Cartea - Jocuri din folclorul copiilor - 2012

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 2 „ Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie: 2.2 ”Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” Titlul proiectului: „Şcoala este temelia viitorului tău-Nu renunţa la ea! ” Cod Contract: POSDRU/23/2.2/G/26784 Beneficiar: Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 8 Rm. Vâlcea

ÎNV. FOLTEA MARIA

PROF. PĂUŞESCU IOANA CONSUELA PROF. BORŢA ELENA

Data publicării: martie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României Editura Nova Didact Râmnicu Vâlcea 2012

Tehnoredactare : PROF. PĂUŞESCU IOANA CONSUELA ÎNV. FOLTEA MARIA

ISBN: 978-606-92971-4-8

Casa Corpului Didactic Vâlcea

Editura Nova Didact Râmnicu Vâlcea 2012

ARGUMENT Copilul şi jocul “ Inţelepciunea şi iubirea mea e jocul “ “ Tânărul cântă: “ Jocul şi inţelepciunea mea- i iubirea “ “ Bătrânul tace: “ Iubirea şi jocul meu e inţelepciunea ! “ Pentru copii , joaca nu este un prilej de distracţie ci şi o formă de exprimare a personalităţii de explorare a lumii .

Jocul, joaca fac parte din lumea de vis şi fantezie a copilăriei , lume prin intermediul căreia cel mic urcă spre cunoaşterea vieţii reale .

Fără indolială lumea copilăriei este fermecătoare . Dintotdeauna copiii s-au jucat şi s-au bucurat la fel . Nu degeaba marele Creangă spunea : “ Hai mai degrabă despre copilarie să vorbim căci ea singură este veselă şi nevinovată. “ Iată ce-şi aminteşte I. Creangă , în “ Amintiri din copilărie “ , despre anii copilăriei sale : “ Copilul încălecat pe băţul său gândeşte că se află călare pe un cal din cei mai straşnici , pe care aleargă cu voie bună , şi-l bate cu piciorul , şi-l struneşte cu tot dinadinsul , şi răcneşte la el din toată inima .

Asa eram eu la vârsta cea mai fericită şi aşa cred că au fost toţi copiii , de când e lumea asta şi pământul “.

Jocul copiilor nu este un simplu amuzament .El stabileşte relaţii între participanţi , le imbogăţeste necontenit cunoştinţele , incercând ei însuşi farmecul creaţiei de cuvinte şi înţelesuri noi , Jocul obligă pe copii să se supună unor legi stabilite , obişnuindu – i cu viaţa colectivă .

Izvorând din insăşi lumea copilăriei , aceste jocuri ale creaţiei populare au un puternic ecou în conştinţa celor mici .

Jocuri în cerc Printre munţi şi printre văi , Trece o căruţă, Şi din toate fetele Tu eşti mai dragută.

Printre munţi şi printre văi , Trece o şaretă , Şi din toate fetele Tu eşti mai cochetă.

Refren : Asta- mi place Asta-o iau , că - i fată din satul meu .

Printre munţi şi printre văi , Trece o maşină, Şi din toate fetele Tu eşti cea mai fină.

Printre munţi şi printre văi , Trece o revistă Şi din toate fetele Tu eşti baletistă.

Refren : Asta- mi place Asta-o iau , că - i fată din satul meu .

Printre munţi şi printre văi , Trece un tractor Şi din toate fetele Tu înveţi cu spor.

Printre munţi şi printre văi , Trece cifra şapte, Şi din toate fetele Tu esti papă – lapte.

Refren : Asta- mi place Asta-o iau , că - i fată din satul meu .

Printre munţi şi printre văi , Trece tărăboanţa Şi din toate fetele Tu eşti Baba – Cloanţa.

Refren : Asta- mi place, Asta-o iau ,că - i fată din satul meu.

Printre munti şi printre văi , Trece o cutie Şi din toate fetele Tu eşti mai zurbie.

Refren : Asta- mi place Asta-o iau, că - i fată din satul meu.

Printre munţi şi printre văi , Trece o lalea, Şi din toate fetele Tu eşti sora mea .

Refren : Asta- mi place , Asta-o iau, că - i fată din satul meu Printre munţi şi printre văi , Trece o apă rece , Şi din toate fetele Tu ai nota zece .

Printre munţi şi printre văi , Trec două opinci , Şi din toate fetele Tu ai nota cinci .

Refren : Asta- mi place Asta-o iau, că - i fată din satul meu

Printre munţi şi pintre văi , Trece un butai , Şi din toate fetele Tu ai nota doi .

Refren : Asta- mi place Asta-o iau , că - i fată din satul meu

Pe versurile de mai sus copiii se joacă în felul următor: fetiţe între 7 şi 12 ani se prind în cerc şi cântă bătând din palme .

Se desprinde una din ele, care trece în miljoc şi se roteşte de jur împrejur.

Ea îşi alege o altă fetiţă cu care joacă în miljocul cercului. Şi aşa , pe rând, joacă toate fetele prinse in cerc.

Jocuri de grup Se formează un cerc din băieţi şi fetiţe , ei cântă bătând din palme , unul din ei trece în mijloc şi alege pe rând , o fată sau un băiat ,după împrejurare.

Jocul nostru este format Dintr-o fată şi un băiat Joacă , joacă , băiete Că eşti frumos ca un castravete Şi fetele te-au adunat Să te pună la murat.

Joacă , joacă , fetiţă Că esti frumoasă ca o garofiţă Şi jocul nostru este format Dintr-o fată şi un băiat .

Dorul Mărioarelor

Copiii se aşează pe doua rânduri paralele faţă în faţă şi încep să se cânte jocuri populare .

Cele două rânduri vor fi de mărimi diferite : unul va cuprinde 4 -5 copii şi altul 10 -15 copii. Prima strofă o cântă

rândul cu mai puţini copii, strofa a doua rândul cu mai mulţi copii şi strofa a treia rândul cu mai puţini copii.

Refrenul îl va cânta toată grupa ( ambele rânduri ) . La refrenul care urmeaza versului al treilea , copiii vin şi se ataşează la acest rând.

Când rândul mai puţin numeros a devenit mai mare , jocul începe din nou , cu respectarea aceloraşi reguli în desfăşurarea acţiunii.

Dorul Mărioarelor 1) La noi, mai puţine Şi la voi mai multe Dorul Mărioarelor , Surioarelor 2) Poftiţi de vă alegeţi Pe care vă place Dorul Mărioarelor , Surioarelor 3) Iar nouă ne place Pe Ioana-n coace Dorul Mărioarelor , Surioarelor Refren La noi , mai pu-ţi-ne şi la voi mai mul-te Do-rul Mă-ri-oa-re lor, Su-ri-oa-re-lor

Dorul Mărioarelor, surioarelor Se aleg doi doritori din grupul de copii. Aceştia se apucă de mâini (mainile incrucişate ) şi se aşează în faţa celeorlalţi care sunt aranjaţi într-un rând.

Aceţtia ,de asemenea, se ţin de mâini şi interpretează o melodie la dorinţa sau spun doar cuvintele (cei doi) , mişcându-se înainte (doi paşi ) şi înapoi ( doi paşi ) : - La noi mai puţine , dar la voi mai multe , Dorul Mărioarelor , surioarelor.

Ceilalţi răspund la fel , cântând şi mişcându-se: - Treceţi şi v-alegeţi care cum va place, Dorul Mărioarelor , surioarelor.

Ceilalţi doi aleg un copil şi iarăşi cantă ş se mişcă: - Dar nouă ne place (un nume ) , treci încoace, Dorul Mărioarelor , surioarelor Aşa se repetă până când sunt aleşi toţi copiii. ( Un grup mare se poate impărţi în două grupuri mai mici ca să nu dureze jocul prea mult şi să fie plictisitor .)

Podul de piatră Grupul de copii îşi alege doi căpitani, adică doi copii de aceeaşi vârstă.

Aceştia la rândul lor îşi aleg fiecare, neauziţi de ceilalţi, denumirea echipei (denumiri de lucruri : cireaşa şi vişina, cana şi pahar etc.) , apoi se apucă de mâini , le ridică sus ca sa treacă copiii pe sub mâinile lor , care ar semnifica un pod de, spunând cuvintele : Podul de piatră s-a dărâmat A venit o apă şi l-a luat .

Vom face altul mai trainic Mai nou pentru popor.

Ceilalti copii spun aceste cuvinte , trecând pe sub “ pod” , ţinându-se de mâini .Acel copil care nimereşte la cuvântul “ popor “ sub mâinile căpitanilor este prins şi dus mai departe de ceilalţi copii, fiind intrebat : “ Ce vrei : vişina sau cireaşa ? “. Copilul îşi alege ce doreşte . După ce toţi copiii au nimerit sub podul dărâmat şi s-au ales locul preferrat , se aranjează in echipe , în frunte cu căpitanii. Echipele se aşeaza în faţă , capitanii se apucă de mâini şi se trag până când unul dintre căpitani

trece linia celuilalt. Învinge acea echipă care reuşeste să treacă dupa linia sa cealaltă echipă.

Baba Oarba Copiii sunt aşezaţi în formaţie de cerc , ţinându-se de mâini şi se deplasează cântând.

Baba, baba oarba unde-mi este roaba ?

Roaba ici-colea Ia-te după ea !

Braţele se-ntind Roaba s-o cuprind Roaba daca-i prinde Capul ţi-ai aprinde Roaba ici colea Ia-te după ea !

La mijlocul cercului se află un copil, legat la ochi , care aleargă spre stânga .

Când se termină cântecul, el se opreşte în faţa unui copil pe care trebuie să-l recunoască după un sunet şi să- l denumească.

Dacă la ghicit, îşi schimbă rolurile intre ei şi jocul se desfasoară mai departe.

Podul mişcător sau podul de piatră Copiii care participă la joc trebuie să constitue un număr divizibil cu 2 si să înceapă jocul mergând şi cântând, în ritm de marş. La inceputul strofei a doua , primul copil şi al doilea se aşează faţă în faţă îşi prind mâinile drepte şi le ridică , formând un arc de pod.

După ce vor trece pe sub arcul de pod s-au pe sub arcurile de pod constitue până la ei , copiii vor ridica doi câte doi alte arcuri de pod.

Odată cu păşirea ultimului colil pe sub arcul de pod , cei doi copii care au format primul arc de pod îşi desfac mâinile şi intră în rand în ordine de la începutul jocului pentru a trece şi ei pe sub pod .

In continuare ,toate arcurile de pod se prabuşesc în ordinea în care au fost ridicate ,iar la capătul celalat al podului se construiesc pe rând alte arcuri de pod .

Jocul se desfăşoară cât timp vor copiii.

Podul de piatră S-a dărâmat A venit apa Şi l-a luat Vom face altul Pe râu ,în jos Altul mai trainic Şi mai frumos .

Batistuţa Mai multi copii, fete şi băieti ,se prind în cerc . Unul rămâne afară. Având o batistuta în mână , porneşte în jurul cercului, cântând versurile de mai jos.

Mergand lasa să-i cadă batista în dreptul unui copil din cerc .

Acesta îi ia locul şi va alerga el în jurul cercului .

Am pierdut o batistuţă Şi mă bate mămica Cine o are să mi-o dea Ca-i sărut guriţa.

Batista parfumată se afla la o fată, O fata frumoasă Pe care o iubesc.

De-a v-aţi ascunselea sau Pituluşul Acest joc este jucat de fete şi băieţi între 8 si 12 ani. El se desfaşoară în felul următor: Se strâng mai mulţi copii la un loc. Ei se aşază în linie dreaptă.

Unul iese în faţă şi zice ( numărătoare ) versuri,copilul pronunţă clar fiecare silabă şi-l atinge cu mana pe fiecare jucător.

Copilul la care cade ultima silabă, din ultimul vers , va rămâne să pună ochii. El se întoarce cu spatele spre ceilalţi, cu faţa spre zid sau un copac. Jucătorii se împrăştie ascunzându-se. După ce s-au ascuns cel care a închis ochii întreabă: Gata?. Când copiii răspund “nu“ el mai aşteaptă. Când copiii raspund “da”, se indreapta spre locul de unde vine vocea. La momentul când cel care a pus ochii găseşte pe unul din cei ascunşi, acesta fuge, ca să nu fie prins sau atins . Pe cel ce-l atinge cu mâna ,înainte de a ajunge la locul unde a “pus ochii” va rămâne să pună ochii el, continuând jocul : Unu , doi , trei , patru ,cinci, şase , Şapte, opt , nouă , zece Ieşi afară mai berbece.

Sau : Două gâşte fac găluşte Iar gaina dă făina Un boboc sufla-n foc Şi cocosul sus pe plită Invârteşte o clătita Caldă,caldă rumenită.

Ulcica Se practică de către fetiţe între 6 şi 10 ani, un grup de 8 – 10 fetiţe stau în cerc ciucite pe vine, acestea sunt ulcelele . În spatele fiecărei “ ulcele “ sta o alta faţă de strajă . Desprinsă din cerc, o jucătoare le ocoleşte şi se opreşte la una din perechi .

Bate palma cu straja şi zice : Cum dai , fetiţa , ulcica ?

Cum o vezi , cu ochi verzi şi cu o lingură de orez.

Zicând ultimul cuvânt , fetiţa fuge în sens contrariu . Cea care ajunge mai intâi lângă “ulcica “ rămâne pe loc , cealaltă va ocoli cercul continuând jocul .

Şotron În curte pe pământ este desenat un şotron dreptunghiular împărţit în opt căsuţe.

Copiii sunt supuşi la mai multe probe .

Prima probă : copiii ţin în mână o piatră plată pe care o aşeaza pe vârful piciorului drept şi caută să păşească uşor dintr-o casuţă în alta având dreptul să apropie piciorul stâng de cel drept . Dacă unui copil îi cade piatra , indiferent de căsuţa la care a ajuns, iese din joc şi trebuie să aştepte până ce toti ceilalţi din grupa lui trec şi ei .

A doua probă: piatra este aşezată înaintea primei căsuţe , apoi este împinsă cu vârful piciorului din căsuţa , prin săritura , fără să se calce pe ambele picioare.

A treia probă : aruncarea pietrei , pe rând în toate căsuţele , în ordine de la 1 – 8 .

După aruncare copiii trebuie să facă drumul într-un picior .

După terminarea jocului , fiecare copil se aşează cu spatele la şotron, pe linia de plecare si se arunca usor piatra intr-o casuta . Dacă aceasta a căzut in interiorul unei căsuţe, el şi-o înseamnă ca fiind a lui şi nimeni nu mai are voie să calce în ea. In cazul în care nu reuşeşte să ţintească în interiorul în unei căsuţe, jocul este continuat de ceilalţi copii.

Jocul se termină după ce au trecut toţi copiii prin probele stabilite.

7 8 5 6 3 4 1 2

Cântec de leagăn Lui,lui,lui,lui,lui,lea….

Lui,lui,lui,lui,lui,lea , 1. Culcă-mi-te mititel Şi te scoală măricel Să te duci cu oile Pe câmpul cu florile, Lui,lui,lui,lui,lui,lea….

Lui,lui,lui,lui,lui,lea , 2. Să te duci cu bobocei Pe câmpul cu ghiocei Să te duci cu mieluşei Pe câmpul cu bebecei Lui,lui,lui,lui,lui,lea….

Lui,lui,lui,lui,lui,lea , 3. Lui,lui,lui,lui,lui,lea….

Să te duci cu vacile Pe câmpul cu fragile Şi să paşti junincile Lui,lui,lui,lui,lui,lea….

Lui,lui,lui,lui,lui,lea ,

Deschide urechea bine Deschide urechea bine Să vedem, ghiceşti ori ba Cine te-a strigat pe nume ?

Hai ghiceşte, nu mai sta !

Ai ghicit, ai ghicit ; Treci la loc eşti fericit !

Dacă nu ghiceşte , rămâne pe loc, iar copiii cântă: N-ai ghicit, n-ai ghicit, Stai pe loc, esti păcălit !

Deschide urechea bine Copiii sunt aşezaţi in formaţie de cerc, ţinându-se de mâini. Un copil sta la mijloc ghemuit, cu capul între mâini fără să privească la cei din cerc. Copiii se deplasează în cerc şi cântă: Deschide urechea bine Sa vedem, ghicesti , ori ba Cine te-a strigat pe nume Hai ghiceste , nu mai sta !

Ai ghicit , ai ghicit ; Treci la loc esti fericit !

Dacă nu ghiceşte , rămâne pe loc , iar copiii cântă: N-ai ghicit , n-ai ghicit , Stai pe loc , esti pacalit !

Cărămida nouă Descântec care aduce ploaia Pentru a chema ploile , copiii joacă şi cântă aceste versuri : Cărămidă nouă , Taie pâinea -n Dă, Doamne, să plouă Cărămida arsă, Ploile se varsă.

Formule de invocaţie catre fenomenele naturii Către nori Când vor să se împraştie norii şi să iasă soarele, copiii zic : Fugi , nour, fugi Că te-ajunge soarele Şi-ţi taie picioarele C-un mai, C-un pai , Cu trei fire de susai !

Către soare Când e arşiţă şi-i prea cald, copiii i se adresează soarelui : Du-te soare , Vino, umbră !

Către luna nouă Seara, când copiii observă că a apărut luna noua, sar in sus şi cantă bucuroşi : Lună nouă Lună nouă, Taie ceru-n două Şi ne dă şi nouă:

Ţie - jumătate Nouă - jumătate La vară- bucate !

La toţi - sănătate Către luna nouă

Lună plină.

Luna plină Cobori la noi în gradină Că eşti mândră şi frumoasă Eşti a nopţilor crăiasa; Cal ai – şi n- ai Frâu şi capetele n-ai

Na-ţi curea Să faci aşa Na-ţi brau Să-ti faci brâu Na-ţi piele Să-ti faci capatele !

Jocul “ Baba – oarba “ Regulile jocului : Toti jucatorii se aseaza in cerc .

Conducatorul jocului (ales dintre jucatori pe rand ) numara jucatorii Conducatorul jocului spune un numar , care sa nu depaseasca numarul total de jucatori .

Copilul cu numarul respectiv iese in centrul cercului si spune o numaratoare , numariad copiii : Ala ,bala , portocala Iesi Gheorghita la portita Ca te asteapta Tolion Tolion, fecior de domn Cu caii- mparatului Dorobant – clant !

Copilul caruia I se spune ultima silaba a numaratorii (clant) iese din joc.

Ultimul copil care ramane la numaratoare face “ baba- oarba” Copiii striga pe rand , numele copilului legat la ochi .

Se face “ Baba – oarba nu trebuie sa vada prin esarfa legata la ochi .

Copii trebuie sa pronunte cat mai clar numele strigat pentru a fi auzit.

Eşti o floare , eşti un crin Joc de fetiţe Copiii se aşează în cerc şi cântă batând din palme . În mijlocul cercului stă un copil care , spre sfârşitul strofei melodice se opreşte în faţa altuia din cerc şi imită iscălitura cu piciorul , pe pământ . Copilul ales din cerc trece la miljoc , înlocuind pe primul. Se reîncepe cântecul , iar copilul din mijlocul cercului procedează la fel .

Eşti o floare , eşti un crin Eşti parfumul cel mai fin Şi ca semn că te iubesc Colo jos mă iscălesc Şi- ţi trimit din depărtare Un buchet de lăcrămioare Şi pe fiecare floare , Iţi trimit o sărutare.

Jocul “ D-a ulcele “ – Ulcica Mai mulţi copii stau jos , în cerc, pe câte un semn. Unul din ei , stând în picioare , intreabă pe conducătorul jocului “ cum dai ulcica ? “. Dupa ce i se răspunde ulcica se ridică şi se apucă la dreapta, iar celălalt la stânga.

Cel ce ajunge mai intâi acela apucă locul şi intreabă din nou: “ cum dai ulcica ?“ - Cum dai ulcica ?

- Cum o vezi Cu ochi verzi Pe – o lingura de păsat Să nu mai zacă de vărsat ! sau : - Cum dai fetiţo ulcica ?

- Cum o vezi Cu ochii verzi Pe o lingură de orez .

Jocul “ D-a fetele “ Se aleg doi căpitani “ Îngerul şi Dracul “ Conducătorul dă copiilor câte un nume de floare Ingerul şi Dracul vin pe rând şi iau pe aceia ale căror nume îl ghicesc .

Apoi ambele cete se iau la luptă spre a se invinge una pe alta .

- Cioc , cioc , cioc ! ( Glin , glin , glin ) - Cine e ?

- Ingerul !

- Ce cauta ?

- Fete - Ce fel de fete ?

- ( Zambilila) - Cioc , cioc, cioc ! ( Bum , bum , bum ) - Cine e ?

- Dracul !

- Ce cauta ?

- Fete !

- Ce fel de fete ?

- ( Garoafa )

Pietricica Jocul îl joacă doi copii . Unul piteşte intr-o mână o pietricică, iar celălalt trebuie să ghiceasca în care e spunand versurile de mai jos . Dacă a ghicit , o ia şi o piteşte el .

M-a trimis mama si tata Să ghicesc unde e piatra Pietricica de argint Eu ghicesc că e aici

Jocul “ D-a inelul - Ineluşul” Unul din jucători se pleacă cu faţa in jos şi pe spatele lui toti ceilalţi işi pun degetele . Dacă ghiceşte pe al cui deget s-a pus inelul el devine întrebător , iar cel care intrebase pleacă cu faţa in jos.

- Ineluş Invârtecuş P-al cui deget L-am pus ?

- Pe- al lui …… ?

ISBN: 978-606-92971-4-8 EDITURA NOVA DIDACT RÂMNICU VÂLCEA 2012 CASA CORPULUI DIDACTIC VÂLCEA