se pot recolta mult mai uşor şi dezvolta mult mai bine. Terapia inovativă cu ajutorul celulelor stem recoltate din ţesuturi dentare, reprezintă o alternativă viabilă, orientată spre suportul chimic şi celular şi standardizată conform normelor bioetice. Aceasta tehnică de vârf şi revoluţionară propusă se doreşte a fi un prim pas în domeniul ingineriei tisulare care să deschidă noi căi în direcţia obţinerii unor structuri dento-parodontale, provenite din ţesuturi vii, prelevate de la subiecţi tineri. Particularităţi ale relaţiei histobiomimetice de suprafaţă în tratamentul medical dentar D.Mariş, M. Mariş, M. Mariş Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Ovidius Constanţa Implantologia orală reperzintă un domeniu care cunoaşte o efervescentă continuă pe plan mondial în ceea ce priveşte studiul biocompatibilităţii şi îmbunatăţirea performanţelor materialelor care sunt folosite pentru implantele dentare. Dacă biocompatibilitatea reflectă calitatea unui material de a fi biotolerat şi inert, fără a da naştere unor reacţii specifice de apărare sau în final de respingere, biofuncţionalitatea mecanică determină valoarea exactă a terapiei edentaţiei prin implantul dentar. Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


Un material bioactiv provoacă reacţii biologice specifice la interfaţa, având drept rezultat o legatură directă între os şi biomaterial. Pentru implantele dentare, cercetătorii au adoptat teoria biomimetică conform căreia un material similar fizico-chimic cu ţesutul osos sau cu dintele pe care-l înlocuieşte, are mai multe şanse de a se integra, de a fi bioactiv şi de a determina osteogeneza de contact şi de legatură la locul de implantare. Studiul nostru se bazează pe adaptarea unui biomimetism complex: găsirea unei valori optime a microretenţiilor, prin sablare cu granulaţii diferite a suprafeţelor implantelor intraosoase (mimetism morfologic pentru a realiza arhitectura externă a implantelor dentare din titan, implante care în contact cu osul maxilar să realizeze o relaţie histobiomimetică) şi se va completa strategia biomimetică pe suprafaţa implantului cu un material similar în compoziţie cu ţesutul osos ( mimetism structural), hidroxiapatita şi oxizi de suprafaţă, implant care are mai multe şanse de a se integra şi de a forma mai repede o legătură cu ţesuturile fibro-osoase. Educaţia pentru sănătate buco-dentară şi comunicare în cabinetul de medicină dentară pediatrică A.R. Cernescu Neglijarea pacientului copil sub raportul educaţiei medicale, fără a exclude actul terapeutic, a dus astăzi la 98% afecţiuni buco-dentare, la o populaţie adultă ignorantă în raport cu responsabilitatea asupra propriei sănătăţi bucodentare. Preocuparea pentru tema anunţată, se datorează şi faptului că pacientul copil este din ce în ce mai puţin luat „în calcul”, el nefiind aducătorul direct al profitului material. Din aceste considerente, lucrarea încearcă să surprindă în conţinut câteva aspecte privind relaţia medic-pacient copil din punct de vedere psihologic, educaţie pentru sănătate şi comunicare. Aspectele vizate sunt prioritare în activitatea medicală stomatologică preventivă. Câştigarea controlului conştient în relaţia medic şi pacient necesită o evaluare constantă a raporturilor care trebuiesc stabilite încă de la prima consultaţie. Cu cât medicul are o mai bună înţelegere asupra lui, cu atât este mai capabil să modifice din atitudinea pacientului faţă de propria sănătate buco-dentară cât şi faţă de actul terapeutic. Educaţia pentru sănătate şi comunicarea constituindu-se în temelia relaţiei medic-pacient, se alătură tehnicilor avansate ale actului terapeutic în obţinerea stării de sănătate buco-dentară. Conform statisticilor OMS, indicii care evidenţiază starea de sănătate buco-dentară a populaţiei României, în special segmentului copii şi tineri sunt foarte ridicaţi, clasându-ne pe locuri fruntaşe. Studiile şi statisticile OMS duc la o singură concluzie îngrijorătoare, din păcate medicina dentară pediatrică şi educaţia pentru sănatatea buco-dentară în ROMÂNIA, nu sunt prioritare. Rolul factorilor iatrogeni protetici în apariţia unor manifestări patologice parodontale ca urmare a restaurărilor protetice fixe (RPF) neadaptate. A.Frăţilă*, C. Boitor, D. Mârza, V. Sebeşan Facultatea de Medicină V. Papilian Sibiu Introducere: Iatrogenia protetică se concretizează în cadrul acţiunilor medicului dentist într-o stare patologică indusă de manevre terapeutice incorecte, involuntare, ce se grefează pe etapele clinico-tehnice de realizare a construcţiilor protetice. Scopul studiului: atenţionarea medicul dentist asupra erorilor şi greşelilor medicale, constituite în factori potenţial iatrogeni parodontali, la pacienţii cu RPF şi a modificărilor apărute în zona de iritaţie parodontală. Material şi metodă: Am selectat din 595 pacienţi, preluaţi din asistenţa la solicitare, cu vârsta 20-60 ani, cu diferite forme de afectare parodontală, 198 de pacienţi cu RPF neadaptate parodontal la care am urmărit: evidenţierea prezenţei fac­torilor iatrogeni, statusului parodontal, aprecierea calităţii RPF în raport cu parodonţiul marginal, corelarea aspectelor clinice cu elemente radiografice (Rx retroalveolare, OPT) pentru precizarea formei, gradului de afectare a parodonţiului osos şi elucidarea mecanismelor etiopatogenice. Rezultate: La pacienţii cu afecţiuni parodontale şi restaurări dentare cu potenţial iatrogen parodontal, am constatat o incidenţă crescută a RPF (54,29%), urmată de obturaţii incorecte (32%) şi proteze mobilizabile incorecte (17,35%). Placa dentară este prezentă la toţi cei 198 pacienţi cu RPF neadaptate parodontal şi îşi sumează acţiunea cu factorii protetici iatrogeni (neadaptarea marginală cervicală, ocluzală, proximală; raport incorect al corpului de punte cu creasta; materialul de restaurare protetică). Factorii iatrogeni protetici se află într-o relaţie de intercondiţionare reciprocă cu implicaţii în funcţia de autoîntreţinere şi reactivitatea parodontală, expresie a reactivităţii generale. Se constată o asociere semnificativă între grupa de vârsta 35-50 ani şi incidenţa afectiunilor parodontale (p< 0,001) ca urmare a RPF neadaptate, iar acestea se înscriu în formele clinice obişnuite ale bolii parodontale (Gingivită, PMC superficială, PMC profundă) la care se pot asocia manifestări ale traumei ocluzale. I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

45


Concluzii: Cunoaşterea factorilor protetici cu potenţial iatrogen şi a mecanismelor de acţiune, contribuie la posibilităţi sporite de eliminare a acestora în cadrul tratamentelor instituite cu obţinerea şi menţinerea succesului terapeutic.

46

Interrelaţii microbiene în sindromul endo-parodontal. R. Iliescu*, Al.A. Iliescu, Irina Alexandru, A.Iliescu Sindromul endo-parodontal se manifestă clinic prin semne variate de afectare parodontală, cum ar fi: pungi parodontale adânci cu secreţie prurulentă, edem, fistule, sensibilitate la percuţia verticală, mobilitate crescută a dintelui, rezorbţie osoasă evidenţiabilă radiologic. Grupele mari de microorganisme care alcătuiesc microflora orală şi din care se selectează populaţiile microbiene ale canalului radicular sau pungii parodontale sunt: coccii gram-pozitivi, coccii gramnegativi, bacilii gram-pozitivi, bacilii gram-negativi, spirochetele şi ciupercile. Dintre cocii gram-pozitivi unii sunt strict anaerobi (Streptococcus, Peptostreptococcus) sau facultativ anaerobi (Streptococcus, Enterococcus). Bacilii gram-pozitivi, la rândul lor pot fi strict anaerobi (Actinomyces, Lactobacillus, Propionibacterium, Eubacterium, Bifidobacterium) sau facultativ anaerobi (Actinomyces, Lactobacillus). Coci gram-negativi strict anaerobi sunt Veillonella şi facultativ anaerobi Neisseria. Bacilii gram-negativi de asemenea se împart în strict anaerobi (Porphyromonas, Prevotella, Fusobacterium, Selenomonas, Campylobacter) şi facultativ anaerobi (Capnocytophaga, Eikenella). Factorii ecologici care selecţionează microflora din gangrena pulpară faţă de cea din pungile parodontale sunt adeziunea microbiană, coagregarea microbiană, tensiunea de oxigen redusă, potenţialul redox scăzut, substratul nutritiv oferit de gazdă şi relaţiile sinergice sau antagonice dintre microorganisme, sistemul defensiv imun umoral şi celular. De regulă, gangrena pulpară este dominată de o combinaţie de strict anaerobi, dintre care mai frecvent apar genurile Prevotella, Porphyromonas, Fusobacterium, Peptosptreptococcus, Eubacterium şi Streptococcus. In ce priveşte boala parodontală, principalii parodontopatogeni sunt reprezentaţi de „complexul roşu” (Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsythia, Treponema denticola), alături de care apar Actinobacillus actinomycetemcomitans, Spirochetele (specii de Treponema), Prevotella intermedia / Prevotella nigrescens, Fusobacterium nucleatum, Campylobacter rectus, Eikenella corodens, Peptostreptococcus micros, specii de Selenomonas, specii de Eubacterium. Managementul modern al halitozei. Al.A. Iliescu*, Radiţa Iliescu, Irina Alexandru, A.Iliescu Halitoza este un sindrom cu etiopatogenie cunoscută şi o sistematizare precisă a formelor clinice: halitoza propriuzisă, de cauză oro-dentară sau generală, pseudohalitoza şi halitofobia. Anamneza trebuie să cuprindă informaţii privind debutul şi evoluţia, microflora orală, fluxul salivar, igiena oro-dentară, alimentaţie, ciclul menstrual, patologia individuală oro-dentară şi generală, inclusiv stresul emoţional. Un rol etiopatogenic central în generarea produşilor chimici odorizanţi (hidrogen sulfurat, metilmercaptan, putresceină, cadaverină, acizi graşi cu lanţuri scurte, indol, scatol) îl deţine flora bacteriană, reprezentată în special de cunoscuţii parodontopatogeni Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Fusobacterium nucleatum, Treponema denticola. Diagnosticul presupune atât decelarea cauzei principale cât şi a eventualilor cofactori implicaţi. In ultimii ani se insistă şi pe verificarea dispepsiilor consecutive prezenţei lui Helicobacter pylori. Tratamentul halitozei presupune reducerea mecanică şi chimică a microorganismelor florei orale, diminuarea, tot prin procedee mecanice, a substratului lor nutritiv, folosirea unor produse de mascare a compuşilor odorizanţi, ca şi neutralizarea chimică a acestora. Se insistă pe igienizarea profesională, iar în cadrul celei individuale, pe periajul lingual. Pentru reducerea chimică a microflorei orale se recomandă utilizarea clorhexidinei, triclosanului, clorurii de cetilpiridinium, alilpirocatecolului, uleiurilor eterice, acidului dehidroascorbic şi trifluorometioninei. In privinţa neutralizării chimice a produşilor odorizanţi se insistă asupra utilizării agenţilor oxidanţi şi ionilor metalici. Ca produşi adiţionali pot fi folosiţi de asemena bicarbonatul de sodiu şi sanguinarina. Reabilitarea estetică şi funcţională a pacientului vârstnic O-C Andrei*, M. Păuna, U.M.F. Carol Davila, Bucureşti Teh. Dent. B. Dobrin, Laborator privat. Pacienţii vârstnici reprezintă pentru medicii dentişti din ţara noastră un sector de piaţă relativ neglijat, evident din cauza condiţiilor economice mai degrabă precare cu care majoritatea acestor pacienţi trebuie să se confrunte zi de zi. Protezarea funcţională a pacienţilor vârstnici trebuie însă realizată ţinând cont şi de criterii estetice astfel încât aceştia să-şi poată continua viaţa socială. Chiar dacă nu întotdeauna aceşti pacienţi dispun de resursele financiare care să le permită un tratament protetic pe implante, protezele totale, protezele scheletate şi supraprotezele cu sisteme speciale reprezintă o opţiune de tratament valoroasă atât datorită adresabilităţii relativ largi cât şi datorită rezultatelor estetice şi funcţionale care se pot obţine. Acest articol descrie un caz clinic în care s-a realizat o restaurare protetică funcţională cu o proteză totală superioară şi o supraproteză parţială inferioară, iar pentru restaurarea estetică au fost utilizate fotografii ale pacientei făcute în Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


diverse perioade în care aceasta prezenta dentiţia naturală. Cuvinte cheie: funcţionalitate, estetică, proteză totală, supraproteză parţială. Bacili anaerobi implicaţi în etiopatogenia abceselor lojilor superficiale ale feţei şi gâtului G. Băncescu1*, A. Băncescu1, S. Dumitriu1, N. Skaug2 1 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” - Bucureşti; 2Universitatea din Bergen, Departmentul de Microbiologie Orală, Norvegia Bacteriile anaerobe şi în special, bacilii Gram-negativi, reprezintă principalele microorganisme implicate în etiopatogenia infecţiilor piogene oro-maxilo-faciale, dintre care fac parte şi abcesele. Studiul de faţă a avut drept scop identificarea speciilor de bacili anaerobi izolate din probe de puroi, recoltate prin puncţie-aspiraţie de la pacienţi diagnosticaţi cu abces localizat în una din lojile superficiale ale feţei şi gâtului. Din fiecare probă s-au efectuat frotiuri colorate prin tehnica Gram, ce au fost examinate microscopic, precum şi însămânţări pe medii de cultură selective şi neselective. Tulpinile de bacili anaerobi au fost identificate la nivel de gen şi specie cu ajutorul metodelor convenţionale de diagnostic şi al sistemului Rapid ID 32 A (BioMérieux, France). Au fost izolate în total 30 tulpini de bacili anaerobi (din 56% probe), ce au fost identificate ca aparţinând speciilor: Prevotella melaninogenica, Prevotella denticola, Prevotella oralis, Prevotella loescheii, Bacteroides ureolyticus, Bacteroides uniformis, Bacteroides vulgatus, Fusobacterium nucleatum şi Eggerthella lenta (fosta specie Eubacterium lentum). Au predominat prevotele, însă nu au fost identificate tulpini de: T. forsythensis, P. gingivalis şi P. intermedia, specii consacrate ca agenţi patogeni ai infecţiilor orale. Frecvenţa crescută a izolării bacililor strict anaerobi din infecţiile oro-maxilo-faciale, motivează necesitatea identificării la nivel de specie a bacteriilor anaerobe, în general, şi subliniază necesitatea investigării factorilor de patogenitate ai acestor microorganisme. Studiul factorilor de risc implicaţi în producerea cariei dentare, la un lot de adolescenţi cu vârste între 16-18 ani *C. Boitor, A. Frăţilă, A. Boboc, A. Boitor, A. Beldean Facultatea de Medicină „Victor Papilian” Sibiu Introducere. Abordarea actuală a bolii carioase ca şi o boală infecţioasă şi transmisibilă produsă de interacţiunea factorilor determinanţi: alimentaţia, flora bacteriană şi structurile dure dentare impune cunoaşterea factorilor de risc. Obiectivul acestei cercetari este cunoaşterea ponderii factorilor de risc ai bolii carioase în vederea înştiinţării unor măsuri de intercepţie care să împiedice acţiunea lor în declanşarea bolii. Material şi metodă. Studiul a cuprins un numar de 315 adolescenţi cu vârste între 16 -18 ani, elevi la aceaşi şcoală, care au fost examinaţi în cabinetul stomatologic, după metodologia recomandată de OMS. Datele au fost înregistrate în fişe individuale, dupa care, cu ajutorul unui chestionar, am obţinut date despre prezentarea la medicul stomatolog, deprinderile de igienă dentară, utilizarea fluorurilor, deprinderile alimentare. Rezultate. Prin prelucrarea statistică, am constatat o prevalenţă a cariei de 88%, procentul dinţilor afectaţi 19%, indicele DMF-T 5,17. Cel mai imporntat factor de risc pentru colectivitatea studiată este igiena deficitară, care are cea mai mare valoare, atât pentru riscul atribuabil (RA = 0,551) cât şi pentru riscul relativ (RR = 3,28) Concluzii. Valorile diferite ale RR pentru factori studiaţi sugerează ca la lotul aflat în studiu, forţa asocierii dintre factorii de risc şi caria dentară este mai mare pentru igiena deficitară urmând prezentarea neregulată la control si consumul crescut de dulciuri. Determinarea stării de tensiune reziduale pentru aliaje co-cr-mo sudate cu laser Borţun Cristina Maria, Cernescu Anghel, Faur Nicolae, Liliana Sandu, Porojan Sorin Introducere: Rezistenţa îmbinării sudate este legată de tensiunile reziduale care apar imediat dupa procedeul de sudare. Acestea contribuie într-un procent foarte mare la apariţia fisurilor din zona influenţată termic prin sudare, din jurul cordonului de sudură. Material şi metodă: S-a utilizat un aliaj pe baza de Co-Cr-Mo pentru testare, care are urmatoarele caracteristici mecanice: Rm=760MPa, Rp0,2=560MPa, E=219000MPa şi compoziţia chimică Co -85%, Cr -29%, Mo -5 %, C-0,4%, Si- 0,35%, Mn - 0,25%. Analiza cu element finit a tensiunilor reziduale se realizează în doua etape: 1.Se face o analiză termică prin care se simulează procesul de sudură şi în care se urmareşte distribuţia temperaturii şi a fluxului de căldură. 2. Se face o analiză statică a stării de tensiune ce rezultă în urma procesului de sudură. I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

47


Rezultate: Rezultatele calculului termic aplicat în cordonul de sudură se observă în funcţie de: distribuţia temperaturii pe durata de 5 secunde şi fluxul total de căldură. Temperatura cea mai înaltă se atinge în prima secundă. Urmărind câmpul de tensiuni dintr-o secţiune longitudinală prin placă, se poate observa că tensiunile au valori mari în zona influenţată termic şi sunt orientate spre suprafeţele exterioare ale placii, unde în general apar fisuri de suprafaţă. Concluzii: 1. determinarea distribuiţiei temperaturii şi a fluxului de căldură dintr-o sudură de material dentar este relevantă pentru rezistenţa îmbinării sudate. 2. studiul cu elemente finite are beneficiul că experimentul este neinvaziv, permite prognozarea zonelor de apariţie a fisurilor în zona de influenţă termică. Cresterea sudabilitatii aliajelor de cocrmo prin tratamente termice Cristina Borţun1, Sorin Porojan2, Brânduşa Ghiban3, Liliana Sandu4, Otilia Gomboş5 1,2,4,5 Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”Timişoara 3 Universitatea Politehnică Bucureşti Introducere: Studiul compoziţiei aliajelor dentare utilizate în protetica mobilizabilă este deosebit de important pentru obţinerea unor piese protetice optime şi de durată. Scopul studiului este cel de obţinere a sudabilităţii optime, relevate pe structuri metalografice pentru aliajele de CoCrMo. Material şi metodă: S-au studiat şarje de plăcuţe metalice turnate îmbinate prin sudură cu microimpulsuri (Welder – Schütz-Dental- Germania) fără adaos de material şi componente metalice ale protezelor scheletate sudate cu adaos de material (pe fracturi artificiale). Acestora li s-au aplicat diverse tratamente termice (fie după turnare, fie după sudură) în cuptoare de încălzire şi li s-au făcut evaluări metalografice şi de microdurităţi. Rezultate: Au existat suduri impecabile macroscopic, care prezentau microscopic pori sau fisuri, ceea ce compromite îmbinarea. S-au observat durităţi mărite în zonele sudate comparativ cu cele ale materialului de bază. Tratamentul termic de la 1200şC pare să fie cel mai bun pentru îmbunătăţirea structurii aliajelor de CoCrMo. Concluzii: Tratamentele termice efectuate după turnarea aliajelor dentare sunt o necesitate pentru îmbunătăţirea structurii acestora. Cele mai eficiente tratamente termice pentru aliajele dentare de CoCrMo sunt în jur de 1200şC. Îmbinările sudate pot fi şi ele tratate termic pentru omogenizarea structurală, pentru scăderea durităţii pe zona sudată. Cuvinte cheie: tratamente termice; aliaje de CoCrMo, proteze scheletate.

48

Relaţia dintre examenul clinic şi microscopia frotiului Gram efectuat direct din biofilmul subgingival recoltat de la pacienţi cu parodontită cronică C.S. Stîngu*, T. Turcu Disciplina de Microbiologie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T.Popa” Introducere: boala parodontală reprezintă una din cele mai frecvente infecţii ale sistemului stomatognat situînduse pe locul 2 după caria dentară. Diagnosticul microbiologic completează diagnosticul clinic şi radiologic. Este însă laborios, scump, durează mult şi deci nu se poate face la fiecare pacient. Examenul microscopic direct al biofilmului subgingival este rapid şi ieftin. Scopul studiului a fost aprecierea relaţiei dintre indicii parodontali şi microscopia frotiul Gram efectuat direct din biofilmul subgingival recoltat de la pacienţi cu boală parodontală. Material şi metodă: studiul a inclus 21 de pacienţi (vârsta medie 40,85 ani) care nu aveau altă patologie infecţioasă şi nu primiseră antibiotic în ultimele 4 săptămâni. Indicii urmăriţi au fost următorii: PD (probing depth), CAL ( clinical atachment loss), indicele gingival (Loe). Probele de biofilm subgingival au fost recoltate cu ajutorul unei chiurete sterile de la dinţii cu valorile cele mai mare ale indicilor parodontali şi au fost introduse în bulion thioglicolat. Direct din probe au fost efectuate frotiuri colorate Gram. Analiza statistică a fost efectuată cu Mann-Whtiney test. Rezulate: celulele inflamatorii au fost observate la 76,19% din pacienţi. Valorile PD şi CAL au fost semnificativ statistic mai mari la pacienţii la care am observat treponeme la examenul microscopic. Asocierea dintre celulele inflamatorii, treponeme şi bacili gram negativi polimorfi observată în 11 cazuri a fost prezentă la pacienţii cu valori mari ale PD şi CAL. În concluzie examenul microscopic direct poate aduce rapid date utile medicului dentist şi pacientului pentru confirmarea diagnosticului şi stabilirea prognosticului şi justifică totodată necesitatea continuării investigaţiei mirobiologice.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


Stomatologia – de la empirism la învăţământ medical universitar G. Tănase1, M.Burlibaşa1, M.Augustin1, R Neamţu1*, D. Ispas1 *1 Facultatea de Medicină Dentară, UMF „Carol Davila” Bucureşti Stomatologia ca ştiinţă a cunoscut o deosebită amploare, atât în SUA, cât şi în Europa, în prima jumătate a secolului XX. Se observă încă de la început faptul, că stomatologia propriu-zisă prezintă două tendinţe, dar în acelaşi timp şi două direcţii diametral opuse: una universitară, care căuta să încadreze stomatologia în cadrul celorlalte discipline medicale şi alta autonomă, extra universitară. Astfel, în acest referat, vom încerca să realizăm o trecere succintă asupra unor evenimente importante, în ceea ce priveşte stomatologia, atât ca ramură universitară, cât şi extra universitară, evenimente desfăşurate în SUA, Rusia Ţaristă şi Rusia Sovietică, dar şi în România secolelor XIX şi XX. Date privind modificările unor cationi bivalenţi în sânge şi salivă la pacienţi cu infecţii bacteriene ale ariei Stomatognate I.Grădinaru*, M. Nechifor, E.Popescu, G.Melian Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi Introducere. Cationii formează un sistem complex ce joacă roluri multiple în organism. Orice dezechilibru survenit la nivelul sistemului cationic determină apariţia unor disfuncţii celulare implicate în patogenia diverselor afecţiuni. Scopul studiului. Evidenţierea unor posibile corelaţii între concentraţiile plasmatice şi salivare ale unor cationi şi diverse infecţii bacteriene din aria stomatognată. Material şi metodă. S-au determinat concentraţia plasmatică a Ca2+, Mg2+, Cu2+, Zn2+ şi concentraţia salivară a Mg2+ şi Ca2+ la un lot de 69 pacienţi adulţi cu supuraţii în aria stomatognată (lot de studiu). Determinările concentraţiilor cationilor s-au efectuat anterior instituirii terapiei medicamentoase/ chirurgicale. În studiu nu au fost incluşi pacienţi cu alte infecţii asociate, ciroză hepatică, insuficienţă renală, sarcină, etilism cronic, sindrom de malabsorbţie, vărsături, diaree, terapie cu diuretice/tonice cardiace/medicamente ce conţin cationi. Aceleaşi determinări au fost efectuate şi la un lot de 57 adulţi sănătoşi (lot martor). Determinările concentraţiilor cationilor s-au realizat spectrometric iar rezultatele obţinute au fost interpretate statistic cu testul “t”. Rezultate. În supuraţiile din aria stomatognată concentraţia Mg2+ salivar este semnificativ statistic crescută faţă de martor (4,76±0,78 mg/l vs 3,37±0,65 mg/l, p<0,05). Raportul Mg2+/Ca2+ salivar la lotul cu supuraţii este semnificativ statistic mai mare decât în cazul martorului. Concentraţia Zn2+ plasmatic este mai mică la lotul cu supuraţii faţă de martor (1,18±0,51 mg/l vs 1,53±0,20 mg/l, p<0,05). Concluzii. În infecţiile bacteriene din aria stomatognată apar o concentraţie crescută a Mg2+ salivar, un raport Mg2+/Ca2+ salivar crescut faţă de situaţia subiecţilor normali şi o concentraţie plasmatică a Zn2+ mai mică faţă de pacienţii normali. Impactul indicelui ponderal asupra parametrilor farmacocinetici ai lidocainei la pacienţii cu hipertensiune arterială esenţială trataţi cu atenolol M. Grădinaru*, I.Grădinaru, C.M.Ghiciuc, M.Nechifor Policlinica Profesmed Iaşi În cadrul patologiei cardiovasculare, hipertensiunea arterială ocupă o pondere importantă, excesul ponderal constituind unul dintre factorii de risc. Prezentul studiu a avut ca scop evaluarea influenţei masei corporale asupra parametrilor farmacocinetici ai lidocainei la pacienţii hipertensivi trataţi cu atenolol. Cercetarea s-a efectuat pe 42 pacienţi adulţi cu hipertensiune arterială esenţială (HTAE), împărţiţi în 2 loturi, cu repartiţie uniformă pe vârstă şi sex: lot martor - 21 pacienţi cărora li s-a recomandat doar regim igieno-dietetic şi lot cu atenolol - 21 pacienţi cărora li s-a recomandat în plus tratament cu atenolol, 50 mg x 2/zi. Pacienţii loturilor au fost împărţiţi, în funcţie de valoarea indicelui ponderal (IP), în câte 2 subgrupuri: martor normoponderal - 12 pacienţi (IP: 19-25) şi martor supraponderal - 9 pacienţi (25<IP<30), respectiv subgrupul tratat cu atenolol normoponderal- 11 pacienţi) şi cel supraponderal-10 pacienţi. Pentru a studia influenţa atenolol-ul asupra parametrilor farmacocinetici ai lidocainei, doza de 50 mg atenolol a fost administrată cu 3 ore anterior intervenţiilor stomatologice. S-a efectuat anestezie utilizând 1,5 mg/kg corp lidocaină (Xilină® 2%-Sicomed). Recoltările de probe sanguine în vederea determinării de concentraţii plasmatice ale lidocainei s-au realizat la momentul 0 (înainte de administrarea lidoicainei) şi la 5, 10, 20, 30 şi 60 minute după momentul efectuării anesteziei, concentraţiile plasmatice fiind determinate prin metodă cromatografică. Datele obţinute arată că atenololul la subiecţii cu HTAE normoponderali a crescut semnificativ statistic unii parametri farmacocinetici studiaţi. Cmax s-au obţinut la 20 minute de la administrarea lidocainei. La hipertensivii supraponderali, momentul Tmax al atingerii concentraţiei plasmatice maxime a lidocainei este mai tardiv comparativ cu cei hipertensivi normoponderali. Studiul evoluţiei în timp a concentraţiilor plasmatice ale lidocainei la hipertensivii trataţi cu atenolol a condus la concluzia că, sub terapie cu atenolol, la aceştia creşte riscul apariţiei de efecte toxice. La subiecţii supraponderali anestezia locală se instalează mai tardiv. I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

49


Variante tehnologice actuale de elaborare a componentei estetice în protezarea mixtă fixă I. Grădinaru * Universitatea de Medicină şi Farmacie ”Gr.T.Popa” Iaşi Exigenţele de ordin estetic şi biomecanic pot fi satisfăcute de evoluţia noilor biomateriale care se adresează atât componentei metalice, cât şi celei fizionomice, precum şi zonei de interfaţă dintre cele două elemente care concură la realizarea construcţiei protetice. În studiul realizat am urmărit rezolvarea unor cazuri clinice de leziuni odontale coronare întinse în suprafaţă şi profunzime şi de edentaţii parţiale reduse intercalate prin elaborarea de restaurări uni- şi pluri-dentare mixte metalocompozite având ca deziderat major integrarea restaurărilor respective în echilibrul estetic dento-somato-facial. Studiul a fost realizat pe un lot de 16 pacienţi (9 de sex feminin şi 7 de sex masculin), cu vârste cuprinse între 28-46 ani, diagnosticaţi cu leziuni odontale întinse în suprafaţă şi profunzime şi edentaţii parţiale reduse maxilare şi/sau mandibulare, clasele a III-a, a IV-a Kennedy, subclasele A sau B Lejoyeux. Componentele metalice au fost turnate din aliaj de Cr-Ni, placarea infrastructurii metalice realizându-se prin tehnicile ”Gradia” şi ”Eye Sight”. Ambele tehnici au satisfăcut armonios exigenţele de reabilitare morfo-funcţională. şi s-au caracterizat printr-un timp redus de lucru, preţ de cost diminuat comparativ cu tehnica metalo-ceramică şi efecte cromatice apropiate de cele ale ceramicii. Tehnologia mixtă metalo-compozită oferă posibilităţile de individualizare a nuanţelor cromatice prin aplicarea în straturi succesive, corespunzător distribuirii componentelor tisulare coronare. Restaurările gnatoprotetice mixte metalo-compozite utilizate ca soluţii terapeutice ale diverselor leziuni odontale coronare şi/sau edentaţii parţiale reuşesc, cu succes, refacerea exigenţelor impuse de estetica dento-somato-facială. Utilizarea dispozitivelor interocluzale ca terapie intermediară în repoziţionările mandibulei în poziţie funcţională L..Stanciu Restaurările odontale şi protetice necesită, uneori, recondiţionarea şi repoziţionarea mandibulei în vederea obţinerii unei poziţii funcţionale a determinanţilor anterior şi posterior. Prezenţa unei ocluzii de necesitate sau de obişnuinţă, precum şi particularităţile psiho-nervoase ale pacientului sunt elemente favorizante care dirijează stabilirea unui diagnostic şi a unei terapii intermediare corespunzătoare.

50

X-treme în reconstrucţia directă a dinţilor frontali cu distrucţie totală coronară, folosind pivoţi din fibră de sticlă şi compozit stratificat M. Ionescu Centrul de Estetică dentară DENT-ART Timişoara Distrucţia coronară a unui dinte frontal determină pentru pacient probleme estetice, funcţionale şi psihice, iar pentru practician o dificilă soluţie terapeutică restaurativă. Obiectul studiului constă în evidenţierea unor tehnici speciale de restaurare a dinţilor frontali grav compromişi. Material şi metodă: folosirea unor materiale performante cum sunt: Enamel + HFO, ENAPOST – MICERIUM S. p. a., HERCULITE XRV - Aestethic, KERR-Spofa, precum şi a unor tehnici adezive speciale fac posibilă reconstrucţia directă a dinţilor frontali cu leziuni coronare extinse prin sisteme compozite: sisteme compozite intraradiculare (pivoţi endodontici din fibră de sticlă + răşină compozită) şi sistemul compozit coronar, realizat prin tehnica de stratificare anatomică. Rezultate şi concluzii: asocierea celor două componente ale sistemului compozit conduce la rezultate excelente estetice, funcţionale şi la o perfectă coeziune fibră-compozit. Notăm în final, dar nu în ultimul rând elasticitatea, fluorescenţa şi radioopacitatea care sunt similare cu ale dintelui natural. STUDIUL REZISTENŢEI LA ANTIBIOTICE A UNOR MICROORGANISME SPECIFICE INFECŢIILOR PERIIMPLANTARE Autori: Mihai Burlibaşa1, Carmen Balotescu-Chifiriuc2, Ruxandra Sfeatcu1*, Ileana Ionescu1, Liliana Burlibaşa2 *1 Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” Bucureşti 2 Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti Scopul acestui studiu este reprezentat de investigarea rezistenţei fenotipice la antibiotice a unor biofilme experimentale monospecifice de Pseudomonas aeruginosa şi Staphilococcus aureus, izolate din infecţii specifice ale cavităţii bucale, asociate unor afecţiuni periimplantare. Material şi metodă: Studiul clinic şi microbiologic a fost realizat pe un număr de 6 tulpini de Pseudomonas aeruginosa şi 6 tulpini de Staphilococcus aureus, izolate din procese infecţioase periimplantare (periimplantite), de la un număr de 30 de pacienţi, pe o perioadă de 4 ani Identificarea tulpinilor bacteriene a fost realizată prin intermediul sistemului Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


automat VITEK 2. A urmat determinarea spectrului de sensibilitate la antibiotice (colistin şi gentamicină) a celulelor planctonice, prin metoda difuzimetrică (CLSI/NCCLS). Ulterior, s-a realizat un model de dezvoltare a biofilmelor în plăci cu 96 de godeuri, colorare cu cristal violet si citirea absorbantei la 490nm Rezultate şi discuţii. În cazul modelului experimental de formare a biofilmului de Pseudomonas aeruginosa pe plastic în prezenţa colistinului, s-a observat că, biofilmele formate in prezenţa diferitelor concentraţii de antibiotice sunt similare ca număr de celule şi relativ stabile .Acest lucru nu se observă la biofilmele dezvoltate în absenţa antibioticului, care prezintă un număr maxim de celule la 48h, după care numărul de celule scade brusc, fapt ce demonstrează maturarea biofilmului cu desprinderea celulelor. In cazul modelului experimental de formare a biofilmului de S. aureus în godeuri de plastic în prezenţa gentamicinei, rezultatele obţinute au fost similare. Spre deosebire de biofilmele de Peudomonas. Aeruginosa, biofilmele de S. aureus au prezentat o mai mare variabilitate a dinamicii temporale, prezentând intervale variabile de maturare, în funcţie de tulpina testată (48, 72 sau 96 de ore). Concluzii: Aşadar, rezultatele obţinute, ar sugera faptul, că administrarea antibioticelor, indiferent de concentraţie favorizează menţinerea unor biofilme incipiente şi persistenţa acestora pe perioade lungi de timp în organism. Complianţa terapeutică în medicina dentară M. Nechifor, I. Grădinaru*, D. Ciubotariu Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi Complianţa terapeutică (CT) este un factor esenţial pentru obţinerea rezultatelor dorite de la farmacoterapie şi reflectă gradul în care pacientul respectă indicaţiile terapeutice date de medic. În practica medicinii dentare complianţa terapeutică are mari variaţii. Se consideră de exemplu că o bună parte din eşecurile terapiei parodontale se datorează complianţei terapeutice reduse. Principalele căi de creştere a complianţei terapeutice sunt: buna comunicare a medicului cu bolnavul şi explicaţii clare oferite acestuia asupra modului de utilizare a medicamentelor prescrise, reducerea la strictul necesar a numărului de medicamente primite simultan de pacient, utilizarea formelor medicamentoase ce permit o distanţă în timp mai mare dintre administrări, utilizarea ori de câte ori este posibil a căii interne şi a aplicaţiilor locale în cavitatea orală a medicamentului, descrierea clară a efectelor secundare ce pot apare şi conştientizarea bolnavului că s-a ales cea mai bună variantă terapeutică. Medicul va obţine o complianţă terapeutică superioară dacă în medicaţiile sale va ţine seama de vârsta, de gradul de instruire, de eventualele dizabilităţi şi de mediul de viaţă a pacientului. În medicina dentară este esenţială stabilirea corelaţiei logice dintre terapia locală şi cea aplicată pe cale generală. Evitarea asociaţiilor medicamentoase hazardate şi a situaţiilor în care pacientul nu este convins de utilitatea farmacoterapiei sunt alte modalităţi de creştere a complianţei terapeutice. Bolnavul trebuie să aibă o schemă terapeutică clară pe care să o respecte şi să fie conştientizat de către medic că raportul beneficiu/risc şi cost/beneficiu terapeutic îi sunt favorabile. Posibilele interacţiuni între medicamente şi alimente şi între medicamente şi materialele dentare îi vor fi arătate pacientului. Convingerea bolnavului că farmacoterapia aleasă este cea mai benefică este o modalitate sigură de creştere a complianţei terapeutice. Fără eforturi susţinute ale medicului în direcţia creşterii complianţei terapeutice, indiferent de tipul de medicament, nu se pot obţine rezultatele terapeutice dorite. Farmacoterapia afecţiunilor glandei parotide M. Nechifor, I. Grădinaru* Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi Farmacoterapia afecţiunilor glandei parotide este complexă şi se adresează următoarelor tipuri de procese patologice: infecţii bacteriene şi virale, tumori benigne şi maligne, inflamaţii diverse, cancere ale canalelor salivare, litiaza salivară şi altele. Obţinerea rezultatelor terapeutice dorite depinde de asocierea adecvată a farmacoterapiei cu terapia chirurgicală şi, uneori, şi cu radioterapia dar şi cu cunoaşterea caracteristicilor farmacocinetice ale fiecărui medicament. Ţesuturile glandei parotide (ca şi alte ţesuturi din aria oro-maxilară) au particularitatea de a fi permanent în contact atât cu sângele cât şi cu saliva. Relaţiile farmacocinetice/farmacodinamice (pK/pD) sunt deosebit de importante pentru acţiunea medicamentului în acest caz. O atenţie tot mai mare se acordă farmacoterapiei unor procese ce pot apare după intervenţiile chirurgicale cum este cazul sindromului Frey caz în care administrarea de injecţii cu toxină botulinică A (injecţii intracutane) determină rezultate pozitive. Gama medicaţiei utilizate în afecţiunile parotidiene se lărgeşte mereu şi este important să se ţină seama de posibilele I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

51


efecte ale acestor medicamente asupra ţesuturilor din vecinătatea lojei parotidiene dar şi de efectele secundare şi adverse. S-au înregistrat progrese în chimioterapia tumorilor parotidiene, în farmacoterapia ţesuturilor secretorii ale glandei, în chimioterapia antibacteriană a infecţiilor glandelor salivare etc. În multe situaţii patologia parotidiană are interrelaţii cu procesele patologice ale ţesuturilor din vecinătate atât intra- cât şi extra-orale. Farmacoterapia trebuie să ia în consideraţie aceste situaţii pentru a obţine succesul scontat. Interacţiunile clorhexidinei cu diferite substanţe utilizate în tratamentele stomatologice Autori: Oana-Nicoleta Ghiciuc, Cristina-Mihaela Ghiciuc, Cătălina Lupuşoru Scopul studiului este trecerea în revistă a interacţiunilor dintre clorhexidina şi diferite substanţe utilizate în cabinetele stomatologice (hidroxidul de calciu, hipocloritul de sodiu, etc). Au fost cercetate bazele de date din literatura internaţională.

52

Aprecierea stării de sănătate orală şi a necesităţii de tratament la o comunitate dezavantajată Autori: R. Sfeatcu*, A. Dumitrache, M. Lupuşoru, G. Lupuşoru, M. Buzea UMF Carol Davila, Bucureşti Introducere: ideea că inegalităţile din sănătate reflectă lipsurile materiale sau culturale reprezintă un punct de vedere, sănătatea este privită ca o calitate a mediului social şi a relaţiei dintre individ şi acesta. Spre deosebire de epidemiologia generală, în cazul afecţiunilor orale se pot obţine date precise, cum ar fi numărul de dinţi cu leziuni carioase sau numărul de persoane edentate. Scop: acest studiu evaluează starea de sănătate orală, dar şi necesitatea de tratament la o comunitate dezavantajată din mai multe puncte de vedere: socio-economic, vârsta, lipsa unui cabinet dentar, afecţiuni generale asociate. Material si metodă: au fost examinate clinic persoanele instituţionalizate într-un cămin de bătrini din Bucureşti şi a fost completată pentru fiecare o fişă tip OMS (1986). Au fost înregistrate o serie de date generale (vârsta, sex, ocupaţie), date de stare generală de sănătate, date de sănătate orală (status dentar, status parodontal-CPITN, necesitatea de tratament, numărul de proteze mobile, leziuni de mucoasă orală), precum şi necesitatea de tratament (odontal, parodontal, protetic, etc.), conform specificului fişei OMS. Rezultate: au fost examinaţi clinic, după obţinerea consimţământului informat, 89 din cei 93 de institutionalizaţi (4 dintre acestia au refuzat să participe la studiu), au fost completate fişe tip OMS. Valorile procentuale şi interpretările statistice vor fi prezentate detaliat în timpul prezentării. Concluzii: influenţa condiţiilor de viaţă şi de muncă asupra sănătăţii orale este evidentă. Factorii de mediu, inclusiv funcţia sistemului serviciilor stomatologice dictează comportamentul şi duc la dezvoltarea normelor şi valorilor specifice de grup cu privire la sănatatea orală. FILE DIN ISTORIA SOCIETĂŢII ROMÂNE DE STOMATOLOGIE (1940-1943) Autori: Ruxandra Sfeatcu1*, Ileana Ionescu1, Corina Cristache1, Mihai Burlibaşa1, Raluca Neamţu1 *1Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” Bucureşti Societatea Română de Stomatologie reprezintă cea mai importantă societate de profil, cu caracter ştiinţific şi profesional din România secolului XX. Înfiinţată în anul 1938 de către Prof. Dr. Dan Theodorescu (cea mai proeminentă figură a stomatologiei româneşti contemporane), Societatea Română de Stomatologie (SRS) a dominat lumea stomatologică românească atât înainte, cât şi după cel de-al Doilea Război Mondial. Astfel, Prof. Dr. Dan Theodorescu a fost primul preşedinte al Societăţii Române de Stomatologie, preşedinte de onoare fiind ales Prof. Dr. I. Iacobovici. Înfiinţarea Societăţii Române de Stomatologie a fost precedată, în anul 1937 de apariţia „Revistei Române de Stomatologie”, devenită ulterior revista oficială a Societăţii Române de Stomatologie. Sub patronajul Societăţii Române de Stomatologie (SRS) au comunicat, au publicat şi s-au evidenţiat toate marile personalităţi ale stomatologiei şi chirurgiei maxilo-faciale româneşti, care au profesat înainte şi după cel deal Doilea Război Mondial (inclusiv perioada 1948-1989). Totuşi, poate una din perioadele cele mai controversate din existenţa Societăţii Române de Stomatologie, rămâne cea cuprinsă între anii 1940-1943 (perioada celui de-al Doilea Război Mondial), perioadă în care s-a presupus foarte mult timp, că Societatea Română de Stomatologie nu a funcţionat. Astfel, în acest material, pe baza unui studiu documentar foarte bine pus la punct, am reuşit să structurăm activitatea ştiinţifică şi profesională a Societăţii Române de Stomatologie în perioada 1940-1943.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


Aspecte ale reabilitării orale implanto-protetice în cazul edentaţiilor subtotale maxilare S. Luchian*, Al. I. Luchian, I. Nanu Introducere. Terapia implanto-protetică a edentaţiilor subtotale maxilare reprezintă o alternativă reală şi viabilă în cazul respectării cu stricteţe a condiţiilor generale şi locale ale pacientului şi acceptând totodată limitele tehnicii sau eventualele eşecuri. Scop studiului. Scopul nostru a fost de a proba eficienţa abordării terapeutice implanto-protetice în edentaţiile subtotale maxilare. Material şi metode. Studiul curent a inclus un numar de 5 pacienţi, selectaţi din doua cabinete cu practică privată din Rădăuţi-Suceava în perioada 2005 - 2007, care au fost diagnosticaţi cu edentaţie subtotală maxilară şi au beneficiat de reconstrucţii protetice conjuncte pe implante. Au fost utilizate un număr de 48 implante BioHorizons (USA) de diferite dimensiuni, inserate chirurgical cu ajutorul trusei aferente şi a unui fiziodispenser de tip Nouvag MD20. Pentru restaurare am folosit lucrări protetice fixe metalo-ceramice. Pe baza unui caz clinic reprezentativ am expus o serie de particularităţi clinico-tehnologice ce pot ridica probleme practicianului atât în ceea ce priveşte componenţa chirurgicală cât şi etapa protetică. Rezultatea şi discuţii. Rezultatele obţinute au corespuns aşteptărilor pacienţilor, aceştia declarându-se foarte mulţumiţi, în urma completării unor chestionare post-tratament. Nu au fost înregistrate eşecuri de osteoacceptare a implantelor. În unul din cazuri a fost necesară refacerea lucrării protetice metalo-ceramice datorită unor erori tehnice în realizarea modelului funcţional. Concluzii. În cazul lotului nostru, media de varstă scazută, statusul socio-economic ridicat asociate condiţiilor generale şi locale favorabile ale pacienţilor, confirmă abordarea impanto-protetică conjunctă ca varianta terapeutică de elecţie. Practica demonstrează aplicabilitatea reconstrucţiilor implanto-protetice pe scară largă însă acestea nu trebuie privite ca un substiut imperios necesar soluţiilor protetice clasice. Hipocloritul de sodiu-istorie, chimie, utilizare, mod de acţiune S. Severin * Centrul de Medicină Navală Introducere Hipocloritul de sodiu este o substanţă cunoscută de peste 200 de ani care e utilizată în endodonţie de peste 70 de ani în principal pentru spălarea în timpul preparării chemomecanice a canalelor radiculare pentru proprietăţile sale dezinfectante şi de îndepărtare a ţesuturilor. Scop Prezentare aplicaţiilor hipocloritului de sodiu în endodonţie şi bazele chimice ale utilizarii Material si metoda Sunt prezentate şi explicate istoria, chimia, utilizarea şi modul de acţiune al hipocloritului de sodiu. Rezultate Hipocloritul de sodiu se foloseşte în endodonţie pentru: 1 coafajul direct pentru stoparea sângerării 2 acţiunea de albire pentru evitarea colorării dentare în cazul extirparilor vitale 3 dizolvarea ţesuturilor vitale şi necrotice 4 dezinfecţie posedând un spectru larg de efectivitate pe forme bacteriene vegetative, spori bacterieni, ciuperci, virusuri Concluzii 1. datorită reducerii clorului prin sânge, albumină sau resturi de ţesut, dezinfecţia dorită poate fi insuficientă 2. pentru a fi eficient hipocloritul de sodiu trebuie folosit în cantitate mare 3. timpul total de contact trebuie să depaşească un minut 4. se pot face spălături alternative pentru creşterea eficienţei cu EDTA,acid citric,alcool 5. asocierea cu ultrasunete duce la o creştere clară a efectivităţii pusă pe seama transportului mai bun al lichidului de spălătură în treimea apicală, circuitului mai rapid al lichidelor şi încălzirii hipocloritului de sodium

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

53


Tehnologia revolutionară YSGG -  Proceduri remarcabile în stomatologie T. Dobrovolschi, I. Costache, J. Barbuti 1. Utilizarea sistemului YSGG în rezecţia apicală, plastia gingivala şi osoasă Aplicarea sistemului laser YSGG în diverse proceduri stomatologice se  bazează pe un   proces tehnologic numit  fotohidrodinamic şi reprezintă o combinare a radiaţiei laser cu apa, utilizabilă în chirurgia orală şi dentală, atât pentru ţesuturile moi cât şi pentru cele dure. Acest  amestec de energie laser cu apa este biocompatibil cu ţesuturile umane îndepărtând eficent atât ţesuturile dure cât şi moi, printr-un procedeu non contact şi fără durere în marea majoritate a cazurilor. Prin  aplicarea sistemului laser YSGG în rezecţiile apicale, plastia osoasă şi gingivală, s-a demonstrat hemostaza eficientă, lipsa edemului postoperator, vindecarea rapidă post operatorie şi  intervenţia fără discomfort pentru pacienţi.   2. Utilizarea sistemului YSGG în anestezie Anestezia realizată cu sistemul YSGG este obţinută printr-o procedură locală unidentară eficientă şi sigură, tehnică ce nu implică folosirea tehnicilor tradiţionale de anestezie. Este un procedeu non-contact ce foloseşte radiaţia laser fără vibraţie, fără presiune, fără degajare de caldură. Se folosesc două tehnici de anestezie cu laserul Er,Cr:YSGG,  ambele  înlăturând  anxietatea pacientului sau frica acestuia faţă de tehnicile convenţionale de anestezie. Modele animale utilizate în cercetarea parodontală A. L. Dumitrescu*, L. zetu**, S. teslaru** *UMF “Carol Davila” Bucureşti **UMF “Gr T Popa” Iaşi Scopul studiului de faţă a constat în evaluarea diferitelor modele experimentale utilizate în boala parodontală. Modelele animale au fost utilizate în evaluarea patogenezei bolii parodontale şi a diferitelor modalităţi de tratament. Studiile longitudinale umane pun probleme, ca de exemplu determinarea nivelului de activitate al bolii, persoanele cu risc crecut şi susceptibilitatea la progresia bolii, de aceea este importantă alegerea unui animal de laborator care să aibă caracteristici similare anatomiei parodontale umane, diferitelor forme de boală parodontală ca şi stagiului lor de dezvoltare. Distrucţia inflamatorie a parodonţiului poate să apară atât spontan cât şi indusă la mai multe specii, în prezenta lucrare descriindu-se mai multe modele experimentale.

54

Este furia un determinant al autoevaluării stării de igienă orală şi a obiceiurilor de igienă orală? A.L.Dumitrescu A.L.*, DOGARU B.*, C. Dogaru*, L. zetu**, S. teslaru** *UMF “Carol Davila” Bucureşti **UMF “Gr. T. Popa” Iaşi Scopul lucrării de faţă a constat în examinarea impactului mâniei/furiei asupra stării de sănătate orală şi a obiceiurilor de igienă orală autoraportate. Studiul de faţă a fost realizat pe un grup de 150 de studenţi ai anului intâi de Medicină Generală. Chestionarul a inclus informaţii asupra factorilor socio-demografici, comportamentali, asupra stării de sănătate orală şi a obiceiurilor de igienă orală autoraportate. Nivelul maniei/furiei a fost evaluat cu ajutorul subscalei de 7 itemi ai Scalei Coultauld a Controlului Emoţional. S-a constatat existenţa unei corelaţii semnificative între nivelul furiei/mâniei şi frecvenţa de utilizare a aţei dentare, evidenţiindu-se importanţa acestei componente psihologice ca determinant al obiceiurilor de igienă orală. UTILIZAREA DE ANTIBIOTICE SISTEMICE îN TERAPIA PARODONTALĂ teslaru silvia**, Alexandrina. L. Dumitrescu*, .L. zetu**, *UMF “Carol Davila” Bucureşti **UMF “Gr. T.Popai” Iaşi Tratamentul cu antibiotice în cadrul afecţiunilor parodontale urmăreşte să potenţeze tratamentul parodontal mecanic şi să susţină mecanismele de apărare ale organismului în distrugerea patogenilor parodontali subgingivali care ramân dupa terapia parodontală mecanică convenţională. Utilizarea antibioticelor în tratamentul parodontal are şi un pericol crescut pentru parodonţiu, demonstrându-se nivele ridicate de specii rezistente la penicilină şi tetraciclină în flora subgingivală a pacienţilor parodontopaţi. Terapia sistemică prelungită sau frecventă permit acestor specii rezistente să persiste în biofilmul subgingival pentru perioade crescute de timp. Alt dezavantaj al tratamentului prelungit cu tetraciclină îl reprezintă modificările permanente ale danturii, care pot să nu fie limitate numai la copil, dar pot afecta şi persoanle adulte. De asemenea, complianţa pacientului este un factor important implicat în evaluarea stării medicale a pacientului parodontopat.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


EvaluareA influenŢei tratamentului parodontal asupra Diabetului zaharat tip ii L. Zetu* , S. Teslaru*, A.L. Dumitrescu**, *U.M.F. «Gr.T. Popa» Iaşi - Facultatea de Medicină Dentară **U.M.F. “Carol Davila”, Bucureşti - Facultatea de Medicină Dentară Influenţa diabetului zaharat asupra instalării, evoluţiei şi răspunsului la tratament a bolii parodontale este deja binecunoscută. Date recente încearcă să explice şi să monitorizeze influenţa bolii parodontale şi a tratamentului ei asupra evoluţiei diabetului zaharat. Au fost luaţi în studiu 9 pacienţi cu diabet zaharat tip II sub tratament, diagnosticaţi cu boală parodontală. Au fost monitorizaţi paraclinic în ceea ce priveşte glicemia şi hemoglobina glicată înainte şi la trei luni de la instituirea tratamentului parodontal adecvat fiecărui caz. Analizele de laborator au arătat scăderea moderată a glicemiei în 8 cazuri, a hemoglobinei glicozilate în 7 cazuri, în condiţiile menţinerii aceluiaşi regim de viaţă şi a aceleiaşi medicaţii pe tot parcursul studiului. Tratamentul parodontal condus corect şi aplicat susţinut la pacienţii cu diabet zaharat tip II conduce la un control metabolic mai bun al diabetului (demonstrat prin scăderea hemoglobinei glicozilate), ceea ce reduce riscul apariţiei complicaţiilor generale si locale. POSTERE Detectarea unor tulpini de bacili Gram-negativi anaerobi producătoare de beta-lactamază, izolate din abcese vestibulare A. Băncescu, G. Băncescu*, M. Andrei, A. Topolniski, S. Dumitriu Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila’’ - Bucureşti Afecţiunile piogene orale sunt în general infecţii mixte, în care sunt implicaţi frecvent bacilii Gram-negativi anaerobi, ce sunt adeseori producători de beta-lactamaze. Prezentul studiu a avut drept scop testarea elaborării de beta-lactamază de către tulpinile de bacili Gram-negativi anaerobi izolate din probe de puroi, recoltate prin puncţie-aspiraţie, de la pacienţi diagnosticaţi cu abcese vestibulare. Respectivele tulpini, izolate în urma însămânţărilor efectuate pe medii selective şi neselective, incubate în condiţii de anaerobioză, au fost identificate la nivel de gen şi specie, pe baza unor teste convenţionale de diagnostic şi a sistemului Rapid ID 32 A (BioMérieux, France). Testarea producerii de betalactamază s-a realizat cu ajutorul discurilor de nitrocefin. De asemenea, tulpinile neproducătoare de penicilinază au fost testate prin E-test pentru sensibilitatea la penicilina G, iar toate izolatele au fost testate prin această metodă şi pentru sensibilitatea faţă de amoxicilină + acid clavulanic (AB BIODISK, Solna, Sweden). Rezultate: producerea de betalactamază a fost detectată numai în cazul unor tulpini de prevotele, iar izolatele neproducătoare de această enzimă au fost sensibile la penicilina G. Toate tulpinile de bacili Gram-negativi anaerobi au fost sensibile la amoxicilină + acid clavulanic. Deoarece, în cazul afecţiunilor piogene orale ce necesită antibioterapie, antibioticele sunt administrate frecvent în mod empiric, se poate recomanda utilizarea asocierii unei peniciline cu un inhibitor de beta-lactamază. Formarea şi dezvoltarea de biofilme microbiene pe suprafaţa unor materiale de obturaţie coronară I. Ionescu1, Mihai Burlibaşa1, Veronica Lazăr2, Ruxandra Sfeatcu1*, Liliana Burlibaşa2 *1 Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” Bucureşti 2 Facultatea de Biologie, Universitatea din Bucureşti Scop. Obiectivele acestei lucrări sunt constituirea unei colecţii de tulpini bacteriene şi fungice izolate din placa microbiană dentară şi studiul unor biofime microbiene dezvoltate artificial pe suprafaţa unor materiale uzuale, utilizate în medicina dentară dentară (aderenţă şi reacţii la antiseptice, dezinfectante şi antibiotice). Microorganismele care intră în compoziţia acestor biofilme microbiene, pot deveni extrem de periculoase, ele putând contamina atât pacienţii, cât şi personalul medical din cabinetul de medicină dentară. Material şi metodă. Analiza diversităţii microbiene a prelevatelor de placă microbiană dentară s-a realizat prin: microscopie optică, microscopie electronică de scanning, determinarea încărcăturii microbiene prin analiza numărului total de germeni, identificarea principalelor genuri şi specii microbiene, după cultivare şi izolare în condiţii de aerobioză şi anaerobioză, precum şi identificarea automată cu ajutorul sistemelor VITEK. După identificare s-a testat producerea de virulenţă şi patogenitate, precum şi rezistenţa la antibiotice, dezinfectante şi antiseptice a celulelor în stare planctonică (neaderate) şi incluse în biofilme dezvoltate artificial pe eşantioane de materiale de obturaţie coronară (materiale inerte) utilizate frecvent în medicina dentară. Materialele de obturaţie coronară selecţionate au fost: amalgamele de argint, răşinile diacrilice compozite (sistem monocomponent cu iniţiere fotopolimerizabilă) şi cimenturile ionomere de sticlă. Rezultate şi concluzii. S-a demonstrat că placa microbiană dentară prezintă o mare complexitate structurală (sunt I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

55


prezente în acelaşi timp bacterii spiralate, levuri, diferite tipuri morfologice gram pozitive şi gram negative) şi fizilogice (tip respirator aerob, anaerob, etc.) Tulpinile testate au demonstrat o capacitate crescută de aderenţă la materiale de obturaţie coronară anterior menţionate, chiar de la primele 24h de incubare. Tratamentul nechiurgical endodontic al leziunilor periapicale. Prezentare de caz S. Lupu,Mc  Lupu, Alina Elena Lupu - CMI LUDENTA, Iasi In practica de zi cu zi ne intalnim cu situatii in care chiar dinti aparent asimptomatici, la un control de radiografic de rutina, descoperim prezenta unei radiotransparente periapicala de dimensiuni apreciabile, consecutiv unor tratamente endodontice anterioare incomplete sau datorita complicatiilor necrozei septice pulpare.   Decizia de tratament   radical sau conservator (chirurgical sau nechirurgical) care trebuie luata dupa o evaluare atenta, este de cel mai multe ori complicata de decizia de a include dintele respectiv intr-o restaurare protetica  sau intr-un aparat ortodontic. Rezectia apicala este aleasa in mod aproape reflex de multi dintre medicii practicieni ca metoda de „electie” pentru tratarea acestor leziuni periapicale, preferata datorita „rapiditatii” rezolvarii si bazata pe faptul ca leziunile mari periapicale nu pot fi tratate conservator. Autorii  vor prezenta si discuta, pe baza unor cazuri clinice, rezultatele obtinute in urma unor tratamente endodontice conservatoare. Conceptia actuala pune pe primul plan abordarea  acestor leziuni periapicale prin tratarea corecta si obturarea   tridimensionala a spatiului endodontic,  urmata de o perioada de vindecare in care pacientul este monitorizat; doar  in cazul in care leziunea periapicala persista, se va recomanda tratamentul conservator chirurgical al dintelui respectiv – rezectia apicala. Nu suntem impotriva rezectiei apicale, dar aceasta trebuie indicata doar cand se constata esecul  tratamentului endodontic.

56

Evaluarea mentenanţei, a capacitătaţii masticatorii şi a gradului de satisfacţie al pacientului în supraprotezarea pe două implanturi dentare la mandibulă C. Cristache*, Gheorghe Cristache∗∗, Camelia Ionescu∗∗∗, Mihai Burlibaşa∗∗∗ *Concordia Dent srl şi Spitalul Clinic de Chirurgie OMF “Prof. Dr. Dan Theodorescu” Bucureşti. ∗∗CMI Dr. Cristache Gh ∗∗∗UMF “Carol Davila” Facultatea de Medicină Dentară. Tip comunicare: POSTER Scopul lucrării constă în compararea, în cadrul unui studiu clinic prospectiv, a trei sisteme speciale utilizate pentru retenţia protezei totale mandibulare punând accent pe gradul de satisfacţie al pacientului, eficientă masticatorie, necesităţile de mentenanţă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii relativ la gradul de sănătatea orală (oral health related to quality of life -OHRQoL). Materiale şi Metodă Au fost incluşi în studiu un număr de 69 pacienţi (între 42-84 ani) edentaţi total mandibular cu atrofie severă a crestei alveolare mandibulare şi instabilitate a protezei totale preexistente. S-au inserat câte 2 implanturi ITI Straumann, Ø 4,1mm, lungime 10mm (35 pacienţi) şi 12 mm (34 pacienţi) în regiunea canină mandibulară iar după 6 săptămâni de integrare osoasă s-a refăcut proteză mandibulară utilizându-se aleator pentru retenţie butoni de presiune- grup B, magneţi – grup M sau sistemul Locator – grup L. Pacienţii fost dispensarizaţi şi s-au evaluat, cu ajutorul chestionarelor - iniţial, la 6 luni şi la un an de la inserţia lucrării protetice - următorii parametri: gradul de satisfacţie al pacientului (comfort, stabilitate, eficienţă masticatorie, fonaţie, aspect estetic), necesităţile de mentenanţă şi influenţa asupra vieţii cotidiene. Rezultate După 12 luni de la protezare 4 implanturi au fost pierdute, înregistrându-se un procent de reuşită de 97,1%. Toate cele 3 grupuri au înregistrat în egală măsură o îmbunătăţirie a calităţii vieţii relativ la gradul de sănătatea orală comparativ cu situaţia dinaintea protezării. Grupurile B şi L au înregistrat un grad mai înalt de comfort, stabilitate şi eficienţă masticatorie dar şi necesităţi mai mari de mentenanţă comparativ cu grupul M. Concluzii Supraprotezarea pe implanturi este o alternativă viabilă în situaţia atrofiei marcate a crestei alveolare mandibulare restaurând cu succes atât funcţionalitatea cât şi forma facială. Toţi subiecţii au fost foarte satisfăcuţi de aspectul estetic, îmbunătăţirea eficienţei masticatorii (în special grup B şi L) şi uşurinţă mentenanţei (în special grup M). Studiul este susţinut financiar de International Team for Implantology prin Grant nr. 316/2003 şi 507-207.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


Utilizarea nanosomilor în terapia parodontală M. Mariş*, D.A. Mariş**, M. Mariş*** *Conferenţiar universitar Dr., Disciplina Parodontologie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Ovidius Constanta ** Conferentiar universitar Dr., Disciplina Protetică Dentară, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Ovidius Constanţa *** Doctorand, Medic Rezident Ortodonţie, Bucuresti Afecţiunile parodontale sunt consecinţa unor interacţiuni complexe între diverse comunităţi de bacterii orale si tesuturile gazdei. Lucrarea îşi propune să conceapă şi să realizeze în premieră naţională sisteme nanosomale (lipozomale) imobilizate pe membrană de colagen pentru transportul şi eliberarea controlată a medicaţiei antiinflamatoare în terapia de regenerare a ţesuturilor afectate de boală parodontală. Substanţa fundamentală a corionului gingival, prin compoziţia sa chimică şî prin gradul de polimerizare a macromoleculelor care o alcătuiesc favorizeaza deplasarile celulare şi difuziunea unor substanţe biologic active. Această importanţă caracteristică a substanţei fundamentale gingivale ne permite să utilizăm nanosomii încărcaţi cu substanţe active medicamentoase în bioterapia inovativă parodontală. Sistemele nanosomale obţinute prin includerea separată sau în formule combinate a clorhexidinei şi azitromicinei, vor fi caracterizate fizico-chimic şi testate în culturi de fibroblaste gingivale. Se va urmări efectul regenerator şi antiinflamator al tratamentului. Clorhexidina este antisepticul de elecţie împotriva plăcii microbiene datorită absorbţiei şi menţinerii prelungite în timp pe suprafeţele dentare, actionează prin distrugerea membranei celulei microbiene, iar azitromicina are rol în controlul hiperplaziei gingivale, reducând inflamaţia şi influenţând evoluţia bolii parodontale. Originalitatea lucrării constă atât în utilizarea în premieră naţională şi internaţională a nanosomilor în transportul şi eliberarea controlată a medicaţiei antinflamatoare parodontale cât şi în imobilizarea lor într-o matrice, membrană bioresorbabilă pe bază de colagen, ce poate fi plasată în punga parodontală între dinte şi ţesutul gingival cu scopul regenerării parodontale. Rolul substanţelor naturale antioxidante în creşterea biocompatibilităţii polimerilor în mediul bucal. D.A. Mariş*, M. Mariş**, M. Mariş*** *Conferenţiar universitar Dr., Disciplina Protetică dentară mobilă, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Ovidius Constanţa ** Conferenţiar universitar Dr., Disciplina de Parodontologie, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea Ovidius Constanţa *** Doctorand, Medic Rezident Ortodonţie, Bucureşti Polimerii organici reprezintă materiale de bază pentru confecţionarea unei categorii diverse de produse din care se confecţionează protezele dentare. Efectele benefice ale antioxidanţilor naturali sunt folosite pe scară din ce în ce mai largă în profilaxia unui spectru complex de boli. Fenomenul de îmbătrânire a polimetacrilatului de metil determină o uşoară descompunere termică în cavitatea bucală, porozităţi şi microrugozităţi la suprafaţa materialului, unde flora microbiană activată de resturile alimentare duce la descompunerea chimică a materilului. Asupra mucoasei bucale care vine în contact cu materialul se produc fenomene inflamatorii locale sau alergii. Solicitările protezelor acrilice din timpul masticaţiei, neglijenţele pacienţilor privind igienizarea corectă a lor sau manipularea pentru inserţia şi dezinserţia protezelor pe câmpul protetic, lipsa de optimizare a protezelor acrilice după reparare, atrofii marcante ale crestelor edentate asociate cu lipsa menţinerii, sprijinului şi a stabilltăţii protezelor, prezenţa bruxismului sau a ticurilor de masticaţie, reprezintă o parte din cauzele care duc la fracturarea sau fisurarea protezelor, la nivelul bazei, marginilor sau a dinţilor artificiali. Proprietăţile mecanice ale acrilatului şi rezistenţa sa chimică la acţiunea diferiţilor factori de degradare specifici mediului bucal vor avea o durabilitate superioară, dacă în matricea polimerului se introduc antioxidanţi polifenolici naturali, toleraţi perfect de corpul uman. Rezistenţa chimică a elastomerului este un factor esenţial care determină durabilitatea materialului, datorită procesului de degradare oxidativă la care participă radicalii organici din matricea polimerică şi moleculele de oxigen care difuzează spre interiorul produsului. Rezistenţa protezelor confecţionate din polimetilmetacrilat înalt stabilizat cu antioxidanţi rezultaţi prin extracţie din plante determină o perioada mult mai lungă de utilizare. Dispozitive temporare de ancoraj ortodontic: apariţia în literatura de specialitate a diferitelor sisteme A.N. Temelcea, R.M Niculescu Catedra de Ortodonţie şi Ortopedie Dento-Facială, Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” Obiectiv. Scopul acestui raport este de trecere în revistă a studiilor importante publicate între 1970 şi 2007 câre se refera la utilizarea implanturilor temporare pentru ancoraj ortodontic. A fost utilizată baza de date “PubMed” şi motorul de căutare “Scopus”. S-a urmarit dinamica apariţiei articolelor referitoare la mini-implanturi comparativ cu alte sisteme de ancoraj: implanturile retromolare, implanturile palatinale şi mini-placutele din titan. Cuvinte cheie: ortodonţie, dispozitive temporare de ancoraj. I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

57


58

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


59

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


60

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


61

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


62

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


63

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?


Comunicat Locuinţe construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe de care pot beneficia medicii rezidenţi şi alţi tineri specialişti din sistemul de sănătate. Hotărâre privind aprobarea normelor de administrare a locuinţelor construite de Agenţia pentru Locuinţe de care pot beneficia medicii rezidenţi şi alţi tineri specialişti din sistemul de sănătate Guvernul a adoptat  Hotărârea prin care  Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti vor administra, în numele Ministerului Sănătăţii Publice, locuinţele construite de Agenţia Naţională pentru Locuinţe de care pot beneficia medicii rezidenţi şi alţi tineri specialişti din sistemul de sănătate.   •         Imobilele care fac obiectul actului normativ sunt cele realizate în cadrul Programului de construcţii de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii, Subprogramul privind construcţia locuinţelor în regim de închiriere pe terenurile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Sănătăţii Publice. •          În prezent, locuinţele menţionate fac parte din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt administrate de către consiliile locale. •       Trecerea locuinţelor în administrarea ASP restrînge  accesul la repartiţie a persoanelor care nu au calitatea de medic -  ceea ce constituie un avantaj pentru medicii rezidenţi.   •         Potrivit noilor prevederi, cererile de repartizare a acestor locuinţe vor fi analizate de comisii sociale constituite prin decizie a directorilor executivi ai autorităţilor de sănătate publică. •         Din componenţa acestora vor face parte specialişti (medici, asistenţi medicali, economişti, jurişti, etc) din cadrul autorităţii de sănătate publică care organizează activitatea de administrare şi din unităţi sanitare reprezentative.

64

•         Comisia socială întocmeşte lista cu cererile care îndeplinesc criteriile de acces, în ordinea de prioritate stabilită prin punctaj şi o prezintă directorului executiv al autorităţii de sănătate publică care o aprobă •         Autorităţile de sănătate publică au obligaţia de a face cunoscute listele cu criteriile de stabilire a priorităţilor şi listele cu cererile care îndeplinesc criteriile de acces, prin afişare la sediul propriu, la unităţile sanitare în incinta căreia s-au construit locuinţele şi prin postare pe site-ul propriu. •           Contestaţiile cu privire la stabilirea accesului la locuinţe, precum şi cu acordarea priorităţilor în soluţionarea cererilor sunt adresate directorului executiv al autorităţii de sănătate publică, în termen de 7 zile de la afişarea listelor. Directorul executiv al autorităţii de sănătate publică asigură soluţionarea contestaţiilor în termen de 15 zile de la primire, în condiţiile legii. •          Repartizarea locuinţelor noi se efectuează la finalizarea acestora şi după preluarea lor prin protocol în administrarea MSP. •           MSP ţine evidenţa lunară şi cumulativă a locuinţelor pentru medici rezidenţi şi alţi tineri specialişti din sistemul de sănătate aflate în administrarea sa şi a necesarului de astfel de locuinţe, pe care le va transmite ANL şi/sau MDPL, la solicitarea acestora.

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I


ÎNSCRIERE LA FESTIVALUL DINŢILOR 2008 Pentru a te putea inscrie in aceasta tabara de creatie trebuie sa activezi prin natura meseriei in breasla dentara ( medic dentist, technician dentar, technician de radiologie, asistenta, student).

Conditii de participare 1. numarul de locuri este limitat la 30 2. selectia participantilor se face in urma unui concurs de CV uri si scrisoare de motivatie care sa prezinte o idee de activitate de creatie pe care candidatul ar dori sa o realizeze in aceasta tabara de vara ( ex. Sa realizeze pictura abstracta folosind pasta de dinti, sa obtina obiecte de design interior necesare decorarii salii de asteptare, sa realizeze fotografii pe o anumita tema) 3. selectia va lua in calcul: activitatile artistice anterioare (2 puncte), experienta si implicarea in organizatii non guvernamentale ( 2 puncte), realizarea unei expozitii in cadrul taberei cu creatiile proprii ( pictura, fotografie, alte obiecte realizate de candidat) (2 puncte), scrisoarea de motivatie ( 4 puncte) Daca ai fost selectat va trebui sa aduci cu tine pasaportul de intrare la Festival: o fotografie. Fiecare participant va aduce o fotografie ( pe CD sau hartie fotografica) care va intra automat in concursul de fotografie a festivalului. Tema fotografiei: cea mai “tare” fotografie facuta de tine.

Termenul limita de inscreiere este 10 iunie 2008. Cv ul si scrisoarea de motivatie trebuie trimise la adresa festivaluldintilor2008@yahoo.com. Raspunsul va fi trimis candidatilor pana in data de 17 iunie 2008.

Taxa de participare Taxa de participare este de 280 lei si include cazarea, mancarea ( 2 mese pe zi), participarea la toate evenimentele din program pe parcursul celor 5 zile ale festivalului. Taxa de participare trebuie platita pana cel tarziu 1 iulie 2008 prin ordin de plata la Banca Transilvania in contul: RO66 BTRL 0130 1205 9214 98XX pentru AMSPPR ARDEAL NORD, str. N.Titulescu, nr.16, ap.11, ClujNapoca. Ordinul de plata sau foaia de varsamant trebuie sa contina numele si prenumele participantului si mentinea „TAXA PARTICIPARE Festivalul dintilor”.

I nr. 3 • 2008 I Stomatologia Privatã QUO VADIS?

65


Ziua , ora

PROGRAMUL

“Festivalul dintilor 2008”

18.00-19.30 21.00-21.30

Luni 14 iulie Sosirea participantilor FORUM- Influenta veleitatilor artistice ale medicului dentist asupra practicii in cabinet Cina DISECTII CULTURALE : Cultura versus kitch

21.30-22.30 22.30

ARTSHOW: proiectii de diaporame. Asociatia ArtImage Cluj Seara Brasovencei. Petrecere traditionala de bun venit

16.00-17.30

Detalii Masa rotunda. Moderator: Anca Serban Restaurantul mare Proiectie. Prezinta:Sorana Matei Prezinta: Mihai Albu

Marti 15 iulie 9.00-10.00 10.00-12.30 13.00-14.00 16.00-17.30 18.00-19.30 21.00-21.30 21.30-22.00 22.00

Mic dejun ATELIER. Sectiuni: 1.modelare 2. pictura 3. design abstract 4. cinema 5.fotografie Pranz FORUM- rolul cromaticii, muzicii, mirosului in designul unui cabinet stomatologic. Auditul vizual pentru un cabinet stomatologic Cina DISECTII CULTURALE : moduri de viata si consum cultural la romani ARTSHOW: animatie digitala. Asociatia AltArt Cluj-Napoca Seara dansului cuspizilor.

Restaurant

Restaurantul mare Masa rotunda. Moderator: Marius Bud Restaurantul mare Proiectie. Prezinta: Anamaria Peter Prezinta: Raritza Szokacz

Miercuri 16 iulie 9.00-10.00 10.00-12.30 13.00-14.00 16.00-17.30

66

18.00-19.30 21.00-21.30 21.30-22.00 22.00

Mic dejun ATELIER. Sectiuni: 1. modelare 2. pictura 3. design abstract 4. cinema 5.fotografie Pranz FORUM-Balanta artistic/educational in realizarea decorarii salii de asteptare si a cabinetului. Cina DISECTII CULTURALE: Sunt stomatologii prieteni ai culturii? ARTSHOW: teatru Seara medievala. petrecere cu masti create la ATELIER. Dans medieval

Restaurant

Restaurantul mare Masa rotunda. Moderator: Monica Mocanu Restaurantul mare Proiectie. Prezinta: Irina Ilisei Prezinta: Ema Pescaru

Joi 17 iulie 9.00-10.00 10.00-12.30 13.00-14.00 18.00-19.30 21.00-21.30 21.30-22.00 22.00

Mic dejun ATELIER. Sectiuni: 1.modelare 2. pictura 3. design abstract 4. cinema 5.fotografie Pranz EXCURSIE la Castelul Bran Cina DISECTII CULTURALE: Abordarea psihologica a tipologiilor de medici si influenta acestora asupra formarii si fidelizarii pacienurii ARTSHOW: spectacol fanfara Seara focului de tabara si acordarea premiilor pentru creatie Vineri 18 iulie

9.00-10.00 10.00-12.30

Mic dejun FORUM: evaluare si planuri pentru editia 2009 Plecarea participantilor

Stomatologia Privatã QUO VADIS? I nr. 3 • 2008 I

Restaurant

Restaurantul mare Restaurantul mare Proiectie. Prezinta: Milena Stanciu Prezinta: Cezar (Sibiu) Prezinta: Carmen Albu

Buletin Informativ Quo Vadis nr 3 2008  

• AMSPPR NU ESTE PATRONAT ŞI NICI INCOMPATIBILĂ CU CMDR • CONSILIUL EUROPEAN AL DENTIŞTILOR DE LA A LA Z • FESTIVALUL DINŢILOR 2008 : ÎNSCRI...

Advertisement