Cartea "Reflectii metodice in predarea fabulei" 2011

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii Tehnoredactare copmputerizata și corectură: Albulescu (Lungu) Mariana Copertă: Dăscălete-Burtea Alexandru

Coordonator Ştiinţific: Conf.Univ.Dr. Mariana Andrei ISBN:-978-606-92971-2-4

COLECTIVUL DE REDACŢIE EDITURA NOVA DIDACT RÂMNICU VÂLCEA DIRECTOR-REDACTOR ȘEF: PROF. PAPUZU CORNELIA EDITOR-INF. DĂSCĂLETE-BURTEA ALEXANDRU ADMINISTRATOR FINANCIAR: EC. DUMITRANA VARINIA

EDITURA NOVA DIDACT RÂMNICU VÂLCEA 2011

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

2

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

3

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

4

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

5

CUPRINS

1.1 Predarea fabulei........................................................................................................................... 9 1.2 Predarea fabulei în PowerPoint ................................................................................................... 10 1.3 Ce este fabula? Exerciţii cu elevii ............................................................................................... 10 1.4 La Fontaine şi cele mai îndăgite fabule pentru copii .................................................................. 10 1.5 Fabule accesibile elevilor ............................................................................................................ 11 1.6 Jocurile didactice......................................................................................................................... 11 1.7 Planificare opţională- Literatură, dramă şi creaţie literară .......................................................... 15 1.8 Proiecte didactice ........................................................................................................................ 18 1.9 Teste de evaluare ......................................................................................................................... 28 ANEXE ............................................................................................................................................. 35 CONCLUZII.................................................................................................................................... 49 BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................. 52

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

6

ARGUMENT „Oricum ar fi, se impune evidenţa că, reluând şi revitalizând de la o epocă la alta, într-un sens sau altul, o serie de teme, în accente şi tonalităţi noi, fabula a perpetuat de-a lungul anilor, la posibilităţile ei, istoria vie, obligând la revizuiri morale şi sociale. Această legătură cu viaţa imediată a asigurat, până la un punct, vitalitatea ei” .1 O serie de preocupări mai vechi, dar alimentate de o mentalitate în continuă prefacere, devin tot mai frecvent, motivul scrierilor morale şi didactice înglobate în opere epice, narative în proză sau în versuri, accesibile şi copiilor preşcolari şi şcolari, cu precădere adulţilor.

Fabula are o deosebită valoare instructiv-educativă, prin contribuţia adusă la educarea intelectuală, morală şi estetică a copilului.

Prin intermediul fabulei, copiii îşi lărgesc orizontul de cunoaştere, îşi precizeză şi-şi îmbogăţesc reprezentările despre fiinţe, lucruri, aspecte legate de muncă. Edificatoare în acest sens sunt: „Tâlharul pedepsit” , „Greierele şi furnica”, „Oala de lut şi oala de tuci” , etc.

Prin valorificarea instructiv-educativă a fabulei, copiii sunt puşi în situaţia de a observa, a analiza, a compara, a sintetiza, a trage concluzii şi în final de-a provoca, învăţa să facă un efort mintal, să găsească un răspuns, să tragă o concluzie. Toate acestea se fac printr-un efort mintal, contribuindu-se astfel la dezvoltarea gândirii şi a limbajului, a intelectului în general. Fabula constituie nu numai un exerciţiu de dezvoltare a gândirii, ci şi a memoriei, a imaginaţiei reproductive. Ea face posibilă dezvoltarea limbajului, îmbogăţirea vocabularului cu cuvinte şi expresii literare: epitete, comparaţii, personificări, etc.

Limbajul sonor constituie cel mai important mijloc de comunicare prin care copiii îşi formează capacitatea de exprimare (pe care îl îmbogăţesc, îl corectează, îl perfecţionează). Cu ajutorul lui îşi formează unele calităţi, precum: spiritul activ, iniţiativa, independenţa în vorbire etc.

Copilul poate fi educat în contextul fabulei, folosind şi limabjul nonverbal, prin care exprimă diferite stări: bucuria, mirarea, dispreţul, furia, îngâmfarea, scoţând mai bine în evidenţă trăsăturile de caracter ale personajelor.

Copiii vor fi ajutaţi să caracterizeze personajele, să le evidenţieze trăsăturile fizice şi morale, aşa cum se desprind din faptele, comportarea, gândurile şi frământările lor sufleteşti, din relaţia cu celelalte personaje din aspectul fizic şi vestimentar prin încadrarea lor într-un anumit mediu, prin punerea lor în situaţii -limită, prin nume şi felul de a vorbi. Sub influenţa acestor opere încep să apară şi să se dezvolte o gamă bogată de sentimente morale: dragostea faţă de fiinţele harnice, cinstite, bune, modeste, politicoase, respectul şi admiraţia faţă de personajele cu însuşiri pozitive, ceea ce contribuie la dezvoltarea conştinţei şi conduitei lor morale. Expunerea ideilor, a dorinţelor, formularea regulilor de comportare, încurajarea faptelor bune şi condamnarea faptelor negative prin intermediul cuvântului, al gestului, al mimicii, influenţează profilul moral al copilului.

Fabula contribuie şi la educaţia estetică a copiilor preşcolari şi şcolari. Aceştia învaţă să simtă, să înţeleagă frumosul din mediul înconjurător, din viaţa omului, să sesizeze muzicalitatea şi frumuseţea limbii. Versurile îi emoţionează, le dezvoltă percepţia estetică, reprezentările, judecăţile şi sentimentele estetice. Ascultând şi învăţând versurile, decoperă în cuvinte sensuri noi, neaşteptate, îşi însuşesc expresii literare care intră în vocabularul lor activ, colorându-l, nuanţându-l. Învaţă să recite expresiv, să respecte semnele de punctuaţie.

1

Georgeta Loghin, Prefaţă la Fabula în literatura română, Ed. Junimea, Iaşi, 1976, p. 46.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

7

În general, fabula are o mare arie de cuprindere, Este o operă epică cu caracter moralizator şi educativ, în care autorul pune întâmplările pe seama animalelor, criticând, de fapt, unele defecte omeneşti cu scopul de a le îndrepta. Fabula exprimă satira, împotriva: leneşului şi a celor avuţi („Greierele şi furnica” de Jean de La Fontaine, „Tâlharul pedespsit”, de Tudor Arghezi); a lacomului şi a avarului, a naivului şi a linguşitorului, a parvenitului („Câinele şi căţelul” de Gr. Alexandrescu), a profitorului („Bivolul şi coţofana”, de George Topîrceanu); a mincinosului („Păstorul care făcea glume proaste” de Esop); a ticălosului, a sadicului („Lupul şi mielul” de La Fontaine) etc.

Fiecare fabulă se încheie cu o morală educativă: „Nu ajunge, va să zic, Să fi mare cu cel mic.

Căci puterea se adună Din toţi micii împreună” .

(Tîlharul pedepsit, de Tudor Arghezi). „Ai cântat? Îmi pare bine!

Acum joacă dacă-ţi vine.”

(Greierele şi furnica, de La Fontaine). „Linguşitorii se înfruptă de la cei Ce cască gura ascultând la ei.”

(Corbul şi vulpea, de La Fontaine).

Fabula este o scurtă istorioară din care nu lipsesc naraţiunea, dialogul şi monologul, pe care copiii le reproduc cu plăcere. Fabula poate fi folosită cu sucuces atât în activitatea de educare a limbajului, literatură pentru copii, cât şi în activităţile de educaţie civică. „Umanitatea nu e alcătuită din suma oamenilor, ci umanitatea se creează prin oameni care trebuie să fie oameni”. (Dimitrie Gusti).

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

8

REFLECŢII METODOLOGICE ALE PREDĂRII FABULEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL ŞCOLAR ŞI PREŞCOLAR

1.1. Predarea fabulei „Esop aceste teme ne-a adus Iar eu în versuri iambice le-am pus.

Ce merit are cartea?...Vrea să-drepte Prin râs şi prin poveţe înţelepte.”

(Prolog- Fabule de Fedru) În explicaţia dată de Fedru, se dezvăluie caracterul educativ al fabulei încă din antichitate. În fabulă, adevărul îmbracă haina metaforică, dar multe dintre ele sunt accesibile copiilor, iar morala îşi atinge scopul. Morala poate fi în funcţie de intenţia autorului, implicită sau explicită. Astfel, Şerban Cioculescu afirma: „Fie că fabula se încheie cu o concluzie căreia i s-a spus în mod rebarbativ morală, fie că lasă cititorului să o tragă el însuşi, ea nu poate să nu se impună cu un minimum de talent nevoii intime de dreptate şi adevăr care ne caracterizează ca oameni”. În general această operă epică cu caracter satiric, moralizator şi educativ poate fi folosită cu succes în procesul instructiv-educativ, în domeniile de educare a limbajului, de educaţie civică cu precădere contribuind la creionarea unei personalităţi umane de înaltă ţintă. În predarea fabulei trebuie să avem următorul plan: 1.

Conversaţia pregătitoare (explicându-se cuvintele care ar îngreuna înţelegerea fabulei la prima lectură).

2.

Citirea fabulei de către profesor/ învăţător-educator/, şi apoi de către elevi.

3.

Intuirea ilustraţiilor fabulei studiate.

4.

Conversaţie generală care prevede următoarele teme: caracterizări elementare, delimitări-idei principale, citire selectivă.

5.

Povestirea fabulei de către elevi/ copii.

6.

Găsirea analogiei din viaţă şi descoperirea sensului alegoriei.

7.

Citirea expresivă a fabulei.

8.

Citirea pe roluri O problemă de ordin metodic este modul cum trebuie să se dezvăluie alegoria. De aceea este necesar ca, în studierea fabulei, imaginile trebuie tratate ca imagini reale şi nu alegorice. O altă problemă metodică este în legătură cu morala şi învăţătura. Se cere o deosebită atenţie în sensul ca discuţiile să nu cadă pe panta „moralizării” uscate, forţate. Discuţiile cu elevii trebuie astfel purtate încât să sublinieze viciul condamnat: minciuna, îngânfarea, lipsa de loialitate. O mare importanţă o are aici şi caracterizarea personajelor şi citirea pe roluri. Fabula oferă un material bogat pentru munca de lărgire şi şlefuire a vocabularului elevilor: expresii plastice, inversiuni din limba populară, etc.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

9

1.2. Predarea în PowerPoint Prezentarile Power Point sunt cel mai modern mijloc de predare care permite combinaţia imaginilor fixe şi mobile ce pot fi îmbogăţite progresiv odată cu progresul comentariilor formatorului. Prezentarile Power Point sunt folositoare cu condiţia să nu fie utilizate abuziv efectele multimedia. In ceea ce priveşte, o prezentare Power Point este utilă şi ajută la instruire/predare atâta timp cât rămâne simplă, clară, fără prea multe efecte multimedia. Prezentările PP pot fi folosite în procesul de predare integral sau numai în anumite secvenţe ale lecţiei: captarea atenţiei, reactualizarea cunoştinţelor, asigurarea feed-back-ului. Prezentările PP folosite în predarea fabulei sunt foarte îndrăgite de cei mici fiind atractive prin imaginile prezentate, dar şi prin jocurile şi exerciţiile propuse. În cadrul unei predări în PP, elevii „fac cunoştinţă” nu numai cu personajele fabulei respective, dar şi cu autorul acesteia. Unul dintre avantajele folosirii acestui mod de predare este acela că sunt antrenate şi grupuri mari şi grupuri mici de elevi, fiindu-le captată mult mai uşor atenţia, deoarece elevii sunt atraşi din ce în ce mai mult de tehnologia modernă.

1.3. Ce este fabula? Exerciţii cu elevii Deoarece în cadrul unei lecţii de predare sau consolidare a fabulei sunt folosite şi exerciţiile, am prezentat o serie de exerciţii menite să fixeze cunoştinţele elevilor despre anumite fabule. Dintre acestea amintim:       

Exerciţii tip intrebare: Cu ce se încheie fabula “Musca la arat”?

Exerciţii de completare a spaţiilor libere: Fabula are două părţi: …….. şi ………. .

Exerciţii de înlocuire a unor grupuri de cuvinte cu un singur cuvânt cu sens asemănător: trecut în zbor - ……………..

Exerciţii de completare după model: furnică – furnici Exerciţii de completare cu semnele de punctuaţie corespunzătoare.

Rebusuri Exerciţii în care să descopere cuvinte cu sens opus în anumite proverbe “Strânge bani albi pentru zile negre” 1.4. La fontaine şi cele mai îndrăgite fabule pentru copii

Fabula a fost ridicată de La Fontaine la o perfecţiune la care înaintaşii săi nici nu visau, iar cei care i-au urmat nu au putut să o atingă. De aceea se poate spune că La Fontaine este fără rival cel mai mare fabulist al tuturor timpurilor. “Corbul şi vulpea”, “Greierele şi furnica”, “Vulpea şi barza”, “Broasca şi boul”, “Dreptatea leului” sunt numai câteva din fabulele lui La Fontaine pe care le ştie aproape toată lumea.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

10

1.5. Fabule accesibile elevilor Dintre fabulele accesibile elevilor m-am oprit asupra fabulei “Câinele şi căţelul” de Grigore Alexandrescu, fabulă în care este satirizată dorinţa celor care vor să parvină prin orice mijloace, referindu-se mai ales la acele persoane care ţin doar să vorbească fără să pună în practică nimic.

O alta fabulă la care m-am oprit este “Boul si viţelul” de Grigore Alexandrescu, creaţie care redă sentimentele autorului de dispreţ şi de dezaprobare faţă de lumea timpului sau prin intermediul acţiunii, al personajelor şi al naratorului. „Bivolul şi coţofana” de George Topîrceanu fabula indrăgită de cei mici; prin intermediul ei criticându-se profitorii care caută şi găsesc de fiecare dataă un prilej favorabil de a atrage foloase în propriul interes„.

Tâlharul pedepsit” de Tudor Arghezi este şi ea o fabula îndrăgită de cei mici, satirizandu-se prin intermediul ei prostia şi îngânfarea celor mari care se cred puternici şi pot ataca vietăţile mai mici.

1.6. Jocurile didactice Jocul didactic este o activitate de învăţare dirijată, dar şi o metodă didactică. Jocul didactic îmbină elementul instructiv cu cel distractiv. În jocul didactic sunt implicate ca procese psihice:  gândirea cu operaţiile ei: analiza, sinteza, comparaţia, generalizarea, abstractizarea;  memoria;  atenţia şi spiritul de observaţie;  voinţa;  imaginaţia;  limbajul.

Jocul didactic este un tip de joc prin care educatorul consolidează, precizează şi verifică cunoştinţele predate copiilor, le îmbogăţeşte sfera de cunoştinţe.

Conţinutul, sarcina didactică, regulile şi acţiunile de joc (ghicire, surpriză, mişcare) conferă jocului didactic un caracter specific, înlesnind rezolvarea problemelor puse copiilor.

Jocul didactic are o componentă informativă şi una formativă. Structura jocului constă din conţinutul jocului, sarcina didactică, regulile jocului şi acţiunea de joc.

Conţinutul jocului reprezintă cunoştinţele, în majoritate asimilate anterior, în grade diferite, în funcţie de acestea jocul având menirea de a le consolida şi a le verifica.

Tematica conţinutului la fabulă, vizează cu precădere exersarea capacităţilor şi proceselor psihice: atenţia, memoria, gândirea.

Sarcina didactică este problema intelectuală centrală pe care copiii trebuie să o rezolve.

Declanşează operaţii intelectuale precum: recunoaşterea, descrierea, reconstituirea, comparaţia.

Regulile jocului sunt cerinţele care dirijează acţiunile copiilor; indică acţiunile de joc şi succesiunea lor; reglementează distribuirea rolurilor şi relaţiile dintre copii, stimulează sau înhibă manifestările comportamentale ale participanţilor la joc.

Acţiunile de joc sunt mijloace prin care jocul devine o acţiune placută, distractivă, relaxantă.

Dinamizează participarea şi favorizează obţinerea performanţelor.

Structura jocului didactic cuprinde: 1. Organizarea jocului Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

11

2. Desfăşurarea jocului 3. Încheierea jocului didactic Jocurile didactice interdisciplinare : - sunt activităţi în care se îmbină sarcini didactice din domenii de cunoaştere diverse, de obicei două, trei domenii, într-o structură unitară, axate pe învăţare, în condiţii relaxante fără conştientizarea de către copii a efortului intelectual depus. În aceste jocuri didactice interdiscplinare se realizează conexiuni interdisciplinare, se transferă cunoştinţe şi deprinderi însuşite; obiective ale acestor domenii se subsumează unor obiective operaţionale preponderente.

Eficienţa jocului didactic interdisciplinar constă în :  corelarea dintre discipline stimulează interesul pentru cunoaştere, descoperire şi autocunoaştere;  copilul realizează mai uşor sarcinile didactice;  se preântâmpină monotonia, plictiseala;  prin corelaţiile interdisciplinare din jocul didactic copilul înţelege adecvat fenomenul ştiinţific, aspectele de viaţă şi manifestarea lor firească;  deplasează ponderea de pe informativ pe formativ, creşte capacitatea de aplicare practică a cunoştinţelor;  abordarea interdisciplinară a problemelor favorizează dezvoltarea gândirii logice, a creativităţii şi a originalităţii.

Prin intermediul jocurilor didactice folosite în majoritatea secventelor lecţiei morala fabulei poate fi uşor înţeleasă de către cei mici. În cadrul lecţiei “Musca” de Alexandru Donici, pentru a captiva elevii, ora se poate desfăşura sub forma unui joc: Se împart elevii clasei în trei grupe: cireşarii, cutezătorii şi învingătorii  fiecărei echipe i se dă o sarcină de rezolvat  câştigă echipa care a terminat prima de rezolvat sarcina, dar care a rezolvat-o şi corect  Jocuri de tipul “Rezolvă repede şi bine”  Jocuri de tipul “Potriveşte morala cu fabula”. 

În cadrul jocului didactic „Răspunde repede şi bine”, având ca temă fabula: „Musca” de Alexandru Donici, am următoarea proiectare: Proiect didactic

Categoria de activitate : D.O.S. Denumirea activităţii: Joc didactic: „Răspunde repede şi bine!”

Tipul activităţii: Consolidare-verificare Tema : „Greierele şi furnica” Scop: consolidarea deprinderii de a formula propoziţii corecte din punct de vedere gramatical; - consolidarea deprinderii de a audia, viziona cu atenţie un text (o fabulă); - dezvoltarea gândirii şi a operaţiilor ei; - educarea spiritului de muncă, a spiritului competitiv.

Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii, copiii vor fi capabili: - să audieze, să urmărească (concomitent cu imaginile prezentate) textul şi să-l înţeleagă; Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

12

- să reţină ideile principale; - să descopere „morala” din versurile citate; - să iubească şi să respecte munca; - să sublinieze trăsăturile negative: lenea, zgârcenia.

Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul.

Material didactic: panou cu buzunare, imagini, fişe.

EVENIMENTE DIDACTICE 1. Moment organizatoric 2. Captarea atenţiei

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor

4. Actualizarea cunoştinţelor 5.Desfăşurarea activităţii

CONŢINUT ŞTIINŢIFIC

Se citeşte fabula.

Titlul jocului: Concurs: „Răspunde repede şi bine” Să audiem textul fabulei, să urmărim imaginile pentru a le înţelege în mod cronologic şi să descoperim învăţătura - morala: „Cine munceşte are tot ce vrea!”

Alcătuirea prin imagini ce vizează desfăşurarea acţiunii în timp.

- Extrage din plic imaginea cu anotimpul vara.

Povesteşte ce face greieraşul în acest anotimp?

- Ce face furnica vecină?

- Caută şi găseşte anotimpul rece-iarna.

Cum se comportă greieraşul acum?

- Ce stare sufletescă avea acesta vara şi ce stare sufletească are acum? (îngrijorat) Ce soluţie de rezolvare găseşte? (să meargă la vecina furnică şi să-i ceară „niscai boabe” cu dobândă).

Cum este furnica din fire? (harnică dar zgârcită).

Este de acord să-i împrumute? (nu).

De ce?

Care este întrebarea adresată

STRATEGII DIDACTICE

EVALUARE

Introducerea copiilor în sala de grupă.

Alegerea liderilor celor două echipe.

Aşezarea la măsuţe.

Se realizează prin interacţiune dialogată, folosind ca metodă conversaţia, prin intuirea materialului de la panou şi cel aflat pe măsuţe (imagini cu greierele şi furnica pe timp de iarnă; fabula redată în tipar).

Se realizează prin interacţiunea expozitivă, folosind ca procedee comunicarea orală.

Se prezintă tema în termeni accesibili ce vizeză obiectivele urmărite.

Se realizează prin dialogată, expozitivă.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

interacţiune

13

-

6. Evaluare

7. Încheierea activităţii

greierelui? „Astă vară ce-ai păzit?”

Cum se apără greierele, care-i este replica?

Cine credeţi că are mai multă dreptate în comportare?

Care este finalul ce constituie morala? „Joacă astăzi, dacă poţi!”

Variantă Expune poezia fabulă în imagini.

Exerciţii de muncă independentă şi colectivă.

Variantă Cu cine vrei să semeni şi explică de ce?

Repetarea poeziei învăţate: „Gospodina”.

Se realizează prin interacţiune dialogată, conversaţie şi descoperirea echipei câştigătoare.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Se realizează prin recitarea acestei poezii de către cele două echipe.

-exerciţiul.

Aprecieri

14

1.7. Activitate opţională: Literatură, Dramă şi Creaţie Literară Obiective cadru: 1. Dezvoltarea exprimării orale, corecte, a expresivităţii limbajului oral.

2. Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter.

3. Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare: educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi.

CONŢINUT

OBIECTIVE DE

EXEMPLE DE

REFERINŢĂ

EVALUARE

COMPORTAMENT

Să audieze cu atenţie textul

„Tâlharul

literar pentru a recepţiona

pedepsit”

fluenţa,

Tudor Arghezi

armonia

şi

Să răspundă corect la întrebări, făcând de

Chestionare orală

dovada că au înţeles conţinutul textului prezentat;

frumuseţea versurilor.

Să scoată în evidenţă morala fabulei.

Exerciţii de ascultare

Să

descrie

şi

interpreteze

să

Exerciţii de

Să

nuanţat

reproducere

comportarea lor;

conţinutul fabulei.

textuală

Să

caracterizeze recite

personajele

expresiv,

cu

după

Chestionare orală

intonaţia

adecvată.

Să

redea

sensul

unor

cuvinte în cadrul situaţiilor

Exerciţii de

Să adopte o atitudine critică, prin

exprimare

limbaj şi gesturi, faţă de personajul

de învăţare.

Joc de rol

cu însuşiri negative.

Să recite expresiv, cu tonul şi mimica

Să redea fidel textul.

Exerciţii de

Concurs

adecvate; Să identifice cuvintele care descriu

reproducere text

şoarecele.

Să participe la activitate în

„Corbul

calitate

vulpea”, de Jean

educatoarea;

de La Fontaine

Să memoreze morala fabulei.

de

vorbitor

şi

auditor.

Să

aprecieze

comportamentul

şi

atitudinea personajelor.

Exerciţii identificare

şi

de a

Să ia parte la discuţii cu colegii şi

Să

sublinieze

lăcomia,

trăsăturile

viclenia,

negative:

Chestionare orală

Chestionare orală

naivitatea,

linguşeala;

personajelor

Să memoreze textul.

Să ia parte la activitatea de

Exerciţii

de

învăţare în grup.

reproducere

Să descrie personajele folosind expresii

textuală

din text. de

Să recite poezia dar, expresiv;

Să redea textul în mod

Exerciţii

Să dramatizeze textul utilizând

fidel.

mişcare scenică

Să audieze cu atenţie

„Greierele

şi

Să urmărească textul concomitent

textul.

furnica” de J. de

cu imaginile prezentate, făcând

Să reţină ideile.

La Fontaine

dovada înţelegerii lui.

Joc de rol

Dramatizare

vorbirea dialogată .

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Diafilm

15

Să-şi

îmbogăţească

Exerciţii

vocabularul

cu

reproducere

semnificaţia cuvintelor;

textuală

Să redea versurile care scot în

expresii

noi.

de

Să

manifeste

interes

pentru

Chestionare orală

evidenţă morala.

Să recepteze textul,

Exerciţii

de

înţelegând caracteristicile

recitare pe roluri

Să utilizeze vorbirea dialogată,

Joc de rol

nuanţarea vocii; Să

estetice, expresive.

folosescă

în

vorbirea

curentă

expresii din text.

Să redea textul expresiv,

Exerciţii

cu tonul şi mimica

exprimare

de

Să exprime prin cuvinte şi gesturi

Activitate practică

atitudinea personajelor; Să confecţioneze măşti pentru serbare.

adecvate.

CARNAVALUL MĂŞTILOR – EVALUARE SUMATIVĂ Să audieze textul poveştii

„Păstorul

care

şi

făcea

să-l comenteze.

proaste”, de Esop.

glume

SERBARE

Să adreseze întrebări pe marginea

Chestionare orală

textului; Să sublinieze trăsăturile negative ale personajului principal.

Să nareze textul întreg sau

Exerciţii de

Să combată minciuna, batjocura;

pe fragmente.

exprimare

Să dea exemple din viaţa lor;

Joc didactic

Să accepte consecinţele faptelor lor.

Să demonstreze înţelegerea

„Bivolul

şi

Să răspundă la întrebările adresate,

textului.

coţofana”

de

referitoare la text;

George

Chestionare orală

Să desprindă morala din text.

Topîrceanu Să cunoască şi să respecte

Să caracterizeze personajele, folosind

normele necesare integrării

Exerciţii de

expresii din textul prezentat;

în viaţa socială.

exprimare

Să aibă atitudine critică împotriva

Activitate practică

profitorilor; Să înveţe să confecţioneze păpuşi.

Să-şi

îmbogăţească

vocabularul activ şi pasiv.

Exerciţi de redare

Să înveţe cuvinte şi expresii noi, şă le

a textului

folosească în aceste contexte;

Joc de rol

Să înveţe să fie toleranţi.

Să redea textul clar şi expresiv.

Exerciţii de redare a textului

Să recite versurile concomitent cu mânuirea păpuşilor.

Să audieze textul şi să facă

„Lupul şi mielul”

Să comunice gândurile, impresiile

dovada înţelegerii lui.

de Jean de La

referitoare la subiectul pus în discuţie,

Fontaine

în mod clar, deschis.

Să trăiască în relaţiile cu

Exerciţii de

Să manifeste sentimente de prietenie,

cei din jur stări afective

reproducere a

compasiune faţă de miel şi de dispreţ

pozitive.

textului

Să aprecieze în situaţii concrete comportamente

unele şi

Exerciţii de recitare pe roluri

Teatru de păpuşi Chestionare orală

Activitate plastică

faţă de lup.

Să descrie comportamentul

Joc de rol

personajelor; Să sublinieze morala;

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

16

Să redea dialogul dintre cele două

atitudini.

personaje.

Să redea textul expresiv,

Exerciţii de

Să recite versurile utilizând dialogul şi

nuanţat.

exprimare

mişcarea scenică.

Dramatizare

„RECUNOAŞTEŢI PERSONAJUL? - EVALUARE SUMATIVĂ Să asculte cu atenţie

„Oala de lut şi

Să răspundă la întrebări adresate,

textul.

oala de fier” de

referitoare

la

conţinut

şi

la

Jean

personaje,

demonstrând

că

au

de

La

înţeles textul.

Fontaine Să aprecieze

Exerciţii de

Să pună în evidenţă trăsături pozitive şi

comportamentul

identificare a

negative; puternice şi mincinoase;

personajelor.

personajelor

slabe şi credule.

Să-şi adapteze

Exerciţii de

Să manifeste grijă faţă de obiectele şi

comportamentul propriu la

mişcare scenică

cerinţele educatoarei.

Joc de rol

Joc de rol

fiinţele fragile; Să accepte şi să ofere sprijin.

Să audieze textul cu atenţie

„Câinele şi

Să nareze acţiunea;

spoită.

căţelul” de

Să adreseze întrebări; Să tragă concluzii.

Alexandrescu Să cunoască şi să respecte

Exerciţii

normele de convieţuire

exprimare

Chestionare orală

Să respecte părerea celorlalţi colegi;

Grigore de

socială.

Să critice pe cei care se îmbogăţesc

Teatru de păpuşi

prin mijloace necinstite; Să sesizeze umorul.

Să redea textul clar şi

Exerciţii de

Să execute mişcările sugerate de text.

Dramatizare

imitaţie

expresiv.

Să

Chestionare orală

asculte

cu

atenţie

„Vulpea şi bursucul” de

fabula.

Să

vizioneze

diafilmul

şi

să

Diafilm

sesizeze comicul.

Alexandru Donici Să

aprecieze

comportamentul

Exerciţii de

Să sublinieze trsăturile de caracter ale

exprimare

vulpii (vicleană, mincinoasă) şi ale

personajelor.

Repovestire

bursucului (sincer, cinstit, drept).

Să redea textul expresiv,

Exerciţii de

Să recite pe roluri, folosindu-se şi de

nuanţat.

exprimare

limbajul semnelor.

EVALUARE SUMATIVĂ: „CU MASCĂ ŞI FĂRĂ MASCĂ”

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Dramatizare

SERBARE

17

1.8. Proiecte didactice

PROIECT DIDACTIC Clasa: a IV-a Obiectul: Limba şi literatura română Subiectul: Fabule Scopul lecţiei: – dezvoltarea capacitatii de prelucrare creativă a textelor literare (fabule) - consolidarea exprimării orale şi în scris - cultivarea dragostei pentru natură (animale) Ţinte: * Folosirea unor metode care îi stimulează pe elevi să gândească independent şi creativ asupra modalităţilor de rezolvare a unor sarcini. * Facilitarea învăţării prin cooperare Obiective operaţionale: O1 – să se identifice cu animalul preferat, justificând alegerea facută O2 – să sintetizeze informaţiile despre fabula într-o schemă (ciorchine) O3 – să explice mesajul (morala) transmis de fabula; O4 – să formuleze idei în legătură cu animalele/personajele studiate în fabule O5 – să asocieze trăsături specifice umane (calităţi/defecte) cu reprezentanţi din lumea animalelor O6 – să formuleze întrebări sau comentarii cu privire la importanţa animalelor O7 – să stabilească asemănări şi deosebiri între fabulele studiate (trăsăturile dominante ale personajelor) O8-să analizeze conţinutul textului primit, dezvoltând ideile subiectului propus prin contribuţia întregului grup; O9 – să colaboreze în vederea realizării sarcinilor O10 – să aprecieze activitatea celorlalte grupuri şi a propriei activităţi O11 – să interpreteze rolul a două animale în cadrul unor discuţii spontane; Tipul lecţiei: - de consolidare a cunoştinţelor Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia dirijată, exemplificarea, exercuţiul, problematizarea, activitatea pe grupe, frontală şi individuală, metoda „Brainstorming”, ciorchinele, Diagrama Venn, jocul didactic, jocul de rol, variană a metodei 6-3-5, Buzz-Groups, Mijloace de īnvaţământ: fişe de lucru, coli de hârtie pentru flipchart, scrisori – model, calculator, volum de fabule, fişa cu Diagrama Venn, fişa cu date despre fabulă(ciorchinele).

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

18

Obiective

Strategii operaţionale O1 1. Avanpremieră - conversaţia - jocul didactic 2. Concentrare şi revizuire - ciorchinele O2 O3

O4

O5

O6 O7

- activitate frontala 3. Tranziţia spre materia de consolidat - exemplificarea - metoda „Brainstorming” - conversatia - explicatia - problematizarea - activitate frontala 4. Dirijarea consolidării - explozia stelara - diagrama Venn - conversatia - jocul didactic - activitate pe grupe

- observarea dirijata O8

Conţinut

Etape

- varianta a metodei „6-3-5” - activitate individuala - exercitiul

- activitatea va începe cu jocul „Spune-mi cine eşti” - elevilor li se cere să se identifice cu un animal preferat (cu referire la calităţi şi defecte) şi să justifice alegerea facută; - se comentează prezentarile făcute de ciţiva elevi - se vor purta discuţii în legătură cu noţiunea de “fabulă” - elevii vor primi câte o fişă pe care vor trece cuvinte si expresii sugerate de noţiunea dată (fabula – definiţie, personaje, mesaj, morala etc., exemple de fabule (ANEXA 1) - li se cere să explice învăţătura morală transmisă de unele fabule cunoscute („Două boloboace” etc.)

- se anunţă tema lecţiei (fabula) - se studiază amanunţit trei fabule dintre exemplele date de elevi „Greierele şi furnica” – La Fontaine; „Corbul si vulpea” – La Fontaine; „Câinele şi lupul” - Esop - se organizează o scurtă şedinţă de Brainstorming pornind de la personajele celor trei fabule (ANEXA 2) (pe 3 coli mari) - elevii au sarcina de a formula cât mai multe idei care pornesc de la noţiunile de furnică şi greiere, vulpe şi corb, câine şi lup - se urmăreşte asocierea animalelor cu trăsăturile umane pe care le sugerează (trăsături fizice şi morale) - se vor reţine ideile relevante pentru tema propusă şi care se vor folosi pentru rezolvarea unor sarcini în grup - se vor formula întrebări referitoare la importanţa animalelor pentru om - se va realiza o diagrama care va pune în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre cele 3 fabule (ANEXA 3) - se evidenţiază trăsătura dominantă a fiecărui animal - personaj Activitate pe grupe - fiecare elev va primi o scrisoare de la un postaş (copil), pretext pentru începerea jocului „Sfatul animalelor” - elevii sunt anunţati prin intermediul scrisorilor că vor participa la un concurs pe echipe; pentru aceasta trebuie să cunoască foarte bine conţinutul celor trei fabule - se formează grupele conform mesajului transmis prin scrisoare şi vor primi un nume de concurs care va fi anunţat prin scrisoare (etichete) - se vor forma trei grupe, se aleg liderii grupelor - liderul fiecărei grupe va gasi pe calculator un mesaj – îndemn pentru echipa lui (din partea celui care a trimis scrisoarea) Ex. “Să fii cel mai bun!”

- fiecare grupă primeşte o fabulă pentru a fi studiată I. Fiecare membru din echipă citeşte fabula independent şi notează pe o altă fişă primită câte o idee care

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

19

19

- Buzz-Groups O7

- activitate pe grupe - Buzz-Groups - problematizarea O9

O9

5. Feed – back - observatia dirijata - activitate pe grupe - „Turul galeriei” - jocul didactic

i s-a parut relevantă în legătură cu conţinutul fabulei, morala acesteia, urmând apoi să dea fişa colegului din dreapta care va completa ideea formulată de el pe fişa lui şi să o primeasca pe cea a colegului din stânga. Ideea scrisă de fiecare va fi trecută şi pe fişele colegilor - toate grupurile vor face acelaşi lucru - după discuţiile din cadrul grupei, liderul va prezenta producţia grupei în acel moment (cele 3-4 idei) întregii clase II. Fiecare echipa va nota pe fişă calităţile şi defectele personajelor din fabula primită (se discută în cadrul grupului); III. Membrii grupului vor trebui să găsească modalităţi de împăcare între personaje, sfaturile lor pentru personajele din fabulă; - reprezentantul fiecărei grupe va scrie rezultatul activităţii pe o coală mare pentru a putea fi expusă spre analiza întregii clase (trei fişe) - forma finală a lucrării se va discuta pe baza metodei „Turul galeriei” - pe rând, fiecare grupă va citi şi va comenta conţinutul şi forma de prezentare a subiectului realizat de colegii din celelalte grupe - elevii îşi vor adresa întrebări, vor cere lămuriri în legătură cu diferite aspecte ale activităţii - după fiecare tur, grupurile îşi reexaminează produsele făcând comparaţie cu celelalte

- conversatia O10 6. Evaluare - conversatia O10

- jocul de rol

O11

- activitate pe grupe - Buzz-Groups

- liderul fiecărei grupe va reţine şi va nota, pe o coală special pregătită, câteva idei de completare sau sfaturi pentru membrii fiecărei echipe, notând lucrarea colegilor cu puncte de la 1 la 5 - se motivează notarea (punctele acordate) - se va desemna grupa câştigătoare, iar recompensa va fi desfăşurarea unui joc de rol improvizat pe tema studiată în cadrul grupului - se urmăreşte sublinierea calităţilor şi defectelor umane, sugerate de personaje - elevii sunt grupaţi şi se realizează dialogul în faţa casei - celelalte grupe vor evalua modul în care s-a interpretat rolul, făcându-se anumite comentarii - se vor face aprecieri verbale şi se va cere elevilor să formuleze aprecieri cu privire la activitatea colegilor de grupă, dar şi autoaprecieri.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

20

20

PROIECT DE LECŢIE Disciplina: Limba şi literatura română Clasa: a IV-a Subiectul lecţiei: Opera epică în versuri. Fabula.

Text suport: Bivolul şi coţofana de G.Topârceanu Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe DEMERSUL DIDACTIC 1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.

2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra universului operei epice în versuri.

3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.1 să se realizeze înlănţuirea corectă a ideilor într-un mesaj oral; 1.2 să se sesizeze sensul unităţilor lexicale noi în funcţie de context; 3.1 să facă dovada lecturii textului literar, demonstrând înţelegerea lui; 3.2 să deosebească elementele de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit; 4.2 să utilizeze un lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a vocabularului.

4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 – să definească fabula şi să recunoască trăsăturile specifice acestei specii; O2 – să identifice părţile componente ale fabulei: întâmplarea narată, respectiv, morala; O3 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor; O4 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor; O5 – să recunoască procedeele artistice specifice fabulei: alegoria, personificarea, antiteza; O6 – să înţeleagă morala fabulei şi să o explice: 5. CONŢINUTURI UTILIZATE: Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri umane, realizare artistică.

6. CONDIŢII PREALABILE: - clasă la nivel bun; - elevii posedă capacitatea de a aborda un text litarar; - elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.

7. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă, cadranul şi ciorchinele.

8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VI-a, G.Topârceanu, Poezii; Gh.Ghiţă, C.Fierescu, Dicţionar de terminologie poetică, Editura I.Creangă, Bucureşti, 1973; fişe de lucru.

Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 100 minute 9. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, spargerea gheţii (gândirea critică), brainstorming – ul, ciorchinele, reflecţia, gândirea activă, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea critică), munca independentă, metoda calendar (povestirea în lanţ).

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

21

Cadrul de învăţare 1. Evocarea

2.

Realizarea sensului

Timp de Activitatea profesorului lucru 5’ 1. Moment organizatoric - organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei; 2. Captarea atenţiei: În debutul orei noastre, vom pleca DE la rezolvarea unui rebus. În final, pe axa AB, veţi obţine un cuvânt care ne va conduce la titlul activităţii noastre de astăzi.

Răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Regionalism ardelenesc pentru frumos.

2. Paronimul cuvântului anuar.

3. Sinonim pentru viteaz.

4. Omograful cuvântului úmbrele.

5. Antonimul cuvântului răsărit.

2’

1’

3’

Activitatea elevului Elevii se pregătesc pentru lecţie

Elevii răspund întrebărilor puse, rezolvă rebusul, obţinând pe axa AB noţiunea de FABULĂ A F A I N A N U A L B R A V U M B R É L E L A A P U S B

Anunţarea subiectului lecţie şi a obiectivelor: Pe axa AB, în urma rezolvării exerciţiului aţi obţinut cuvântul Elevii scriu titlul lecţiei în caiete fabulă. Drept urmare, astăzi vom trece la aprofundarea studiului operei epice în versuri, fabula, având ca text suport creaţia „Bivolul şi coţofana” de George Topârceanu.

Anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei (1, 2, 3, 4, 5, 6).

Elevii răspund: „Balada unui greier mic” , „Rapsodii de Se solicită elevilor şă-şi amintească ce toamnă” creaţii literare au studiat din creaţia lui George Topârceanu în anii trecuţi.

Li se comunică elevilor că, alături de I.Pillat, G.Topârceanu aparţine Argeşului (1886 – 1937) şi că este cunoscut mai ales ca poet prin volumele: „Parodii originale”, „Balade vesele şi triste” sau „Migdale amare”. A scris însă şi proză, a realizat traduceri, a editat şi a colaborat la numeroase publicaţii. (vezi Anexa 1).Un loc aparte în creaţia sa poetică îl ocupă fabulele scrise între 1930 – 1936 sub titlurile:

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Elevii receptează şi-şi notează în caiete ideile scrise pe tablă.

22

„Fabule pentru copii” şi „Fabule mici pentru oameni mari”, care n-au văzut lumina tiparului, dar care evidenţiază înclinaţia spre umor şi ironie a autorului.

Cadrul de învăţare

Ce este fabula?

- termenul de fabulă vine din latină şi înseamnă povestire. S-a păstrat şi astăzi sensul cuvântului a fabula = a spune poveşti, lucruri neadevărate.

- sunt creaţii epice de mică întindere cu caracter satiric şi moralizator în care întâmplările narate sunt puse pe seama animalelor, a păsărilor, a unor obiecte, care apar personificate.

Povestirea alegorică se încheie cu o concluzie numită morală şi transmite unele învăţăminte; Timp de Activitatea profesorului lucru - fabula satirizează defecte omeneşti pe care doreşte să le îndrepte.

2’

Profesorul realizează lectura expresivă a fabulei „Bivolul şi coţofana”.

Notează în caiete originea, sensul cuvântului fabulă.

Activitatea elevului

Elevii recepţionează Realizează lectura în gând.

2’ Se solicită elevilor să realizeze lectura fabulei în gând.

4’

Citesc textul, realizând o lectură expresivă, cu respectarea Se realizează exerciţii de lectură: intonaţiei şi a punctuaţiei. citesc 2-3 elevi, respectând intonaţia şi Elevii îşi notează în caiete sensul punctuaţia textului. cuvântului malac = bivol.

Li se solicită elevilor să evidenţieze cuvintele necunoscute: malac. „Bivolul şi coţofana” se încadrează în volumul „Fabule pentru copii”.

Aparţine genului epic, deoarece: - autorul îşi exprimă gândurile şi 1. În ce gen literar încadraţi fabula sentimentele în mod indirect prin „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi. intermediul acţiunii şi personajelor; - întâmplările sunt povestite de narator, respectându-se ordinea firească a momentelor subiectului.

2. Care este aspectul general de viaţă prezentat de autor?

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

- G. Topârceanu satirizează în această fabulă tendinţa unor oameni de a profita de prostia şi slăbiciunea semenilor, pe cei care, plasaţi pe o treaptă ierarhic

23

superioară nu-i acceptă decât pe cei care le sunt de folos.

3. Explicaţi semnificaţia titlului fabulei.

4. Fabula clasică este alcătuită din două părţi: - cea narativă, care cuprinde povestirea propriu-zisă relatată în stil alegoric; Povestiţi întâmplarea narată de autor.

5. Fabula are morala sau învăţătura ce se desprinde din relatarea întâmplării.

Recitiţi textul şi desprindeţi morala întâmplării.

- este alcătuit din două substantive comune articulate, folosite cu sens alegoric: bivolul – simbol al omului puternic şi brutal; coţofana – simbol al parazitului util.

Elevii povestesc conţinutul fabulei, folosind regula catenei (povestirea în lanţ), prin trecerea de la unul la altul, la întâmplare, a obiectului – simbol (grupul statuar cu bivol).

- morala nu este distinctă ca în majoritatea fabulelor, ci implicită, adică îi revine cititorului sarcina de a deduce din text: cei mari şi puternici îi tachinează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urma acestora, dar nu-i acceptă atunci când aceştia, la rândul lor, vor să profite.

Fiecare elev lucrează individual.

Găsesc un partener cu care dă formă finală ideilor.

Cadrul de învăţare

6. Ca orice operă epică, subiectul fabulei se constituie în momente ale subiectului.

Stabiliţi momentele subiectului prin noua metodă de învăţare prin cooperare. Gândiţi / Timp de Activitatea profesorului lucru Lucraţi în perechi / Comunicaţi.

Grupa I. Stabiliţi expoziţiunea şi intriga acţiunii.

Grupa II. Stabiliţi desfăşurarea naraţiunii, punctul culminant şi deznodământul acţiunii.

1. Expoziţiunea: prezentarea celor trei personaje.

2. Intriga: trecând din întâmplare pe lângă bivol, căţelul vede Activitatea elevului coţofana plimbându-se pe spinarea acestuia.

3. Desfăşurarea acţiunii: naiv căţelul sare pe spinarea bivolului; bivolul se supără şi îl răstoarnă în trifoi.

4. Punctul culminant: bivolul îl apostrofează într-un limbaj dur.

5. Deznodământul: căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj şi ar stârni uimirea şi nemulţumirea întregului neam de bovine.

Cele trei personaje reprezintă

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

24

7. Care sunt personajele fabulei?

Arătaţi caracteristicile umane pe care vi le sugerează ele.

3. reflecţia

8. Pentru a testa capacitatea voastră de a sesiza esenţialul, alcătuiţi un cvintet (cinquins – poezie în cinci versuri), în care să surprindeţi trăsăturile personajelor şi modul lor de comportare.

tipuri umane: - bivolul – omul puternic, ocupă un loc de seamă în societate; - coţofana – individul lipsit de importanţă şi umil; - căţelul – omul simplu, naiv şi încrezător în ceea ce vede.

Elevii lucrează cvintetele Răspuns posibil: a) Bivolul mare, negru, fioros; ofensat de îndrăzneala căţelului; agresiv îl aruncă ca pe-o zdreanţă; Intolerant b) Căţelul naiv şi nevoiaş; lipsindu-i simţul realităţii; doreşte să profite de pe urma bivolului; Credul.

Timp de lucru

Activitatea profesorului

Activitatea elevului

10’

1. Moment organizatoric: - organizarea clasei şi asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei; 2. Pregăteşte materialul didactic, asigură cadrul adecvat orei.

3. Actualizarea cunoştinţelor anterioare: - solicită elevilor să realizeze lectura în gând a fabulei.

Adresează elevilor întrebări pentru verificarea însuşirii cunoştinţelor: - Cine este autorul, fabulei „Bivolul şi coţofana”?

- Ce fel de creaţie literară este „Bivolul şi coţofana”? Argumentaţi.

- Ce vă sugerează titlul fabulei?

- În ce gen literar încadraţi textul în studiu?

- Ce aspect general de viaţă este prezentat de Topârceanu?

- Din câte părţi este constituită o fabulă?

- Povestiţi întâmplarea relatată şi reliefaţi momentele subiectului.

Anunţarea subiectului lecţiei: - Vom continua discutarea fabulei, ocupându-ne în mod special de caracterizarea personajelor şi de realizarea ei artistică.

- La sfârşitul orei trecute aţi avut ca muncă independentă de alcătuit cvintete

5’

Ora a II-a Cadrul de învăţare 1. Evocarea

2. Realizarea sensului

35’

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Elevii se pregătesc pentru ora de curs.

Efectuează lectura în gând a fabulei.

Răspund la întrebările solicitate.

Elevii citesc cvintetele, cele mai reuşite vor fi trecute în caiete.

25

referitoare la personaje.

Continuăm discutarea lecţiei prin metoda cadranelor, care este o modalitate activă de rezumare şi sintetizare a cunoştinţelor.

Cum se procedează? Se trasează pe tablă sau pe fişe două axe perpendiculare, în aşa fel încât să apară patru cadrane. Elevii citesc bine textul.

Vor fi împărţiţi în patru grupe (vezi Anexa2): Grupa I notează în cadranul I: trăsăturile de caracter ale bivolului .

Rezolvă sarcina indicată.

Rezolvă sarcina cerută.

Grupa II notează în cadranul II: trăsăturile de caracter ale căţelului şi ale coţofenei.

Efectuează sarcina de lucru solicitată.

Grupa III. Notaţi în cadranul III realizarea artistică a fabulei (moduri de expunere şi figuri de stil).

Lucrează la rezolvarea sarcinii de lucru cerute.

Grupa IV. Notaţi în cadranul IV învăţătura ce se desprinde din text şi sentimentele / atitudinea poetului faţă de cele relatate.

3. Reflecţia

Cadrul de învăţare

4. Concluzii şi aprecieri

5’

Timp de lucru

Profesorul monitorizează permanent activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă pentru a se asigura că s-au transmis corect informaţiile.

Cere câte unui elev – expert din fiecare grupă că citească planul rezultat din activitatea pe grupe. Completează, îndrumă şi corectează, la nevoie, răspunsurile elevilor.

Profesorul a fixat pe un suport o planşă mare pe care este desenat ciorchinele – Fabula pe care-l vor completa prin răspunsurile la întrebări: (vezi Anexa 3) Activitatea profesorului

Elevii expun cele constatate.

1. Daţi definiţia fabulei.

2. Ce fel de operă este? Argumentaţi.

3. Care sunt părţile constitutive ale fabulei?

4. În ce constă caracterul moralizator al fabulei?

5. Care sunt modurile de expunere folosite în fabulă?

6. Care sunt procedeele artistice specifice fabulei? Mai cunoaşteţi şi altele în afara acestora?

Profesorul concluzionează.

O fabulă este: - o specie literară răspândită şi îndrăgită de cititori; - are mulţi reprezentanţi în literatura română: Al.Donici, Gr.Alexandrescu,

Răspund la întrebări. Notează.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Elevii primesc fişele individuale cu ciorchinele pe care-l completează, răspunzând la întrebări.

Activitatea elevului

Receptează. Notează în caiete.

26

G.Topârceanu, Tudor Arghezi; - în literatura universală: Fedru (la latină), la Fontaine (Franţa), Krîlov (Rusia).

- face aprecieri asupra modului de participare a elevilor la oră; - fixează tema pentru acasă a elevilor: Argumentaţi, pe baza ideilor discutate şi a ciorchinelui, că „Bivolul şi coţofana” aparţine fabulei (pentru săptămâna viitoare).

Scrie enunţul temei.

1.9. Teste de evaluare Predarea unei fabule presupune si realizarea unor proiecte didactice. În cadrul realizării proiectelor didactice am urmărit respectarea particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor, stabilirea obiectivelor operaţionale şi respectarea evenimentelor instrucţionale. În cadrul lecţiilor de consolidare – evaluare se pot folosi atât fişe de lucru cât şi fişe de evaluare, acestea având o importanţă semnificativă pentru a vedea dacă elevii şi-au însuşit noţiunile respective sau au înţeles morala fabulei.

Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea şi Evaluarea Copiilor/ Elevilor în Vederea Orientării Şcolare (aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 218 din 7 martie 2002) textul de mai jos este reproducerea parţială a Hotărârii Guvernului României nr. 218 din 7 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 26 martie 2002 1. Evaluarea nivelului intelectual: A. Teste de inteligenţă generală: 1. Matricele progresive Colorate- Raven 2. Matricele progresive Standard- Raven 3. Dearborn 4. Fraze absurde 5. Ce s-a schimbat 1 6. Ce s-a schimbat B. Teste de inteligenţă globală: 1. W.P.P.S.I; scara Wechsler-Bellvue 2. WISC; scara Wechsler-Bellvue 3. WAIS; scara Wechsler-Bellvue 4. Kaufman (inteligenţa globală şi stiluri cognitive) 5. Binet-Simon (de reetalonat) 6. N.E.M.I. (R. Zazzo si colaboratorii) – noua scară metrică a inteligenţei 7. Cuburile Kohs pentru adulti, de Goldstein 8. Cuburile Kohs pentru copii, de H. Santucci 9. Testul caramizilor 10. Testul Columbia.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

27

C. Probe de inteligenţă specifică: 1. Probe de evaluare a funcţiei perceptiv- motorie: - Santucci (4-6 ani) - Bender-Santucci (7-11 ani) – etalonat de T. Kulcsar 2. Probe de evaluare a capacităţii de orientare şi structurare spaţială: Kohs-Goldstein (adaptat de Santucci şi etalonat de V. Preda) 3. Probe de inteligenţă pentru desen: Goodenough 4. Evaluarea capacităţii de discriminare a identicului de simetric în structurile grafice: R.V.E.R.S.A.L. 5. Ce vede in imaginile Rorschach F6. Domino.

2. Evaluarea motricităţii şi psihomotricităţii:

1. Proba Ozeretski-Guillmain 2. Gesell, scara de dezvoltare 3. Scara Odette Brunet si Irene Lezine 4. Proba de lateralitate Harris 5. Testul pentru gnozia digitală, Gertsmann 6. Proba pentru sinkinezia membrelor superioare 7. Test de sinkinezie a membrelor superioare, Stambak 8. Proba de motricitate digitală, A. Rey 9. Probe de asamblare (pătrat, triunghi) 10. Proba Piaget-Head (orientare în spaţiu) 11. Testul Head (mâna, ochi, ureche) 12. Denver scala 13. Portage scala 3. Examinarea psihologică a personalităţii: Chestionare de personalitate: 1. CAT, testul de apercepţie pentru copii 2. TAT, testul tematic de apercepţie 3. Lucher, testul culorilor 4. Szondi, proba pulsiunilor 5. Catell si R. Zazzo, proba de perseverare 6. Testul casa-arbore-om 7. Testul arborelui 8. Testul Rorschach 9. Freiburg 10. STAI I 11. STAI II 12. Testul cu 20 de propozitii neterminate (Eu sunt … ) (TST)

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

28

4. Probe pentru evaluarea activităţii psihice: A. Perceptia: 1. Testul figurilor complexe, A. Rey 2. Testul de orientare spatiala, H. Head 3. Testul frenaj vointa, A. Rey

B. Afectivitatea: 1. Testul de frustratie Rosenzweig 2. Completarea de povestiri 3. Asociere de cuvinte 4. Fabulele DUSS. C. Limbajul: 1. Scara de dezvoltare a limbajului, C. Paunescu 2. Proba de evaluare a capacitatii cititului, M. Lobrot (Bovet) 3. Bender-Santucci 4. probe de flexibilitate asociativă 5. A. Rey adaptată D. Imaginaţia: 1. Proba de desen liber 2. Proba Wartegg 3. Proba Collin (completarea lacunelor dintr-un desen) 4. Desenul familiei, Corman E. Memoria: 1. proba A. Rey pe bază de cuvinte 2. proba A. Rey pe bază de figuri geometrice 3. testul figurilor complexe, A. Rey 4. proba Pieron 5. WISC (proba de memorie) F. Atenţia: 1. Proba Toulouse-Pieron 2. Proba de dublu baraj, R. Zazzo 3. Proba Bourdon-Amfimov 4. Proba Praga 5. Labirinte 6. Completarea lacunelor 7. Proba de discriminare perceptivă Setul de Instrumente Psihologice pentru Expertizarea şi Evaluarea Copiilor/ Elevilor în Vederea Orientării Şcolare (aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 218 din 7 martie 2002) textul de Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

29

mai jos este reproducerea parţială a Hotărârii Guvernului României nr. 218 din 7 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 204 din 26 martie 2002 1. Evaluarea nivelului intelectual: A. Teste de inteligenţă generală: 1. Matricele progresive Colorate- Raven 2. Matricele progresive Standard- Raven 3. Dearborn 4. Fraze absurde 5. Ce s-a schimbat 1 6. Ce s-a schimbat B. Teste de inteligenţă globală: 1. W.P.P.S.I; scara Wechsler-Bellvue 2. WISC; scara Wechsler-Bellvue 3. WAIS; scara Wechsler-Bellvue 4. Kaufman (inteligenţa globală şi stiluri cognitive) 5. Binet-Simon (de reetalonat) 6. N.E.M.I. (R. Zazzo si colaboratorii) – noua scară metrică a inteligenţei 7. Cuburile Kohs pentru adulti, de Goldstein 8. Cuburile Kohs pentru copii, de H. Santucci 9. Testul caramizilor 10. Testul Columbia.

C. Probe de inteligenţă specifică: 1. Probe de evaluare a funcţiei perceptiv- motorie: - Santucci (4-6 ani) - Bender-Santucci (7-11 ani) – etalonat de T. Kulcsar 2. Probe de evaluare a capacităţii de orientare şi structurare spaţială: Kohs-Goldstein (adaptat de Santucci şi etalonat de V. Preda) 3. Probe de inteligenţă pentru desen: Goodenough 4. Evaluarea capacităţii de discriminare a identicului de simetric în structurile grafice: R.V.E.R.S.A.L. 5. Ce vede in imaginile Rorschach F6. Domino.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

30

2. Evaluarea motricităţii şi psihomotricităţii: 1. Proba Ozeretski-Guillmain 2. Gesell, scara de dezvoltare 3. Scara Odette Brunet si Irene Lezine 4. Proba de lateralitate Harris 5. Testul pentru gnozia digitală, Gertsmann 6. Proba pentru sinkinezia membrelor superioare 7. Test de sinkinezie a membrelor superioare, Stambak 8. Proba de motricitate digitală, A. Rey 9. Probe de asamblare (pătrat, triunghi) 10. Proba Piaget-Head (orientare în spaţiu) 11. Testul Head (mâna, ochi, ureche) 12. Denver scala 13. Portage scala 3. Examinarea psihologică a personalităţii: Chestionare de personalitate: 1. CAT, testul de apercepţie pentru copii 2. TAT, testul tematic de apercepţie 3. Lucher, testul culorilor 4. Szondi, proba pulsiunilor 5. Catell si R. Zazzo, proba de perseverare 6. Testul casa-arbore-om 7. Testul arborelui 8. Testul Rorschach 9. Freiburg 10. STAI I 11. STAI II 12. Testul cu 20 de propozitii neterminate (Eu sunt … ) (TST) 4. Probe pentru evaluarea activităţii psihice: A. Perceptia: 1. Testul figurilor complexe, A. Rey 2. Testul de orientare spatiala, H. Head 3. Testul frenaj vointa, A. Rey B. Afectivitatea: 1. Testul de frustratie Rosenzweig 2. Completarea de povestiri 3. Asociere de cuvinte 4. Fabulele DUSS.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

31

C. Limbajul: 1. Scara de dezvoltare a limbajului, C. Paunescu 2. Proba de evaluare a capacitatii cititului, M. Lobrot (Bovet) 3. Bender-Santucci 4. probe de flexibilitate asociativă 5. A. Rey adaptată D. Imaginaţia: 1. Proba de desen liber 2. Proba Wartegg 3. Proba Collin (completarea lacunelor dintr-un desen) 4. Desenul familiei, Corman E. Memoria: 1. proba A. Rey pe bază de cuvinte 2. proba A. Rey pe bază de figuri geometrice 3. testul figurilor complexe, A. Rey 4. proba Pieron 5. WISC (proba de memorie) F. Atenţia: 1. Proba Toulouse-Pieron 2. Proba de dublu baraj, R. Zazzo 3. Proba Bourdon-Amfimov 4. Proba Praga 5. Labirinte 6. Completarea lacunelor 7. Proba de discriminare perceptivă Ce poate salva o lume în care răul produs metodic de om nu mai lasă loc nici unui strop de speranţă? Bineînţeles, nimic din elementele lumii paralizate. Şi atunci e nevoie de ceva din afară.

Diavolul ia chipul iluzionistului Woland şi se amuza să pună pe jar Moscova, oraşul unde "Maestrul şi Margareta" încearcă să-şi trăiască iubirea.

Departe în timp şi spaţiu, Pontius Pilat îl judeca pe Isus. Planurile alunecă unul spre altul, întâlnindu-se într-o poveste a suferinţei şi sacrificiului şi, abia astfel, ceea ce nu poate fi rostit în viaţa de la Moscova se spune în cer. Împânzit de date autobiografice, de aluzii livreşti, religioase, demonologice, ezoterice, monumentalul roman al lui Bulgakov dă impresia paradoxalî cî a fost scris dintr-o suflare, antrenându-şi cititorul în iureşul nebunesc al intâmplărilor din Moscova anilor '30. "<Maestrul şi Margareta> este un roman despre coborarea şi revărsarea sacrului în lume.

Absolut toate personajele, fie cele din istoria profană, fie cele din istoria sacră a cărţii, resimt acut acest impact."

Ion Vartic "In acelaşi timp fabula, satira şi romanul de dragoste, Maestrul şi Margareta este o parabolă despre

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

32

putere şi efectele ei distrugătoare, despre bine şi rău şi, mai ales, despre fragilitatea umană şi puterea iubirii."

The New York Times "O capodoperă paradoxală, în care strălucirea este obţinută din combinarea umorului negru şi a magiei negre!"

Publishers Weekly

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

33

ANEXA 1

GEORGE TOPÎRCEANU (1886-1937) a fost unul dintre poeţii cei mai populari şi mai simpatizaţi de public în perioada interbelică. S-a născut la Bucureşti, a trăit la Iaşi, fiind un susţinător al revistei „Viaţa românească". Volumele sale de versuri: Parodii originale, Balade vesele şi triste şi Migdale amare aduc o notă nouă în poezia română din această epocă. În versuri de o mare simplitate, poetul se apropie cu înţelegere, sensibilitate, umor şi ironie de lumea măruntă a florilor, a gâzelor, a păsărilor, de oamenii simpli. A fost un poet al naturii, al anotimpurilor, în cunoscutele rapsodii (Rapsodii de primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă). Printre cele mai valoroase poezii ale sale figurează şi Balada munţilor, Balada morţii, Balada unui greier mic, Balada chiriaşului grăbit, Balada popii din Rudeni.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

34

ANEXA 2

METODA CADRANELOR CADRANUL I Sarcina Grupei I Trăsăturile de caracter ale bivolului

- puternic; - înstărit (nu acceptă amestecul celor mici în trăsăturile proprii); - relaţiile lui cu oamenii se bazează pe profitul obţinut; - tolerant şi concis cu coţofana, deoarece îi face servicii; - intolerant şi neîndurător cu căţelul; - agresiv, brutal, foloseşte un limbaj dur.

Citatul din operă „mare, negru, fioros” (caracterizare directă) „mare şi puternic, gospodar cu greutate” (autocaracterizare) „cum ce slujbă poţi sămi faci?” (caracterizare indirectă) „îl apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni şi de alte spurcăciuni” (caracterizare indirectă) „potaie”, „cam ce slujbă poţi să-mi faci?”

CADRANUL II Sarcina Grupa II Trăsăturile căţelului

Trăsăturile coţofenei

- omul simplu, nevoiaş; - îndrăzneţ, dar naiv, fără simţul realităţii; - nu apreciază corect postura în care se află bivolul; - profitor;

Citatul din operă

„-Ah ce mare dobitoc” „e rost să mă plimbe şi pe mine”

- nu apare direct; - reprezintă pe oamenii obişnuiţi; - individul fără importanţă, umil.

„îl răstoarnă, îl ia-n coarne, îl aruncă-n trifoi”, „javră”, „potaie proastă”

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

35

CADRANUL III Sarcina Grupei III Realizare artistică: - moduri de expunere - figuri de stil

- naraţiunea; - ritm alert prin aglomerări de verbe; - folosirea monologului (în exprimarea gândurilor căţelului); - folosirea dialogului (indignarea bivolului); - personificarea; - comparaţia; - antiteza; - alegoria:

CADRANUL IV Citatul din operă

„se trage”, „îşi face vânt”, „se piteşte”, „sare”, „să se scuture”, „să arunce” etc.

Sarcina Grupa IV Învăţătura care se desprinde din text.

Sentimentele / atitudinea autorului „bivol mare, negru, fioros”, „gospodar cu greutate” „să-l arunce ce pe-o zdreanţă” bivol/căţel „mare, negru, fioros” / „căţel, javră, potaie”

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Cei mari şi puternici îi tolerează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urmele, dar nu-i acceptă când ei vor să profite.

Dezaprobarea faţă de profitori (bivol şi căţel) - dispreţ faţă de bivol pentru infatuarea lui; - compasiune faţă de căţel (omul simplu, naiv, credul).

Citatul din operă „coţofana treacă – meargă pe spinare o suport / că mă apără …. Pe când tu, potaie proastă ….”

36

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

37

FabulaCainele si căţelul de Grigore Alexandrescu Poet al timpului säu, dornic de schimbäri sociale, de izgonire a tiraniei şi de instaurare a dreptăţii, Grigore Alexandrescu (1814-1885) îşi exercită spiritul combativ în poezia şi proza de cälătorie. El luptă cu mijloacele puse la îndemână de satiră şi mai ales de fabulă cu scopul de a îndrepta relele întocmirii sociale fiind considerat unul dintre marii fabulişti români.

A apelat la modele clasice precum : La Fontaine, Voltaire şi Krîlov, izbutind totodată să fie original în multe fabule : Câinele şi căţelul, Boul si viţelul, Lupul Moralist. În aceste adevărate comedii satirice în miniatură, înclinaţia spre teatru a lui Grigore Alexandrescu este evidentă .

Fabula, ca specie literară, este o creaţie epică în versuri sau în proză, în care autorul, prin intermediul animalelor, plantelor sau obiectelor personificate, satirizeazî defecte sau moravuri omeneşti cu scopul de a le îndrepta.

Fabula Câinele şi căţelul satirizează dorinţa celor care vor să parvină prin orice mijloace.

Dulăul Samson critică mândria deşartă a celor mai puţin puternici şi pledează pentru egalitate.

El aduce în discuţie exemplul ţărilor civilizate şi propriul său exemplu. Căţelul Samurache îşi exprimă aprobarea. Dulăul îl jigneşte şi îl ameninţă pe căţel explicându-i adevăratul sens al egalităţii.

Morala este simplă: Nu trebuie să dăm crezare spuselor celor puternici, care doresc egalitatea numai cu cei mai puternici decât ei.

Ceea ce constituie esenţialul acestei fabule este tipologia personajelor. Samson simbolizează dorinţa de parvenire vădită în discursul nesincer prin care caută să-i impresioneze pe ascultătorii săi.

Minciuna îl ajutä să-şi susţină ideile şi poziţia. Afişând o falsă modestie, el caută să atragă mulţimea de partea sa, vrând să-i convingă pe cei simpli, care nu cunosc bine situaţia şi pot fi uşor manevraţi şi päcäliţi de falşii politicieni.

Samurache este cel care cade pradä primul ipocriziei şi falsităţii lui Samson. Naiv şi încrezător, el este atras de cuvintele promiţătoare ale dulăului „care lätra foarte tare”. Numele lui „Samurache” sugerează un om slab, naiv, care greşeste numai în măsura în care crede promisiunile mincinoase ale lui Samson şi nu aşteaptă să vadä faptele acestuia care sä-i probeze cuvintele.

Al treilea personaj este „un bou oarecare”, un personaj neutru, care nu intervine în discuţie. El ascultä cu nepäsare cuvintele lui Samson şi faptul că nu participă la discuţie, poate demonstra cä reprezintä clasa nobililor, dar nu prin naştere, aşa cum sunt vechii boieri : „lupii, urşii şi boii”, pe care Samson îi dispretuieşte.

Morala este simplä : duläul dorea egalitate cu cei mai puternici decât el, iar în faţa celor slabi dorea sä menţinä diferenţa de poziţie socialä, ca o certificare a puterii sale.

Aceastä creaţie, bazată pe dialog, are caracterul unei mici scenete. Naraţiunea este realizată prin succesiunea de secvenţe care ţin de întâmplarea petrecută în lumea animalelor.

Dialogul însă rămâne modul de expunere dominant şi principalul mijloc de caracterizare a personajelor. Replicile vii dinamizează naraţiunea, transpunând întâmplarea într-o micä scenetă, plină de viaţă şi umor.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

38

Figurile de stil utilizate în mod echilibrat conferä şi ele nota unui stil viu şi natural prin care animalele dobândesc însuşiri umane, printre care şi defecte pe care autorul le criticä. Personificarea, însă, este figura de stil dominantă, prin care se realizează un transfer dinspre lumea animalelor înspre lumea oamenilor, cu toate defectele care existä aici şi pe care fabula ni le dezvăluie pentru a ne atrage atenţia şi pentru a le îndrepta.

Versurile au o măsură inegală, purtând amprenta dialogului. Rima este în general împerecheată, poetul nerespectând-o totuţi în jocul firesc al replicilor. Versurile care exprimă cuvintele lui Samurache au o rimă încrucişată, parcă pentru a fi în discordanţă cu spusele lui Samson. Ritmul fabulei este neregulat, exprimând tonalitatea diferită a dialogului, a sentimentelor protagoniştilor.

Această creaţie reprezintă o fabulă datorită apariţiei moralei care are un mesaj educativ.

Bivolul şi coţofana de George Topîrceanu Opera literară „Bivolul şi coţofana” face parte din „Fabule pentru copii” şi ia atitudine critică împotriva profitorilor care caută şi găsesc de fiecare data un prilej favorabil de a trage foloase în propriul interes.

Fabula este o creaţie epică în versuri sau în proză de mică întindere cu caracter satiric şi moralizator în care întâmplările narate sunt puse pe seama animalelor, a păsărilor, a unor obiecte care sunt personificate.

Poezia este concepută ca o povestire alegorică cu trei personaje în care predomină naraţiunea iar dialogul devine monolog prin care două personaje bivolul şi căţelul îşi exprimă atitudinea.

Ca în orice fabulă sunt narate mai întâi întâmplările de la început făcând cunoştinţă cu cele trei personaje: „un bivol mare, negru, fioros” o coţofană şi un căţel.

Trecând din întâmplare prin locul unde se afla bivolul, căţelul vede cu mirare cum pe spinarea acestuia „se plimba o coţofană\ Când în sus şi când în jos”. Naiv dar si doritor să profite de situaţie el sare în spinarea bivolului. Luat prin surprindere dar şi ofensat de îndrăzneala căţelului, bivolul se scutură, îl răstoarnă şi luându-l în coarne îl arunca „cât colo”, „ca pe-o zdreanţă în trifoi”.

Supărat peste măsură bivolul îl apostrofează pe căţel folosind un limbaj dur aproape agresiv îşi motivează atitudinea prin faptul că această coţofană îi face un bine. „Ce-ai gândit tu oare, javră?

Coţofana treacă meargă, pe spinare o suport.\Că mă apără de muşte, de ţânţari şi de tăuni.”

Căţelul nu i-ar aduce nici un avantaj; ci dimpotrivă, ducându-l în spate, ar stârni spre propria ruşine indignarea întregului neam: „Pe când tu potaie proastă, cam ce slujbă poţi sa-mi faci?”

Personajele sunt reprezentate de animale care întruchipează ca in orice fabulă anumite tipuri umane. „Bivolul mare negru, fioros” este aşa cum se autocaracterizează „mare şi puternic, gospodar cu greutate”. El face parte din categoria celor mari, puternici şi înstăriţi care nu acceptă amestecul celor mici şi şi neînsemnaţi în treburile proprii.

Ca la orice om puternic relaţiile interumane se bazează pe gradul de profit obţinut din acestea.

El este tolerant şi înţelegător cu coţofana deoarece aceasta îl apără de muşte, pe când căţelul cu care este neîndurător şi intolerant nu-i aduce nici un profit: „Cam ce slujbă poţi să-mi faci?”.

Indignarea bivolului se manifestă prin prin gesturi brutale şi printr-un limbaj dur adresându-i-se cu apelativele: „potaie” şi „javră proastă”.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

39

Căţelul apare mai întâi în ipostaza omului simplu, nevoiaş dar îndrăzneţ a cărui cutezanţă provine din naivitate, din lipsa simţului realităţii.

El nu apreciază corect postura în care se afla bivolul, considerându-l „un mare dobitoc”, „un prost” care „ia în spate pe oricine”. Naivitatea lui, imposibilitatea de a aprecia corect situaţia îi provoacă neplăceri. Căţelul îi reprezintă şi el pe cei care vor să profite, însă sugerează prima treaptă a acestei tendinţe.

Coţofana apare în postura unui personaj care nu se manifestă direct şi despre care aflăm din relatarea naratorului sau din cuvintele bivolului. Ea îi reprezintă pe oamenii obişnuiţi a căror preocupare nu depăşeşte grijile cotidiene şi care nu vor să profite de pe urma altuia.

Ca în orice fabulă autorul transmite o anumită învăţătură care nu este formulată direct prin morală, ci se desprinde indirect din text: Cei mari şi puternici îi tolerează pe cei inferiori lor atâta vreme cât pot profita de pe urma acestora, şi devin intoleranţi cu cei care la rândul lor vor să profite.

Prin morală autorul îşi exprimă dezaprobarea atât faţă de bivol cât şi faţă de căţel, dar primul este privit cu dispreţ.

Fiind o operă epică în care autorul îşi exprimă în mod indirect sentimentele prin acţiune şi prin intermediul personajelor, modul de expunere dominant este naraţiunea realizată într-un ritm alert. În acest sens se remarcă aglomeraţiile verbale: trage, îşi face vânt, se piteşte, sare, să se scuture ş.a. , prezenţa interjecţiei onomatopeice *Hdup” şi a expresiei: „Când în sus şi când în jos”.

Ritmul vioi al acţiunii este datorită şi versificaţiei în care măsura diferă de rapiditatea acţiunii iar rima este complexă în prima parte şi împerecheată în catrene.

Monologul se foloseşte în exprimarea gândurilor căţelului iar prin dialog, care devine şi el monolog bivolul manifestându-şi indignarea.

Figura de stil dominantă este personificarea pentru că întâmplările narate sunt puse pe seama animalelor dar se folosesc şi enumeraţii şi comparaţii prin care se caracterizează personajele sau acţiunile lor.

Având toate trăsăturile acestei specii opera „Bivolul şi coţofana” s-a demonstrat ca fiind fabulă.

TOPÎRCEANU, GEORGE (1886-1937) POET Dintre poeţii români marcanţi din secolul nostru, a căror personalitate lirică s-a conturat înainte de primul război mondial se numără şi George Topîrceanu. Ardelean de obîrşie, George Topîrceanu s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti. Ocupaţiile părinţilor scriitorului (tatăl — cojocar, mama — maestră ţesătoare) îi obligau pe aceştia să fie veşnic pe drumuri, în căutarea de locuri pentru desfacerea produselor. Aceste neîntrerupte călătorii îl pun pe George Topîrceanu, din fragedă copilărie, în contact cu viaţa satelor, cu oamenii de la ţară, cu natura, contribuind la formarea personalităţii lui literare specifice. George Topîrceanu urmează studii primare întii la o şcoală de la marginea Bucureştilor, apoi într-un sat de pe Argeş, Şuiei, după care urmează la Liceul Matei Basarab şi la Sf. Sava din Bucureşti. Studiile superioare (litere, drept), urmate la Bucureşti, poetul n-a ajuns să le termine. Hărţuit de griji, şi-a consumat tinereţea în diferite slujbe mărunte: funcţionar la o casă de asigurări, copist la Casa Bisericii etc., ducînd astfel o viaţă nestatornică, de boem şi chiriaş grăbit. A debutat în publicistică devreme, în 1904, cînd era elev la liceu, cu versuri la revista Belgia Orientului, supliment literar al ziarului Adevărul. Publică apoi în Semănătorul, Neamul romanesc literar şi în alte reviste semănă-toriste. Adevăratul debut se produce în 1909, cu

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

40

publicarea în Viaţa românească a confesiunii Răspunsul micilor funcţionari, replică la cronica veselă Elegie de A. Mirea. Remarcat de Garabet Ibrăileanu, şi cu sprijinul acestuia, George Topîrceanu devine secretarul de redacţie al revistei, în 1911. Părăsind Bucureştii, el devine moldovean, se identifică întru totul cu atmosfera şi climatul Iaşilor, împrejurările stabilirii la Iaşi au fost evocate in conferinţele Cum am devenit moldovean(1933, Bucureşti) şi Cum am devenit ieşean (Iaşi, 1935). La Viaţa românească, George Topîrceanu se împrieteneşte cu Alexandra Gavrilescu, tînără studentă pe atunci, care semna cu pseudonimul devenit nume de prestigiu: Otilia Cazimir.

Prietenia dintre cei doi poeţi nu numai că a durat cit a trăit George Topirceanu, dar după cum o atestă pioasele pagini din cartea de aminiri Prietenii mei scriitori, nu s-a stins nici după moartea lui.

Tihna vieţii ieşene a lui George Topîrceanu a fost curmată, brusc, în 1913, prin mobilizarea poetului şi trimiterea lui în campania din Bulgaria, înapoiat la Iaşi, poetul îşi reia activitatea şi in 1916 îşi adună poeziile scrise după venirea la Viaţa românească, in două volume: Balade vesele (devenite în ediţia a Il-a şi cele următoare Balade vesele şi triste) şi Parodii originale. Episoadele de pe frontul din Bulgaria, George Topirceanu le-a consemnat în Amintiri din luptele de la Turtucaia (1918), Amintiri din Bulgaria (1920) şi în Pirin-Planina (1936). A mai publicat volumul de versuri Migdale amare (1928), un volum de proză Scrisori fără adresă (1930) şi fragmente dintr-un roman neterminat, Minunile Sf. Sisoe. După mutarea Vieţii romaneşti la Bucureşti, Topîrceanu a fost inspector general al teatrelor şi, provizoriu, director al Teatrului Naţional din Iaşi. A condus împreună cu Mihail Sadoveanu revista însemnări literare din 1919 si însemnări ieşene, din 1936. în 1926, George Topîrceanu obţine premiul naţional de poezie. La propunerea marelui său prieten, M. Sadoveanu, în 1936, el este ales membru corespondent al Academiei Române. George Topirceanu sa stins din viaţă la 7 mai 1937, la Iaşi şi a fost înmormîntat la cimitirul Eternitatea. In literatură, George Topîrceanu şi-a cîştigat reputaţia de poet popular, accesibil; < cel mai accesibil dintre toţi poeţii dintre cele două războaie mondiale.. Prin această caracteristică a poeziei sale, prin accesibilitate, prin claritate, prin faptul de a fi scris o operă pe înţelesul tuturor, George Topîrceanu s-a situat la antipodul modernismului. Topîrceanu e un scriitor de tip tradiţional, coborîtor din Coşbuc, din Duiliu Zamfirescu, din Vlahuţă. Versurile primului volum, Balade vesele, dovedesc o duioasă şi adîncă înţelegere pentru dramele mărunte ale celor umiliţi şi anonimi, pentru evenimentele lumii infime şi delicate a florilor şi gîzelor. Versurile celui de al doilea volum, Parodii originale, adevărate pagini de critică în pilde, nu ţintesc o facilă pastişă umoristică, ci ridiculizarea manierismului, confuziei de idei, abuzurilor de metafore şi de neologisme, în Balade vesele şi triste şi în Migdale amare, calităţile poetului, lirismul cald şi stilul simplu se manifestă în mod remarcabil.

Omul ca fiinţă socială şi peisajul variat al naturii se află în centrul creaţiei lui George Topîrceanu. întretăiate de melancolii, accentele vesele capătă în Balada chiriaşului grăbit un timbru personal.

Dincolo de veselia pe care o deşteaptă în cititor această poezie, cu un ritm viu, trebuie să desluşim şi un sens adînc, dorit de poet, acela al compătimirii pentru soarta zbuciumată a micului slujbaş, cu venituri modeste şi apăsat de griji. Balada morţii este una din cele mai reuşite creaţii ale lui George Topîrceanu. în tratarea acestei teme, se observă analogii în ceea ce priveşte seninătatea în faţa morţii, cu balada Mioriţa. Ca poet al naturii, George Topîrceanu a găsit aspecte demne de interes în toate anotimpurile pe care le cintă deopotrivă, în Rapsodii de primăvară, Rapsodii de vară, Rapsodii de toamnă si Balada munţilor. Folosirea creatoare a tezaurului poeziei populare, dragostea de viaţă şi natură, vioiciunea spiritului, plasticitatea imaginilor, varietatea ritmului şi a rimelor şi perfecţiunea tehnică a versului, în general, asigură lui George Topîrceanu un loc aparte în poezia noastră. Vrednică de atenţie este şi proza lui George Topîrceanu. Primele scrieri aparţin memorialisticii de război. Volumul Amintiri din luptele de la Turtucaia are o valoare, în primul rînd, Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

41

de document autobiografic şi istoric. Mai interesantă e cealaltă carte de război a lui Topîrceanu, Pirin-Pianina, jurnalul experienţei de prizonier a scriitorului, un impresionant document omenesc.

Volumul Scrisori fără adresă conţine scrieri diverse: povestiri de vinătoare, articole etc. Cea mai interesantă dintre prozele lui G. Topîrceanu este, fără îndoială, romanul neterminat Minunile Sf. Sisoe. E o carte antimistică şi anticleri-cală. George Topîrceanu n-a fost numai poet şi prozator; a avut şi reale aptitudini de critic literar. Prin tot ce a produs, George Topîrceanu va rămîne în istoria literaturii prin cîteva bucăţi în versuri şi în proză, iar în totalitate opera sa va delecta încă multă vreme cercuri largi de cititori.

Grigore Alexandrescu În anul 1810, după unii, 1812 sau 1814 după alţii, se naste la Târgoviste, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu, poetul Grigore Alexandrescu.

Ramâne orfan şi sărac, dar de mic e deştept şi dotat cu o memorie extraordinară. Ajuns la Bucureşti, este elev la pensionul Sf. Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunostinţă cu Heliade. Uimeste pe toti prin talentul sau poetic. Va sta şi acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie (Miezul nopţii) in Curierul românesc, urmată de elegia Adio. La Târgoviste.

Primele lui poezii, ce apar în 1832 sunt simple reflexe ale maeştrilor săi: Heliade din literatura română, Lamartine şi Florian din literatura franceză din care a şi tradus.

Colecţia de poezii ce publică în 1838 prin ajutorul lui Zaharia Carcalechi cuprinde poezii de amor: (Eliza, Aşteptare, Peştera); poezii religioase şi umanitare (Câinele soldatului, Rugăciune), fabule (Lebăda şi puii corbului, Boul şi viţelul, Şoarecele şi pisica) şi epistola către Văcărescu.

Originalitatea lui nu e deplină nici acum, căci găsim că izvoarele inspiraţiei sale sunt Boileau, Delavigne, Lamartine, dar el nu mai este un imitator, ci începe a-şi arăta personalitatea în poeziile sale. Un eveniment important se întâmplă în viaţa sa, anume călătoria pe care o face cu I.Ghica pe la mănăstirile de peste Olt în 1842; astfel, într-o ediţie din 1847, el publică poeziile inspirate din acestă călătorie: Umbra lui Mircea, Răsăritul lunii la Tismana ş.a. Ediţia din 1842 cuprinde şi câteva din cele mai reuşite poezii, ca Satira Duhului meu; fabule în care întrebuinţează versul liber; aici se tipăreşte şi Anul 1840, care este considerată una din cele mai de frunte poezii ale literaturii noastre.

Unanim apreciat drept cel mai mare fabulist român din secolul al XIX-lea, Grigore Alexandrescu a avut câteva modele ilustre din literatura universală, inspirându-se îndeosebi din fabulele lui La Fontaine, însă nu le-a pastişat, preluând doar motivul iniţial, adaptându-l realităţilor autohtone, cu mijloace pe deplin originale, extrăgând semnificaţii moralizatoare care se raportau atât la defectele contemporanilor săi, cât şi la ale speciei umane, în general. Compoziţia lui e reuşită în cele mai multe şi destul de clară, versificaţia însă nu este perfecţionată. În aceasta nu e mai sus decât contemporanii săi. Profunditatea cugetărilor şi expunerea lor prin imagini noi şi impresionante fac ca Alexandrescu să fie în adevăratul sens al cuvântului cel mai mare poet din epoca dintre 18301848, superior şi lui Heliade şi tuturor celorlalţi poeţi, el va fi întunecat numai de strălucirea succesului lui Alecsandri şi de energia şi noutatea lui Eminescu.

Heliade şi Alexandrescu…

Dacă la început au fost în relaţii foarte bune, împrejurări de natură intimă duc la răcirea raporturilor între ei, ba chiar dau naştere unei duşmănii grozave. Primul atac este al lui Heliade în prefaţa poeziilor lui Momuleanu în 1837, unde, fără a-l numi, îndreptează câteva săgeţi împotriva lui Alexandrescu şi e atât de stăpânit de necazul său încât îl consideră pe Momuleanu superior lui

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

42

Alexandrescu. Profită apoi de publicarea unei fabule a lui Alexandrescu (Vulpea, calul şi lupul) şi-l atacă direct în Curier de ambe sexe, făcând glume pe socoteala lui. Alexandrescu răspunde prin fabula Privighetoarea şi măgarul în care spune că de ar asculta sfaturile criticului, atunci "eu în locuţi aş fi măgar". Alexandrescu l-a mai atacat şi prin epigrama către Voltaire făcând aluzie la Heliade (care tradusese o tragedie a poetului francez). Heliade şi-a răzbunat groaznic prin poezia Ingratul scrisă cu o violenţă extraordinară, care, dacă-l îndeamnă câteodată să exagereze tonul vulgar, îi dă însă şi câteva accente foarte puternice. Se pare că şi satira lui Alexandrescu de mai târziu, Confesiunea unui renegat, l-a vizat pe Heliade…

Viaţa lui Alexandrescu o cunoaştem în parte, dar despre unele epoci ale ei nu avem informaţii suficiente. Izvorul, de care s-au servit mai toţi biografii, este o scrisoare a lui I.Ghica în care povesteşte toate amintirile sale despre Alexandrescu, cu care a fost legat de aproape o mare parte din viaţă. Sigur este că a fost ofiţer, că şi-a făcut serviciul la Focşani, că, demisionând în 1837, s-a întors în Bucureşti şi că a fost arestat. Nu e prea sigură pricina: după unii ar fi fabula Lebăda şi puii corbului; după alţii, amestecul între tinerii care organizau mişcări politice în spirit democratic.

Alexandrescu a fost funcţionar la postelnicie şi a intrat în bunele graţii ale lui Bibescu. Ghica povesteşte chiar o scenă, în care s-a vorbit să fie numit poet al curţii, lucru ce Alexandrescu a refuzat. A fost apoi director al departamentului credinţei, iar la venirea lui Cuza a fost chiar ministru interimar. Ultima sa funcţie a fost aceea de membru în comisia centrală de la Focşani; acolo a fost lovit de o boală crudă care i-a afectat judecata. Se ştie că el a mai scris şi după aceasta, că a publicat articole în ziarele din Bucureşti şi chiar poezii, dar în nici una nu se mai regăseşte Alexandrescu de altădată.

A murit sărac la Bucureşti la 25 Noiembrie 1885.

Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace, Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva, Care cred despre sine că preţuiesc ceva!

De se trag din neam mare, Asta e o-ntâmplare: Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.

Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate Este egalitate.

Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte, Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.

Cât pentru mine unul, fieştecine ştie C-o am de bucurie Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă, Câine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră."

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.

Căţelul Samurache, ce şedea la o parte Ca simplu privitor, Auzind vorba lor, Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte, S-apropie îndată Să-şi arate iubirea ce are pentru ei: "Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată, Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei."

- "Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie, Noi, fraţii tăi, potaie!

O să-ţi dăm o bătaie Care s-o pomeneşti.

Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,

43

Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?"

- "Dar ziceaţi..." - "Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?

Adevărat vorbeam,

Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei, Că voi egalitate, dar nu pentru căţei."

Aceasta între noi adesea o vedem, Şi numai cu cei mari egalitate vrem.

Greierele şi furnica de La Fontaine voi plăti cinstit cucoană, cu dobânzi, cu tot ce vrei!…”

Dar Furnica, harnică, are un ponos al ei: nu-i din fire darnică şi-i răspunde cam răstit: -Astă-vară ce-ai păţit?

-Dacă nu e cu bănat. zi şi noapte am cântat pentru mine, pentru toţi…

-„Joacă astăzi dacă poţi!”

Petrecuse cu chitara toată vara. Însă iată că-ntr-o zi când viforniţa porni, Greierele se trezi fără muscă , fără râmă, fără umbră de fărâmă.

Ce să facă?…Hai să ceară la Furnică, pân’ la vară, niscai boabe de secară.

-“Pe cuvânt de lighioană,

Broasca şi boul de La Fontaine Văzând pe pajişte un Bou Voinic , o Broască oarecare -cam de mărimea unui ouse opintea s-ajungă şi ea cât el de mare.

- Sburatelor , le spuse , luându-şi-l model, mai am , mai am , mai am niţel s-ajung cât el?

-Mai ai!...- Şi-acum?...- Tot ai!...

-Mai sunt departe?...

-Eşti , surioară dragă , tot pitică...

S-a mai umflat o dată , pe viaţă şi pe moarte, şi a plesnit ca o băşică.

Au câţi , cuprinşi adesea de chinurile grijii de-a fi mai breji , nu-şi ies şi azi din minţi?

Nu ţin să aibă soli atâţia prinţi?

Burghezii-şi fac palate. Vor paji mai toţi marchijii...

Dreptatea leului de la Fontaine Pe vremuri , Capra , Oaia şi surioara Juncă s-au însoţit cu Leul – un staroste trufaş -,

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

în obşte , la câştiguri şi pagube , părtaşi. Şi Capra , mi se pare , tot iscodind prin luncă,

44

avu noroc în lanţuri un cerb frumos să vadă şi le trimise vorbă , să-i cheme la-nfruptare.

Veniră toţi.Şi Leul îi socoti pe gheare şi împărţi în patru , pe loc întreaga pradă.

- „ Întâia parte – nu e de mirare -, pe drept cuvânt , se cade s-o iau eu ca Leu!

A doua – îmi închipui că ştie fiecare – e dreptul meu ca dintre toţi mai tare.

A treia îmi revine ca mai viteaz , fireşte.

Iar dacă de ciozvârta a patra îndrăzneşte să se atingă unul, cum, necum, întâi am să-l sugrum!”

Corbul şi vulpea de la Fontaine Jupânul Corb , pe-o creangă cocoţat, ţinea în clonţ un boţ de caş furat.

Ademenită-ndată de miros, Cumătra-i spuse pe un ton mieros: -Să ne trăiţi mulţi ani , Măria Voastră, că sunteţi , zău , ca din cutie scos!

Iar de-aţi avea şi glasul mlădios pe cât v-arată penele frumosmă prind c-aţi fi vreo Pasăre Măiastră!

Ca să-şi arate vocea , pe gânduri nu mai şade.

Deschide pliscul.Prada cade. Şi Vulpea , înghiţind-o , îl dăscăleşte:-Bade, linguşitorii- nu ştiai , se pare – trăiesc pe seama cui le dă crezare...

Dar lecţia aceasta , pe care o-nvăţaşi, e mai de preţ ca boţul tău de caş!...

Năuc de ciudă, Corbul juratu-s-a cumplit că n-o să se mai lase vreodată păcălit.

Lupul şi mielul de La Fontaine Dreptatea celui tare mai straşnică s-arată,

îi spuse Mieluşelul acelui Lup zbîrlit.

cum veţi vedea îndată.

- Ba o tulburi! - zise el pornit;

Un Mieluşel venise să se-adape

iar acum un an m-ai şi bîrfit !...

în crîng, din limpezimea unei ape;

- Eu te-am bîrfit ?... E oare de crezut

cînd, alungat de foame, cu ochii după pradă,

cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut ?...

un Lup cumplit s-a întîmplat să-l vadă

Măria Ta, fii bun şi ţine seama

şi s-a răstit la el, plin de mînie:

Că-s mititel şi încă sug la mama...

- Cutezi să-mi tulburi apa tocmai mie ?...

- De n-ai fost tu, a fost vreun frate-al tău !

Obraznicule, îţi arăt eu ţie !...

- Măria Ta, n-am nici un frate, zău...

- Nu-şi are rost mînia Dobitociei Tale:

- Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face:

cum aş putea s-o tulbur, cînd beau mult mai la

a fost vreunul dintr-ai tăi,

vale ?...

ca sînteţi toţi la fel de răi,

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

45

de la ciobani pîn'la dulăi

Şi, fără altă formă de proces,

şi nu-mi daţi pace!

l-a dus pe sus în codrul depărtat

Dar mă răzbun, ai înţeles ?...

şi l-a mîncat.

Vulpea şi bursucul de Al. Donici

— Da dincotro şi unde Alergi tu aşa iute?

Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat.

— Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat, Sunt, iată, surghiunită!

Tu ştii că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie.

Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat, Şi sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe nişte pâri nedovedite, Precum că luam mite.

Tu singur martor eşti, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui?

— Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

Eu cam ades vedeam: Că tu pe botişor Aveai şi pufuşor.

Se-ntâmplă şi la noi de vezi Cum altul, având loc, aşa se tânguieşte, Încât îţi vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrăneşte.

Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Şi când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit şi cheltuială, N-ai zice ca bursucul că are pufuşor Pe botişor?

46

CONCLUZII

Definiţia lui Lessing dată acestei specii, precum şi comicul remarcat de Fedru, forma de scenetă precizată de La Fontaine, se traduce astfel: „Reducem un principiu etic genearal la un caz special, dând acestui caz realitate şi dacă compunem dintr-însul o poveste prin care se recunoaşte principiul general, atunci acea compunere se numeşte fabulă.”

Locul de naştere al fabulei este Orientul, cele mai vechi motive fiind atribuite unui autor indian Bidpay sau Pilpay.

Primele manifestări ale fabulei în literatura cultă europeană datează din secolele VI şi VII î.e.n. şi au loc în Grecia antică. „Părintele fabulei” este considerat grecul Esop. Eliade Rădulescu afirmă că numele lui Esop este la originea sa un derivat al termenului de înţelepciune. În imperiul roman, specia fabulistică a fost continuată de Fedru şi Avianus, care dau motivelor esopice mai multă ingeniozitate şi eleganţă. Dezvoltarea speciei culminează în secolul al XVIII-lea prin personalitatea lui La Fontaine a cărui influenţă se face resimţită în toate creaţiile fabulistice din secolele următoare. În secolele XVIII-XIX, fabula este reprezentată de clasici străluciţi ai literaturii universale, printre care englezul Gay, francezul Florian, rusul Krîlov, etc.

Spre deosebire de alte literaturi, în literatura română, fabula a cunoscut momente de înflorire până în anii puterii populare („Cîntece populare ale Moldaviei” –C. Negruzzi şi „Studii de literatură română”- Tudor Vianu).

B.P. Haşdeu susţinea că fabula e un produs al basmului.

Desigur că basmul popular, snoava şi proverbul au avut un rol mare în dezvoltarea fabulei la noi, în special a fabulei lui Anton Pann. La această dezvoltare a contribuit şi răspândirea „Esopiei”. Un precursor al fabulei poate fi considerat Dimitrie Cantemir. În romanul său „Istoria ieroglifică” el utilizează alegoria, reuşind să-şi caricaturizeze cu mult haz eroii. Fabula noastră se dezvoltă însă imediat în perioada paşoptistă. Scriitorii prepaşoptişti şi paşoptişti preiau fabula mai ales prin filiera franceză şi rusă.

Caracteristicile fabulei sunt exprimate intr-o serie de poezii clasice ale timpului. Alexandrescu în „Epistola către Voltaire”., „Epistola către Donici”, „Epistola către Văcărescu” explică rolul educativ al speciei şi posibilitatea ei de a face o critică ,moravurilor cu ajutorul alegoriei. În poezia omagială adresată lui Alexandrescu, arată că scopul fabulei sale este de a da glas unor „protesturi, reclamaţii, drepturi”. Primul nostru fabulist, Dimitrie Ţichindeal transpune în romîneşte pe sârbul Obradovici, în lucrarea sa”Filozoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături” (1841).

Morala fabulistică a lui Ţichindeal, condamnă abuzurile politice ale stăpânirii habsburgice. Eminescu în „Epigonii” îl ameninţă cu epitetul „gură de aur”- Dimitrie Cichindeal. În activitatea lui Gh. Asachi, fabula a constituit o preocupare însemnată, însă, fabulele lui au fost doar versificări reuşite ale poeziilor lui La Fontaine. Printre realizările mai originale ale poetului, poate fi menţionată fabula „Minciunile”, în care se regăsesc temele şi personajele frecvente literaturii de la început de secol. Mulţi scriitori ai fabulei, valorificând experienţa franceză şi rusă, au creat lucrări de mare originalitate şi ţinută estetică, întemeindu-se pe realităţi social-economice şi politice româneşti ale veacului. Publicul în genere gusta fabula cu „predilecţie”2 . În 1829 apar primele 2

Apud Antologia fabulei româneşti, Ed.pt. Lit., 1961,p.20.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

47

fabule ale lui Eliade în Curierul Românesc, În „ Muştele şi albinele”, el caută să atace demagogia politică vizată de Grigore Alexandrescu în „Vulpoiul Predicator” şi „Vulpea Liberală”. Şerban Cioculescu cu această ocazie subliniază calităţile fabulistului: „Întoarsă în satira politică, fabula trăieşte şi fără comentariu, datorită bucuriei volubile a autorului”.3 Eliade Rădulescu surprinde în fabulă aspecte caracteristice ale realităţii epocii şi introduce o acţiune şi un limbaj dinamic, plin de voiciune.

Cel care realizează o fabulă, servindu-se de sursa folclorică într-o expresie deosebit de originală este Anton Pann. Acesta publică în 1841 un pachet de fabule şi istorioare cu pregnante inflenţe esopice şi lafontainiene („Vînătorul”, „Planul şimigiului”). Simbolurile sunt luate din fauna şi flora ţării noastre, din raporturile sociale existente la sate şi în târguri. În personajele sale îi recunoaştem pe oameni cu existenţă lor cotidiană. Caracterizând personajele prin proverbe si zicale, A. Pann reuşeste să schiţeze portrete pline de haz şi pitoresc.

Stamate şi Donici contribuie la accentuarea caracterului de satiră socială a fabulei, fiind influenţaţi în prealabil de Krîlov. Donici însă, realizează o mai mare supleţe a vocabularului, o oimagine familiară, naturală, plină de un umor sfătos.

Fabula capătă un profil deosebit de original de-abia prin apariţia lui Grigore Alexandrescu.

Primele producţii din volumul „Eliezer şi Neftali” sunt mai mult adaptări după La Fontaine şi Florian. În volumul următor, „Poezii” (1838), poetul abandonează influenţele şi atinge o mare originalitate. Barbu Delavrancea, într-o caracterizare spunea: „Dar, desigur, Alexandrescu în fabulă îşi dezvoltă toată puterea geniului său creator. Într-o sută şi douăzeci de pagini vezi o lume întreagă ascunsă sub pielea personajelor sale, lume trăită şi lăsată nouă vie şi tuturor generaţiilor cât va dura neamul românesc(...) un norod întreg întreguleţ cu toate viţiile lui, cu toate viţiile noastre” 4. Într-adevăr, Alexandrescu făureşte aproape o comedie umană în opera sa fabulistică: curtea în frunte cu domnitorul tiranic şi absolut, fie că este leu („Dreptatea leului”), lup („Lupul moralist”) sau elefant („Elefantul), curtenii reprezentaţi de vulpe („Vulpea liberală”, „Vulpoiul predicator”) sau câine („Cîinele izgonit), care sunt linguşitori şi intriganţi, şi poporul care cade jertfă acestor asupritori, simbolizat de obicei prin nevinovata oaie, sau prin tot atât de inocentul iepure („Iepurele, ogarul şi copoiul”). Un loc important printre personajele lui Alexandrescu îl are parvenitul care va fi satirizat mai târziu şi de comedia lui Alecsandri („Câinele şi căţelul”; „Boul şi viţelul”).

O undă de lirism faţă de lumea celor slabi şi necăjiţi străbate poezia lui Ranetti ca şi cea a lui Topîrceanu. Ca şi „Boul şi viţelul” de Caragiale, „Leul deghizat” merge pe linia parodierii unor simboluri ale fabulei clasice autohtone sau străine. În acest tip de producţii, morala devine adeseori un joc de cuvinte. Leului- deghizat în măgar supuşii îi spun cu mimată mirare: „Semănaţi atât de bine cu un măgar adevărat”.

Fabula actuală continuă şi dezvoltă pe o nouă treaptă specia, printr-o participare activă critică la problemele contemporaneităţii, în haina unor procedee comice care reînvie personaje şi situaţii hazlii. Arghezi în prefaţă la „Fabulele” lui Krîlov şi „Fabula fabulelor” aduce în discuţie misiunea

3

Şerban Cioculescu- Istoria Literaturii române moderne, E.D.P., 1971, p.34.

4 Barbu Şt. Delavrancea-Grigore Alexandrescu, „Despre literatură şi artă”, Ed. pt. Lit., 1963, p.87.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

48

de astăzi a acestei specii poetice. În fabulele propriu-zise argheziene, nu mai întâlnim acele variaţii pe o temă esopică. Izvorul temelor fabulelor lui trebuie căutat în pământul şi paremiologia populară românească. Aşa se explică apropierea unor fabule argheziene (Cuibul, Scîndura) de snoava populară. De altfel, însuşi scriitorul afirmă că: „Fabula se cheamă vechea corcitură Dintre pilda bună şi caricatură.

O minciună blândă-n care se preface Hazurile snoavei scurte-n bobârnac”.5 Creaţiile lui M. Breslaşu stau la limita între liric şi epic, între fabulă şi satiră, vizând exploatarea de clasă, anacronismul orânduirii burgheze, a instituţiilor ei: „Biciul meu e înflorat, ca al surugiului la nuntă/ Şi gura prinde-n zîmbet cînd ochii i se încruntă” 6.

Fabulele perioadei contemporane se caracterizează prin dezbaterea unor teme de mare actualitate şi se întruchipează în cadrul unei mari diversităţi de stiluri, de la cascadele de calambururi ale lui Breslaşu la sceneta comică a Ninei Cassian, de la portretele microscopice ale lui Ţaţomir la microcomediile lui Mănescu şi Baranga.

Realizările în acest domeniu ale unor scriitori talentaţi de astăzi fac ca fabula să cunoască în apoca noastră o nouă înflorire.

5

Tudor Arghezi, Scrieri, vol.5, E.P.L., 1964, Prefaţă la Fabule

M. Breslaşu, „Materii prime pentru o prefaţă”, volumul: Didactica poeziei şi nişte fabule, colecţia B.P.T., 1962, p.191 6

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

49

BIBLIOGRAFIE 1. Al. Donici: Fabule, Cartea I-II, Ediţia a doua, Iaşi, 1842 2. Anton Pann, Fabule şi istorioare auzite şi versificate, Bucureşti, Tipografia pitarului, Constantin Geucovici, 1841 3. Aurel Baranga, Poezii, Bucureşti, Editura Eminescu, 1973 4. Aurel Baranga: Satirica.Cuvânt înainte de Nicola Balată, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977 5. Aurelian Păunescu, Fabule şi epigrame, Cu un cuvânt înainte de acad. Şerban Cioculescu, Editura Litera, Bucureşti, 1974 6. B.P.Haşdeu: Opere, Ediţie, note, comentarii, variante şi indici de Stancu Iliu, Studiu introductiv de George Munteanu, vol.I, Editura Minerva, Bucureşti, 1986 7. Barbu Paris Mumuleanu: Scrieri, prefaţă, text ales şi stabilit, Editura Minerva, Bucureşti, 1972 8. C.Faca, Din ale lui Constantin Faca, în volumul Poezii inedite, Bucureşti, Typographia heliade şi asociaţii, „Bibliotheca portativă” nr. LXC, Bucureşti, 1860 9. Dimitrie Ţichindeal: Fabule şi moralnice învăţături, Ediţie îngrijită şi prefaţată de Virgil Vintilescu, Editura Facla, Timişoara. 1975 10. George Ranetti: Fabule, Editura Librăriei Leon Alcay, Bucureşti, 1907 11. G. Sion: Versuri, Ediţie îngrijită de Radu Albala, Editura Minerva, col. Biblioteca pentru toţi, Bucureşti, 1973 12. George Topîrceanu: Scrieri, Ediţie îngrijită, prefaţă, note, comentaii, tabel cronologic şi bibliografie de Al. Săndulescu, vol. I-II, Editura cronologic şi bibliografie de Al. Săndulescu, vol.I-II. Editura Minerva, Bucureşti, 1983 13. Gh. Asachi:: Fabule, întâia oară în limba română versuite de G. Asachi, A patra ediţie adăugită cu Viaţa lui Esop, Iaşi, InstitutulAlbinei, 1862 14. Gheorghe Asachi: Opere, Ediţie critică şi prefaţă de N.A.Ursu, Editura Minerva, col.

Scriitori români, Bucureşti, 1973 15. Gh. Cardaş, Fabula în literatura românească , „Biblioteca şcoalei”, 1934 16. Grigore Alexandrescu: Opere, Poezii. Ediţie critică, note, variante şi bibliografie de I.Fischer, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, 1957 17. G. Topîrceanu: Postume, Editura Cartea Românească, Bucureşti, f.a.

18. I. Heliade-Rădulescu: Opere, vol.I-II, Ediţie critică de Vladimir Drimba cu un studiu introductiv de Al. Piru. Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

50

19. Ion Gorun, Fabule potrivite după vremea de astăzi I Privighetoarea, măgarul şi catârul, II. Leul mort. În Semănătorul, / (1902), nr.6; Fabule revăzute, Corbul şi vulpea. Furnica şi greierele, Semănătorul, / (1902), nr.7 20. I.L. Caragiale, Opere, vol.3, Ediţie îngrijită de Al. Rosetti, Şerban Cioculescu şi Liviu Călin, Cu o introducere de Silvian Iosifescu, Bucureşti, E.P.L., 1962 21. E. Lovinescu, Gh. Asachi, viaţa şi opera sa, Ed. Casa Şcoalelor, 1927.

22. Mariana Andrei, Introducere În Literatura pentru Copii, Editura Paralela 45, 2004 23. Marcel Breslaşu, Dialectica poeziei şi nişte fabule, Prefaţă de Radu Popescu, Editura pentru literatură, Biblioteca pentru toţi, Bucureşti, 1962.

24. N. Ţaţomir, Satire, Bucureşti, E.S.P.L.A., 1955 25. Nina Cassian, Versuri alese, Bucureşti. E.S.P.L.A., 1955 26. Otilia Cazimir, Poezii, Bucureşti, 1959 27. Sanda Radian, Antologia fabulei româneşti, E.S.P.L.A., Bucureşti, 1961 28. Şerban Cioculescu, Fabule şi epigrame, Ed.Litera, Bucureşti, 1974.

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

51

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

52

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

53

Tipar executat de editura NOVA DIDACT Casa Corpului Didactic Vâlcea Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 30 Râmnicu Vâlcea Vâlcea Romania Web: www.valcea.ccd.edu.ro E-mail: ccdvalcea@yahoo.com Tel/Fax: 0350/421398 Director: Prof. Cornelia Papuzu

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

54

Reflectii Metodice in Fabula Literaturii pentru Copii

55