Issuu on Google+

B U S I N E S S

Nr. 11 - Noiembrie 2011

I N

T H E

D I G I T A L

A G E

www.ittrends.ro

IN TERVIU RI

Gen. Lt. Marcel Opriş, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) Pag. 16-17

Marius Stupu, Director CNAS

Pag. 12-13

Alina Neamţu, Software Group Manager IBM România şi Moldova

Pag. 11

Zoltán Somodi Director General Matrix Business Consulting

„Finanţările europene vizează proiecte viabile şi firme care au potenţial de creştere, dar care nu ar putea să realizeze acel proiect sau nu ar putea să ajungă la acea creştere fără finanţare sau ar putea să ajungă, dar într-un timp mult mai îndelungat”.

Dragoş Dincă, membru CIO Council

Pag. 7

Pag. 14-15


Nr. 11 - Noiembrie 2011

1 E

D

I

T

O

R

I

A

L

Socio-CV cu beculeţ

C

onform unei ştiri publicate de cnet.com, un tribunal din Marea Britanie a dat câştig de cauză companiei Apple care concediase un angajat pentru comentarii negative la adresa angajatorului, postate pe Facebook. După publi-

carea mesajelor injurioase, fostul salariat al unui magazin Apple din Anglia a avut ghinionul să fie pârât de unul dintre colegii de serviciu, iar şeful magazinului n-a mai stat pe gânduri şi l-a dat afară pe contestatar pentru „abateri disciplinare”.

Bogdan Marchidanu

Acesta s-a considerat nedreptăţit de decizia managerului şi a dat în judecată compania IT, invocând caracterul privat al comunicării pe Facebook. Din păcate, nu a reuşit să-i convingă pe judecători, care au considerat că prejudiciile de imagine aduse angajatorului

o sentinţă similară, în ciuda forţei de netăgăduit a exemplului de

au fost cât se poate de publice.

viaţă? Sau establishment-ul corporatist ar fi reuşit şi de această

Tribunalul a considerat îndreptăţită politica de social media a

dată să găsească resursele necesare ca marketingul să spele rapid

Apple care le interzice angajaţilor săi „orice comentariu cu privire

murdăria, astfel încât să poată pretinde în cel mai scurt timp că nu

la produsele Apple şi orice menţiune critică referitoare la brand”.

s-a întâmplat niciodată nimic?

Fostul angajat al Apple a invocat în apărarea sa dreptul la libera

Şi iată cum, încet-încet, se ajunge, cred eu la adevăratele pro-

exprimare, însă compania a reuşit să-şi impună punctul de vedere

bleme. Sunt deja ani de zile de când termenul de Social Media

conform căruia are dreptul să limiteze libertatea de exprimare a

a invadat vieţile multor fiinţe umane, în mod mai mult sau mai

angajaţilor pentru a-şi proteja reputaţia comercială, esenţială în

puţin conştient. Sunt ani de zile de când strategiile de comunicare

afaceri.

ale multor firme includ reţelele sociale ca şi canale importante de

La prima vedere, ştirea de mai sus are toate aparenţele unei

promovare produse, desfăşurare de strategii de marketing, con-

întâmplări de can-can. Una din multele întâmplări relativ lipsite

cepere şi executare de politici Corporate Social Responsibility etc.

de importanţă care fac din ce în ce mai des deliciul consumato-

Mai mult, sunt deja câţiva ani de când nume extrem de mari din

rilor de informaţii dornici să mai afle şi altceva în afară de criză

industria IT, mai ales de software, proiectează, realizează şi vând

economică, potenţiala prăbuşire a monedei unice europene, per-

aplicaţii şi soluţii care includ unelte de social media.

manentele bâlbe ale ştabilor politici de pe planetă, ameninţările cu caracter de extincţie ale viitorului şi lista poate continua.

Este evident că orice vendor care vrea să facă bani se adaptează cerinţelor pieţei. Şi da, reţelele sociale au devenit importante, ba

Că lucrurile nu stau chiar aşa o dovedeşte o altă ştire, transmisă

chiar vitale în unele cazuri, dacă este să mă refer aici fie şi doar la

la sfârşitul lui octombrie pe diverse canale de presă româneşti şi

cel mai recent exemplu al „primăverii arabe”. A transforma însă

legată de un târg de joburi de la Bucureşti, la care au fost prezente

un mediu definit din start ca al libertăţii individuale şi al coagulării

nume grele din cele mai importante domenii ale vieţii economice.

de interese umane mai presus de distanţele geografice şi tempo-

Mi-a reţinut atenţia, în cadrul mai larg al relatărilor de la respec-

rale într-un mediu rigid al promovării unor interese comerciale mi

tivul târg, faptul că tot mai multe firme iau decizia de a angaja

se pare o distanţă lungă. Ba, aş îndrăzni să spun, chiar un act de

oameni şi pe baza activităţii lor înregistrate pe diverse reţele so-

maculare.

ciale, cele mai menţionate fiind, oarecum de aşteptat, Facebook, LinkedIn şi Twitter.

Cum forţa banilor dictează interesele, este greu de crezut că „pofta” firmelor de a mai profita de un posibil canal de comuni-

Ei bine, din acest moment păţania angajatului din Marea

care pentru a face bani se va potoli din simple raţiuni de moralitate

Britanie începe să capete cu totul alte conotaţii decât aceea a fap-

a gestului. De aceea, nu aş fi deloc surprins ca în viitorul foarte

tului divers şi a unui incident relativ minor şi nefericit din viaţa

apropiat, din nevoia de a nu repeta păţania nefericitului britanic,

unei fiinţe umane.

profilurile oamenilor de pe diverse reţele sociale să înceapă să se-

Şi asta pentru că întrebarea cea mai simplă care se poate pune

mene tot mai mult cu un profil standard care ar suna cam aşa:

este următoarea: Dacă o mare parte din firmele de pe această

„Sunt pasionat de muncă, îmi place liniştea, detest problemele,

planetă decid că exemplul Apple este unul extrem de bun şi încep

iubesc suplimentele alimentare, zgomotele urbane, mediul steril

tot mai multe dintre ele să introducă politici restrictive vizavi de

de birou şi şefii care mă apreciază dându-mi mai mult de lucru.”

prezenţele online ale propriilor angajaţi şi, prin extensie, vizavi de

Utopic, nu? 

prezenţa online a lor înseşi?

bogdan.marchidanu@agora.ro

Nu mă pot abţine să nu mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă vreun angajat al aceleiaşi companii ar fi postat cu câţiva ani în urmă un comentariu injurios la adresa firmei în cauză atunci când cazurile de telefoane „inteligente” al căror ecran exploda în faţa consumatorilor deveniseră de notorietate publică? Ar fi dat instanţa www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

2 P

E

S

C

U

R

T

BRINEL a aniversat 20 de ani de evoluţie

P

e 20 octombrie 2011, compania BRINEL a aniversat 20 de ani de activitate, perioadă caracterizată de o evoluţie constantă şi de o creştere sustenabilă a afacerilor, între 10-25% pe an.

„Am ajuns, în cei 20 de ani de la înfiinţare,

uşor să convingi dacă le puteai arăta, iar la

unul dintre cei mai credibili furnizori de

servicii, ca şi acum, e vorba de încredere:

soluţii şi servicii IT din România şi sun-

crezi sau nu că cel care ţi-l oferă va realiza

tem pregătiţi să susţinem clienţii pentru un

ceea ce spune. Noi am reuşit să ne onorăm

nou salt tehnologic şi organizaţional. Piaţa

promisiunile”, a afirmat Borodi.

a evoluat de-a lungul timpului într-un ritm

Odată cu evoluţia tehnologiei, care a

accelerat, şi am avut ocazia să dezvoltăm

schimbat focusul către comunicarea uni-

şi să implementăm soluţii complexe pentru

ficată, convergenţa dispozitivelor, securi-

clienţii noştri”, a declarat Marcel Borodi,

tatea informaţiilor, ERP, CRM şi eficienti-

CEO BRINEL, în cadrul conferinţei de presă

zarea activităţilor, BRINEL s-a orientat

„BRINEL- 20, The Best is Yet 2 Come”.

spre realizarea de proiecte complexe, care

alţi jucători relevanţi, dublate de încre-

Marcel Borodi, CEO BRINEL

Primii clienţi ai BRINEL au fost IMSAT

presupun integrarea de componente hard,

derea în contribuţia pe care o poate avea

Hunedoara, pe partea de echipamente şi

soft şi comunicaţii şi oferirea de soluţii in-

IT-ul la evoluţia societăţii şi de entuzias-

Distrigaz Nord Târgu Mureş, pentru ser-

formatice integrate clienţilor. „Parteneria-

mul profesioniştilor noştri ne fac să fim

vicii. „Contractele erau mici ca valoare, dar

tele strategice cu liderii tehnologici globali:

încrezători în viitorii 20 de ani”, a con-

ne-au dat încredere. La echipamente era

Microsoft, Oracle, HP, IBM, Cisco şi cu

cluzionat Marcel Borodi.  (EL)

Spearhead Systems a devenit partener Premium SGI pearhead Systems a anunţat pe 2 no-

şi strategie ale guvernului, meteorologie,

iembrie parteneriatul cu SGI şi obţi-

ştiinţele naturii şi fizică, energie (inclusiv

nerea statutului de partener Premium

petrol şi gaz), aerospaţiu şi auto, internet,

şi distribuitor în România. SGI, cunoscută

servicii financiare, media şi entertainment

cu numele anterior de Silicon Graphics Com-

şi analiză de date”, a declarat Marius Pană,

puter Systems, este liderul pieţei de soluţii

General Manager al companiei Spearhead

High Performance Computing.

Systems.

S

SGI dezvoltă şi vinde o gamã largă de

„SGI vrea să crească nivelul afacerii la

servere dedicate, soluţii de stocare a date-

nivel global şi să câştige o cotă mai mare

lor, software şi produse de infrastructură la

pe pieţele strategice, combinând forţa de

comandă cât şi o nouă generaţie de centre

vânzare, orientarea către nevoile clienţilor

de date modulare. Sistemele SGI, datorită

şi valoarea soluţiilor oferite, prin puterea

modelului „construit la comandă”, permit

partenerilor selectaţi. Compania Spearhead

clienţilor să acceseze, să analizeze, să trans-

Systems se potriveşte perfect cu această

forme şi să administreze cantităţi foarte mari

strategie, atât datorită abordării orientate

de date în timp real, oferind întreprinderilor

către client cât şi a filozofiei lor de a se con-

un cost total mai mic (TCO), cu o mai mare

centra pe tehnologii inovatoare, astfel încât

flexibilitate şi scalabilitate.

clienţii să îşi canalizeze eforturile înspre

Prin parteneriatul cu SGI, Spearhead Sys-

activitatea lor de bază. Atât noi cât şi com-

tems trece la un alt nivel al serviciilor pro-

pania Spearhead Systems ne-am construit

fesionale pe piaţa românească (High Perfor-

afacerea pe expertiză şi orientarea către

mance Technical Computing - HPTC), oferind

nevoile clienţilor, iar eu sunt entuziast

soluţii atât mediului de afaceri, tehnic, cât

şi încrezător să promovăm brandul SGI

şi ştiinţific. „Scopul nostru este să creştem

pe piaţa românească împreună cu Spear-

viteza de procesare, ajutând la dezvoltarea

head Systems”, a declarat Rod Evans, Vice

unor domenii precum sistemele de apărare

Preşedinte SGI EMEA.  (EL) www.ittrends.ro

Google Engage, disponibil în România Google a anunţat lansarea Google Engage în România, un program gratuit, conceput pentru pregătirea şi sprijinirea agenţiilor din mediul online: companii de publicitate online, agenţii full-service, webmasteri, designeri şi dezvoltatori web, consultanţi SEO sau SEM. „Lansăm Google Engage în România pentru că vrem să sprijinim ecosistemul online local să se dezvolte. Prin acest program ne propunem să ajutăm agenţiile specializate să se conecteze cu companiile mici şi mijlocii din ţară care au nevoie de suport pentru promovarea online”, spune Dan Bulucea, Country Manager, Google România. Prin programul Google Engage, participanţii vor primi acces gratuit la resurse educaţionale pentru a-şi creşte atât propria afacere, cât şi afacerile clienţilor. Programul include sesiuni de training privind publicitatea online, materiale promoţionale, precum şi cupoane AdWords gratuite, în valoare de 250 RON fiecare, care pot fi folosite pentru atragerea de noi clienţi. Prin înscrierea în program, agenţiile au totodată acces gratuit la certificare Google AdWords, putând deveni „Google Certified Partner”. Agenţiile care doresc să se înscrie în program pot aplica online pe pagina Google Engage România.  (EL)


Nr. 11 - Noiembrie 2011

3

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

4 P

E

S

C

U

R

T

La HP, viitorul imprimării este mobil HP a prezentat pe 20 octombrie pieţei locale o serie de inovaţii, soluţii şi echipamente noi destinate tuturor tipurilor de utilizatori – de la utilizatori individuali la companii mici şi mijlocii (IMM-uri) şi, mai departe, la companii foarte mari şi clienţi cu exigenţe stricte de imprimare. „Pentru HP, viitorul imprimării înseamnă

şi întreţinere îl face ideal pentru companii

folosirea inovaţiilor tehnologice pentru a

mici şi mijlocii. Pentru companii cu nevoi

ajuta utilizatorii să redescopere un proces

mai mari de imprimare, HP LaserJet Enter-

care îi ajută să fie mai productivi şi să lu-

prise M4555 MFP reprezintă un echipa-

creze, în siguranţă, chiar şi când se află în

ment multifuncţional sigur şi uşor de uti-

mişcare”, a declarat Radu Negoescu, LES

lizat, ce integrează imprimare, scanare,

GTMU Lead, HP IPG România. „Utilizatorul

copiere şi fax cu o serie de instrumente

nu mai este legat de un anumit spaţiu fizic,

software gândite special pentru creşterea

de infrastructura IT sau de echipamen-

productivităţii. Ambele echipamente sunt

distanţă, proiectată pentru smartphone-

tul pe care are stocată informaţia pe care

compatibile cu tehnologia HP ePrint, lan-

urile BlackBerry, a fost extinsă şi pentru

doreşte să o imprime. Misiunea noastră la

sată anul trecut, ce oferă posibilitatea de

toate modelele iPhone. HP AirPrint face

HP este să ne asigurăm că, prin soluţiile şi

a imprima orice document, de oriunde,

posibilă imprimarea oricărui document

echipamentele pe care le avem în portofo-

printr-un simplu email trimis de pe orice

de pe echipamente precum iPad, iPhone

liu, putem ajuta fiecare utilizator în parte

dispozitiv mobil conectat la Internet.

şi iPod touch, folosind reţeaua wireless

să imprime orice document doreşte în cel

Ecosistemul ePrint s-a îmbogăţit con-

locală, în timp ce aplicaţiile Google Cloud

stant cu o serie de soluţii conexe, care

Print le permit utilizatorilor să imprime

HP LaserJet Pro 100 color MFP M175nw

s-au adaptat cerinţelor şi nevoilor fiecărui

direct din aplicaţii Google, precum Google

este cel mai mic echipament multifuncţional

utilizator în parte. HP ePrint Enterprise,

Docs sau Gmail, fără driver special sau

laser al companiei, iar uşurinţa în utilizare

o soluţie specială de imprimare de la

conexiune la un calculator.  (EL)

mai uşor şi mai sigur mod posibil”.

Centru EBS cu competenţe SAP la Bucureşti

G

Securitate în cloud

rupul EBS a inaugurat în luna octombrie un nou sediu la Bucureşti. Echipa EBS din capitală va oferi în prima etapă

Daniel Metz, CEO al Grupului EBS

servicii de consultanţă şi suport în domeniul SAP, atât pentru clienţii din România cât şi pentru cei din Vestul Europei. „Decizia strategică luată la sfârşitul anului 2008 privitoare la intrarea pe pieţele de servicii de tip SAP a condus la generarea unui număr ridicat de noi oportunităţi de business, fapt ce a determinat înfiinţarea unei noi filiale EBS în Bucureşti. Ne dorim ca această filială să devină un Centru de Competenţe şi Expertiză SAP, etalon pentru piaţa internă cât şi pentru cea externă”, a declarat Daniel Metz, CEO al Grupului EBS. „Bucureştiul oferă combinaţia ideală dintre o bază vastă de resurse umane, un sistem educaţional de business bine dezvoltat şi o preocupare în creştere în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii în direcţia SAP. Astfel, primii oameni care ni s-au alăturat în noua filială au o experienţă considerabilă în domeniul serviciilor şi dezvoltărilor de tip SAP. În prezent, avem opt colegi care lucrează în filiala de la Bucureşti. Pasul următor este să creştem rapid numărul persoanelor cu experienţă şi în paralel să instruim un număr de 4 - 6 absolvenţi de universitate. Până la finalul lui 2011 ne dorim să avem în Bucureşti cel puţin 15 angajaţi cu experienţă relevantă în ceea ce priveşte SAP-ul”. Grupul EBS are în prezent peste 500 de angajaţi şi colaboratori externi, aproximativ 75% dintre aceştia în cele patru sedii din Cluj Napoca, iar restul în filialele de la Sibiu, Braşov şi Bucureşti.  (EL) www.ittrends.ro

Bitdefender a anunţat la începutul lunii noiembrie disponibilitatea comercială a noii soluţii de securitate bazată pe tehnologia cloud - Cloud Security for Endpoints by Bitdefender. Cloud Security for Endpoints by Bitdefender oferă toate avantajele unei soluţii de securitate locale pentru staţii de lucru şi servere, fără a fi nevoie de programe şi echipamente hardware adiţionale sau de personal IT dedicat. În acest fel, este o alegere potrivită pentru companii care doresc o soluţie de securitate la costuri eficiente, care să fie simplu de gestionat, dar şi flexibilă şi performantă în acelaşi timp. Chiar dacă organizaţia are un singur birou sau mai multe sucursale în locaţii diferite, Cloud Security for Endpoints oferă o bună vizibilitate şi o situaţie detaliată a stării de securitate şi a peisajului ameninţărilor informatice, la nivelul întregii reţele. „Cloud Security for Endpoints este prima soluţie Bitdefender de securitate pentru companii, bazată pe tehnologia cloud”, a declarat Rareş Ştefan, Director of Business Solutions Bitdefender. „Soluţiile de securitate de tip SaaS (Security as a Service) reduc investiţiile IT şi generează economii imediate de costuri, ceea ce le permite companiilor să se concentreze pe atingerea obiectivelor principale de business”.  (EL)


Nr. 11 - Noiembrie 2011

5 O

P

I

N

I

www.ittrends.ro

I


Nr. 11 - Noiembrie 2011

6 P

E

S

C

U

R

T

eMAG, dealer de muzică eMAG, cel mai mare magazin online din România, vizează să devină liderul pieţei de muzică prin noua categorie de produse lansată în eMAG Marketplace. Peste 7.000 de titluri din toate genurile muzicale şi de la toate casele de discuri importante sunt disponibile imediat în stoc, iar ulterior, vizitatorii eMAG îşi vor putea procura prin comenzi speciale orice album existent pe piaţa internaţională.

retail-ul offline oferta fiind în scădere constantă. Clienţii eMAG pot achiziţiona titlurile preferate prin comenzi online sau telefonice în call-center. Livrarea comenzilor se va efectua la nivel naţional, rapid, prin

„Ne propunem să readucem în domeniul

prezente, fie că este vorba de concerte,

curierat door-to-door şi orice comandă

muzicii din România o ofertă completă de

muzică clasică sau cele mai noi single-uri

plasată până în ora 18.00 va fi livrată la

producţii originale din toate genurile mu-

lansate pe piaţă.  

adresa solicitată de client în cursul zilei

zicale. Intrarea eMAG pe această piaţă are

„Avem în sfârşit satisfacţia de a oferi

loc în condiţiile în care retailul tradiţional

tuturor iubitorilor de muzică din România

Noua ofertă de muzică aduce şi un plus

restrânge drastic spaţiile destinate muzi-

cea mai amplă ofertă de produse, acope-

de beneficii afiliaţilor eMAG – site-uri de

cii, în căutarea unui profit mai mare pe

rind toate genurile, de la ultimele noutăţi

conţinut sau bloguri personale – prin acor-

metrul pătrat. Noi nu avem astfel de

la colecţii şi rarităţi. Peste 7.000 de colecţii

darea unui comision de 6% din vânzările

limitări şi venim cu o ofertă bogată, ediţii

de viniluri şi CD-uri, super concerte pe

de muzică generate de aceştia în programul

exclusive, concerte şi compilaţii pentru

DVD şi Blu-ray, cu livrare imediatã”, a de-

eMAG Profitshare (profitshare.emag.ro).

colecţionari, care vor fi un real succes mai

clarat Ovidiu Stroescu, CEO & Preşedinte

ales în perioada sărbătorilor pentru că al-

Nova Music.

următoare.

eMAG Marketplace este platforma online prin care orice retailer poate promova şi

bumele sunt cadouri ideale pentru cei care

Similar fenomenului internaţional, pia-

vinde produse către clienţii eMAG, oferta

apreciază muzica de calitate,” a declarat

ţa muzicală tradiţională a fost în continuă

de produse, promoţiile şi logistica comen-

Radu Apostolescu, Vicepreşedinte, Direc-

scădere în ultimii ani, iar clienţii care fac

zilor fiind făcute direct de fiecare retailer.

tor de Dezvoltare eMAG. 

achiziţii de muzică s-au orientat către

Acceptarea în eMAG Marketplace se face

disponibilă

mediul online pentru a cumpăra titluri

pe baza unui audit al calităţii serviciilor

prin eMAG Marketplace, ca urmare a

noi. În ceea ce priveşte suportul, peste

oferite şi al consistenţei ofertei de produse.

parteneriatului pe care eMAG l-a sem-

70% din vânzările de albume muzicale

Primul retailer extern integrat la începu-

nat cu Nova Music, distribuitorul cu cea

sunt reprezentate de CD-uri, însă cele mai

tul lunii aprilie în Marketplace este Doron

mai variată gamă de muzică disponibilă

multe sunt achiziţionate online datorită

Land, compania care operează categoria

pe piaţă. Vizitatorii eMAG pot asculta

ofertei extinse, dar şi a modului facil de

Jucării, urmată de categoria Cărţi, operată

online extrase din cele mai multe titluri

comandă şi de primire a produsului, în

de librăria Libris.  (CF)

Noua

categorie

va

fi

Mai mult malware andaLabs a publicat Raportul trimestrial pentru Q3, cel care face analiza evenimentelor şi incidentelor securităţii IT pentru perioada iulie – septembrie 2011. În ciuda faptului că este perioada de vacanţă în multe ţări din lume, crearea de malware nu a scăzut. În acest trimestru au fost create 5 milioane de mostre noi de malware, iar numărul de Troieni noi creaţi, categorie preferată de infractorii cibernetici pentru a efectua furtul de informaţii, a depăşit recordul stabilit anterior.

P

noi sunt Troieni, iar creşterea a fost de la 68% în trimestrul anterior la 76.7% în cel de-al treilea. De la popularizarea criminalităţii informatice, Troienii au fost întotdeauna în top, dar niciodată nu au atins asemenea valori procentuale. Locul 2 îl ocupă viruşii cu un procent

Grupul Anonymus, care a jucat un rol im-

3 din 4 eşantioane de aplicaţii malware noi

valoric de 12.08% (în scădere cu 4 punc-

portant în cel de-al doilea trimestru, a con-

create de către infractorii cibernetici sunt

te faţă de lună precedentă). Locul trei

tinuat să fie în prim plan datorită arestării

Troieni, iar aceasta este o dovadă în plus

îl ocupa viermii care descresc procen-

unor membri, dar şi datorită furtului

a faptului că aceştia sunt axaţi pe furtul

tual de la 11.69% la 6.26% în cel de al

de date de pe diferite site-uri web sau a

informaţiilor utilizatorilor”.

treilea trimestru. Ar trebui să evidenţiem creşterea de probe noi adware care a

operaţiunilor PayPal.

Cifrele trimestriale

fost de la 1.37% în trimestrul al doilea

al PandaLabs, „punctul culminant al aces-

În lunile iulie, august şi septembrie a

la 3.52% în cel de-al treilea, acest lucru

tui trimestru îl reprezintă recordul stabilit

fost depăşit recordul de mostre noi la

trebuie evidenţiat datorită creşterii valo-

în crearea de noi probe de mostre Troian.

capitolul Troieni. Trei din patru probe

rii la capitolul antivirus fals.  (CF)

Potrivit lui Luis Corrons, Director Tehnic

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

7 I

N

T

E

R

V

I

U

Pro deschidere de Bogdan Marchidanu

D

ragoş Dincă este membru vechi al CIO Council. Fostul director IT de la Tuborg România şi membru în Executivul acestei companii, a discutat cu IT Trends despre însemnătatea unui CIO în peisajul economic actual din România.

IT TRENDS: Ce înseamnă pentru dumneavoastră CIO Council?

să ne prezinte lucruri noi apărute în acest domeniu, al tehnologiei de vârf sau să pună

Dragoş Dincă, membru CIO Council

Dragoş Dincă: CIO Council este o gru-

în discuţie aspecte şi chestiuni concrete le-

pare rezultată în urma unei iniţiative, care

gate de proiecte IT majore. De exemplu, cum

adună la un loc manageri IT din companii şi

o organizaţie a implementat standardul ITIL.

teze permanent factorii de decizie dintr-o

organizaţii din România a căror cifră de afa-

ITT: Se modifică în urma unor astfel de

organizaţie. Este unul din motivele pentru

ceri cumulată depăşeşte un miliard de euro.

întâlniri optica legată de implicarea CIO în

care directorii executivi încep să vadă tot mai

În afară de expertiză IT, membrii grupului

managementul executiv al unei companii?

mult în CIO un asistent de proces.

au şi o mare expertiză în management. Aici

DD: Categoric da. Nu o spun doar eu şi nu

ITT: Luarea de decizii înseamnă şi împu-

este, zic eu, unul din cele mai mari câştiguri

este doar o părere. Zilele trecute am citit, de

ternicirea de a acţiona în acest sens. Cum se

ale organizaţiei. Să nu uităm că, în general,

pildă, un sondaj, în care se spune că, dacă

împacă asta cu întărirea rolului de execuţie?

oamenilor din IT nu le place să treacă bari-

în urmă cu câţiva ani, doar 4% din CEO

DD: Execuţie înseamnă responsabilitate.

cada în cealaltă parte şi să devină manageri.

provenea din rândul managerilor IT, acum

Eşti responsabil să faci ceea ce trebuie să

În plus, nu întotdeauna privesc cu ochi buni

lucrurile s-au schimbat radical. Cu toate că

faci şi esti responsabil pentru ceea ce faci

procedurile şi standardizările care li se impun

58% dintre CIO spun ca rolul lor este văzut

adică porţi răspunderea a ceea ce faci. Un

la un moment dat. A avea o privire de an-

doar ca suport tehnic, promiţător este faptul

manager are autoritate, adică acţionează re-

samblu asupra unui departament cum este cel

ca 51% spun că executivii apreciază tot mai

lativ independent şi ia decizii. De asemenea

IT, în conjunctura dezvoltării şi impulsionării

mult rolul IT în dezvoltarea afacerii.

controlează. În plus, să nu uităm rolul even-

unei afaceri specifice, reprezintă o chestiune

Din ce în ce mai mult un manager IT

tual de consultant şi de adviser al acestui

de management. Eu personal sunt membru

devine o locomotivă de business şi de aceea

manager. În orice caz, el nu mai trebuie să

CIO Council aproape imediat de la înfiinţarea

39% din CIO văd actuala lor poziţie ca un

aibă rolul de vătaf pe câmpul de instrucţie.

grupului şi i-am stat alături în toată această

pas către CEO.

După mine, transferarea responsabilităţii

perioadă. Am văzut cum a crescut, numeric

În general problema se pune, la nivel

şi calitativ. Sunt membru în consiliul de con-

mondial, în execuţie. Strategiile şi planurile

ducere (board), deci am un rol organizatoric,

sunt excelente, dar se greşeşte, se eşuează la

cu atribuţii administrative.

punerea acestora în aplicare. Toată lumea se

ITT: Cei care au astfel de atribuţii nu au şi

se face prin înmânarea execuţiei cu tot ce înseamnă ea, inclusiv a împuternicirii. ITT: Cum poate să ajute IT în sensul leadershipului?

repede să rezolve aceasta problemă în primul

DD: Ajungem aici într-o zonă în care

rând / doar prin modificări de structură sau

trebuie să constat un lucru fundamental:

DD: În general oricine poate să aibă iniţia-

prin abordări şi iniţiative motivaţionale.

diferenţele sunt făcute de experienţă. Pia-

tive strategice, care sunt discutate în întreg

Acestea pot aduce ceva satisfacţii pe ter-

ţa este plină de manageri care dispun de

grupul. Evident, cei din consiliul de condu-

men scurt, dar vechile obiceiuri vor reapărea

certificări de specialitate, dar nu au expe-

cere au un rol definit de a avea iniţiative

inevitabil pentru ca nu s-a mers la rădăcina

rienţă. Certificarea devine un lucru obliga-

strategice. Organizaţia, fiind o organizaţie

lucrurilor. De fapt, există alte două resorturi

toriu, dar experienţa poate să conteze mai

non-profit, a acţionat până în prezent prin

mult mai puternice. În primul rând trebuie

mult. A rezolva întotdeauna lucrurile doar

voluntariatul anumitor membrii de a o dez-

să se înţeleagă foarte bine responsabilitatea

ca la carte nu înseamnă neapărat că este

volta şi a o împinge înainte, lovindu-se de

fiecărui om în parte, iar în al doilea rând tre-

suficient pentru a fi un bun manager. Eu

fiecare data, din păcate, de lipsa timpului

buie ca fiecare om să primească informaţii

personal văd partea de management şi de

necesar unei implicări continue şi active.

cât mai multe şi mai bune calitativ prin

experienţă managerială ca fiind esenţială

Invităm la întâlnirile grupului şi oameni

care să conştientizeze responsabilitatea

pentru activitatea din IT. Deja companiile de

din managementul general, la nivel de CEO,

proprie şi prin care să-şi dezvolte abilitatea

pe piaţă au început să vadă şi să simtă acest

care ne împărtăşesc multe din experientele

de a lua decizii. Abia după aceea urmează,

lucru şi să caute din nou - pentru rolul de

lor, lucruri legate de management, strategii,

aproape de la sine, modificările de structură

Manager IT - experienţă de business şi ma-

viziuni asupra mediului economic şi social.

şi abordările motivaţionale. Ei bine, la capi-

nagement în domeniu, nu doar experţi. 

În plus, invităm deseori şi experţi IT (care

tolul informaţii intervine rolul special al unui

sunt de multe ori membrii CIO Council) care

CIO. Aceste informaţii trebuie să alimen-

atribuţii strategice?

www.ittrends.ro

Interviul integral îl puteţi citi pe www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

8 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Când criza înseamnă provocare de Bogdan Marchidanu

S

oftline România, filiala locală a grupului rus Softline Group, a împlinit recent un an de existenţă, ocazie cu care oficialii companiei au anunţat planuri ambiţioase de cucerire a pieţei.

„Pentru directorii companiei, perioadele

desigur în funcţie şi de cerinţele clienţilor.

de creştere economică sunt plictisitoare,”

Noi practic ne dezvoltăm afacerea prin as-

a declarat Aleksey Kochetov, Business

cultarea cu mare atenţie a clienţilor şi prin

Development Director Softline Group, pen-

satisfacerea cererilor lor. Nu ne aruncăm

tru IT Trends, cu ocazia evenimentului

dinainte în oferirea de soluţii despre care

„Softline Solutions Day”, de marcare a

nu avem nicio garanţie asupra modului de

împlinirii unui an de existenţă în Româ-

primire.”

nia. „Noi găsim perioadele de criză ca

Oficialul companiei a detaliat şi importanţa

fiind pline de oportunităţi de dezvoltare,

pe care Softline o acordă diagnosticului de

mai ales că piaţa din România este o piaţă

„sănătate” acordat unui client potenţial.

importantă pentru noi.”

Radu Crahmaliuc, Regional Director Softline România

„Ca partener Software Asset Management

pe piaţa locală pentru o companie axată în

Piaţa românească este practic prima piaţă

al Microsoft, de pildă, putem face un diag-

primul rând pe cerinţele clientului,” a de-

din spaţiul UE unde grupul rus de firme

nostic complet al „stării de sănătate” IT a

clarat şi Radu Crahmaliuc, Regional Direc-

şi-a început activitatea. Conform unui co-

unui client,” a spus el. „În orice companie

tor Softline România. „Conform cerinţelor

pot exista politici greşite de lucru cu IT-ul,

clienţilor, ne-am crescut portofoliul la peste

fie din punct de vedere al permisivităţii prea

25 de vendori şi am introdus soluţii noi pe

mari acordate angajaţilor, cum ar fi posibili-

piaţa locală. Anul trecut am pornit cu gândul

tatea de a duce date acasă pe diverse medii

de dezvoltare a echipei şi de a rămâne fideli

de stocare, fie pur şi simplu din pricina unei

conceptului de linie completă de licenţiere

politici de securitate greşit concepute. La

software. Trecerea la pasul următor se va

cerere, noi putem ajuta clientul să îndrepte

face în mod natural: am început să oferim

radical astfel de situaţii cu potenţial de peri-

soluţii complexe software, platforme inte-

col pentru viaţa unei firme.”

grate software şi hardware şi suntem prima

Aleksey Kochetov, Business Development Director Softline Group

Ca şi atestări, Softline România a devenit

companie de profil din România care oferă

Microsoft Silver Partner Desktop şi Soft-

variante complete de soluţii cloud compu-

ware Asset Management, Citrix Silver Part-

ting.”

ner, Oracle Gold Partner şi IBM Business

Aşa cum au declarat oficialii companiei,

Partner. Conform oficialilor firmei, clienţii

Softline România oferă acum soluţii soft-

companiei sunt atât entităţi de tip IMM, cât

ware ce acoperă toate segmentele software

municat lansat cu ocazia evenimentului de

şi reprezentanţi ai principalelor verticale

existente pe piaţă, de la sisteme de operare

aniversare, filiala din România a adăugat

de afaceri: logistică şi transport, finanţe şi

şi aplicaţii de birou la soluţii profesionale

într-un an de zile 25 de vendori în porto-

asigurări, utilităţi, retail, FMCG.

de CAD – GIS, grafică şi securitate, precum

foliul de distribuţie, iar pe viitor îşi propune

„Grupul Softline a cumulat o cifră de afa-

şi soluţii complexe de infrastructură, virtu-

să îşi consolideze competenţele pe manage-

ceri de peste 450 milioane dolari în anul fis-

alizare şi cloud computing. Datorită cererii

mentul activelor IT, în domeniul soluţiilor

cal 2010, înregistrând o creştere de 58 la

din piaţă, firma a introdus şi vendori noi în

integrate pentru companiile mari şi în zona

sută,” a precizat Kochetov. „Reprezentanţa

România, precum StarWind, pentru virtua-

cloud computing.

din România este un factor important

lizare şi infrastructură, Security Code, pen-

„Cloud computing este un concept de

de creştere pentru grup la nivel regional,

tru soluţii de securitate maşini virtuale, sau

viitor foarte interesant, pe care vrem să

datorită potenţialului pieţei şi deja se pre-

TripWire.

îl exploatăm din plin prin oferirea de ser-

figurează noi direcţii de dezvoltare la nivel

vicii,” a adăugat Kochetov. „Deocamdată

de competenţe oferite clienţilor locali.”

Softline Group este o companie internaţională cu sediul central la Moscova. În

nu ne propunem, de pildă, construirea de

„Deşi am deschis biroul Softline din

17 ani de activitate, Softline a devenit o

centre de date dedicate în România, dar cu

România pe o piaţă software care se apro-

firmă globală, ce operează pe 4 continente,

siguranţă că oferta noastră va deveni ex-

pie de maturitate, într-un an de zile am

cu activităţi comerciale în 60 de birouri des-

trem de consistentă şi în acest domeniu,

dovedit faptul că întotdeauna va exista loc

chise în 19 ţări. 

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

9 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Paşi concreţi pentru Agenda Digitală de Elena Andreea Liþã

inisterul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale împreună cu Agora Group au organizat în luna octombrie 2011, la Timişoara, Iaşi şi Cluj, roadshow-ul Agenda Digitală pentru Europa 2020. Agenda Digitală reprezintă una dintre cele şapte iniţiativepilot ale Strategiei Europa 2020 dezvoltată de către Comisia Europeană, obiectivul acesteia fiind trasarea unui parcurs în scopul de a utiliza la maximum potenţialul social şi economic al IT&C, în special al Internetului.

M

Concluziile celor trei conferinţe au fost discu-

„Eu cred că principalul mesaj al Agen-

a crea proiecte aici, în România. Dar acestea

tate în cadrul unei mase rotunde, organizată

dei Digitale 2020, dincolo de creşterea

ar trebui să fie încurajate şi să plece de la idei

pe 19 octombrie 2011 la sediul MCSI, coordo-

competitivităţii economice, este nivelul ca-

mici, care să aducă îmbunătăţiri progresiv şi

natorul proiectului, de către reprezentanţii

lităţii vieţii. Dacă nu se realizează acest

să aibă un impact asupra cetăţenilor”, a spus

administraţiei publice şi ai mediului privat

scop ultim, nu am făcut nimic. De aseme-

Mihai Guran, ESSN Manager, HP România.

implicaţi în roadshow. Principala prioritate:

nea, nu trebuie uitat că, în cadrul celor trei

„În primul rând cred că ar trebui atrase

necesitatea de a continua acest demers, prin

evenimente, s-a discutat despre necesitatea

mai multe ministere, în special Ministerul

paşi concreţi, şi de a crea o reţea care să pro-

creării unei reţele de difuzori la nivel local:

Educaţiei, şi cred că şi la nivelul compani-

moveze cultura informaţională şi să formeze

nu vom putea duce singuri acest mesaj,

ilor private trebuie să transmitem un mesaj

un liant între nevoile cetăţeanului şi cele ale

fiindcă sunt mult prea mulţi care trebuie

privind rolul lor în cadrul Agendei Digitale.

administraţiei publice.

să-l afle”, a subliniat Marcel Opriş, Director

A fost primul pas, toţi învăţăm de aici, toţi

General STS.

ne creionăm mai bine ideile, şi neapărat

„Prin aceste conferinţe organizate regional, am anticipat dezbaterea publică a „Ca-

„La mesele rotunde la care am luat parte

trebuie să ne întoarcem către acest public

drului Naţional de Implementare a Agendei

s-a observat o distanţă destul de mare între

cu răspuns la nevoile lor”, a susţinut Ana

Digitale”, în sensul că am vrut să ajungem

problemele concrete ale oamenilor şi misiu-

Besoiu, Technology Sales Representative,

cu acest document la nivel regional, să-l fa-

nea foarte nobilă a Agendei Digitale. Cred

Oracle România.

cem cunoscut, dar în acelaşi timp să culegem

că, prin sumar şi acţiunile următoare, tre-

„Modul în care vom trata Agenda Digitală

şi informaţii despre modul în care se vede

buie să legăm cele două aşteptări: aşteptarea

va avea impact la nivel de stat, va face ca

implementarea acestor acţiuni de la nivelul

europeană, a administraţiei centrale, şi aş-

România să fie percepută ca un stat mai

regiunii”, a afirmat Emilian Zahan, Director

teptările din fiecare locaţie”, a afirmat Todi

mult sau mai puţin important în această

Cabinet Ministru MCSI. „Toate aceste opinii

Pruteanu,

strategie, dar şi la nivel de cetăţean, pen-

se vor regăsi în raportul final al conferinţelor,

Microsoft România.

pe care îl vom face public şi îl vom transmite

Business

Strategy

Manager,

tru că în final ne afectează pe toţi, şi cred

„În cadrul celor două conferinţe la care

că principala problemă va fi cum ajungem la

am participat, am observat similitudini,

cât mai mulţi oameni care să înţeleagă rolul

„Cred că ar trebui să continuăm acest

dar şi diferenţe, toate plecând de la dorinţa

Agendei Digitale”, a afirmat Paul Oncescu,

roadshow, să ne axăm foarte mult pe partea

fiecăruia de a avea o viaţă mai bună, iar sin-

Senior Account Manager Public Sector, Cisco

de promovare, şi, în acelaşi timp, să avem

gura soluţie rămâne ITC-ul. Cineva spunea

România.

un follow-up al tuturor ideilor pe care le-am

că România a devenit astăzi India anilor

„România are nevoie de Agenda Digitală,

primit de la toţi participanţii din cele trei

trecuţi, este aproape la limita de a-şi epuiza

are nevoie de această penetrare a tehnologi-

oraşe”, a spus Andreea Bereczki, EBC - MCSI.

rezerva de talente în domeniul ITC, iar atunci

ilor şi a informaţiilor în zona rurală. Viteza

„Obiectivul nostru ar trebui să vizeze două

ar trebui să ne gândim la o perspectivă mai

cu care ne dezvoltăm astăzi, cei care folosim

direcţii: pe de o parte, să promovăm benefici-

largă”, a completat Gabriel Apostu, Advsory

Internetul, este foarte mare, dar numărul ce-

ile Agendei Digitale, iar pe de altă parte, între

Partner, Ernst&Young.

lor care nu-l folosesc este şi mai mare, iar

Comisiei Europene”.

conferinţele de promovare, să avem astfel de

„România poate că are foarte multe

aceştia rămân în urmă. Este datoria noastră

întâlniri în care să prezentăm paşii concreţi

resurse angajate în IT, dar văd în ecosiste-

să facem tot posibilul pentru a-i integra în

pe care i-am făcut folosind informaţiile

mul din care suntem parte integrantă, că

societatea informaţională”, a concluzionat

dobândite în cadrul conferinţelor”, a comple-

foarte multe dintre ele sunt angajate în pro-

Claudiu Albina, Inside Territory Sales Repre-

tat Andrei Săvulescu, Director General MCSI.

iecte externe. Cred că este foarte mult loc de

sentative, IBM România. 

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

10 O

P

I

N

I

I

Câte dintre tendinţele prognozate pentru 2012 vor fi confirmate de piaţă?

C

are vor fi tendinţele tehnologice care ne vor influenţa viaţa şi activitatea în 2012 şi cum vor fi ele asimilate de piaţa de IT? Alegând ca o bornă credibilă de reper previziunile tehnologice anuale realizate de Gartner şi prezentate de vicepreşedintele

David Cappuccio cu ocazia Gartner Symposium IT/Expo, am putea es-

Radu Crahmaliuc

tima cum vor evolua acestea în perioada următoare.

1

Evoluţia virtualizării: După ce toată lumea se aştepta ca 2011 să fie

voii de virtualizare ca rezolvare a problemelor critice de infrastructură.

5

ABI Research crede că piaţa virtualizării desktop va creşte de la 500

mii de specialişti vor ieşi la pensie în fiecare zi. Loialitatea faţă de o

milioane US$ în 2009 la peste 5 miliarde US$ în 2016.

companie nu se regăseşte printre calităţile pe care noii angajaţi trebuie

2 Big data, patterns and analytics: Volumul datelor nestructurate

să le satisfacă.

anul virtualizării, analiştii aveau să constate recent că există o inerţie în adoptarea unei strategii de virtualizare, ceea ce a afectat şi predicţiile vendorilor. Pentru perioada următoare se mizează pe o creştere a ne-

2

Retenţia şi re-educarea personalului: Ideea de bază a acestei strategii este să poţi oferi angajaţilor exact motivaţia de care au nevoie pentru a nu părăsi corabia. Cum forţa de lucru este una dintre cele mai critice componente ale pieţei de IT, se estimează că în următorii ani

drives vor deveni din ce în ce mai importante în următorii ani. Data

6

Analytics şi alte sisteme de monitorizare a datelor recurente vor fi

de evoluţie a societăţii şi a business-ului. Colectivele nu reprezintă

va creşte de cel puţin 80% în următorii 5 ani, ceea ce va creea desigur noi provocări în zona marilor centre de date. Tehnologii de frontieră precum in-line deduplication, automated tiering sau flash/ solid-state

Reţelele sociale: Creşterea accesului la tehnologiile Web a permis indivizilor şi comunităţilor să se apropie şi să colaboreze într-o nouă manieră. Colectivele sunt acum formate din indivizi, grupuri, comunităţi, pieţe, influenţatori şi organizaţii care modelează direcţia

«7

tot mai folosite pentru a atrage investiţii, nu numai prin marketing,

mari elemente de noutate, dar modul în care tehnologiile pot influenţa evoluţia lor le face mai puternice şi mai flexibile la schimbările din

Lumea se grăbeşte. Crizele şi ameninţările economice accelerează nevoia de a găsi noi soluţii. Tehnologia şi vizionarismul au dovedit de multe ori că aceste soluţii există, că sunt la îndemâna noastră şi că nu trebuie decât să ne facem un plan corect şi să le adoptăm. Dar nu toate aşteptările legate de tehnologii sunt confirmate de evoluţia pieţei.

mers.

Consumerizarea: Încă nu găsesc o altă traducere mai potrivită, dar termenul poate fi importat pur şi simplu ca neologism, ca atâtea altele în vocabularul curent al IT-iştilor. În mare, noţiunea se referă la un proces tot mai accelerat de adaptare a unor aplicaţii şi servicii destinate utilizatorilor mobili, dar acestea nu îşi vor propune să înlocuiască clasicele aplicaţii desktop. Apple şi Steve Jobs au avut o contribuţie esenţială a dezvoltarea fenomenului de consumerizare.

aplicaţiile şi serviciile care vor integra smart grid data analitycs vor

8

evolua de la 356 milioane US$ în 2010 la peste 4,2 miliarde US$ în

mari beneficii prin economia de spaţiu şi reducerea consumului de

2015.

energie. Serverele cu patru sau opt core systems au devenit deja co-

Eficientizarea şi monitorizarea consumului energetic: Departmen-

mune, iar cele cu 16 cores vor intra în banalitate în următorii 2 ani.

Puterea de calcul pe metru pătrat: Virtualizarea este încă una dintre componentele cele mai critice pentru creşterea densităţii şi a puterii

ci şi prin integrarea proceselor de business. Potrivit Pike Research,

3

de calcul din datacentere. Folosite cu eficienţă, performanţa medie a serverelor poate creşte de la 7% -12% în medie la 40% - 50%, aducând

cerea consumurilor energetice.

9

Aplicaţiile bazate pe context: Marea problemă care se pune aici este

tatea şi scalabilitatea.

tele IT vor trebui să realizeze o inventariere foarte clară a puterii de consum şi să preîntâmpine risipa inutilă de energie. Producătorii de microcomponente se află deja într-o aprigă competiţie pentru redu-

Cloud computing: S-a vorbit atâta despre cloud în ultimii 2 ani, încât practic nu ar mai fi multe noutăţi de adăugat. Pornind de la importantul miraj al unor costuri cât mai reduse pentru micile companii, marile beneficii ale sistemelor cloud computing la scară mare este elastici-

4

de comunicaţii unificate va putea să cumuleze datele provenite atât

10

din mediile sociale, cât şi de pe dispozitivele mobile. Tehnologiile con-

partajate. Sisteme de ultimă generaţie precum cele propuse de Cisco

text aware vor capta în 2016 peste 96 miliarde US$ din cheltuielile

sau HP pot unifica controlul reţelelor, dar nu sunt încă disponibile.  rcrahmaliuc@yahoo.com

ce fel de dispozitiv super-inteligent va putea înlocui generaţiile actuale de modele smartphone. Gartner crede că sistemele de calcul bazate pe context vor depăşi aplicaţiile de business intelligence şi că un mediu

pieţei anuale la nivelul pieţei de consumer. www.ittrends.ro

Fabrics: Gartner defineşte această noţiune de convergenţă a infrastructurilor prin integrarea verticală a serverelor, stocării şi sistemelor network cu componente software de management elementar ce asigură optimizarea dinamică şi eficientă a resureselor datacenter


Nr. 11 - Noiembrie 2011

11 I

N

T

E

R

V

I

U

Soluţii inteligente la noi provocări de Bogdan Marchidanu

A

lina Neamţu este Software Group Manager pentru IBM România şi Moldova. În această calitate, domnia sa a discutat cu IT Trends despre modul în care IBM răspunde prin soluţii software provocărilor din mediul economic lansate de noi concepte, dar şi de condiţiile economice vitrege.

IT TRENDS: Cu ce se ocupă mai exact

şi profit. Ca atare, integrarea este direct

divizia Software Group din cadrul IBM

gândită de la achiziţie. Din 2000, IBM a

România?

achiziţionat mai mult de 125 companii, din

Alina Neamþu: Divizia pe care o conduc

care 80 sunt companii software. Integra-

are ca responsabilitate principală vânzarea

rea în portofoliul de produse şi soluţii IBM

de produse şi soluţii SW IBM, inclusiv cele

urmează un proces standard specific com-

ale companiilor achiziţionate în ultimii zece

paniei şi depinde de tipul şi mărimea firmei

ani. Asta înseamnă că poate fi vorba de o

achiziţionate, de originea firmei respective,

aplicaţie de pe raft sau de o soluţie croită

etc. Pentru achiziţiile din acest an, de pildă,

rior, ci este necesară o abordare strategică

pe client. La acestea, se adaugă servicii

integrarea este încă în curs.

de lungă durată în vederea integrării şi ali-

asociate produselor software precum servicii de tip SaaS, de training, de consultanţă

ITT: Cum răspunde IBM la fenomenele noi de tip social media, virtualizare etc?

Alina Neamţu, Software Group Manager IBM România şi Moldova

nierii activităţilor de tipul Social Business de exemplu cu procesele de business ale

etc. Modalitatea de adresare a pieţei este

AN: Din perspectiva IBM, companiile se

companiei pentru a-şi dovedi cu adevărat

duală, atât direct sau prin parteneri, caz în

îndreaptă acum spre integrarea reţelelor so-

eficienţa. Iar aceasta presupune o schimbare

care abilităţile de implementare sunt dez-

ciale cu restul platformelor IT, nu numai din

de lungă durată în cultura organizaţională a

voltate de către partenerii noştri de afaceri

punct de vedere al modului în care oamenii

companiei respective.

autorizaţi.

interacţionează în interiorul companiei, dar

ITT: Dacă adăugăm la cele de mai sus şi

şi în afara organizaţiei (parteneri de afaceri,

soluţii de Business Analytics oferite de IBM,

ITT: Se va mai extinde această gamă de parteneri?

clienţi, etc). Pentru IBM aceasta înseamnă o

se conturează un tablou complet de soluţii.

AN: În portofoliul SW IBM există produse

provocare continuă în efortul de a integra

Până unde poate merge o soluţie software

de tip open distribution, sau cu distribuţie

anticipat astfel de fenomene în cadrul por-

în transformarea unui tablou de situaţie

controlată; ceea ce înseamnă că partenerii

tofoliului de produse şi soluţii IBM. Iar efor-

existent în acţiune viitoare?

respectivi trebuie să dispună de certificări,

turile sunt răsplătite. De curând, de pildă,

AN: Clienţii noştri pot folosi unul din

proiecte implementate, un plan de afaceri

IDC a poziţionat IBM ca lider de piaţă la ni-

produsele noastre din suita IBM Cognos de

agreat de comun acord, etc. pentru a putea

vel mondial din punct de vedere al soluţiilor

exemplu pentru automatizarea procesului

obţine dreptul de vânzare a produselor sau

care adresează Social Media în mediul de

de colectare şi agregare a datelor primare şi

soluţiilor SW IBM. Strategia SWG Romania

afaceri, un fenomen şi o piaţă estimată să

translatarea acestora în analize sofisticate,

în acest sens este aceea de îmbunătăţire a

crească cu 30% în acest an.

asigurând capabilităţi de interogare ad-hoc

canalului de revânzare prin intermediul

ITT: Cum abordaţi fenomenul M2M?

şi raportare utilizând tehnici complexe de

partenerilor autorizaţi în scopul asigurării

AN: IBM adresează deja acest fenomen

vizualizare, precum şi utilizarea acestora

unei acoperiri eficiente a clienţilor indife-

prin conceptul Smarter Planet. Acest con-

în procesul de planificare, bugetare şi pre-

rent de mărimea acestora sau a industriei

cept se referă la introducerea sistemelor

vizionare. Această soluţie software îi ajută

în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

inteligente în modalitatea de funcţionare a

în luarea deciziei până la prezentarea sub

ITT: După atâtea achiziţii, a reuşit IBM

lumii. Prin introducerea acestor sisteme in-

formă de tablou grafic a situaţiei existente

să integreze toate produsele astfel încât

teligente, sectoarele industriale, infrastruc-

şi a variantelor posibile de soluţii. Aici aş

oferta să fie unitară?

turile, procesele, oraşele şi societăţile pot

vrea să aduc în discuţie şi faptul că IBM

AN: Politica de achiziţii complementează

deveni mai productive şi mai eficiente. În

înglobează în aceste soluţii elemente de

strategia de creştere organică a IBM la

portofoliul SWG există o gamă consistentă

securitate, fapt care face ca un utilizator

nivel global pentru a răspunde cât mai

de astfel de soluţii, Smarter Planet fiind

să poată creea diverse rapoarte, cu un ac-

rapid cerinţelor în continuă schimbare ale

una din priorităţile strategice ale IBM. Aş

ces controlat şi monitorizat la astfel de

clienţilor noştri, a îmbunătăţi competitivita-

menţiona un lucru aici: nu este suficient

rapoarte. 

tea pe pieţele pe care activează şi, evident,

să facilitezi accesul la platforme pentru a

a contribui la creşterea cifrelor de venit

adresa fenomene precum cele citate antewww.ittrends.ro

Articolul integral îl puteţi citi pe www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

12 I

N

T

E

R

V

I

U

Fără limite de integrare de Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

asa Naţională de Asigurări de Sănătate a primit recent un premiu pentru sistemul informatic implementat (SIUI) în cadrul unui important concurs internaţional de management de proiect, la categoria proiecte mari. Domnul Marius Stupu, director CNAS, a discutat cu IT Trends despre importanţa acestui premiu dar şi despre acţiunile viitoare ale Casei de Sănătate.

C

IT TRENDS: Cum percepeţi acordarea unui asemenea premiu?

Naţionale ca factor de monitorizare a traseului de la medicul prescriptor la asigurat.

Marius Stupu: De principiu, astfel de

Când intervine elementul electronic, dis-

distincţii se acordă post factum, adică după

pare posibilitatea existenţei reţetelor false

ce ai depus îndeplinirea etapelor de mana-

în sistem. În opinia mea, e-prescripţia nu

gement al implementării unui proiect, le-ai

va elimina total fraudele, dar limitarea va

terminat şi din acel moment începe evalu-

fi evidentă.

Marius Stupu, director CNAS

area. Asta înseamnă că anul viitor va fi

ITT: În momentul apariţiei reţetei elec-

mite autentificarea în sistem, farmacistul

eventual vorba de alt proiect, altă evaluare

tronice, vor fi luate în considerare şi medi-

eliberând numai în prezenţa asiguratului

şi aşa mai departe.

camentele prescrise la liber?

sau împuternicitului acestuia prin inter-

ITT: Alt proiect tot în cadrul SIUI?

MS: În principiu da, dar interesul nostru

mediul cardului de sănătate medicamentul

MS: Aici e vorba şi de un pic de inter-

se restrânge deocamdată la cele care conţin

prescris. Mai există metode de fraudare,

pretare. Din punctul meu de vedere, dacă

elementele compensării, deoarece avem o

date de diferenţele de preţ între medica-

vorbim de e-prescripţie, de pildă, SIUI

relaţie de tip decontare doar pe partea de

mente, chiar dacă substanţa activă de bază

oferă cadrul acestui instrument informatic

medicamente compensate. Casa Naţională

este aceeaşi.

de reglementare a relaţiilor contractuale

nu reglementează norme specifice pen-

ITT: Aţi introdus, iată, şi elementul card

dintre furnizori şi Casa Naţională privind

tru medicamente care nu sunt cuprinse în

de sănătate în discuţie. Va fi acest card un

decontarea serviciilor medicale, iar prin in-

listele de medicamente compensate.

obiect personal, de uz individual, al fiecărui

troducerea reţetei electronice medicale se

ITT: Ar putea fi vorba de o extindere

completează portofoliul de module al SIUI

în acest sens în viitor? Ne referim la sco-

MS: Da, ne dorim acest lucru în sens

cu încă o funcţionalitate nouă, oarecum

puri statistice privind starea de sănătate a

cât mai larg. Cu toate acestea, pot apărea

distinctă, dar legată de baza care a format

populaţiei...

situaţii diverse în care o persoană se află în

SIUI. Această bază este legată de asigurat

cetăţean?

MS: Starea statistică poate fi evaluată

imposibilitate de a se autentifica ea însăşi

din scrierea reţetelor. Aspectul care ne

cu acest instrument. Pot fi persoane care

ITT: Dar în cazul reţetei electronice

interesează pe noi este eliberarea medica-

sunt imobilizate la pat, de pildă, şi au ne-

discutăm şi de o altă reţea, anume reţeaua

mentelor, ceea ce ştim sigur că a ajuns la

voie de medicamente. Vom crea mecanisme

farmaciilor...

şi de tot ceea ce decurge din acest statut.

pacient. Ce scrie medicul pe o reţetă este

de delegare, acordate tot de către medicul

MS: Nu e chiar aşa, pentru că farmaci-

una, dar dacă medicul scrie ceva pe reţetă

prescriptor, pentru bolnavii care sunt ne-

ile raportează şi în ziua de astăzi în SIUI.

farmacistului fără ca asiguratul să ştie,

deplasabili. Vom folosi buletinul şi cardul

Relaţia există, dar nu cuprinde încă toate

intrăm în cu totul altă zonă. De aceea, în

asiguratului, plus buletinul celui care ridică

elementele traseului de la prescrierea reţe-

această ecuaţie, un element fundamental

medicamentele ca mijloc de autentificare.

tei până la ridicarea medicamentului din

va fi cardul de sănătate, pentru că acest

Deocamdată este o analiză în curs, dar o

farmacie de către asigurat. Deocamdată,

card va autentifica existenţa asiguratului

modalitate va trebui să existe.

farmaciile doar raportează medicamente-

şi va asigura prezenţa CNAS ca factor de

ITT: Ce orizonturi de timp au cele două

le care au avut elemente de compensare,

corectitudine al vectorului prescriere – eli-

proiecte, cardul de sănătate şi e-prescripţia?

iar noi le credem pe cuvânt. De fapt, aici e

berare medicamente. Asiguratul se prezintă

MS: Cardul este un proiect al Casei

problema. Relaţia medic prescriptor – asigu-

la medic, medicul va prescrie electronic în

Naționale. Proiectele de reţetă electronică

rat – farmacist este o relaţie închisă, rezul-

sistem on-line, pentru că altfel nu va avea

şi de dosar electronic sunt cu bani euro-

tanta fiind un indicator de care noi trebuie

cum, chiar dacă va mai exista o perioadă

peni. Reţeta electronică este deja finalizată,

să ţinem seama fără să-l mai putem contro-

de tranziţie în care va mai circula şi hârtie,

există un câştigător care va fi anunţat, iar

la. Momentul introducerii reţetei electronice

după care asiguratul se va duce la farmacist

proiectul, de principiu, trebuie să se închidă

declanşează, de fapt, intrarea în joc a Casei

şi va prezenta cardul propriu, care va per-

la sfârşitul lunii mai a anului viitor. Cardul

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

13 I

N

T

E

R

V

I

U

de sănătate este un proiect mai complex,

la nivelul Caselor de Sănătate ale Armatei

vicii. SIUI este un instrument informatic,

chiar dacă e foarte aşteptat. Probabil că o

şi Justiţiei şi Casei Transporturilor. Până în

care înglobează o suită de norme specifice

să fie gata până la sfârşitul anului din per-

prezent, din punct de vedere tehnic, trebuia

asigurărilor de sănătate. E adevărat că în

spectiva încheierii procedurilor de achiziţie,

să luăm în considerare doar raportările pri-

spate s-a adunat o bază de date uriaţă.

iar în primăvara anului viitor primele ele-

mite de la aceste Case. Odată cu începutul

Integrarea instituţională a bazelor de date

mente de hardware şi software să intre

anului viitor, şi aceste baze de date vor fi

de la diverse instituţii nu este însă treaba

în funcţiune. Probabil că de la jumătatea

integrate în SIUI. Separarea nu mai poate

noastră. Avem un minister al comunicaţiilor

anului viitor va începe distribuţia acestor

fi posibilă, întrucât cel care decontează,

care ar trebui să reglementeze funcţionarea

carduri. Realist vorbind, distribuţia este un

respectiv CNAS, trebuie să ştie permanent

sistemelor informatice de la nivelul statu-

proces care nu poate fi planificat cu riguro-

care este situaţia reală a raportărilor. Până

lui şi care, sperăm, se va ocupa şi de inte-

zitate. Se poate vorbi doar despre începu-

la urmă, treaba noastră este să administrăm

grare. Noi ne-am făcut tema şi o vom face

tul procesului şi despre activităţi de cam-

fondul tuturor asiguraţilor, indiferent de

şi pe a altora. Ce vreau să spun aici? Sun-

panie pentru ridicarea acestui card de către

profesia sau statutul lor.

tem în plin proces de achiziţie cu fonduri

populaţie, dar în niciun caz nu se poate estima momentul terminării acestui proces. Noi credem însă că distribuţia are şanse să

ITT: Revenind la premiul primit în Australia, care a fost competiţia?

nerambursabile pentru proiectul dosarului electronic al pacientului, care în principiu

MS: Premiile şi decoraţiile vin, din

este un instrument informatic cu carac-

punctul meu de vedere, dintr-o cultură

ter puternic ştiinţific, ce excede partea de

americană, în cadrul căreia există mare

reglementări financiare, dar noi am dovedit

sensibilitate faţă de aşa ceva. În ceea ce

că putem să facem multe lucruri si le vom

MS: Da, e o problemă destul de delicată

mă priveşte, apreciez, dar sunt rezervat. Cu

face. Alt exemplu este cardul de sănătate,

aici. În procesul propiu zis al achiziţiei

toate astea, înseamnă ceva faptul că într-o

care include deja elemente necesare asigu-

publice pentru toate proiectele noastre am

astfel de competiţie, în care au fost prezente

ratului în relaţie cu Casa de Pensii şi cu

constatat comportamentul neloial şi abuziv

cincizeci de ţări, şi s-au aplicat pentru 940

alte instituţii care ţin de sfera Ministerului

al unor companii care păreau interesate de

de proiecte, nu s-a auzit de ţări cu pretenţii,

Muncii şi cel al Transporturilor. Va fi un in-

aceste proiecte în sensul participării lor, dar

ci de România. Şi s-a auzit de două ori,

strument pe care noi îl vom pune la mijloc

în final nu aveau ca scop decât blocarea

pentru CNAS şi pentru proiectul de la Vamă.

în relaţia cu alte sisteme.

acestui proces, sugerând din comportamen-

Sub acest aspect în mod clar distincţia

ITT: Bun, dar fiindcă aţi pomenit de do-

tul lor interese meschine. Nu ne interesează

primită a însemnat ceva, şi poate că la o

sarul electronic, îl vor putea folosi românii

deloc interesele şi negocierile lor din spa-

particică din succesul nostru, al echipei

pe plan european?

tele uşilor închise, constatăm doar cu amă-

CNAS, alături de colegii mei, am contribuit

MS: La acest nivel există un proiect care

răciune că interpretarea abuzivă şi ten-

şi eu. Premiul primit de CNAS reprezintă,

îşi doreşte să unifice toate dosarele elec-

denţioasă a noţiunii de transparenţă (şi

de fapt, şi altceva. Ani de zile proiectul

tronice din toate ţările europene. Personal

pe alocuri chiar cu ajutorul reglementărilor

SIUI a stat sub semnul unor permanente

însă, am dubii că se va întâmpla aşa ceva

specifice achiziţiilor publice, care din punc-

suspiciuni. În realitate, această opoziţie

prea curând. Pacienţii care vor dispune de

tul nostru de vedere dezavantajează în

a venit din partea furnizorilor de servicii

dosar electronic vor putea, mai degrabă, să

unele cazuri net beneficiarul) suntem tot

medicale, care au opus o mare şi îndârjită

beneficieze de pe urma lui în mod indivi-

timpul pe punctul de a pierde fondurile eu-

rezistenţă la schimbare. Faptul că am primit

dual, nu prin sisteme co-legate, ci prin

ropene pentru care am depus eforturi uriaşe

premiul pe cel mai mare şi mai controver-

faptul că li se va oferi un portal prin care

ca să le atragem. De remarcat că toate

sat proiect informatic din România arată că

să beneficieze de propriile analize medi-

acestea se petrec doar pentru a satisface

detractorii noştri nu erau bine intenţionaţi

cale, mai exact cele care le vor fi puse la

ambiţiile mărunte ale unor companii care

şi nici nu operau cu elemente reale. Odată

dispoziţie de către medici. Elementele care

nu au înţeles că vremea „tunurilor” şi a afa-

cu acest premiu, putem contracara oricând

vor compune dosarul electronic al pacientu-

cerilor clădite pe vechile structuri a trecut.

orice fel de contestaţii răuvoitoare, iar aceia

lui vor fi stabilite cu ajutorul lumii medicale

care vor dori sa mai continue o vor face

mai exact la începutul anului viitor.

se încheie la jumătatea anului 2013. ITT: Poate să fie întârziat acest proces de contestaţii?

ITT: Puteţi să ne spuneţi mai multe despre unificarea bazelor de date?

riscând să alunece în derizoriu. Oricum,

ITT: Luând ca exemplu încheierea de

MS: Da, unificarea a implicat două faze.

avem, în sfârşit, o recunoaştere externă,

abonamente de către operatorii de telefonie

Prima fază s-a încheiat la jumătatea aces-

independentă, asupra corectitudinii, bene-

mobilă, vor putea intra şi firme private în

tui an prin centralizarea tuturor bazelor

ficiilor şi eficienţei acestui proiect.

SIUI?

de date de la nivelul judeţelor într-o bază

ITT: SIUI reprezintă o baz�� de date a

MS: Eu vă spun că mi-aş dori acest lu-

de date centrală in sistem on-line. Actual-

populaţiei la nivel naţional. Cum s-ar putea

cru, iar elementul tehnic pe care noi îl pu-

mente, toate serviciile furnizate de furni-

fructifica acest lucru şi pentru alte activităţi

nem la dispoziţie, adică CIP-ul cardului de

zorii de servicii (medici, farmacişti etc.) se

la nivel naţional?

sănătate, are capabilităţi de includere de

înregistrează direct în baza de date, on-

MS: Vedeţi, acum apare o situaţie nouă.

informaţii de la multe alte instituţii, cum ar

line, se produce autentificarea cu certificat

Noi am avut iniţial ca scop crearea unui

fi bănci, operatori de telefonie etc. Practic,

digital, totul la nivel naţional. A doua fază

instrument informatic care să reglemente-

din acest punct de vedere, nu există vreo

o reprezintă integrarea bazelor de date şi

ze relaţiile dintre noi şi furnizorii de ser-

limită. 

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

14 I

N

T

E

R

V

I

U

Finanţările europene, un ajutor pentru firmele cu potenţial de Elena Andreea Liţă şi Romulus Maier

n 2009, după finalizarea mandatului la Ministerul Comunicaţiilor, Zoltán Somodi, în prezent director general al Matrix Business Consulting, a ales să se orienteze către domeniul privat, într-o zonă apropiată, însă, de activitatea sa anterioară: consultanţă în domeniul finanţărilor europene. Am discutat cu Zoltán Somodi despre piaţa locală de consultanţă, finanţări şi IT, prin prisma experienţei sale din cei trei ani de activitate în mediul privat.

Î

IT TRENDS: De ce/cum aţi trecut din mediul public în privat? Zoltán Somodi: Trecerea mea din domeniul public în cel privat nu a fost o decizie

în domeniul IT. Fac asta şi pentru că ştiu cât de greu era să obţinem feedback real şi util din exterior atunci când eram în minister.

pregătită. După terminarea mandatului la

ITT: Oferiţi consultanţă doar pentru

minister am fost întrebat de câţiva prieteni

finanţări în domeniul IT sau şi pentru alte

dacă aş fi dispus să facem o firmă în dome-

zone?

Zoltán Somodi, director general Matrix Business Consulting să evalueze proiectele trebuie, în acelaşi

niul consultanţei finanţărilor europene şi,

ZS: Fiind o firmă de consultanţă în do-

timp, să lucreze pe noile ghiduri ale solici-

la momentul respectiv, având în vedere şi

meniul fondurilor europene, desigur, ne

tantului pentru programele următoare şi

experienţa acumulată în minister şi alter-

ocupăm cu toate tipurile de finanţare, deşi

să se ocupe şi de realizarea contractelor de

nativele pe care le-am avut atunci, mi s-a

am pornit de la proiectele de IT şi, chiar

finanţare cu solicitanţii.

părut cea mai bună variantă.

şi în momentul de faţă, majoritatea pro-

Pe de altă parte, şi la derularea proiectu-

ITT: Cum apreciaţi acum?

iectelor noastre sunt cumva legate de do-

lui, după ce acesta a fost finanţat, există

ZS: Au fost 3 ani destul de dificili. Am

meniul IT. Dar din cauză că programele de

un număr prea mic de persoane care tre-

pornit de la zero şi trebuia să susţin fir-

finanţare apar destul de încet şi durează

buie să se ocupe de monitorizarea aces-

ma în condiţiile în care veniturile dintr-un

destul de mult, am fost nevoiţi să intrăm

tor proiecte, de verificarea cheltuielilor şi

proiect depus spre finanţare vin după un an

şi în alte programe de finanţare. Pe de altă

achiziţiilor, pentru că doar după aceste

jumătate sau chiar doi ani. Dar împreună

parte, este şi un lucru normal, pentru că

verificări se poate plăti finanţarea, iar rata

cu colegii mei (cărora le mulţumesc pentru

fiecare dintre clienţii noştri poate avea la

de absorbţie se măsoară abia în momentul

susţinere) am reuşit să „supravieţuim” şi

un moment dat şi alte nevoi decât investiţii

în care solicitantul finanţării a primit banii.

chiar să creştem în aceşti ani.

în domeniul IT.

Având în vedere acest blocaj, lipsa de

În schimb, este interesant cum privesc

ITT: Rata de absorbţie este mică pentru

personal, pur şi simplu nu se poate lucra

acum activitatea ministerului din exterior.

că birocraţia este foarte mare şi proceduri-

mai rapid. Din acest punct de vedere, din

Recunosc că multe lucruri aş face acum alt-

le sunt foarte complicate. Ce se va schimba

păcate, după părerea mea noul Minister

fel decât am făcut acum 3 ani. Asta şi din

prin crearea noului Minister, se va mai re-

nu va accelera absorbţia, pentru că nu a

cauza experienţei câştigate cu proiectele în

duce birocraţia, se vor mai urgenta nişte

rezolvat problema de bază. Dacă nu se mai

care am lucrat, dar şi datorită perspectivei

proceduri?

angajează personal, şi personalul acela

diferite din care se văd lucrurile din exte-

ZS: După părerea mea, nu birocraţia

nu va fi motivat atât financiar, cât şi prin

rior. Dar având aceste avantaje, încerc să

este cea mai mare problemă în absorbţia

condiţii de muncă, atunci probabil că nu

ajut activitatea ministerului în continuare

fondurilor europene, ci lipsa de personal

vom avea o creştere a ratei de absorbţie

şi contribui cât pot la îmbunătăţirea proce-

şi lipsa de personal motivat şi instruit în

mult mai mare decât până acum.

durilor de accesare a fondurilor structurale

ministere, care evaluează şi monitorizează

ITT: În aceşti trei ani aţi observat o

aceste de proiecte. Sunt cazuri în care, la

creştere a interesului firmelor pentru con-

Matrix Business Consulting

anumite ministere, şase sau şapte per-

sultanţă?

soane trebuie să evalueze două, trei mii de

ZS: În primul rând am observat un in-

- peste 100 de proiecte depuse - peste 10 milioane euro finanţare aprobată pentru clienţii Matrix - peste 10 proiecte derulate cu succes

proiecte. Cu acest număr de persoane nu se

teres mult mai mare pentru finanţările

poate realiza o evaluare şi o derulare mai

europene, pot să fac chiar o comparaţie. În

rapidă a proiectelor şi atunci intervin foar-

2008, la Ministerul Comunicaţiilor am des-

te multe blocaje. Persoanele care trebuie

chis Programul de finanţare pentru firme

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

15 I

N

T

E

R

V

I

U

mici şi mijlocii, investiţii în aplicaţii ERP,

ZS: Într-adevăr, finanţările europene nu

o instituţie publică sau altă companie, care

CRM, BI. Atunci am depus un efort foarte

sunt pentru cei săraci sau foarte săraci, dar

doreşte achiziţionarea de soluţii informatice.

mare pentru a promova aceste finanţări,

asta nu din cauză că se obţin foarte greu

După estimărea mea, valoarea finanţă-

şi eu şi colegii mei am participat la foarte

banii, ci pentru că principiul finanţărilor

rilor în domeniul IT se situează undeva în-

multe conferinţe şi am promovat aceste

europene este să ajute firmele care au un

tre 500 şi 700 de milioane de euro. Practic,

programe, dar, în ciuda acestui fapt, nici

potenţial de creştere. Finanţările europene

aceşti bani au început să intre pe piaţa de

măcar 50% din bugetul alocat nu a fost

vizează proiecte viabile şi firme care au

IT de la sfârşitul anului trecut şi vor intra

consumat, fiind depuse foarte puţine pro-

potenţial de creştere, dar care nu ar putea

în continuare în următorii doi, trei ani.

iecte. În acest an, în schimb, s-a deschis

să realizeze acel proiect sau nu ar putea să

În 2010, valoarea pieţei de IT a fost esti-

acelaşi tip de program de finanţare şi doar

ajungă la acea creştere fără finanţare sau

mată de către PMR Research la 831 mili-

în prima zi au fost depuse proiecte care

ar putea să ajungă, dar într-un timp mult

oane euro, iar pentru 2011 estimările se

aproape au acoperit bugetul alocat.

mai îndelungat.

ridică la 877 mil euro. Deci o „injecţie” de

Legat de interesul faţă de consultanţă, există o anumită creştere, cu toate că cei

ITT: Cum vedeţi piaţa IT în contextul finanţărilor europene?

care erau interesaţi de fonduri europene

ZS: Există multe posibilităţi de finan-

în 2008 au conştientizat încă de atunci că

ţare pentru proiecte de IT. Tehnologia in-

au nevoie de consultanţă şi la fel este şi

formaţiei este un domeniu orizontal, prac-

fonduri europene în valoare de 500 milioane euro ar trebui să aibă o influenţă importantă asupra pieţei, chiar dacă această sumă ajunge pe parcursul a 3-4 ani. ITT: Putem trage concluzia că şi în do-

acum. Ce s-a schimbat, însă, este la imple-

meniul IT principalii beneficiari ai fondu-

mentarea proiectelor. În cazul proiectelor

rilor europene sunt, în general, tot compa-

deja finanţate, mulţi au considerat că se

niile mari?

descurcă şi fară consultanţi. Consultantul

ZS: La beneficiarii indirecţi, într-adevăr

era important până la elaborarea proiectu-

apar foarte multe companii mari, dar vor-

lui şi aprobarea finanţării. Dar după cum

bim în special de cele care au participat la

am văzut în foarte multe cazuri, imple-

licitaţiile publice, şi este normal ca proiec-

mentarea proiectului este mult mai dificilă

tele naţionale să fie implementate de fir-

decât obţinerea finanţării şi, din acest

mele mari, care au experienţa şi resursele

punct de vedere, a crescut interesul firme-

necesare pentru a implementa astfel de

lor, inclusiv al instituţiilor publice, pentru

proiecte. În schimb, cunosc în ţară foarte

consultanţă în domeniul implementării

multe firme care au achiziţionat soluţii in-

proiectelor finanţate.

formatice de pe piaţa locală. De exemplu,

ITT: Cum vedeţi piaţa de consultanţă, în

avem clienţi în Ploieşti, Cluj, Tg. Mureş

general?

sau Iaşi, care au achiziţionat ce au avut

ZS: Piaţa de consultanţă este aproape de

să cumpere din proiect exclusiv de la firme

un vârf. În ultimii doi ani au apărut multe

din zona respectivă. În schimb, ca şi bene-

firme în acest domeniu, dar ne apropiem

ficiari direcţi ai finanţărilor, deci cei care au

de o „curăţare” a pieţei. Sunt multe firme

tic, este prezent în toate programele de

aplicat pentru finanţare şi au câştigat, sunt

care s-au axat doar pe elaborarea proiec-

finanţare într-o anumită măsură. Aproape

foarte multe firme, inclusiv între clienţii

telor, multe dintre ele vor dispărea odată

în toate programele de finanţare se pot

noştri, cu doi până la zece angajaţi, care

cu epuizarea bugetelor programelor de

achiziţiona calculatoare, licenţe, aplicaţii

au beneficiat de finanţare şi chiar au fost

finanţare. Alte firme îşi vor uni forţele, se

informatice sau training în domeniul IT.

ajutaţi să crească de la o firmă aproape

vor comasa, vor fi multe achiziţii pe această

Desigur, există şi programe specifice. Ma-

de start-up la o firmă importantă pe piaţa

piaţă. Urmează o perioadă în care majori-

joritatea firmelor au reuşit să recunoască

locală.

tatea proiectelor vor intra în faza de imple-

această oportunitate, s-a văzut acum la

ITT: Prin prisma afirmaţiilor de la în-

mentare. Iar această fază este mult mai

programul de finanţare pentru ERP, CRM,

ceputul discuţiei, acum aţi alege un alt do-

dificilă şi pentru beneficiarii finanţărilor,

unde de la firme mici până la firme mijlocii

meniu de activitate?

dar şi pentru consultanţi. Iar experienţa,

din domeniul IT au depus proiecte şi au re-

ZS: Dacă ar trebui să încep acum viaţa

cunoaşterea regulilor şi rigurozitatea cu

cunoscut că finanaţarea europeană nu este

în mediul privat, probabil că aş începe ceva

care se lucrează vor conta foarte mult în

un ajutor social, ci un ajutor pentru firmele

tot în domeniul consultanţei, dar mai mult

aprecierea unei firme de consultanţă.

care au potenţial de dezvoltare.

în domeniul consultanţei în IT. Având în

ITT: Un consultant a afirmat recent,

Piaţa de IT este influenţată din două

vedere şi profesia mea de inginer de cal-

într-o conferinţă, că fondurile europene nu

perspective de finanţările europene. Există

culatoare şi hobby-ul meu în domeniul

sunt pentru cei săraci, ci pentru cei care au

o influenţă directă, firmele de IT putând

tehnologiei, tot timpul îmi doresc să fiu

bani, tocmai pentru că durează foarte mult

apela direct la aceste finanţări europene

aproape de acest domeniu şi cred că este

până când companiile solicitante primesc,

pentru investiţii sau pentru training, dar

mult loc pe piaţa de consultanţă în IT. 

propriu-zis, finanţarea. Cum comentaţi

cel mai mult beneficiază indirect din aceste

această afirmaţie?

finanţări, când beneficiarul finanţării este www.ittrends.ro

Articolul integral poate fi citit pe www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

16 I

N

T

E

R

V

I

U

Viziune de integrator de Romulus Maier şi Bogdan Marchidanu

D

omnul General Locotenent Marcel Opriş conduce de ani buni Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). Domnia sa a discutat cu IT Trends despre capacitatea instituţiei pe care o conduce de a deveni integratorul de referinţă al tuturor serviciilor oferite de administraţie publicului larg.

IT TRENDS: Cum ar putea juca Serviciul

publică centrală şi locală. Plecând de la

de Telecomunicaţii Speciale un rol de inte-

resursele pe care STS le-a avut la dispoziţie

grator în proiectele IT&C din administraţia

şi care însemnau întreţinerea unor reţele

publică?

General Locotenent Marcel Opriş, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS)

telefonice cu anumite capabilităţi unicat.

administraţiei publice din România este

Marcel Opriş: Un astfel de rol a fost

Această situaţie a durat până în 1998.

dat de raportul cheltuieli de comunicaţii

pentru prima oară consemnat într-un pro-

În afară de Romtelecom, care era sin-

versus cheltuieli de aplicaţii. Toată lumea

iect de document care circulă public pe la

gurul operator de comunicaţii naţional,

cumpăra fiare, care acum au ajuns bunuri

ministere şi care se numeşte ordonanţă

doar STS putea furniza astfel de servicii.

de aruncat la gunoi. Ei bine, din acest

de urgenţă pentru înfiinţarea ICCS, adică

De asemenea, reţele radio cu acoperire

punct de vedere am rezolvat partea cu

a Infrastructurii Comune de Comunicaţii

naţională nu existau decât la STS. Prima

comunicaţiile. Am reuşit să conving pe

a Statului, şi în care, vrând-nevrând, s-a

schimbare majoră a apărut odată cu ne-

toată lumea că dacă un sistem nu funcţio-

constatat că există un singur integrator

voia de informatizare a finanţelor publice.

nează bine, asta nu se petrece din cauza

tehnic posibil pentru resursele statului, iar

La acel moment s-a dovedit că echipa STS

comunicaţiilor, ci a soluţiilor tehnice şi

acest integrator se numeşte STS.

a fost singura capabilă să ofere o soluţie

aplicaţiilor achiziţionate. Mai mult, am

coerentă, care să mixeze resurse proprii

ajuns să oferim şi consultanţă pentru di-

cu resurse puse la dispoziţie de ministerul

versele soluţii instalate în administraţie.

ITT: Şi atunci cum aţi defini mai exact ce este STS la ora actuală? MO: STS este o instituţie creată pe par-

finanţelor, resurse atrase de la Romtelecom

De aceea, STS a ajuns să fie o instituţie

cursul istoriei din nevoia de comunicare

şi cu resurse atrase de la SNR. Din această

iubită în cadrul administraţiei, oricât de

între instituţiile statului, o nevoie nu ne-

mixtură s-a putut alcătui prima topologie

paradoxal ar putea suna asta. Astăzi STS

apărat legată de vizibilitatea publică. În

digitală adevărată din România, pe care

are 2700 de angajaţi, dintre care cam 1400

fond, şi statul trebuie să dispună de ceea

s-au putut livra servicii consistente către

sunt tehnicieni. În principiu avem mulţi

ce în mediul privat se numeşte mecanism

administraţia publică. Prima reţea ATM

specialişti în domenii complexe, cum ar fi

de comandă şi control. Statul este organi-

din România nu a fost la vreun operator

combinaţia dintre comunicaţii şi IT. Impul-

zat pe ierarhii şi centre de comandă care

de comunicaţii, ci la Ministerul Finanţelor

sionez foarte mult utilizarea Open Source,

trebuie să comunice între ele. Dacă aşa

Publice şi era reţeaua care emula un mediu

iar unul din principalele accente în inte-

ceva s-ar efectua exclusiv pe căile disponi-

de transmisie Ethernet şi conecta centrale

riorul instituţiei este pus pe securitatea

bile oricărui cetăţean, s-ar pune probleme

digitale folosind echipamente ATM, într-o

reţelelor informatice. Principala noastră

legate de costuri, disponibilitate şi securi-

reţea integrată, privată. Aşa s-a născut STS

misiune este ca mediul de comunicaţii să

tate. Din punctul meu de vedere, această

digital. Treptat, STS a început să se mani-

fie extrem de stabil, suficient pentru a crea

instituţie ar trebui să se numească Ser-

feste ca un deţinător de resurse profesio-

o comunicare sigură între factorii care con-

viciul de Comunicaţii Speciale, pentru că

nale capabil să integreze diverse medii de

duc statul. Tocmai de aceea, noi şi găzduim

telecomunicaţiile reprezintă doar un seg-

comunicaţii pe care să le utilizeze oamenii.

o bună parte din site-urile de acces către

ment îngust din fenomenul larg numit

ITT: Şi acum?

diversele portaluri ale administraţiei pu-

comunicaţii, dar asta e. Instituţia STS

MO: Ce să vă spun? La ora actuală

blice. Dacă vreţi, suntem un furnizor spe-

are deocamdată statut militar şi care este

peste cinci mii de clădiri ale administraţiei

destinată să dezvolte, să menţină şi să

publice civile, nediscutând aici despre

furnizeze servicii de telecomunicaţii pentru

administraţia

întreaga administraţie a statului român.

44.000 de clădiri administrative de pe

MO: Nu, nu ne ocupăm cu aşa ceva, dar

Există o listă de beneficiari care include

cuprinsul României sunt conectate în

suntem împlicaţi în tot ceea ce înseamnă

Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,

reţele cu servicii de comunicaţii de date

război cibernetic. De exemplu, a fost vor-

Curtea Constituţională, Curtea de Con-

gestionate de către STS. Am efectuat un

ba de un război cibernetic atunci când o

turi, ministerele din domeniul securităţii

sondaj şi mi-am dat seama că unul dintre

instituţie a statului, mai exact CNA, s-a

naţionale şi, foarte interesant, administraţia

marile blocaje în procesul informatizării

confruntat într-o perioadă delicată din

militară,

din

www.ittrends.ro

totalul

de

cializat de servicii pentru nevoile statului. ITT: Aveţi atribuţii în sfera infracţionalităţii informatice?


Nr. 11 - Noiembrie 2011

17 I

N

T

E

R

V

I

U

istoria ţării cu un atac masiv din exteri-

pe care să le pună în spaţiul public, noi le

cauză că aceşti bani risipiţi pot fi folosiţi

orul ţării, astfel încât site-ul instituţiei a

generăm o cale prin care să ajungă acolo.

la mult mai multe acţiuni benefice. Şi am

fost paralizat câteva zile. Am luat atunci

De ce? Păi unul din cele mai simple motive

avut dreptate.

măsuri extrem de dure. Trebuie spus

este eficienţa financiară. O administraţie

aici. Principial, chiar dacă sunt com-

mai eficientă este o administraţie care im-

plet independenţi, operatorii telecom din

pune mai puţine taxe şi impozite. Dacă tot

MO: Nu ştiu. Asta este o discuţie

România dau dovadă de responsabilitate.

a fost creată o organizaţie cu o misiune în

amplă. Există nişte aplicaţii generice, va-

Ca atare, atunci când apar probleme se-

comunicaţiile electronice precum STS, este

labile pentru toată administraţia. Sigur,

rioase există o cooperare foarte bună între

o idioţenie să spui „până aici!” când de

se poate pune problema favorizării unor

noi. Trebuie înţeles aici că STS este şi el

fapt vorbim despre acelaşi serviciu. Este

furnizori pe măsura creşterii dimensiu-

un provider de Internet. Este conectat în

şi o problemă de securitate la mijloc, când

nilor aplicaţiei. Pe de altă parte, nu este o

exchange-urile naţionale, are propriile co-

marea majoritate a reţelelor instituţiilor

soluţie nici cheltuirea de bani la infinit pe

nexiuni către exchange-uri externe şi este

administraţiei centrale este dată de reţele

mici aplicaţii locale. De exemplu, aplicaţii

legat peer-to-peer cu câţiva mari operatori

interne, fiindcă cea mai mare parte a

de salarizare au toate instituţiile publice

care au avut o politică de a nu participa la

informaţiei vehiculate este de uz intern,

din România şi de oriunde. Sunt zeci de

cadrul naţional de operare în comunicaţii.

nedestinată publicului. Informaţia devine

mii de instituţii publice la noi în ţară, şi

Până la urmă, în spatele nostru sunt

publică atunci când decide conducătorul

enorm de multe aplicaţii de salarizare. În

câteva sute de mii de calculatoare cărora

entităţii. A face publică o informaţie

condiţii normale, cred că ar trebui să exis-

le dăm acces la Internet. E vorba de toată

înainte de vreme poate să genereze pagu-

te o singură aplicaţie de salarizare, care să

administraţia publică centrală şi o parte

be mai mari decât lipsa ei. Vorbim aici

stea la Ministerul de Finanţe, şi care să fie

din administraţia publică locală, îndeosebi

de principiile războiului. Orice decizie e

folosită de toate instituţiile publice, pentru

cea din reşedinţele de judeţ. Cea mai mare

mai bună decât lipsa de decizie. Ca atare,

că legea e aceeaşi pentru toată lumea. Eco-

problemă în administraţie nu este achiziţia

aceasta e paradigma existenţei noastre

nomia realizată ar fi fantastică, plus că s-ar

de servicii, ci managementul acestora. De

ca entitate: principala valoare adăugată

realiza economii serioase din şcolarizarea

principiu, în administraţie există foarte

adusă de noi a constat în expertiza enormă

şi instruirea oamenilor. Un astfel de efort

puţini oameni care să ştie să gestioneze cu

şi în capacitatea de a gestiona mai bine

de concentrare a început în ultima vreme,

adevărat ceea ce cumpără.

nişte resurse. Gândiţi-vă doar la serviciile

dacă ar fi numai să ne referim la declaraţia

ITT: Nu se pune problema, în cazul

de achiziţie publică din diverse entităţi pu-

112. Sunt evenimente care arată că lucru-

administraţiei locale, a unui imperativ de

blice, unde a existat o fluctuaţie enormă de

rile se mişcă şi în administraţia publică

folosire a serviciilor STS?

ITT: Următorul pas ar fi şi găzduire de aplicaţii şi software-as-a-service?

persoane, mai mult sau mai puţin specia-

în direcţia bună. Iată, recent au fost pri-

MO: Imperativul îl dă legea. Administraţia

lizate, şi unde au existat costuri financiare

mite două premii extrem de valoroase,

locală, chiar dacă este autonomă în unele

enorme. În 2008 le-am transmis, de pildă,

adevărate Oscaruri în managementul de

privinţe, trebuie să se conformeze unor

operatorilor mobili următorul lucru: Să nu

proiect, pentru proiecte de informatizare

reguli naţionale. Singurul comentariu care

vă închipuiţi că administraţia publică din

a administraţiei publice din sănătate şi

a mai rămas în acest moment în spaţiul

România va mai putea cheltui mult timp

domeniul vamal. Sunt dovezi ale faptu-

public este oferirea de servicii Internet de

150 de milioane de euro pentru a vorbi la

lui că administraţia publică din România

către noi. Eu spun clar că noi nu dăm ser-

telefon. Aşteptaţi-vă să vă scadă vânzările

este capabilă să realizeze lucruri valo-

vicii Internet. Noi le oferim accesul către

către administraţia publică. Dacă nu vă vor

roase, atunci când e mobilizată şi când se

Internet şi le spunem că, dacă ei au servicii

scădea natural, voi interveni eu brutal, din

manifestă cu bun-simţ. 

X X X X X X X

26 octombrie 09 noiembrie 10 noiembrie 24 noiembrie 25 noiembrie 06 decembrie 15 decembrie

www.ittrends.ro

– – – – – – –

Virtualization, Cloud Computing, SaaS, IaaS, PaaS INET Bucharest IT Security Solutions Programatica 2011 - Software Platforms Agile Tour Bucharest Data Centers & IT Infrastructure Management Green IT&C


Nr. 11 - Noiembrie 2011

18 S

T

U

D

I

U

Spinul securităţii plăţilor mobile de IT Trends

C

onform unui recent raport publicat, KPMG consideră parteneriatele între companii din industrii diferite precum serviciile financiare şi telecomunicaţiile drept factori cheie în succesul noilor modele de afaceri pentru plăţi mobile.

În timp ce unele companii se grăbesc să pro-

al industriilor care sunt pregătite astăzi să

fite de adopţia pe scară largă a echipamen-

relanseze aceste servicii.”

telor mobile inteligente (smartphone, tablete

Şaptezeci şi două de procente dintre exe-

etc.) şi de dezvoltarea rapidă a unor tehnolo-

cutivii intervievaţi au declarat că plăţile

gii noi pentru a oferi servicii de plăţi mobile,

mobile sunt sau vor fi în viitor suficient de

directori de companii din diferite zone ale

importante pentru afacerea lor, estimând că

mediului de afaceri consideră că folosirea

furnizorii de servicii de plăţi on-line spe-

acestor echipamente pentru a efectua plăţi

cializate îşi vor întări poziţia de piaţă şi, în

sau alte tranzacţii bancare mai are nevoie

acelaşi timp, tehnologii precum m-banking şi

de aproape patru ani pentru a fi acceptată pe

NFC (Near Field Communications) vor căpăta

PayPal, Boku, Obopay) şi a giganţilor furni-

scară largă de către consumatori.

amploare în viitor. Cincizeci şi opt la suta din-

zori de servicii online (ex. Google, Facebook,

tre respondenţi declară că au deja elaborată

Amazon) sau a retailerilor şi furnizorilor de

o strategie pentru serviciile de plăţi mobile.

tehnologie.

Intitulat „Previziuni Privind Plăţile Mobile 2011 (Mobile Payments Outlook)”,

Mihai Rada, director consultanţă în management, KPMG România

studiul KPMG a fost derulat la nivel global pe

Raportul KPMG arată că, deşi se înre-

În timp ce majoritatea liderilor de busi-

aproape 1000 de directori executivi din in-

gistrează consens între executivi din indus-

ness intervievaţi consideră că principalele

dustrii precum serviciile financiare, tehnolo-

trii şi teritorii geografice diferite cu privire la

preocupãri ale consumatorilor sunt legate

gie, telecomunicaţii şi retail. El arată că 83 la

valoarea semnificativă a acestei oportunităţi

de securitate şi protecţia datelor personale

sută dintre respondenţi consideră că plăţile

de piaţă, tipul şi dimensiunea fenomenu-

atunci când folosesc dispozitivele mobile,

mobile vor deveni fenomen de masă în mai

lui variază între ţările dezvoltate şi ţările în

aceştia consideră că există alţi factori care

puţin de patru ani, comparativ cu doar 9 pro-

curs de dezvoltare, în funcţie de penetrarea

au o contribuţie mai mare la succesul unei

cente dintre respondenţi care consideră că

şi maturitatea infrastructurii de servicii fi-

strategii de plăţi mobile. 81 de procente

aceste servicii sunt deja adoptate pe scară

nanciare existente. „Credem că acele com-

consideră comoditatea/accesibilitatea ca fiind

largă. De fapt, 46 la sută dintre respondenţi

panii care sunt dispuse să se angajeze în

cel mai important atribut al serviciilor de plăţi

consideră că plăţile mobile vor deveni un

parteneriate inter-industrii şi să colaboreze

mobile, urmată de simplitatea/uşurinţa în

fenomen de masă în mai puţin de doi ani.

au şanse mai mari să înregistreze succese

utilizare, cu 73 de procente, securitatea, 57

„Considerăm că adopţia accelerată a tele-

şi să domine astfel piaţa plăţilor mobile din

de procente, şi respectiv costul scazut, 43 de

foanelor şi a altor tipuri de echipamente mo-

cauza naturii complexe a relaţiilor nece-

procente.

bile inteligente (cum ar fi tabletele), precum

sare în scopul livrării acestor servicii către

În acelaşi timp, liderii de business la nivel

şi comoditatea folosirii acestora oriunde şi

consumatori,” a declarat Aurelia Costache,

global consideră securitatea ca fiind cea mai

oricând deschid o serie de oportunităţi care

partener consultanţă în management din

mare provocare în dezvoltarea strategiilor de

vor duce la adopţia pe scară largă a servi-

cadrul KPMG România.

plăţi mobile. Tehnologia şi adopţia acesteia

ciilor de plăţi mobile cu o viteză mult mai

se situează la distanţă semnificativă pe locul

mare decât anticipează respondenţii aces-

Actorii principali şi securitatea datelor

tui studiu”, a declarat Mihai Rada, director

În acest context pozitiv privind evoluţia ser-

„Liderii de business înţeleg că atunci când

consultanţă în management în cadrul KPMG

viciilor de plăţi mobile în anii care urmează,

consumatorii îşi selectează un furnizor de

România. „În ciuda unui succes relativ

numeroşi actori de piaţă urmează să joace

servicii în funcţie de securitatea soluţiilor lor,

scăzut al serviciilor de plăţi mobile existente

un rol semnificativ, dar două categorii de

reputaţia este foarte importantă şi poate face

deja pe piaţa din România, avem încredere

instituţii financiare se evidenţiază in acest

diferenţa între furnizori, iar orice suspiciune

că înregistrăm astăzi un moment bun pentru

ecosistem, conform respondenţilor studiu-

asupra unui brand/business se poate dovedi

implementarea unor tehnologii şi modele de

lui la nivel global: băncile, care au obţinut

foarte costisitoare, până la limita de a de-

afaceri noi. O gamă largă de soluţii inova-

cel mai mare punctaj referitor la nivelul de

veni o barieră în calea adopţiei serviciilor,”

toare de plată sunt pregătite pentru lansare,

importanţă în lanţul valoric, şi companiile de

a adăugat Mihai Rada. „Astfel, companiile

iar interesul consumatorilor în utilizarea

cărţi de credit. Companiile de telecomunicaţii

elitiste au diferite abordări pentru a atenua

acestor servicii pe echipamente mobile creşte

au fost poziţionate pe locul trei, înaintea

îngrijorările clienţilor legate de securitatea

în ritm accelerat, ca şi gradul de maturizare

serviciilor specializate de plăţi on-line (ex.

serviciilor şi protecţia datelor lor personale.”

www.ittrends.ro

doi, urmată de protecţia datelor.


Nr. 11 - Noiembrie 2011

19 S

Metode de plăţi mobile Succesul comercial al serviciilor de plăţi mo-

T

U

D

I

U

Convenience and simplicity top the list for driving adoption

bile poate fi legat în viitor de evoluţia celor cinci metode de plăţi curente care concurează pentru o cotă de piaţă. Respondenţii studiului KPMG, la nivel global, consideră că sistemele online specializate conduc această bătălie, datorită faptului că această metodă înregistrează déjà un grad de penetrare semnificativ mai mare decât al metodelor alternative, iar această penetrare urmează să crească. Astfel, respondenţii consideră că sistemele de plată online specializate au cea mai mare şansă de success, urmate de sistemele de mobile banking, NFC (near field communication), facturarea de către operator şi „portofelul mobil.” „În timp ce noi la KPMG considerăm că toate aceste forme de plăţi mobile se vor dezvolta în viitor, suntem de părere că «portofelul mobil» (M-Wallet) este una dintre cele mai interesante şi promiţătoare oportunităţi

Companies believe they must overcome security concerns to succeed in mobile payments

în domeniu. Portofelul mobil înregistrează un momentum bun şi oferă posibilitatea de extindere ulterioară dincolo de simpla efectuare a plăţii prin participarea în întreg lanţul valoric al comerţului mobil, de la influenţarea intenţiei şi capitalizarea pe o percepţie pozitivă a brand-ului furnizorului de servicii, la programe de loializare şi asistenţă clienţi post vânzare,” a mai spus Mihai Rada. 

Portofel Electronic (M-wallet)  foloseşte echipamentul mobil ca un portofel virtual cu posibilitatea stocării informaţiei despre cont şi tranzacţiile efectuate în SIM-ul echipamentului.

M-banking  acces direct la serviciile şi informaţiile

Existing providers are most often cited as key role players in mobile payments

bancare prin intermediul echipamentului mobil.

NFC (Near Field Communications)  tehnologie de comunicaţie fără fir pe distanţă scurtă, care permite schimbul de date între echipamente mobile cum ar fi telefonul mobil şi un echipament specializat instalat în locaţia comerciantului (POS).

Sisteme online specializate  sisteme de procesare a plăţilor online cum ar fi „Google Checkout” şi PayPal.

Facturare de către operator (carrier billing)  bunurile şi serviciile achiziţionate sunt facturate de către operatorul de telecomunicaţii pe factura de servicii.

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

20 A

D

V

E

R

T

O

www.ittrends.ro

R

I

A

L


Nr. 11 - Noiembrie 2011

21 A

D

V

E

R

T

O

www.ittrends.ro

R

I

A

L


Nr. 11 - Noiembrie 2011

22 O

P

I

N

I

I

Recensământul GNU/Linux de Răzvan Sandu, razvan.sandu@zando.ro

C

âți utilizatori de GNU/Linux există pe planetă? Este o întrebare pe care, cred, și-a pus-o oricine a auzit despre acest sistem de operare. Răspunsul scurt: 56,5 milioane, la ora când scriu aceste rânduri. O piață cât două Românii, ignorată cu prea mare ușurință în cifrele oficiale, folosite zilnic de agenții de vânzări de software comercial și de hardware...

Dintre toate întâlnirile de afaceri pe care

Contorul calculatoarelor Linux

le am, din când în când, cele mai instruc-

Site-ul Web The New Linux Counter (LiCo

tive sunt acelea cu reprezentanții firmelor

http://www.linuxcounter.net), este conti-

ce oferă antiviruși sau pachete software

nuarea unui alt proiect, mai vechi. El își

specializate (cum ar fi programe de conta-

propune să ofere, într-o formă condensată,

bilitate și gestiune, soluții de business in-

nu numai o apreciere realistă a numărului

telligence sau de evidență automată par-

de utilizatori și de mașini GNU/Linux, dar

tugaliei, Turciei, Greciei sau Bulgariei, dar

cului hardware instalat). Oferta acestor

și diverse statistici adiacente: ce versiuni de

după Statele Unite, Germania, Italia, Rusia,

firme pleacă, mai întotdeauna, de la ideea

kernel sunt cele mai utilizate, în ce țări lo-

Polonia sau Brazilia.

că un client mare, tip business, nu poate

cuiesc cei mai mulți utilizatori GNU/Linux,

LinuxCounter nu este singurul proiect

poseda altceva decât o rețea de calculatoare

care este timpul mediu

care încearcă să „pună ordine” în diver-

bazată pe software proprietar (în general

între două reporniri, etc.

sitatea utilizării GNU/Linux. Utilitarul

Microsoft Windows cu Active Directory).

Având în vedere di-

smolt din distribuția Fedora poate rula în

Discuția devine oarecum hazlie atunci când

ficultatea estimării nu-

fundal (ca daemon) și actualizează nu nu-

potențialul vânzător descoperă că mașinile

mărului de utilizatori al

mai o evidență statistică a mașinilor, ci și a

GNU/Linux ale rețelei clientului sunt

unui sistem de operare

hardware-ului instalat pe calculatorul Dvs.

practic imune la viruși (deja, fără a avea

pentru care nu există

Această ultimă informație este importantă

antivirus instalat), iar software-ul de con-

cifre de vânzări înregistrate oficial, nu este

și utilă celor care scriu drivere libere; re-

tabilitate oferit nici măcar nu poate rula

de mirare că la baza proiectului original se

zultatele statisticii smolt pot fi urmărite

pe sistemul de operare existent. De obi-

găsește munca unui astronom, norvegianul

la http://smolts.org. Din păcate, utilitarul e

cei, urmează o „retragere” politicoasă, dar

Harald Alvestrand. Practic, ceea ce trebuie

disponibil numai pe sistemele din familia

stânjenită...

să faceți este să vă creați un cont pe

Red Hat (Fedora, CentOS, etc.)

Rãzvan Sandu

Și totuși, ce ar însemna pentru acești

site-ul proiectului și să înregistrați aco-

furnizori – mulți dintre ei, reprezentanți

lo, cu un număr de ordine unic, fiecare

pentru

ai unor companii internaționale – să-și

mașină Linux pe care o administrați. Op-

www.h-node.com alcătuiește o bază de

adapteze oferta la nevoile reale ale pieței,

țional, rularea automată a scriptului lico.sh,

date online ce conține hardware-ul care

la diversitatea ei? Statistica joacă un rol

pe fiecare asemenea mașină, împrospătează

funcționează cu Software Liber. Puteți

important; studierea ei prealabilă este

lunar statistica și face să se reflecte în cifre

contribui aici, introducând hardware-ul pe

obligatorie. Iar regula spune că nu există „clienți de categoria a doua”, care să se

schimbările ce apar pe parcurs, cum ar fi in-

care îl utilizați, dar numai dacă testarea are

stalarea unui nou kernel.

loc cu una dintre distribuțiile GNU/Linux

mulțumească cu o achiziție suboptimă, nu-

Începând cu luna august 2011, când a de-

mai pentru că nu se încadrează în tiparul

venit activă, noua formă a proiectului Linux-

cu care tu, vânzătorul, ai venit pregătit de

Counter, inițiată de Alexander Mieland, s-a

Invit călduros utilizatorii români de

acasă. Aici intervine lipsa de date statis-

bucurat de un succes răsunător. Numărul

GNU/Linux să contribuie cu informații

tice, care să-i permită furnizorului să știe

utilizatorilor GNU/Linux înregistrați a cres-

la aceste site-uri statistice! Este nu

că există și piețe mai puțin vizibile, „lumi

cut cu aproape 100.000 de persoane în

numai o bună ocazie de a face „vizibilă”

paralele” cu cele ale clienților săi obișnuiți

doar două luni, iar cifrele, actualizate zilnic,

internațional comunitatea Free Software

(dar nu mai puțin viabile, din punctul de

încep să reflecte interesul mondial pentru

românească, dar și de a oferi informații

vedere al afacerii...). Cum putem estima

acest sistem de operare.

utile pentru suport (drivere noi, informații

numărul de calculatoare care rulează GNU/

În ceea ce privește România, aflăm că

Linux – un sistem de operare ce nu se

1,06% dintre utilizatorii GNU/Linux lo-

vinde la raft - interesul potențial pentru el,

cuiesc la noi, ceea ce ne situează pe locul

numărul actual de utilizatori...?

22 în topul țărilor - înaintea Ungariei, Porwww.ittrends.ro

De curând, sub patronajul Fundației Software

Liber,

site-ul

http://

100% libere, din lista de la http://www. gnu.org/distros/free-distros.html

la achiziția de hardware, etc.). Aștept cu interes opiniile și comentariile Dvs. 


Nr. 11 - Noiembrie 2011

23 S

O

L

U

Þ

I

I

Testul „Adevãrului” pentru Serviciul IT Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

de Bogdan Tudor, Founder&CEO Class IT Outsourcing

Primesc de multe ori această întrebare: cum aş putea, în calitate de director general sau director financiar sau chiar proprietar al companiei să evaluez activitatea serviciului IT?

Varianta complexă este că activitatea ser-

După ani şi ani de experienţă pot să vă

viciului IT poate fi evaluată detaliat doar

confirm că modul în care arată camera în

de specialişti certificaţi în auditarea siste-

care sunt găzduite echipamentele reprezintă

melor informatice şi mă refer în special la cei

întotdeauna starea în care se află serviciul

certificaţi CISA şi CISSP.

dumneavoastră IT în acest moment. Doar că

Varianta simplă este să aruncaţi o privire în camera în care sunt găzduite echipamentele.

nu puteţi evalua ce se află „sub capotă”. Dacă nu „am avut timp” să fac ordine, înseamnă că nu există timp pentru lucruri

Cum aţi evalua în două cuvinte ceea ce

mai importante: nu există timp ca salvările

observaţi? Ordine desăvârşită sau un haos

de siguranţă să se facă la timp sau ca secu-

generalizat?

ritatea datelor să fie monitorizată atât din

Şerpi de cabluri care stau la pândă să vă

exterior dar şi din interior, nu există timp

încolăcească sau organizare desăvârşită prin

pentru a acorda un serviciu de suport care să

cablare structurată? Cutii nelalocul lor care

susţină în mod real angajaţii şi nu există timp

după ce au fost desfăcute au rămas în acelaşi

pentru multe alte activităţi de rutină care vă

loc în aşteptarea „altcuiva” care să vină să le

pot afecta major activitatea în viitor.

ridice? Echipamente CD-uri cu date salvate

Riscul la care va supuneţi tolerând o

împrăştiate pe jos? Echipamente dezafec-

asemenea abordare sunt majore: pierderile

tate, defecte sau uzate moral încă aşteaptă

de date au dus la închiderea activităţii sau la

să fie casate şi oferă o privelişte dezolantă?

afectarea majoră a companiilor care au trecut printr-o asemenea experienţă, productivitatea angajaţilor care nu dispun de un serviciu de suport este afectată cu până la 10% ceea ce reprezintă o modalitate în care puteţi pierde valoare în companie, lipsa unei organizări presupune lipsa de eficienţă iar costurile sunt în acest moment prioritatea numărul unu pentru majoritatea companiilor. În limba engleză acest gen de evaluări poartă denumirea de „acid test” şi oricât m-am chinuit nu am reuşit să găsesc o traducere mai potrivită de „testul adevărului”. Deschiderea uşii camerei care găzduieşte echipamentele companiei reprezintă momentul adevărului pentru serviciul IT. Dumneavoastră, ce aţi descoperit când aţi deschis uşa?

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

24 O

P

I

N

I

I

Hop și eu, despre Huidu … oareșcum

P

entru că n-am avut noroc și eu să fiu chemat într-un studio să-mi dau cu părerea despre accidentul lui Huidu, precum domnul acela care a cântat la botezul copilului vedetei, trebuie să recuperez și o să o fac, constructiv

însă. Constructiv, pentru că o mie de vorbe și comentarii din talk-show-uri nu-i vor aduce înapoi pe cei trei și, din păcate, nici un milion de vorbe nu-i vor educa pe șoferii teribiliști.

Constantin Teodorescu

Recunosc, și probabil că vi s-a întâmplat și dumneavoastră, că am avut deseori tendința să-mi procur o bâtă de baseball și s-o scot de sub scaun pentru a o proba pe parbrizul vreunui tupeist de

vederi un fingerprint al datelor conținute în P-frame și B-frame-

șofer care, grăbit fiind, depășea toată coloana de mașini (dincolo

urile video, semnătură care se inserează în stream-ul de date

de linia continuă) care stătea ordonată la vreun semafor. De multe

periodic la fiecare key-frame. Stream-ul de date obținut este

ori mă uitam să văd dacă există vreo cameră de luat vederi în

unul „semnat” electronic hardware de camera care l-a generat și

intersecție, inutil, pentru că nu am auzit ca vreun astfel de băiat

poate fi verificat din punct de vedere al autenticității.

deștept să fi fost amendat în baza unei astfel de probe video.

Costul de producție al unei astfel de camere specializate, care

Debandada din ce în ce mai mare de pe șoselele patriei a fost

generează stream video „certificat cu semnătură electronică”,

favorizată de-a lungul timpului de zecile (sutele) de carnete

este cu siguranță mai mare decât cea simplă, dar nu cred că ar

date pe șpagă prin Argeș, de polițiștii care își rotunjeau venitu-

putea depăși suma de 200-220€.

«

rile tăiate de guvern sau poate făceau rost de benzină pentru a

O mie de vorbe și comentarii din talk-show-uri nu-i vor aduce înapoi pe cei trei și, din păcate, nici un milion de vorbe nu-i vor educa pe șoferii teribiliști.

Și atunci mi-a venit următoarea idee, bună pe timp de criză, pe care o dau gratuit Ministerului de Interne: să comande un număr de camere din acestea la un furnizor serios și să le vândă cetățenilor interesați, chiar cu un procent de adaos rezonabil, de numai 10%. În același timp ar trebui începută o campanie de popularizare tehnică și de lămurire a celor din justiție pentru a fi ferm convinși

patrula de la cei dispuși să cotizeze. Preconizata reducere de

că o astfel de probă video electronică, dacă este dovedită ca fiind

personal în cadrul Ministerului de Interne și cu siguranță și din

autentică, este suficientă pentru a respinge pe loc, din start, orice

serviciul circulație nu poate decât să garanteze că lucrurile nu se

posibile contestații din partea celor sancţionaţi în baza acestor

vor reglementa de la sine, doar prin plantarea de panouri publici-

filmări.

tare cu „STOP ACCIDENTELOR”.

Pentru ca în scurt timp, mii de șoferi și taximetriști să se

Acum câtva timp am dat peste un sit web interesant

constituie și în „puncte de colectare a amenzilor” ar fi de bun

(http://www.trafictube.ro/) întreținut de un grup de pasionați

simț ca cel care predă o astfel de probă video, în baza căreia se

care și-au montat pe autoturismele personale niște camere de

trasează legal o amendă, să fie îndreptățit să primească 50% din

luat vederi care filmează în format HD și ale căror costuri sunt de

aceasta, pentru acoperirea investiției în camera video „oficială”

aproximativ 100-120€. Ei au încărcat pe acel sit web multe ma-

și întreținerea ei. Am impresia că prin București, un taximetrist

teriale video care surprind și probleme de trafic și chiar încălcări

ar putea să amortizeze investiția într-o săptămână.

ale legilor circulației. Filmarea din propriul autovehicul este perfect legală, nu încalcă niciun drept al celor filmați.

Bănuielile că poliția ar mușamaliza unele dintre probe ar putea fi ușor înlăturate dacă cei care solicită „recompensa” încarcă

Întrebând pe cineva de meserie de ce o filmare ce surprinde

imaginile probă pe un sit web independent, cum ar putea fi

o infracțiune înregistrată de o astfel de cameră de luat vederi

chiar TraficTube.ro sau alt sit web public aflat sub controlul unei

nu poate fi folosită pentru a pedepsi pe cei vinovați, am primit

organizații publice independente, cum ar fi „Asociația Victimelor

răspunsul că aceste camere, nefiind autorizate, nu pot constitui

Accidentelor de Circulație”.

probe în astfel de cazuri, existând deja precedentul celebrului „pixel albastru”.

Care ar putea fi efectele? Cel mai pesimist scenariu ar fi ca foarte puțini oameni să livreze probele și să solicite recom-

Și mi-am amintit că există totuși un act normativ în legislația

pensa. Chiar și în acest caz, măcar nu s-au pierdut bani de la

română care poate garanta autenticitatea unui document emis

buget. Scenariile optimiste ne dau însă speranțe că numărul de

de către una dintre părţi, prin folosirea semnăturii electronice.

mitocani din trafic s-ar putea reduce drastic, după ce vor plăti

Stream-ul de informații video generate de camera de luat vederi

primele 60-70 de amenzi într-o singură lună. Și oare nu aceasta

poate fi „semnat” electronic. Mai tehnic: se semnează cu un

ne dorim cu toții? 

certificat digital inclus hardware în procesorul camerei de luat www.ittrends.ro

constantin.teodorescu@mozartrocks.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

25 T

R

A

I

N

I

N

G

Certificările în IT – nu numai pentru programatori de Ladislau Szilagyi, EuroQST (www.euroqst.ro)

n IT, certificările profesionale au fost şi vor fi o atracţie permanentă, dar şi un subiect de dispute între partizanii şi adversarii acestora. Unii experţi afirmă că certificările IT oferă puţină valoare de aplicare în practică, alţii susţin că ele sunt utile pentru construirea metodică a unei cariere în IT. În afară de această dilemă, mai putem observa că, cel puţin până recent, certificările IT erau orientate către project manageri şi programatori. Într-adevăr, top-10 mondial de certificări în IT pe anul 2010, întocmit pe baza unui chestionar completat de peste 17.000 de angajaţi în IT din toate continentele, arăta cam aşa: PMP, MCSE, A+, CCNA, MCP, Network+, CISSP, MCSA, ITIL, Security+.

Î

Aceste statistici confirmă preponderenţa in-

elementelor direct aplicative. Ca o consecinţă

teresului manifestat înspre certificarea mai

imediată, cursantul constata la sfârşitul

ales a programatorilor şi a project manageri-

cursului că nu poate folosi imediat în practică

lor, în detrimentul restului de roluri prezente

decât o mică parte din cunoştinţele teoretice

într-un proiect software.

acumulate în timpul cursului, lucru valabil şi

În ultimii câţiva ani, au început totuşi să

în cazul IIBA şi ISTQB.

capete popularitate globală şi certificări IT

O altă provocare care stă în faţa certificărilor

orientate şi spre alte specializări, ca de exem-

IT este metoda de examinare; modalitatea

plu: business analişti şi testeri. Au căpătat no-

deja clasică a întrebărilor tip „test grilă” (un

torietate schemele de certificare IIBA (pentru

răspuns corect din patru alternative propuse)

business analişti) şi ISTQB (pentru testeri).

şi-a demonstrat incapacitatea de a demon-

Ca un exemplu, în lume există un număr de

stra dacă cel examinat chiar poate să aplice în

peste 800.000 de testeri software certificaţi

practică cunoştinţele dobândite. Nici aici IIBA

pe schema ISTQB, dintre care în România cel

şi ISTQB nu stau mai bine, ambele folosesc

puţin 800. Aceste scheme de certificare au

metoda testelor grilă pentru examen.

Ladislau Szilagyi a trecut în cursul celor peste 30 de ani de carieră în IT prin aproape toate rolurile posibile (programator, analist, project manager, tester). Este certificat ISTQB (nivelul advanced), CAT, IREB. De asemenea, este trainer certificat ISTQB, CAT, IREB şi de curând director al firmei European Quality Software Trainings (www.euroqst.ro)

răspuns la o necesitate stringentă a pieţii,

Apariţii recente în peisajul certificărilor

în ceea ce priveşte nevoia de a standardiza

IT încearcă să corecteze aceste carenţe. Este

şi de a defini fundamentele necesare pentru

vorba de IREB (apărut în 2007, pentru busi-

exercitarea cu eficienţă a meseriei de analist

ness analişti) şi CAT (apărut în 2011, pentru

afectat cursurilor este constituit din lucru

de business şi respectiv tester, în practica

testerii din proiectele agile).

direct pe laptop, pentru fixarea cunoştinţelor

curentă a proiectelor software.

International Requirements Engineering

acumulate. De asemenea, examenul CAT este

Bineînţeles, cu trecerea anilor, au apărut

Board (IREB), fondat de către un grup de

format din 3 părţi distincte:

şi o serie de deficienţe legate de aceste

profesori universitari şi profesionişti IT din

 Evaluarea capabilităţii testerului de a se

noi certificări. Era şi normal, în software,

Germania şi Elveţia, a ales o modalitate

tehnologiile şi metodele aplicate cunosc o

nouă de examinare, incluzând în tipurile de

 Evaluarea cunoştinţelor teoretice, pe baza

schimbare permanentă şi, în plus, din ce

întrebări şi două tipuri noi, faţă de clasicul

unor răspunsuri libere (fără alternative

în ce mai accelerată. O problemă generică

test grilă (1 răspuns corect din 4 alterna-

a schemelor de certificare este deci faptul

tive): este vorba de întrebările de tip „alegere

 Verificarea abilităţilor practice de găsire a

că ele nu reuşesc să ţină pasul cu ultimele

multiplă” (X răspunsuri corecte din Y al-

bugurilor, pe baza testării unor aplicaţii

schimbări apărute în IT. Nici IIBA, nici ISTQB

ternative) şi de întrebările tip „true/false”

nu se pot lăuda că includ în topicele prezen-

(grupuri de răspunsuri posibil de marcat cu

Progresele demonstrate de aceste două sche-

tate noutăţi ca lucrul în proiecte agile sau

True sau cu False). De remarcat că alterna-

me de certificare la nivelul completitudinii,

proiecte lean. De asemenea, o altă carenţă

tivele incorecte alese determină depunctarea

acurateţii şi corectitudinii evaluării şi în ceea

endemică a majorităţii schemelor de certifi-

corespunzătoare a concurentului!

ce priveşte adaptarea conţinutului cursurilor

integra într-o echipă agilă;

pre-fixate) la un set de întrebări;

instalate pe laptop.

care clasice este faptul că topicele prezente

Certified Agile Tester (CAT) merge şi mai

la realităţile curente ale software-ului face să

în conţinutul propriu-zis al cursului sunt

departe în îmbunătăţirea calităţii certificării

renască speranţele celor care cred în valoarea

predominant teoretice, cu o slabă prezenţă a

testerilor, de această dată. 50% din timpul

certificărilor IT. 

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

26 L O R E D A N A ’ S

V O I C E

Colaborarea între agenţie şi client e ca dragostea!

A

i ales o agenţie sau un freelancer cu care să lucrezi pe parte de comunicare şi relaţii publice. Un consultant care să te ajute, să îţi pună la dispoziţie experienţa sa şi alături de care să obţii

rezultate bune în comunicare pentru companie/produse.

La început totul e frumos... E ca în dragoste: uneori alegi agenţia pe motiv de dragoste la prima vedere. Pur şi simplu. Îţi place modul în care reprezentan-

Violeta-Loredana Pascal

tul agenţiei se comportă, îţi place ce scrie pe blog, îţi place cum comunică pe e-mail, îţi place promptitudinea în răspunsuri etc. Multe motive. Toate acestea sau altele. Cert este că îţi place şi alegi să lucrezi cu acea companie/persoană.

Agenţia pierde din entuziasm. Clientul consideră că este nemulţumit, că lucrurile s-au schimbat. Nu mai eşti cel/cea de la

Mie una mi s-a întâmplat să am clienţi care au venit pentru a

început (spun şi clientul, şi agenţia). Poate că de fapt fiecare şi-a

lucra cu mine. De altfel, aşa am ales şi m-au ales cei mai mulţi

dat arama pe faţă. Cine ştie?! Inevitabilul s-a produs însă. Preavi-

clienţi. Nu am stat în pitch-uri, ci am stabilit totul în mai puţin de

zul este aici şi iată aşadar ultima lună de colaborare. Iar asta cu

o săptămână. Da, motive diferite – ori blogul i-a convins, ori ce

preavizul este valabilă doar în cazul clienţilor cu ceva coloană

făcusem pentru alţi clienţi. Aşa s-a întâmplat să fie.

vertebrală, pentru că sunt şi unii care nu zic nimic.

Alteori, dragostea vine dar mai greu. Mai multe agenţii din care selectezi. Mai multe oferte din care să alegi. O oarecare suspi-

sau Ai o căsnicie consolidată

ciune. Dar, în final, tot la dragoste se-ajunge.

Sunt atât de multe exemple de relaţii trainice, care au rezistat în

Revenind însă, după cum spuneam începutul e frumos. Fluturi

timp şi care au devenit mai puternice odată cu fiecare problemă

în stomac. Şi de o parte, şi de cealaltă. Agenţia este dornică să

înfruntată încât nu pot să nu mă întreb de ce unele relaţii se încheie

confirme. Clientul abia aşteaptă să se pună lucrurile în mişcare.

atât de uşor. Probabil n-a fost să fie. Nu este însă greu să depăşeşti o problemă, să nu cazi în cap-

Rotiţele se ung.

cana rutinei. Iar soluţii sunt o sumedenie. Dintre cele pe care le-am

... apoi intră în scenă rutina

văzut că funcţionează foarte bine amintesc: discuţia permanentă

Mai mereu sunt aceleaşi lucruri de făcut. Aceleaşi întâlniri, aceiaşi

cu agenţia; feedback constant; laude – da, atunci când agenţia vine

oameni. Puţină variaţie pe frontul informaţie de transmis şi even-

cu o idee nouă, când realizează ceva interesant şi bine lăudaţi-o.

tual evenimente. Dar nimic nou pe frontul de vest.

Sunt tot oameni şi au nevoie, ca şi angajaţii, de încurajări şi

Acesta este un moment de cotitură în colaborările dintre

confirmări. Veţi trezi entuziasmul în rândul oamenilor din agenţie

client şi agenţie. Motivul este simplu: demotivarea. Da, minunata

şi astfel ei vor ajunge să fie mai interesaţi de a veni cu noi idei, de a

demotivare atât a clientului, cât şi a agenţiei. Dacă rezultatele de

oferi servicii de calitate. Vor dori să se ridice permanent la înălţimea

la început au fost spectaculoase, este posibil să apară o perioadă

aşteptărilor. Un alt lucru pe care îl puteţi face este să nu trasaţi pur

mai puţin deosebită şi-atunci să se ivească, firesc cumva, şi

şi simplu îndatoriri agenţiei şi să le daţi oamenilor de acolo numai

dezamăgirile clientului. Lipsă de comunicare. Una dintre cauzele

ordine. Puneţi subiectele în discuţie. Solicitaţi păreri şi ţineţi cont

care pot duce la ruperea unei căsnicii este şi un motiv important al

de feedbackul oferit.

începerii şubrezirii colaborărilor agenţie-client.

Întrucât acest subiect al colaborărilor client-agenţie este unul ex-

Modul în care este gestionată această rutină reprezintă cheia

trem de fierbinte şi complex vă invit şi pe blog să citiţi materialele

succesului sau a eşecului relaţiei. Iar eforturi trebuie făcute aici de

despre Cum să îţi enervezi agenţia şi, respectiv, Cum să îţi enervezi

ambele părţi.

clientul - http://loredana.prwave.ro. O să vă amuzaţi, poate, dar veţi remarca şi alte probleme în relaţia dintre cele două entităţi,

Ajungi la divorţ

situaţii pe care n-am apucat să le prezint aici.

Probabil mai toţi avem în familie sau am auzit pe la prieteni de

Ah, da. Ar mai trebui să vă spun şi că materialul acesta mă

cazuri de divorţ. Motive multe, dar în principal toate generate de

gândisem iniţial să poarte titlul Cum să lucrezi cât mai bine cu

acea rutină instalată în relaţie. Aşa se întâmplă şi cu relaţiile de

agenţia/freelancerul cu care colaborezi. Dar cred că soluţia

afaceri. Atunci când nu mai găseşti nimic de împărtăşit, când re-

aleasă sugerează bine mesajul – deşi, e drept, şi titlul iniţial era

zultatele nu mulţumesc, când fiecare are ceva de ascuns, când co-

descriptiv. Acum însă, la final fiind, alegeţi voi, fiecare în parte,

municarea nu mai este deschisă, când nu se mai discută pe larg ci

ce titlu vă place mai mult. Important este să se reţină ideile astfel

avem de-a face cu informări rapide pe e-mail (care cel mai adesea

încât colaborările client/agenţie să se transforme în timp în căsnicii

sunt înştiinţări şi nu invitaţii la discuţii, sunt ordine pur şi sim-

trainice. 

plu), atunci ceva se rupe.

loredana@prwave.ro

www.ittrends.ro


Nr. 11 - Noiembrie 2011

27 E

V

E

N

I

M

E

N

T

Virtualizare şi cloud – căile spre viitor de Cristian Faur

ltimul eveniment marca Agora Group a fost Conferinţa de Tehnologie Agora cu tema Virtualizare, Cloud Computing, IaaS, SaaS, PaaS la Hotelul Intercontinental din Bucureşti. Considerate simple buzzwords sau sloganuri de marketing până nu demult, aceste tehnologii au început să-şi dovedească utilitatea, eficienţa şi profitabilitatea în mediul concurenţial în care trăim şi, ca atare, devin tot mai interesante pentru cei care vor să facă performanţă economică. Mai mult, ele au demonstrat atât de convingător că sunt de viitor, încât au reuşit să facă organizaţii foarte mari să-şi schimbe modul de lucru şi chiar modelul de business.

U

Cu timpul, ele vor face parte

rile, prin folosirea unui singur

BitDefender, NetApp & Fujitsu,

tot mai integrantă din viaţa

serviciu.

HP & Crescendo, BIT Software,

noastră şi la serviciu, dar şi

Dacă prin virtualizare multi-

şi-a propus să prezinte audienţei

acasă şi vor deveni noţiuni fa-

ple maşini virtuale, cu sisteme

modul exact de îmbinare al

miliare până şi celor mai puţin

de operare eterogene, pot să

acestor „cărămizi” tehnologice

tehnici dintre noi. Momentan,

ruleze separat, una lângă alta,

constituente ale platformei teh-

însă, aceste tehnologii sunt

pe aceeaşi maşină fizică, prin

nologice a viitorului.

considerate de avangardă şi,

intermediul cloud computing

drept urmare, sunt subiecte

aproape toate resursele nece-

de discuţie pentru cei pasio-

sare se pot plasa în Internet şi

naţi, dar mai ales pentru pro-

partaja, uneori chiar între uti-

fesionişti si pentru managerii

lizatori complet independenţi

care vor să schimbe în bine

unii de alţii: software (pro-

Bodor, Central Europe Data

modul în care face afaceri

gramele) şi datele/informaţiile

Center Business Development

organizaţia lor.

sunt aduse din Internet pe cal-

Manager la APC by Schnei-

Tema centrală a evenimen-

culatorul utilizatorului la cere-

der Electric, a declarat: „Vir-

tului a fost virtualizarea. Vir-

re (on demand), ca şi cum ar

tualizarea este un instrument

tualizarea este o tehnică de

fi vorba de utilităţi banale pre-

creare a unei versiuni virtuale

cum apa sau curentul electric.

a caracteristicilor unui calcu-

Eduard Bodor

Dragoş Dincă

fantastic în trusa cu unelte de eficienţă, dar ar trebui să vină

Cele două tipuri de soluţii se

În deschidere, Dragoş Dincă,

cu o etichetă de avertizare cu

componentele

completează reciproc şi se sus-

membru CIO Council, a făcut

privire la implicaţiile pe care

hardware, sistemul de operare,

ţin una pe cealaltă. Practic, ele

o introducere în tematica eve-

mulţi utilizatori ar putea să

mediul de stocare etc. Soluţiile

constituie deja la ora actuală

nimentului, încercând să defi-

nu le înţeleagă, sau chiar să fi

cloud scutesc cheltuielile pen-

„ţesătura” de bază a fenome-

nească şi să pună în balans

aflat despre ele, cum sunt ca-

tru servere, licenţe software,

nului IT. Conferinţa Agora pe

opinii diverse privind cloud

pacitatea de curent sau puterea

hosting, colocare, mentenanţă,

această temă, prin prezentările

computing, software as a ser-

de răcire necesară”.

personal tehnic ultraspeciali-

partenerilor APC by Schneider

vice şi modele de implemen-

zat, actualizări de toate felu-

Electric,

tare. În continuare, Eduard

lator,

precum

Konica

Minolta,

www.ittrends.ro

Tiberiu

Helvei,

Professio-

nal Service Manager Konica


Nr. 11 - Noiembrie 2011

28 E

V

E

N

I

M

E

N

T

sacrifica securitatea datelor din

aceştia trebuie să le ia atunci

maşinile virtuale”.

când doresc să migreze spre

În cea de-a doua parte a conferinţei,

Daniel

cloud şi soluţiile de virtuali-

Tănase,

zare: când este necesar un up-

Technology Sales Consultant

grade de infrastructură, unde

Fujitsu a prezentat servere,

se păstrează datele şi cum pot

sisteme şi arhitecturi de sto-

fi protejate, ce anume să fie

care hardware pentru soluţiile

virtualizat, prin ce tehnologie

cloud de tip privat, public sau

şi cum se gestionează migra-

hibrid construite cu ajutorul

Tiberiu Helvei

soluţiilor oferite de NetApp.

rea. Ultima prezentare a eve-

Mirabela Moroeanu

nimentului a aparţinut Ancăi

Minolta, a vorbit despre ex-

tali vor fi acele organizaţii care

ternalizarea

IaaS,

valorifică tehnologia. HP are o

SaaS şi PaaS prin servicii op-

viziune pentru aceste organizaţii.

timizate de printare, iar Andrei

Se numeşte Instant-On-Enter-

Pisău, Product Manager, Busi-

prise. Aceasta deserveşte clienţii,

soluţiilor

angajaţii, partenerii şi cetăţenii cu tot ce doresc şi au nevoie, instantaneu, în orice moment şi prin orice canal”.

Daniel Tănase

Cristian Mierlea, Business

Anca Cazacu

Unit Manager, IT Infrastructure Mirabela sales

Andrei Pisău ness

Solutions

Moroeanu,

Technical

Pre-

Solutions CRESCENDO, a vor-

Consultant,

Cazacu, Marketing Manager BIT Software, care a detaliat

Hewlett-Packard România, a

participanţilor

spus: „Confruntându-se cu un

cloud de la BIT Software pen-

climat economic din ce în ce

tru o companie mai eficientă,

mai imprevizibil, afacerile şi

precum Socrate Open Cloud Edition sau Google Apps.

aplicaţiile

în

BitDefender,

guvernele vor avea nevoie să

a completat seria de servicii

stabilească unde să inoveze

Tehnologiile prezentate în

necesare într-un business cu

pentru a crea o structură a cos-

cadrul conferinţei, deşi desco-

prezentarea 

(Security

turilor variabile. Astfel, acestea

perite de ceva timp, de-abia

Virtual Appliance): „SVE a

SVE

vor trebui să stimuleze inova-

acum încep să-şi valorifice

fost construit special pentru a

rea mai repede decât oricând,

securiza mediile virtualizate

selectând proiectele potrivite la

şi a permite organizaţiilor să

momentul potrivit.

Cristian Mierlea

potenţialul, integrate în soluţii de business precum cele pe

bit în continuare despre pro-

care au avut ocazia invitaţii

menţină o rată înaltă de con-

HP consideră că industria de

blemele pe care le întâmpină

să le cunoască mai bine, graţie

solidare a resurselor fără a

mâine şi liderii guvernamen-

managerii şi deciziile pe care

întâlnirii cu specialiştii. 

EDITORIALIŞTI:

ISSN: 2065 - 4766

Radu Crahmaliuc - rcrahmaliuc@yahoo.com Constantin Teodorescu - brailateo@gmail.com Rãzvan Sandu - razvan.sandu@zando.ro Violeta-Loredana Pascal - loredana@prwave.ro

REDACÞIA: Bogdan Marchidanu, Senior business editor bogdan.marchidanu@agora.ro Elena Andreea Liþã, Senior editor elena.lita@agora.ro Cristian Faur, Business editor cristian.faur@agora.ro Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

MANAGEMENT: Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro Andreea Maier, Marketing & PR Manager andreea.maier@agora.ro

NOTÃ COPYRIGHT:

O PUBLICAŢIE

AG GO ORA

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA: Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; ittrends@agora.ro

Download IT Trends Android Market: https://market.android.com/details?id=air.ro.ittrends.android&feature=search_result sau intrând pe https://market.android.com şi căutând „IT Trends Romania”

www.ittrends.ro



IT TRENDS - noiembrie 2011