LA DRUM CU ALPHEGA
Minunea Dunării, la intrarea în România
Pe o distanţă de aproximativ 130 de kilometri, de la intrarea Dunării în ţară şi până la Orşova, măiestria cu care fluviul şi-a croit drum prin Munţii Carpaţi este uluitoare. Sunt celebre Cazanele Mari şi Cazanele Mici, Clisura Dunării, Chipul lui Decebal, însă pentru a cunoaşte cu adevărat acest areal, este nevoie de o explorare mai profundă a sa. Să pornim! Parcursul Dunării şi obiectivele turistice
Dunărea îşi începe parcursul prin România în apropierea localităţii Baziaş, Judeţul Caraş-Severin, iar șoseaua care vă poartă fie chiar pe malul său, fie la câţiva zeci de metri distanţă, ajunge în localitatea Moldova Veche, în dreptul căreia bazinul Dunării începe să se lărgească. Aici, fluviul face loc insulei Ostrovul Moldova Veche, un refugiu pentru animale sălbatice, accesibil cu barca. Însă, după foarte puţin timp, avem parte de una dintre cele mai spectaculoase privelişti ale Defileului Dunării, care se îngustează mult, iar apa atinge una dintre cele mai mari adâncimi ale sale. În apropiere de malul stâng se află Stânca Baba Caia, ce pare că ţâşneşte din apele Dunării. Ceva mai în faţă, chiar în zona unde este un izvor de apă potabilă, este intrarea către Peştera cu muscă, locuită încă din perioada Hallstatt, utilizată ca punct de observaţie
62
asupra Dunării şi fortificată în perioada medievală. Urme ale
fortificaţiilor sunt încă vizibile. Pe malul drept, în Serbia, veţi vedea o impunătoare cetate medievală, construită în stâncă şi renovată recent, Cetatea Golubăţ. În dreptul localităţii Drencova, parțial scufundată în apele Dunării, se află Cetatea Drencova. A fost construită la începutul secolului al XV-lea, pe ruinele unei vechi
cetăţi romane, proprietate a Ordinului Cavalerilor Teutoni, iar apoi a familiei lui Iancu de Hunedoara. Ca cetate de graniţă, a supravieţuit atacurilor timp de sute de ani. Ultimul, însă, i-a fost fatal: construcţia hidrocentralei Porţile de Fier şi inundarea întregii zone din amonte. Astfel, a ajuns şi Cetatea Drencova pe jumătate sub apele fluviului. 25 de kilometri în aval, în apropierea comunei Sviniţa, ne întâmpină o altă bijuterie, martoră a lucrărilor aduse cursului şi fluxului de apă al Dunării, Cetatea Tricule (trei turnuri, kule înseamnă turn în limba turcă). Construită în secolul al XV-lea cu scop defensiv împotriva expansiunii turcilor la nord de Dunăre, pe ceea ce era atunci o stâncă deasupra fluvului, cetatea avea trei turnuri de câte 10 metri înălţime, ce formau un triunghi şi erau conectate între ele prin palisade. Doar două turnuri se mai ridică, impunătoare, deasupra nivelului Dunării, cel de-al treilea, situat mai în larg, fiind
