Portofoliu de Arhitectură - Nan Alexandru

ALEXANDRU TIBERIU DIMITRIE NAN

PORTOFOLIU DE ARHITECTURA

ntro

A l e x a n d r u

T i b e r i u

D i m i t r i e

N a n

Pasiunea pentru istorie insuflata de la varste fragede si desele excursii la cetatile sasesti transilvanene au fost piatra de temelie in alegerea mea pentru cariera de arhitect. Student fiind la UTCN FAU, mi-am gasit vocea si mi-am stabilit diferite repere importante. Principalele aspecte cu care doresc sa lucrez in continuare sunt: integrarea in contextul urbanistic, socio-economic si cultural precum si cel istoric, simbioza cu natura, abordarae holistica a procesului de proiectare, sinergia dintre arhitectura si disciplinele tehnice, cum presteaza constructia odata ce este data in folosinta precum si patinarea materialelor propuse de-a lungul timpului...

Contact: Nan Tiberiu Dimitrie Alexandru 12 mai 1996 nanalexandru23@gmail.com 0757823434 Constantin Romanu-Vivu, Bloc D3, Apartament 18 Târgu-Mureș, județul Mureș Educatie: Student la Facultatea de Arhitectură și Urbanism UTCN, cu primele 10 semestre finalizate.

Abilitati informatice: Archicad 10/10 Revit 5/10 Sketchup 5/10 Lumion 7/10

Enscape 7/10 Adobe Photoshop 8/10 Adobe Indesign 7/10 Adobe Illustrator 5/10 Microsoft Office 7/10

Realizari profesionale: Premiul I al concursului OAR Transilvania pentru HUB de Arhitectura din semestrul 5 Proiectul HUB de Arhitectura ales pentru expozitia temporara 25m2 din Bucuresti in 2020 Proiecte rezidentiale preselectate de catre profesori in vederea publicarii acestora in cartea de proiecte FAU UTCN

1

A

S

A

D

E

Perspectiva sudica

C

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: CASA DE LA TARA/ CASA DE LA ORAS PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE DE ARHITECTURA 3 PROIECT PREDAT IN IANUARIE 2018, SEMESTRUL 1, ANUL 2 NOTA OBTINUTA: 10

Propunerile prezentate pentru aceste două locuințe urmăresc îndeaproape atât contextul construit vecin cât și caracterul zonelor, atat urban cât și rural din zona Clujului. Pornind de la ideea unui posibil client compus dintr-o familie de 4 persoane, cu locurile de muncă în zona metropolitană a Clujui, soluțiile s-au bazat pe o arhitectură adaptabilă si flexibilă, în special luând in considerare diferitele schimbări structurale ale familiei contemporane. Casa de la oraș este amplasată în partea istorică a cartierului Mureșeni, fiind însă învecinată de construcții din diferite perioade. Construcția constă din două părți principale, parterul destinat activităților de zi și etajul destinat zonei de noapte, diferențierea fiind vizibilă în special după textura finisajelor exterioare, o combinație dintre beton aparent și tencuială vopsită.

Casa de la țară este amplasată în zona Feleacului, pe

2

un sit alungit tipic parcelelor agricole, într-un context creat de un cumul de arhitectură caracteristic rurală comunistă si post-comunistă, alcătuit din construcții de diferite materiale și dimensiuni. Soluția propusă vine ca un răspuns față de construcțiile existente și tendințele de dezvoltare din zonă, aplicând astfel atât o structură din lemn cât și un acoperiș în șarpantă din tablă zincată. Un element primordial care a influențat decizia amplasării spațiilor orientate în principal spre sud a fost perspectiva panoramică care oferă o deschidere intimă către liniștea dealurilor din zona Feleacului. Venind din zona străzii spre intrarea principală, deschiderea vitrată a windfangului invită privirile spre o panoramă sudică, spațiul diferențiind zona de zi și zona de noapte, orientate depinzând de activitățile desfășurate.

L

A

T

N

A

R

A

Perspectiva sudica

6.09

Perspectiva sudica

6.19 6.71

6.79

11.53 5

-0.30

15

4.15

6

5.44 5

3.64 5

D

re stradă

5

Atelier CA: 8.20 m2

40

60 6.30

90 2.10

2.25

5.85 3.29 5

15

15

Spre pivnită

14

5

13

10

7

9

195

2.05 2.80

0.95

±0.00

1.935

6

11

1

10.70 3.19

3.24

4

Spre podul nelocuibil/ spatiu de depozitare

3

1.10

3.78 1.995

70 1.50

70 1.50

1.30

1.005

70 1.50

1.09 5

A-A

2.69 5

hp: 0.90m Baie de serviciu CA: 3.64 m2

1.06 5 1.50

iunea

2

Acces locuintă

2

Sect

3

1.00 5

hp: 0.90m

1

3.60

4

50 1.50 14R 14G x 19 5 x 26 5

Casa scării CA: 8.84 m2

12

2.87 3.09 5

-0.30

8

C

hp: 0.90m

hp: 0.90m

2.20

D

1.92

DR

2.00

Hol CA: 6.38 m2

2.095

90 2.50

20

3.545

3.03

B

5.00

0.30

1.53

3.50 1.39 5 2.20

15

3.00

5.28

5.00

3.00

40

5.70

5.20

4.45

5.00

6.28 80 5 2.50

hp: 0.60m

1.24 5

21.45 m2 -0.60

2.50

±0.00

3.50

Camera fetei F: Parchet CA: 14.56 m2

Camera băiatului F: Parchet CA: 15.23 m2

8.78

A

15

1.50

Livingroom F: Parchet CA: 19.58 m2

hp: 0.60m

80

80 2.50

5.49

A

80

-0.60

A

A 1.39 5 2.20

1.10 3.24

1.105

2.10 2.10

3.19

2.095 2.10

60

3.78

5

80

20

40

3

±0.00

2

1

-0.20

20 5

90

0

39 5

4

3.6

5.85 6.30

2.90 3.20

10.70

90 3.10

20

2.885

2.50

Tevi de scurgere a apei pluviale

6

hp: 0.90m

F: Parchet CA: 18.26 m2

10.45

90 2.50

5.18

40

40

2.80

Camera matrim.

165

1.80 3.00 2.80 3.60

1.20 2.50

C

125

A-A

1.20 1.50 1.65

40

iunea

20

5.50

2.20

2.405

1.50

3.05

8.75 5

W

1.30 1.50

Spatiu de luat masa F: parchet CA: 14.78 m2

40

Sect

1.80

2.705

15 3.40

-0.60

Baia matrim.

F: Gresie CA: 6.28 m2

2.80

Windfang F: Parchet CA: 11.51 m2

-0.60

Dressing F: Parchet CA: 4.91 m2

Baia copiilor F: Gresie CA: 6.72 m2

2.80

14.59 5

hp: 0.90m Birou F: Parchet CA: 6.04 m2

1.50

hp: 0.90m

1.00 2.10 2.30

Bucatarie F: Gresie CA: 11.01 m2

DW

40

1.77 5.50

1.50 5

B

3.40

1.90

1.25

hp: 0.90m

40

8.33

Spre grădină

5

3

PERSPECTIVA NOCTURA FATADA VESTICA

PERSPECTIVA FATADA VESTICA

C

4

A S A D E

PERSPECTIVA NOCTURA FATADA ESTICA

L

A

O

R

A

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: CASA DE LA TARA/ CASA DE LA ORAS PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE DE ARHITECTURA 3 PROIECT PREDAT IN IANUARIE 2018, SEMESTRUL 1, ANUL 2 NOTA OBTINUTA: 10 Grilaj din lemn de protectie pentru curtea de lumină

4

5

6

N 1

2

3 13.97

4.78 0.40

3.20 0.90 0.60 0.90 0.60 0.60 hp: 1.60m hp: 1.60m

0.88

Grilaj din lemn de protectie pentru garaj acoperită de plante câtărătoare 6.19

2.30 1.72

2.08 0.40

4.09 2.11 0.60 hp: 1.00m

1.25

2.15

hp: 0.70m

D

D 0.40

Cămara 2.90mp F: Gresie

F

Bucătărie 8.21mp F: Gresie

0.20

1.50

1.30

0.80

2.00

±0.70m

0.20

0.70

Shaft

Birou 6.10mp F: Parchet

1.50

Baia de serviciu 5.20mp F: Gresie +0.00

2.08

2

1

+0.00

±0.00 1 2 3 4 5 6

11.41

0.10

10

7

1.30 3.00

A

m hp: 0.00

2.67 0.94

0.40

Windfang/ Spatiu de primire 7.30mp F: Parchet

m hp: 0.00

3 4

8

0.19

1.22

2.00

12

9

TV/Bibliotecă

4.85

2.42

0.20

m hp: 1.20 0.20 3.01 50 4.23 1.

B

0.62

2.40

Bibliotecă

3.31

Livingroom 17.50mp F: parchet

1.45 Grădina

3.00

13

14

11

Nisă de/lectură plante 0m ±1.2

A

15

1.62

0.40

Casa scării 8.80mp

3.50

4.83

Terasă 18.00mp

15R x 0.17 14G x 0.27

0.40

hp: 0.00m

0.40

1.90 2.65

3.00

Acces pietonal 1.90

4R x 0.15 3G x 0.26

2.78

B

PLAN PARTER

0.60 1.50 2.65

+0.60

1.50

1.50

1.50 5.70 9.62

Sectiunea transversală

3

4

hp: 0.00m

C

7.64

C Hol/Cale de acces 9.10mp F: Parchet

Acces g cu înclin 14%

+0.60

3.20

2.20

1.00

2.20

Spatiu de luat masa 13.00mp F: Parchet

1.81

3.00

2.30

0.40

2.20

1.60

DW

7.17

S

2.34

3.24

2

de n lemn Grilaj ditie pentru protec de lumină ea rt cu

1.64 2.70

1

5

C

|

A

PERSPECTIVA EXTERIOARA CURTE COMUNA

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: C|A|S|A O GRUPARE DE CASE. CURTEA COMUNA. PROIECT REALIZAT IMPREUNA CU ALEXANDRA VELCHEREAN PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE DE ARHITECTURA 4 PROIECT PREDAT IN IANUARIE 2018, SEMESTRUL 2, ANUL 2 NOTA OBTINUTA: 9

6

|

|

S

Tema concursului din acest an propune un exercițiu de locuire împreună asumată, în care hazardul este controlat, iar curtea comună devine locul privilegiat ce strânge laolaltă gruparea celor 7 case. Terenul de aproximativ 2000 mp aflat în zona centrală a orașului Iași, pe strada Păcurari la numărul 31-31A, reprezintă locul în care cele 7 familii au prilejul de a-și construi

|

A

o viață împreună. Șansa proiectului, și în același timp dificultatatea sa, stă în a imagina și gestiona un sistem complex de relații și tranziții (atât afară, în curte, cât și înăuntru) între spațiile private ale fiecărei familii, spațiile ce vor fi folosite împreună de către toți membrii acestei mici comunităţi și eventuale spaţii cu adresabilitate publică (aflate într-o relaţie privilegiată cu strada).

7

8

ETAPA VI ETAPA IV

ETAPA III ETAPA II

ETAPA I PERSPECTIVA INTERIOARA DIN ZONA CAFENELEI

Ansamblul conceput este propus pentru o comunitate alcătuită din sapte familii venită din dorinţa lor de a-şi începe o viață împreună. Familiile sunt alcătuite din foști sportivi care prin intermediul asociaţiilor reprezentative au decis încercarea unei locuiri împreună asumate. fiind familii alcătuite din foşti sportivi, aceştia şi-au dorit să își deschidă o afacere împreună care constă dintr-o ceainărie. Călătorind foarte mult prin lume, aceştia aduc plante orientale si diferite ceaiuri pe care le propun spre gustare în cadrul ceainăriei. pentru fiecare familie în parte s-a încercat gestionarea unui sistem complex de relații și tranziții, astfel că s-a asigurat un model de locuință care să corespundă tuturor nevoilor și să asigure condiții similare. Modelul de compunere constă în conceperea a două case după configurația unei familii de trei membri, respectiv cinci case, pentru familii de patru membri. s-a propus amenajarea unor spații comune de socializare atât în exterior

(cinema), cât și în interior (biblioteca, atelierul de lucru, cantina - unde familiile vor găti una pentru cealaltă). În peisajul arhitectural autohton, gruparea de case sau împărțirea curții între mai mulți locuitori/ proprietari sunt situații frecvent întâlnite. Nuanțele sunt diverse, începând de la ocuparea treptată a unei proprietăți cu mai multe case aparținând aceleiași familii, ”perechile de case”, vila interbelică cu câteva etaje și mai multe apartamente, ”casele de raport” ale începutului de secol XX, trecând însă și prin abuzurile asupra proprietății private din perioada comunistă care au impus locuirea forțată a mai multor familii în spații adeseori subdimensionate sau care puneau dificile probleme de intimitate. Oricum, toate aceste situații au dus ulterior, prin vânzări, cumpărări, moșteniri, la o incidență destul de mare a curților comune în care cei care locuiesc nu mai sunt legați de vreun grad de rudenie și, la limită, rămân ”străini” unul de celălalt.

9

PERSPECTIVA INTERIOARA LOCUINTA

PLAN ETAJ 2 PLAN ETAJ 1

în proiect au fost preluate diferite elemente specifice arhitecturii locale, cum ar fi porticuri, bosaje la parter, clădiri cu plan trapezoidal rezultat din intersecția a două străzi. s-a încercat integrarea cât mai sinceră a naturii pe teritoriul caselor, atât ca şi curte de acces comună, cât şi ca spațiu privat - spațiu destinat

10

cultivării de plante aromatice. De asemenea, și copacii folosiți sunt cei locali cu diferite întrebuinţări: mesteacăn - sirop de sevă și umbră , liliac - scop olfactiv și vizual. Totodată, iedera plantată în zonele unde există pergole si ziduri perforate creează umbră şi estompează din zgomotul provenit de pe stradă.

11

C

O

N

V

E

R

S

E

PLANUL DE SITUATIE INITIAL

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: CONVERSIE URBANA PROIECT REALIZAT IMPREUNA CU ALEXANDRA VELCHEREAN PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE SPECIALIZATA DE URBANISM 1 PROIECT PREDAT IN ANUL 3, SEMESTRUL 1 NOTA OBTINUTA: 9

I

URBANIZARE REZIDENTIAL

ÎN VEDEREA OBTINERII UNUI URBAN CONTEMPORAN IN

Plansele reprezinta solutia noastra propusa care va sustine componenta sociala a zonei studiate prin cresterea calitatii vietii locuitorilor . Ideea de baza a fost restructurarea profilelor stradale si revitalizarea zonelor. In prima faza am analizat in paralel situatia existenta, tramele stradale anterioare si situatia propusa prin PUG. Am ajuns la concluzia ca situl ar benefia de restructurare si largire a profilului stradal. A doua interventie a fost de identificare a zonelor propuse restructurarii si campurilor construibile. Pentru activarea zonei am propus cladirii si spatii cu caracter public, promenade, parcuri. Din analiza realizata asupra

12

functionilor s-a observat un caracter predominant rezidential al zonei studiate. Important de remarcat este faptul ca locuintele au un caracter redus de inaltime. Am propus cladiri individuale si colective de maxim P+1+M. Spatiile pentru educatie, sanatate, din domeniul turismului si comertului/serviciilor sunt insuficinte.

Astfel, am incercat introducereaa unor dotari noi care sa corespunda nevoilor publice si sa satisfaca diferite tipuri de activitati. Datorita dezvoltarii nesistematice in timp si a dezvoltarii haotice si improvizate propunem conversii a unor spatii iar parterul cladirilor orientate catre principala artera de circulatie, dar

U

R

B

A

N

A

ZONA DIN NORDUL STRĂZII PARTIZANILOR, ÎNTRE STRADA SITARILOR ŞI STRADA SPICULUI si catre zonele publice pietonale.

Ierarhia legaturilor auto din punct de vedere al capacitatii ( 2 sensuri) si a traficului scazut se dezvolta astfel pe categorii de strazi si anume: strazi de categoria II de legatura ( str. Corneliu Coposu), strazi de categoria III colectoare (str. Partizanilor), strazi de categoria IV deservire locala (str. Spicului, str.

Sitarilor, str. Ghoerghe Sion, str. Sovata, str. Leonard Mociulski, str. Spinoasa, str. Vladeasa, str. Draganului, str. Belis). S-a observant un acces dificil in aceasta zona, astfel ca am incercat introducerea unor linii de autobuz pentru a facilita accesul in aceasta zona

( niciun mijloc de transport in comun nu ajunge mai aproape de 900m de zona de interventie) si reabilitare a trotuarelor si introducere a cailor velo (pe strada Spicului).

In cazul alinierilor si retragerilor fata de limita am respectat situatiile impuse de PUG. Astfel, ne-am retras fata de limita cu 5m pentru a nu crea zone de disconfort pentru localnici.

In urma degradarii spatiului public si a imaginii urbane cu parcaje in exces si neregulamentare, propunem locuri de parcare de-a lungul strazilor cu amenajare de spatii verzi intermediare.

13

Strazile devin mai prietenoase pentru circulatia pietonala dar si velo datorita pistelor de biciclete amenajate de-a lungul strazii Spicului. Alternarea spatiului construit cu cel verde si extinderea acestuia intareste componenta ecologica a zonei, ofera un tampon intre zgomotul urban si spatiile rezidentiale, o bariera vizuala intre spatiile private si cele publice dar si reduce nivelul de poluare.

In zona de studiu marcata, parcelarul este diversificat, parcelele variaza de la cele scurte regulate la cele lungi regulate. Am incercat abordarea/trecerea la o dezvoltare de tip urban prin comasarea de

14

parcele la strada sau injumatatirea parcelei pentru a oferi posibilitati de acces pe ambele parti ale parcelei, parcelare curata case care raspund strazii, nu lungimii de lot.

Din analiza densitatii se observa o distributie inegala a numarului de case pe hectar.

Directiile vizuale marcante ( elementele de reper si de memorie a locului, parcursuri caracteristice ) sunt foarte reduse ca numar deoarece in zona predomina cladirile cu caracter rezidential, de locuire individuala. Elemente valoroase sunt reprezentate de vegetatie matura, statie de autobuz, comert

si servicii, educatie Am incercare crearea unor elemente care sa imprime o imagine de memorie a locului prin parcursuri caracteristice si elemente de reper si de introducere a unor dotari care sa satisfaca diferite tipuri de activitati care vor crea imaginea caracteristica locului.

Ca etapizare, urmarind schema directoare, amplasamentul a urmarit 3 etape de dezvoltare, impartind situl in 3 zone majore de interventie. In prima faza, am incercat curatarea livezii si trasarea primelor trasee de circulatie, continuarea str. Vladeasa si intersectarea acesteia cu str. Spicului pentru o mai buna

fluiditate a circulatiilor, definirea primelor insule, a unor sere comune, definirea centrului de cartier si a spatiilor verzi comune.

A doua zona de interventie urmareste crearea de trasee de circulatie pentru ameliorarea pantelor, definirea insulei rezultate si amenajarea acestora cu locuinte atat individuale cat si colective.

A treia zona de interventie urmareste trasarea stradzii pentru crearea unei noi insule.

In toate zonele s-a mizat pe definirea unor circulatii de tip shared space.

15

16

17

H U B

K I T

/

18

POZITIONARE CORP INCHIS CU DEPOZITARE INTERIOARA

POZITIONARE CORP PENTRU TRANSPORT

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: HUB KIT / PAVILION PORTABIL PROIECT REALIZAT IMPREUNA CU ALEXANDRA VELCHEREAN PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE DE ARHITECTURA 5 PROIECT PREDAT IN ANUL 3, SEMESTRUL 1 NOTA OBTINUTA: 7

P A V I

POZITIONARE CORP EXPLORARE INTERIOARA SI SUPRATERANA

POZITIONARE CORP EXPLORARE INTERIOARA SI SUPRATERANA

HUB

HUB KIT

L I O N P O R T A B I L

19

U

B

D

E

A

R

PERSPECTIVA NOCTURNA DINSPRE STARDA DACIA

H

DATE GENERALE: NOTA OBTINUTA: 10 DENUMIRE PROIECT: HUB DE ARHITECTURA PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 1, ANUL 3 PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE DE ARHITECTURA 5 PRIMA PARTE A PROIECTULUI REALIZAT IMPREUNA CU ALEXANDRA VELCHEREAN

Proiectul se doreste a fi o reinterpretare a unor elemente urbane ale Clujului, precum existenta niselor si ordinului colosal dar si aplicarea unor noi elemente vizuale si structurale precum CLT-ul si lemnul lamelar pentru a crea un HUB contemporan, dar integrat in contextul neo-clasicist a zonei adiacente sitului.

Dispunerea interioara ofera deschideri destul de largi ce permit iluminarea naturala, dinspre sud dar si dinspre nord. De asemenea, dispunerea interioara a fost gandita sa corespunda normelor de siguranta in vigoare, atat pentru cei cu handicap cat si pentru cei fara handicap.

Caracterul public este adus de spatiul multi-functional 20

al primului etaj (unde se desfasoara zona expozitionala, biblioteca si libraria), sala de conferinte in trepte, cafeneaua cat si curtea interioara in trepte (unde se pot desfasura activitati precum cele din sala de comferinta, dar in aer liber pe timpul verii) Noua cladire raspunde contextului ocupand un volum la scara cladirilor istorice invecinate. Una dintre mizele proiectului fiind propunerea unui spatiu cu deschidere la Canalul Somesul Mic si legarea acesteia cu Strada Dacia, intermedierea fiind realizata printr-o zona de primire cu o perspectiva directa spre Canalul Somesul Mic, dar si printr-o mica cafenea si sala de conferinte.

I

T

E

C

T

U

R

A

PERSPECTIVA NOCTURNA DINSPRE SOMES

H

HUB-ul se desfasoara pe 5 nivele dintre care cel subteran care adaposteste camerele tehnice si zona de machetare, primele 2 nivele adapostesc spatiile cu caractrer public, nivelul 3 si 4 contin spatiile de lucru destinate coworkingului si filialelor si ultimul nivel este gandit pentru cazare dar si o terasa comuna destinata recreerii pentru cei de la coworking si filiale.

Fiecare nivel contine fluxuri si forme planimetrice diferite, pentru a corespunde cerintelor fiecarui grup de persoane dar si inaltimii calcanelor aferente sitului.

Astfel, la subsol avem aplicata o planimetrie in forma de L, la parter in forma de U, la etajul 1 in forma de O,

la etajul 2 in forma de U, la etajul 3 in forma de L, si la etajul 4 in forma de I. La calcanul Palatului elian, cladirea ajunge la 4 etaje, iar inspre calcanul cladirii interbelice, HUB-ul ajunge la etajul 2-3, pentru a se incadra inaltimii acestor cladiri. De asemenea, planimetria fiecarui nivel a fost gandita si pentru a spori patrunderea luminii naturale, atat pentru spatiile interioare cat si pentru zonele plantate de pe acoperis, lumina solara directa fiind filtrata prin supra-structura din lemn.

21

22 PERSPCETIVA INTERIOARA DIN ZONA DE COWORKING

23

PERSPECTIVA TERASA EXTERIOARA COWORKING

PERSPCETIVA INTERIOARA DIN ZONA EXPOZITIONALA

PERSPECTIVA DE PE STRADA DACIA

0

24

1

-1

PERSPECTIVA DE PE SOMES

2 4

3

25

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: COOP HOUSING PROIECT REALIZAT IN ECHIPA IMPREUNA CU ALEXANDRA VELCHEREAN PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE DE ARHITECTURA 6 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 3 NOTA OBTINUTA: 10

C

26

O O P - H

N

G P

I

O

S

O

U

C

O

27

28

29

C

30

O

O

P

- H

O

U

S

I

N

G

31

V I

N

O

N

C

O

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: VINONCOA / VINARIE PROIECT REALIZAT IN ECHIPA IMPREUNA CU ALEXANDRA VELCHEREAN PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE SPECIALIZATA DE MOBILIER 1 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 3 NOTA OBTINUTA: 10

Conceptul porneste de la ideea crearii unui spatiu social pentru iubitorii vinului de calitate si integrarea arhitecturii interioare in contextul actual. Prin utilizarea unor lamele din lemn, am redat spatiului impresia unei pivnite de depozitare a vinurilor in subteran.

32

A

De asemenea, forma organica data de aceste lamele aduc aminte si de pesterile in care s-au depozitat primele vinuri, in zona Armeniei de azi, iar elementele prinse de tavan si pozitionate deasupra blatului aducand aminte de stalagmitele sistalactitele din astfel de

W

I

N

E

R

Y

pesteri. Astfel, prin aceasta solutie am propus o intelegere a filozofiei podgoriei alese pana la produsul finit, rolul acestuia in viata, o medie a informarii/degustarii/invatarii.

33

C A F E R O V

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: CAFEROV / CAFENEA PROIECT REALIZAT IN ECHIPA IMPREUNA CU NAGY LEVENTE NIMROD PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE SPECIALIZATA DE MOBILIER PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 1, ANUL 4 NOTA OBTINUTA: 9

Aceasta solutie a temei COOP Housing este adresata in principal comunitatii aferente proiectului, dar si locuitorilor din zona adiacenta sitului. Astfel, s-a ajuns la propunerea de a introduce un culoar pietonal destinat atat comunitatii cat si publicului care tranziteaza situl din sud de pe strada Porumbeilor spre nord pe strada Parcul Feroviarilor. Pe acest culoar in zona parterului, s-au introdus diferite spatii comerciale cu caracter local gandite pentru locuitorii complexului,. De asemenea, acest spatiu central asigura o ilumnare adecvata atat locuintelor orientate in mare parte est-vest, cat si zonei parterului, deschizand perspectiva inspre Parcul

34

C

Feroviarilor. Astfel, conceptul consta in culoarul central care anima zona, fiind o solutie care a furnizat conceptul principal al proiectului, anume “strada comunitatii”.

Pentru Proiectarea de Arhitectura de Interior am ales ca spatiu destinat unei propuneri de cafenea zona berariei artizanale prezente in partea sudica a sitului, de pe strada Porumbeilor la coltul intrarii pe “strada comunitatii”. Motivul pentru care am ales acest spatiu este datorita faptului ca are diferite deschideri inspre sud, iluminarea naturala fiind un aspect important acestui program, dar si datorita faptului ca acest spatiu poate oferi diferite perspective de unde se poate

L U J - N A P O C A

observa activitatea si “forfota” comunitatii si publicului, atat de pe strada Porumbeilor cat si de pe culoarul pietonal, dar si activitatea din zona curtii interioare.

Conceptul cafenelei propuse se contureaza pe ideea de a se lega de zona in care este amplasata, povestind pe scurt istoria locului, dar si a drumului parcurs de cafea. Caracterul industrial a zonei adiacente este regasit in cafeneaua propusa intr-o forma regandita prin reutilizarea si reciclarea unor elemente existente precum elemente de cale ferata din otel pentru cablurile LED de lumina mbientala, tigle de la constructiile demolate de pe sit pentru piesele de bar, piese de faianta

de bucatarii reutilizate din constructiile demolate de pe sit etc. Cafeneaua este dispusa pe doua nivele, zona de la parter care contine spatiul de servire, barul si grupul sanitar destinat publicului, si zona de la subsol, unde este dispus grupul sanitar, un vestiar si o zona de de depozitare destinate angajatilor, aceste spatii fiind legate printr-un lift. De asemenea, printr-o casa de scara cu lift existenta de la COOP Housing, atat angajatii cat si clientii pot accede catre o sera amplasata pe terasa complexului residential la etajul 6, unde se pot planta diferiti arbori de cafea care ar putea fi utilizati mai tarziu pentru a crea cafea artizanala home-made.

35

P L A N I M E T R I

36

I

C A F E R O V

37

H O T E L

U R B A N

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: HOTEL URBAN CLUJ-NAPOCA PROIECT REALIZAT INDIVIDUAL PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE SINTEZE DE ARHITECTURA 1 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 1, ANUL 4 NOTA OBTINUTA: 8

38

C L U J

N A P O C A

Proiectul se axează pe problematica integrării unei clădiri cu funcțiuni cu acces public într-un sit urban valoros.

Prin tema propusă se urmărește obținerea unui obiect de arhitectură care să răspundă unor serii de constrângeri determinate de: cadrul oferit de mediul construit şi mediul natural învecinate, necesitățile funcționale, gestionarea eficientă a spațiilor atât interioare cât și exterioare și sustenabilitatea clădirii raportată la diverse orizonturi temporale.

39

H O T E L

40

U R B A N

C L U J

41

C

A

S

A

U

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: CASA UNIFAMILIALA PROIECT REALIZAT INDIVIDUAL PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE SINTEZE DE PROIECTARE 6 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 4 NOTA OBTINUTA: 8

42

N

I

F

A M I L + B I R O U

I

A L A A R H I .

43

C

A

S

A

U

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: CASA UNIFAMILIALA PROIECT REALIZAT INDIVIDUAL PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE SINTEZE DE PROIECTARE 6 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 4 NOTA OBTINUTA: 8

44

N

I

F

A M I L I A L A + B I R O U A R H I . +ELABORARE D T A C

45

RESTRUCTURARE URBANĂ – „ZONA R E S T R U C T BILLA“ - ETAPA II

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: RESTRUCTURARE URBANA PROIECT REALIZAT IMPREUNA CU TEODORA RADULESU PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE SPECIALIZATA DE URBANISM PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 4 NOTA OBTINUTA: 7

46

U R

A R E

U R B A N A

47

C

E

N

T

R

U

DATE GENERALE: PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DESINTEZE DE PROIECTARE 2 PROIECT REALIZAT IN ECHIPA IMPREUNA CU RADULESCU TEODORA DENUMIRE PROIECT: CENTRUL DE CARTIER PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 4 NOTA OBTINUTA: 9

Am urmarit sa integram cladirea propusa cu vecinatatile in urmatorul mod: Pe latura sudica exista un scuar verde care filtreaza intrarea principala in cladire de zona traficului de pe calea Floresti. Pe latura vestica exista un spatiu verde care marcheaza granita dintre terenul nostru si cladirea invecinata. Pe latura nordica este amplasat un loc de joaca pentru copii, sub

48

L

D

el un teren de sport. Intre terenul de sport si cladire se afla piata volanta. Latura estica este evidentiata de legatura dintre cota blocurilor vecine si cota terenului nostru, prin intermediul unei rampe. Accesul principal se evidentiaza pe latura sudica, central. Pe latura vestica exista accesul direct in sala de evenimente si la vestiarele sportivilor. Accesul secundare este

E

C

A

situat pe latura nordica, alaturi de aprovizionare.

Spatiile de la parter sunt organizate in jurul curtii interioare, asigurand o buna comunicare a acestora cu spatiul verde, permitand extinderea evenimentelor din interior in spatiul curtii interioare. Sala de evenimente permite accesul spectatorilor/participantilor atat din spatiul public(prin deschiderea peretelui

R

T

I

E

R

cortina) cat si din interiorul cladirii, prin intermediul foaierului. Adiacent salii se afla vestiarele(cu acces separat din exterior – folosit si in caz de evacuare) si biroul conferentiarului si al traducatorului (cu comunicare vizuala directa cu sala de evenimente).

49

50

C E N T R U L

D E

C A R T I E R

51

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: RESTRUCTURARE URBANA PROIECT REALIZAT IMPREUNA CU CIMPEAN ALEXANDRA DISCIPLINA: PROIECTARE SPECIALIZATA DE URBANISM 3 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 1, ANUL 5 NOTA OBTINUTA: 9

R E S T R U C T U R P R O P U N E R E A - Scara 1:2000

Schema dir

N

N Sectiunea 1

Fatada vestica Fatada estica CEAINARIE SI STRUCTUR A EXTERIOAR A DESTINATA ACTIVITATI LOR

Fatada nordica

ca

di

a

Fatada nordica

su

ad

t Fa

MEDIATECA

nea Sectiu SALA DE CONCERT

2

GALERIE DE ARTA

HOTEL COMERT, BIROURI SI LOCUIRE LA ULTIMUL NIVEL

nea Sectiu

ATELIERE DE MESTESUGURI

2

Fatada vestica - scara 1:2

ca

di

da

su

SERE SI GRADINI DEASUPRA PARCARII

ta

Fa

Fatada nordica Fatada vestica

Sectiunea ST-02 331 330.8 330.5

330.25 33 0

329.60

3

331 330.8 330.5

330.25 33 0

329.60

32

Sectiunea 1

Sectiunea ST-01 331

334

331.5 332 332.5 333 333.5

331

334.5

334

335

331.5 332 332.5 333 333.5

335

335.7

335.5

334.5

335.7

GSEducationalVersion GSPublisherVersion 228.95.98.22

335.5

52

A R E

U R B A N A

rectoare/ Analiza secventiala a propunerii - Scara 1:2000

Legenda si etapele propuse: Etapa 1: A. Retrasarea profilurilor stradale B. Amenajarea pistelor de biciclete - parcarilor in lungul drumurilor - plantatiilor de aliniament - pozitionarea unor noi treceri de pieton bine semnalizate C. Propunerea unor zone si spatii spre a fi expropiate reparcelarea zonelor - reorganizarea spatiilor si zonelor aferente sitului propus - demolarea unor corpuri de cladire si a unor anexe si garaje sau un fond construit general existent Etapa 2: A. Propunerea unor noi trasee si circulatii pietonale, auto sau acces auto limitat B. Propunerea unor noi cladiri in situl propus care sa contina noi functiuni C. Delimitarea noilor scuaruri D. Delimitarea curtii interioare Etapa 3: A. Crearea noilor constructii propuse de noi B. Amenajarea scuarului principal C. Amenajarea curtii interioare Etapa 3: A. Crearea noilor constructii propuse de noi B. Amenajarea scuarului principal C. Amenajarea curtii interioare Legenda: Constructii existente fara modificari ulterioare Strazi si alte spatii de acest fel fara modificari ulterioare Trotuare si alte spatii verzi fara modificari ulterioare Profile stardale modificate conform PUG Expropierea unor zone spre a fi modificate ulterior Pietonalizarea unor foste trasee si spatii destinate autoturismelor Constructii propuse spre demolare Restructurarea parterului spre a fi dat in folosinta in scopuri comerciale, culturale si de servicii Modificarea functionala completa a intregii constructii Restaurarea si renovarea spatiilor si constructiilor existente in forma anterioara, refunctionalizarea lor in ateliere

Propunerea unor noi corpuri de cladire Adaptarea si crearea unor noi spatii de joaca destinate copiilor Scuaruri, curti interioare noi cu vegetatie Scuarul/ piata principala Noi trasee pietonale cu piste velo principale, cu acces auto limitat Trasee pietonale secundare, acces auto limitat pentru aprovizionare Strada cu dublu sens Strada cu sens unic Harta istorica a zonei din anii 30

53

Concluzii N

RiM Hmax2

Lc_A Hmax:28m

R E S T R U C T U R GSEducationalVersion GSPublisherVersion 227.95.98.22

54

ile finale - Plan scara 1:2000

Lc_A Hmax:28m

S_lS Lip Hmax12m

28m S_Is

Lc_A Hmax:28m

RrM2 max 16m

S_Et PUZ

S_Et Lc_A Hmax:28m

RrM2 Hmax16

Lc_A Hmax:28m

Lc_A Hmax:28m

Lc_A Hmax:28m

Lip Hmax 12m

Indice Suprtafata zona Supr. constr.

Supr.constr.desf.

Regim inaltime P.O.T. % C.U.T. Com. si servicii Admin. publica Loc. colective Locuinte individuale Parcarea supraetajata

Zona A Zona B Zona C 17212.5 454 6653.85 5897 84.44 1123.66 6397 154.44 2245.32 P+1 P si P+1 P,P+1,P+2 34.28 18.59 16.88 0.37 0.34 0.33 6397

154.44

Zona D Zona E Total 1165.45 9169.06 34654.93 545.30 4867.8 12518.20 2726.5 38035.31 P+4 P+3,P+4,P+11 46.80 53.08 2.33 4.14 9069.06 100 2726.5 27879.21

224.32 7075.42

S_Et

Lip Hmax 12m

Lc_A Hmax:28m

Lc_A Hmax:28m

Lc_A Hmax:28m

Conflicte de vecinatate Fronturi neomogene Dimensionari precare sau lipsa continuitatii drumurilor Directia de descrestere a regimului de inaltime Trasee pietonale importante Parcarii auto ad-hoc Strazi cu dublu sens Strazi cu sens unic Fronturi neomogene Circulatie pietonala ad-hoc Limitele parcelarului Fundaturi auto/ discontinuitati problematice ale circulatiei auto Intersectii aglomerate (depinde de marimea simbolului) Zona/ parcela A Zona/ parcela B Zona/ parcela C Zona/ parcela D Zona/ parcela E Directia de descrestere a terenului in medie a zonei studiate

S_Et

A R E

S_Va

S_Et

Concluzii generale: - Intalnim in colturi repere verticale si orizontale - Diferente de inaltime extrem de accentuate -> conflicte functionale - Dpdv a circulatiilor auto, conexiunile facile sunt putine -> ingreuneaza circulatiile auto si pietonale - Circulatiile destinate bicicletelor sunt complet inexistente - In general, exista multe cladiri in stare buna, cele in stare proasta fiind anexe si garaje - In mare parte, in zona studiata intalnim locuire colectiva ca functiune - Dpdv a sectoarelor, tesutul existent este in mare mpart neomogen - Dotarile publice sunt destul de bine grupate si amplasate - Dpdv a vegetatiei, ea este in mare parte neomogena si dezorganizata, fiind rezultatul unor zone reziduale - Inafara de parcurile de joaca subdimensionate destinate copiilor, lipsesc apropae cu desavarsire parcurile publice - Zona contine o usoara descrestere de nivel dinspre sud-vest inspre nord-est, de aproximativ 1.4% - Dpdv al circulatiilor auto si pietonale, exista o multitudine de spatii si zone problematice -> suprapunerea ad-hoc a tarseelor si spatiilor destinate auto peste cele destinate pietonilor -> spatii neplacute - Traficul puternic auto si lipsa unor treceri de pieton bine marcate creeaza limitari pe parcursul pietional - Gangurile sunt de multe ori insalubre si intunecoase -> neplacute pentru pietoni - Se pot observa multe rupturi de scara

U R B A N A

55

S

56

A

L

A

D

E

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: SALA DE CONCERTE PROIECT REALIZAT IN ECHIPA IMPREUNA CU CIMPEAN ALEXANDRA PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE SINTEZE DE PROIECTARE 3 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 1, ANUL 5 NOTA OBTINUTA: 7

C

O

N

C

E

R

T

E

57

58

S A L A

59

D E

C O N C E R T E

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: REVITALIZARE PEISAGERA PROIECT REALIZAT IN ECHIPA IMPREUNA CU NAGY LEVENTE NIMROD PROIECT REALIZAT IN CADRUL DISCIPLINEI DE PROIECTARE SPECIALIZATA DE PEISAGISTICA PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 5 NOTA OBTINUTA: 8

R E V I T A L I Z A R E

60

P E I S A G E R A

61

R E V I T A L I Z A R E

S

62

E

C

T

I

U

N

I

P E I S A G E R A

63

S

E

D

DATE GENERALE: DENUMIRE PROIECT: FACULTATEA DE GRAFICA - SEDIUL U.A.D. PROIECT REALIZAT INDIVIDUAL DISCIPLINA: SINTEZE DE PROIECTARE 4 PROIECT PREDAT IN SEMESTRUL 2, ANUL 5 NOTA OBTINUTA: 8

64

I

U

L

U . A . D

65

P

66

L

A

N

I

M

M

E

T

R

I

I

67

G R A F I C A

SEDIUL UAD

Primul etaj consta in spatiile in principal destinate atat cadrelor didactice cat si spatiilor destiante seminariilor si a atelierului de gravura, cel din urma fiind amplasat astfel incat noxele provenite din acizii utilizati sa nu afecteze intregul nivel. Un element important a fost aplicarea unor zone de repaos si relaxare pentru fiecare spatiu destinat desfasurarii cursurilor si

68

seminariilor, precum si a unor terase la fiecare nivel.

In privinta celui de-al doilea etaj, amfiteatrul este amplasat intr-o zona retrasa fata de poluarea fonica a strazilor, foyerul amfiteatrului fiind in conexiune directa atat cu zona de lounge si lectura din partea sud-estica, spatiul flexibil destinat sedintelor din sud-vest, cat si cu o terasa exterioara, spatiile

de relaxare sud-estice profitand de conexiunea vizuala cu contextul aferent Raului Somes.

Cu privire la ultimele doua niveluri, au fost amplasat spatiile destinate adminsitratiei, cu deschideri vizuale inspre oras, centrala de ventilatie fiind amplasata la ultimul nivel. In privinta fatadelor, ca finisaj s-au utilizat placi de fibrociment cu diferite texturi, placile texturate

cu striuri verticale fiind pozitionate la nivelurile superioare in planurile mai retrase iar cele texturate cu striuri orizontale pe planurile retrase de la parter, astfel, legatura lor cu placile netede accentuand registrele verticale si orizontale ale propunerii.

69

S E D I U L

70

U A D

-

G R A F I C A

71

G R A F I C A

SEDIUL UAD

Pornind de la concluziile analizelor desfasurate pe situl propus, am considerat importanta valorificarea largoului prezent intre intersectia dintre strada Dacia si Albert Einstein, in special datorita posbilitatii deschiderii unor legaturi vizuale relevante atat cu contextul existent natural si construit al zonei cat si propunerilor viitoare precum cea a pietonalizarii Somesului. Luand

72

in considerare valoarea istorica si arhitecturala a constructiilor de la intersectia dintre Strada Horea si Dacia, deciziile exprimarilor arhitecturale contemporane au fost aplicate in concordanta cu ele, in special cu Palatul Urania. Un alt aspect fundamental a fost racordarea la dezvoltarea urbanistica propusa dar si unor viitoare posibilitati, precum racordarea la frontul

Palatului Urania cat si la frontul retras al Strazii Einstein.

Cu privire la planul de situatie si invelitoarea al ansamblului propus, se poate observa decizia de a aplica o invelitoare tip terasa ca raspuns a vizibilitatii scazute de la nivelul ochiului a sarpantelor constructiilor adiacente intersectiei dintre Strada Dacia si Strada Einstein, fiind puse mai mult in evidenta fatadele lor.

Se mai poate identifica prezenta unor suprastructuri usoare atat la luminatorul atriumului din partea sudica cat si la curtea interioara, solutii care ofera o iluminarea naturala dar difuza a spatiilor adiacente, facand posibila extinderea activitatilor desfasurate in ateliere.

73

G R A F I C A

SEDIUL UAD

In privinta planului subsol si parter, un element important a fost diferentierea clara a spatiilor destinate publicului si a celor destinate departamentului de grafica, nevoia de a avea spatii iluminate constant si difuz in privinta zonei expozitionale publice fiind satisfacute prin amplasarea ei in zona subsolului, ea fiind iluminata indirect atat prin vitrajele prezente la parter cat si prin

74

curtea de lumina. Ca raspuns si ca activare a zonei expozitionale subterane, avem atat o cafenea cat si un spatiu de proiectii media, legaturile cu planul cotei de calcare al strazii fiind facute prin prezenta unei scari si unui lift precum si al unui amfiteatru, creand astfel un parcurs expozitional care descende din extremitatea sud-vestica a complexului si care ascende inspre

partea nord-estica. Suprapus planului destinat publicului intervin spatiile departamentului de grafica cu intrarea principala retrasa in partea sud-estica pentru crearea unui largou ca raspuns al deschiderii intersectiei adiacente. Spatiile principale destinate atelierelor sunt amplasate in zonele mai retrase ale complexului, cu legaturi posibile de extindere prin

intermediul curtilor interioare. Prin fatadele interioare se poate observa tipul de placaj de fibrociment utilizat, texturat sau neted, precum si conexiunile vizuale cu spatiile adiacente fatadelor si care raspund ca atare.

75

76

Outro

Va multumesc pentru atentie. Pentru intrebari sau o eventuala colaborare nu ezitati sa ma contactati la 0757823434 sau pe mail la nanalexandru23@gmail.com

Cu stima, Alexandru Iulie 2021

77