Dat fiind faptul că o plantaţie viticolă ocupă terenul o perioadă de 20-25 de ani, dar şi datorită complexului de lucrări ce vizează pregătirea terenului înainte de plantare (desfundare, nivelare, uneori terasare etc.), solurile situate sub o plantaţie viticolă sunt puternic modificate, atât sub raport morfologic (inversarea orizonturilor), cât şi aero-hidric, termic, fizico-chimic.
Asigurarea condiţiilor optime plantelor de viţă-de-vie Structura solului - stă la baza unor însuşiri hidrofizice, cum ar fi: porozitatea, elasticitatea, formarea crustei, conductibilitatea hidraulică saturată, care însuşiri (după cum arată A. Teodorescu şi colab., 2002) pot genera, favorabil sau nu, declanşarea unor fenomene negative care se află în directă corelaţie cu creşterea şi dezvoltarea plantelor. Din cauza monoculturii îndelungate, structura solului se degradează, atât prin aplicarea neraţională a mecanizării (număr sporit de lucrări, momente ale umidităţii solului mai puţin optime), cât şi prin efectuarea unor treceri repetate şi inutile pe suprafaţa solului. Degradarea structurii, coroborată cu tasarea accentuată a solului, va genera un raport aero-hidric deficitar, condiţii de anaerobioză, dezvoltare slabă a sistemului radicular, formarea crustei şi îngreunarea circulaţiei apei în sol, care la rândul lor pot declanşa eroziune hidrică de suprafaţă, stagnarea apei la suprafaţa solului etc. Pentru îmbunătăţirea structurii solului, se recomandă reducerea numărului de lucrări mecanice de mobilizare (superficială şi semiprofundă) a solului, 60 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12
efectuarea lor, dar şi a trecerii lor, la o umiditate a solului optimă, precum şi o fertilizare organică energică.
Rezerva macro şi microbiană a solului - activitatea organismelor vii din sol este corelată cu descompunerea substanţei organice. Microflora solului este constituită din: bacterii, alge şi ciuperci, microfauna - din amibe, ciliate, iar mezofauna - din nematozi, miriapode. Macrofauna este reprezentată prin animalele nevertebrate (viermi, insecte, larve, râme) şi vertebrate (şoareci, popândăi, cârtiţe etc.), care trăiesc permanent sau o anumită
perioadă de timp în sol. Rolul acestei rezerve biologice se face simţit prin participarea succesivă la descompunerea substanţei organice (îngrăşăminte organice animale şi vegetale), din care rezultă elementele nutritive atât de necesare ciclului biologic al viţei-de-vie. Totodată, formarea complexului argilo-humic al solului, precum şi creşterea cantitativă şi calitativă a lui conduce la îmbunătăţirea însuşirilor fizico-chimice ale solului, cu impact imediat asupra creşterii şi dezvoltării plantelor; fertilizarea periodică a solului cu îngrăşăminte organice, asigurarea unui regim aero-hidric optim
www.agrimedia.ro