EXPUNERE DE MOTIVE
SEC IUNEA 1 TITLUL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV: LEGE PRIVIND FUNCTIONAREA SISTEMULUI DE SANATATE DIN ROMANIA
ORGANIZAREA
SI
SEC IUNEA A 2-A MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV
1. Descrierea situa iei actuale
În prezent, sistemul sanitar din România este reglementat prin Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul s ii, cu modificarile si completarile ulterioare, act normativ structurat pe domenii, in XVII titluri. Necesitatea unei noi reglement ri este eviden iat atât de numeroasele modific ri care au fost necesare a fi realizate pentru acest act normativ, cât i de disfunc ionalit ile ap rute i amplificate în func ionarea sistemului de s tate românesc. Înc din anul 2008, un Raport al Comisiei preziden iale pentru analiza i elaborarea politicilor din domeniul ii publice din România a propus o serie de m suri i solu ii pentru dep irea acestor dificult i. Pe baza concluziilor i recomand rilor din raport, dup o serie de consult ri cu organiza ii, institu ii i al i factori implica i în sistemul de s tate, Comisia preziden ial a redactat o propunere de proiect de lege cadru. Acest proiect a fost dezb tut cu reprezentan ii Ministerului S ii i ai Casei Na ionale de Asigur ri de tate, rezultând actualui proiect de act normativ, care propune o nou perspectiv asupra organiz rii i func ion rii sistemului de s tate românesc. Principalele aspecte c rora trebuie sa le fac fa sistemul sanitar din Romania sunt cele legate de costuri i calitatea serviciilor. Din punct de vedere al costurilor, cele mai frecvente teme de dezbatere se refer la insuficien a fondurilor i, concomitent, la cheltuirea lor ineficient . I. Finan are Cheltuielile din sectorul sanitar au fost în România în mod tradi ional sc zute, în compara ie cu media european i chiar a fostelor ri socialiste. Cu toate acestea, în ultimii ani bugetele sanitare au crescut atât în cifre absolute, de la circa 90 Euro/locuitor la peste 200 Euro/locuitor în ultimii ani, cât i ca pondere în PIB de la cca. 3% la 4% în aceea i perioad de timp. În ciuda acestei cre teri, România continu s fie pe unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce prive te resursele alocate ii. În totalul surselor de finan are, ponderea o de ine Fondul Na ional Unic de Asigur ri Sociale de S tate (FNUAS), cu peste 75% din total, fond gestionat de c tre Casa Na ional de Asigur ri de S tate (CNAS). Evolu ia finan rii i func ion rii sistemului de s tate din ultimii ani au ar tat c exist dificult i semnificative ale CNAS în monitorizarea i 1
coordonarea resurselor financiare c tre furnizorii de servicii de s tate, eviden iate cel mai pregnant de dezvoltarea i men inerea unor importante arierate sau întârzâieri de plat atât ale furnizorilor cât i ale caselor de asigur ri de s tate. O alt surs important de venituri din sectorul de s tate este reprezentat de cheltuielile private ale popula iei. Acestea la rândul lor pot fi f cute fie prin intermediul asigur rilor private de s tate, fie prin plata direct a serviciilor de s tate. În România asigur rile de s tate private sunt nesemnificative ca procent în totalul cheltuielilor private, cauzele fiind legate, în primul rând, de lipsa unui cadrul fiscal suficient de stimulativ, concomitent cu num rul relativ mic al furnizorilor priva i, în special la nivelul spitalelor, care reprezint cea mai mare cheltuial a sectorului sanitar. În acest context propor ia persoanelor care achit direct, din propriul buzunar, serviciile de s tate este în cre tere, iar aceste cheltuieli au crescut i ele, m rind vulnerabilitatea financiar a popula iei. Totalul cheltuielilor private în s tate în România este între un sfert i o treime din totalul bugetului sanitar, ceea ce reprezint una dintre cele mai mari contribu ii directe din UE. Consecin a acestei situa ii este reducerea accesului la serviciile de s tate necesare, în special a popula iei cu venituri reduse. II. Sectorul Spitalicesc Sectorul spitalicesc din România consum în mod constant peste 50% din bugetul CNAS, la care se adaug fondurile de la Ministerul S ii pentru investi ii i fondurile pentru programele derulate prin spitale. Toate aceste fonduri duc la un procent cu mult peste media de 40% alocat pentru spitale în UE. Pozi ia net în favoarea asisten ei spitalice ti este reflectat i de num rul intern rilor, care este mult mai mare decât al celor din grupul rilor care au aderat la UE înainte de mai 2004, al celor care au aderat dup aceast dat i chiar mai mare decât în ri precum Bulgaria sau Croa ia. Limit rile manageriale, atât legislative cât i profesionale, cuplate de multe ori cu finan area defectuoas , duc la frecvente situa ii de penurie a consumabilelor sau a medicamentelor. În plus, pl ile informale care sunt foarte des întâlnite în special în asisten a spitaliceasc , limiteaz i îngreuneaz accesul la diferite servicii spitalice ti, aceast practic ac ionând în multe cazuri ca o metod de ra ionalizare de facto a serviciilor oferite. III. Asisten a cu medicamente În prezent, Legea 95/2006 privind reforma în domeniul s ii (Titlul XVII - Medicamentul) cu modific rile i complet rile ulterioare, reprezint actul normativ de transpunere a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. Titlul XVII – Medicamentul con ine reglement ri specifice referitoare la punerea pe pia a medicamentelor, fabrica ie i import, etichetare i prospect, clasificarea medicamentelor, distribu ia medicamentelor, publicitate, informarea publicului, farmacovigilen , supraveghere i sanc iuni, etc. Asisten a farmaceutic a popula iei este reglementat printr-un act normativ cu caracter special - Legea farmaciei nr. 266/2008 cu modific rile i complet rile ulterioare. 2
În bugetul total al sistemului sanitar din România medicamentele reprezint aproape un sfert, mult peste media rilor europene i chiar a celor din zona noastr . În acela i timp cre terea accentuat a bugetelor pentru medicamente, mai ales în ultimii 4 ani, s-a f cut în principal pe seama unor medicamente din import extrem de scumpe. Analiza listei cu primele 20 de medicamente prescrise în România arat c multe din acestea sunt produse biologice foarte noi, extrem de scumpe, de care beneficiaz un num r extrem de redus de persoane, iar altele sunt m rci scumpe, care ar putea fi înlocuite de produse generice, mult mai ieftine i cu acelea i rezultate terapeutice pentru pacien i. IV. Asisten a medical primar Sistemul de asisten primar a fost primul care a suferit o schimbare major dup 1989, fiind la ora actual unul dintre pu inele componente ale sistemului public care este semnificativ schimbat din punct de vedere organiza ional fa de perioada anterioar anului 1989. Cu toate c majoritatea administra iilor au declarat asisten a primara o prioritate, resursele alocate zonei de asisten primar au fost în permanen mult sub media UE, neatingând niciodat 10% din bugetul alocat de Casa Na ional de Asigur ri de S tate pentru furnizori, cel mai frecvent fiind în jurul a 6% din totalul cheltuielilor. În afara posibilit ii reduse de a oferi servicii medicale diversificate datorate lipsei de aparatur , un alt aspect care a grevat eficacitatea i eficien a asisten ei primare ine de organizarea sa i a întregului sistem sanitar. Astfel, modalit ile de finan are nu au stimulat activitatea în echip (care ar fi putut prin concentrarea resurselor s mai reduc din impactul lipsurilor financiare), peste 80% din cabinetele medicilor de familie func ionând ca practici individuale. La acest aspect se adaug i decuplarea asisten ei primare de celelalte servicii de s tate, fapt care duce la discontinuit i în urm rirea evolu iei st rii de s tate a pacien ilor. V. Resursele umane Managementul resurselor umane din sectorul sanitar este unul dintre domeniile în care sunt necesare m suri determinate, în condi iile în care, comparativ cu rile europene, nivelul asigur rii popula iei din România cu medici i cadre medii sanitare este inferior mediilor europene. În afar de distribu ia teritorial neuniform a personalului medical se mai remarc i insuficien a personalului de specialitate, accentuat de limit rile impuse de criz , mai ales pentru specialit i déjà deficitare, cum sunt anesteziaterapia intensiv , imagistic medical , medicina de urgen , dar i în sectoarele de medicin preventiv , medico-sociale, s tate public i managementul îngrijirilor de s tate. Exist de asemenea o pondere inadecvat i un defict în cre tere al personalului mediu i auxiliar, precum i o concentrare a personalului medical în zonele urbane i în spitale. Alte probleme se refer la lipsa stimulentelor pentru alegerea carierei medicale i a sus inerii speciali tilor tineri, nivelul sc zut al salariilor i lipsa de leg tur între performan medical i veniturile realizate oficial. În ultimii ani, acest defict a fost accentuat i ca urmare a apari iei posibilit ii personalului medical din România de a lucra în rile UE, odat cu integrarea României, fapt ce a dus la o diminuare suplimentar i 3
accentuat pentru personalul din s tate, atât a celor cu studii medii cât i superioare, mai ales în rândul tinerilor i a celor înalt specializa i. VI. Calitatea i sistemul informa ional Managementul deficitar al informa iilor din s tate, în condi iile existen ei mai multor sisteme paralele de informa ii coordonate i controlate de c tre proprietari diferi i (Ministerul S ii i unit ile subordonate, Casa Na ional de Asigur ri de S tate, spitale, cabinete particulare, institute de cercetare i înv mânt, etc.), acompaniat de absen a unor standarde (defini ii, indicatori, codific ri, nomenclatoare, etc.), a condus la duplicarea raport rilor, la apari ia unor incoeren e a datelor, la pierderea sau chiar inaccesibilitatea unor informa ii, cu impact major asupra func ionalit ii sistemului sanitar. Lipsa unui sistem func ional al informa iilor în s tate face imposibil i existen a unui sistem viabil de asigurare a calit ii serviciilor de s tate la toate nivelurile asisten ei de s tate. Sistemul de s tate are nevoie de un program de îmbun ire a calit ii serviciilor de s tate i care s furnizeze informa ii legate de calitatea furniz rii serviciilor i s urm reasc îmbun irea continu a calit ii serviciilor de s tate. Acest sistem de calitate va evalua i îmbun i calitatea serviciilor medicale, va men ine i va cre te satisfac ia pacientului, va demonstra i va eficientiza cheltuirea fondurilor în sistemul de s tate. 2. Schimb ri preconizate
Sporirea fondurilor publice, fie prin noi taxe, fie prin cre terea celor actuale este improbabil in contextul socio-economic actual, pe termen scurt i mediu, cel pu in. Op iunea r mas este cre terea bazei de contribu ie i diversificarea finan rii care s atraga resurse suplimentare prin alte mecanisme. Concomitent trebuie dezvoltate mecanisme care s asigure c fondurile suplimentare sunt cheltuite mult mai eficient, in beneficiul cât mai multor pacien i, concomitent cu stimularea celor care contribuie la acte medicale de calitate i eficien sporit . Ca atare, propunerea legislativ are in vedere s rezolve cu prioritate aceste aspecte de finan are, cu impact nemijlocit asupra func ion rii întregului sistem sanitar. Proiectul de lege propune un model care s creasc utilizarea eficient a rersurselor financiare, p strând, pe cât posibil, eforturile contribuabililor în actualele limite. Proiectul de lege este structurat pe XVII titluri care reglementeaza urmatoarele aspecte : 1.Titlul I - S tate public al prezentului act normativ stabile te atribu iile principalelor autorit i din sistemul de s tate public care constau in elaborarea , implementarea i realizarea obiectivelor Strategiei Na ionale de S tate Public . Obiectivele Strategiei Na ionale de tate Public se realizeaza prin Programe Na ionale de S tate coordonate de Ministerul S ii, precum i prin proiecte i parteneriate, cu implicarea activ a institu iilor publice i private, organiza ii guvernamentale, na ionale i interna ionale, precum i organiza ii neguvernamentale care ac ioneaz în domeniul s ii publice. 2.TITLUL II Programele Na ionale de S
tate. 4
Pentru programele nationale, care consuma peste 1/3 din bugetul de medicamente, se vor introduce ca regula contracte cost-volum si costvolum-rezultat. In acest mod se va stabili (multi)anual prin negociere intre MS si companiile farmaceutice numarul total de pacienti ce va fi tratat cu suma disponibila; depasirea numarului de pacienti tratati va putea fi facuta cu suportarea costurilor de catre producatori, urmand ca acest numar suplimentar de pacienti tratati sa fie luat in calcul pentru negocierea urmatorului contract (adica va creste cota bugetara alocata companiilor care trateaza in plus fata de nr. de pacienti platit din fonduri publice). Acolo unde se preteaza, plata se va face doar in functie de atingerea anumitor parametri/rezultate agreati in contract (precum negativarea anumitor parametri, reducerea concetratiei virale etc.). 3.TITLUL III Asisten medical primar . Asisten a primar la nivel comunitar va trebui de asemenea legiferat prin înfiin area de echipe de asisten multidisciplinar la nivel local, din care s faca parte pe lang personalul cabinetului de medicina primara si asistentul medical comunitar, asistentul social si orice alt personal de specialitate necesar. Activit ile de preven ie precum si unele facilitati administrative si financiare pentru derularea in bune conditii a activitatii cabinetelor medicale de medicina primara urmeaz s devin o responsbilitate partajat de administra ia de la nivelul local cu cel na ional (ast zi administra ia local nu se implic de loc). In acela i timp este încurajat legislativ posibilitatea de integrare între asisten a spitaliceasc i cea extraspitaliceasc inclusiv prin posibilitatea de a avea bugete comune pentru asigurarea continuit ii îngrijirilor medicale. 4.Titlul IV Asistenta medicala ambulatorie de specialitate. Pentru prima data, intr-o lege a sanatatii, se face referire precisa si la serviciile din ambulatoriile de specialitate, privind modul de organizare si functionare, rol si atributii, finantare si integrarea pe verticala intre serviciile de medicina primara si cele spitalicesti, precum si posibilitatea preluarii mai multor tipuri de servicii care sa duca la rezolvarea cazurilor in ambulator, degrevind serviciile spitalicesti si diminuind costurile aferente. 5.Titlul V Sistemul na ional de asisten medical de urgen i de prim ajutor calificat. Se p streaz acuala organizare a sistemului de urgen , introducându-se suplimentar posibilitatea furniz rii acestor servicii de c tre orice furnizor care este omologat, în scopul diversific rii surselor de finan are i a implement rii principiilor de concuren reglementat . 6.TITLUL VI Spitalele. Un alt nivel la care sunt propuse modific ri legislative semnificative este cel al segmentului care consum /utilizeaz cca. 50% din buget, sectorul spitalicesc. Nici aici modificarea legislativ nu solicit fonduri suplimentare de la stat, ci dimpotriv , poate atrage resurse f cre terea deficitului. In esen este vorba de modificarea formei de organizare a spitalului, astfel încât s permit stimularea practicilor eficiente i penalizarea celorlate, prin acordarea posibilit ii ca spitalele s devin unit i cu statut de funda ie sau chiar de societate comercial . Fondatorul sau ac ionarul 5
unic (în cazul societ ii comerciale) ar fi administratorul actual care, în majoritatea cazurilor, este administra ia public locala. Aceast modificare simpl , combinat i cu modificarea sistemului de asigur ri, ar schimba masiv modul de operare al spitalelor, inclusiv prin posibilitatea de a accesa fonduri din pia a financiar privat . Noua structur ar permite o mult mai mare libertate de actiune echipei manageriale la toate nivelurile, de la personal (inclusiv salarizarea diferen iat ) pan la structur i dotare, men inând îns proprietatea la nivelul institu iilor publice (existand îns i varianta acolo unde se dore te s fie atra i noi parteneri in diferite modalit i care ast zi nu sunt posibile). In acelasi timp responsabilitatea echipei manageriale va putea fi mai clar circumscrisa, inclusiv prin includerea unor clauze de raspundere patrimoniala in contractul de management, clauze care in structura organizatorica actuala nu pot fi incluse. În plus, a a cum arat i practica interna ional , pot fi atrase mult mai or fonduri suplimetare de acele spitale care prezint planuri de dezvoltare viabile economic, inclusiv prin accesarea de împrumuturi bancare sau prin comasarea resurselor mai multor institutii sanitare. Spitalele pot sa se asocieze/uneasca intre ele dar pot concomitent sa incheie contracte de furnizare de servicii cu unul sau mai multi asiguratori de sanatate, dar i contracte de colaborare în furnizarea de servicii de tate cu al i furnizori, inclusiv din asisten a medical primar i ambulatorie. 7.TITLUL VII Medicamentul i asistenta farmaceutica a popula iei. Domeniul medicamentului va fi reglementat într-un capitol denumit „Medicamentul i asisten a farmaceutic a popula iei”, care va constitui reglementarea-cadru în acest sector, urmând ca prin normele de aplicare fie realizat transpunerea în intregime a Directivei 2001/83/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 6 noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman. O alta propunere care duce rapid la eficientizarea utilizarii resurselor se refera la zona medicamentului. Se vor introduce ca regula contracte cost-volum si cost-volum-rezultat. inând cont de faptul c asisten a farmaceutic a popula iei este reglementat în prezent printr-o lege distinct , prezentul proiect con ine prevederi referitoare la principiile desf ur rii acestei activit i. Pentru evitarea relu rii sau suprapunerii unor prevederi, ceea ce ar conduce la apari ia unor confuzii i disfunc ionalit i în implementare, asisten a farmaceutic va fi reglementat în continuare prin lege special . 8.TITLUL VIII Donarea si organizarea esuturilor i celulelor de origine uman în scop terapeutic Se stabile te cadrul legal privind activitatea de donare i prelevarea de organe, esuturi i celule de origine uman , în scop terapeutic, precum i de transfuzie sanguin , donarea de sânge i componente sanguine de origine uman . Pentru o coordonare i oragnizare coerent i unitar a celor dou domenii sunt definite clar autorit ile competente precum i autorit iile cu responsabilit i atât în domeniul transplantului cât i cel al transfuziei sanguine. 6
În capitole distincte se stabilesc domeniile de aplicare, principiile generale cât i modalitatea de finan are atât pentru activitatea de activitatea de donare i prelevarea de organe, esuturi i celule de origine uman , în scop terapeutic, precum i de transfuzie sanguin , donarea de sânge i componente sanguine de origine uman . Se creeaz cadrul organizatoric i legal pentru ca fiecare cetatean s i exprimere acordul sau dezacordul informat privind donarea onorific de organe, celule i esuturi în vederea transplantului fiind reglementate condi iile în care se poate face prelevarea i donarea de organe, celule i/sau esuturi. De asemenea într-un capitol special sunt stabilite sac iuni pentru diferite fapte ce constituie înc lc ri la reglement rile din codul transplantul i transfuziei sanguine cât i a celor deja prev zute în actuala legisla ie. Normele de aplicare ale codului don rii i utiliz rii elementelor corpului uman în scop terapeutic vor fi aprobate prin hot râre a Guvernului. Prin ordine ale ministrului s ii se vor stabili standardele de acreditare referitoare la opera iunile de donare i transplant, inclusiv standardele pentru registrele de donatori i registrele pentru pacien ii trasplanta i, cât i standardele i normele privind utilizarea plasmei pentru prepararea farmacologic a porduselor plasmatice labile. 9.Titlul IX Personalul din sistemul de s tate. Legea aduce o clasificare mai riguroas a personalului încadrat în unit ile medicale, personal care are obliga ia s asigure asisten a medical acordat popula iei. În prezent ne confrunt m cu o mobilitate crescut a profesioni tilor din sistemul de s tate, fapt care afecteaz m surile de acordare a asisten ei medicale. În vederea unei gestion ri eficiente a acestui fenomen este necesar înfiin area unui Registru na ional care va centraliza datele personalului de specialitate medical i nemedical încadrat în unit ile medicale, date esen iale fundament rii obiective a politicilor de resurse umane in sistemul de s tate. Din experien a recent a celorlalte state membre ale Uniunii Europene, pe lâng profesiile de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical generalist i moa e, rezult tendin a reglement rii i altor profesii cu domeniu specific de activitate în sistemul sanitar, cum ar fi profesia de fizioterapeut. În România beneficiaz de legi de exercitare a profesiei profesiile medicale reglementate la nivel comunitar prin prevederi sectoriale precum i profesiile de biolog, biochimist i chimist. Tendin a de reglementare se reg se te i în cazul profesiilor de kinetoterapeut i fiziokinetoterapeut i de practician de medicin complementar . În acest sens Codul profesiilor reglementate din sistemul de s tate va cuprinde într-un singur act normativ legile de exercitare a profesiilor din sistemul de s tate românesc reglementate în prezent precum i a profesiilor cu domeniu specific de activitate în sistemul de s tate care urmeaz a fi reglementate la nivel comunitar sau na ional. 10.TITLUL X R spunderea civil a personalului medical i a furnizorului de produse i servicii medicale i farmaceutice. De 7
asemenea, este reglementat i r spunderea civil a personalului medical i a furnizorului de produse i servicii medicale i farmaceutice. Prin prezentul proiect de act normativ se stabile te cadrul legal privind malpraxisul. Malpraxisul este definit ca fiind eroarea profesional s vâr it în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând r spunderea civil a personalului medical i a furnizorului de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice. Prin proiectul de act normativ se stabile te responsabilitatea furnizorilor de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, prin introducerea obliga iei acestora de a comunica orice informatie solicitat de catre persoana care se considera victima unui act de malpraxis. De asemenea, se introduce obliga ia de asigurare pentru garantarea spunderii civile a furnizorilor de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice. În vederea stabilirii cazurilor de r spundere civila profesional pentru medici, farmacisti si alte persoane din domeniul asisten ei medicale, se constituie, la nivelul structurilor teritoriale ale oraniza iilor profesionale de profil cu rol de reglementare a profesiilor medicale se constituie comisii de monitorizare i competen profesional pentru cazurile de malpraxis. Comisia are ca atribu ii principale stabilirea existen ei sau inexisten ei unui caz de malpraxis i facilitatea solu ion rii amiabile a conflictelor dintre pacien i i personal medical, furnizorul de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice. De asemenea, prin proiectul de act normativ s-a stabilit c , dac Comisia a re inut c s-a produs un prejudiciu pacien ilor, asigur torul, care garanteaz r spunderea civil a personalului medical sau furnizorului de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, transmite victimei prejudiciului sau succesorilor acesteia o ofert pentru desp gubirea integral a prejudiciului suferit, în limita plafonului asigurat prin contractele de asigurare. Dac victima prejudiciului sau succesorii acesteia accept oferta, ace tia încheie în condi iile legii un contract de tranzac ie privind prejudiciile produse, cu personalul medical sau furnizorul de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice, în termen de o lun de la data pl ii desp gubirii. O copie a contractului de tranzac ie, va fi transmis Comisiei de c tre personalul medical sau furnizorul de produse i servicii medicale, sanitare sau farmaceutice în termen de o lun de la data încheierii acestuia. Actele de malpraxis în cadrul activit ii medicale de preven ie, diagnostic i tratament se prescriu în termen de un an de la producerea prejudiciului, cu excep ia faptelor ce reprezint infrac iuni. Totodat , se stabile te c omisiunea încheierii asigur rii de malpraxis medical sau asigurarea sub limita legal constituie abatere disciplinar i se sanc ioneaz cu suspendarea dreptului de practic sau, dup caz, suspendarea autoriza iei de func ionare. 11.Titlul XI - Asigur rile sociale de sanatate. Propunerea const , succint, în p strarea actualului sistem de colectare a asigur rilor de tate nemodificat ca valoare, îns cu reducerea celor care sunt scuti i 8
de la plata lor i schimbarea complet a modului de alocare i gestionare a acestor fonduri prin introducerea caselor de asigur ri de s tate private în locul actualelor case jude ene. Practic, modificarea esen ial în sistem este legat de interpunerea între CNAS i furnizorii de servicii medicale a unei verigi suplimentare, reprezentate de casele de asigur ri private, care vor trebui s aduc elementele de competitivitate i eficien în gestionarea fondurilor, i s stimuleze inclusiv cre terea calit ii serviciilor medicale pentru a atrage cât mai mul i asigura i, f s se modifice esen ial modul de colectare sau contribu iile pl tite de asigura i. CNAS r mâne cu un rol de reglementare i ca un fond de distribu ie i redistribu ie a veniturilor între casele private în func ie de num rul de asigura i i de structura de vârst , sex, morbiditate etc. a asigura ilor, prevenind astfel situa ii în care unele case ar putea incerca s selecteze persoane tinere si cu venituri crescute, in dauna celor varstnici, cu multiple comorbidit i sau/ i cu venituri reduse. Popula ia nu va resim i financiar aceast modificare, pl tind, în mare, acelea i asigur ri ca pân acum, iar CNAS va men ine doar rol de reglementare i control. Pacientii vor putea merge, fara costuri suplimentare, la orice furnizor de servicii care are contract cu compania la care este asigurat; daca doreste sa se trateze in afara retelei acesteia, o va putea face, dar va trebui sa suporte o contribu ie suplimentar pentru aceasta, cu exceptia cazurilor de urgenta. Pentru a putea eficientiza costurile, companiile private de asigurari vor trebui sa reduca consumul de servicii spitalicesti costisitoare si sa promoveze serviciile de la nivel primar si de ambulator cu caracter preventiv, ceea ce va duce, pe termen mediu, la o imbunatatire a starii de sanatate pentru populatie dar si la o reducere a costurilor. Casele de asigur ri private vor putea s ofere în plus servicii medicale fie în cadrul bugetului primit de la CNAS, fie solicitând o coasigurare suplimentar voluntar , care va fi suportat de c tre angajator sau de asigurat i va fi deductibil fiscal, ceea ce va cre te gradul de atractivitate al acesteia. 12.TITLUL XV Finan area unor cheltuieli de s tate. Legea prevede majorarea cu 20% a contribu iilor din acciz care se constituie ca venituri proprii ale Ministerului S ii pentru finan area cheltuielilor de tate, ceea ce are drept scop asigurarea fondurilor necesare acoperirii priorit ilor în s tate public pentru asisten a medical acordat popula iei. 13.TITLUL XVI Calitatea i informa iile în sistemul de s tate. O alta noutate se refera la zona calitatii serviciilor medicale. In acest sens se are in vedere creearea unei Agentii Pentru Informatii si Calitate in tate (ANCIS), rezultat prin reorganizarea Comisiei Na ionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structur în coordonarea MS, care va asigura concentrarea resurselor existente din aceast domeniu. ANCIS va prelua respunsabilit ile actuale ale CoNAS i va colabora, în plus, la crearea de standarde de calitate a serviciilor medicale. Pe aceasta baza va participa si la procesele de evaluare externa a calitatii serviciilor medicale si a institutiilor care furnizeaza aceste servicii. 9
3. Alte informa ii
Nu este cazul.
SEC IUNEA A 3-A IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC AL PROIECTULUI DE ACT NORMATIV 1. Impactul macroeconomic 1^1. Impactul asupra mediului concuren ial i domeniului ajutoarelor de stat
Nu este cazul. Introducerea de mecanisme concurentiale la nivelul finantarii si furnizarii de servicii, intr-o piat care va mâne reglementata de catre autoritati, va duce la cresterea performantei la nivel managerial si medical, cu alocarea resurselor in functie de nevoile pacientilor. Popula ia va pl ti, în mare, acelea i asigur ri ca i pân acum, iar m surile propuse vor duce la o eficientizare a furniz rii serviciilor medicale i la o cre tere a calit ii acestora. Nu este cazul. Nu este cazul.
3. Impactul social
4. Impactul asupra mediului 5. Alte informa ii
SEC IUNEA A 4-A IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT, ATÂT PE TERMEN SCURT, PENTRU ANUL CURENT, CÂT I PE TERMEN LUNG (PE 5 ANI)
Indicatori
Anul curent
Urm torii 4 ani
Media pe 5 ani
1 1. Modific ri ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugete locale: (i) impozit pe profit c) bugetul asigur rilor sociale de stat: (i) contribu ii de asigur ri 2. Modific ri ale cheltuielilor bugetare, plus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) transferuri b) bugetul Fondului na ional unic de tate: (i) bunuri i servicii 3. Impact financiar, plus/minus, din care: a) buget de stat
2
3
6
4
5
7
10
b) bugete locale 4. Propuneri pentru acoperirea cre terii cheltuielilor bugetare - disponibilit i din venituri proprii ale anului precedent 5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modific rilor cheltuielilor bugetare – conform Anexei la prezenta. 7. Alte informa ii SECTIUNEA A 5-A EFECTELE PROIECTULUI DE ACT NORMATIV ASUPRA LEGISLA IEI ÎN VIGOARE
1. Proiecte de acte normative suplimentare 2. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legisla ia comunitara in materie 3. Decizii ale Cur ii Europene de Justi ie i alte documente 4. Evaluarea conformit ii: 5. Alte acte normative i/sau documente interna ionale din care decurg angajamente 6. Alte informa ii
Norme metodologice aprobate prin hot râri ale Guvernului sau ordine de ministru
Nu este cazul Se conformeaz Nu este cazul
Nu este cazul
SECTIUNEA A 6-A CONSULTARILE EFECTUATE ÎN VEDEREA ELABORARII PROIECTULUI DE ACT NORMATIV
1. Informa ii privind procesul de consultare cu organiza ii neguvernamentale, institute de cercetare i alte organisme implicate 2. Fundamentarea alegerii organiza iilor cu care a avut loc consultarea, precum i a modului in care activitatea acestor organiza ii este legata de obiectul proiectului de act normativ 3.Consult rile organizate cu autorit ile administra iei publice locale, in situa ia in care proiectul de act normativ are ca obiect activit i ale acestor autorit i, in condi iile Hot rârii Guvemului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorit ilor administra iei publice locale la elaborarea
Nu este cazul
Nu este cazul
Au fost consultate structurile asociative autorit ilor administra iei publice locale.
11
ale
proiectelor de acte normative 4. Consult rile desf urate in cadrul consiliilor interministeriale, in conformitate cu prevederile Hot rârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente 5. Informa ii privind avizarea de c tre a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Ap rare a arii c) Consiliul Economic i Social d) Consiliul Concuren ei e) Curtea de Conturi 6. Alte informa ii
Nu este cazul
Este necesar avizul Consiliului Legislativ, al Consiliul Economic i Social si al Consiliul Concuren ei.
Nu este cazul
SECTIUNEA A 7-A ACTIVIT TI DE INFORMARE PUBLICA PRIVIND ELABORAREA I IMPLEMENTAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV
1. Informarea societ ii civile cu privire la necesitatea elabor rii proiectului de act normativ 2. Informarea societ ii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului in urma implement rii proiectului de act normativ, precum i efectele asupra ii i securit ii cet enilor sau diversit ii biologice 3. Alte informa ii
Au fost respectate regulile procedurale aplicabile pentru asigurarea transparen ei decizionale, prev zute de Legea nr. 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public . Nu este cazul
Nu este cazul
SECTIUNEA A 8-A MASURI DE IMPLEMENTARE
1. Masurile de punere in aplicare a proiectului de act normativ de c tre autorit ile administra iei publice centrale i/sau locale - înfiin area unor noi organisme sau extinderea competen elor institu iilor existente 2. Alte informa ii
Se are in vedere creearea unei Agentii Pentru Informatii si Calitate in S tate (ANCIS), rezultat prin reorganizarea Comisiei Na ionale de Acreditare a Spitalelor (CoNAS), ca o structur în coordonarea MS, care va asigura concentrarea resurselor existente din aceast domeniu. Nu este cazul
12
Fa de cele prezentate a fost elaborat prezentul proiect de Lege privind organizarea si functionarea sistemului de sanatate din Romania, pe care îl supunem spre aprobare.
MINISTRUL S
II,
LADISLAU RITLI
AVIZAT FAVORABIL :
MINISTRUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR, Constantin Traian IGA
MINISTRUL AFACERILOREUROPENE, Leonard ORBAN
MINISTRUL APARARII NATIONALE,
MINISTRUL EDUCA IEI, CERCET RII, TINERETULUI I SPORTULUI,
Gabriel OPREA
Daniel Petru FUNERIU
MINISTRUL ECONOMIEI, COMERTULUI SI MEDIULUI DE AFACERI, Ion ARITON
MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI SI PROTECTIEI SOCIALE, Sulfina BARBU
MINISTRUL TRANSPORTURILOR SI INFRASTRUCTURII, Anca Daniela BOAGIU
13
MINISTRUL FINAN ELOR PUBLICE Gheorghe Ialomi ianu
PRESEDINTELE CASEI NATIONALE DE ASIGURARI DE SANATATE, Nicolae Lucian DUTA
PRESEDINTELE AUTORITATII NATIONALE PENTRU REGLEMENTAREA SI MONITORIZAREA ACHIZITIILOR PUBLICE, Cristina TRAILA
PRE EDINTELE COMISIEI NA IONALE DE SUPRAVEGHERE A ASIGUR RILOR Constantin Buzoianu
DIRECTORUL SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII, George Cristian MAIOR
DIRECTORUL GENERAL AL SERVICIULUI DE TELECOMUNICATII SPECIALE, Marcel OPRI
DIRECTORUL SERVICIULUI DE INFORMATII EXTERNE, Mihai-R zvan UNGUREANU
PRE EDINTELE CONSILIULUI CONCUREN EI Chiritoiu Ct. Bogdan - Marius
SECRETARUL GENERAL AL SECRETARIATULUI GENERAL AL GUVERNULUI
MINISTRUL JUSTITIEI, Catalin Marian PREDOIU 14