Sindromul picăturii postnazale

Secreţiile nazale resimţite drept vâscoase în partea posterioară a nasului şi gâtului, ce determină deseori o tuse seacă persistentă sunt cunoscute sub denumirea de sindromul picăturii postnazale.

Glandele situate la nivelul nasului şi nazo-faringelui secretă constant mucus cu rol în umidificarea aerului, în protejarea membranelor nazale şi în blocarea pătrunderii factorilor alergeni sau patogeni din aer, de regulă înghiţiți inconştient.

Cum recunoaştem sindromul picăturii postnazale Uneori, mucusul îşi schimbă consistenţa şi se acumulează în partea din spatele gâtului, determinând: prurit şi iritare, dificultate de înghiţire, tuse persistentă, noaptea şi dimineaţa, cel mai frecvent seacă, dar şi tendinţa de a expectora, respiraţie îngreunată şi urât mirositoare. Acestea se pot menţine pe o perioadă de timp mai îndelungată, chiar şi după ce cauzele au dispărut, având atât alte manifestări asociate, cât şi un tratament diferit în funcţie de factorul declanşator.

Cauzele sindromului picăturii postnazale

1. Rinita alergică, declanşată de polenuri, acarieni, puf şi păr de animale provoacă adesea o scurgerea nazală mai abundentă de consisţenţă lichidă, pe fondul producţiei de mucus suplimentar în încercarea de a elimina factorii alergeni din aer.

2. Infecţiile căilor aeriene superioare: gripă, viroze, sinuzite, au ca manifestări congestia nazală, rinoreea şi scurgerile postnazale, cu mucus de consistenţă îngroşată şi culoare galbenă sau chiar galben-verzuie, cu miros neplăcut.

3. Corpul străin intranazal poate fi o cauză, în special la copii, şi mai ales atunci când dificultatea de respiraţie şi secreţiile se manifestă la o singură nară.

4. Temperaturile scăzute din sezonul rece şi aerul uscat irită mucoasa nazală, conducând la producerea de mucus în exces.

5. Factorii externi precum fum, praf, substanţe chimice, ce provoacă iritarea căilor aeriene, medicamente sau alimente iuţi ce conduc excesul de secreţii nazale.

6. Factorii interni vizează afecţiuni respiratorii cronice, tumori, polipi, deviaţie de sept, sarcina sau modificări hormonale.

Tratament şi remedii

Pentru a evita complicaţii precum sinuzita cronică sau otita este necesară eliberarea mucusului, fie cu decongestionante nazale, ca soluţie pe termen scurt, în infecţii respiratorii, fie cu antihistaminice în timpul puseelor alergice. În cazul deformaţiilor anatomice prezentarea la medicul ORL este necesară pentru a se stabili tratamentul simptomatic ori chirurgical.

Suspiciunea de obiect străin intranazal impune prezentarea la urgenţă. Remedii naturale sunt hidratarea, soluţiile saline nazale şi umidificarea aerului interior.