Revista AGRIMEDIA Decembrie 2012 by Agri Media Invest s.r.l.

Decembrie 2010

Realităţi la sfârşit de an… În trecerea grăbită prin lume către veci Fă-ţi timp măcar o clipă să vezi pe unde treci Fă-ţi timp să fii aproape de cei iubiţi voios Fă-ţi timp să fii şi-al casei, şi-n slujba lui HRISTOS!” RUDYARD KIPLING Trăim o perioadă în care decalajele economice între ţări, respectiv între diverse categorii socioprofesionale, devin tot mai evidente. Analişti cu notorietate pun acest fenomen cu manifestare mondială pe seama crizei energetice, pe diferenţele semnificative în ceea ce priveşte productivitatea muncii, pe schimbările climatice severe şi, nu în ultimul rând, pe explozia demografică înregistrată în ultimele decenii. Pentru contracararea declinului economic global ce stă la baza nivelului de trai al fiecăruia dintre noi, majoritatea ţărilor europene au aderat la Uniunea Europeană, organism deosebit de complex, care îşi desfăşoară activitatea potrivit unor reglementări economice proprii, menite să asigure dezvoltarea armonioasă şi bunăstarea naţiunilor vechiului continent. Conceput pe principiul contributivităţii şi al consensului deciziţional al ţărilor membre, bugetul UE sprijină dezvoltarea şi reducerea decalajului dintre sectoarele prioritare din ţările membre. Pentru realizarea acestui deziderat este vital ca susţinerile financiare comunitare să fie utilizate potrivit destinaţiei pentru care au fost aprobate şi alocate. Derapajele de la aceaste condiţionalităţi sau de la reglementările comunitare în domeniu conduc inevitabil la sistarea finanţărilor, cu efecte nefaste pentru realizarea unor proiecte de interes naţional sau local, mai ales în conjunctura actuală, în care fiecare

www.agrimedia.ro

contributor îşi drămuieşte resursele. Un semnal ferm în acest sens rezultă atât din suspendarea unor plăţi semnificative pentru România, cât şi din modul cum au evoluat negocierile pentru aprobarea bugetului UE pentru perioada 2014-2020. Astfel, reprezentanţii celor 27 state membre, reuniţi la Bruxelles la sfârşitul lunii noiembrie, luând act de propunerea preşedintelui Consiliului European, dl Herman Van Rompuy, de stabilire a bugetului la numai 973 de miliarde de euro, au convenit, cu argumente pertinente, asupra necesităţii continuării negocierilor în luna ianuarie 2013. Pentru ţara noastră, aprobarea bugetului şi cuantumul absorbţiei alocărilor sunt deosebit de importante, întrucât continuarea unor investiţii socioeconomice, inclusiv pentru susţinerea agriculturii, sunt condiţionate de sprijinul financiar comunitar. În acest sens, specialiştii cu responsabilităţi în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene destinate agriculturii fac demersuri susţinute pentru corectarea unor abateri în derularea proiectelor, a căror finanţare a fost suspendată, pentru menţinerea coeficientului de cofinanţare, inclusiv pentru susţinerea punctuală a unor sectoare, cum ar fi: crearea unor spaţii pentru depozitare, reglementarea pieţei laptelui, reabilitarea unor sisteme de irigaţii sau înfiinţarea perdelelor forestiere. Dacă în perioada 2007-2013 am avut o alocare comunitară de 19 miliarde de euro, din care am absorbit un procent modest, în perspectivă, când scadenţa împrumuturilor externe ne va bate la uşă, nu ne mai putem permite să pierdem în mod stupid fonduri nerambursabile. Este esenţial şi de reţinut că, pentru a beneficia de sprijin financiar comunitar, se impun rigoare, corectitudine şi tenacitate, căci, vorba românului: „Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă!”. Şi pentru că Sfintele Sărbători de Crăciun şi Anul Nou se apropie, le urăm tuturor românilor şi prietenilor Revistei AGRIMEDIA, oriunde s-ar afla, sănătate, împliniri, pace în suflet şi în cuget! La mulţi ani! Simona MUNTEANU Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2

SUMAR: ISSN 2069 - 1238

Editorial

Rezultate preliminare ale negocierilor purtate la Bruxelles

SC AGRI MEDIA INVEST SRL Str. Rîul Sadului nr. 8, Bl. R22, Sc. B, Et. 9, Ap. 77 Sector 4, Bucureşti

KWS Seminţe, 10 ani de prezenţă pe piaţa românească AgroFin aduce în discuţie viitorul politicii agricole

Tel. 031 / 439.97.46 Tel. / Fax: 021 / 317.05.87 redactie@agrimedia.ro

14 16

230 de milioane de euro disponibili pentru investiţii în mediul rural

MADR lanseză o nouă sesiune pentru Măsura 215 - sectorul porcine

Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti»

Daniel Constantin, ales în Comitetul director PEI

Dezbatere privind asigurarea şi gestionarea riscurilor financiare în agricultură

Timac Agro câştigă teren pe piaţa îngrăşămintelor chimice

Productivitatea şi adaptabilitatea - caracteristici urmărite de legumicultori

Rezistenţa la produsele de protecţia plantelor

Cercetarea depozitelor pentru depistarea dăunătorilor şi stabilirea intensităţii atacului (I)

Fertilizarea cerealelor de toamnă

Eroziunea solului

Potasiul - element nutritiv pentru sporirea recoltelor şi a calităţii acestora

Massey Ferguson, alături de studenţi

49 50

Societatea Tractorul a lansat modelul U-825

Sloi... şi la carnea de porc

Înfiinţarea fermelor ecologice de creştere a porcilor în România

MEWI pune agricultura pe roate!

Anul VI, Nr. 12 / 2012 (69) Decembrie 2012 REDACTOR-ŞEF Simona Munteanu simona@agrimedia.ro 0752.24.25.35 031.439.97.46 REDACTORI Ana Mustăţea ana@agrimedia.ro 0752.24.25.32 Victor Vătămanu redactie@agrimedia.ro 0757.11.09.99 Ionuţ Vînătoru ionut@agrimedia.ro 0724.35.36.98 CORECTOR Gabriela Dinţă MARKETING Gabriela Stănculescu redactie@agrimedia.ro 0752.24.25.29 ABONAMENTE ŞI DIFUZARE Oana Neagu 0752.24.25.31 oana@agrimedia.ro CONCEPT GRAFIC & DTP Bogdan Mareş redactie@agrimedia.ro Andrei Arabolea

3 8

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

Vaderstad - utilaje, soluţii şi metode pentru cutivarea solului

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2

 În dialog cu fermierii

• Cum se prezintă culturile în câmp şi cum de Bogdan Sprânceană, administrator al Sab Agro SRL, localitatea Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi „La această dată, din cele 500 de hectare administrate de societate, 260 ha sunt ocupate cu grâu. Cultura este înfrăţită şi se află într-un stadiu optim de dezvoltare, ceea ce ne dă speranţe mari în privinţa viitoarei producţii. La grâu am aplicat îngrăşăminte complexe 18:46:0 la o normă de 200 kg/ha, iar soiul folosit este unul mai nou, creat de Institutul Fundulea, denumit Izvor. Este al doilea an când îl folosesc, iar producţia medie de grâu obţinută în 2012 a fost de 4.000 kg/ha. Anii trecuţi am utilizat soiurile Boema, Crina şi Alex. Nu am observat diferenţe de producţie între soiuri, mai degrabă deosebirile sunt date de tehnologia aplicată şi mai puţin de varietăţile folosite. Cultura de rapiţă, înfiinţată pe o suprafaţă de 90 de hectare, se află în stadiul de 7-8 frunze, ceea ce-i permite să treacă cu bine peste iarnă. Folosesc hibrizi de la mai multe companii, precum Caussade, Pioneer şi Euralis, pentru că vreau să observ modul în care aceştia se comportă. Până acum, la cultura de rapiţă am administrat îngrăşăminte complexe şi am efectuat un tratament cu insecticid şi fungicid. La primăvară, pe restul suprafeţei agricole voi cultiva porumb, pentru că anul acesta am avut floareasoarelui în asolament şi este riscant să faci monocultură. În anul agricol 2012 am obţinut rezultate bune la grâu şi floarea-soarelui. Rapiţa a ocupat o suprafaţă mică, de doar 25 ha, şi producţia obţinută, de 1.500 kg/ha, a fost valorificată la preţul de 1,7 lei/kg. Cu privire la investiţiile realizate, în acest an am achiziţionat un tractor de 120 CP şi o combină şi abia după ce voi achita toate ratele ne vom putea gândi şi la alte proiecte necesare în fermă. Cu noul tractor am lucrat la pregătirea patului germinativ, am reuşit să termin lucrările la timp şi astfel să eficientizez munca.”

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

PFA Janos Hodor, localitatea Sânzieni, judeţul Covasna „În câmp, cultura de grâu arată bine, este dezvoltată şi sper să avem rezultate bune şi după iarnă. De regulă, la grâu folosesc soiuri din Franţa şi Danemarca, pentru că am observat că sunt mai productive şi recolta este de o calitate mai superioară. Anul acesta, producţia obţinută a fost cuprinsă între 4.000 şi 5.000 kg/ha. În cadrul fermei, culturile predominante sunt cartoful şi sfecla de zahăr. Anul agricol 2012 a fost unul extrem de dificil şi cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat a fost seceta, care a dus la obţinerea unor producţii mici. La cartof, producţiile au variat foarte mult, între 7 şi 22 t/ha. Soiurile timpurii au dat producţii mai bune, deoarece au reuşit să producă înainte de instalarea secetei şi a arşiţei, în schimb cele tardive au făcut catofi de dimensiunea unor nuci. În 2013 voi cultiva mai mult hibrizi timpurii, pentru a scăpa de riscul secetei. În acest an, la valorificarea cartofului ne-am confruntat cu importurile masive din Polonia. În aceste condiţii, nu am reuşit să ne scoatem cheltuielile de producţie. La această cultură, investiţia pe hectar variază între 5.000 şi 12.000 de lei. În privinţa producţiei de sfeclă de zahăr, aceasta a fost mică, de 31 tone/ha, în condiţiile în care în anii trecuţi obţineam peste 50 tone/ha. Pentru valorificarea sfeclei am un contract încheiat cu fabrica Agrana din Roman. Cheltuielile pentru înfiinţarea culturii de sfeclă de zahăr sunt cuprinse între 5.000 şi 6.000 lei/ha. În 2013, sperăm să ţină vremea cu noi pentru a obţine producţii mari, astfel încât să ne putem acoperi pierderile suferite în acest an. Pentru modernizarea fermei, am depus un proiect pe Măsura 121 pentru achiziţia de utilaje şi aşteptăm să fie aprobat.” aprobat.

www.agrimedia.ro

m descrieţi anul agricol ce tocmai se încheie?

„Acest an a fost unul greu, din cauza secetei care a afectat producţia agricolă. În primăvară, am fost nevoit să întorc rapiţa, care ocupa o suprafaţă de 200 ha. Pierderi am înregistrat şi la cultura de porumb, unde am obţinut doar 1.000 kg/ha, faţă de anul trecut, când producţia s-a situat între 8 şi 9 tone/ha. La floarea-soarelui am obţinut o recoltă de 1.600 kg/ha, mai mică faţă de alţi ani, când aveam peste 2.000 kg/ha. În cadrul societăţii avem loturi semincere pe o suprafaţă de 150 ha şi de hibridare pe 22 de hectare. Anul acesta am rămas cu o producţie de aproximativ 50 de tone de orz sămânţă, pentru că oamenii nu au mai putut semăna din cauza ploilor care au căzut, astfel că suprafeţele semănate cu orz sunt mai reduse. În ciuda problemelor din acest an, per total nu am ieşit în pierdere. O mare parte din producţia obţinută este contractată, lucrăm cu Agricover Buzău, iar la orzoaica de bere colaborăm cu Soufflet Malţ. Din acest an producem sămânţă pentru Soufflet. Acum, culturile semănate arată bine, rapiţa ocupă 100 ha şi este într-un stadiu optim de dezvoltare. La această cultură am obţinut producţii record, de 3.700 kg/ha. Anul următor sper să se încadreze între 2.500 şi 3.000 kg/ha. În privinţa investiţiilor realizate în cadrul fermei, am depus mai multe proiecte finanţate din bani europeni, pe care le-am implementat şi astfel am reuşit să-mi modernizez parcul de maşini şi utilaje. Anul acesta, din surse proprii, am investit într-un siloz tip tunel, cu o capacitate de 1.800 tone, pe care îl voi folosi, în principal, pentru producţia de sămânţă, selectarea şi însăcuirea ei. Totodată, am făcut demersuri pentru achiziţia unei semănători de prăşitoare marca Vaderstad, modelul Tempo 8, urmând s-o am în curtea fermei în lunile care urmează. Am văzut această maşină la o demonstraţie şi mi-a plăcut modul în care lucrează. De la această firmă mai am o semănătoare de păioase, Rapid 400, care într-o singură trecere realizează pregărtirea terenului şi operaţia de semănat. În 2013, voi încerca să eficientizez şi mai mult activitatea. Voi lucra în primăvară cu noua maşină, care îmi va permite să obţin o precizie mare la semănat şi intenţionez să echipez tractoarele cu sisteme de ghidare prin satelit, pentru a putea lucra şi pe timpul nopţii. La expoziţia IndAgra am văzut o maşină de făcut paleţi şi consider că este o investiţie bună pe viitor, pentru că ar trebui să găsim modalităţi de a valorifica şi producţia agricolă secundară.”

www.agrimedia.ro

PF Matei Viorel, oraş Găeşti, judeţul Dâmboviţa „Culturile semănate, grâul şi orzul arată bine în câmp şi, după cum a început noul an agricol, avem speranţe mari că va fi mai bun decât 2012. Faţă de toamna trecută, culturile de păioase sunt mai bine dezvoltate, au o densitate optimă şi sperăm să obţinem la acestea producţii satisfăcătoare. În acest an, recoltele obţinute la culturile agricole au fost la jumătate. La cultura de grâu, de exemplu, am obţinut o producţie de doar 2.000 kg/ha, iar la porumb, producţia de ştiuleţi a fost de până la 4 tone/hectar. La cultura de ovăz am înregistrat o producţie mai bună, de peste 2.000 kg/ha. Pentru 2013, am speranţa că nu ne vom mai confrunta cu lipsa precipitaţiilor. Având în vedere că lucrez o suprafaţă agricolă mai mică, nici accesul la programele finanţate din fonduri europene nu este unul facil pentru a-mi moderniza tehnica agricolă cu care lucrez. În parcul fermei deţin trei tractoare româneşti şi o combină mai veche, marca JD.”

Decembrie D De cemb ce mbri rie 20 2012 012 2

Ana MUSTĂŢEA

Valerian Ştefănescu, administrator Tehnica Agricolă Cojasca SRL, localitatea Cojasca, judeţul Dâmboviţa

Rezultate preliminare ale negocierilor purtate la Bruxelles La data de 27 noiembrie, ministrul Daniel Constantin a invitat la sediul MADR reprezentanţii fermierilor, pentru a le aduce la cunoştinţă rezultatele preliminare ale negocierilor purtate la Bruxelles în cadrul Consiliului European din 22-23 noiembrie 2012. În cadrul întâlnirii, ministrul Daniel Constantin s-a declarat nemulţumit de rezultatele negocierilor, arătând că sumele negociate până în acest moment au rămas la nivelul celor convenite cu prilejul negocierilor de aderare din perioada 2004-2005. Principala nemulţumire şi preocupare, atât a ministrului Agriculturii, cât şi a reprezentanţilor fermierilor prezenţi la discuţii, a reprezentat-o propunerea preşedintelui Herman Van Rompuy ca nivelul cofinanţării pentru proiectele derulate pe dezvoltare rurală să fie de 25%. În acest sens, ministrul Agriculturii a arătat că România s-a descurcat destul de greu şi cu o cofinanţare de 5%, efortul bugetar necesar pentru o cofinanţare de 25%, în actualul context al crizei globale, riscând să pună România în situaţia de a nu putea face faţă efortului bugetar propus şi de a nu putea atrage toate fondurile europene puse la dispoziţie în perioada 2014-2020. „Pe zona de investiţii este foarte important să avem un grad de cofinanţare cât mai mic. În acest moment, gradul de cofinanţare al României este de 5% şi avem dificultăţi în a asigura partea de la bugetul de stat şi cu 5%. Mă întreb cum va fi cu 25%? (…) Eu îmi fac datoria să îi informez pe fermieri, pentru că altfel va exista riscul ca 7 ani să ne întrebe fermierii de ce nu au un sprijin la fel de mare ca alţi agricultori din Uniunea Europeană: pentru că la acest moment trebuie să fim puternici, să negociem bine. Eu cred că se vor modifica lucrurile (...) Sunt anumite lucruri pe care putem să le îmbunătăţim, mă bucur că există 8

Decembrie D De cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

acest timp şi toate eforturile se vor face şi la nivelul Consiliului de Miniştri şi în discuţiile bilaterale între miniştri şi între prim-miniştri şi chiar între şefi de state. Sunt convins că este în interesul tuturor să avem sume cât mai mari, fie că vorbim de Politica Agricolă Comună, fie de Politica de Coeziune. Dar repet, dacă vrem să dezvoltăm parteneriatul acesta social este important să fim în permanentă legătură cu fermierii”, a afirmat ministrul Daniel Constantin. În altă ordine de idei, ministrul Daniel Constantin a arătat că România a fost una dintre puţinele ţări europene care în anul 2012 a acordat fonduri consistente de la bugetul naţional pentru sprijinirea fermierilor, dând astfel exemplul plăţilor pe suprafaţă, a ajutorului de minimis, respectiv plăţile pentru bunăstarea animalelor. „România este una dintre puţinele state care în anul 2012, şi pe fondul unei secete puternice, a acordat fonduri extraordinar de importante de la bugetul de stat. Este pentru prima dată când jumătate din fermierii din România primesc nivelul maxim admis, de 176 de euro pe hectar, iar cealaltă jumătate, 154. Este o diferenţă semnificativă faţă de anul trecut, de 132 de euro pe hectar. Aici sunt problemele, în primul rând vizavi de sprijinul pe care îl vom primi. Acesta va creşte progresiv. (…) Despre această creştere vorbea şi preşedintele; sigur că dânsul spune că a negociat o creştere a subvenţiilor cu 50%, de la 119 euro în 2012, la 180 de euro.

Dar această negociere a fost făcută în anul 2004-2005 şi reglementată prin Tratatul de Aderare, iar în anul 2016 să ajungem la 180 de euro pe hectar. Sigur că era important să avem un buget cât mai mare, pentru a recupera decalajele pe care le avem faţă de ceilalţi fermieri până în anul 2020. În momentul de faţă, aşa cum arată negocierile, este posibil ca în anul 2020 să ajungem la un sprijin mediu de 196 de euro pe hectar.” Totodată, ministrul Agriculturii le-a solicitat participanţilor la discuţii ca în anul 2013 să se stabilească un calendar al întâlnirilor tematice cu fermierii, în cadrul cărora să se realizeze şi noul Program de Dezvoltare Rurală 2014-2020, acesta urmând a fi mai suplu şi mai uşor de implementat, atât pentru administraţie, cât şi pentru beneficiari. „A doua problemă, care implică mai mult administraţia, este legată de partea de cofinanţare. Până acum cofinanţarea pe fondurile europene, pe fondurile de dezvoltare rurală a fost de 15%, deci contribuţia de la bugetul de stat. Preşedintele Herman Van Rompuy doreşte ca fiecare stat să contribuie din bugetul propriu cu 25%. (…) Bugetul de stat nu-şi va permite foarte uşor să cofinanţeze, să facă un efort atât de mare, astfel încât să atragem fonduri europene. Cu alte cuvinte, de renegocierea care se face în acest moment depinde capacitatea de absorbţie pe care o va avea România în perioada 2014-2020. Este foarte important să ne batem cu toate argumentele pe care le avem l îndemână. Ne-ar părea rău, pentru la c Programul de Dezvoltare Rurală în că R România chiar a mers. În momentul de f faţă, sunt aproape 4,3 miliarde de euro c care sunt deja atrase, deja rambursate d către Comisia Europeană. Mai de a avem puţin până la 8,1 miliarde de e euro. Gradul de contractare este de a aproape 70% în momentul de faţă.”

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2

La data de 29 noiembrie, KWS Seminţe a inaugurat în Alexandria, judeţul Teleorman, propria staţiune de cercetare şi ameliorare. În aceeaşi zi, compania a sărbătorit, într-un cadru fastuos, la Palatul Parlamentului, 10 ani de activitate pe piaţa seminţelor din România. Această perioadă a fost descrisă de reprezentanţii KWS ca fiind una dedicată cercetării, evoluţiei şi inovaţiei.

KWS Seminţe¸- 10 ani de prezenţă pe piaţa românească KWS a luat fiinţă în anul 1856, în sudul Germaniei, dezvoltându-se de la o mică afacere de familie către compania internaţională prezentă astăzi în peste 70 de ţări din lume şi în topul primilor 3 jucători mondiali din domeniul seminţelor din agricultură. De peste 150 de ani, compania KWS s-a impus prin calitatea produselor sale, prin genetica înaltă a varietăţilor comercializate. În România, primele testări ale hibrizilor KWS au început încă din anul 1993. Datorită performanţelor înregistrate, grupul german KWS a luat decizia ca în 2002 să deschidă filială în România. De atunci, compania a demarat un amplu proiect de investiţii, care a constat în implementarea în 2005 a celui mai larg program de ameliorare la porumb din Europa, în multiplicarea seminţelor de grâu, precum şi în construirea, în anul 2007, a propriei staţii de procesare porumb, amplasată în localitatea Siliştea, judeţul Brăila. Anul 2012 este marcat, pe de o parte, de împlinirea celor 10 ani de activitate pe piaţa autohtonă, şi, pe de altă parte, de investiţia majoră 10 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

realizată în staţiunea de cercetare şi ameliorare din judeţul Teleorman. Pe piaţa internă de seminţe, KWS se numără printre primii trei jucători, atingând o cotă de 12% din piaţa românească de porumb şi 15% din cea de rapiţă şi ocupă poziţia de lider absolut la seminţele de sfeclă de zahăr şi porumb pentru siloz. Cifra de afaceri a KWS Seminţe este de 25 de milioane de euro, din care circa 80% este realizată din vânzarea seminţelor de porumb. În portofoliul său de produse, KWS deţine 27 de hibrizi de porumb, 8 hibrizi de rapiţă, 4 hibrizi de floarea-soarelui, 4 soiuri de cereale şi 14 hibrizi de sfeclă de zahăr şi cartof.

Genetică performantă, adaptată condiţiilor pedoclimatice Cu ocazia inaugurării staţiunii de cercetare şi ameliorare din Alexandria, dna Doriana Niţu, director general al KWS Seminţe, a subliniat faptul că, datorită acestei investiţii, compania va putea pune la dispoziţia fermierilor români hibrizi de

porumb adaptaţi şi creaţi special pentru condiţiile pedoclimatice din ţara noastră. „Vom avea produse adaptate, cu un nivel înalt de performanţă în ceea ce priveşte productivitatea, precum şi toleranţa la secetă şi arşiţă. În această staţiune creăm material genetic tocmai pentru condiţiile din România. Sudul ţării este sub acest risc, de secetă şi arşiţă, în fiecare an şi prin materialul genetic creat local venim cu produse competitive care să satisfacă cerinţele fermierilor şi să-i convingem pe mai departe să utilizeze acest material genetic performant”, a afirmat dna Niţu. Potrivit directorului general, crearea unui hibrid poate dura chiar şi 5 ani, după care, dacă acesta este selectat, ajunge în reţeaua de testare, unde timp de 2 ani se urmăresc toate caracteristicile hibridului respectiv. În cazul în care se obţin rezultate bune, acesta este inclus în activitatea comercială. Un astfel de hibrid, care a parcurs aceste etape şi care va fi lansat pe piaţă în anul 2014, este KWS 0485. „Este un hibrid de porumb creat în România şi pe care îl vom comercializa începând cu anul 2014. Face parte din

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 1111

grupa semitimpuriilor, este adaptat la condiţiile locale şi tolerant la secetă şi arşită. Hibrizii din această grupă sunt cei mai ceruţi pe piaţă şi de aceea am creat în România un program de ameliorare special pe această grupă de maturitate. Dacă acum ceva ani în urmă fermierii se orientau către hibrizii semitardivi, pentru că erau mai productivi, acum preferă să aleagă din grupa semitimpuriilor, tocmai pentru a trece riscul de arşiţă maximă din momentul polenizării”, a precizat dna Niţu. Aceasta a mai afirmat că în condiţiile vitrege din acest an hibrizii de porumb KWS au dat rezultate bune: „În condiţiile acestui an dificil, hibrizii noştri strategici Kamelias, Kinemas, Krabas au dat în sudul ţării, unde stresul hidric a fost maxim, producţii de 6 până la 8 tone/ha.”

Staţiunea de Cercetare şi Ameliorare KWS Seminţe îşi desfăşoară activitatea în două direcţii importante. În primul rând, urmăreşte ameliorarea porumbului şi are drept obiectiv principal lansarea pe piaţă a noilor hibrizi, atât pentru zonele de cultură din România, cât şi pentru celelalte ţări din sud-estul Europei. A doua direcţie vizează testarea noilor hibrizi în condiţii pedoclimatice specifice pentru fiecare zonă în parte. Marian Zamfir, directorul staţiunii de cercetare şi ameliorare, a afirmat că staţiunea dispune de aparatură modernă, iar pentru testări în pepinieră deţine o suprafaţă totală de 7 hectare. „Valoarea investiţiei în această staţiune este de 1 milion de euro, dar cea mai importantă investiţie constă în materialul genetic, care este nepreţuit.

Cea mai pare parte din germoplasmă vine din exterior. Având în vedere schimbările climatice, principalul nostru obiectiv este identificarea hibrizilor, a materialului genetic, cu toleranţă la secetă, precum şi rezistenţă la boli şi dăunători. Alte obiective urmărite sunt pierderea apei din bob la maturitate, rezistenţa la frângere şi cădere, precum şi rezistenţa la temperaturile scăzute din primăvară”, a precizat dl Zamfir. Directorul staţiunii a declarat că din 2012 activitatea din acest centru va include şi ameliorarea florii-soarelui şi că tendinţa este de a dezvolta acest segment.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

Ana MUSTĂŢEA

Evenimentul aniversar KWS Seminţe - 10 ani Organizatorii evenimentului au considerat că Sala Unirii din cadrul Palatului Parlamentului este alegerea ideală pentru a sărbători 10 ani de activitate ai companiei KWS Seminţe în România. Acest edificiu spectaculos reprezintă munca naţiunii noastre ca echipă, fiind o construcţie spectaculoasă şi un edificiu cu care am ajuns să ne mândrim şi să fim apreciaţi peste hotare. Seara a fost deschisă de un maestru de ceremonii desăvârşit, un prezentator care ne-a ajuns la suflet şi care a lăsat impresia că ar fi membru al echipei KWS, trăind alături de noi toate momentele speciale şi împărtăşindu-ne emoţiile. Am avut plăcerea să-i ascultăm pe dr. Cristoph Amberger, membrul executiv al board-ului KWS, precum şi pe Christian Gaisbock, director regional Divizia Porumb în Sud-Estul Europei, care au dorit să împartă cu cei 400 de invitaţi câteva dintre secretele unei companii care se numără printre primii 3 jucători mondiali din domeniul seminţelor din agricultură. Momentul aşteptat al serii a fost discursul directorului general KWS Seminţe, Doriana Niţu, pe care l-a dedicat prezentării tuturor departamentelor care alcătuiesc echipa KWS, mulţumirii şi aprecierii tuturor partenerilor, colaboratorilor, producătorilor şi clienţilor fermieri: 12 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

„Nu am fi putut ajunge aici singuri! În aceşti 10 ani am dezvoltat un dialog permanent între parteneri, bazat pe încredere şi deschidere, ce s-a concretizat într-o învăţare permanentă, reciprocă: noi, KWS, am învăţat să ascultăm şi să răspundem nevoilor partenerului, iar partenerul nostru a primit soluţii adecvate, expertiză, tehnologie şi plusvaloare.” Surpriza cea mare a fost dezvelirea columnei aniversare, la finalul prezentării, simbolizând 10 ani de inovaţie şi dezvoltare, încercări şi reuşite, 10 ani de parteneriat. Momentul a fost cu atât mai emoţionant cu cât toţi invitaţii au simţit nevoia să se ridice în picioare şi să aplaude, marcând astfel, unicitatea şi ineditul acestor clipe. Seara a continuat în paşi de dans, iar toţi invitaţii au fost invitaţi pe ring,

lăsându-se pe mâna dansatorilor profesionişti şi purtaţi pe ritmuri muzicale dintre cele mai diverse. De asemenea, familia princiară Ileana şi Jakob Kripp a prezentat un cupaj de vinuri fine aparţinând domeniilor Stirbey, iar degustarea condusă de enologul german Oliver Bauer s-a dovedit a fi un real succes, invitaţii fiind foarte deschişi şi doritori să cunoască câteva dintre tainele acestor vinuri de colecţie. Formaţia Mandinga a fost cea care a asigurat în continuare buna dispoziţie a invitaţilor şi a arătat că distracţia împreună cu bunul gust reprezintă încă o temă a evenimentului. Evenimentul aniversar KWS Seminţe s-a încheiat în zorii zilei, semn că tuturor le-a făcut plăcere să împărtăşească aceste momente memorabile alături de marea şi unită familie KWS.

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 1133

La data de 28 noiembrie, s-a desfăşurat cea de-a 9-a ediţie a Forumului Afacerilor Agricole AgroFin, marcă înregistrată Carre Promotion. Tema evenimentului din acest an - „Soluţii de finanţare competitive în agricultură” - a fost dezbătută de reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Afacerilor Europene, băncii comerciale BancPost, companiei Limagrain şi ai Tractebel Engineering.

AgroFin aduce în discuţie viitorul politicii agricole În deschiderea forumului, dna Cătălina Luca, consilier negociator din cadrul MAE, a vorbit despre bugetul pentru agricultură şi dezvoltare rurală, în contextul noii perspective financiare 2014-2020. Ca urmare a dezbaterii din 23 octombrie, privind viitorul cadru financiar al UE, preşedintele Consiliului European, dl Herman Van Rompuy a propus unele schimbări, orientate în special către reducerea bugetului european. Ultima variantă înaintată de preşedintele Rompuy se referă la reducerea cu 75 mld. euro a bugetului propus de Comisia Europeană. În privinţa plăţilor directe, Comisia Europeană a propus reducerea progresivă a diferenţelor între subvenţiile primite de agricultorii din statele Uniunii Europene, urmând ca România să ajungă la media subvenţiilor din UE în anul 2017. În propunerea Consiliului European, atingerea acestui obiectiv este prevăzut abia în 2020. „Dacă această notificare va fi acceptată, pentru România înseamă o încetinire 14 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

foarte mare a ritmului de creştere a plăţilor directe. O notificare favorabilă însă, propusă de Van Rompuy, este libertatea statelor membre de a decide asupra plafonării plăţilor directe. În propunerea Comisiei, plafonarea subvenţiilor la 300 mii euro/fermă este o măsură obligatorie pentru toate ţările UE. O altă flexibilizare în cadrul variantei Van Rompuy intervine în cazul procentului de 30% din plăţile directe pe

care Comisia dorea să le condiţioneze de utilizarea simultană a 3 practici agricole. Propunerea lui Rompuy oferă posibilitatea statelor membre de a alege din aceste trei măsuri. O a treia schimbare intervine la nivelul trasferului fondurilor de la Pilonul II de Dezvoltare Rurală către Pilonul I al Plăţilor Directe, care în varianta Comisiei era limitat la 5%, iar în cea a Consiliului European

www.agrimedia.ro

Î primul rând, consultanţa agricolă. În fermierul trebuie să-şi dea seama că are nevoie de consultanţă agricolă pentru a câştiga mult mai mult şi aici mă refer la consultanţă tehnică, economică şi financiară. În privinţa viitoarei politici agricole, aceasta ar trebui să ne conducă către o producţie de cereale de 25 de milioane de tone şi către un sector de procesare care să ţină pasul cu această producţie vegetală”, a precizat dl Dogaru. Referitor la fondurile europene, dl Nicolae Sitaru a vorbit despre necesitatea reducerii birocraţiei şi a simplificării procedurilor de accesare a banilor primiţi de la UE. „Ar trebui să luăm de exemplu modelul Poloniei sau al Spaniei, care au absorbit fondurile europene într-un grad foarte mare. La noi, din păcate, fondurile şi accesarea lor a fost foarte afectată de birocraţia excesivă, de procedurile extrem de stufoase, care trebuie urgent modificate, pentru a nu ne mai plânge că avem o absorbţie mică a fondurilor europene. Această birocraţie trebuie înlăturată, pentru că altfel ne vom trezi că am avut multe şanse, dar pe care nu am reuşit să le fructificăm”, a spus dl Sitaru.

Lansarea unei asociaţii a producătorilor de porumb În cadrul forumului organizat de Carre Promotion, a avut loc lansarea Asociaţiei Producătorilor de Porumb din regiunea Sud Muntenia, condusă de dl Arnaud Perrein. Preşedintele ales, de naţionalitate franceză, este stabilit în România de mai mulţi ani şi lucrează în judeţul Ialomiţa o suprafaţă agricolă de 3.700 ha, dintre care 1.000 ha sunt cultivate cu porumb în sistem irigat. „Obiectivul principal al asociaţiei este unul tehnic. Dorim să schimbăm idei, informaţii şi experienţe cu

privire la tehnologia de cultivare a porumbului, astfel încât să obţinem producţii mari. În Franţa, anul trecut producţia medie la porumb a fost de 10,5 tone/ha, iar în 2012, de 9,7 tone/ha. Un obiectiv ambiţios este acela de a ne apropia de nivelul de producţie obţinut în Franţa. Vrem să multiplicăm vizitele şi să învăţăm din experienţa fermierilor din alte ţări. Un alt obiectiv al asociaţiei este dezvoltarea unor centre de testare, pentru că acestea reprezintă singurul mod de a progresa. Lucrăm cu firme producătoare de seminţe, facem microparcele de testare, urmărim diferiţi hibrizi, diferite norme de azot şi fosfor, însă pentru a trage nişte concluzii, aceste testări trebuie să le facem timp de 3-4 ani. De asemenea, important este să facem aceste teste în diferite locaţii. Asociaţia va avea rol şi în reprezentarea intereselor fermierilor atât la nivel naţional, cât şi european. Facem parte din Confederaţia producătorilor de porumb la nivel european CEPM şi prin ei vom ajunge la Bruxelles, unde vom avea ocazia să ne exprimăm opinia”, a spus dl Perrein. Din Asociaţia Producătorilor de Porumb din regiunea Sud Muntenia fac parte circa 26 de societăţi agricole, care însumează o suprafaţă de aproximativ 100.000 de hectare. La această lansare, a dorit să fie prezent şi dl Luc Esprit, director general al Maiz Europe şi secretar permanent al CEPM, care a adresat cuvinte de felicitare pentru iniţiativa fermierilor români de a constitui o astfel de asociaţie. Totodată, acesta a precizat că, deşi producţia medie a României la cultura de porumb se situează actualmente între 4 şi 5 tone/ha, potenţialul de producţie pe care îl are este unul imens şi acesta poate fi pus în valoare utilizând noile biotehnologii, tehnica agricolă performantă, sistemele de irigaţii etc. La sfârşitul evenimentului, dl Ioan Neagu, reprezentant al Carre Promotion, a oferit informaţii privitoare la Expoziţia Internaţională de Agricultură Agro Carre, ce se va desfăşura în perioada 18-21 iulie 2013, pe DN2, la km 25, între localităţile Şindriliţa şi Lillieci, în judeţul Ilfov.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 1155

Ana MUSTĂŢEA

este propus la 15%”, a afirmat dna Luca. Potrivit consilierului, în cadrul reuniunii Consiliului European nu s-a ajuns la un acord privind bugetul UE, discuţiile urmând să fie continuate pentru găsirea unui consens în rândul liderilor UE. Reprezentantul MAE a atenţionat că absenţa unui acord privind cadrul financiar multianual 2014-2020 ar îngreuna considerabil adoptarea noilor programe. „Pentru ca aceste programe să poată demara începând cu ianuarie 2014, trebuie să se ajungă la un acord politic privind cadrul financiar cu cel târziu un an şi jumătate înainte de intrarea în vigoare a acestuia”, a susţinut dna Luca. Din partea MADR, dl Emil Dumitru a vorbit despre poziţia României vizavi de propunerea de reformă a Politicii Agricole Comune şi de transparentizarea viitoarelor Ghiduri. „Transferul fondurilor europene de la Pilonul II către Pilonul I este îmbucurător, dar consider că noi avem mai mare nevoie de investiţii în agricultura românească şi pentru aceasta ne-ar fi trebuit sume mai mari alocate de Comisie. În privinţa plafonării, România consideră că nu este o măsură bună, pentru că fermele din România trebuie să fie competitive şi să producă pentru piaţă. Ministerul Agriculturii doreşte să aducă la cunoştinţa fermierilor informaţii privind viitoarele programe ale PAC 2014-2020 încă din anul 2013, astfel încât să fim mai bine pregătiţi şi să nu mai existe o inconsecvenţă privind procedurile de selecţie. Ne-am propus să nu mai schimbăm de fiecare dată Ghidurile solicitantului, să le facem cunoscute încă de la început şi să încercăm să dezvoltăm acele sectoare unde suntem deficitari”, a declarat dl Dumitru. În cadrul prezentării sale, oficialul a abordat şi subiectul Camerelor Agricole, subliniind că acestea ar trebui constituite de fermieri, ca o necesitate a acestora. Termenul fixat pentru organizarea alegerilor este luna martie a anului viitor. Prezent în sală, dl Sorin Dogaru, directorul Diviziei Agricole din cadrul grupului InterAgro, a dorit să sublinieze faptul că activitatea de consultanţă nu trebuie să privescă doar atragerea de fonduri europene. „Trebuie să ne schimbăm opinia privind

230 de milioane de euro disponibili pentru investiţii în mediul rural

Începând din 26 noiembrie 2012, APDRP primeşte cereri de finanţare pentru investiţii în modernizarea exploataţiilor agricole, dar şi creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere. Astfel, în perioada 26 noiembrie 2012-18 ianuarie 2013, cei interesaţi să investească în agricultură vor avea la dispoziţie 150 de milioane de euro, prin Măsura 121 - „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi 80 de milioane de euro, prin Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. Pentru această sesiune de primire a proiectelor, fondurile nerambursabile alocate Măsurii 121 sunt fiecare dintre defalcate pe fiecar sectoarele principale princip agricole sectorul ale acesteia. Astfel, Ast de vegetal va beneficia be milioane de euro, 48 de milio iar cel de creştere a animalelor de 72 de animale milioane de euro. De aasemenea, pen pentru imp implementarea sta standardelor pentru 16 Decemb Decembrie mb m bri rie 20 2 2012 01 12 2

lapte crud şi protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, beneficiarii vor avea la dispoziţie 20 de milioane de euro. Totodată, pentru a facilita accesul la sprijinul financiar oferit în cadrul acestei sesiuni, beneficiarii Măsurii 141 - „Sprijinirea exploataţiilor agricole de semisubzistenţă” vor avea alocate separat 10 milioane de euro, pentru a depune proiecte în cadrul Măsurii 121. Cu alte cuvinte, beneficiarii Măsurii 141 vor avea o alocare separată, care îi va ajuta să poată asigura dezvoltarea exploataţiei agricole pe care o deţin. „Prin Măsura 121, solicitanţii pot primi cofinanţare nerambursabilă într-un procent ce porneşte de la 40% din valoarea totală eligibilă a proiectului şi până la 75%, în funcţie de anumite criterii, dintre care de maximă importanţă sunt vârsta beneficiarului sau amplasamentul proiectului. Totodată, pentru o investiţie, contribuţia noastră nerambursabilă poate ajunge până la 1,6 milioane de euro, în funcţie de tipul beneficiarului şi de anumite investiţii prevăzute a fi realizate”, a declarat George Turtoi, directorul general al APDRP. O altă posibilitate de a primi finanţări europene nerambursabile o reprezintă Măsura 123 - „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”. Şi în cazul acestei măsuri de investiţii, fondurile care vor fi acordate sunt defalcate. Astfel, proiectele prin care se asigură implementarea standardului privind laptele crud beneficiază de o alocare de 20 de milioane de euro, iar beneficiarii care doresc finanţarea proiectelor care vizează investiţii pentru procesarea şi marketingul produselor agricole care procesează materii prime incluse în Anexa I la Tratatul de Instituire a Comisiei Europene (cu excepţia produselor piscicole) şi care obţin produse incluse în Anexa I din sectoarele prioritare au la dispoziţie 60 de milioane de euro. Suma maximă nerambursabilă care

poate fi acordată pentru finanţarea unui proiect din cadrul Măsurii 123 este de 3 milioane de euro, în condiţiile unei cofinanţări maxime de 50% din valoarea eligibilă a proiectului. „Solicitanţii de fonduri europene nerambursabile pot depune cererile de finanţare pentru Măsurile 121 şi 123 la sediile Oficiilor Judeţene ale APDRP, zilnic, între orele 9 şi 14, ultima zi pentru depunere fiind vineri, 18 ianuarie 2013, ora 12. Subliniez importanţa de a respecta termenele menţionate, pentru că altfel, dacă în ultima zi solicitanţii întârzie depunerea proiectului chiar şi un minut după ora 12 nu vor mai putea să-şi depună proiectul”, a adăugat directorul general APDRP. Pentru accesarea fondurilor puse la dispoziţie, solicitanţii de finanţare trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidurilor Solicitantului aferente Măsurilor 121 şi 123, disponibile gratuit la sediul central al Agenţiei, la OJPDRP, precum şi la Centrele Regionale (CRPDRP) ale APDRP din ţară. „Până la această dată, pentru Modernizarea exploataţiilor agricole (Măsura 121) au fost solicitaţi peste 2,78 miliarde de euro, depăşindu-se astfel, de peste două ori, suma totală alocată, de 1,04 miliarde de euro, acestei măsuri de investiţii până la finele perioadei de implementare. Agenţia a semnat contracte de finanţare cu 2.028 de beneficiari ai acestei măsuri, valoarea acestora fiind de 776,53 de milioane de euro. Şi în ceea ce priveşte Măsura 123, solicitările de fonduri europene nerambursabile au depăşit de peste două ori suma alocată, de 666,43 de milioane de euro, fiind semnate deja 585 de contracte de finanţare, în valoare nerambursabilă de aproximativ 560 de milioane de euro”, a ţinut să precizeze directorul general adjunct al APDRP, Nicolae Popa.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 1177

MADR lanseză o nouă sesiune pentru Măsura 215 - sectorul porcine Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale intenţionează să lanseze o nouă sesiune de primire a cererilor de ajutor pentru Măsura 215 „Plăţi privind bunăstarea animalelor” - pentru sectorul porcine. Sesiunea urmează a se desfăşura în perioada 17 decembrie 2012-16 ianuarie 2013.

Conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, beneficiare ale plăţilor acordate în cadrul Măsurii 215 - sectorul porcine sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a porcinelor autorizate sanitar-veterinar şi exploataţiile comerciale de tip A specifice sectorului de creştere a porcinelor, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor, în conformitate cu art. 40 din Regulamentul CE nr. 1698/2005. Pachetele disponibile în cadrul acestei submăsuri sunt următoarele: • Pachetul 1 - Creşterea cu cel puţin 10% a spaţiului alocat

disponibil fiecărui animal; • Pachetul 2 - Asigurarea a minimum 11 ore/zi lumină artificială, cu o valoare a iluminării de 50 lucşi; • Pachetul 3 - Îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului; • Pachetul 4 - Corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă • Pachetul 5 - Reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu, prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat; • Pachetul 6 - Îmbunătăţirea condiţiilor zonei de odihnă. Beneficiarii acestei submăsuri pot încheia angajamente voluntare multianuale pe o perioadă de 5 ani, pentru unul sau o combinaţie între cele 6 pachete disponibile. Sprijinul se va acorda doar pentru acele angajamente care depăşesc cerinţele minime, care prezintă nivelul de referinţă neremunerat, considerat drept punct de pornire pentru elaborarea plăţilor compensatorii. Plata se efectuează anual, compensând

pierderile de venituri şi cheltuieli suplimentare induse de aplicarea acţiunilor prevăzute de angajamente. În cadrul angajamentelor încheiate, beneficiarii vor trebui să respecte standardele de ecocondiţionalitate (SMR) aplicabile terenurilor agricole aparţinând fermei şi activităţilor agricole desfăşurate la nivelul fermei. În cadrul acestei măsuri este exclus sprijinul pentru investiţii.

O nouă staţie de epurare la Piteşti L data de 28 noiembrie 2012, ministrul La Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, A Daniel Constantin, a inaugurat o nouă D sstaţie de epurare a apelor reziduale lla cea mai mare fabrică de mezeluri ddin România cu sediul în Piteşti. SStaţia reprezintă o investiţie totală de 5500.000 de euro, având o capacitate dde epurare a apelor uzate de 1.400 mc/zi, şi este construită cu scopul de m a asigura deversarea de ape curate în rrâul Argeş. Apa care rezultă din procesul dde epurare corespunde atât normelor eeuropene de protecţie a mediului, ccât şi normei naţionale NTPA 001. „„Mă bucur să fiu prezent astăzi la iinaugurarea staţiei de epurare a apelor rreziduale, atât de necesară industriei dde procesare a cărnii. Este o investiţie modernă, care demonstrează că una m 18 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

dintre cele mai mari companii de mezeluri proaspete din România are grijă de calitatea produsului finit de la prima până la ultima fază a procesului tehnologic. Avem, de fapt, o investiţie în calitate, pe care eu, personal, pun mare accent. Şi pentru că tot ne aflăm într-o unitate de procesare a cărnii în judeţul în care m-am născut, subliniez faptul că militez pentru o industrie alimentară care să iasă din zona evaziunii fiscale. În acest sens, am făcut şi o propunere de scădere a TVA la alimentele de bază, ceea ce ar însemna o reducere a evaziunii de 15-20%. Cu asemenea măsuri şi cu investiţii în calitate, avem toate şansele să pătrundem mai uşor pe pieţele externe,” a afirmat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

www.agrimedia.ro

Eliminarea cotei de lapte şi liberalizarea pieţei funciare După participarea la forumul pe tema securităţii alimentare defăşurat în prima zi de IndAgra, Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, şi Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, au făcut declaraţii de presă. Un prim subiect abordat a fost perspectiva sectorului laptelui, în condiţiile în care cotele vor fi eliminate din aprilie 2015. „Soluţia este organizarea producătorilor astfel încât aceştia să poată comercializa împreună laptele, pentru că, dincolo de costul de producţie al laptelui, se adaugă cel de transport şi cu cât aceştia sunt mai slab organizaţi pot negocia mai greu preţuri acceptabile de către ei şi contracte de livrare şi plată cât mai consistente. Laptele riscă să fie mai puţin atractiv dacă acesta nu-i concentrat. Din punctul meu de vedere, în România, până la eliminarea cotelor, eforturile ar trebui să se concentreze mai ales pe organizarea producătorilor şi pe investiţii în capacităţile de colectare a laptelui”, a afirmat comisarul Cioloş. Privitor la această problemă, ministrul Agriculturii a declarat că sectorul de

creştere a vacilor de lapte va trebui sprijinit, în vederea reducerii impactului asupra crescătorilor de vaci de lapte. „Este o zonă pe care trebuie s-o pregătim, având în vedere impactul pe care îl poate avea eliminarea cotelor de lapte. Va trebui să mărim capacitatea acestora de a rezista pe piaţă. Politicile din acest an se orientează şi către creşterea sectorului de carne, având în vedere că mulţi fermieri se reorientează către segmentul de creştere a vacilor de carne, pentru că există cerere şi piaţă pe plan internaţional. Din 2013, vizăm să sprijinim toţi crescătorii de vaci de lapte, indiferent dacă sunt în zonă defavorizată sau nu, şi consider că este o soluţie benefică, mai ales pentru fermele mici”, a spus dl Constantin. Cu privire la liberalizarea pieţei funciare din 2014, acesta a precizat că are în vedere posibilitatea introducerii unor măsuri care să limiteze accesul străinilor la cumpărarea de terenuri agricole. „Toate măsurile pe care le vom lua vor fi discutate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. Cele pe care le vizăm sunt menite să creeze anumite

condiţionalităţi, cum ar fi experienţa în agricultură sau limitarea suprafeţei care poate fi achiziţionată de străini. Măsurile le vom dezbate în anul următor, astfel încât din 2014 să le putem implementa”, a susţinut ministrul Agriculturii. „Terenul agricol atrage investitori şi acest lucru poate să fie un semnal şi pentru băncile comerciale. Este un bun care ca pătă valoare şi cu cât atât mai mult cu cât cererea privind produsele agroalimentare este în creştere. Ar trebui să existe interes pentru ca acest bun să fie valorificat. Pot exista politici publice privind accesul la teren. Nu-i suficient să dezvolţi agricultura luând în calcul doar susţinerea financiară, trebuie să dezvolţi şi alte instrumente. Terenul agricol este chiar mai important decât fondurile care vin de la Uniunea Europeană, pentru ca potenţialul agricol să fie pus în valoare în România”, a precizat Dacian Cioloş, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

APIA a autorizat la plată schema de plată naţională directă complementară Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunţă că, începând cu data de 3.12.2012, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată schema de plată naţională directă complementară (PNDC) - Campania 2012. Astfel, prin bugetul MADR pe anii 2012 şi 2013, în conformitate cu hotărârea privind stabilirea pentru anul 2012 a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal, sumele totale necesare aplicării schemei de plăţi naţionale directe complementare sunt de 221.869,92 mii euro, echivalentul a 1.006.912 mii lei, şi reprezintă contribuţia publică de la bugetul de stat.

www.agrimedia.ro

„Anul acesta am respectat priorităţile fermierilor şi mai ales calendarul de măsuri pe care ne-am angajat că le luăm în această perioadă. Am făcut toate eforturile pentru a creşte plăţile către fermieri pentru a compensa, în măsura în care se poate, un an agricol greu. De aceea, de la 1 noiembrie am început plăţile de minimis, pentru ca o lună mai târziu să începem şi plăţile finale. În plus, am luat decizia de a plăti 50% din avans de la 16 octombrie, acum plătindu-se diferenţa. Îmi doresc ca efortul bugetar făcut în acest an să se reflecte în rezultatele producătorilor români şi ca aceştia să fie în măsură să reia ciclul de producţie. Astfel putem

spera că anul 2013 va fi un an agricol mai bun”, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Decembrie D De Dece ecemb cem ce mb bri rie 20 2 2012 012 12 1199

În ziua de 29 noiembrie a avut loc Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe IonescuŞişeşti”. Şedinţa a debutat cu o informare a prof. dr. Gheorghe Sin, preşedintele ASAS, privind activitatea prezidiului ASAS, în perioada iunie 2012 până în prezent, pe marginea căreia s-au purtat discuţii cu privire la creşterea eficienţei activităţii de cercetare agricolă.

Adunarea Generală a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu-Şişeşti» Au fost aleşi prin vot secret noi membrii ai ASAS: • membri titulari: Răducu Radu, Ioan Seceleanu, Rodica Segal şi Marian Verzea; • membri corespondenţi: Nastasia Belc, Sorin Mihai Câmpeanu, Gheorghe Dărăbuş, Aurel Giura, Ioana Nicolae şi Costel Vânătoru; • membri de onoare: Valentin Mihai Bohatereţ, Constantin Găvan, Gheorghe Rogobete şi Radu Stelian; • membri asociaţi: Carmen Liliana Bădărău, Nicoleta Chiru, Victor Donescu, Klaus Fabriţius, Ioan Gherman, Emil Luca, Floarea Moisa, Gabriel Predoi, Gheorghe Spârchez, Ioan Tăut şi Vasile Vântu. Pentru lucrări ştiinţifice şt deosebite publicate pub în anul 201 2011, s-au acordat următoarele u premii A ASAS: • „Manual „Manu de bune practici în pra tehnologia teh fertilizării fert plantelor pla agricole”. 20 Decemb Decembrie mb m bri rie 20 2 2012 01 12 2

Autori: Marghitaş Marilena, Razec Iosif, Mihai Mihaela. Premiul - Teodor Saidel • „Vinul şi sănătatea”. Autor: Dejeu Liviu Coriolan. Premiul - Ion C. Teodorescu • „Determinatorul de mere”. Autori: Branişte Nicolae şi Uncheaşu Gabriela. Premiul - Teodor Bordeianu • „Stresul termohidric la plante”. Autori: Burzo Ioan şi Dobrescu Aurelia. Premiul - Dumitru Ştefănescu • „Apiterapia - cum să folosim produsele stupului pentru sănătate”. Autor: Cristina Mateescu. Premiul - Gheorghe K. Constantinescu • „Ameliorarea producţiei de lapte la rasele de ovine din România”. Autori: Radu Răducu, Vicovan Petru Gabriel, Carmen Ana Pivodă, Adriana Vicovan, Ana Enciu. Premiul - Nicolae Teodoreanu • „Susceptibilitatea genetică la screpie a unor rase de oi din S-E României şi stabilirea profilului genotipic al oilor infectate”. Autori: Oţelea M.R., Zautet M., Dudu A., Oţelea F., Bărăităreanu S., Daneş D. Premiul - Paul Riegler • „Medicina internă a animalelor”. Coordonator: Constantin Falcă. Autori: Gh. Solcan, Teodor Mot, Doru Morar, Ionel Papuc, Vasile Vulpe, Călin Pop, Constantin Vlagioiu, Gavril Giurgiu,

Mircea Mircean, Corneliu Brăslaşu. Premiul - Ion Adameşteanu • „Munţii şi secolul XXI”. Autor: Radu Rey. Premiul - Nicolae Cornăţeanu • „Catalogul naţional al resurselor genetice forestiere”. Coordonator: Gheorghe Pârnuţă. Premiul - Constantin D. Chiriţă De asemenea, s-au acordat diplome unor membrii ASAS cu prilejul împlinirii unor vârste mai „tinereşti” (75, 80, 85, 90 şi 95 ani). Şedinţa s-a încheiat cu festivitatea dezvelirii bustului acad. Gheorghe Ionescu-Şişeşti, amplasat în faţa clădirii ASAS, bust realizat de sculptoriţa de renume internaţional Ana Rus, cu contribuţia membrilor ASAS şi a unor unităţi de cercetare: SCDA Teleorman, SCDA Şimnic, INCDZ Baloteşti, INCDCSZ Braşov. Cu acest prilej, preşedintele ASAS a evocat personalitatea academicianului Gheorghe Ionescu-Şişeşti, aducând un binemeritat elogiu realizărilor acestui mare om de ştiinţă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

21 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 21

Consultări financiare cu serviciile DG Agri În vederea efectuării plăţilor integrale către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, precum şi a asigurării cofinanţării naţionale a PNDR, date fiind constrângerile bugetare cu care se confruntă România pe fondul crizei economico-financiare, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a purtat o serie de consultări cu serviciile DG Agri. S-a convenit ca pentru acoperirea acestor cheltuieli să poată fi utilizat avansul FEADR pentru asigurarea fluxului financiar constant în implementarea Programului, urmand ca reîntregirea avansului FEADR utilizat pentru plata componentei de cofinanţare naţională să se realizeze, în cel mai scurt timp, în cursul anului viitor, din fondurile naţionale alocate derulării PNDR. “În vederea realizării acestui demers am dispus modificarea normelor interne care

reglementează fluxurile financiare între Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, astfel încât beneficiarii programului să nu aibă de suferit.

Ne-am propus să accelerăm absorbţia fondurilor şi să facem tot posibilul să găsim soluţii pentru a evita orice blocaj şi să reuşim dezvoltarea mediului rural”, a precizat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin.

Daniel Constantin, ales în Comitetul director PEI Daniel Constantin este unul dintre cei trei miniştri ai agriculturii din Europa care face parte din Comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare.

În cadrul reuniunii Consiliului de Miniştri pentru agricultură din 28-29 noiembrie de la Bruxelles, au fost adoptate concluziile Consiliului privind reprezentanţii în comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare „Productivitate şi durabilitatea agriculturii”, din care fac parte miniştrii: • Daniel CONSTANTIN, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale al României • Mette GJERSKOV, ministrul Alimentaţiei, Agriculturii şi Pescuitului al Danemarcei; • Athanasios TSAFTARIS, ministrul Dezvoltării Rurale şi Alimentaţiei al Greciei. Astfel, Daniel Constantin este unul dintre cei trei miniştri ai agriculturii din Europa care face parte din Comitetul director al Parteneriatului european pentru inovare şi singurul ministru român care a fost ales într-un astfel de comitet. Principalul criteriu de selecţie l-a constituit activitatea avută de fiecare ministru în cadrul consiliilor pe agricultură.

22 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

Propunerile celor trei miniştri pentru Consiliul director al Parteneriatului European pentru Inovare au fost făcute de preşedinţia cipriotă. Pe lângă cei trei miniştri propuşi, Comitetul director al Parteneriatului European pentru Inovare (PEI) va reuni 40 de personalităţi din rândul organizaţiilor de fermieri, cercetători, academicieni şi organizaţii ale consumatorilor şi protecţia mediului care vor reprezenta interesele diverse ale inovării în agricultură. Obiectivul Comitetului director constă în sprijinirea PEI prin consultanţă şi orientare strategică, precum şi la identificarea principalelor teme de analiză din domeniul inovării, care vor fi adoptate în cadrul planului strategic de implementare al PEI. PEI va contribui la interconectarea grupurilor operaţionale a serviciilor de consiliere şi a cercetătorilor implicaţi în implementarea acţiunilor de orientare a inovării în agricultură având ca rezultat creşterea productivităţii şi durabilitatea agriculturii.

www.agrimedia.ro

23 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 23

În decursul acestui an, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Franceză în România (CCIFER) a organizat mai multe seminarii, care au avut ca teme de dezbatere perspectivele filierei de cereale, reforma politicii agricole comune după 2013, situaţia terenurilor agricole şi organizarea filierei laptelui în România. La conferinţa organizată la data de 27 noiembrie 2012, subiectul abordat a fost asigurarea şi gestionarea riscurilor financiare şi comerciale în agricultură.

Dezbatere privind asigurarea şi gestionarea riscurilor financiare în agricultură În prima parte a evenimentului au luat cuvântul reprezentanţi ai unor bănci comerciale, societăţi de asigurare, firme de consultanţă şi case de avocatură. Sebastien Record, director asociat al 3 D Conseil - firmă de consultanţă în domeniul accesării fondurilor europene, a apreciat că investiţiile realizate pe cele 6 milioane de hectare cultivate cu cereale la nivelul ţării se ridică la suma de 6 mld. euro şi că aceasta ar fi valoarea cu care ar trebui finanţaţi producătorii agricoli. Potrivit acestuia, din cele 6 mld. euro, circa 2 mld. euro reprezintă costurile cu inputurile folosite în agricultură. De la banca comercială Crédit Agricole România a fost prezent dl Boualem Hocine, deputy general manager, care a precizat că o caracteristică a băncii este aceea că produsele financiare pe care le oferă sunt într-o oarecare măsură personalizate. „În România, suntem o bancă mică, ce-i dă o anumită caracteristică, mai precis apropierea de clientelă. În lumea agricolă, cunoaşterea antreprenorilor este foarte importantă. Când intri într-o relaţie cu o întreprindere o faci pe termen lung, pentru că în agricultură, 24 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

spre deosebire de alte activităţi economice, profitul nu se obţine pe termen scurt”, a spus dl Hocine. Din partea BRD Groupe Société Générale a fost prezent dl Dan-Florian Petre, responsabil Piaţă, departamentul Strategie şi Marketing, care a subliniat experienţa bancii în finanţarea sectorului agricol. „Avem o experienţă de 7 ani în acest domeniu, iar procentul de finanţare a sectorului agricol este de aproximativ 9% din totalul expunerii bancii comerciale. Avem o gamă de produse dedicate, care ţine seama de specificul activităţilor agricole. Am fost alături de fermieri, Ministerul Agriculturii şi APIA încă de la momentul demarării primelor programe de finanţare, precum SAPARD sau Fermierul. Totodată, am fost prima bancă, în anul 2008, care a prefinanţat subvenţiile în agricultură”, a afirmat dl Petre. În privinţa riscurilor în agricultură şi asigurări existente pe piaţă, a vorbit dl Lucian Marin, director tehnic al Groupama: „Riscurile care pot apărea şi poliţele de asigurare care se pot încheia sunt foarte multe. Putem avea poliţe de asigurări pentru culturile agricole,

pentru animale, tractoare şi echipamente agricole etc., dar toate acestea duc la costuri ale companiei, costuri care trebuie acoperite sau diminuate. Pentru micşorarea acestor costuri se face, în primul rând, o identificare a riscurilor care pot apărea într-o companie şi apoi măsurile care se pot lua pentru a fi controlate. Avem o politică de a urmări toate aceste riscuri şi de a le diminua. O companie de asigurări este interesată să vadă managementul firmei. În cazul unei ferme de animale, ne interesează modul în care sunt respectate curăţenia şi procedura de lucru. Dacă este o fermă vegetală, ne interesează modul în care sunt efectuate tratamentele şi sunt respectate toate celelalte verigi de producţie. Asigurăm pagubele produse de grindină şi furtună, care sunt destul de frecvente, şi mai asigurăm îngheţul de iarnă”, a afirmat dl Marin. În cadrul conferinţei, s-a discutat şi despre necesitatea găsirii unor soluţii pentru acordarea de despăgubiri în caz de secetă. Cei prezenţi au fost de părere că toţi actorii interesaţi, precum agricultorii, asigurătorii şi autorităţile, ar trebui să conlucreze pentru a se putea găsi o soluţie

www.agrimedia.ro

Creditul furnizor - cea mai întâlnită formă de finanţare În partea a doua a seminarului a fost dezbătută tema „Creditul furnizor şi riscul comercial în agricultură”, la care au luat parte Gabriela Coman, director general Guyomarc’h Nutriţie Animală, Florin Constantin, Country Manager România & Bulgaria Euralis Semences, Eugen Anicescu, Managing Director Coface România, şi Gheorghe Cireap, administrator al Romvelia Prodcom. Guyomarc’h este prima companie multinaţională specializată în nutriţia animală care a intrat pe piaţa românească, iar investiţiile realizate de către aceasta depăşesc 5 milioane de euro. „La începutul activităţii, lucrurile mergeau foarte bine, în sensul că plăţile decurgeau normal. Nu erau discuţii privind ipoteci, gajuri, cecuri sau bilete la ordin. Acum ne confruntăm cu o dezordine din punct de vedere

www.agrimedia.ro

al aspectelor financiare şi primele victime suntem noi, o mare parte din furnizorii de inputuri. Putem spune că noi suntem cei care asigurăm finanţarea în agricultură”, a precizat dna Coman. Potrivit directorului general al Guyomarc’h Nutriţie Animală, pentru întărirea parteneriatului cu producătorul agricol ar trebui să participe şi ceilalţi actori din piaţă. Un apel asemănător a fost făcut şi de dl Florin Constantin, Country Manager România & Bulgaria Euralis Semences: „Piaţa din România are un potenţial foarte mare şi încercăm să găsim soluţii. Rata de default din agricultură este mai mică decât în alte sectoare economice şi de aceea invităm băncile comerciale să se implice mai agresiv în acest sector, să vină să ne suplinească”, a afirmat dl Constantin. Totodată, acesta a îndemnat fermierii români să pună bani deoparte în anii agricoli buni, astfel încât în anii nefavorabili să poată dispună de anumite resurse financiare. Potrivit directorului Euralis Seminţe România & Bulgaria, această practică este des folosită de fermierii străini din statele dezvoltate.

„,Într-un an agricol bun, un agricultor francez pune deoparte 15% din cifra de afacere sau jumătate din profit. Această practică este regula de bază a fermierilor din ţările dezvoltate”, a susţinut dl Constantin. Gheorghe Cireap, administrator al Romvelia Prodcom, a apreciat că apariţia creditului furnizor în agricultură a scos agricultura din marasm, în condiţiile în care producătorul agricol nu avea acces la creditul bancar. „Apariţia în anii '95-'96 a furnizorilor multinaţionali de inputuri a condus la o ordine în agricultură, a făcut posibilă o planificare a activităţii agricole. Creditul furnizor reprezintă sursa principală de resurse pentru agricultorul român. Cred că dacă s-ar bloca acordarea creditului furnizor am rămâne în aer. Totuşi, aici vorbim despre un parteneriat între furnizorul de inputuri şi beneficiar şi consider că acela care va cultiva această relaţie va avea şi şanse de câştig”, a afirmat dl Cireap.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

25 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 25

Ana MUSTĂŢEA

comună. „Deocamdată nu am reuşit să ne aşezăm cu toţii la masă şi să găsim soluţii la această problemă”, a spus reprezentantul societăţii de asigurări.

La jumătatea lunii noiembrie, firma de îngrăşăminte chimice Timac Agro România a sărbătorit 6 ani pe piaţa autohtonă de profil. Filială a Grupului Roullier, firma s-a remarcat prin calitatea produselor comercializate, prin specificitatea lor dată de prezenţa unor molecule bioactive extrase din alge marine cu rol în stimularea absorbţiei şi a îmbunătăţirii disponibilităţii elementelor nutritive.

Timac Agro câştigă teren pe piaţa îngrăşămintelor chimice Convenţia comercială 2012 s-a desfăşurat la Poiana Braşov, în prezenţa a numeroşi parteneri de distribuţie de la nivel naţional şi local, iar vorbitori ai evenimentului au fost dnii Vincent Besnard, director pentru Europa de Sud-Est, Adrian Drăgan, director general al Timac Agro România, Ionel Bursuc, director vânzări, şi Garcia Mina, director al laboratorului de cercetare din Spania. În deschidere, dl Besnard a vorbit despre activitatea Grupului Roullier din acest an, care conţine elemente de noutate, precum achiziţia de acţiuni ale unei societăţi care deţine mai multe uzine în China - piaţa din Asia regăsindu-se astfel în planurile de dezvoltare ale grupului francez. Totodată, acesta a preluat o mină pentru producţia magneziului în Spania, a pătruns pe piaţa Georgiei şi a achiziţionat barje în vederea eficientizării transportului îngrăşămintelor chimice. Pe cale maritimă, grupul a livrat 40.000 de tone de îngrăşăminte. Directorul pentru Europa de Sud-Est a precizat că un nou sector în care compania investeşte este cel energetic: „Toate uzinele din Brazilia şi din lume ale grupului sunt dotate sau în curs de dotare cu generatoare care funcţionează pe biomasă. În Franţa, 26 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

am achiziţionat o societate care a devenit lider pe piaţa peleţilor din lemn. Consider că şi filiala din România ar putea aborda acest segment”, a afirmat dl Besnard. Acesta a mai spus că la sfârşitul anului 2014, Grupul Roullier va finaliza construcţia şi dotarea unui nou laborator de cercetare şi dezvoltare. În cei 53 de ani de creştere continuă, Grupul Roullier a ajuns la o cifră de afaceri de 3 mld. euro. Ca noutate, în 2013, Timac Agro România se va dezvolta pe piaţa Republicii Moldova şi va efectua vânzări şi în sudul Ucrainei. Prezentarea dlui Adrian Drăgan,

director general al Timac Agro România, s-a concentrat asupra pieţei de îngrăşăminte chimice, care anul trecut a cunoscut, potrivit acestuia, o creştere de aproape trei ori faţă de 2010. „Piaţa de îngrăşăminte chimice a evoluat cu 12% în 2010 faţă de anul precedent şi cu 32% în 2011, comparativ cu 2010. Această creştere s-a înregistrat atât la îngrăşămintele cu azot, cât şi la cele de tip NPK. De remarcat este faptul că în structura pieţei de îngrăşăminte, cele complexe încep să ocupe o pondere mai mare, dar nu semnificativă, de circa 10%. Acest lucru înseamnă că România

www.agrimedia.ro

an nu a fost unul foarte rău, la floarea-soarelui producţia medie a fost de 1,1 t/ha, însă preţul de valorificare mare a făcut ca această cultură să fie una profitabilă”, a declarat dl Drăgan.

Fertiactyl - un biostimulator radicular inovativ Latura ştiinţifică a produselor Timac a fost prezentată de dl Garcia Mina, director al laboratorului de cercetare din Spania. Acesta a vorbit despre studiul enorm depus pentru producerea acestor îngrăşăminte chimice. „În spatele produselor Timac se află o muncă de ani de cercetare, orientată către adaptarea acestor produse la cerinţele şi nevoile agricultorilor. Fiecare ţară are zone specifice, dar şi problematici comune cu ale altor ţări. România şi Spania se aseamănă la anumite problematici cauzate de factorii de stres. Avem trei centre de cercetare, în Franţa, Spania şi la graniţa dintre Paraguay şi Brazilia. Centrul din Franţa, denumit CRIAS, este specializat în extragerea moleculelor din algele

marine şi folosirea acestora în diferite domenii, cum este cel al îngrăşămintelor chimice. Biomoleculele dezvoltate au rol în translocarea elementelor nutritive în plantă, în asimilarea nutrienţilor etc. Aminopurinele, de exemplu, au rol în stimularea sistemului radicular. Departamentul de cercetare şi dezvoltare din Spania studiază asupra proprietăţii solului, asupra pH-ului şi materiei organice, astfel încât planta să poată asimila toate elementele nutritive necesare”, a afirmat dl Mina. Cercetătorul a vorbit şi despre biostimulatorul radicular Fertiactyl. „Este un biostimulator diferit de celelalte produse de pe piaţă, este patentat şi la crearea lui s-a lucrat foarte mult timp. Este un complex care conţine trei principii active, care lucrează în manieră sinergică asupra tuturor aspectelor care controlează fiziologia plantei. Există pe piaţă produse care conţin molecule extrase din alge, dar care nu funcţionează pentru că nu există sinergism. Grupul Roullier lucrează asupra extracţiei şi selecţiei biomoleculelor pentru a se asigura eficacitatea produsului. Lucrăm asupra biostimulării pentru a creşte sistemul defensiv al plantei în condiţii de stres, asupra fizilolgiei plantei, cum ar fi germinaţia, înflorirea sau alţi factori care acţionează în primul rând asupra calităţii produsului finit”, a subiniat dl Mina. Conform acestuia, produsul Fertiactyl conţine substanţe humice, un complex de citochinine şi de antistres. Experienţele realizate au arătat că la sfecla de zahăr şi legume producţia este cu 10% mai mare, ca urmare a folosirii Fertiactyl, la cultura de cartof sporul este de 14%, iar la porumb, pe lângă creşterea producţiei, s-a remarcat şi o creştere a conţinutului de amidon. Produsul se poate folosi şi la grâu, rapiţă şi floarea-soarelui. Fertiactyl este specificitatea biostimulatorilor radiculari, cu rol în stimularea dezvoltării sistemului radicular, mobilizarea şi asimilarea elementelor nutritive, în special a fosforului, în intensificarea fotosintezei şi a rezistenţa plantelor la factori de stres.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 27 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 27

Ana MUSTĂŢEA

se îndreaptă spre o normalitate, către o piaţa de NPK în creştere. Evoluţia este mai lentă, pentru că astăzi azotul continuă să fie considerat de mulţi fermieri români un panaceu universal - ceea ce nu este întru totul adevărat. Important este modul de administrare a azotului, cum îl fracţionăm sau momentul în care îl administrăm. Dacă facem un calcul privind cantitatea de azot aplicată la cultura de grâu şi producţia obţinută, rezultă un cost mai mare cu 30% faţă de cel specific. Acest cost poate să reiasă din nerespectarea anumitor verigi tehnologice, cum ar fi administrarea fracţionată a azotului”, a spus dl Drăgan. Conform datelor prezentate, pe o piaţă de profil care a înregistrat în 2011 o pondere de 32%, vânzările Timac s-au situat la 64%. În cadrul evenimentului, directorul general a accentuat avantajul principal pe care îl au distribuitorii care colaborează cu Timac Agro: acela de a nu avea stocuri de îngrăşăminte chimice care, pe deasupra, pot fi supuse riscului deteriorării. În plus, comercianţii pot înregistra pierderi mai mari decât gradul de încasare, din cauza instabilităţii pieţei de îngrăşăminte chimice. „Cei care au făcut distribuţie cu îngrăşăminte chimice şi au cumpărat în plină campanie, în lunile martie-aprilie, au pierdut circa 100 euro/tonă, iar cei care au făcut comerţ cu îngrăşăminte de tip uree, au înregistrat diferenţe şi mai mari, de la 200 până la 500 euro/tonă. La uree, există un risc de pierdere de 40%. În ultimii ani, piaţa de uree şi azotat de amoniu a înregistrat o volatilitate foarte mare şi acest risc contină să existe”, a afirmat dl Drăgan. Reprezentantul companiei a vorbit şi despre anul agricol 2012, despre pierderile de venit şi de producţie ale fermierilor români. „La rapiţă, floarea-soarelui şi grâu s-a înregistrat un venit cu 10% mai mic faţă de anul trecut, iar la cultura de porumb pierderile au fost de 43%. Per total, agricultura din România a înregistrat o scădere de 25%. Circa 70-80% din judeţele României au fost profitabile, şi, din fericire, fermierii nu au ieşit în acest an în pierdere. Cei care au avut însă porumb cultură predominantă în asolament au înregistrat pierderi semnificative. La cultura grâului, acest

Productivitatea şi adaptabilitatea caracteristici urmărite de legumicultori

Ana MUSTĂŢEA

În cadrul expoziţiei agricole IndAgra din acest an, am stat de vorbă cu dnii Adrian Mulţescu şi Marian Baronescu, reprezentanţi ai Yuksel Seeds România. De remarcat este faptul că aceştia sunt producători de legume şi practic dânşii au creat piaţa pentru seminţele produse de compania turcească. „Colaborarea cu acestă companie a început când noi, ca legumicultori, căutam soiuri şi hibrizi cu o capacitate ridicată de producţie, care se pot adapta la condiţiile de climă şi sol specifice zonei noastre de cultură”, au afirmat aceştia la începutul interviului. Seminţele pentru tomate, castraveţi, vinete, ardei, pepene galben şi verde au fost testate de cei doi legumicultori atât în sere, solarii, cât şi în câmp, şi datorită rezultatelor bune obţinute au decis să devină importatori ai acestei firme. Adrian Mulţescu are 2 hectare de sere şi solarii în judeţul Olt, iar dl Baronescu cultivă în judeţul Dolj o suprafaţă de 2,5 ha de legume, din care 7.000 mp sunt acoperiţi de spaţii protejate. „Am ales seminţe din Turcia, pentru că, din păcate, cercetarea românească fie a dispărut, fie nu a mai progresat. Noi am căutat hibrizi cu potenţial de producţie mare, de calitate şi care să producă legume gustoase, astfel încât să satisfacă cerinţele pieţei. În perioada 2000-2005 foloseam seminţe din Olanda, dar, din cauza schimbărilor climatice, aceste varietăţi nu se mai aclimatizau foarte bine şi a trebuit să găsim alte variante. Ne-am orientat către această companie, am testat seminţele şi am observat că nu sunt probleme şi se adaptează foarte bine la condiţiile pedoclimatice din ţara noastră”, au afirmat producătorii agricoli. În privinţa producţiilor realizate, la tomate, în sistem neîncălzit, poate ajunge la 120 tone/ha pe ciclu I de producţie, iar pe ciclu lung de producţie cantitatea poate fi de 250 tone/ha. „Un hibrid de tomate de referinţă pentru noi este Antalya, pentru că este rezistent şi asigură o producţie ridicată”, au spus aceştia. 28 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

La castraveţi, producţia este de peste 120-130 tone/ha, pe un ciclu de cultură. „Firma cu care colaborăm creează noi hibrizi în fiecare an şi important este faptul că urmăresc să corespundă cerinţelor specifice fiecărei pieţe în parte. De exemplu, dacă noi le spunem că piaţa românească cere legume de anumite dimensiuni, de o anumită culoare şi fermitate, atunci laboratorul lor de cercetare încearcă să realizeze varietăţile care îndeplinesc aceste caracteristici”, a spus dl Baronescu. „La cultura de pepene, în spaţii protejate, folosesc sistemul de palisare. În acest fel obţin timpurietate, o densitate mare de plante pe unitatea de suprafaţă şi implicit o producţie mai mare, pe care pot s-o valorific la preţuri bune”, a afirmat dl Mulţescu. „În portofoliul de produse avem un hibrid de tomate, denumit Tiger, care face fructe de culoare închisă datorită conţinutului ridicat de licopen şi antioxidanţi. Am încercat să vindem tomate şi din această varietate, însă ne mai luptăm cu mentalitatea oamenilor, pentru că nu sunt foarte deschişi la nou”, au afirmat legumicultorii. Referitor la valorificare, legumicultorii consideră că problema cea mai mare o reprezintă dezorganizarea pieţei. „Legumele noastre ajung foarte greu în supermarketuri şi dacă ajung să fie comercializate, preţul oferit de retaileri este mai mic cu 50% faţă de cel de la raft şi în aceste condiţii nu este avatajos. Eu vând foarte mult pe piaţa Craiovei şi

reuşesc, datorită calităţii produselor, să vând, de exemplu, toamna, într-o perioadă de 2 luni, circa 30 de tone de castraveţi la o masă de 2/1. Am tarabă în piaţă de mai mulţi ani şi oamenii ştiu că am produse de calitate. Pentru că vând în piaţă, ştiu ce mafie s-a creat în jurul certificatelor de producător. Comercianţilor le-a fost uşor să obţină aceste certificate şi apoi să se dea drept producători. Aceste certificate ar trebui să se acorde doar celor care muncesc în agricultură. Pentru consumatori am un mesaj: într-un an când legumele se vând la un preţ de nimic, mai multe microferme şi ferme se desfiinţează. Dacă iarna îşi permit să cumpere tomate din import la 7-8 lei/kg, vara poate să dea, pe legumele româneşti, un preţ de 1,5-2 lei/kg, ca să-i permită micului fermier să se dezvolte. Anul trecut preţurile de valorificare au fost foarte mici, s-a importat foarte mult şi mulţi legumicultori au renunţat la activitate, iar alţii, care au suferit pierderi mari, probabil îşi vor reveni cu greu în următorii 5 ani. În privinţa anului acesta, a fost unul bun pentru legumicultori, în ciuda problemelor cauzate de vreme în iarnă şi în vară. Preţurile de valorificare au fost bune şi sperăm ca şi anul viitor să putem obţine preţuri la fel de bune la vânzarea legumelor”, a spus dl Baronescu. „Guvernul trebuie să realizeze că fără sprijinirea agriculturii româneşti nu ne va merge bine. Va trebui să creeze politici agricole serioase, deoarece este în sprijinul economiei naţionale”, a spus în încheiere dl Adrian Mulţescu.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

29 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 29

Încă din cele mai vechi timpuri, omul a combătut sau a încercat să combată bolile, dăunătorii şi buruienile din culturile agricole. Un progres semnificativ în lupta împotriva bolilor, dăunătorilor şi buruienilor s-a înregistrat în ultimii 50 de ani, prin apariţia produselor de protecţia plantelor de sinteză: insecticide, fungicide, erbicide şi rodenticide. Succesul primelor produse de protecţia plantelor a apărut imediat (un exemplu este DDT-ul), dar se pare că nu am câştigat încă acest război cu organismele dăunătoare din culturi.

Rezistenţa la produsele de protecţia plantelor La scurt timp după înregistrarea acestor progrese în combaterea organismelor dăunătoare s-a observat o scădere a eficacităţii noilor metode de combatere. Dozele de aplicare a produselor au fost crescute, pentru a asigura gradul de combatere iniţial, dar şi de această dată eficacitatea produselor a continuat să scadă. În acel moment s-a observat că scăderea eficienţei produselor de protecţia plantelor se datorează apariţiei rezistenţei bolilor şi dăunătorilor la aceste substanţe chimice.

Ce este rezistenţa la produsele de protecţia plantelor? Rezistenţa la produsele de protecţia plantelor este un fenomen genetic. Rezistenţa apare când o populaţie de dăunători este expusă la un produs de protecţia plantelor - la un insecticid de exemplu. După aplicarea produsului insecticid nu sunt omorâte toate insectele-ţintă. Indivizii supravieţuiesc tratamentului deoarece sunt genetic predispuşi să fie rezistenţi la acel insecticid. Repetarea tratamentelor, 30 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

precum şi creşterea dozelor de produs vor duce la creşterea numărului de insecte combătute, dar totuşi câteva vor supravieţui. Urmaşii acestor insecte rezistente vor moşteni această caracteristică genetică de rezistenţă de la părinţi. Mulţi dăunători au o rată de înmulţire foarte ridicată, având mai multe generaţii într-un singur an. Este uşor de înţeles că aplicarea repetată a unui produs va elimina toate insectele sensibile, dar va selecţiona acei indivizi care sunt rezistenţi. În acest mod se dezvoltă rezistenţa şi la boli, buruieni, rozătoare etc. În momentul de faţă, am început să ne confruntăm din nou cu o serie de ameninţări la adresa culturilor agricole, ameninţări de care scăpasem în trecut. Multe populaţii de boli, dăunători sau buruieni sunt rezistente la o serie largă de produse de protecţia plantelor. Câteva studii recente au arătat că peste 500 de specii de insecte, 150 de specii de buruieni şi 150 de specii de agenţi patogeni au dezvoltat rezistenţă la produse de protecţia plantelor care erau folosite anterior

în combaterea lor. De asemenea, sunt înregistrate cazuri în care organismele dăunătoare sunt rezistente la mai mult de un produs de protecţia plantelor. Produsele de protecţia plantelor nu trebuie să fie considerate ca singură şi primă soluţie de combatere a dăunătorilor. Ele trebuie să reprezinte o parte din programul integrat de combatere a organismelor dăunătoare.

Combaterea rezistenţei Pentru a preveni dezvoltarea rezistenţei la produsele de protecţia plantelor se recomandă respectarea unui program de management al rezistenţei. Acest program trebuie să includă: • Monitorizarea dăunătorilor. Aceasta este una dintre cele mai importante activităţi din cadrul programului de management al rezistenţei. Populaţia agentului dăunător trebuie monitorizată atât înainte de efectuarea tratamentului, cât şi după efectuarea acestuia. • Considerarea pragului economic de dăunare (PED). Produsele de protecţia plantelor trebuie utilizate

www.agrimedia.ro

• Considerarea managementului integrat al combaterii bolilor, buruienilor şi dăunătorilor. Folosirea unor metode de combatere cât mai diferite. Acest program de management integrat include folosirea produselor de protecţia plantelor de sinteză, biologice, metodele agrotehnice şi culturale, folosirea plantelor transgenice, rotaţia culturilor, folosirea varietăţilor rezistente etc. • Alegerea momentului de aplicare corect. Produsele de protecţia plantelor se vor aplica în momentul în care agentul dăunător este cel mai vulnerabil. De exemplu, în cazul insectelor, acest moment se înregistrează în faza eclozării. Doza de produs aplicată trebuie să fie cea recomandată de producător. • Folosirea în alternanţă a produselor din diferite clase chimice. Trebuie

evitată aplicarea în mod repetat a aceluiaşi produs sau a produselor din aceeaşi clasă chimică, aceasta putând duce la dezvoltarea rezistenţei. Tratamentele trebuiesc aplicate prin folosirea prin rotaţie a produselor din grupele chimice disponibile pentru a reduce riscul apariţiei rezistenţei. De asemenea, nu se recomandă aplicarea în amestec a două produse din aceeaşi clasă chimică. Nu se recomandă aplicarea unui amestec de mai multe ori în acelaşi sezon. • Protejarea organismelor benefice. Produsele de protecţia plantelor trebuie alese în aşa manieră încât să protejeze microfauna şi microflora utilă.

Reducerea numărului de produse disponibile Din ce în ce mai multe specii de boli şi dăunători au devenit rezistente la produsele de protecţia plantelor. Din multiple motive, numărul produselor de protecţia plantelor ce pot fi folosite prin rotaţie în vederea combaterii bolilor, dăunătorilor şi insectelor este în continuă scădere. Costul dezvoltării unui produs nou de protecţia plantelor este de ordinul zecilor sau chiar

sutelor de milioane de dolari. Un alt factor ce determină reducerea numărului de produse disponibil îl reprezintă şi procesul de reînregistrare şi reanalizare a produselor la nivelul Uniunii Europene. Ca urmare a acestei proceduri, multe produse au ieşit de pe piaţă, iar altele urmează să iasă în anii următori. Toate elementele menţionate mai sus ne determină să folosim din ce în ce mai mult managementul integrat al combaterii bolilor, dăunătorilor şi buruienilor şi, mai mult, să întelegem ciclul de viaţă al organismelor dăunătoare, să ştim în ce moment să intervenim cu un anumit produs de protecţia plantelor pentru a evita crearea rezistenţei, dar şi a risipei de produse. Păstrarea eficienţei produselor de protecţia plantelor timp cât mai îndelungat nu reprezintă un beneficiu doar pentru producătorul şi distribuitorul produsului, ci şi pentru fermier.

Lazăr CHIRA

doar când agenţii de dăunare (insecte, boli, buruieni etc.) sunt suficient de numeroşi pentru a provoca pagube economice ce depăşesc costul produsului şi al aplicării acestuia. Excepţii sunt situaţiile în care produsele se aplică pentru prevenirea apariţiei atacului.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

SC PIONEER HI-BRED ROMANIA SRL, cu peste 20 de ani de activitate, are ca obiectiv punerea la dispoziţia cultivatorilor din România a celor mai productivi hibrizi de porumb, floarea-soarelui, rapiţă şi soiuri de soia, cu o înaltă puritate genetică şi acordarea de asistenţă tehnică, precum şi de alte servicii pentru realizarea de producţii şi profituri mari, Angajează: PROMOTORI judeţele: BUZĂU, BRĂILA, CONSTANŢA, CĂLĂRAŞI, GIURGIU, GALAŢI, IALOMIŢA, ILFOV, TULCEA, TELEORMAN, OLT Responsabilităţi: 1. Menţinerea unui contact permanent cu fermierii din zona de activitate 2. Identificarea potenţialilor clienţi 3. Administrarea conturilor de clienţi din regiune 4. Pregătirea la standard Pioneer şi controlul loturilor şi a încercărilor din zona de activitate 5. Asigură asistenţă directorului de vânzări la diferite activităţi Cerinţe: • absolvent al unei facultăţi cu profil agronomic • abilităţi de comunicare şi relaţii personale excelente concentrate pe client • cunoştinţe minime de calculator • posesie www.agrimedia.ro auto

Oferim: • un mediu de lucru cu standarde profesionale foarte înalte • salariu motivant • instruire permanentă • posibilităţi de avansare

Decembrie 2012 31

Cei interesaţi sunt rugaţi să trimită CV la e-mail: jean.ionescu@pioneer.com sau la fax: 021/303.53.01, până la data de 30 octombrie 2012.

Cercetarea depozitelor pentru depistarea dăunătorilor şi stabilirea intensităţii atacului (I) Condiţiile ecologice în dezvoltarea dăunătorilor Factorii de mediu cei mai importanţi care influenţează dezvoltarea şi reproducerea dăunătorilor din depozitele de produse agricole şi horticole sunt: fizice (temperatura, umiditatea, curenţii de aer şi lumină) şi biologici (hrană şi omul). Dintre factorii fizici, temperatura aerului şi a hranei constituie factorul care influenţează mult biologia dăunătorilor, mai ales a insectelor şi a acrienilor, care, fiind animale poichiloterme (cu sânge rece), au temperatura corpului variabilă, dependentă de cea a mediului. În depozitele unde se păstrează produse vegetale trebuie să fie o temperatură de 12-14 grade Celsius şi o atmosferă uscată, temperatură care să asigure un schimb intens de substanţe în organism pentru uzarea rezervelor, iar atmosfera uscată să determine o mai rapidă desfăşurare a procesului de deshidratare. Înmulţirea şi dezvoltarea dăunătorilor prezintă o mare sensibilitate la temperaturi ridicate sau scăzute, fiecare specie preferând o anume temperatură şi având o rezistenţă proprie între anumite limite, cu un maxim (50-60 de grade Celsius), optim (18-36 grade Celsius) şi un minim ( 8-12 grade Celsius). Astfel, cunoscând suma temperaturilor necesare 32 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

unei generaţii şi suma temperaturilor ce caracterizează o localitate, se poate afla raportul dintre sume şi determina numărul de generaţii al speciei pentru acea localitate (zonă) şi se va cunoaşte astfel cum şi când să se aplice cele mai eficiente măsuri de combatere. În general, pentru o dezvoltare normală a dăunătorilor, temperatura este cuprinsă între 18 şi 36 grade Celsius şi la o umiditate corespunzătoare a produselor. În depozitele cu o temperatură mai ridicată de 18 grade Celsius, deci optimă pentru dezvoltarea dăunătorilor, potenţialul biologic şi de atac va fi maxim. Modificându-se însă temperatura mediului ambiant, mai scăzută de obicei decât limitele optime, se va determina ca biologia dăunătorilor să fie încetinită şi astfel, treptat, ei vor pieri. S-a observat că multe insecte nu se mai dezvoltă şi nu se mai reproduc normal sub 12 grade Celsius, iar la temperaturi sub 5 grade Celsius, intensitatea proceselor fiziologice scade. În general, scăderea treptată a temperaturii duce la încetinirea unor procese fizico-metabolice asupra pontei, dezvoltarea stadiilor este mai lentă, iar aproape de 0 grade Celsius începe fenomenul de amorţire, urmat de îngheţarea sucurilor celulare, deshidratarea protoplasmei şi moartea insectei.

Astfel, mai sensibile sunt gărgăriţele grâului şi ale fasolei, moliile făinii etc., iar gărgăriţa mazării poate rezista luni de zile la temperaturi mai scăzute. Temperaturile mai mari de 36 de grade Celsius influenţează negativ dezvoltarea dăunătorilor şi ei pot pieri mai repede decât la temperaturi scăzute, unde, de exemplu, gărgăriţa grâului rezistă 25-30 de zile la minus 5 grade Celsius, iar cea a orezului numai 4 zile. De aceea, se recomandă să se menţină în depozite, pe timpul iernii, temperaturi în afara celor optime (0-8 grade Celsius), de minus 2, minus 5 grade Celisus şi chiar minus 6, minus 10 grade Celius, pentru întreruperea ciclului biologic. Umiditatea constituie un alt factor fizic ce influenţează direct dezvoltarea dăunătorilor din depozite. Acarienii şi insectele iau apa necesară metabolismului propriu, mai ales din atmosferă, prin respiraţie şi mai puţin prin hrană; în lipsa umidităţii, dăunătorii nu se mai dezvoltă normal şi pot pieri. Umiditatea relativă a aerului este optimă la 65-75%, sub 60% fiind defavorabilă. Se menţionează că acarienii şi insectele nu consumă decât seminţe cu o umiditate mai mare de 12%. Există un raport direct între temperaturile

www.agrimedia.ro

A doua grupă importantă de factori de mediu care influenţează direct dezvoltarea şi înmulţirea dăunătorilor din depozite o constitue factorii biologici: hrana şi acţiunile omului. Hrana reprezintă

www.agrimedia.ro

factorul principal care influenţează determinant viaţa insectelor, rapiditatea dezvoltării lor biologice, având rol primordial, mai ales în stadiul larvar, care se caracterizează prin voracitate maximă şi, implicit, o creştere rapidă (în 20 de zile, unele omizi îşi măresc masa corporală de 1-2 mii de ori). Astfel, când dăunătorii au hrană din abundenţă (cazul depozitelor) şi condiţii de mediu normale, dezvoltarea lor este optimă, şi invers, la o hrană redusă are loc o prelungire a dezvoltării stadiului larvar şi deci a întregului ciclu biologic. De asemenea, cantitatea de hrană poate reduce mult evoluţia ciclului biologic al dăunătorilor, deoarece ei cer mai ales temperaturi scăzute, cantităţi apreciabile de hrană pentru dezvoltarea şi reproducerea normală proprie. Literatura de specialitate prezintă faptul că seminţele sparte sau zdrobite sunt preferate de dăunători în atacurile lor, ceea ce favorizează potenţialul de atac şi, ca urmare a atacului, daunele. Factorul antropic (omul), prin multiplele forme ale activităţii sale, determină o influenţă complexă, de mare însemnătate în reducerea la maximum a atacurilor cauzate de dăunători. Astfel, se recomandă: produsele agricole şi horticole ce se depozitează să nu cuprindă dăunători; produsele să aibă procentul de umiditate normal (13%); construcţiile (magazii, depozite etc.) să corespundă igienic, să fie curate, dezinfectate şi deratizate de două ori pe an; să creeze condiţii defavorabile biologiei dăunătorilor prin: curăţenie, temperaturi scăzute, lipsa de întuneric, lopătări dese şi energice, pentru distrugerea ouălor şi a larvelor ce sunt stadii mai sensibile etc. De asemenea, omul, prin acţiunile sale, poate să dirijeze unele condiţii de mediu în scopul prevenirii, defavorizării dezvoltării dăunătorilor şi chiar prin organizarea unei combateri eficiente a acestora din

depozite şi deci să reducă la maximum pagubele provocate produselor vegetale. Omul, ca factor ecologic general, trebuie să cunoască condiţiile optime pentru dezvoltarea şi răspândirea dăunătorilor produselor agricole şi horticole depozitate şi mai ales să cunoască faptul că mediul optim pentru biologia dăunătorilor este depozitul (magazia, silozul etc.) în care ei îşi găsesc hrana, factor biologic determinant în evoluţia normală a lor, ca şi terenul din jurul magaziilor, ariile, maşinile agricole etc. În general, focarul de înmulţire a dăunătorilor îl constituie depozitele de produse agricole şi horticole, unde nu se respectă regulile elementare de igienă a spaţiilor de depozitare, construcţii cu umezeală, construcţii întunecate, uneori cu ventilaţie necorespunzătoare şi crăpături pronunţate în pereţi, podele şi unde se localizează paraziţii. Un alt element ecologic ce poate fi influenţat de om este arealul de răspândire a speciilor de dăunători. Astfel, se ştie că arealul geografic al dăunătorilor din depozite şi căile de răspândire a lor sunt favorizate de un climat zonal, cu ierni blânde, şi astfel dezvoltarea şi biologia lor ca animale poichiloterme depind total de climă (desigur, climă caldă). Răspândirea dăunătorilor în magaziile de cereale se face, în general, prin produsele vegetale infestate şi favorizată biologic prin condiţii de igienă necorespunzătoare locale, la care se adăugă particularităţile de specie şi condiţiile de mediu (prin zbor mai ales, cum este cazul gărgăriţelor leguminoaselor, care pot ataca concomitent şi în câmp, ajungând în magazii împreună cu gărgăriţele cerealelor şi continuând intens atacul). În general, se consideră că izvoarele de infestare cele mai importante cu dăunători sunt: depozitele cu produse vegetale, magaziile şi silozurile necondiţionate (curăţenie, dezinsecţie şi ş deratizare de două ori pe an etc.), ce c permit localizarea paraziţilor. De D aici obligativitatea că aceste izvoare de d infestare să fie total şi oportun înlăturate, pentru o reducere maximă î a puterii de răspândire şi de atac a dăunătorilor şi pentru realizarea unor d condiţii de păstrare cât mai bune a c produselor vegetale în depozite. p

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 33 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 33

Victor VĂTĂMANU

scăzute din depozite şi umiditatea cerealelor, ce determină modificări în biologia dăunătorilor, constatându-se că ei rezistă mai mult timp în cerealele umede şi la temperaturi scăzute decât în cele uscate. Astfel, la minus 5 grade Celsius, gărgăriţele cerealelor din depozitele de păstrare au o vitalitate corespunzătoare umidităţii cerealelor; la umiditate maximă (18%), durata ciclului biologic este de 100 de zile, la umiditate optimă (14%) este de 40 de zile, iar la umiditate de 11%, durata scade la 20 de zile. Apare astfel necesitatea folosirii căldurii şi a frigului în complexul de măsuri împotriva dăunătorilor din depozite, respectiv răcirea şi uscarea (12-14% umiditate) cerealelor. Cunoscând valorile temperaturii şi ale umidităţii optime dezvoltării şi înmulţirii dăunătorilor, microclimatul local şi condiţiile optime păstrării produselor vegetale, se poate influenţa direct şi eficient biologia lor spre cele după extreme (maxim, dar mai ales minim, la minus 6 spre minus 10 grade în timpul iernii), ceea ce va determina reducerea potenţialului biotic şi de atac şi chiar moartea (2-4 zile, la minus 10 grade Celsius). Dintre factorii abiotici - fizici care influenţează biologia dăunătorilor din depozite, în afară de temperatură şi umiditate, mai sunt importanţi şi factorii: curenţi de aer şi lumină. În general, acarienii şi insectele prezintă o mare sensibilitate la curenţii de aer, iar în ceea ce priveşte lumina, se cunoaşte faptul că majoritatea dăunătorilor din depozite sunt lucifugi, ziua stând ascunşi în locuri mai întunecoase şi apărând imediat ce s-a întunecat, ei atacând, în general, numai noaptea. De aici recomandarea ca păstrarea produselor vegetale să se facă în camere, magazii etc. cât mai bine luminate. De asemenea, lumina solară influenţează defavorabil vitalitatea şi puterea de atac a dăunătorilor, deoarece ea este bine absorbită de corpul lor şi conduce la o ridicare a temperaturii proprii, în paralel cu cea a mediului ambiant, provocându-le o paralizie termică. Astfel, se menţionează că la 30-35 de grade Celsius şi sub influenţa directă a radiaţiilor solare dăunătorii pier în scurt timp.

34 Decembrie 2012

www.agrimedia.ro

Decembrie 2012 35

În condiţiile din România, grâul de toamnă răspunde cu sporuri însemnate de recoltă la fertilizarea echilibrată cu doze moderate de NPK din îngrăşăminte minerale. Fiecare unitate de substanţă activă complexă permite obţinerea a 9-10 unităţi de recoltă.

Fertilizarea cerealelor în «ferestrele iernii» Grâul de toamnă - valorifică bine azotul legat biologic sub culturile leguminoase anuale şi perene, precum şi efectul ulterior în al doilea şi al treilea an de la fertilizarea cu gunoi de grajd. Până la 1/3 din necesarul de îngrăşăminte cu azot se recomandă să se încorporeze în sol, preferabil sub formă amoniacală, o dată cu arătură, împreună cu sursele de fosfor şi potasiu. Cu rezultate bune se aplică şi fertilizarea în cuvertură la sfârşitul sau în „ferestrele iernii”, cu până la 2/3 din doza de azot recomandată, consideră Borlan şi colaboratorii. Este necesar ca dozele de azot de aplicat în cuvertură pe grâul de toamnă la desprimăvărare să fie corectate în plus sau în minus în funcţie de azotul mineral (nitric sau amoniacal) existent în sol pe adâncimea de până la 1 metru. În funcţie tot de rezerva de azot mineral din sol la desprimăvărare, precum şi de conţinutul de azot din plante după înfrăţire, se recomandă şi aplicarea pe plante a îngrăşămintelor cu azot lichid odată cu erbicidarea şi cu efectuarea tratamentelor de prevenire a bolilor foliare (de exemplu, Erysiphe sp.) şi de combatere a dăunătorilor (de exemplu, Eurygaster sp.). Fertilizarea târzie (după înflorire) pe plante, cu soluţii diluate de azot, poate 36 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

să contribuie semnificativ (cu până la 0,5-1,0%) la sporirea conţinutului de substanţe proteice în bobul de grâu. Fertilizarea cu fosfor a grâului este de mare importanţă încă de la răsărire. Pe solurile sărace în fosfor şi nefertilizate cu fosfor plantele se înrădăcinează şi înfrăţesc slab sau deloc, formează spice mici, cu puţine spiculeţe. Grâul de sămânţă produs pe terenuri nefertilizate cu îngrăşăminte fosfatice are o valoare „biologică” redusă, generând plante puţin viguroase, cu o capacitate de producţie redusă. În toate cazurile, sursele de fosfor destinate fertilizării de bază, indiferent de forma lor chimică, se vor încorpora la adâncimea arăturii, într-un strat de sol mai puţin expus fluctuaţiilor condiţiilor de umezire. Deşi dovedită experimental ca eficientă, practica fertilizării localizate cu fosfor şi cu săruri de amoniu pe rând şi sub seminţe (cu până la 1/3 din dozele de NP) este deocamdată puţin răspândită, îndeosebi din lipsa practică a tehnicii adecvate de aplicare. Deşi din punct de vedere al cerinţei cantitative grâul nu aparţine celor mai exigente culturi faţă de fertilizarea cu potasiu, aceasta este de reală importanţă pentru sporirea rezistenţei plantelor la

stresurile cauzate de unii factori fizici excesivi şi pentru refacerea lor după trecerea prin perioade de stres intervenite atât în timpul iernii (îngheţarea profundă a solului neacoperit cu zăpadă, vânturi reci şi uscate, descălţare din cauza alternării îngheţului cu dezgheţul, acoperirea cu polei, înglobarea plantelor în zăpadă cu apă, băltiri), cât şi în perioada caldă (inundare, secetă, arşiţă, vânturi uscate, furtuni de vară). Din cauză că sporesc semnificativ rezistenţa plantelor la atacul bolilor tulpinii, foliajului şi spicului, îngrăşămintele cu potasiu reduc pagubele pe care acestea le pot determina. Este bine cunoscut efectul fertilizării cu potasiu în a favoriza dezvoltarea normală şi elasticitatea ţesuturilor de susţinere din tulpină şi în a spori rezistenţa plantelor la frângere. Reducând incidenţa bolilor frunzei şi tulpinii, îngrăşămintele cu potasiu au o contribuţie notabilă la acumularea metabolitelor, îndeosebi a substanţelor proteice în bob, şi la ameliorarea însuşirilor legate de panificaţie ale recoltei. Grâul de toamnă valorifică bine potasiul din toate sursele solubile, indiferent de natura ionilor însoţitori. Sărurile potasice cu 40-60% oxid de potasiu sunt adecvate fertilizării grâului pe toate solurile

www.agrimedia.ro

Orzul de toamnă - beneficiază din toamnă de o durată de vegetaţie şi de absorbţie activă a substanţelor mai lungă cu 15-20 de zile decât grâul de toamnă. Din acest motiv, în mod obişnuit, această cultură înfrăţeşte complet încă din toamnă, acumulând până la 1/3 din necesarul de nutrienţi. Condiţiile de iernare a acestei culturi depind în mare măsură de conţinuturile de elemente nutritive asimilabile din sol şi de raporturile dintre acestea. Astfel, abundenţa în sol a formelor asimilabile de azot raportate la cele de fosfor şi potasiu predispune plantele la dereglări trofice şi la atacul unor dăunători care acţionează ca vectori ai unor boli virotice (de exemplu, boala provocată de virusul piticirii galbene). Echilibrarea nutriţiei cu fosfor şi cu potasiu este esenţială pentru diminuarea pierderilor de plante în timpul iernii din cauza temperaturilor scăzute şi a vânturilor reci pe soluri neacoperite de zăpadă în formele pozitive de relief. La aceste niveluri de productivitate şi pe soluri comparabile ca stare de asigurare cu elemente nutritive, nevoia de azot a orzului de toamnă este cu până la 20% mai mică decât la grâul de toamnă. În afară de o durată mai scurtă de absorbţie a nutrienţilor în plante primăvara, acest aspect se explică

www.agrimedia.ro

şi prin consumul specific de azot mai mic. Aplicarea de azot din toamnă cu lucrările de pregătire a terenului pentru semănat (până la 1/3 din doza optimă necesară) se precizează în funcţie de rezerva de azot asimilabil lăsată în sol de cultura premergătoare. Aceasta poate fi stabilită prin determinarea azotului nitric şi a celui amoniacal din sol. De conţinutul de azot mineral asimilabil din profilul solului la desprimăvărare trebuie să se ţină cont şi la stabilirea dozei de îngrăşăminte cu azot de aplicat în cuvertură primăvara devreme. Sursele de fosfor solubile în apă sunt cele mai adecvate îngrăşăminte cu fosfor pentru orzul de toamnă. Încorporarea cu arătura împreună cu îngrăşămintele potasice şi cu sursele de azot destinate aplicării din toamnă conduce la rezultate mai bune decât cu lucrările mai superficiale de pregătire a patului germinativ. Sursele solubile de potasiu sunt valorificate bine de către orz, indiferent de ionii clor sau sulfat însoţitori. Fertilizarea cu potasiu este asigurătoare împotriva pierderilor de recoltă prin şiştăvirea boabelor în cazul căderii plantelor şi a condiţiilor favorabile de proliferare a bolilor foliare. Îngrăşămintele cu potasiu conferă plantelor de orz de toamnă o rezistenţă sporită la atacul bolilor tulpinii şi ale frunzei, diminuând semnificativ pierderile de recoltă cauzate de acestea şi de adversităţile climatice. Îngrăşămintele cu magneziu la orz prezintă interes atât pentru productivitatea curentă a culturii (MMB), cât şi pentru sporirea valorii biologice a seminţelor, îndeosebi datorită influenţei lor pozitive asupra conţinutului de fitină din acestea.

Orzoaica pentru bere - soiurile de orzoaică de toamnă şi de primăvară cultivate pentru bere în România se disting prin conţinuturi de substanţe proteice în bob mai mici decât la orzul de toamnă pentru furaj. Pe lângă însuşirile genetic controlate ale

s soiurilor de orzoaică de bere create special p pentru a corespunde cerinţelor de producere a berii, la obţinerea unei producţii cu mai puţin p de 10% proteină în bob trebuie să contribuie c şi tehnologia de cultură şi în m deosebit fertilizarea aplicată. De aceea, mod p pentru niveluri comparabile de productivitate ş de însuşiri ale soiurilor, recomandările şi d fertilizare la orzoaica de toamnă diferă de f de cele pentru orzul de toamnă. faţă A Acestea se concretizează prin doze mai m de azot şi ceva mai mari de fosfor, mici d potasiu şi de magneziu decât la orzul de d toamnă pentru furaj, sistemul de de fertilizare trebuind să asigure un randament ridicat de malţ în industria berii. Analiza agrochimică a solului poate să aibă un rol important în dirijarea fertilizării şi în cazul acestei culturi, şi în mod deosebit în dimensionarea dozelor de azot în funcţie de existenţa de forme solubile mobile în sol în preajma însămânţării culturii. În funcţie de conţinutul de azot mineral asimilabil din sol pe adâncimea de 0-40 cm, aplicarea a până la 1/3 din necesarul de azot se poate face din toamnă (solurile pe care se cultivă orzoaica de toamnă fiind în majoritate cu textură mijlocie şi fină, astfel încât riscul spălării nitraţilor în profil este redus până la inexistent), prin încorporarea cu o lucrare profundă efectuată cu plugul sau cu un disc greu, împreună cu dozele de fosfor, potasiu şi magneziu. Completarea până la necesar a îngrăşămintelor cu azot se face fazial, în 1-2 reprize, ţinând cont de rezerva de azot mineral din sol pe adâncimea de până la 60 cm. La interpretarea acesteia se va avea în vedere că o cantitate de azot mineral, egală cu 2/3 din aportul obişnuit de azot eficient al solului, reprezintă fondul natural al solurilor din România, inutilizabil de către cultura curentă şi care nu este expus pierderilor din sol prin percolare sau alte procese. Când aplicarea se face pe vreme rece (sub 15 grade Celsius) pe sol, formele de azot sunt aproximativ egale ca eficienţă. În afară de menţionarea funcţiilor specifice ale fosforului, potasiului şi magneziului, fertilizarea optimă cu aceste elemente se justifică prin rolul lor ca elemente obligate de constituţie ai compuşilor fosfor şi magneziu organic din boabe sau având un rol important în procesele fermentative din industria berii. Sărurile de potasiu şi de magneziu sunt bine valorificate, indiferent de anionii însoţitori.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html 37 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 37

Victor VĂTĂMANU

sărace în potasiu mobil. Cele mai bune rezultate sunt asigurate de aplicarea prin răspândire uniformă pe sol, de preferat împreună cu sursele de fosfor şi cu 1/3 din doza de azot, cu încorporare în arătură sau prin discuire profundă. Îmbunătăţirea nutriţiei cu magneziu pe solurile cu mai puţin de 150 ppp asigură dezvoltarea unui foliaj sănătos şi metabolizarea în plante a azotului din nitraţi. Este recomandabil ca sursele de magneziu monohidrat-kieserit să fie amestecate cu cele de potasiu şi de fosfor, în vederea aplicării lor la o singură trecere pe teren cu agregatul de aplicare. Corectarea nutriţiei cu magneziu a grâului între înfrăţit şi formarea boabelor poate fi obţinută prin stropirea plantelor cu sulfat de magneziu, în soluţie de 5%. Magneziul se acumulează ca rezervă în endospermul seminţelor sub formă de fitină, contribuind la sporirea valorii biologice a acestora. Stropirile efectuate după înflorit până la formarea boabelor în verde cresc MMB cu circa 3-7% (după Grimme). Din seminţele cu un conţinut mic de fitină rezultă plantule susceptibile la carenţă de magneziu şi fosfor, manifestată la începutul împăierii prin cloroza tigrată a frunzelor.

Eroziunea solului este fenomenul prin care solul format îşi pierde orizontul fertil sau îşi pierde toate orizonturile. Acest fenomen se datorează acţiunii apei sau a vântului, adică acei agenţi care au contribuit la formarea solului prin procese de dezagregare şi alterare a rocilor şi mineralelor.

Eroziunea solului Eroziunea solului se împarte în: eroziunea de suprafaţă (când îndepărtarea solului se face omogen, de pe suprafeţe mari şi pe aceeaşi grosime a orizontului) şi eroziunea de adâncime (când îndepărtarea solului se face concentrat, pe anumite făgaşe). Eroziunea de suprafaţă nu este uşor de observat, deoarece stratul de sol spălat în cursul unui an, prin lucrările care se fac, şi îndeosebi prin arat, este înlocuit cu sol adus din adâncime. Totuşi, pierderea orizontului superior al solului este evidentă prin scăderea recoltelor, care an de an devin tot mai mici. Pe măsură ce eroziunea înaintează, scade conţinutul de humus, culoarea se schimbă şi solul se subţiază. Apa ce se scurge pe versant are tendinţa de a se concentra pe mici albii, care unindu-se devin tot mai mari. Când făgaşele formate nu mai pot fi nivelate prin arat, se ajunge la eroziunea de adâncime. Când făgaşele se adâncesc mult, se formează ogaşe, iar când malurile se surpă, se formează ravene.

Consecinţele eroziunii de suprafaţă şi de adâncime Prima consecinţă este scăderea fertilităţii solului şi a recoltelor de pe versanţii supuşi eroziunii de suprafaţă. Pe solurile din România care încă se mai pot cultiva şi la care nu se aplică îngrăşăminte se obţin recolte mici şi slab calitative. Dacă se compară recoltele cu grosimea orizontului „A” rămas, se constată o corelaţie pozitivă, 38 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

respectiv cu cât se micşorează orizontul „A”, cu atât producţia finală scade. Când toate orizonturile solului au fost îndepărtate şi a apărut roca-mamă, solul, în cele mai multe cazuri, nu se mai poate cultiva; el este scos din folosinţă şi reprezintă astfel o micşorare a suprafeţei agricole din regiunea respectivă. Suprafeţele pe care eroziunea de adâncime a creat ogaşe şi ravene sunt definitiv scoase din folosinţă. Când ravenele şi ogaşele sunt dese şi ramificate, acestea lasă între ele suprafeţe neerodate, dar aceste suprafeţe sunt inaccesibile maşinilor agricole şi întreg terenul devine inutilizabil pentru agricultură. În prima fază a eroziunii de suprafaţă şi de adâncime, solul erodat este depus la baza versanţilor sau sub formă de aluviune, în luncile văilor. Solul depus îngroaşă orizontul „A” al aluviunii şi fertilitatea se măreşte. În faza finală a fenomenului de eroziune sunt târâte de pe pante în văi materiale inerte provenite din erodarea rocii-mamă: nisip, pietriş etc. Solul văilor este acoperit cu un strat din ce în ce mai gros din astfel de materiale şi făcut astfel impropriu culturii agricole, deci distrus şi el. Când roca erodată are o cantitate mare de săruri, cum este cazul cu marna sărăturoasă pe care s-a format cernoziomul din bazinul hidrografic al Jijiei, terenul aluvionar din luncă, prin depunerea materialului provenit din roca-mamă, devine sărăturos şi impropriu pentru cultura agricolă dacă nu se iau măsuri speciale de ameliorare.

Pe pante, apa de precipitaţii se scurge foarte repede la suprafaţă sau prin făgaşe, ogaşe, ravene. Ea nu se mai infiltrează în adâncime, alimentarea stratului de apă freatic încetează, nivelul apei din fântâni scade, izvoarele seacă, regiunea lipsită de vegetaţie şi de apă devine aridă. Debitul râurilor devine extrem de neregulat. În perioada ploilor sau de topire a zăpezilor, debitul creşte considerabil, râurile provoacă inundaţii. În perioadele de secetă, debitul scade mult, adesea seacă sau îşi pierde apa în depozitele de pietriş sau de nisip ale albiei. Eroziunea produce greutăţi şi în transporturi. Şoselele şi căile ferate sunt rupte de şuvoaiele care curg prin făgaşe şi ogaşe. Alteori, aceste linii de comunicaţie sunt împotmolite cu material erodat şi circulaţia este întreruptă. Eroziunea reprezintă cea mai mare primejdie pentru centralele hidroelectrice, dacă bazinul de recepţie al râului care le alimentează este supus procesului de eroziune. Odată împotmolit, lacul de acumulare nu mai conţine cantitatea de apă necesară pentru a furniza energia electrică. Multe lacuri de acumulare construite cu sume uriaşe au fost părăsite din cauza împotmolirii cu material erodat. Eroziunea de adâncime distruge aşezările omeneşti. Multe gospodării ţărăneşti şi uneori sate întregi din Podişul Mehedinţiului, din bazinul superior al Buzăului, din bazinul Barladului, Jijiei şi

www.agrimedia.ro

39 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 39

din alte zone au trebuit mutate din cauza eroziunii şi a deplasărilor de teren.

Eroziunea în România Două treimi din teritoriul agricol şi silvic şi 60% din suprafaţa arabilă a României au un relief frământat, susceptibil de a fi erodat. După datele statistice existente, mai mult de două treimi din terenul arabil poate fi afectat într-o măsură destul de mare de fenomenul de eroziune. De aceea, se consideră că pentru România problema combaterii fenomenului de eroziune este o problemă deosebit de importantă şi de aceea sunt necesare măsuri urgente de prevenire, stăvilire şi combatere a acestui fenomen - proces dinamic, care produce an de an pagube din ce în ce mai mari. În ultimii ani, s-au depus eforturi susţinute pentru combaterea eroziunii şi punerea în valoare a terenurilor erodate din România. În zonele deluroase, solul a fost bine apărat de pădurile existente şi de pajiştile înţelenite. După defrişarea masivă a pădurilor, solul a fost expus unei eroziuni accelerate. Păşunile situate pe pante mari, folosite neraţional, cu încărcătură mare de animale, cu scoaterea la păşunat primăvara devreme, înainte ca iarba să crească, cu păşunatul imediat după ploi, sunt astăzi în cea mai mare parte ruinate de eroziunea de suprafaţă şi de adâncime, fiind brăzdate de numeroase făgaşe, ogaşe şi ravene. Şi în cazul izlazurilor se poate constata, în primul rând, că pe suprafeţe relativ mici au apărut numeroase ogaşe şi ravene. Suprafeţe mari de teren sunt pierdute parţial sau total din cauza exploatării neraţionale a acestora, pierderile economico-financiare fiind foarte mari.

Victor VĂTĂMANU

Câteva măsuri privind prevenirea, stăvilirea şi combaterea eroziunii solului Lucrări de amenajare - înainte de a se executa chiar şi cele mai simple lucrări de stăvilire a eroziunii solului este necesar să se facă, pe suprafeţele care au fost în parte erodate, o lucrare de bază, şi anume nivelarea pantei. Pe suprafeţele unde a apărut eroziunea de adâncime se acumulează cantităţi mari de apă, care se scurg spre baza pantei. Apa în cantitate mare îşi croieşte şi înlătură din cale obstacolele pe care le întâlneşte. În condiţiile din trecutul nu prea îndepărtat al României, cu loturile individuale orientate pe linia de cea mai mare pantă, solul a fost erodat mai puţin în jurul răzoarelor şi haturilor şi mai mult la mijlocul lotului, din cauza aratului în lături. Suprafaţa terenurilor cultivate în 40 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

pantă apare ondulată. Se formează şanţuri adânci, orientate pe linia de cea mai mare pantă, în care se adună apă şi se scurge sub formă de şuvoaie puternice care duc la vale cantităţi mari de sol, chiar şi atunci când pantele sunt mici, de 2-3%. Când suprafaţa solului este descoperită sau plantele cultivate sunt mici, efectul eroziunii este şi mai pronunţat. Se înţelege că nivelarea este mai necesară pe pantele mai mari. Dotarea agriculturii moderne cu tractoare pe şenile, puternice, prevăzute cu lame de buldozere şi gredere de nivelare va permite ca această lucrare să se poată executa pe suprafeţele mari, cu bune rezultate privind creşterea producţiei la hectar. Se mai pot lua şi alte măsuri de amenajare pentru a micşora scurgerea apei de-a lungul şanţurilor longitudinale. Astfel, se pot face diguri mici, care micşorează viteza de scurgere a apei şi colmatează solul purtat de apă. Asolamentul - o măsură esenţială în organizarea teritoriului este schimbarea structurii culturilor, cu restrângerea acelor culturi care favorizează eroziunea. Pe terenurile supuse eroziunii trebuiesc cultivate cereale păioase, plante perene care apară mai bine solul şi trebuie micşorată proporţia acelor plante care nu asigură o bună protecţie, cum ar fi: porumbul, cartoful, floarea-soarelui, sfecla şi alte plante care se prăşesc. Măsura în care porumbul, grâul de toamnă, mazărea, sparceta şi fâneţele naturale opresc scurgerea apei la suprafaţă şi conservă solul poate fi constatată atât în solele experimentale ale Staţiunii Centrale de Cercetare a Combaterii Eroziunii de la Perieni, cât şi în zonele afectate de aceste fenomene. Porumbul, cu un număr mic de plante la unitatea de suprafaţă, a opus o rezistenţă mică la eroziune şi din această cauză s-au înregistrat cele mai mari pierderi de sol şi de apă. Sparceta, în anul al doilea şi al treilea de la semănat, cu plante bine înrădăcinate, cu masa vegetală aeriană bogată, opune o rezistenţă mare în eroziunea apei. În primul an de la semănat nu opune decât o slabă rezistenţă la fenomenul amintit. Cea mai neînsemnată cantitate de apă şi de sol se scurge la suprafaţă în fâneaţa naturală, unde plantele sunt bine ancorate în sol şi suprafaţa este bine acoperită de masa vegetală. Cele mai mari pierderi de sol s-au înregistrat la plantele care se cultivă în rânduri depărtate, cu un număr mic de plante la unitatea de suprafaţă şi care se prăşesc. În urma cercetărilor făcute şi finalizate se pot extrage

anumite concluzii, dintre care amintim: se poate cultiva, fără măsuri diferenţiate de combatere a eroziunii solului, prăşitoare pe pante până la 6%, leguminoase anuale - pe pante de 10-14%, cereale păioase - pe pante de 15-18%, iar leguminoasele şi gramineele perene - pe pante mai mari de 20%. La alcătuirea unui asolament care să protejeze solul împotriva eroziunii trebuie să predomine plantele perene, apoi plantele anuale care se seamănă în rânduri apropiate faţă de plantele care se seamănă în rânduri depărtate. Agroterasele - un rol deosebit de important în prevenirea şi combaterea eroziunii solului pe terenurile agricole cu pante mai mari de 22% îl au agrotereasele. Terenurile agricole cu pante mai mari de 20% ocupă suprafeţe destul de mari în judeţele Braşov, Sibiu, Alba, Cluj, Mureş, Iaşi, Suceava, Bihor, Gorj etc. Agroterasele se pot forma treptat, folosind numai plugul reversibil. La început se delimitează faşiile şi desigur orintarea de-a lungul curbelor de nivel. Lăţimea lor diferă în raport cu mărimea pantei. Toate arăturile se fac numai cu întoarcerea brazdei din deal în vale, deci în aval. După primul arat al fâşiei de teren, se formează în partea de jos o coamă, iar în partea de sus a fâşiei, un şanţ. Coama formată opreşte o parte din apă şi din sol, care se colmatează în faţa ei. După al doilea, al treilea, al patrulea etc. arăt, coama din partea de jos a fâşiei s-a înălţat din ce în ce mai mult. S-a colmatat de fiecare dată solul, încât fâşia s-a transformat în terasă, având la bază un taluz. La Staţiunea Perieni, într-o zonă de cernoziom foarte puternic erodat, după nouă arături executate pe fâşii cu lăţimea de 12-22 m şi pe pante de 15-22% s-au format agroterase. Panta s-a redus cu circa 20-40%, iar la partea de jos a fâşiei s-a format un taluz, care s-a înălţat faţă de nivelul iniţial cu 33-48%. Pe fâşiile de 12 m lăţime, devenite agroterase, s-a înregistrat o scădere a pierderilor de sol cu circa 60%. Fertilitatea solului a scăzut în partea de sus a fâşiei şi a crescut în partea de jos, unde solul s-a colmatat. În condiţiile climatice şi de sol asemănătoare cu cele de la Staţiunea Perieni se recomandă ca lăţimea agroteraselor, la panta de 15-20%, să fie de 25-30 de metri, la panta de 20-25%, lăţimea să fie de 20-25 de metri, iar la panta de 25-30%, lăţimea fâşiei să fie mai mică, de numai 15-20 de metri.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 4411

Menţinerea şi sporirea fertilităţii solurilor sunt premise esenţiale pentru obţinerea pe termen lung de recolte mari, stabile şi de calitate. Numai pe această bază, după cum consideră Borlan şi colaboratorii, este posibilă obţinerea eficientă a producţiei vegetale actuale şi garantarea dezvoltării acesteia pentru generaţiile viitoare.

Potasiul - element nutritiv pentru sporirea recoltelor şi a calităţii acestora Rezervele naturale de elemente nutritive ale solurilor sunt limitate. Fără refacerea substanţelor nutritive îndepărtate din sol cu recoltele, prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice şi minerale, rezervele solului scad şi, o dată cu acestea, scade şi productivitatea culturilor. De aceea, păstrarea, iar în anumite situaţii sporirea fertilităţii solului sunt de o importanţă fundamentală. Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale, fundamentată ştiinţific şi diferenţiată în funcţie de condiţiile concrete ale staţiunii pedoclimatice, este de o

42 4 2 D Decembrie De ecceem mb brriie 2 20 2012 012

importanţă fundamentală şi din punct de vedere ecologic şi economic. Aplicarea eficientă a îngrăşămintelor nu este posibilă fără cunoaşterea temeinică a însuşirilor solului, a cerinţelor specifice de nutriţie a culturilor şi a interacţiunii îngrăşămintelor cu solurile şi cu plantele.

Sărurile potasice şi magnezice sunt produse naturale Zăcămintele de săruri potasice s-au format şi sunt încorporate în scoarţa terestră cu milioane de ani în urmă, prin evaporarea apei din lagunele unor mări geologice. Conform teoriei dde formare a zăcămintelor de săruri potasice prin sedimentare, apa salină de mare trecută tre prin praguri în lagune litorale pu puţin adânci s-a concentrat în săruri datorită evaporării sub acţiunea radiaţiei solare ca calorice. Datorită creşterii concentraţiei saline salin în apa din aceste lagune, sărurile de potasiu, magneziu şi de sodiu s-au cris cristalizat şi s-au depus treptat, în ord ordinea solubilităţii în apă. Repet Repetându-se în decursul a mii de ani, acest proces a dus la formare unor depozite de săruri potasice suprapuse. Din cauza modificărilor geologice ulterioare din scoarţa terestră,

depozitele de săruri au fost acoperite de straturi groase de gresii, călcare şi argile.

Compoziţia sărurilor din apa mărilor Conţinutul de săruri în apa de mare este în medie de 33-37 grame la litru. Între sărurile solubilizate, care constau în peste 30 de elemente, cea mai bine reprezentată este clorura de sodiu. Aceasta se poate obţine din apa mării prin evaporare, care mai este folosită şi pentru alte scopuri industriale. Sărurile din apa mării mai conţin sulf, magneziu, calciu, potasiu şi brom. În zonele calde şi uscate, datorită concentraţiei saline ridicate, prin evaporarea apei de mare se obţine sarea de bucătărie.

Rolul potasiului în plante De regulă, conţinutul de potasiu în plante este mai mare decât al oricăruia dintre celelalte elemente nutritive majore. Spre deosebire de celelalte elemente nutritive principale (azot, fosfor, sulf, magneziu, calciu), potasiul nu este inclus în constituţia substanţelor organice din plante, importanţa sa este determinată de rolul pe care îl are în desfăşurarea următoarelor procese din plante: • reglarea regimului hidric - potasiul este absorbit în plantă cu viteză mare, în parte, şi în mod activ împotriva gradientului de

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 4433

Victor VĂTĂMANU V

concentraţie, străbătând în mare măsură membranele biologice. Această însuşire este de o importanţă excepţională pentru regimul hidric al plantelor. Celulele rădăcinii plantelor bine asigurate cu potasiu absorb uşor apa din sol şi o transferă spre cilindrul central al rădăcinii. Reglând deschiderea stomatelor de pe frunze, potasiul asigură diminuarea coeficientului de transpiraţie (cantitatea de apă necesară formării unui kilogram de substanţă vegetală uscată), ceea ce este echivalent cu o mai bună utilizare a apei. Plantele bine asigurate cu potasiu sunt mai rezistente la ofilire, depăşesc cu bine perioadele de secetă şi au o asimilaţie netă mai ridicată pe vreme caldă şi uscată. Turgescenţa ţesuturilor vegetale şi presiunea internă din celule este strâns legată de regimul hidric. Presiunea intracelulară şi starea de turgescenţă din plantele bine asigurate cu potasiu sunt esenţiale pentru alungirea celulelor şi, nemijlocit, pentru creşterea plantelor. De aceea, potasiul se acumulează, înainte de toate, în ţesuturile tinere care se alungesc, respectiv în ţesuturile meristemice; • activarea unui număr mare de sisteme enzimatice - după Bergman (1983), până acum se cunosc peste 60 de reacţii enzimatice pe care le activează potasiul (ionul de potasiu). Prin aceste enzime, potasiul exercită o influenţă mare asupra sintezelor organice din plante, asupra translocării şi depunerii substanţelor asimilate în organe corespunzătoare. Potasiul intensifică activitatea fotosintetică şi evacuarea din protoplaşti a substanţelor asimilate. Sinteza substanţelor macromoleculare în plante necesită energie sub forma fosfaţilor cu legături macroenergetice (şi înainte de toate a ATP, a cărui formare este favorizată de potasiu). Potasiul intensifică în plante sinteza proteinelor, a zaharurilor, a uleiurilor şi a glucidelor macromoleculare (amidon, celuloză). Plantele care acumulează cantităţi însemnate de glucide, glucid substanţe proteice proteic şi uleiuri necesită o cantitate însemnată îns de potasiu. Acest element elem intensifică nu doar sinteza acestor aces substanţe, ci subs şi transportul tran lor spre

44 D 44 Decembrie De ecemb bri rie 20 2 2012 01 12 2

organele de acumulare, sporind totodată şi capacitatea acestora de stocare; • sporirea rezistenţei la condiţiile stresante - în general, potasiul sporeşte rezistenţa plantelor la stres. Astfel, de pildă, rezistenţa la frig depinde şi de asigurarea cu potasiu, care, îmbunătăţind asimilaţia şi acumularea de metabolite solubile, măreşte concentraţia acestora în lichidul celular, al cărui punct de îngheţ scade. Se cunoaşte efectul potasiului, de sporire a rezistenţei plantelor faţă de agenţii etiologici şi faţă de diferitele boli, în special faţă de ciupercile microscopice şi bacterii. Acest efect are loc în primul rând datorită dezvoltării membranelor celulare, făcând mai dificilă pătrunderea în ţesuturi a producătorilor de boli. În afară de aceasta, microorganismele patogene sunt în căutare de substanţe organice vegetale solubile sub formă de amide, aminoacizi şi de zaharuri, care în plantele bine asigurate cu potasiu nu se acumulează ca atare, fiind rapid transformate în substanţe macromoleculare, în cazul unui raport armonic între azot şi potasiu. După ultimele cercetări, asigurarea echilibrată a cerealelor cu potasiu micşorează atacul de afide, care sunt vectori ai unor boli virotice.

Dinamica potasiului în sol Dinamica potasiului şi, nemijlocit de aceasta, a rezervei de potasiu pusă la dispoziţia plantei în solurile minerale depinde de fluxul nutrienţilor în sistemul format din mineralele argiloase, soluţia solului şi rădăcinile plantelor. În asigurarea plantelor cu potasiu, o importanţă deosebită o are desprinderea de pe suprafaţa mineralelor argiloase şi trecerea în soluţie a ionului de potasiu, pentru ca acesta să devină nemijlocit accesibil plantelor. Cantitatea de potasiu desorbită de pe argilă în soluţia solului la un moment dat este cuprinsă între 6 şi 45 de kilograme de oxid de potasiu la hectar.

C Capacitatea solului de a furniza prin s schimb ionic şi de a menţine în soluţie o a anumită concentraţie a ionilor de potasiu se defineşte d drept capacitatea de tamponare a solului pentru potasiu. În toate solurile, această a capacitate depinde de conţinutul şi ş de alcătuirea mineralelor argiloase. L acelaşi conţinut de potasiu schimbabil, La c concentraţia potasiului în soluţia solurilor u uşoare nisipoase este considerabil mai m decât în solurile grele (luto-argiloase mare ş argiloase). Prin urmare, solurile cu textură şi f trebuie să aibă conţinuturi ridicate fină d potasiu pentru a putea asigura o de concentraţie suficient de ridicată a potasiului în soluţia solului. În general, datorită rezervei mari de potasiu, solurile argiloase posedă o capacitate mai ridicată de tamponare pentru potasiu decât solurile uşoare, nisipoase. Pe lângă conţinutul de argilă, cantitatea şi intensificarea fixării, respectiv a eliberării potasiului, sunt determinate şi de compoziţia (alcătuirea) mineralelor argiloase. Mineralele argiloase predominante în solurile noastre sunt caolinul, montmorilonitul, vermiculitul, ilitul şi cloritul. Acestea diferă în ceea ce priveşte compoziţia chimică şi influenţa pe care o au asupra regimului potasic al solurilor. Cloritul şi caolinitul predomină în argila solurilor acide evoluate (soluri luvice şi luvisoluri albice). Conţinutul de potasiu, capacitatea şi intensitatea de fixare a acestui element sunt neînsemnate. Spre deosebire de clorit şi de calinit, ilitul este mineralul argilos cel mai bogat în potasiu (4-7% oxid de potasiu). Cea mai mare parte a rezervei de potasiu este ferm reţinută în spaţiile dintre straturile mineralelor argiloase (numite şi spaţii interlamelare) şi poate fi cedată plantelor numai după o epuizare puternică a potasiului din soluţia solului. După conţinutul lor în potasiu, vermiculitul şi montmorilonitul ocupă o poziţie intermediară spre ilit şi clorit, respectiv caolinit. Ambele posedă o capacitate ridicată de absorbţie cu schimb pentru cationi. Ca atare, în prezenţa vermiculitului, potasiul din soluţia solului este fixat în spaţiile dintre straturile de mineral, îngreunând accesul ionilor de potasiu spre rădăcini (fixarea potasiului). Montmorilonitul cedează ionii de potasiu reţinuţi în spaţiile dintre straturile de mineral (spaţiile interlamelare) cu viteză relativ mai mare.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 4455

Reprezentanţii companiei Massey Ferguson au organizat la data de 23 noiembrie, la Universitatea Politehnica Bucureşti, Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice, şi la data de 25 noiembrie, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, un eveniment la care au prezentat ultimele noutăţi lansate de Massey Ferguson la expoziţia EIMA, Bologna. Peste 100 de studenţi interesaţi de utilaje agricole, alături de cadre universitare din Politehnica Bucureşti au luat parte la prezentările făcute de domnul Alexandru Şerbănescu, sales manager Austro Diesel.

Massey Ferguson, alături de studenţi MF 7626 Dyna-6 Întrebuinţarea tehnologiei SCR de generaţia a doua, serie MF 7600 complet nouă, a atras numeroase premii la Agritehnica 2011, cum ar fi: „Maşina anului 2012” sau „Tractorul de aur al anului 2012”, pentru stil. Massey Ferguson completează astfel oferta din clasa de putere cuprinsă între 140 şi 255 CP. Tractorul MF 7626 conţine transmisia Dyna-6 în dotarea standard şi dezvoltă 280 CP prin motorul de 7.4l AGCO Power de 6 cilindri, tehnologiei SCR şi Power managementului. Cuplul maxim de 1.145 este realizat la 1.500 rot./min. Viteza maximă de 40 sau 50 km/h este realizată la turaţii foarte reduse ale motorului. Acest tractor oferă eficienţă maximă fermierilor şi poate fi comandat în funcţie de preferinţele personale în variantele: Essential, Efficient sau Exclusive.

generaţia a doua de la AGCO Power, prin utilizarea noului catalizator de reducere a oxizilor de ardere a motorinei (DOC), un eşapament nou, ce oferă o vizibilitate optimă şi zgomot minim. Această tehnologie garantează un consum optim de combustibil şi AdBlue, este prietenoasă faţă de mediu şi uşor de întreţinut. O cabină nouă, cu cea mai bună vizibilitate, datorită parbrizului, un tablou de bord nou cu funcţiuni adiţionale, o consolă de comandă nouă cu diferite joystick-uri şi funcţiuni noi. Centrul de comandă CCD (de la MF 8600) - progresul Massey Ferguson şi „Un singur sistem pentru întoarcere la capăt de parcelă şi pentru manevrarea echipamentelor” garantează un confort ridicat de operare şi productivitate maximă.

Noile variante de suspensie a cabinei sunt mult mai sigure şi oferă mai mult confort.

Seria MF 3600 Seria MF 3600 rămâne la înălţime, cu un randament apreciabil între 60 şi 100 CP. Tractoarele MF 3600 standard sau speciale se evidenţiază printr-un nivel de performanţă excepţional, confort înalt şi manevrabilitate perfectă. Cu scopul de a-i creşte eficacitatea, confortul şi flexibilitatea, seriei MF 3600 i-au fost adăugate modele noi, cu echipări ce stârnesc curiozitatea. O privire de ansamblu asupra noutăţilor ne arată cele 3 modele noi VSF: MF 3640

Trăsăturile de bază ale seriei MF 7600 Nouă modele noi, între 140 şi 255 CP (Iso Max, fără Power-Management), în funcţie de model, acestea sunt disponibile cu sisteme de transmisie cu cuplare sub sarcină automată, semiautomată sau fără trepte şi în variantele Essential, Efficient sau Exclusive. Cea mai nouă tehnologie SCR de 46 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

www.agrimedia.ro

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 4477

în versiunea V-,S-, F- sau GE/MF 3650 şi MF 3660 versiunea S-, F- sau GE, cu motoare noi AGCO SISU Power Common Rail şi cu o transmisie nouă în 24/12 trepte, cu PowerShuttle, ComfortControl şi Speedshift la tractoarele MF 3600 standard sau speciale. Noile tractoare MF 3640, MF 3650 şi MF 3660 sunt dotate cu motoare AGCO Sisu Power (ASP), cu sistem de injecţie de înaltă presiune CommonRail. Motoarele au o putere nominală mai mare şi deţin renumita tehnologie Dynatorque, ceea ce realizează un surplus de putere de 2 CP la 2.000 de turaţii ale motorului şi cuplu maxim. Cu ajutorul sistemului de injecţie CommonRail, motoarele devin şi mai economice, consumul de combustibil fiind redus considerabil. Datorită cuplului ridicat, lucrul se poate efectua cu turaţii extrem de scăzute ale motorului. Reacţia de răspuns a motoarelor la niveluri de turaţii joase şi mijlocii a fost, de asemenea,, îmbunătăţită. Datorită tehnicii CR, motoarele au devenit mai silenţioase, ceea ce oferă un confort sporit în timpul deplasării. O dată cu noile motoare, s-a introdus şi o acceleraţie manuală electronică. Aceasta este identică cu cea a seriei MF 8600 şi are opţiunea de memorare a turaţiilor motorului. Transmisia nouă, dispusă în trepte de 24/12, a fost concepută special pentru a se armoniza cu motoarele cu un spectru larg de putere. Cu această variantă de transmisie, ce oferă o combinaţie între PowerShuttle cu ComfortControl pentru direcţia de deplasare şi cuplarea în sarcină Speedshift, Massey Fergusson îndeplineşte cerinţele cele mai înalte ale clienţilor săi. Această transmisie, concepută pentru o viteză de deplasare de 40 km/h la turaţia nominală a motorului, se găseşte la toate modelele, în afară de versiun versiunea V. Avantajele mod modelelor: un design nou al cabinei MF, mai modern, mai mo ergonomic ergonomi (se găseşte şi la mo modelele MF3625 şi MF 3635 Special). Motoarele noi Mo AGCO AG Sisu Power Pow Common Rail sunt 48 Decemb Decembrie mb m brriie 2 20 2012 012 12

S Speedshift pentru mai mult confort. Funcţie de cuplare şi cuplare la s sarcină de la butonul de pe manetă - operare simplă şi ergonomică. Manevre de întoarcere fără folosirea M ambreiajului - extraordinar pentru a întoarcerile la capăt de rând şi la î folosirea încărcătoarelor frontale. f

Seria MF 5600 S

renumite pentru un randament mai mare, mai mult cuplu, o reacţie de răspuns îmbunătăţită, un consum de combustibil scăzut şi un confort de rang înalt pe perioada deplasării. Reglare electronică a turaţiei motorului cu opţiune de memorare, care oferă o operare uşoară şi o muncă extrem de comodă. Transmisie nouă în trepte de 24/12 PowerShuttle şi Speedshift la modelele MF 3600 A şi MF 3640, MF 3650 şi MF 3660 seria specială. Combinaţie între PowerShuttle şi

Motorul în 3 cilindri, de 3,3 litri, M ssatisface cele mai recente norme llegislative cu privire la emisii. Dezvoltat special pentru tractoare, D motorul de 3,3 litri oferă o densitate m maximă de putere de la cei 3 cilindri, m un nivel de neegalat de putere şi cuplu, u generate la turaţii reduse ale motorului, g pentru economie optimă de carburant. p TTrei cilindri înseamnă că există mai puţine piese în mişcare care să p ccreeze frecarea, ceea ce duce la o mai bună eficienţă a consumului m de combustibil. Economia este în d ccontinuare îmbunătăţită prin intervalele llungi de service, de 500 de ore. VVizibilitatea este optimizată şi datorită motorului în 3 cilindri de sub capota m eelegantă şi îngustă, împreună cu ttabloul de bord subţire şi opţiunea de acoperiş Visio. Fluxul la pompele d hidraulice poate fi combinat în mod h aautomat, oferind până la 100 litri/min. debit la 200 bar, numai atunci când d eeste nevoie. Acest lucru înseamnă că îîncărcătorul răspunde rapid la comenzi, cchiar şi la turaţii reduse ale motorului. Un joystick nou mecanic le poate U permite operatorilor să schimbe p direcţia, precum şi creşterea sau d sscăderea vitezei din aceeaşi manetă. O altă caracteristică nouă şi unică pentru transmiterea Eco Dyna-4 este p un control automat, care selectează u neutru atunci când frâna este apăsată. n Toate tractoarele MF 5600 sunt echipate cu transmisie Dyna-4, optimizată pentru utilizarea în tractoare de la 80 la 110 CP. De asemenea, Massey Ferguson a dezvoltat şi opţiunea AutoDrive pe seria MF 5600, opţiune caracteristică tractoarelor cu putere mare. În ciuda staturii sale compacte, noul tractor MF 5600 este echipat cu o cabină de dimensiuni similare gamei MF 7600.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

În cadrul expoziţiei agricole IndAgra din luna noiembrie, societatea Tractorul a prezentat noul tractor U-825, care înlocuieşte vechiul şi clasicul model U-650. Prezentarea tractorului a trezit un real interes în rândul vizitatorilor târgului. Informaţii legate de tractorul U-825, precum şi despre istoria societăţii ne-au fost furnizate de dl Neculae Arseni, executive manager. SC Tractorul U-650 SRL este o societate privată înfiinţată în anul 2008 având ca scop, în prima fază, fabricaţia de tractoare U-650 pentru piaţa Egiptului. La aceea dată, cererea de astfel de tractoare era foarte mare, ca dovadă că zeci de tractoare U-650 uzate din România au fost exportate în Egipt, unde

www.agrimedia.ro

au fost reparate şi comercializate. Reluarea fabricaţiei de tractoare Universal 650 s-a realizat în baza achiziţionării licenţei de la firma Flavius, cea care a cumpărat vechiul SC Tractorul UTB SA. O dată cu licenţa, a fost achiziţionată şi pregătirea de fabricaţie al acestui tractor, astfel încât în anii 2009 şi 2010 s-au fabricat primele 100 de tractoare pentru Egipt. Tractorul U-650 dispune de motor Diesel, cu 4 cilindri, de 65 CP, cu o turaţie la moment maxim de 1.250 rot./min. Eforturile de asimilare au fost deosebite, întrucât vechea uzină de tractoare a fost distrusă, pregătirea fiind adaptată la capacităţile de producţie ale SC Roman SA. În cursul anului 2011, tractorul U-650 a intrat într-un proces de modernizare. Noul tractor va fi dedicat pieţii locale. „Noul tractor U-825 înlocuieşte vechiul

şi clasicul U-650, motorul fiind înlocuit cu un motor Perkins EURO stagiul III A. Tractorul prezintă o cabină modernă, executată în Italia, precum şi un rând de capotaje noi, modernizate, cu un disign mai plăcut. În anul 2012, societatea Tractorul Braşov a achiziţionat o hală industrială în incinta Fesh Băicoi, hală în care au fost produse primele tractoare U-825. Anul 2013 considerăm că va fi unul al vânzărilor U-825 pe piaţa românească”, a afirmat dl Neculae Arseni, executive manager al societăţii. Tractorul U-825 dispune de motor Perkins, de 76 CP, cu o turaţie la moment maxim de 1.700 rot./min., capacitatea rezervorului este de 98 de litri, transmisia are 10 trepte înainte şi 2 înapoi, direcţia este asistată hidraulic, iar capacitatea maximă de ridicare este de 1.600 daN.

Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 4499

Ana MUSTĂŢEA

Societatea Tractorul a lansat modelul U-825

Cum fiecare gospodar ştie că vara îţi faci sanie şi iarna căruţă, aşa şi producătorii de utilaje agricole ştiu că pentru a obţine cele mai bune rezultate de la o manifestare expoziţională de mare anvergură, cum este SIMA, trebuie să te pregăteşti din timp. Drept urmare, la începutul lunii decembrie 2012 producătorul suedez de maşini de cultivat şi semănători Vaderstad a organizat în Franţa, ţara gazdă a târgului SIMA din 24-28 februarie 2013, o trecere în revistă a noutăţilor cu care vor fi prezenţi la târgul de la Paris.

Vaderstad - utilaje, soluţii şi metode pentru cutivarea solului Vaderstad este o companie de familie, înfiinţată în Suedia de Rune Stark, în urmă cu 50 de ani, cu puncte de prezenţă în peste 30 de ţări din Europa, America, Asia-Pacific, Africa şi Orientul Mijlociu. Vaderstad produce utilaje pentru prelucrarea solului şi pentru semănat, de-a lungul anilor aceste utilaje s-au remarcat prin robusteţe, calitate şi eficienţă. O mai veche cunoştinţă a noastră, Magnus Samuelsson, directorul de vânzări pentru export, ne-a povestit din experinţa unui fermier care a lucrat 20.000 de hectare cu un cultivator cu discuri din gama Carrier fără a fi nevoie de nici o intervenţie de service în această perioadă. Tocmai datorită calităţilor deosebite a utilajelor produse şi a încrederii pe care

50 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

suedezii o au în utilajele lor vin cu o ofertă care conferă linişte fermierului care achiziţionează un utilaj de la Vaderstad: 2 ani garanţie, practic garanţia legală este dublată de producător. „Această garanţie de 2 ani reflectă grija noastră deosebită pentru calitate, care este extrem de importantă în fiecare aspect al procesului de producţie, începând de la dezvoltarea de noi produse, la alegerea materialelor şi a metodelor de testare a produselor”, ne explică dl Fredrik Lunden, director de marketing la Vaderstad. Când sunt alese materialele şi componentele, Vaderstad optează deseori pentru soluţii puţin mai scumpe dacă acestea sunt în măsură să asigure o durată de exploatare mai

mare a utilajelor produse. Un utilaj care funcţioneză fără probleme pentru o lungă perioadă de timp şi care are o valoare de revânzare mai mare ca second-hand este un utilaj care este mai ieftin de deţinut de către fermier. Ca noutate ce poate fi admirată la SIMA în februarie anul viitor, am avut plăcerea să vedem în avanpremieră cultivatorul cu discuri Carrier 925XL. Vor fi prezentate în premieră la târgul de la Paris şi alte produse care au primit îmbunătăţiri sau opţiuni, cum sunt: cultivatorul cu discuri Carrier 500, cultivatorul TopDown + BioDrill, semănătoarea Rapid, semănătoarea cu fertilizare Spirit 400C Next şi semănătoarea de plante prăşitoare Tempo.

www.agrimedia.ro

A fost dezvăluită jurnaliştilor grapa cu discuri Carrier 925 XL. Carrier 925 XL, noul membru al familiei Carrier, a fost creată pentru a satisface nevoile fermierilor care folosesc acest utilaj după culturile de toamnă, în special pe terenurile grele unde a fost cultivat porumb. Acest cultivator este prevăzut cu discuri mai mari, care reuşesc să penetreze mai bine straturile groase de reziduuri vegetale rezultate în urma recoltării porumbului. Poate fi utilizată şi pentru alte terenuri dure cu reziduuri vegetale dintre cele mai diverse. Înainte de lansarea în producţie, cultivatorul cu discuri Carrier XL a fost supus unor teste extreme pe solurile din sudul Rusiei, iar în primăvara acestui an pe tarlalele din Ucraina. O noutate absolută o reprezintă faptul că la toate discurile poate fi ajustat unghiul în mod individual, în conformitate cu lucrarea la care este folosită grapa, ca urmare fie că se lucrează la suprafaţă, fie ca se lucrează la o adâncime de 15 cm precizia să fie aceeaşi. Poate fi folosită direct în mirişte, dar şi după arătură. Pe fiecare braţ există un singur disc şi, cum spuneam, unghiul fiecărui disc poate fi ajustat în trei poziţii prestabilite (9 grade, 12 grade şi 18 grade) cu ajutorul unei tije, în timp record. Poziţiile unghiurilor sunt simbolizate cu puncte pe axul discului - unul, două, respectiv trei puncte, unde un punct este unghiul cel mai mic - 9 grade. Axul discului este uns din fabrică şi va rămâne aşa pe toată durata de viaţă a utilajului. Discurile şi decupajele discurilor sunt ascuţite, oferind o forţă de tăiere deosebită. Discurile sunt poziţionate în X, pe primul rând de discuri acestea sunt orientate către exterior, discurile de pe cel de-al doilea rând sunt orientate

www.agrimedia.ro

către interior, neutralizând astfel forţele laterale, asigurând o deplasare dreaptă a utilajului, eliminând suprapunerea la trecerea la rândurile următoare. Ca şi la celelalte cultivatoare cu discuri din gama Carrier, discurile sunt de formă conică, ceea ce înseamnă că unghiul de lucru poate fi păstrat indiferent de uzură sau adâncimea de lucru, discurile de această formă prezintă avantajul de a fărâmiţa foarte bine pământul. Carrier XL vine în două lăţimi de lucru: 9,25 m şi 12,25 m, forţa de tractare necesară pentru lucrul cu aceste cultivatoare cu discuri trebuie să fie mai mare de 350 de cai putere. Opţional, pentru Carrier 925XL se poate ataşa bara de nivelare Crossboard. Bara de nivelare Crossboard este opţională şi pentru Carrier 500. Vaderstad spune că nu oferă fermierilor numai utilaje şi soluţii, ci şi metode de lucru cu utilajele pe care le produc. Din această categorie am putut fi parte la experienţa unui fermier francez, Frederic Thomas, care de aproape 10 ani lucrează solul şi intercalează culturile de aşa natură încât printr-o corectă şi precisă rotaţie şi cultivare să păstreze mineralele necesare culturilor în sol în mod bio şi cu o prelucrare minimă a solului. Celebra semănătoare pneumatică Rapid a primit îmbunătăţiri pe partea de prelucrare a solului, o unealtă frontală mai „agresivă” (System Disc Aggressive) pentru lucru în teren arat sau în condiţii de teren greu cu prelucrare minimă şi multe reziduuri vegetale. Noua unealtă frontală este disponibilă pentru modelele Rapid A600-800S. Braţele discurilor, butucii şi discurile provin de la Carrier şi sunt proiectate să disloce şi să amestece cantităţi mari de pământ şi de resturi vegetale.

Ca şi la Carrier XL, cele două rânduri de discuri sunt montate în formă de X şi împreună cu bara de nivelare Crossboard converg la o bună preparare a patului germinativ. Crister Stark - unul din proprietarii Vaderstad - ne-a oferit câteva cifre-cheie legate de activitatea companiei: cifra de afaceri pe anul 2012 s-a ridicat la valoarea de 240 de milioane de euro, an de an s-a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri de 15%, centrul de piese de schimb a crescut de 3 ori, de la intrarea în producţie au fost vândute 20.000 de semănători Rapid. Semănătoarea purtată Tempo T a fost dezvoltată pentru fermierii care caută o semănătoare de mare precizie la viteze de lucru mari. Tempo este o semănătoare telescopică, cu 6-7 rânduri. Tempo T foloseşte acelaşi sistem ca şi Tempo F - Gilstring. Unul dintre parametrii-cheie pentru precizia însămâţării este sistemul de transport presurizat al seminţelor, care fac semănatul cu Tempo să nu fie afectat de declivităţile solului şi de vibraţii. Modelele Tempo, începând cu 2013, prezintă un sistem de prindere de tractor fără mentenanţă, în plus nu mai există puncte ce trebuie unse pe unităţile de rând. Tempo foloseste un sistem electric pentru măsurarea tuturor materialelor, inclusiv sămânţa, fertilizatorul şi microgranulele, acest sistem face controlul rândurilor facil, când un rând este oprit, măsurarea seminţelor, fertilizatorului şi microgranulelor este oprită pentru acest rând; această funcţie se numeşte Row control. Din 2013, modelele Tempo vor fi echipate cu o nouă unitate electronică WS 9, care poate controla până la 24 de motoare.

51 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 51

Ionuţ VÎNĂTORU

Pe parcursul anului 2013, primele semănători Spirit C Strip Drill vor fi livrate către fermieri. „Punem mare accent pentru a demostra că sistemul de însămânţare Combi oferă randamente ridicate şi sigure în viitor. Un sistem radicular bine dezvoltat oferă plantei posibilităţi mai bune de creştere în condiţii secetoase, în timp ce în condiţii de umiditate ridicată există o şansă mai bună ca excesul de apă să se drezenze din suprafaţă printr-o infiltrare mai rapidă”, spune Crister Stark. Un sistem radicular bine dezvoltat poate prelua apă şi nutrienţi de la un volum mai mare de sol, ceea ce reprezintă baza obţinerii de producţii mai bune. Fanta din sol nu conferă beneficii numai în anii secetoşi, ci şi în cei cu multe precipitaţii. În perioadele cu multe precipitaţii, aceste fante din sol acţionează ca un sistem de drenare care ajută la scurgerea surplusului de apă. Posibilitatea de a plasa fertilizatorul acolo unde este nevoie conduce la o creştere perfectă a rădăcinii şi la o dezvoltare rapidă în prima perioadă de viaţă a plantei. Sistemul Strip Drill creează fante înguste până la o adâncime de 30 cm şi la o distanţă de 33 cm. Fertilizatorul este plasat pe două niveluri în aceste fante, după care sămânţa este plasată deasupra, la 2-3 cm, sau între aceste fante, în funcţie de cultură. Menţinerea separată a seminţelor şi a îngrăşămintelor oferă cel mai mare grad de siguranţă pe termen lung. Mulţumită formei discurilor de însămânţare şi a faptului că ele sunt înguste (25 mm), pământul nu este adus mai deloc la suprafaţă, oferind posibilitatea unei viteze de lucru mari. Măsurătorile preliminare au arătat că înfiinţarea unei culturi utilizând o grapă cu discuri Carrier, apoi o semănătoare cu sistemul Strip Drill poate fi făcută utilizând mai puţin de 20 de litri de motorină pe hectar. Buncărul semănătorii Spirit C Strip Drill este împărţit aproximativ 50-50% între sămânţă şi fertilizator. TopDown este o T soluţie flexibilă pentru cultivare adâncă sau superficială. TopDown lucrează T solul atât la suprafaţă, cât 52 D Decembrie De ecceem em mb brriie 20 2 2012 012 12

şi în adâncime, cu ajutorul discurilor din sistemul System Disc Aggressive sunt tocate resturile vegetale, apoi sunt încorporate în sol şi în final solul este consolidat - totul printr-o singură trecere. Adâncimea de lucru a ghearelor poate fi ajustată până la 25 cm. Posibilitatea reglării independente a discurilor şi a ghearelor face din TopDown un utilaj versatil, adaptabil oricăror condiţii de lucru. Acest cultivator este disponibil cu lăţimi de lucru de la 3 la 9 metri, cu lăţimi de transport de 3 metri, mai puţin la cea de 9 metri, care are lăţimea de transport de 5 metri. Pe cultivatorul TopDown a fost montată o semănătoare pneumatică pentru seminţe mici - BioDrill. BioDrill permite însămânţarea în acelaşi timp cu procesul de cultivare. Rata de însămânţare poate fi reglată electric, de la 1 la 30 kg pe hectar, viteza de lucru este măsurată cu ajutorul unui radar. BioDrill BDA360 este disponibilă pentru Spirit, Cultus 420-500 şi TopDown 400-700. O variantă mecanică BioDrill BD360 este disponibilă pentru Carrier 500-820, Rollex şi Rexius. Din noiembrie 2012, toate semănătorile pneumatice Rapid şi Spirit sunt dotate cu un nou software, care include control prin intermediul unui GPS, folosind controlul prin GPS cu conexiune la un sistem GPS Trimble, semănătoarea va opri şi porni automat semănatul la cap de rând şi va controla automat secţiunile pe suprafeţele neregulate. Cu acest sistem fermierii vor economisi sămânţă şi fertilizator. Rata de însămânţare şi fertilizare poate fi controlată automat, conform datelor de pe harta GPS-ului, semănătoarea înregistrează dozele reale pentru monitorizare ulterioară, astfel putând fi optimizat randamentul şi se pot

evita riscurile de scurgeri şi supradozaj. Consola GPS ţine minte terenul unde deja s-a făcut însămânţarea, suprafaţa însămânţată este afişată pe display-ul Trimble în timp real. Dacă o parte a semănătorii trece peste o suprafaţă pe care s-a semănat deja, acele rânduri care sunt dublate sunt oprite, astfel se face o economie de 5-10%. Când se face întoarcerea la capăt de rând, semănatul este oprit în mod automat, apoi după ce manevra a fost efectuată, semănatul porneşte din nou de acolo de unde a rămas la tura precedentă. Am avut surpriza să aflăm ca mulţi manageri din cadrul Vaderstad cunosc foarte bine situaţia din România, unii au avut activitate în ţara noastră, fie în cadrul companiei Vaderstad, fie în cadrul altor companii din domeniu agricol, vreme de 4-5 ani. Vaderstad a fost prezent în ţara noastră prin intermediul unui dealer încă din 1995, apoi din 2010 printr-o filială, tocmai datorită potenţialului de creştere pe care îl are piaţa românească. Am dorit să vă prezentăm în câteva cuvinte noutăţile cu care Vaderstad va aborda târgul SIMA de la Paris, din 24-28 februarie 2013, totuşi sfatul nostru este ca, în măsura posibilităţilor, să vizitaţi târgul pentru a obţine informaţii la prima mână, cu siguranţă veţi reuşi să găsiţi o soluţie, o metodă, un utilaj care să vă ajute în lucrul de zi cu zi, care să vă aducă cu un leu în plus în buzunar la final de an, când veţi trage linie; dacă vi se pare un demers dificil, Vaderstad vă stă la dispoziţie prin intermediul filialei din România.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

53 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 53

„În 2012, va fi o criză a cărnii de porc!”, aşa începea acest an al secetei, nu doar al pământului, dar şi al fermierului. Cu bune, cu rele, cei buni s-au arătat Buni, cei mai puţin buni au încercat să fie buni. Deşi nu a fost un an bun, orice om îşi pune întrebarea „ce pun pe masa de Crăciun?“. Prezent la a doua întâlnire a forumului pentru agricultură, dl Neculai Apostol ne-a îndrumat ideile spre o viziune pozitivă, cel puţin de moment.

Sloi... şi la carnea de porc Prezent la a doua sesiune a forumului Focus on Agriculture, specialistul Neculai Apostol, director Kosarom, a adus în discuţie momentele nu chiar glorioase prin care trec oameni de afaceri şi fermieri ca dânsul. Dl Apostol nu a uitat să precizeze de perioada propice pentru sacrificarea porcinelor, dar şi că scumpirea furajelor creşte acest număr de sacrificări. În final, dânsul ne-a convins că „tot răul este spre bine“ şi că preţul cărnii de porc va rămâne neschimbat, cel puţin de sărbători.

Iulian ANDREI

Ajutor de la autorităţi? Probleme sunt şi vor fi, în opinia dl Apostol, care trage un semnal de alarmă autorităţilor. Dânsul spune că ne îndreptăm cu paşi repezi pe o pantă din ce în ce mai negativă şi că nu sunt mulţi cei care vor putea rămâne în picioare pe această piaţă fără o formă de sprijin din partea autorităţilor. Directorul Kosarom a atras însă atenţia că nu este numai un sezon al consumului cărnii de porc, ci este unul şi al taurinelor, dar şi al păsărilor, care, din păcate, ca industrii, trec prin aceleaşi probleme. Dânsul atrage atenţia că, în cazul prelungirii acestei indiferenţe de către autorităţi, repercusiunile pot fi dure, atât pentru fermieri, aceştia fiind 54 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

nevoiţi să trimită oamenii în şomaj, cât şi pentru populaţie, în sine. În urmă cu mai puţin de o lună, Radu Timiş, patronul Cristim, afirma că preţul la carnea de porc se va scumpi cu 10%, ca urmare a creşterii preţurilor la utilităţi şi furaje. „Noi vom încerca să mărim preţul cu 10%. Nu vrem, dar ne obligă situaţia, dacă materia primă este mai scumpă şi se anunţă în fiecare săptămână scumpiri. Nu ştim însă dacă piaţa va suporta majorările de preţ. Noi vom face tot ce se poate ca să rămânem în viaţă şi să ne putem vedea şi la anul.” Totuşi, dacă atât autorităţile, cât şi fermieri ne induc o stare de calm în privinţa preţului, carnea de porc rămâne cel mai importat produs din gamă, consumul intern situându-se undeva la peste 100.000 de tone numai în acest an. Din păcate, cifra exportului nu este la fel de mare, însă, datorită noilor reglementări, fermierii sunt optimişti în această privinţă şi spun că cifra exporturilor va creşte cât de curând.

Atenţie! Viorel Agud, directorul Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, le atrage atenţia locuitorilor din judeţ, dar şi celor întreaga ţară, în ceea ce priveşte carnea de porc,

cea mai comercializată şi mai consumată carne în perioada sărbătorilor de iarnă. „Pentru a preveni infectarea cu Trichinella Spiralis, le recomandăm cetăţenilor să efectueze examenul trichineloscopic tuturor porcilor sacrificaţi pentru consum propriu”, declară reprezentanţii DSVSA. Acest examen poate fi efectuat în toate circumscripţiile sanitare veterinare din localităţile judeţului, fiind necesară cantitatea de aproximativ 150 de grame de carne din porcul sacrificat şi crotalia animalului. „În perioada 1-31 decembrie 2012, fiecare circumscripţie sanitară veterinară din municipiu şi oraşe va asigura serviciu de permanenţă, de luni până duminică. La sediile respective vor fi afişate numele persoanei care asigura permanenţa şi numărul de telefon la care cetăţenii pot sesiza orice aspecte privind nerespectarea normelor sanitare veterinare”, subliniază Viorel Agud, directorul DSVSA. Mai mult, carnea porcilor sacrificaţi în gospodării nu poate fi vândută, iar animalele vii pot fi comercializate numai în târgurile autorizate.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

55 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 55

În Europa, la începutul anilor ’80 a început să fie practicat un tip nou de creştere a animalelor, care urmăreşte şi protecţia mediului înconjurător, prin folosirea unor tehnologii mai puţin agresive pentru ecosistem, dar şi obţinerea unor produse cât mai naturale şi cu cât mai puţine substanţe chimice de sinteză. Acest tip de zootehnie a fost agreat de consumatorii din ţările Uniunii Europene, care au un nivel de trai mai ridicat şi pe care nu îi mai preocupă numai cantitatea de carne şi produsele din carne, ci şi calitatea acestora.

Înfiinţarea fermelor ecologice de creştere a porcilor în România Creşterea pretenţiilor consumatorilor a făcut ca, în timp, cererea de produse ecologice, în special pentru produse de origine animală, să fie din ce în ce mai mare, chiar dacă, în medie, preţul produselor ecologice este dublu şi uneori chiar triplu faţă de cel al produselor obţinute prin metode convenţionale. La ora actuală, în Europa cererea pentru astfel de produse este mult mai mare decât oferta. În această conjunctură, carnea de porc ecologică ocupă un segment important pe piaţă, cu toate că obţinerea cărnii de porc certificată ca fiind ecologică nu este chiar aşa de uşoară. Carnea de porc sau porcii care provin dintr-o fermă de creştere în sistem ecologic nu pot fi vânduţi ca fiind ecologici decât după 6 luni. În România, există toate condiţiile de producere a unui porc ecologic şi chiar se produce un astfel de porc, însă nu este atestat ca ecologic. Ca exemplu, putem să luăm sutele de mii de porci crescuţi în gospodăriile populaţiei, în sistem extensiv, cu hrănire şi întreţinere la păşune, fără aditivi furajeri şi hrăniţi cu furaje obţinute de pe terenuri care nu au fost fertilizate chimic (din cauza lipsei de posibilităţi financiare). De asemenea, aceşti porci sunt prelucraţi artizanal, obţinându-se produse tradiţionale foarte bune calitativ, 56 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

fără aditivi alimentari (fără E-uri). Pentru a putea satisface această cerere de produse ecologice, s-au dezvoltat noi sisteme de agricultură, s-au introdus controlul foarte strict şi certificarea produselor obţinute în aceste sisteme. De asemenea, aceste sisteme asigură o exploatare a animalelor în direcţia bunăstării acestora şi a protecţiei mediului. Toate acestea constituie argumente puternice pentru înfiinţarea unor ferme ecologice de creştere a porcilor în România.

Nevoile porcilor din fermele ecologice Când este vorba despre creşterea porcilor în condiţii ecologice, producţia de carne de porc apare ca fiind un

teritoriu relativ neexplorat. Ca un bun ghid, este de dorit să fie considerat comportamentul natural al animalelor, în aşa fel încât să se poată aprecia oportunitatea diferitelor opţiuni de cazare, schemele de management ale fermei etc. Comportamentul instinctiv s-a transformat ca să permită porcilor să supravieţuiască şi să se reproducă. În ciuda procesului de domesticire, aceste comportamente nu au dispărut şi sunt comparabile cu cele ale porciilor sălbatici. Dacă nu li se permite porcilor să-şi manifeste acest comportament instinctiv, rezultă frustrări manifestate prin comportament anormal şi distructiv. Chiar dacă mediul care să permită manifestarea acestui comportament lipseşte, animalul va încerca să şi-l manifeste, în ciuda faptului că el nu serveşte nici n unei funcţii în mediul prezent. Porcii manifestă o largă varietate de P comportamente instinctive, ca râmatul, c păscutul, tăvălitul în noroi şi pregătirea p locului pentru fătare. Un mediu sănătos lo pentru creşterea animalelor trebuie să p imite im mediul lor natural în cel mai mare grad posibil, permiţându-le porcilor să-şi g exprime comportamentul natural. e În anul 2000 a fost promulgată Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 17 O aprilie privind produsele agroalimentare a

www.agrimedia.ro

Principalele prevederi legislative, în sinteză, privind asigurarea furajelor pentru producţia ecologică

ecologice, apoi au apărut completări şi modificări prin Legea 38/2001, având în vedere prevederile art. 23 şi 27 din Regulamentul (CE) 834/2007.

Principalele cerinţe privind întreţinerea porcilor în ferme ecologice Adăpostirea animalelor nu este obligatorie în zonele în care condiţiile climatice corespunzătoare permit ca animalele să fie ţinute în mediul exterior, dar densitatea animalelor în adăposturi trebuie să garanteze confortul şi bunăstarea animalelor în funcţie de vârsta şi starea lor fiziologică. Trebuie avute în vedere şi nevoile comportamentale ale animalelor, mărimea grupului, starea fiziologică a acestora etc. Densitatea optimă trebuie să asigure bunăstarea animalelor, acestora punându-li-se la dispoziţie un spaţiu suficient pentru a sta în picioare în mod natural, pentru a se aşeza cu uşurinţă, pentru a se întoarce, pentru a-şi face toaleta, pentru a putea sta în toate poziţiile şi a face mişcări naturale. Adăposturile animalelor trebuie să aibă podele netede, dar nu alunecoase. Minimum jumătate din suprafaţa totală a podelelor trebuie să fie solidă şi să nu fie alcătuită din stinghii sau podea tip grătar. Adăposturile animalelor trebuie să fie prevăzute cu o suprafaţă de culcare şi de odihnă confortabilă, curată şi uscată, suficient de mare, având o alcătuire solidă. Suprafaţa de odihnă este prevăzută cu suprafeţe de culcare uscate şi acoperite cu aşternut de paie. Aşternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunzătoare (talaş, rumeguş etc.). În ceea ce priveşte creşterea porcilor, toate exploataţiile trebuie să respecte dispoziţiile din legile în vigoare, privind normele minimale relative la protecţia porcilor. Scroafele trebuie să fie menţinute în grupuri, cu excepţia ultimei perioade de gestaţie şi pe durata perioadei de alăptare. Purceii nu se ţin în adăposturi cu suprafeţe netede sau în cuşti. Suprafeţele de exerciţiu în aer liber trebuie să permită animalelor să-şi satisfacă nevoile naturale şi de râmat. În scopul acestei ultime activităţi pot fi utilizate diferite substraturi. Spaţiile în aer liber trebuie să ofere, în funcţie de condiţiile meteorologice locale, o protecţie suficientă împotriva ploii, vântului, soarelui şi a temperaturilor extreme.

www.agrimedia.ro

Dacă produsele animaliere sunt vândute ca produse ecologice, porcii vor fi crescuţi conform regulilor stabilite în normele metodologice pe o perioadă de cel puţin 6 luni. În cazul în care nu sunt disponibile animale crescute ecologic, reînnoirea ori reconstituirea mătcii se face anual, cu scrofiţe crescute în sisteme de agricultură convenţională în proporţie de maximum 20%, cu acordul organismelor de inspecţie şi certificare.

Numărul maxim de animale pe hectar Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 17 aprilie 2000

Specificare

Nr. maxim de animale la hectar, echivalent a 170 kg N/ha/an rezultat din gunoiul de grajd

Purcei

74 cap.

Scroafe de prăsilă

6,5 cap.

Porci pentru îngrăşare

14 cap.

Alte categorii de porci

14 cap.

Suprafeţele minime ale adăposturilor în interior, exterior şi alte caracteristici ale acestora pentru porci Ordonanţa de Urgenţă nr. 34 din 17 aprilie 2000

Materiile prime pentru prepararea furajelor de origine vegetală cu care se furajează porcii pentru obţinerea de carne ecologică sunt următoarele: ovăz, orz, orez, mei, secară, sorg, grâu, triticale, porumb, borhot de la fabricarea berii, seminţe oleaginoase, fructe oleaginoase, produse şi subproduse de la acestea, boabe de leguminoase, tuberculi şi rădăcini, furaje, inclusiv furaje grosiere (lucernă, făină de lucernă, trifoi, făină de trifoi, iarbă mărunţită, fân, plante însilozate, paie de cereale şi legume pentru rădăcini furajere - de exemplu: ridiche furajeră), dar şi alte plante, produse şi subproduse, cum ar fi: melasa utilizată ca liant pentru furajele compuse, alge marine, pudre şi extracte de plante, extracte de proteine vegetale numai pentru animalele tinere, condimente şi plante aromatice. Materiile prime pentru furaje de origine animală permise sunt următoarele: • lapte şi produse lactate • peşte, alte animale marine, produse şi subproduse În compoziţia reţetelor de nutreţ combinat se pot folosi următoarele minerale: sodiu (sare de mare nerafinată, sare gemă grunjoasă, sulfat de sodiu, carbonat de sodiu, bicarbonat de sodiu, clorură de sodiu); calciu: (carbonat de calciu, lactat de calciu, gluconat de calciu); fosfor (precipitat de fosfat dicalcic obţinut din oase, fosfat dicalcic defluorurat, fosfat monocalcic defluorurat); magneziu (oxid de magneziu anhidru, sulfat de magneziu, clorură de magneziu, carbonat de magneziu); sulf (sulfat de sodiu). Ca auxiliari de fabricaţie utilizaţi în prepararea furajelor se pot folosi: auxiliari de fabricaţie pentru însilozare - sare de mare, sare gemă, enzime, drojdii, zer, zahăr, pulpă de sfeclă de zahăr, făinuri de cereale, melase, bacterii lactice, acetice, formice şi propionice.

Specificare

Suprafaţa interioară (suprafaţa netă disponibilă pentru animale) mp/cap

Suprafaţa exterioară (zone de exerciţii, excluzând păşunile) mp/cap

Scroafe cu purcei până la 40 de zile

7,5

2,5

0,8

0,6

1,1

0,8

1,3

2,5 - scrofiţe

1,9

6,0 - vieruşi

8,0

Porci de îngrăşat până la 50 până la 85 până la 110 Porci pentru prăsilă

57 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 57

Produse autorizate pentru curăţarea şi dezinfecţia adăposturilor şi a instalaţiilor de creştere a animalelor sunt următoarele: săpun potasic şi sodic, apă şi aburi, lapte de var, var, var nestins, hipoclorit de sodiu, sodă caustică, potasă caustică, peroxid de hidrogen, esenţe naturale de plante, acid citric, acid peracetic, acid formic, acid lactic, acid oxalic şi acid acetic; alcool etilic; formaldehidă.

Claudia IŞTOC

Restricţii privind folosirea substanţelor chimice în alimentaţia animalelor şi în dezinfecţie, prevenirea şi tratarea bolilor la animale Produsele utilizate pentru combaterea bolilor sau igienizarea, dezinfectarea şi dezinsectizarea adăposturilor, utilajelor şi a instalaţiilor pentru creşterea animalelor pot fi incluse în listă în următoarele situaţii: a) sunt esenţiale pentru combaterea unui organism dăunător sau a unei anumite boli pentru care nu sunt disponibile alternative biologice, fizice sau tehnologice; b) condiţiile de utilizare a acestora exclud orice contact direct cu produsele vegetale, animalele şi produsele animaliere; c) utilizarea lor nu are efect nociv asupra mediului şi nu provoacă contaminarea acestuia; Mineralele şi oligoelementele utilizate în alimentaţia animalelor ca surse suplimentare pentru prepararea furajelor pot fi incluse în listă, cu menţiunea că sunt de origine naturală sau sintetice, dar similare cu produsele naturale.

58 De Decembrie D cemb ce mb brriie ie 20 2012 01 12 2

Prevenirea P i bolilor b lil şii tratamentul veterinar Prevenirea bolilor în producţia animalieră ecologică se bazează pe următoarele principii: • selectarea corespunzătoare a raselor sau speciilor de animale; • aplicarea practicilor de creştere a animalelor, corespunzător cerinţelor fiecărei specii, încurajând rezistenţa ridicată la boli şi prevenirea infecţiilor; • utilizarea furajelor de calitate, asigurarea unei mişcări curente şi accesul la păşuni, în scopul stimulării imunităţii naturale a animalului; • asigurarea unei densităţi corespunzătoare a animalelor, evitându-se astfel supraaglomerarea şi orice alte probleme de sănătate care pot rezulta din aceasta. Atunci când un animal se îmbolnăveşte sau este rănit, acesta trebuie tratat imediat şi izolat în adăposturi corespunzătoare. Utilizarea medicamentelor de uz veterinar Uti în creşterea animalelor prin metodele de producţie ecologică se bazează pe respectarea următoarelor principii: res fitoterapeutice, produsele • produsele p homeopatice, precum şi oligoelementele h se s utilizează de preferinţă în locul medicamentelor de uz veterinar m alopatice chimice de sinteză sau al a antibioticelor, cu condiţia ca ele să a aibă a un efect terapeutic real pentru speciile de animale cărora li se s adresează şi pentru starea de sănătate a căreia îi este destinat tratamentul; c când utilizarea produselor • atunci a menţionate mai sus nu este eficientă m sau s dacă produsele nu sunt eficiente îîn combaterea unei boli ori în tratarea rănilor şi tratamentul animalelor este indispensabil pentru evitarea suferinţei sau a chinului acestuia, este

posibil să se recurgă la medicamente veterinare alopatice chimice de sinteză sau la antibiotice, numai sub responsabilitatea medicului veterinar; • utilizarea medicamentelor de uz veterinar alopatice chimice de sinteză sau a antibioticelor în tratamentele preventive este interzisă; • este interzisă utilizarea substanţelor de stimulare a creşterii sau a producţiei, precum şi a hormonilor ori a altor substanţe similare pentru controlul reproducerii sau în alte scopuri; • sunt autorizate tratamentele veterinare ale animalelor sau dezinfecţia clădirilor, echipamentelor şi instalaţiilor, conform legislaţiei naţionale, inclusiv utilizarea de medicamente veterinare imunologice, atunci când o afecţiune a fost depistată într-o anumită zonă în care este amplasată ferma de producţie. Perioada de aşteptare între ultima administrare, în condiţii normale de utilizare, a medicamentelor veterinare alopatice aplicate unui animal şi producţia de produse alimentare provenind de la acest animal, cu referire la modul de producţie ecologică, este dublă faţă de perioada de aşteptare legală sau, în cazul în care această perioadă nu este specificată, ea este de minimum 48 de ore. Dacă un animal sau un grup de animale primeşte într-un an două sau maximum trei tratamente pe bază de medicamente veterinare alopatice chimice de sinteză sau de antibiotice, cu excepţia vaccinurilor, tratamentelor pentru paraziţi şi a planurilor de eradicare obligatorii, aceste animale sau produsele obţinute de la acestea nu pot fi vândute ca produse ecologice.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

59 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 59

Dat fiind faptul că o plantaţie viticolă ocupă terenul o perioadă de 20-25 de ani, dar şi datorită complexului de lucrări ce vizează pregătirea terenului înainte de plantare (desfundare, nivelare, uneori terasare etc.), solurile situate sub o plantaţie viticolă sunt puternic modificate, atât sub raport morfologic (inversarea orizonturilor), cât şi aero-hidric, termic, fizico-chimic.

Asigurarea condiţiilor optime plantelor de viţă-de-vie Structura solului - stă la baza unor însuşiri hidrofizice, cum ar fi: porozitatea, elasticitatea, formarea crustei, conductibilitatea hidraulică saturată, care însuşiri (după cum arată A. Teodorescu şi colab., 2002) pot genera, favorabil sau nu, declanşarea unor fenomene negative care se află în directă corelaţie cu creşterea şi dezvoltarea plantelor. Din cauza monoculturii îndelungate, structura solului se degradează, atât prin aplicarea neraţională a mecanizării (număr sporit de lucrări, momente ale umidităţii solului mai puţin optime), cât şi prin efectuarea unor treceri repetate şi inutile pe suprafaţa solului. Degradarea structurii, coroborată cu tasarea accentuată a solului, va genera un raport aero-hidric deficitar, condiţii de anaerobioză, dezvoltare slabă a sistemului radicular, formarea crustei şi îngreunarea circulaţiei apei în sol, care la rândul lor pot declanşa eroziune hidrică de suprafaţă, stagnarea apei la suprafaţa solului etc. Pentru îmbunătăţirea structurii solului, se recomandă reducerea numărului de lucrări mecanice de mobilizare (superficială şi semiprofundă) a solului, 60 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

efectuarea lor, dar şi a trecerii lor, la o umiditate a solului optimă, precum şi o fertilizare organică energică.

Rezerva macro şi microbiană a solului - activitatea organismelor vii din sol este corelată cu descompunerea substanţei organice. Microflora solului este constituită din: bacterii, alge şi ciuperci, microfauna - din amibe, ciliate, iar mezofauna - din nematozi, miriapode. Macrofauna este reprezentată prin animalele nevertebrate (viermi, insecte, larve, râme) şi vertebrate (şoareci, popândăi, cârtiţe etc.), care trăiesc permanent sau o anumită

perioadă de timp în sol. Rolul acestei rezerve biologice se face simţit prin participarea succesivă la descompunerea substanţei organice (îngrăşăminte organice animale şi vegetale), din care rezultă elementele nutritive atât de necesare ciclului biologic al viţei-de-vie. Totodată, formarea complexului argilo-humic al solului, precum şi creşterea cantitativă şi calitativă a lui conduce la îmbunătăţirea însuşirilor fizico-chimice ale solului, cu impact imediat asupra creşterii şi dezvoltării plantelor; fertilizarea periodică a solului cu îngrăşăminte organice, asigurarea unui regim aero-hidric optim

www.agrimedia.ro

printr-o agrotehnică raţională sunt considerate cele mai importante verigi ale unei agrotehnici viticole ştiinţifice.

Conţinutul în humus al solului constituie suportul vieţii microbiene din sol, el fiind un element de bază, generator de însuşiri fizico-chimice favorabile. Solurile ă bogate în humus au capacitate ridicată de reţinere a apei şi a substanţelor minerale, au o serie de proprietăţi fizice extrem de favorabile (densitate aparentă scăzută, grad de tasare diminuat, capacitate ridicată de pătrundere şi circulaţie a apei pe profil, o porozitate favorabilă), ele punând la dispoziţia sistemului radicular al plantelor un volum mare de explorare şi dezvoltare. Reglarea conţinutului solurilor în humus se face printr-o fertilizare raţională, bazată nu numai pe îngrăşăminte organice animale (gunoi de grajd), ci şi vegetale (compost de tescovină, îngrăşăminte verzi). Pe lângă îmbunătăţirea nutriţiei minerale şi organice, un conţinut optim de humus conduce la o îmbunătăţire a structurii, a regimului termic, dar, nu în ultimul rând, la creşterea rezistenţei solurilor la eroziunea hidrică de suprafaţă.

Reacţia solului (pH-ul) - are o influenţă asupra accesibilităţii elementelor nutritive în sol, aceasta influenţând în mod direct activitatea microorganismelor. Valorile scăzute (pH acid) conduc la o acumulare toxică a aluminiului, magneziului, zincului, acumulare care împiedică creşterea sistemului radicular şi totodată influenţează negativ starea structurală a solului şi regimului său aero-hidric. Valorile ridicate (pH alcalin) determinate de prezenţa în exces a carbonatului de calciu generează apariţia clorozei ferice, boală fiziologică ce se manifestă prin blocarea fierului la nivelul sistemului radicular al plantei. În asemenea condiţii se recomandă, în urma studiilor agrochimice de specialitate, aplicarea imediată a amendamentelor, în scopul neutralizării reacţiei (acide sau alcaline) a solului, cu rol imediat în ameliorarea şi îmbunătăţirea zestrei edafice a parcelei, deci a condiţiilor de viaţă a sistemului radicular. Eroziunea solului - este produsă de acţiunea picăturilor de ploaie, dar şi de

www.agrimedia.ro

slaba funcţionare a sistemului de drenare a solului (drenajul extern şi intern). Viteza de pătrundere a apei din sol este corelată direct şi pozitiv cu infiltraţia şi scurgerea, fenoamene generate, la rândul lor, de situaţia reală a reliefului şi de însuşirile hidrofizice ale solului. Drenajul extern al solului este dat de panta terenului, de gradul de acoperire a suprafeţei solului şi de umiditatea iniţială a sa. Drenajul intern se corelează cu însuşirile fizice ale solului: textură, grad de tasare, structură, conţinut în humus şi argilă etc.; ca urmare a fenomenului de eroziune, are loc şi o dezgolire a butucilor şi o diminuare a volumului de sol explorat de sistemul radicular. Intensificarea eroziunii este generată de o serie de modificări, dintre care amintim: mărimea dimensiunilor parcelei, suprimarea vegetaţiei lemnoase din vecinătatea parcelei; amplasarea rândurilor dealvale; compactarea solului prin lucrări de mobilizare repetate şi realizate la o umiditate a solului necorespunzătoare; absenţa fertilizării organice, panta mare a reliefului. Ca măsuri de prevenire şi combatere se recomandă: realizarea unei amenajări antierozionale a suprafeţei în pantă; amplasarea rândurilor pe curba de nivel; agrotehnica adecvată (mobilizări profunde pentru ameliorarea infiltraţiei apei în sol, înierbarea intervalelor dintre rândurile de plante, fertilizarea organică, mulcirea solului cu diferite materiale vegerale).

Umiditatea solului viţa-de-vie este o mare consumatoare de apă, având în vedere faptul că are şi un aparat vegativ bine dezvoltat. Umiditatea optimă a solului pentru viţa-de-vie este cea cuprinsă între 50 şi 80% din intervalul umidităţii active, apreciindu-se că valorile mai mici sunt

favorabile maturării boabelor, iar cele mai mari creşterii lăstarilor. Totodată, lipsa umidităţii solului din perioada de vegetaţie dă naştere la o diminuare a creşterii lăstarilor şi a rădăcinilor, la o slabă dezvoltare a aparatului foliar, deci la o debilitare a butucului, încheiată cu pieirea prematură a plantelor. Acest stres hidric determină o scurtare a perioadei de vegetaţie, prin intrarea prematură în repaus a plantelor. De asemenea, apa în exces favorizează apariţia putregaiului cenuşiu, diminuează rezistenţa la ger, precum şi la mană. Dacă excesul de apă este prezent pe solurile cu textură grea, argiloasă, caracterizate cu un drenaj extrem de deficitar, el determină un raport aerohidric deficitar, care generează condiţii reale de anaerobioză, o creştere redusă a volumului radicular, precum şi o absorbţie scăzută a elementelor nutritive. Cele două extreme ale umidităţii solului (excesul şi deficitul) pot fi reglate printr-o agrotehnică adecvată, condusă corect şi ştiinţific de specialişti; astfel, solurile cu deficit de umiditate vor fi întreţinute în direcţia conservării apei în sol; în schimb, cele cu exces, în direcţia unei evoporări mai intense, coroborate cu un consumator suplimentar (înierbare anuală sau de durată pe intervalul dintre rândurile de plante). În ambele cazuri de umiditate, o mare atenţie se va acorda alegerii perioadelor optime de mobilizare a solului, iar când efectiv nu se poate intra mecanizat, se recomandă, în mod expres, utilizarea erbicidelor, în ideea evitării distrugerii structurii solului. De asemenea, se va avea în vedere şi o fertilizare organică susţinută, care, datorită aportului său, va conduce la îmbunătăţirea însuşirilor fizice şi hidrofizice ale solului, cu impact imediat asupra îmbunătăţirii regimului aero-hidric din sol, şi deci a creşterii şi dezvoltării sistemului radicular al viţei-de-vie. În situaţii limită de exces de umiditate, se recurge la eliminarea apei în exces de la suprafaţa solului prin lucrări de drenaj, iar în situaţii de deficit de umiditate, de asemenea limită,, se va utiliza,, ca metodă de completare a deficitului, irigarea, în aşa fel încât, în funcţie de fenofaza plantei de viţă-devie, să i se asigure un optim hidric. 61 Decembrie De D ece cem mb bri rie 2 20 2012 01 12 2 61

Victor VĂTĂMANU

Argilozitate pronunţată - în general, pe formele plane de relief de pe platouri, platforme late, versanţi terasaţi, unde au fost deplasate volume mari de pământ, până s-a ajuns la roca-mamă, s-a dezvoltat o serie de soluri bogate în argilă, care, la rândul ei, a generat un drenaj intern deficitar, pe de o parte, dar şi o serie de însuşiri fizice şi hidrofizice deficitare, pe de altă parte, cum ar fi: densitate aparentă mare şi foarte mare, grad de compactare şi de tasare mare, conductivitate hidraulică saturată redusă, un volum poros deficitar. De asemenea, acest procent ridicat de argilă duce la existenţa în sol a unui regim aero-hidric deficitar, în deformarea aerului din sol, care, la rândul său, provoacă o anaerobioză prelungită sistemului radicular al plantelor. Totodată, această argilozitate ridicată stă la baza unor necorelări între epoca optimă de efectuare a lucrărilor de mobilizare a solului, eficienţa lucrărilor şi, nu în ultimul rând, calitatea acestora. Pe aceste soluri, umede şi reci, sunt necesare lucrări de mobilizare profundă a solului, de afânare adâncă, de scarificare, pentru a permite pătrunderea apei pe profilul

62 Decembrie 2012

solului şi eliminarea excesului temporar de apă de la suprafaţa solului. Tot în acest scop, se recomandă înierbarea intervalelor dintre rândurile de plante, în scopul consumului suplimentar de apă de către covorul vegetal, dar şi a protecţiei suprafeţei solului. Având în vedere că aceste soluri sunt în general sărace, sub aspectul rezervei nutritive, se recomandă o fertilizare organică energică şi susţinută, în scopul compensării nutritive, pe de o parte, dar şi în scopul îmbunătăţirii însuşirilor fizice, pe de altă parte.

Procent foarte mare de nisip - textură grosieră Cultura viţei-de-vie pe nisipuri prezintă tehnologii diferenţiate de întreţinere, pornind chiar de la plantatul viţelor. Pe aceste nisipuri se resimte foarte mult lipsa apei; conţinutul scăzut de argilă face ca ele să prezinte un drenaj intern excesiv, deci un deficit prelungit sub aspect hidric. Slaba aprovizionare în humus şi elemente nutritive impune utilizarea irigaţiei prin picurare, coroborată cu o fertilizare concomitentă, prin dizolvarea sărurilor chimice în apa

de irigat. Se recomandă o fertilizare energică şi susţinută cu îngrăşăminte organice şi întreţinerea intervalelor dintre rândurile de plante printr-un covor vegetal anual, format din amestec de plante anuale: secară + leguminoasă; după cosire, masa vegetativă se recomandă a se încorpora în sol, în urma unei lucrări de arătură, cu întoarcerea brazdei. Acolo unde intervalele dintre rânduri sunt întreţinute ca ogor negru, se recomandă efectuarea unui număr cât mai redus de lucrări şi chiar înlocuirea praşilelor mecanice cu discuiri superficiale, la cel mult 5-8 cm adâncime. Totuşi, se va avea în vedere prezervarea plantaţiei, deci evitarea pierderii ei prin uscare, recomandându-se utilizarea irigaţiei localizate; ea nu presupune costuri ridicate, nici o agrotehnică specială; în schimb, sub impactul său, producţiile cantitative şi calitative de struguri vor fi măsura efortului material şi viaţa plantei va fi asigurată prin evitarea pierderilor premature de plante.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie 2012 63

Legea nr. 220 din 19 noiembrie 2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea APDRP prin reorganizarea Agenţiei SAPARD - M.O. nr. 0784 din 2012 Ordinul nr. 237 din 31 octombrie 2012 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 392/2009 privind aprobarea listei cu cheltuieli eligibile pentru proiectele finanţate în cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 - M.O. nr. 0761 din 2012

Ordinul nr. 226 din 11 octombrie 2012 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 84/2011 privind aprobarea tarifelor pentru efectuarea lucrărilor de examinare a soiurilor pentru care se solicită înscrierea în Catalogul oficial naţional al soiurilor de plante de cultură din România şi în Lista recomandată a soiurilor, precum şi pentru verificarea purităţii varietale a soiurilor multiplicate - M.O. nr. 0763 din 2012 Ordinul nr. 239 din 1 noiembrie 2012 pentru aprobarea modelului Cererii de ajutor privind măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachetul b) - păsări - M.O. nr. 0771 din 2012 Legea nr. 207 din 13 nov. 2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2011 pentru modificarea şi completarea art. 3 din Legea nr. 491/2003 privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului - M.O. nr. 0772 din 2012 Ordinul nr. 67 din 26 octombrie 2012 privind condiţiile sanitar-veterinare care trebuie respectate la mişcarea suinelor vii pe teritoriul României şi pentru modificarea unor norme sanitare veterinare - M.O. nr. 0774 din 2012

Hotărârea nr. 1102 din 14 noiembrie privind aprobarea Acordului de cooperare în domeniul agriculturii dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din 64 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

Republica Belarus, semnat la Minsk la 15 septembrie 2011 - M.O. nr. 0778 din 2012 Acord - din 15 septembrie 2011 în domeniul agriculturii între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Republica Belarus - M.O. nr. 0778 din 2012

Acord - din 18 aprilie 2011 privind cooperarea dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Azerbaidjan - M.O. nr. 0781 din 2012 Ordinul nr. 213 din 19 septembrie 2012 privind modificarea şi completarea Procedurii naţionale de omologare a produselor de protecţie a plantelor care conţin substanţe active notificate şi pentru care nu s-a luat încă o decizie de includere în lista cu substanţe active autorizate în UE, aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 134/197/412/2006 M.O. nr. 0782 din 2012 Hotărârea nr. 1104 din 14 noiembrie 2012 pentru aprobarea Acordului privind cooperarea dintre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii din Republica Azerbaidjan, semnat la Baku la 18 aprilie 2011 - M.O. nr. 0781 din 2012 Ordinul nr. 246 din 15 noiembrie 2012 pentru modificarea anexei „Procedura de identificare a stupinelor şi stupilor în Sistemul unitar“ la Sistemul unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, aprobat prin Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 119/2011 - M.O. nr. 0782 din 2012

Rectificarea nr. 239 din 23 noiembrie 2012 referitoare în anexa la Ordinul ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 239/2012 - M.O. nr. 0789 din 2012 Hotărârea nr. 1131 din 27 noiembrie 2012 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 975/2011 privind aprobarea ajutoarelor de stat care se acordă producătorilor agricoli pentru perioada 2011-2012 şi a sumei totale alocate acestor ajutoare de stat - M.O. nr. 0800 din 2012 Ordinul nr. 247 din 20 noiembrie 2012 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 5 la Ordinul ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 732/2005 pentru aprobarea Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile liniştite, admise pentru utilizare în România, a Listei denumirilor de origine controlată pentru vinurile spumante, admise pentru utilizare în România, a Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile liniştite, admise pentru utilizare în România, a Listei indicaţiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare în România, a Listei menţiunilor tradiţionale ale vinurilor, admise pentru utilizare în România, şi a Listei denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile petiante, admise pentru utilizare în România - M.O. nr. 0802 din 2012 Ordinul nr. 87 din 4 decembrie 2012 privind modificarea Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice - M.O. nr. 0821 din 2012 comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

65 Decembrie D De cemb ce mbri mb rie 20 ri 2012 012 2 65

Pe piaţa românească de tehnică agricolă, societatea furnizoare MEWI, cu sediul în Orţişoara, judeţul Timiş, a fost constituită în anul 1995. Filială a companiei germane Heinrich Schröder Landmaschinen, firma MEWI a reuşit, în cei aproape 18 ani de activitate, să se impună pe piaţa de profil, prin calitatea produselor comercializate, precum şi a serviciilor furnizate.

MEWI pune agricultura pe roate! Mewi este reprezentant exclusiv pentru România al mărcilor de tractoare din portofoliul concernului AGCO (Fendt, Challenger, Valtra) şi al producătorului german Horsch, comercializând totodată o gamă variată de produse destinate agriculturii. De la an la an, nivelul vânzărilor a crescut considerabil, în prezent MEWI având o contribuţie majoră la înnoirea parcului naţional de tractoare şi maşini agricole. În ciuda tendinţelor, MEWI a înregistrat anual creşteri progresive, atât la vânzarea tractoarelor, cât şi la cea a utilajelor agricole, previzionând pentru 2012 o creştere a cifrei de afaceri la peste 25%. Structura societăţii cuprinde trei departamente care se susţin reciproc: cel de vânzări menţine relaţia cu piaţa şi oferă consultanţă de specialitate; departamentul de service asigură reparaţiile şi întreţinerea unităţilor vândute, atât în perioada de garanţie, cât şi în cea de postvânzare, iar cel al pieselor de schimb furnizează piese de schimb originale, deopotrivă pentru clienţi şi departamentul de service. Datorită eficientului sistem de comandă şi livrare şi excelentului lanţ logistic, în magazia MEWI se găsesc constant peste 10.000 de repere, ce pot fi livrate în mai puţin de 24 ore oriunde în România. Magazia modernă şi stocul sunt structurate în funcţie de cele mai noi standarde logistice, astfel încât să se poată reacţiona prompt pentru furnizarea oricărei piese, de la cea mai mică până la ansamble realizate de 66 De Decembrie D cemb ce mb bri riee 20 2 2012 12

p producători europeni de utilaje agricole. E Echipa de vânzări MEWI este antrenată s răspundă oricărei întrebări venite să d partea vreunui potenţial client ce din d doreşte să ştie cât mai multe despre p produsul pe care l-ar putea achiziţiona. O Oferind sfaturi şi consultanţă, echipa M MEWI îşi conduce clienţii direct la s sursă, în funcţie de nevoile concrete ale a acestora. Însă succesul întregului colectiv s datorează efortului comun al întregii se e echipe, inclusiv datorită colaborării cu d departamentele Service şi Piese de schimb. P Pentru a fi cât mai aproape de clienţii s în acest an MEWI a investit în două săi, n filiale, care vor fi inaugurate în 2013, noi l Bolintin (Giurgiu) şi Drajna (Călăraşi), la l localităţi în care vor exista clădiri proprii p prevăzute cu hale pentru produse şi reparaţii r şi magazii pentru piese de schimb. s Tot pentru anul 2013, în planul de dezvoltare d al companiei este cuprinsă şi construirea c sediului de la Valea lui Mihai, anunţată a fermierilor din zonă la MEWI DEMO D 2012, Curtuişeni, judeţul Bihor. Şi Ş pentru că firma îşi va sărbători „ „majoratul” în anul ce urmează, a inclus în c calendarul activităţilor destule prilejuri de î întâlnire cu clienţi şi fermierii interesaţi, dar ş oferte generoase, în pachete de soluţii şi m majore, pentru o agricultură modernă.

comentează articolul pe www.agrimedia.ro/blog.html

www.agrimedia.ro

Decembrie 2010