Page 1

O PUBLICA}IE

AG GO ORA

APRILIE 2010 NR.5

INTERVIU: RADU GEORGESCU EARLY ADOPTER RFID TEHNOLOGIA CONTESTAT~

TREND: SEMANTIC WEB


COPERTA edi]ia 1_num`rul 5_aprilie_2010 IMAGINE iStockphoto

10

CONCEPT SMARTBOOK  Doi designeri coreeni [i-au propus s` dea o nou` fa]` smartbook-ului. Tastatura acestuia se transform` în telefon mobil

22

18 RADU GEORGESCU SEMANTIC WEB

M` dau cu gadgeturile întotdeauna

 Internetul începe s` ne înve]e limbajul natural, uman

12

42

62

 Blu-ray players for fun

VIRTUALIZARE SAMSUNG LED 7000

 Afla]i cum pute]i controla computerul de oriunde în lume

 Primul TV 3D din România TEHNOLOGII MOBILE  Cinci inven]ii care au schimbat lumea

58

GREEN LIFESTYLE 44 pa[i pentru a înv`]a s` tr`im mai curat

36


DTEDITO

3D {I ROBO}I

Claudiu Andone, Redactor [ef

Sincer, nu m-a surprins deloc avântul puternic luat de trendul 3D. A[tept s` se întâmple acest lucru de ani buni, când m` uitam la ecranele create de produc`tori importan]i [i dedicate exclusiv advertising-ului. {i nu aveam nevoie nici de ochelari speciali pentru a vedea tot felul de obiecte ie[ind miraculos din ecran. De atunci visam s` v`d toate aceste lucruri cândva în apartamentul de la bloc.

D

e ce ne-a apucat deodat` febra imersiunii tridimensionale? În mod cert, datorit` produc]iilor americane doldora de efecte speciale create pe computer, dar [i a concuren]ei dintre produc`torii de echipamente electronice. Dac` acum un an, doi, întrebai un om obi[nuit pe strad` dac` [tie c` exist` filme 3D, probabil nici nu ar fi [tiut ce înseamn` asta sau ar fi c`utat din priviri camerele ascunse ale posibilei emisiuni TV dedicat` farselor. {i deodat` a ap`rut vestitul Avatar la care te duci [i acum s`-]i iei bilet pentru s`pt`mâna viitoare. Impactul creat a dat un mesaj extrem de clar produc`torilor de televizoare [i iat` c` acum avem TV 3D în România, un trend pe care l-am semnalat cu litere de-o [chioap` pe coperta primului num`r al revistei. Marea problem` cu vizualizarea 3D r`mâne, îns`, cea a ochelarilor speciali. To]i cârcota[ii se vait` c` accesoriul respectiv nu numai c` te face s` ar`]i caraghios, dar [i c` reduce percep]ia de luminozitate a ecranului. Nu mai vorbim de faptul c`, în cazul în care alegem o pereche wireless, va trebui s`-i ]inem la reînc`rcat sau s`-i „hr`nim” cu baterii care î[i pot epuiza energia tocmai când ]i-e lumea mai drag`. Nu mai este nicio surpriz` c` produc`torii nu s-au în]eles nici asupra unui standard de tehnologie încorporat` în ochelari, nel`sând alegerea de design [i brand la discre]ia consumatorilor. Vrei TV de la un produc`tor anume? Atunci cumperi ochelari tot de la el, pentru c` numai aceia se în]eleg cu televizorul. În fine, deodat`, accesibilizarea televizoarelor 3D în living nu mai pare atât de neverosimil`. Dar ce ne facem cu visul coreenilor de a avea pân` în 2020 câte un robot fiecare acas`? Vis aparent calculat temeinic de oficialit`]ile lor. Noi am c`zut de acord c` viitorul plin de robo]i mai mult sau mai pu]in inteligen]i este extrem de aproape, având în vedere c` ace[tia vin chiar [i sub forma aspiratoarelor complet autonome care „[tiu” s` se reîncarce singure când li se termin` energia. Desigur, când observi faptul c` robo]ii nu mai au nevoie de niciun ajutor pentru a-[i îndeplini rolul predestinat, nu se poate s` nu te duci cu gândul la scenariile apoteotice din filme, în care mon[tri automatiza]i ne pedepsesc pentru imperfec]iunile specific umane. Din fericire, mai avem mult pân` vom asista la na[terea primului robot con[tient de propria existen]`. Sau poate nu a[a mult?

REDAC}IA:

LAYOUT: B.R.

MANAGEMENT:

Claudiu Andone, Redactor [ef claudiu.andone@agora.ro

Nicolae Bucur, Tehnoredactor nicolae.bucur@agora.ro

Romulus Maier, Managing Partner romulus.maier@agora.ro

Cristian Faur, Redactor cristian.faur@agora.ro

Marian Teodorescu, Fotoreporter marian.teodorescu@agora.ro

Mihai Bucuroiu, Sales Manager mihai.bucuroiu@agora.ro

Mihai Peticil`, Redactor mihai.peticila@agora.ro

Andreea Maier, Marketing &PR Manager andreea.maier@agora.ro

ISSN: 2067-1822

O PUBLICAŢIE

AG GO ORA

NOT~ COPYRIGHT: Copyright © 2010 Byblos SRL . Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tip`rit în acest num`r apar]ine companiei Byblos SRL. Digital Trends este marc` înregistrat` a Byblos SRL. ADRESA: Str. C-tin R`dulescu Motru nr. 13, et. 8, ap. 81, sector 4, Bucure[ti, 040361 Tel.: 021/3309282; Fax: 021-3309285, digitaltrends@agora.ro www.digitaltrends.ro

04 aprilie 2010


REVIEWS

33 05 41 17

NEWS

06

PRODUSE LANS~RI HARDWARE SOFT

LIFESTYLE BUSINESS

NEWS

[tiri_nout`]i_trends_events

EVENT UN SFERT DE SECOL DE .COM

07

TECH

LANS~RI NOI TELEFOANE CU ANDROID ÎN ROMÂNIA

09 LENOVO T400S TOUCH COOL BUSINESS

10 IDEI SMARTBOOK: O NOU~ ABORDARE ÎN DESIGN

15 REPORT NEXT SMARTPHONE

VIRTUALIZAREA DE LA TEORIE LA MONETIZARE


event ACUMULATORII LI-ION INTR~ ÎN ERA LI-S? În plin` glorie [i când în sfâr[it au ajuns la autonomii de aproape 20 de ore, bateriile Litiu-Ion pentru laptop sunt cercetate pentru lips` de eficacitate în fa]a celor de tip Litiu-Sulf. Deocamdat` acestea sunt în teste la Stanford University [i, din ce spun cercet`torii, se pare c` noua tehnologie ar îmbun`t`]i durata de via]` a unui laptop, de exemplu, cu 300 %. Singurul inconvenient al bateriilor de nou` genera]ie ar fi faptul c` nu rezist` la atât de multe înc`rc`ri-desc`rcari ca precedentele. Ecua]ia, îns`, va fi rezolvat` cât de curând.

.COM A ÎMPLINIT UN SFERT DE SECOL MONITOR MULTITACTIL, DE VÂNZARE Dup` ce Lenovo a lansat trei monitoare dintr-o singur` mi[care (L2261, L2361p, L2461x), iat` c` ultimul din list` intr` oficial pe pia]`. Cu ce ne îmbun`t`]e[te el via]a [i mai ales lucrul? Cu o diagonal` de 60 cm, o rezolu]ie FullHD care vin la un pre] de 900 de euro. G`sim în pachetul de baz` o pereche de boxe integrate, un microfon, patru porturi USB [i o camer` web de 2 megapixeli. Rata de refresh este de 120 Hz, luminozitate 300 cd/m2, contrast 1.000:1 [i are un timp de r`spuns de 5 ms.

06 aprilie 2010

|n fiecare zi se \nregistreaz` 100.000 de domenii .com!

Tân`r [i nelini[tit este domeniul „.com”. Pe 15 martie 1985 se n`[tea prima pagin` cu aceast` adres` – proprietarul era Symbolics, un cunoscut produc`tor de software [i sisteme pentru computere. Simbolic` aceast` coinciden]`, nu? La câteva zile apar [i fra]ii de domeniu, doi la num`r, pe numele lor Bbn.com [i Think.com. Dac` atunci regula era de [ase înregistr`ri pe an, acum sunt 100.000 pe zi. {i mai era o regul`, e adev`rat, nescris` [i ea: aceea c` primele 100 de domenii pe .com au fost cerute de firme din domeniul IT. De curiozitate v` spunem c` Apple [i-a înregistrat adresa de net pe care o are [i ast`zi, pe 19 februarie 1987. Le-au trebuit patru ani celor de la Microsoft s` intre [i ei în rândul lumii online cu al lor microsoft.com, cump`rat în 1991. Administratorul domeniului .com este compania Verisign care, potrivit BBC, ar avea în acest moment cam 78 de milioane de clien]i, posesori ai unei adrese .com.


EVENTDTNEWS NOU MOBIL CU ANDROID ÎN ROMÂNIA

Noi modele de camere video HD de la Canon Canon extinde gama de camere video Legria prin lansarea seriei Legria HF R – o colec]ie de camere video u[oare în greutate, capabile de înregistr`ri Full High Definition (HD). Seria este echipat` cu sistemul Canon HD Camera, integrând un senzor HD CMOS, zoom optic 20x, lentile video Canon HD [i procesorul de imagine DIGIC DV III. De asemenea, tehnologia Smart Auto este încorporat`, pentru utilizatorii mai pu]in experimenta]i. Introdus pentru prima oar` la camerele foto digitale, modul Smart Auto este acum optimizat [i pentru camerele video HD. Tehnologia Intelligent Scene Detection duce la ob]inerea înregistr`rilor de calitate HD prin identificarea tipului de filmare [i alegerea set`rilor optime potrivite pentru situa]ia curent`. Recunoscând pân` la 31 de scene diferite, f`r` ajutor din partea utilizatorului, modul Smart Auto face toate modific`rile în mod automat.

Tehnologia Instant AF completeaz` modul Smart Auto oferind focalizarea necesar` la ob]inerea film`rilor HD. Tehnologia Face Detection identific` automat pân` la 35 de fe]e. Toate modelele ofer` [i modul Pre REC, ce captureaz` cele trei secunde de dinaintea momentului în care se apas` pe butonul de înregistrare. Legria HF R18 [i HF R16 ofer` un sistem Dual Flash Memory ce reune[te memoria intern` [i un slot pentru cardurile de memorie. Modelul LEGRIA HF R18 include un modul intern de 32GB, în timp ce LEGRIA HF R16 ofer` o memorie de 8GB; fiecare model poate avea o memorie extins` pân` la 32GB datorit` prezen]ei unui slot de memorie SDHC.

Galaxy Spica este un nou model de smartphone produs de Samsung. Începând din aceast` lun`, aparatul va fi disponibil [i pe pia]a româneasc` la un pre] începând de la 1.100 RON. Telefonul se remarc` printr-o serie de facilit`]i de conectivitate, precum accesul rapid la serviciile Google. Conectarea la site-urile populare de re]ele sociale precum MySpace [i Facebook se poate face direct de pe acest aparat dotat cu un procesor de 800 MHz. De asemenea, utilizatorii pot s` se conecteze foarte u[or la Android Market, magazinul virtual de programe a celor de la Google, iar de acolo s`-[i descarce aplica]iile preferate.

2010 aprilie 07


PRODUCTSDTNEWS A touch of business

Lenovo

T400sTouch

Dac` tehnologiile noi ar fi imorale, ilegale sau ar îngr`[a, utilizatorii acestui model ar avea probleme foarte serioase în societate. T400 Touch se comport`, nu ca un sistem cu overcloaking, ci ca unul care a petrecut o perioad` serioas` de timp într-un atelier de tuning. În lumea afacerilor de ast`zi, cuvinte ca multitasking fac parte din vocabularul curent, iar un Internet Explorer sau un Mozilla care nu ruleaz` cel pu]in câteva tab-uri odat` se g`sesc mai rar pe ecranul calculatorului unui om de business. La prima vedere, discut`m de un laptop normal, dar nu e cazul. Asta de[i seam`n` la perfec]ie cu celelalte modele de T400s, cele non-touch. Ce îl diferen]iaz` de celelalte [i îl înscrie în categoria laptop-urilor de business high-end sunt dou` tehnologii destul de noi pe pia]`: tehnologia multi-touch [i vPro. De[i p`rea destinat` mai degrab` tabletelor, tehnologia touch pe un ecran de laptop are logica ei, mai ales în browsing, într-o lume \n care informa]ia primit` la timp este vital`. Gândind dinainte, pare împotriva firii [i a reflexelor s` încerci ca utilizator s` iei degetele de pe tastatur` [i s` ape[i pe ecran. Dar

Tehnologia vPro

odat` bariera psihologic` dep`[it`, totul pare foarte firesc [i chiar distractiv, iar un laptop f`r` touch screen, oricât de puternic ar fi, nu mai pare la fel de cool. Acest lucru a fost posibil gra]ie noilor op]iuni pentru multitouch de la Windows 7 [i a ecranului WGXA+ LED. Nu în ultimul rând, este de remarcat faptul c` acest ecran nu sufer` de acea u[oar` înce]o[are pe care au alte touch screen-uri. Calitatea imaginii este, de asemenea, mai bun` decât a altor laptop-uri de business, îndreptându-se spre ceea ce vedem în sisteme mai glossy, tip consumer. În rest, pentru cei pasiona]i de specifica]ii, avem ni[te nume interesante: display 1440 x 900 WXGA+ MultiTouch LED, procesor Intel Core 2 Duo SP9600 (2.53GHz, 1066MHz FSB, 6MB Cache), 4GB DDR3 RAM (2GB x 2) , SSD 128GB Toshiba, DVD+/-RW, video Intel X4500M integrat, camer` web [i baterie cu [ase celule. Sistemul de operare este Windows 7 Professional. Despre memoria SSD am tot vorbit în paginile revistei [i ne vom rezuma acum la un singur cuvânt: vitez`.

Lansat` de Intel, aceasta este destinat` calculatoarelor de business. Este vorba, de fapt, despre o sum` de tehnologii cu ale c`ror nume nu v` vom plictisi în acest text. Dar capacit`]ile merit`, în schimb, men]ionate: securitate în moduri la care nu ne-am fi gândit pân` acum, administrare mai u[oar` – de la distan]`, chiar, performan]e sporite [i eficien]` energetic`. De exemplu, securitatea pe calculatoarele cu vPro este asigurat` [i de elemente hardware, nu numai soft. Datele esen]iale afacerilor sunt, astfel, mai bine protejate. Cât prive[te performan]ele, ele pot fi, potrivit celor de la Intel, cu 90% mai mari decât pe sistemele clasice. Acest lucru este valabil [i când vine vorba de aplica]ii mari consumatoare de resurse, cât [i la multitasking.

2010 aprilie 09


NEWSDT PRODUCTS În ce direc]ie vor evolua tabletele, tot spre tastatur`?

CONCEPT SMARTBOOK O tastatur` portabil` pentru tablete care se pliaz` [i devine telefon mobil. Ave]i în fa]` o idee dezvoltat` de doi designeri coreeni pentru Metatrend Institute. Recunoa[tem c` ne-am uitat de dou` ori la acest proiect p=n` s` în]elegem ce vrea de la noi. Prima dat` am crezut c` este vorba despre o simpl` tablet` [i c` cei doi designeri care au desenat-o nu erau la curent cu ultimele [tiri potrivit c`rora tabletele nu mai sunt ni[te chestii conceptuale, ci au devenit deja trend. Ne-am l`muri apoi c` este vorba despre

10 aprilie 2010

un pachet format din tastatur` [i tablet`. Întreg kit-ul este denumit „Smartbook” artbook” – o combina]ie între smartphone ne [i notebook. În cazul de fa]`, vedeta prezent`rii este tastatura de tip QWERTY care apare independent` de tablet` din punct de vedere fizic. Partea interesant` este c` cele dou` unit`]i sunt ]inute la un loc de magne]i – atunci când avem nevoie ca cele dou` s` lucreze precum un laptop. Atunci când se afl` în contact prin intermediul magnetului, cele dou` gagdet-uri pot fi înc`rcate simultan [i pot chiar s` transfere energie de la unul la cel`lalt, atunci când este nevoie. În situa]ia cealalt`, când tastatura este deta[at` de tablet`, ea poate fi pliat` în dou` [i devine un telefon mobil cu ecran tactil. Pentru c` la telefonul cu pricina se pot doar forma numere [i vorbi, întregirea func]iilor de smartphone se face tot cu ajutorul tabletei. Aceasta gestioneaz` [i proceseaz` restul aplica]iilor, pe care le transmite apoi pe ecranul generos, de 7 inci. Datorit` senzorului de gravita]ie, poate schimba display-ul în modul lanscape sau portrait. Platforma de lucru va fi Android sau Chrome. R`mâne de v`zut ce produc`tor va fi interesat de ideea aceasta [i cât de repede se va pune în practic`.

TURA TASTAST DE PE PO ON TELEF SPECIFICA}II Dac`` ar fi s`` vedem D d ddoar partea tehnic` a acestui produs, am putea spune c` nu este cu aproape nimic diferit de celelalte device-uri asem`n`toare întâlnite ast`zi pe pia]`. DATA LANSARE Se poate ca în 2012 un astfel de produs s` ajung` pe pia]`, dar cei de la Metatrend, care au comandat conceptul, nu au anun]at dac` vor vinde schema sau o vor pune în practic` ei în[i[i.

SMARTBOOK DESIGN Pe o pia]` unde sunt deja vreo 50 de modele de tablete, mai mult sau mai pu]in inteligente, cei de la Freescale Semiconductor au propus de curând câteva design-uri interesante pentru viitoarele lor produse. Toate cele [ase prototipuri de Smartbook au ecran tactil [i sunt concepute de speciali[tii de la SCAD. În dotarea de baz` va intra mai mult ca sigur procesorul ARM.


event

SOLU}II IT: VIRTUALIZAREA

O abordare cu avantaje de necontestat

Virtualizarea, ca tehnologie, exist` dinainte de inventarea multor lucruri pe care ast`zi le lu`m ca pe un dat. IBM lucra la astfel de solu]ii în anii ’60. Exist` înc` oameni neinforma]i care î[i închipuie c` virtualizarea se refer` la prieteniile de pe internet. Ei bine, de[i diferite, între cele dou` lucruri exist` cel pu]in ceva în comun. Pentru c` la o solu]ie de virtualizare la birou poate fi ca la prieteniile virtuale: putem avea nenum`rate discu]ii cu o mul]ime de oameni deodat`, f`r` a mai face efortul s` ne mai deplas`m în acela[i loc. {i nici nu conteaz` dac` spa]iul ne permite sau nu s` fim mul]i, pentru c` îl putem m`ri cât dorim. Între virtualizare ca tehnologie [i prieteniile virtuale exist` mai multe diferen]e decât lucruri în comun. Despre avantajele competitive de business pe care le poate ob]ine folosind virtualizarea, publicul a putut afla direct de la speciali[tii din domeniu la conferin]a pe aceast` tem` organizat` de Grupul Agora pe 24 martie. De ce este buna virtualizarea? Dac` îl întreb`m pe Marius Vasile, Systems and Technology Group Storage Manager, IBM România, prezent la eveniment cu o expunere foarte interesant`, este vorba de o solu]ie care îmbun`t`]e[te infrastructura, un lucru important într-o pia]` dinamic`, în care costurile [i flexibilitatea sunt pe primul plan. Alexandru Tecuceanu, Solutions Architect, Sun Microsystems ne spune c` în niciun caz virtualizarea nu este vreo scorneal` de marketing, inventat` pentru a cre[te ni[te vânz`ri. Ideea c` resursele de calcul nu sunt folosite eficient este un fapt dovedit, iar virtualizarea poate rezolva aceast` problem`. Folosind virtualizarea, un angajat ar putea avea acces la calculatorul s`u de lucru de oriunde, iar IT-ul control sporit. Rezultatul? Personal mai pu]in, economii de timp [i siguran]` mai bun`. Aceasta este

Sebastian V\jeu, Platform Evangelist Microsoft opinia lui Dan Popa, Business Development Manager Information Management Infrastructure Solutions, Star Storage, care a discutat despre solu]ii de virtualizare pentru posturile de lucru. Totu[i, de unde atâta discu]ie despre virtualizare? Cum am ajuns aici? Este clar c` în ultima perioad` toate companiile au o tendin]` clar` de a reduce bugetele [i cu toate acestea business-ul acestor companii trebuie s` continue. Pentru c` nimeni nu î[i permite s` aib` parte de downtime. În acest context, partea de IT are un rol din ce în ce mai important, pentru c` avem aceste dou` direc]ii - bugete din ce mai mici, dar cu un business care trebuie s` func]ioneze în continuare, [i care, mai mult decât atât, trebuie s` creasc`. {i atunci, partea de virtualizare are o importan]` deosebit` în acest ecosistem, spune Dan Bogdan, Enterprise Consultant, Dell. Sebastian V\jeu, Microsoft Technology Evangelist, crede c` virtualizarea va fi „acel element indispensabil pentru oamenii de IT”. Confrunta]i cu dificila sarcin` de a optimiza procesele în companii tocmai când [i bugetele de IT se mic[oreaz`, profesioni[tii din domeniu au la dispozi]ie un instrument foarte bun prin aceast` tehnologie. Nu în ultimul rând, unul din subiectele care au putut fi abordate a fost cel al solu]iilor tip thin client, posibile tocmai mul]umit` virtualiz`rii. Acestea sunt calculatoare-interfe]e, care „împrumut`” destul de mult din puterea de calcul aflat` pe un server [i pus` la dispozi]ia angajatului tocmai prin virtualizare. Ele reduc foarte mult cheltuielile cu hardware [i fac din orice organiza]ie un instrument foarte flexibil pentru atingerea de performan]e în business, în opinia lui Mihai T`n`sescu, Technical Consultant Acceleris System Integration.

01 Mihai T`n`sescu, Technical Consultant Acceleris System Integration 02 Alexandru Tecuceanu, Solutions Architect, Sun Microsystems 03 Marius Vasile, Systems and Technology Group Storage Manager, IBM România 04 Dan Popa, Business Development Manager Information Management Infrastructure Solutions, Star Storage 05 Dan Bogdan, Enterprise Consultant, Dell

01 12 aprilie 2010

02


EVENTDTNEWS

04

03

05 2010 aprilie 13


PRODUCTSDTNEWS

SOLU}II MOBILE PENTRU MANAGERI

NEXT SMARTPHONE REPORT

Pia]a telefoanelor mobile s-a animat prin lansarea a înc` patru device-uri ce ofer` [i aplica]ii de business. Iat` cele mai importante caracteristici de care merit` s` ]ine]i cont atunci când le ve]i cump`ra. SONY ERICSSON ASPEN LANSARE ÎN PRIM~VAR~

MOTOROLA DEVOUR 150 EURO

LG MINI GD880 350 EURO

SAMSUNG WAVE GT-S8500 DISPONIBIL DIN APRILIE

Un smartphone care face parte din linia ecologic` a produc`torului, denumit` Greenheart, [i care emite ceva preten]ii pe un segment al pie]ei dominat de Blackberry [i Nokia. Partea eco-friendly vine de la cutia [i carcasa aparatului – sunt f`cute din materiale reciclate – [i de la func]ia „power save”. Utilizatorii pot lucra [i edita documente, accesa e-mailul de la birou [i securiza, în acela[i timp, accesul la con]inut cu ajutorul serviciului Microsoft MyPhone.

Telefonul este 3G [i vine echipat cu sistemul de operare al celor de la Google - Android. Deocamdat` el a fost lansat în parteneriat cu americanii de la Verizon Wireless – companie rezultat` din fuziunea cu Vodafone. În Europa, nu se [tie înc` dac` va purta acela[i nume sau va fi botezat Calgary. În orice caz, device-ul seam`n` la func]ionalitate [i personalitate cu fratele s`u mai mare – Droid. Util [i pentru update-urile de fotografii [i mesaje pe Twitter, Facebook sau MySpace.

Dup` Nokia N97 Mini, se pare c` LG vrea s` duc` moda mai departe. Produc`torul coreean va lansa acest smartphone [i la noi luna aceasta, prin Vodafone. Pe modelul GD880 va rula o interfa]` 3D S Class cu widgeturi animate. Important pentru zona de business este faptul c` va avea func]ie de sincronizare cu PC-ul. Potrivit produc`torului, atributul „Mini” ar fi o specifica]ie conform c`reia terminalul este, în prezent, cel mai mic [i cel mai sub]ire touchscreen de pe pia]`.

Proasp`t lansat la Mobile World Congress, în Barcelona, telefonul este primul pe 2010 al produc`torului sud-coreean. Modelul este [i primul smartphone pe care este instalat` noua platform` open mobile, Samsung BADA. Dispune de un Social Hub care este menit s` ajute utilizatorul s` men]in` mai u[or leg`tura cu agenda, contactele [i datele online. În prezentarea sa, este pomenit [i procesorul high-speed, care permite aplica]ii [i procese multi-tasking f`r` întreruperi.

DISPLAY 2,4 inci Super AMOLED CAMERA 3,2 megapixeli CONECTIVIT~}I WiFi, Bluetooth SISTEM DE OPERARE Windows Mobile 6.5.3 AUTONOMIE 10 ore în convorbire [i 450 de ore în a[teptare

DISPLAY 3,1 inci, tactil CAMERA 3 megapixeli CONECTIVIT~}I WiFi, Bluetooth SISTEM DE OPERARE Google Android 1.6 AUTONOMIE 7 ore în convorbire [i 440 de ore în a[teptare

DISPLAY 3,2 inci, TFT capacitiv CAMERA 5 megapixeli CONECTIVIT~}I 3G, WiFi, Bluetooth SISTEM DE OPERARE Latest S-Class UI AUTONOMIE 5 ore în convorbire [i 380 de ore în a[teptare

DISPLAY 3,3 inci, super AMOLED CAMERA 5 megapixeli CONECTIVIT~}I WiFi, USB, Bluetooth SISTEM DE OPERARE Samsung BADA AUTONOMIE 10 ore în convorbire [i 440 de ore în a[teptare

2010 aprilie 15


16 februarie 2010


LIFESTYLE BUSINESS

BUSINESS SHOPPING UTILE ÎN AFACERI

33 05 41 17

30

NEWS

SEMANTIC WEB CUM VA AR~TA INTERNETUL

TECH

18

INSIGHTS KNOW-HOW TECH BIZ OFFICE

BUSINESS

web_interviu_shopping_products

32 ATUURI PENTRU BIROU NOUT~}I UTILE

RADU GEORGESCU M~ DAU CU GADGET-URILE ÎNTOTDEAUNA


trends

B E W

SEMANTIC Vom putea s` comu comunic`m unic`m cu motoarele de c` c`utare `utare テョテョntr-un ntr-un limbaj simil similar lar ccuu limbajul uman uman. A Asta sta pentru c` semnifica]iile datelor pot fi descoperite, de acum, nu numai de oameni, dar [i de computer. テ始 prezent, cele mai multe semnifica]ii ale cuvintelor [i expresiilor de pe web sunt deduse de noi atunci cテ「nd citim paginile de pe net. Web-ul semantic face calculatoarele (prin software) s` g`seasc`, citeasc` [i s` utilizeze date din World Wide Web, ca [i oamenii.

text Mihai Peticil`

18 aprilie 2010

INTERNETUL INTELIGENT


TRENDSDTBUSINESS

DE VORB~ CU INTERNETUL Internetul, a[a cum îl [tim, Internetul [tim ca o re]ea glob global` de comunicare, are dou` tendin]e tend din]e spre care eevolueaz`. În primul rând, încearc` s`` devin` un med mediu colaborativ. În alt` ordine de idei,, web-ul se vrea a fi tot mai simplu [i mai u[or de proce procesat computere esat de c`tre co [i alte echipamente. Tocmai de aceea, no]iunea de Tocmaai no] internet semantic nu este ddestinat` doar uutilizatorilor finali, ci [i ma[inilor, calculatoarelor. calcu ulatoarelor. Dac` acestea vor în]elege sensurile date datelor elor pe care noi le introducem în internet, atunci vvor putea s` ne oofere exact ceea ce le cerem. Adic` s`` priceap` o ma ma[in`rie ce îi cere un om ? Ve]i spune c`` m-am uitat pre prea mult la televizor [i la filme SF. Nu eeste chiar a[a, iiar în rândurile urm`toare v` voi exp explica plica [i de ce.

glob prin intermediul webului. {i sunt câteva exemple tipice: wiki-uri, weblogs (blogurile), precum [i portalurile [i bursele de schimb de imagini, muzic`, filme/video [i software din Internet, cum ar fi Flickr, YouTube [i site-urile pentru File sharing. Ei bine, putem spune c` internetul semantic face deja parte din Web 3.0. Pentru acest concept, exist` mai multe defini]ii. Prima se refer` la transformarea web-ului într-o baz` de date prin folosirea tehnologiilor RDF (Resource Description Framework), OWL (Web Ontology Language), API (Application Program Interface). Cea de-a doua abordare presupune dezvoltarea inteligen]ei artificiale [i crearea unui web cvasi-uman. Avem [i o a treia interpretare care ne intereseaz` cel mai mult în demersul nostru. Potrivit acesteia, Web 3.0 va fi atunci când se va crea o re]ea semantic` prin care computerele conectate la Internet s` poat` combina informa]iile pe baza unor conexiuni logice.

Ce este semantic web? V` propun un caz concret – o c`utare pe internet internet. În acest moment, dac` introducem într-un motor de c`uta c`utare fraza „vreau o vacan]` în insulele exotice, cu transport inclus [[i hamac pe familia”, rezultatul plaja hotelului de cinci stele la care voi sta cu fam aceste cuvinte va fi redarea tuturor site-urilor unde figureaz` ace astfel de c`utare v` împreun`. Printr-un motor semantic web, o astfe plaj`, care coresva g`si exact acel pachet turistic cu hamac [i pla punde cerin]elor dumneavoastr`. Internetul sema semantic define[te sensul informa]iilor de pe internet [i le interprete interpreteaz`.

Deosebiri [[i asem`n`ri cu modelul de ppân` acum Ca orice tehnologie, internetul evolueaz`. La înce început a fost Web 1.0, re]eaua primordial`, ale c`rei baze s-au pus îîn interiorul CERN (C (Centrul Centrul European de Cercet`ri Nucleare), îîn anul 1989. Ini]ial W WWW-ul era format din pagini statice, ca care erau actualizate din an în Pa[te de c`tre de]in`torii lor. A urmat Web actualizzate 2.0 caree a adus o noutate prin faptul c` exploata posibilit`]ile organizatorice ale internetului. Cam din 2005 încoace are loc organiza revolu]ia Web 2.0 prin care con]inutul [i informa]ia nu mai este revolu]i oferit` vvizitatorilor numai de c`tre mass-media, guverne [i firme particulare, particul ci [i de persoane obi[nuite, legate între ele prin re]ele informale inform bazate pe Internet [i care contribuie [i particip` activ la punerea la dispozi]ie [i r`spândirea informa]iilor pe întregul pu

De ce am avea nevoie de internet semantic? Pentru c` avem de a face cu o cantitate imens` de informa]ie în care ne e din ce în ce mai greu s` g`sim ceva. Exist` câteva miliarde de documente în World Wide Web, care sunt utilizate de aproape jum`tate de miliard de utilizatori de pe glob. La acestea se mai adaug` milioane de pagini existente în re]elele de tip intranet. Cu cât volumul de informa]ii cre[te, cu atât va fi mai greu s` g`se[ti ceva în timp util, s` organizezi sau s` ai acces la datele de pe net. Spa]iul informatic a fost imaginat pentru ca fiecare s` aib` acces imediat [i intuitiv [i nu numai s` navigheze, ci s` [i creeze. Ma[inile s` devin` capabile s` analizeze datele de pe web – con]inutul, leg`turile [i transferurile dintre oameni [i calculatoare. Internetul semantic înseamn` c` mecanismul firesc de comer] online, tranzac]ii, post`ri [i alte aspecte ale traiului zilnic, vor fi preluate de ma[ini care „comunic`” altor ma[ini, l`sând oamenilor participarea cu inspira]ia [i intui]ia proprie. Web-ul semantic permite ca datele, localizate oriunde pe web, s` fie accesibile [i în]elese atât de oameni, cât [i de calculatoare. {i cum se face asta? Prin ad`ugarea unor extensii, numite metadate, la documentele deja existente. Aceasta permit datelor s` fie prelucrate automat de c`tre ma[ini, cam dup` acelea[i principii dup` care sunt prelucrate manual de c`tre oameni.

W3C World Wide Web Consortium este principala organiza]ie interna]ional` care stabile[te normele [i standardele dup` care func]ioneaz` browserele web [i în care ar trebui scrise codurile surs` ale site-urilor web. Folosirea de cod valid este obligatorie pentru a evita problemele cu

Aplica]ii construite pe principiile internetului semantic [i care pot fi g`site pe internet. Ele nu sunt deocamdat` foarte populare, dar utilizatorii au reu[it s` indexeze o cantitate important` de con]inut de pe web, [i prin asta s` atribuie adnot`rile de rigoare documentelor.

diferite browsere. O simpl` verificare vizual` a unui site nu presupune validitatea codurilor surs` folosite. A[a c` orice pagin` de internet trebuie s` respecte standardele impuse de W3C pentru c` altfel, o mare parte din vizitatori s-ar putea s` nu aib` access la informa]iile din aceasta.

2010 aprilie 19


trends

Cum func]ioneaz`? A[adar, Web-ul semantic este dependent de existen]a unor limbaje specifice [i de înmul]irea paginilor web adnotate cu metadate. Ce sunt acestea? Ni[te informa]ii despre informa]iile pe care le con]ine un document. Practic, atunci când vom înc`rca un anumit fi[ier pe internet, acestuia i se va ata[a o metadat` care va „[ti” s` transmit` unui eventual motor de c`utare existent, detalii despre con]inutul [i sensul întregului articol. Adic` va face diferen]a între un „post de director la o firm`” [i „Postul Pa[telui”, s` zicem. Lucru care în prezent nu se întâmpl`. Totu[i, ob]inerea metadatelor prin definirea manual` a unor reguli de extrac]ie a informa]iei înseamn` o munc` titanic`, timp [i experien]`. A[a c` cercet`torii au creat programe care fac auto-adnotare prin similaritate. Este cazul proiectului numit PANKOW (Pattern-based Annotation through Knowledge on the Web). Acesta pune laolalt` paginile care includ anumite [abloane lingvistice specificate, asem`n`toare cu tag-urile, dar mai complexe. În plus, foarte multe instrumente [i accesorii noi au ap`rut pentru motoarele de c`utare. Acestea folosesc no]iunea de „context” adic` ghideaz` utilizatorul în func]ie de contextul din jurul textului [i elimin` posibilele ambiguit`]i. S` lu`m un exemplu practic: o aplica]ie ideal` pentru bloguri, o g`si]i pe opencalais.com. Este un serviciu gratuit care analizeaz` semantic textul sau articolul urcat pe pagina respectiv`, cu ajutorul unor plugin-uri, apoi îl indexeaz` [i îl face public. Astfel, când cineva caut`, de pild`, informa]ii despre locuri de cazare, obiective turistice [i entertainment, prin aceast` aplica]ie, la o c`utare dup` termenii 20 aprilie 2010

„vacan]a la Predeal în pensiune de trei stele, cu margarete la geam” o s` fie listate toate vilele cu locuri disponibile [i flori la geam. Evident, doar cele din blogurile care au aderat la aplica]ia respectiv`. Deocamdat`, opencalais a fost alimentat doar cu texte în limba englez`, a[a c` n-o s` fie prea încântat de unul în limba român`. În orice caz, în acela[i mod, puzzle-uri de informa]ie vor fi puse cap la cap, pentru ca în final utilizatorul s` g`seasc` fix ceea ce dore[te. De curând [i Google a pus la dispozi]ia utilizatorului o op]iune ce ofer` rezultate relevante din re]elele sociale „scanate” de motorul de c`utare.

Cine [i ce are de câ[tigat Dac` ar fi s` plas`m internetul semantic în t`râmul nondigital, ar trebui v`zut precum o lege. Marile companii din domeniul internetului ar fi în acest caz ni[te partide. Adoptarea web-ului semantic la nivel global va fi un proces electoral prin care utilizatorii decid ce partide vor intra în „parlament” (aici vorbim despre W3C) [i ce autoritate vor avea acolo. Fiecare partid are propria sa agend` în leg`tur` cu legea „semantic web”. A[adar, este [i vorba de bani. Gigan]i precum Microsoft, Google, Yahoo, Oracle sau Apple au investit miliarde de dolari în patente tehnologice [i vor s` [i le fructifice la maximum. Pentru asta trebuie s` introduc` mai multe amendamente proprii la legea respectiv`. Apoi vom avea de câ[tigat noi, utilizatorii, pentru c`, a[a cum v` spuneam, cel pu]in c`ut`rile pe internet vor fi mult mai bine dirijate. Fa]` de internetul actual, noile motoare de c`utare, semantice, presupun ni[te baze de cuno[tin]e foarte complexe. S` presupunem c` pe Semantic Web vom lansa o c`utare de genul


TRENDSDTBUSINESS

SIR TIM BERNERS-LEE INVENTATORUL INTERNETULUI SEMANTIC „Tehnologia re]elei semantice împarte problema pe dou` niveluri. Primul este reprezentat de un format comun de date. Po]i lua o baz` de date, o agend` telefonic`, o declara]ie bancar` sau o prognoz` meteo – în esen]` orice con]ine date hard – [i s` faci ma[ina s` o rescrie în limbajul semantic de baz`, în loc de cine [tie ce format proprietar. Aceasta rezolv` problema „sintactic`” a problemei. Nu o rezolv` [i pe cea „semantic`”, totu[i. Pentru aceasta, re]eaua semantic` atribuie denumiri conceptelor de baz` implicate în date: data [i ora, un eveniment, o verificare, o tranzac]ie, temperatur` [i presiune, loca]ie. Toate acestea sunt definite doar pentru a reprezenta ceva în sistemul care produce datele, de exemplu: „data tranzac]iei a[a cum am trecut-o în declara]ia bancar`”, [i a[a mai departe.

„Vreau o friptur` bun` de urs în sos de vin ro[u, acas`”. Atunci softul va face automat leg`tura între „friptur`”, „urs” [i faptul c` a[a ceva se g`se[te într-un restaurant cu specific vân`toresc. Va g`si restaurantele care ofer` o astfel de specialitate „bun`” dup` comentariile postate de cei care au mâncat a[a ceva din acel loc. Apoi, softul va g`si locul în care este utilizatorul prin identificarea adresei IP a computerului, iar asta îl va ajuta s` afi[eze doar localurile din cartierul respectiv.

Concluzie Unul dintre cele mai bune aspecte ale internetului este c` prin intermediul lui g`sim orice informa]ie [i reprezint` un uria[ portal de comunicare. Internetul semantic multiplic` aceste calit`]i de mii de ori. Pentru unii, noutatea definitorie a internetului semantic va consta în u[urin]a cu care PDA-ul, laptopul, PC-ul, serverul [i computerul de bord al ma[inii comunic` între ele. Pentru al]ii, va fi revolu]ionar` ideea de automatizare a unor procese [i decizii care acum nu pot fi luate decât de un om. Cum sunt deciziile în cadrul unei companii, de exemplu. Pentru ceilal]i va însemna capacitatea de a genera c`ut`ri cu rezultate mult mai utile [i mai aplicate pe cererea f`cut`. Indiferent care este scopul, important este c` to]i putem g`si un motiv important pentru care s` sus]inem dezvoltarea internetului semantic.

C~UTARE ÎMBUN~T~}IT~ În curând va fi posibil s` se acceseze webul mai mult dup` con]inut [i mai pu]in dup` cuvinte cheie. De exemplu, în loc de o etichet` HTML la un nume, s` spunem de „autor”, o etichet` tip metadat`, scris` în XML (Extensible Markup Language), poate descrie specialitatea acelui autor particular [i publica]iile lui. În continuare, se va realiza, treptat, un index structurat al site-urilor web.


Am avut primul iPhone de când a ap`rut, a[tept foarte curios s`-mi iau un iPad, de[i nu în]eleg la ce-mi va folosi, dar m` „dau” cu gadget-urile întotdeauna. 22 2010 2009 10 aprilie decembrie


OUT OF OFFICEDTBUSINESS

Radu Georgescu

MULTINA}IONALE MIORITICE Da, [i românii pot deschide business-uri globale. A declinat o ofert` de a fi vicepre[edinte al Microsoft pentru a face business mondial din România. Este unul din p`rin]ii antreprenoriatului românesc în IT [i unul dintre cei care continu` s` dea lec]ii despre cum se poate ajunge la succesul în afaceri. Are [i de ce, media start-up-urilor la care a pus um`rul [i care sunt pe cale sau au reu[it s` ajung` organiza]ii de succes, este impresionant`. De aproape 20 de ani, Radu Georgescu este în plutonul frunta[ al românilor care [tiu s` fac` bani din tehnologie. text Cristian Faur / foto Marian Teodorescu

INFO CV Profil Radu Georgescu  Fondator al Gecad

Software (1992)  Absolvent al Universit`]ii

Politehnice Bucuresti (1993)  Apare RAV, antivirusul românesc (1994)  RAV ajunge la 150 de distribuitori în 60 de ]`ri (2002)  Microsoft preia RAV (2003)

Grupul GECAD  Lansat în 2004

Companii active în grup: Axigen, ePayment/Avangate [i GECAD Net  Certific`ri importante: Microsoft Gold Certified Partner, Autodesk Value Added Reseller [i Autodesk Authorized Training Center, Trend Micro Authorized Distributor, IBM Internet Security Systems Distributor, Kaspersky Distributor  Clien]i: peste 1200 de companii numai pentru GECAD Net

2009 2010 decembrie aprilie 11 23


N

u e singurul român care a zis „nu” unei cariere de succes în străinătate pentru a face carieră având baza în România, dar este printre puţinii care chiar au reuşit ce şi-au propus. Mai mult, Radu Georgescu nu se opreşte aici. Are iniţiative dintre care mai multe au ieşit din stadiul de proiect, care arată foarte promiţător şi care au în spate experienţa unui om care a început să vândă tehnologie în 1992.

The show goes on RAV ca business a fost un succes răsunător, deşi în mentalul românesc, mai importante au fost sumele vehiculate cu ocazia vânzării companiei către Microsoft decât modul cum s-a ajuns acolo. „Companiile născute după RAV au ajuns acum la maturitate”, ne spune Radu Georgescu, Preşedinte al GECAD Group. Dacă RAV era, în 2003, când a fost achiziţionat de Microsoft, o singură companie, acum fostul ei boss se poate lăuda cu trei companii mature, fiecare din ele mai mare decât prima. Este vorba, în primul rând, de Axigen. Acesta este un server de mail cotat de cel puţin o instituţie de cercetare a pieţei drept cea mai avansată

tehnologie de acest tip din lume. Pentru această companie, odată ajunsă la maturitate soluţia, pasul care urmează firesc este cel de intrare în zona de „push” de vânzări. Această tehnologie a ajuns cea mai bună de pe piaţa globală în doar patru ani, în timp ce la alte soluţii se lucrează de cel puţin 15. Lucru care nouă ni se pare un blazon în plus pe cartea de vizită. Radu Georgescu o consideră o realizare destul de simpatică. O altă companie importantă în CV-ul lui Radu Georgescu este Avangate, care se poate lăuda cu poziţia a doua în lume în materie de soluţii de EST (electronic software distribution), cu clienţi precum Intel, Kaspersky, LavaSoft şi BitDefender. Organizaţia are deja birouri în Amsterdam, Mountainview şi Taipei, urmând să mai deschidă o reprezentanţă în Moscova cât de curând. ePayment este deţinătorul unei cote serioase de piaţă în zona plăţilor electronice româneşti şi a fost unul din motoarele dezvoltării acestei industrii în ţara noastră. Mai mult, este vorba de o companie care îşi dublează business-ul în fiecare an. La fel şi Avangate. La Axigen situaţia este un pic diferită, în sensul că până acum a fost doar o dezvoltare de tehnologie, acum se pregăteşte intrarea pe piaţă, dar dezvoltarea a dus la ceva senzaţional, în opinia şefului de la GECAD.

Tehnologii Puţine tehnologii au apărut recent create de la zero. Devenite buzzwords în ultima vreme, noţiuni ca virtualizare sau cloud computing există de ceva vreme. Ele pur şi simplu s-au transformat în produse noi, au luat forme, ambalaje noi şi au fost poziţionate pentru satisfacerea unor COMODITATE nevoi care acum sunt de actualitate. Adică vin să satisfacă o piaţă care acum le cere. Radu Georgescu ia exemplul „Eu sunt un tip extrem de cloud computing-ului, o noţiune pe care o tratează destul comod”, ne spune Radu de atent şi într-o postare foarte interesantă pe blogul Georgescu. „Sunt un pic personal. Ceea ce ne spune preşedintele GECAD este că lene[, iar acest lucru a această tehnologie este cu noi de zece, douăzeci de ani. contat [i el la succcesul antreprenorial pe care Totuşi, de-abia în ultimii doi ani a început să însemne şi l-am avut. De exemplu, business, să poată fi valorificată în piaţă. În mod clar, aici eu prefer ma[inile sunt oportunităţi. cu o cutie de viteze Cei care pot profita cel mai mult sunt providerii de hosting automat`, nu cele cu şi producătorii de aplicaţii. De exemplu, două companii din schimb`tor. Mai ales în portofoliul omului de afaceri român – Axigen şi Avangate, ce este Bucure[tiul în sunt poziţionate foarte bine în cea de-a doua categorie. Nu ziua de ast`zi, o ma[in` în ultimul rând, integratorii – cei care pot integra aplicaţii cu o cutie de viteze în nişte produse mature pentru cloud computing pot fi automat` este absolut avantajaţi de situaţia din prezent, când această tehnologie spectaculoas`”. devine mainstream. 24 aprilie 2010


OUT OF OFFICEDTBUSINESS

Early adoption Gadgeturi. Nu puţini dintre cei care apreciază tehnologia sunt early adopters, oameni care vor să aibă sau să încerce un produs chiar de la apariţia lui în piaţă. Este o pasiune ca o sabie cu două tăişuri, în opinia interlocutorului nostru. Odată intrat în horă, un astfel de curios trebuie să fie conştient că există şi riscuri: de multe ori, aceştia nu se pot bucura de jucăriile lor la potenţial maxim din mai multe motive. Poate fi vorba de lipsa aplicaţiilor sau de faptul că primele modele dintr-o serie nu sunt întotdeauna printre cele mai reuşite e un alt risc. Oricum, Radu Georgescu nu se poate plânge. A avut ocazia să ţină în mână multe dintre lucrurile deştepte proaspăt lansate. „Am avut primul iPhone de când a apărut, aştept foarte curios să-mi iau un iPad, deşi nu înţeleg la ce-mi va folosi, dar mă «dau» cu gadget-urile întotdeauna”, ne spune antreprenorul. „Deci, vă place mai mult iPhone OS decât Windows Phone sau Android”, încerc eu. Râzând, ne indică pe masă un model de Nokia cu Symbian. Încercând să ducem discuţia şi mai adânc în zona de gadgeterie, aflăm un secret. „Eu sunt un tip extrem de comod”, ne spune Radu Georgescu.

F~R~ CEAS Radu Georgescu spune c` nu poart` ceas la mân` pentru c` este incomod [i pentru c` posed` un orologiu intern care-i spune întotdeauna ora exact`. Ceasul s`u biologic este unul de încredere, de vreme ce l-a ajutat s` ajung` atât de departe atât de repede.

„Sunt un pic leneş, iar acest lucru a contat şi el la succcesul antreprenorial pe care l-am avut. Fiind leneş, îi laşi pe alţii să-şi facă treaba şi atunci ai succes. De exemplu, eu prefer maşinile cu o cutie de viteze automată, nu cele cu schimbător. Mai ales în ce este Bucureştiul în ziua de astăzi, o maşină cu o cutie de viteze automată este absolut spectaculoasă”. Există o diferenţă, în opinia patronului Axigen, între early adopting şi gadgeturile utile. „Gadget-urile utile nu sunt spectaculoase”, spune el. „Sunt cele care au ajuns la generaţia a treia, nu sunt spectaculoase, nu sunt fancy, să ajungă subiect de povestiri, pentru că cele utile sunt cele care au aplicaţii, cele care sunt stabile… Gadget-urile fancy sunt cele de-abia apărute, pe care mi le iau şi putem povesti despre ele, dar nu sunt utile”. Astfel, interiorul ideal al unei maşini pentru Radu Georgescu, din punct de vedere al gadget-urilor, pare destul de spartan şi strict orientat spre funcţionalităţi utile: un MP3 player, un GPS, o cutie de viteze automată şi, nu în ultimul rând, să fie vorba de o maşină confortabilă în ansamblul ei. Deci, multimedia mai puţin. „OK, e simpatic din când în când să încerci câte o maşină nouă care să alerge repede, care are sisteme care o ajută să se «agaţe» de maşina din faţă şi să meargă după ea… Este utilă chestia asta? Nu cred. E simpatic într-un scenariu din ciclul early adopting, când vrei să vezi cum funcţionează. Mă joc cu plăcere într-un astfel de scenariu”, spune Radu Georgescu. Cât priveşte home entertainment-ul, un lucru care-i place şefului GECAD este standardul DLNA (Digital Living Network Alliance). Acesta a fost proiectat de producătorii de electronice de consum pentru ca device-urile de entertainment din casă să poată colabora şi transmite de la unul la altul conţinut multimedia. În rest, simplu şi practic: când vrea să urmărească un film, poate folosi un laptop fără probleme. Nici măcar probleme cu calitatea audio nu-şi face. Iar acest lucru ni-l spune cineva cu ureche muzicală (unul din hobby-urile lui Radu Georgescu este cântatul la pian), care ne mai spune că atunci când vrea să audă ceva frumos, ia drumul sălilor de concert. „Mă duc la concerte de muzică clasică. Poţi să ai sistem audio 20.1, nu vei auzi niciodată un pian în boxe aşa cum îl auzi în Ateneu. Nu mi se pare că există atât de mari diferenţe între două sunete de boxe diferite, pe lângă calitatea originalului.” 2010 aprilie 25


DTBUSINESS OUT OF OFFICE

nu mi se pare că tableta va deveni mainstream, dar cum m-am înşelat în privinţa iPhone-ului, e posibil să mă înşel şi aici. Oricum, după marea majoritate a review-urilor, nu pare că aduce nimic nou”. Dar chiar şi aşa, early adopter-ul din el vrea să aibă şi el un astfel de device, să vadă de ce e capabil. Cât priveşte televizoarele 3D, şeful GECAD nu se vede stând acasă cu ochelari tridimensionali pe nas, spunând că locul filmelor 3D rămâne în cinematograf în ceea ce-l priveşte.

Înapoi la business

Un lucru care i-a atras atenţia în mod deosebit este un pian scos pe piaţă de Yamaha. Acesta are pe ciocănele traductori şi motoraşe legate de un calculator. Utilizatorul îşi poate înregistra melodiile, dar şi producătorii au venit cu înregistrări ale pianiştilor celebri. Şi, practic, se pune pianul să cânte ca şi cum ar cânta Rubinstein sau alţii. Adică nu digitalizăm sunetul, ci cântatul în sine, păstrând, astfel, calitatea sunetului original, creat de ciocănelele care lovesc corzile. În materie de gadget-uri de sunet, aceasta este una dintre cele mai senzaţionale invenţii, în opinia antreprenorului român. El preferă să aibă acasă un astfel de pian care să reproducă cu tot cu sunetul original ceea ce cântă un pianist celebru, în loc să asculte o înregistrare a acestuia în nişte boxe. Am repetat şi în faţa lui Radu Georgescu întrebarea care ne preocupă încă de anul trecut: dacă tableta va ajunge la putere sau nu. „Nu ştiu, eu n-am avut încredere nici în iPhone şi s-a dovedit până la urmă că am greşit. A devenit ceva fenomenal şi a impus standarde în materie. M-am înşelat şi poate că mă înşel şi în direcţia asta, dar 26 aprilie 2010

Gadget-urile fancy sunt cele de-abia ap`rute, pe care mi le iau [i putem povesti despre ele, dar nu sunt utile.

Discuţia a alunecat, inevitabil parcă, spre perspective de business. E greu să duci discuţia într-o altă zonă când stai de vorbă cu un om care practică acest lucru ca pasiune, ca hobby şi ca sport, aproape. A venit vorba despre aşa-zisele noi modele de business lansate de Microsoft şi Apple, respectiv Marketplace şi AppStore. O serie de oameni care ştiu să dezvolte soft au noi oportunităţi acum. Nu numai companii, dar chiar şi programatori singuri pot dezvolta ceea ce poate deveni aplicaţia vieţii lor: un program, un joc, poate, pe care să-l vândă online prin magazinele celor doi giganţi şi care să ruleze pe diverse gadget-uri. Sunt cunoscute cel puţin câteva cazuri de dezvoltatori care au reuşit să vândă câteva milioane de licenţe de program în perioade destul de scurte de timp. „AppStore a ajutat multă lume să facă aplicaţii relativ mici, relativ uşor de făcut, pe care să le vândă în număr mare într-un marketplace promovat şi pus la dispoziţie de Apple care are aceste instrumente. Şi da, este o lume a aplicaţiilor. Google se îndreaptă în direcţia asta cu paşi foarte sănătoşi (către aplicaţii, către o piaţă de acest tip). Microsoft vrea şi el, dar nu ştie cum să o facă. Asta deşi ei au intrat primii aici, pentru că au fost primii care au avut un sistem de operare cu adevărat «mobile», dintre Apple, Google şi ei. N-au profitat de acest lucru. iPhone i-a depăşit, iar Google sunt şi ei cu motoarele încinse. Lumea spune că Windows Phone 7 va fi mai frumos, mai tare, mai senzaţional decât Android şi iPhone OS la un loc, dar rămâne să confirme”, ne spune Radu Georgescu. Cu aceste „pieţe de programe”, giganţii IT-ului au mai lansat un mod de a face afaceri, pentru că şi-au dat seama că toate gadget-urile lor nu valorează mai nimic fără aplicaţii, şi nu pentru toţi programatorii e neapărat un titlu de glorie faptul că lucrează într-o multinaţională. Mulţi se simt mai bine dezvoltând jocuri şi programe de acasă şi găsind o piaţă pe care să le vândă. Dar acestea nu sunt singurele lucruri interesante pe care le puteţi afla de la şeful GECAD despre succesul în afacerile cu IT. Numai o privire pe blogul său şi vă veţi da seama de ce şi nouă ne-a părut rău că discuţia cu el a durat atât de puţin.


ADVERTORIAL

CONSUMERIZATION Companiile au început s` realizeze faptul c` accesarea re]elelor de socializare de c`tre angaja]i nu înseamn` timp pierdut [i eficien]` sc`zut` a acestora. Din contr`, sunt mult mai bine informa]i, mai productivi, mai implica]i [i mai comunicativi. Bineîn]eles, asta înseamn` o expunere crescut` a companiilor la diferite riscuri. Ce este de f`cut? Afl`m toat` povestea de la Gabriel Tomescu, Country Manager Symantec România. DT: Auzim tot mai des despre termenul „consumerization”, ce înseamnă din perspectiva utilizatorilor şi a administratorilor reţelelor de computere? GT: La nivel global vorbim despre sute de milioane de telefoane inteligente, iar numărul laptopurilor vandute l-a depasit pe cel al computerelor desktop, tendinţa este clară. Gadgeturile personale sunt folosite în business, de exemplu un iPhone sau un netbook, în timp ce computerele de serviciu sunt folosite şi pentru activităţi de socializare în reţele precum Facebook sau Twitter. Tot mai mulţi oameni vor face operaţiuni „din mers”, activităţi care implică stocarea şi folosirea unor informaţii personale sau de afaceri importante, contacte, fotografii, parole sau emailuri. Toate acestea înseamnă beneficii însemnate pentru utilizatori, mobilitate, acces la date şi viteză de reacţie, dar, totodată, expunerea la riscuri pentru companii.

Gabriel Tomescu foto Marian Teodorescu 28 aprilie 2010

DT: Este un nou stil de viaţă şi de a face business? GT: Valoarea unui dispozitiv mobil a depăşit cu mult ideea unui simplu instrumente de comunicare, este un adevărat companion, într-un nou stil de viaţă. Foarte mulţi angajaţi au acces la email sau resurse importante prin intermediul dispozitivelor mobile, studiile spun că în următorii trei ani procentul acestora va ajunge la peste 50%, nu putem ignora această tendinţă.

De asemenea, folosirea portalurilor de socializare şi a aplicaţiilor web de generaţie avansată devine tot mai frecventă, sunt instrumente esenţiale de business pentru creşterea productivităţii şi reducerea costurilor de comunicare. DT: Care sunt pericolele care ameninţă o companie din această perspectivă? GT: Ameninţările sunt puţine ca număr absolut, dar tendinţa este îngrijorătoare. Având la dispoziţie informaţii atât de valoroase, utilizatorii platformelor mobile vor deveni ţinte tot mai atractive pentru atacuri malware, viruşi sau phishing. Cu siguranţă atacurile se vor înmulţi şi diversifica, e important să avem soluţii de securitate şi protecţie în cazul în care aceste dispozitive sunt infectate, pierdute sau furate. Utilizatorilor le lipseşte educaţia, nu ştiu cum să se protejeze sau consideră – nejustificat – că aceste canale de comunicare sunt securizate, fără să fie conştienţi de potenţialele ameninţări, în acest fel devenind mai vulnerabili. De exemplu, oamenii divulgă pe bloguri, Facebook sau Twitter multe informaţii personale, inclusiv detalii despre angajator şi proiectele de la serviciu. Atacatorii pot folosi aceste informaţii pentru „social engineering”, atrăgându-şi victimele în scenarii periculoase, precum descărcarea de programe maliţioase sau divulgarea de informaţii confidenţiale. De asemenea, utilizatorii reţelelor sociale instalează cu uşurinţă aplicaţii


sau plugin-uri, fără să ştie cu exactitate ce riscuri aduce descărcarea unui program necunoscut, neautorizat. Cu certitudine vor apărea pierderi de date şi situaţii de non-conformitate legate de platformele mobile, este inevitabil, important este că numărul acestora şi impactul negativ să fie limitat. DT: Ce ar trebui făcut, interzicerea folosirii unor astfel de platform 2.0 şi dispozitive? GT: Reţelele sociale fac parte din viaţa angajaţilor, indiferent dacă acest lucru îi convine sau nu directorului IT. Twitter sau Facebook înregistrează creşteri explozive în rândul categoriilor de vârstă de peste 25 de ani, ceea ce coincide cu vârsta angajaţilor cu o mare mobilitate. E un fenomen ce nu poate fi oprit, pur şi simplu. Angajaţii şi clienţii folosesc bloguri, wikis, Facebook şi Twitter. O companie ar fi afectată dacă ar interzice arbitrar şi nejustificat accesul la aceste resurse, în mod cert aceste interacţiuni în transformare cu clienţii şi angajaţii trebuie acceptate şi examinate cu atenţie.

„Angajatorii care vor s` aib` masuri eficiente de securitate trebuie s` ia în calcul instruirea [i comunicarea de reguli cu privire la aplica]iile web 2.0 sau microblogging”.

Ca orice altă formă de comunicare, folosirea tehnologiei trebuie să se bazeze pe evaluarea riscurilor determinate de acea tehnologie. Utilizatorii trebuie informaţi, instruiţi, şi chiar monitorizaţi pentru identificarea riscurilor şi a situaţiilor de non-conformitate. Sunt deja celebre câteva episoade în care au fost implicaţi angajaţi ai Pentagonului, dornici să împărtăşească în microblogging programul unor vizite sau acţiuni confidenţiale. Gradul de răspândire şi viteza de propagare a informaţiilor pot depăşi capacitatea de anticipare a utilizatorilor. DT: O adevărată provocare pentru un CISO. Există bune practici din partea companiilor mari, care au găsit soluţia pentru a le permite angajaţilor să beneficieze de aceste inovaţii, de exemplu smartphones, fără a pune în pericol informaţiile confidenţiale? GT: Companiile şi instituţiile publice trebuie să trateze dispozitivele mobile exact aşa cum tratează folosirea computerelor personale şi a serverelor, este nevoie de o infrastructură similară şi de măsuri de protecţie. Este nevoie de mai multe niveluri de protecţie: firewall, antivirus, controlul accesului la resursele interne ale companiei, protective împotriva pierderii informaţiilor confidenţiale, criptare, etc., fiecare punct de acces la reţeaua organizaţiei trebuie securizat. În cazul în care utilizatorii au acces la date importante, organizaţiile ar trebui să implementeze tehnologii de criptare, pentru a preveni furtul de date împreună cu dispozitivele respective. Nu există o „pilulă magică” pentru a rezolva complet problema securităţii, măsurile vizează deopotrivă tehnologiile, implementarea de procese şi pregătirea angajaţilor. Dintre toate aceste direcţii, factorul uman reprezintă veriga cea mai slabă. Folosirea noilor platforme de socializare reprezintă o opţiune personală, guvernată de regulile organizaţiei. Angajatorii care vor să aibă măsuri eficiente de securitate trebuie să ia în calcul instruirea şi comunicarea de reguli cu privire la aplicaţiile web 2.0 sau microblogging. 2010 aprilie 29


products

BUSINESS SHOPPING

EUROPENII ADOPTĂ DIN CE ÎN CE MAI PUTERNIC COMERŢUL ELECTRONIC. FIE CĂ DECIDEŢI SĂ VĂ ÎNNOIŢI COLECŢIA DE GADGETURI PRIN ACHIZIŢII DE PE NET ORI CĂ MERGEŢI PERSONAL PRIN MAGAZINELE CU PRODUSE ELECTRONICE CA SĂ TESTAŢI VIITOAREA ACHIZIŢIE, DIGITAL TRENDS VĂ DĂ CÂTEVA INFORMAŢII INTERESANTE PENTRU ŞASE DEVICE-URI NOI-NOUŢE.

GARMIN-ASUS NÜVIFONE A50 Este un smartphone cu GPS de la Garmin. Ecranul tactil generos face ca naviga]ia s` fie foarte u[or de urm`rit [i accesat. Platforma de operare este Android. Are cam toate specifica]iile unui GPS clasic, inclusiv vocea care te direc]ioneaz` în trafic. Memoria intern` este de 4GB internal storage, dar are [i un slot pentru card microSD în cazul în care ve]i avea foarte multe h`r]i de înc`rcat.

Google Search by voice, Google Maps, Gmail, YouTube 20.000 de aplica]ii Android Geoloca]ie Camer` foto cu rezolu]ie de 3 MP [i autofocus Pre] la comand`, garmin.com

HP ELITEBOOK 2740P Este un mini laptop convertibil în tablet PC. EliteBook 2740p este dotat cu un ecran multitactil, de 12,1 inci [i are multe op]iuni de configurare. Greutatea de 1,7 Kg îl face ultraportabil. Bateria Li-Ion cu 6 celule are o autonomie de pân` la 5 ore. Op]ional se ofer` o camer` web de 2MP, card reader [i senzor cititor de amprente. Sistem de operare Windows 7 Professional Procesor Intel Core i5 sau i7 Memorie pân` la 8GB DDR3 SDRAM Conexiuni: Wireless, Bluetooth 2.1, HSPA mobile broadband 1.250 euro, hp.ro

ACM WALLET Suntem inunda]i de carduri de plastic, fie ele de credit ori de debit, pentru diverse cluburi sau pentru a ne deschide u[a de la cas`. Odat` cu num`rul lor, cre[te în dimensiuni [i portofelul, a[a c` s-a inventat un gadget dedicat cardurilor. Totul este automatizat [i o simpl` ap`sare pe butonul potrivit, scoate din dispozitiv cardul de credit pe care-l c`uta]i. Device-ul are 6 sau 12 sloturi [i în el încap majoritatea formaturilor de carduri existente pe pia]`. 18 butoane customizabile pentru cardurile din dotare Hus` de piele, protectoare Clipul de pe spate, cuprinde 20 de bancnote 40 euro, acmwallet.com

30 aprilie 2010


PRODUCTSDTBUSINESS

JAWBONE ICON Cei de la Aliph, produc`torul acestei c`[ti bluetooth, spun c` Jawbone Icon este primul device de acest fel cu adev`rat inteligent. Probabil sus]in asta pentru c` dispozitivul are tehnologie militar` de reducere a zgomotului de fond. În rest, modelul este mai mic [i mai u[or decât precedentele [i vine cu [ase feluri de design, culori [i finisaje. Autonomie în convorbire 4,5 ore Raz` de acoperire, peste 10 metri. Greutate 8 grame Cutia este din material 100% reciclabil. 60 euro, jawbone.com

BLACKBERRY PRESENTER Cei de la RIM completeaz` gama de accesorii business pentru gama de smartphone. Presenter se conecteaz` la un proiector, astfel încât permite sus]inerea unei prezent`ri PowerPoint direct de pe telefon. Conexiunea se face prin Bluetooth, iar între noul device [i proiector conexiunea se face prin cablu VGA sau S-Video. Cu acest tip de mufe, Presenter se poate conecta nu doar la proiectoare, ci [i la monitoare. Greutate 140 de grame Alimentare prin microUSB Suport` doar fi[iere PowerPoint 150 euro, rim.com CHECK POINT ABRA Produc`torul spune c` acest stick este un computer de buzunar. Ce-i drept tehnologia inclus` în el le ofer` utilizatorilor acces, de oriunde, la mailurile, documentele [i aplica]iile companiei, fie offline, fie online prin conexiune integrat` VPN. Programul Abra se încarc` automat pe orice PC [i include stocare local` criptat` pentru a proteja toate informa]iile de pe dispozitiv. Mediu Standard Windows Controlul traficului c`tre re]ele [i website-uri Compliance scanning pentru solu]ie antivirus 180 euro, checkpoint.com

2010 aprilie 31


4

BUSINESSDT PRODUCTS

ALL-IN-ONE PENTRU BIROU

Multifunc]ionale cu fax pentru IMM-uri Multifunc]ionale

BROTHER MFC 9320-CW Prezentarea produc`torului o recomand` pentru cei care vor s` fac` economie de spa]iu [i de cabluri. Dispune de conectivitate wireless [i folose[te tehnologia LED pentru imprimare. Faxul este punctul forte, calitatea expedierilor fiind ridicat`. Func]ia de apelare rapid` poate programa pân` la 200 numere, iar apelarea one-touch (presetat`) pân` la opt numere. 2.000 lei, cel.ro

CANON PIXMA MX870 În afar` de tehnologia wireless, se poate conecta [i prin Bluetooth pe o raz` de pân` la 10 m. Unul dintre punctele forte este faptul c` printeaz` fa]`-verso, pe aproape orice suport – hârtie normal`, lucioas`, plicuri. La capitolul transmitere fax st` foarte bine – trimite pagini alb-negru în 3 secunde [i color în 14 secunde. Not`m [i func]iile de apelare rapid`, apelare grup [i reapelare. 150 euro, canon.com

HP OFFICEJET 4500 Cu un regim de lucru lunar de 3.000 pagini, produc`torul recomand` folosirea ei pentru birourile mici. La capitolul conectivit`]i sunt prezente tehnologiile WiFi, dar [i Ethernet sau USB 2.0. Printarea laser se face la o vitez` de 6 pagini pe minut. Scanner-ul integrat ofer` o rezolu]ie maxim` de 1.200×2.400 ppi [i este folosit [i pe post de fax pentru trimiterea de documente. 73 euro, hp.com

KONICA-MINOLTA 1690MF Se poate conecta la re]ea prin Ethernet sau USB 2.0, dovad` c` produc`torul a ]inut s` nu creasc` foarte mult pre]ul prin includerea tehnologiei wireless. Permite printarea pe mai multe feluri de hârtie, de la cea normal` pân` la cea cartonat`, fapt care ajut` la tip`rirea mapelor de prezentare, de exemplu. Func]ia fax include recep]ionarea pe e-mail, reapelarea automat`, programarea transmisiilor [i broadcast pentru maximum 236 de destina]ii. 1.300 lei, forit.ro

32 aprilie 2010


INTERVIU LIVIU MARICA ASUS R~MÂNE ÎN TRENDURI

LIFESTYLE BUSINESS

38

33 05 41 17

RFID CEA MAI CONTROVERSAT~ TEHNOLOGIE MODERN~

NEWS

34

TEHNOLOGIE RFID TELEFOANE OUT OF OFFICE

TECH

TECH

taguri_mobile_TV_interviu

TOP 5 INVEN}II MOBILE CARE AU F~CUT ISTORIE


trends BIG BROTHER NE URM~RE{TE RFID este una dintre cele mai controversate tehnologii în ultima vreme. Pa[aportul „demonic” va fi implementat [i în România, odat` cu multe alte ]`ri UE, unde func]ioneaz` deja cu succes. Îl au [i americanii, japonezii, taiwanezii, ba chiar [i albanezii. O fi bine? Discu]iile în mod cert nu se vor opri prea curând. Ce nu se [tie foarte mult este c` tehnologia RFID are o sumedenie de aplica]ii mult mai „pa[nice”, care ne economisesc timpul din ce în ce mai pre]ios [i, uneori, ne poate aduce siguran]` [i confort.

34 aprilie 2010


TRENDSDTTECH

RFID

e-passport la control

Cu siguran]` [ti]i despre scandalul pa[aportului cu cip care va fi implementat [i la noi. Ei bine, cipul cu pricina se bazeaz` pe tehnologia RFID, mai pu]in popularizat` în pres`.

text Claudiu Andone

eşi este poate absurd să condamni o tehnologie ca fiind malefică (n.e. poziţia unor clerici români), strămoşul RFID sau Radiofrequency identification (identificarea pe baza frecvenţelor radio), nu a fost folosit pentru scopuri prea ortodoxe. Şi-a făcut pionieratul în 1945, când Léon Theremin reuşea să creeze un instrument de spionaj pentru Uniunea Sovietică, care retransmitea undele radio cu informaţie audio. Sistemul este format din două componente, un interogator sau cititor şi o etichetă (tag). Este un principiu similar cititoarelor de coduri de bare sau QR, doar că cipul poate stoca informaţii mult mai complexe şi le poate organiza în timp. De pildă, dacă aveţi un paşaport cu cip RFID, ofiţerul care îl verifică la graniţă va avea în faţă un mic CV al dumneavoastră, împreună cu toate datele despre momentele anterioare ale trecerii graniţelor, scopul şi durata, aşa că nu va mai avea motive să vă ţină foarte mult la discuţii. De asemenea, orice comportament suspicios sau abatere de la reguli va fi înregistrată tot acolo. Când au fost emise primele astfel de paşapoarte electronice în SUA, în 2006, s-a produs un scandal de proporţii legat de siguranţa datelor stocate în cip. Deşi departamentul de stat american susţinea că cipurile pot fi citite de la maximum 10 cm distanţă,

D

ANTI-CHIUL În Osaka, [colarii japonezi au deja cipuri RFID încorporate în îmbr`c`minte, ghiozdane [i carnete de elev pentru a-i localiza. La fel p`]esc [i elevii unei [coli din Doncaster, Anglia. De[i este spre binele lor, s-a zis cu romanticele escapade prin parcuri dac` vrei s` scapi de nesuferita or` de mate’. Alte astfel de cipuri au fost implementate la elevi pentru a [ti când ies pe poarta [colii.

echipamente speciale puteau face acest lucru şi de la 10 m. Situaţia s-a ameliorat când au început să includă o lamelă metalică care reducea drastic riscul de interceptare şi decodificare a cipului. De asemenea, cipurile au fost înzestrate de curând cu un fel de cod PIN şi astfel, cititorul poate avea acces la cip doar dacă se introduce în prealabil codul. Cipurile RFID pot fi extrem de mici, recordul fiind deţinut de Hitachi, care a creat un astfel de circuit integrat cu dimensiunile de 0,05x0,05 mm, iar preţul acestora a scăzut dramatic la 4 eurocenţi bucata. Aplicaţiile RFID sunt însă cu mult mai extinse decât cele de urmărire transfrontalieră. Cipurile cu pricina sunt responsabile, de pildă, pentru transformarea telefonului într-un instrument de mobile payment, un trend extrem de bine asimilat de japonezi. Din vara anului trecut, două companii de carduri de credit au început să dezvolte împreună cu un producător de semiconductori pentru a crea carduri microSD specializate. Odată inserat în mobil, cardul se transformă într-un emiţător şi receptor RFID, iar telefonul se conectează automat la contul din bancă şi poate fi folosit pentru mobile payment. O altă aplicaţie importantă este cea de achitare automată a taxelor de autostradă. O cartelă preplătită, cu cip RFID încorporat, vă poate ajuta să plătiţi taxa în momentul în care treceţi prin dreptul punctului de control, fără să fie nevoie să încetiniţi şi să aveţi de-a face cu alte aparate de plată sau, şi mai rău, cu un funcţionar care să se scotocească pentru a vă da rest. În Turcia este împlementat un astfel de sistem încă din 2008.

OPERA}IE REU{IT~ În 2008, un produc`tor american de echipamente medicale a creat sistemul SmartSponge. Este bazat pe tehnologia RFID [i elimin` riscul de a v` trezi cu obiecte str`inte în corp dup` opera]ie, toate accesoriile chirurgicale fiind urm`rite. GOOOOOOOOOL! Mare necaz se petrece printre microbi[ti în momentul în care un gol nu este validat doar pentru c` tu[ierul nu a v`zut c` mingea dep`[ise cu dou` treimi linia por]ii. FIFA [i UEFA cocheteaz` de ceva timp cu încorporarea unui cip în minge [i barele por]ii pentru a stabili automat acest lucru. FIFA a testat tehnologia în 2005, la Campionat Mondial de Juniori, din Peru, dar cipul s-a distrus în mod repetat în timpul jocului. Existau ni[te probleme [i la recep]ia semnalului. De atunci s-a tot lucrat la diversele probleme ap`rute [i s-ar putea ca în curând s` asist`m la primele meciuri oficiale cu mingea RFID.

2010 aprilie 35


TEHNOLOGII

CE AM PUTUT FACE CU TELEFONUL ÎN ULTIMII 20 DE ANI. LA SFÂR{ITUL ANULUI TRECUT, F~CEAM BILAN}URI {I NE ÎNTREBAM, FIECARE, CE-AM FI F~CUT ÎN URM~TORII 20 DE ANI DUP~ 1989 DAC~ N-AR FI C~ZUT COMUNISMUL. TEHNOLOGIC, CEI MAI NOROCO{I DINTRE NOI AVEAU TELEVIZOR COLOR, EVENTUAL, UN VIDEO PLAYER ADUS MAI MULT SAU MAI PU}IN „PE SUB MÂN~” DIN STR~IN~TATE {I POATE UN HC85. OARE CE {ANSE AM FI AVUT S~ PUTEM FOLOSI TEHNOLOGIILE DIN LISTA DE MAI JOS?

INVEN}II MOBILE CARE AU F~CUT ISTORIE 1.

2. 44 aprilie 36 decembrie 2010 2009

GSM Dac` am tr`i în Statele Unite, GSM ar fi doar motivul pentru care nu ne func]ioneaz` telefoanele mobile în Europa. Dar dac` am fi tr`it în Statele Unite, nici n-ar fi fost nevoie s` moar` oameni ca s` avem noi dreptul s` vorbim ce dorim la telefon. L`sând politica la o parte, putem avansa un num`r: 82% din pia]a mondial` de telecomunica]ii mobile respect` acest standard. Este vorba de un standard la care au aderat 13 ]`ri europene înc` din 1987, dar acest lucru nu ne-ar fi înc`lzit cu nimic în acel an, când mul]i dintre noi ob]ineau cu greu chiar [i un telefon fix. Dar explozia GSM s-a produs ceva mai târziu, în anii ’90, avântul maxim fiind atins la sfâr[itul decadei. Ap`rut din nevoia de a avea un standard pentru a sc`pa de incompatibilit`]ile dintre re]elele de comunica]ii, GSM nu numai c` a rezolvat aceste probleme, dar a f`cut pentru comunica]iile mobile ceva comparabil ca importan]` cu ce a f`cut protocolul http pentru internet.

SMS Este incredibil ce [i câte se pot comunica în 200 de caractere. Moda SMS a fost preluat`, mai nou, de internet, odat` cu apari]ia site-urilor de microblogging. Mesajele text sunt o parte a telefoniei mobile nu întotdeauna apreciat` la justa ei valoare. Dar când suntem într-o întâlnire sau în aglomera]ie [i zgomot ne aducem

5

ÎN ULTIMII 20 DE ANI, INDUSTRIA TELEFONIEI MOBILE A CUNOSCUT UN AVÂNT CE POATE FI RIVALIZAT DOAR DE DEZVOLTAREA INTERNETULUI. CE TEHNOLOGII STAU ÎN SPATELE TRANSFORM~RII TELEFONULUI DINTR-UN INSTRUMENT CAM LA FEL DE MOBIL CÂT UN ASPIRATOR, ÎNTR-O BIJUTERIE DE BUZUNAR CU ATÂTEA FUNC}II? ÎN CONTINUARE, AVE}I LISTA NOASTR~ CU CELE MAI IMPORTANTE TEHNOLOGII PENTRU MOBILE DIN ULTIMII 20 DE ANI.

aminte de SMS imediat dac` avem nevoie s` comunic`m. Exist`, indubitabil, un anumit factor cool la scrisul [i cititul de mesaje [i circula, la un moment dat, un zvon cum c` ar fi ap`rut un telefon a c`rui tastatur` avea un buton special LOL (laugh out loud). Prin compara]ie, mesajele multimedia pe telefoane sunt mult mai pu]in folosite.


DT RREVIEWS V EW DT TECH EC CH H

3.

3G Lansarea 3G a fost considerat` momentul intr`rii în scen` a internetului mobil. Toat` lumea a avut a[tept`ri foarte mari de la acesta, statele au vândut licen]e pe bani grei [i s-a crezut c` va schimba lumea. Lumea, în general, n-a schimbat-o, pentru c` la vremea când a ap`rut, telefoanele nu fuseser`

create cu gândul la internet [i pentru c` 3G nu era disponibil în suficient de multe zone geografice. O perioad`, singurii utilizatori reali de 3G erau cei care îl foloseau pe laptop. Ei bine, acest lucru este pe cale s` se schimbe, de când cu apari]ia telefoanelor inteligente pe care le avem la dispozi]ie ast`zi, de[i acum, în 2010, discut`m deja despre 4G.

4.

iPHONE Analizat la rece din punct de vedere tehnologic, iPhone, în prima sa variant` nu ie[ea cu nimic în eviden]`: nu avea super-puteri, specifica]ii spectaculoase [i, dac` ne aducem bine aminte, nici 3G. De durata de via]` a bateriei nu mai spunem nimic. Nici m`car ideea de aparat controlat cu ajutorul ecranului nu era nou`. Dar felul cum Apple a

reu[it s` fac` interfa]a [i s` organizeze experien]a utilizatorului, a schimbat totul. Apple a reu[it de-a lungul timpului s` fac` unele lucruri extraodinar de simple [i de cool, iar iPhone este exemplul clasic în acest sens. Acest telefon s-a remarcat [i prin faptul c` a adus smartphone-ul din zona business în zona consumer, într-o pia]` dominat` pân` atunci de Nokia [i RIM.

5.

ANDROID Acest sistem de operare reprezint` pariul Google în zona consumer în urm`torii ani. Cu acesta, gigantul a adus pe pia]` exact ce trebuia: un concurent puternic într-un segment emergent, cel al noilor telefoane care au ca scopuri browsing-ul [i con]inutul multimedia.

Nu în ultimul rând, este un sistem de operare suficient de flexibil încât s` poat` fi folosit [i pe computere [i unul care vine cu lucruri noi într-un ritm atât de rapid încât nu are cum s` plictiseasc` utilizatorii. Nu în ultimul rând, Android, reprezint` pentru telefoane ceea ce reprezint` Windows pentru Mac OS: concuren]a. 2010 aprilie 37


ASUS

R~MÂNE ÎN TRENDURI

„Tehnologia a ajuns deja foarte departe [i glumind, desigur, sper s` nu ajungem ca într-un roman pesimist de fic]iune în care începem s` ne lupt`m cu ma[inile pe care noi le-am construit”.

N

e-am întâlnit în jurul prânzului cu Marketing Manager-ul Asus România, dar era încă un pic afectat de consecinţele trezirii la o oră inumană cel puţin pentru noi, jurnaliştii. „La ora şapte eram la birou pentru că am avut o şedinţă cu colegii mei din Taiwan”, ne spune Marica. Bineînţeles, ne interesează cum „funcţionează” colegii asiatici, iar discuţia alunecă firesc spre Est. „Am fost de două ori în Taiwan şi se merită să mergi acolo măcar o dată în viaţă. Este o lume total diferită. Oamenii sunt foarte sociabili, mult mai deschişi şi în mod surprinzător, foarte mulţi ştiu engleza. Taipei-ul este oarecum împărţit în două, o parte în care se păstrează încă tradiţiile vechi şi Taipei-ul nou, modern, de o curăţenie desăvârşită. Am avut însă o mare surpriză încă de când am ieşit din aeroport. Aerul este irespirabil. Umiditatea este extrem de mare încât ai un şoc şi îţi ia ceva timp să te obişnuieşti. În plus, ploaia apare din senin. Te prinde o răpăială puternică, cum se întâmplă vara la noi. Taiwanezii au o obsesie cu aerul condiţionat. În toate centrele comerciale şi în birouri sunt 14-16 grade. După un astfel de tratament rece ieşi afară şi cele 26 de grade ţi se par cu adevărat caniculare”.

Liviu Marica text Claudiu Andone / foto Marian Teodorescu 38 aprilie 2010

LIVIU MARICA  Marketing Manager Asus România [i Bulgaria  Absolvent al Colegiului de Optometrie [i al Facult`]ii de Inginerie Mecanic` a Universit`]ii Politehnice din Bucure[ti.  Timp de 3 ani a fost redactor la Xtrem PC.  De 5 ani [i jum`tate este Marketing Manager pentru Asus în Rom=nia.


Îmi amintesc de japonezi şi de legătura specială şi personală pe care o au niponii cu tehnologia. Oare taiwanezii sunt la fel? Managerul Asus îmi răspunde imediat, de parcă ar fi aşteptat întrebarea: „Nu am fost încă în Japonia, deşi mi-aş dori, dar se pare că şi taiwanezii au o pasiune pentru electronice. Acolo există un aşa-numit night market uriaş, în aer liber, un fel de piaţă unde pe tarabe, în locul zarzavaturilor, găseşti plăci de bază, hard disk-uri, laptop-uri, periferice ş.a.m.d., chiar şi întinse pe cearşafuri înşirate pe caldarâm. La început nu am înţeles cine ar putea veni noaptea să facă cumpărături acolo. M-au lămurit localnicii care mi-au explicat că necesitatea acestor pieţe a apărut din cauza faptului că ei lucrează până târziu. Îi prinde şi ora nouă sau zece pe la birou. Este o enigmă cum reuşesc să se mai şi odihnească pentru că a doua zi apar cu noaptea în cap iar la birou. Comunic destul de des cu colegii din Taiwan şi primesc răspuns imediat, cam la orice oră mi s-ar năzări”. De la întâlnirea cu Gabriel Tomescu, Country Manager-ul Symantec, întreb toţi managerii dacă îşi folosesc

„Taiwanezii au o obsesie cu aerul condi]ionat. În toate centrele comerciale [i în birouri sunt 14-16 grade. Dup` un astfel de tratament rece ie[i afar` [i cele 26 de grade ]i se par cu adev`rat caniculare.”

smartphone-ul pentru a trimite şi primi mailuri, iar „victima” din faţa mea înclină balanţa către utilizatorii de notebook. „Am un Eee PC în permanenţă la mine şi cu el îmi fac treaba. Este greu să lucrezi cu ataşamentele de mail pe smartphone. Netbook-urile au rezolvat problema autonomiei. Singurul motiv pentru care aş fi folosit un smartphone pentru comunicare ar fi acela că bateria laptopului nu rezistă atât de mult încât să mă ţină conectat toată ziua. Acum, cu un Eee PC, ai la dispoziţie mai bine de zece ore de lucru. Cu acestă ocazie scapi chiar şi de încărcător pe care îl poţi ţine acasă pentru reîncărcarea bateriei. Eu folosesc un model 1008, cu ecran de 10 inci, care mi se pare ideal pentru ce am eu de făcut. Îmi oferă mobilitate şi autonomie, lucruri esenţiale pentru un om de business care călătoreşte mult. Am, totuşi, un smartphone Asus P655 pe care îmi pot citi mailurile. Pentru a trimite un răspuns, mă duc la netbook. Este mult mai comod să scriu pe o tastatură mare. Din păcate nu vi-l mai pot recomanda pentru că nu se mai fabrică. Asus nu se mai ocupă în mod solitar de producţia acestor echipamente. Însă a făcut un joint venture cu Garmin, companie împreună cu care produce smartphone-urile nüvifone”. Evident, duc discuţia la cea mai nouă găselniţă iscată în lumea portabilelor inteligente, a tabletei lansate de Apple. Marica nu pare afectat de concurenţă. „Tableta este cu siguranţă un trend, iar Asus are un convertibil pe nume Eee PC T101MT, cu ecran rezistiv, multitactil, de 8,9 inci. Modelul a fost foarte bine primit afară. În România abia am primit un exemplar pentru testări. Lumea cere aşa ceva, dar în mod evident, un asemenea dispozitiv este un pic mai scump pentru că este vorba de o tehnologia nouă. T101MT are un ecran rotativ, aşa că poate fi folosit ca un notebook obişnuit sau ca o tabletă. Multitactilitatea este, aşadar, o funcţie adăugată”. Îi dezvălui managerului temele cover story-ului Digital Trends ca să aflu ce părere are despre inteligenţa artificială şi internetul semantic. „Cam 70% din timpul petrecut în faţa computeru-

lui este dedicat browsing-ului. Prin natura job-ului meu, trebuie să fiu la curent cu tot ce înseamnă Asus şi concurenţa companiei pentru a avea un timp foarte scurt de reacţie la ce se întâmplă. Orice unealtă inteligentă care are legătură cu browsing-ul m-ar interesa. Cred că internetul semantic este încă de domeniul SF-ului, dar având în vedere că tehnologia evoluează într-un ritm ameţitor, orice este posibil”. 2010 aprilie 39


DTBUSINESS OUT OF OFFICE

„Cred c` internetul semantic este înc` de domeniul SF-ului, dar având în vedere c` tehnologia evolueaz` într-un ritm ame]itor, orice este posibil.”

40 aprilie 2010

Ajungem, bineînţeles, să filosofăm pe tema evoluţiei tehnologice, iar Marica dovedeşte că se descurcă foarte bine la discuţiile pasionale în acest domeniu: „Tehnologia a ajuns deja foarte departe şi glumind, desigur, sper să nu ajungem ca într-un roman pesimist de ficţiune în care începem să ne luptăm cu maşinile pe care noi le-am construit. Dar există deja roboţi militari cu inteligenţă artificială foarte avansată. Din păcate, o mulţime de astfel de tehnologii avansate îşi găsesc mai întâi locul în domeniul militar şi abia cu mult după aceea facem şi noi, consumatorii, cunoştinţă cu ele”. Pe principiul „nu orice zboară se mănâncă”, ajungem şi la modul în care ne influenţează electronicele. „Tehnologia are două feţe, una utilă, plăcută, care ne poate aduce multe beneficii, dar şi una care ne poate face mult rău. De pildă, cipurile RFID ne ajută la identificarea mai rapidă, dar ce s-ar putea întâmpla dacă o persoană răuvoitoare ne-ar scana paşaportul electronic pentru a ne afla toate datele? Trebuie să găsim o cale de mijloc, să nu ne bazăm atât

de mult pe unele sisteme informatice care sunt încă într-o fază incipientă de dezvoltare. De curând, am văzut pe internet un clip video realizat de nişte jurnalişti care au testat siguranţa acestor cipuri implementate în cardul de credit. Au descoperit că un hacker reuşea ca printr-o singură atingere a portmoneului în care se afla cardul să citească toate datele stocate în acel cip şi chiar să facă o cumpărătură online. Am rămas şocat. Până acum ne temeam de siguranţa tranzacţiilor la cumpărăturile online, iar acum trebuie să ne păzim fizic şi portofelul, ca şi când ar fi plin de hârtii”. Reuşesc să aduc discuţia pe un făgaş mai optimist şi îl iscodesc pe Liviu Marica pentru a afla cu ce alte trenduri mai este în contact, deşi nu reuşesc deloc să-l surprind. La urma urmei, după ce am aflat procentajul de timp alocat browsing-ului, înţeleg perfect că nici nu are să se întâmple aşa ceva. Îi spun că în curând vom avea televizoare 3D în living şi că noi l-am testat pe primul din România, graţie coreenilor de la Samsung. „Nu-mi voi lua prea curând televizor 3D acasă pentru că Asus este primul producător care a implementat tehnologia 3D la laptop-uri. De curând am lansat în Bulgaria modelul Asus G51JX, iar presa spune că imaginea este mult mai bună decât la un cinematograf 3D. Are implementată tehnologia 3D Vision de la NVIDIA, cea mai performantă la ora actuală. Laptopul va costa în jur de 6.000 de lei. Vorbind de multimedia pot aminti de notebook-ul NX care vine cu trei premiere mondiale. Este primul laptop care vine cu carcasă din inox polişat, lucios, ca o oglindă. De asemenea, este primul laptop cu două touchpaduri, plasate în stânga şi dreapta tastaturii, acolo unde este normal să stea mausul. A treia premieră este că vine cu boxe Bang&Olufsen performante, montate pe părţile laterale ale ecranului, ca la televizorul din living. Desigur, este un desktop replacement, nu un laptop ultraportabil, dar experienţa multimedia este spectaculoasă. Luna asta îl aducem şi în România”. Trendul 3D se extinde, aşadar, vertiginos, chiar dacă se pare că nu vom scăpa prea curând de ochelarii care te pot

face să arăţi ridicol. Managerul Asus a promis solemn că primul sample va ajunge şi la noi pentru testare, iar noi promitem că vom descrie experienţa întocmai. Marica recunoaşte rolul educativ al presei de specialitate. Îi dau dreptate, dar îi spun că transferul de cunoştinţe se produce destul de anevoios şi în orice caz, mult mai încet decât ne-am fi aşteptat. Vine şi managerul cu un exemplu. „În general îmi fac cumpărăturile personal din magazin şi am rămas neplăcut surprins de nivelul de pregătire al personalului de la raioane. Voiam să-mi cumpăr o maşină de gătit şi ezitam între două modele care variau ca preţ cu 200 de lei diferenţă. Am întrebat persoana care se ocupa de raionul respectiv care este diferenţa de tehnologie dintre cele două şi mi s-a spus că singura diferenţă era numele brand-ului. Abia după ce am studiat cărţile tehnice ale aparatelor mi-am dat seama că erau diferenţe mari în favoarea celui mai scump. O mulţime din vendori nu sunt educaţi la raft. Habar n-au ce vând. Am păţit treaba asta de multe ori şi nu este un fenomen prezent doar în domeniul electronicelor şi electrocasnicelor”. Îi împărtăşesc părerea şi îi povestesc experienţa mea într-un supermarket din Bucureşti. Îndrumătorul de la raion nu ştia nici măcar diferenţa dintre un DVD player şi un DVD recorder şi mi-a mărturisit că habar n-are de ce un aşa-zis player costă cu 1.000 de lei mai mult decât altul! Ne relaxăm din nou şi ajungem să ne gândim la concediu. „Mi-am propus să vizitez două ţări noi pe an şi aş începe cu nordul. Vreau să merg în Finlanda, la Helsinki. Încă nu m-am hotărât la cea de-a doua. Norvegia mi se pare mult prea scumpă. Merg destul de des în Bulgaria în interes de serviciu, pentru că de 5 ani mă ocup şi de ţara vecină în relaţia cu Asus. Nu am apucat încă să văd litoralul. Am fost în schimb în concediu în Grecia şi mi-a plăcut foarte mult”, spune Marica. „Nu am foarte mult timp liber exclusiv pentru mine. În familia mea a apărut acum un an şi jumătate un nou membru, aşa că tot timpul extra-job este dedicat exclusiv familiei”, adaugă el.


LIFESTYLE

TV_audio_robots_green

NEWS

33 05 41 17

44

LIFESTYLE BUSINESS

LIVING FOR HER MEDIA CENTER WATCHES BLU-RAY

BIJUTERII DIGITALE GADGETURI FEMININE

TECH

46 AUDIO-FILE BOXE CU AROM~ DE PERFEC}IUNE

50 MEDIA CENTER MULTIMEDIA PENTRU LIVING

56 ELEGAN}A MAXIM~ CEASURI EXCLUSIVISTE

58 GREEN LIFESTYLE 4 MOTIVE DE ÎNTOARCERE LA NATUR~

INTELIGENŢA ARTIFICIALĂ UNDE SUNT ROBO}II NO{TRI?


DTBUSINESS LIFESTYLE TRENDS OUT OF OFFICE

SAMSUNG LED 7000 PRIMUL TV 3D DIN ROMÂNIA 10 42 decembrie aprilie 2010 2009

Chiar din prima edi]ie a DIGITAL TRENDS anun]am iminenta sosire a cinematografului 3D în living. A venit inevitabil [i momentul pionieratului. Samsung a adus în România primul televizor 3D, iar redac]ia noastr` a fost prima care s-a bucurat de prezen]a sistemului. V` red`m, a[adar, experien]a noastr`.


OUT OF OFFICEDTLIFESTYLE

A

m avut un mic [oc c=nd am v`zut ditamai cutia TV-ului cu diagonal` de 45 de inci, dar am reu[it cu succes s`-i g`sim un loc, lipit de un perete. Pivind-ul, ne-am dat seama c` de[i diagonala este destul de impresionant`, televizorul nu are mai mult de 3 cm grosime. Bineîn]eles, TV-ul nu a venit singur, ci înso]it de un Blu-ray player pe nume BD-C6900, la fel de 3D [i un sistem audio 7.1 pe care ne-a fost team` s`-i regl`m volumul la mai mult de 50% din poten]ial. Am pornit tot sistemul cu sufletul la gur`, iar pe ecranul TVului a ap`rut un mesaj în englez` care ne-a avertizat s` ne sincroniz`m ochelarii speciali pentru a recep]iona imaginea tridimensional`. Ochelarii wireless, care î[i reîncarc` acumulatorul de la orice computer prin cablul USB, erau preg`ti]i, a[a c` am ap`sat un buton încorporat pe rama ochelarilor [i a[tept`m rezultatul. Am avut preg`tit [i un film de anima]ie, special creat pentru vizualizarea tridimensional`, a[a c` rezultatul a fost pe m`sur`. Am fost la toate tipurile de cinematografe 3D din Bucure[ti [i putem spune cu mâna pe inim` c` imaginea este la fel de spectaculoas`. Bineîn]eles, am ]inut cont de diferen]a dintre diagonale. Am r`mas pl`cut surprin[i de faptul c` televizorul „[tie” s` redea mai multe standarde de imagini tridimensionale, în func]ie de semnal. În plus, se poate regla [i adâncimea imaginii tridimensionale cu o valoare de la 1 la 10.

CU OCHII ÎN 14

UTILIZARE

Dacă aţi fost la un film 3D la cinematograf, sigur aţi observat că pe la început simţiţi un disconfort optic. Eventual, la sfârşitul filmului, puteţi căpăta şi o uşoară durere de cap. Nu am păţit asta la TV-ul Samsung. Pur şi simplu nu am simţit vreun efort de a privi tot filmul de la cap la coadă. Singura problemă întâmpinată a fost că ochelarii şi-au pierdut din când în când legătura cu TV-ul şi în acele momente vedeam dublu de-a binelea.

Sistemul Samsung a venit în redacţia noastră direct de la Cebit şi este doar un sistem demonstrativ, nu de serie, aşa că am întâmpinat mici probleme. Telecomanda TV-ului era plină de idiograme coreene, aşa că am cam butonat la întâmplare până am ajuns la ce aveam nevoie din meniu. Alt lucru pe care nu l-am înţeles este de ce telecomanda playerului Blu-ray este uriaşă. Şi nu este cazul doar la Samsung.

LED TV Pân` de curând, televizoarele cu plasm` sau LCD erau iluminate cu l`mpi fluorescente. Noile televizoare cu tehnologie LED asigur` iluminarea cu ajutorul unui „perete” de leduri. Consum` mult mai pu]in` energie [i asigur` o iluminare mult mai puternic` [i uniform`. Bineîn]eles, o alt` consecin]` direct` este îmbun`t`]irea contrastului. TV-ul 3D Samsung a fost lansat pe pia]a româneasc` la începutul acestei luni [i cost` în jur de 7.500 de lei. Playerul Blu-ray poate fi g`sit în magazinele de specialitate la pre]ul de 1.500 de lei.

2010 aprilie 43


DTLIFESTYLE PRODUCTS Shopping

NEW IN YOUR LIFESTYLE

GADGETURI PENTRU EA

FINIS SWIMP3 V-a]i gândit vreodat` c` muzica poate fi rezistent` la ap`? Dac` nu, atunci v` invit`m noi s` v` pune]i aceast` problem` [i pentru exemplificare v` aducem în aten]ie un MP3 player de luat la piscin`, baie în mare sau ocean. Se monteaz` pe ochelarii de înot [i nu are o casc` pe care s` o b`ga]i în ureche, ci ve]i auzi muzica redat` prin contactul cu obrazul dumneavoastr`. Interesant, nu?  cablu USB  Memorie 1 GB  acumulator Li-Ion cu autonomie de 8 ore  finisinc.com, 180 euro

44 aprilie 2010

CELSIUS X VI II O bijuterie de telefon. Modelul X VI II cost` 275.000 de dolari [i probabil v` întreba]i ce poate s` fac`. Ei bine, consum` energie produs` de el însu[i, printr-un mecanism kinetic specific ceasurilor. Adic` expresia „mi s-a desc`rcat mobilul” poate pieri din vocabularul posesorului. De fapt, clapa superioar` este un ceas cu 547 de piese lucrate manual, multe vizibile printr-o fereastr` de cristal. Telefonul propriu-zis nu impresioneaz` prin dot`ri ie[ite din comun. celsius-x-vi-ii.com


DELL INSPIRON MINI 10 Cum toat` lumea trebuie s` ]in` pasul cu evolu]ia tehnologic`, [i celebrul notebook de la Dell a primit un upgrade de memorie, procesor [i culori, a[a c` nu aveam cum nu-l cuprindem în propunerile noastre. Device-ul are acum un procesor Intel Atom N450 [i o greutate de 1,3 kg (cu bateria de 3 celule) sau 1,4 kg (cu bateria de 6 celule). Este disponibil în 7 culori [i vine cu Windows 7 preinstalat.  ecran de 10,1 inci  memorie RAM de 1GB, DDR2  hard disk de 250 GB În primul rând, este un aparat foto compact, foarte  conexiuni Wi-Fi, Bluetooth, Mobile Broadband compact. În al doilea rând, este elegant. Ar fi  autonomia bateriei de peste opt ore dou` calit`]i care le fac cu ochiul doamnelor [i  300 euro, dell.ro domni[oarelor pasionate de fotografie [i care vor s` poarte o astfel de camer` mai mult ca pe un accesoriu. Remarc`m modul panoramic de fotografiere, în care pozele se succed într-o serie rapid`, în timp ce roti]i camera dintr-o parte în

SONY DCS-TX 1

alta. Apoi, imaginile sunt lipite de c`tre aparat în mod automat. Filmeaz` la calitate HD (720p), cu 30 de cadre pe secund`.  rezolu]ie 10,2 MP  zoom optic 4x  ecran tactil LCD de 3 inci  1.400 RON, sonycenter.ro

NOKIA X6 WHITE PINK La jum`tatea lunii trecute a intrat [i pe pia]a româneasc` cel mai recent model de telefon lansat de Nokia. X6 este primul dispozitiv al produc`torului finlandez care are ecran tactil capacitiv. Are un spa]iu intern de stocare generos, dar lipsa unui slot pentru card de memorie ar fi de notat. În rest, mobilul are în dotare o camer` foto de 5 MP [i platforma de

operare este Symbian. Dispozitivul permite accesul la re]elele de socializare Facebook [i Twitter direct din bara de Contacte [i Media de pe ecran.  memorie intern` 16, 32 GB  ecran 3,2 inci  Wi-Fi, GPS, TV out  nokia.ro, 350 euro

2010 aprilie 45


DTLIFESTYLE PRODUCTS

Ce se mai

AUDE

LEXON LA 81 RADIO BAMBOO Mai ecologic de atât e greu s` prinzi postul preferat de radio. Acest aparat este alimentat de un dinam care se încarc` dând la manivela din dotare. Numele Bamboo nu vine de la celebrul club din capital`, ci de la materialul din care este construit – lemn de bambus. Poate fi alimentat [i la priz`, când v` plictisi]i de manivel`. lexon.com SANYO XACTI ICR-XPS03MF Dac` ar fi s` ne lu`m dup` caracterizarea produc`torului, am spune c` acesta este cel mai sub]ire reportofon semiprofesional. Dar cum nu ne d`m în vânt dup` vorbele oficialilor, v` spunem c` ne-a pl`cut la acest device capacitatea de a înregistra în format PCM (compresie audio f`r` pierderi, echivalent` cu formatul audio CD). Are doar 46 de grame [i poate fi achizi]ionat cu o sta]ie de docare ce se folose[te [i pe post de speaker. sanyo.com MILES DAVIS TRIBUTE HEADPHONES Compania Monster Cable a creat primul accesoriu audio care poart` semn`tura legendarului trompetist Miles Davis. Setul este unul de colec]ie [i vine la pachet cu un port pentru c`[ti, în form` de trompet`, [i albumul aniversar Kind of Blue ce con]ine dou` CD-uri, un DVD [i o carte despre via]a artistului. Garan]ia pentru acest produs este una pe via]`, iar produc`torul a anun]at c` va înlocui c`[tile chiar [i dac` se stric` din vina utilizatorului. monstercable.com WURLITZER ONE MORE TIME CD Muzica sun` acum altfel dintr-un jukebox. Mai ales c` cei de la Wurlitzer s-au adaptat vremurilor [i au produs un model de tonomat compatibil cu iPod, iar boxele încorporate ([ase la num`r) sunt marca Bose. Memoria intern` este de 60 GB [i pute]i alimenta magazia cu 100 de CD-uri, a[a c` nu trebuie s` v` face]i griji c` nu ave]i ce s` asculta]i pentru urm`torii... 20 de ani. tonomat.com

46 aprilie 2010

AUDI}IE CU PRECIZIE ELVE}IAN~ A fost odat` ca niciodat`, când cerin]ele pentru boxe erau simple: s` fie mari [i zgomotoase. Între timp s-a întâmplat ceva ciudat. De[i cererile noastre au r`mas, relativ neschimbate, design-ul [i tehnologiile prezentului sunt desprinse parc` din alt` lume comparativ cu ce era în trecut. Iar pentru aceia dintre noi care apreciaz` tot ce este mai bun în materie de muzic`, Goldmund Full Epilogue System are cu siguran]` ceva de dovedit. În primul rând trebuie remarcat faptul c` elve]ienii sunt cunoscu]i pentru ceasurile pe care le creaz`, dar mai pu]in pentru precizia unui sistem audio. Iat` c` aceast` teorie este pe cale s` se schimbe. La prima vedere, avem de a face cu mai multe difuzoare ce compun boxele. Ei bine, fiecare dintre acestea este creat s` func]ioneze [i de unul singur la nevoie, adic` independent de celelalte. A[a se face c` pute]i desface sistemul în buc`]i separate, pe care le pute]i împr`[tia prin cas`, creându-v` singuri un sistem home theatre 7.1, de exemplu. Carcasele sunt f`cute dintr-un aliaj metalic special, cu densitate mare, pentru un sunet cât mai curat. Balansul audio se ob]ine cu ajutorul unor diode mecanice, iar vibra]iile – atunci când este cazul – sunt direc]ionate prin suport, în podea, pentru a reduce astfel eventualele distorsiuni.

DETALII TEHNICE: FRECVEN}A DE R~SPUNS: 20 Hz – 28.000 Hz PUTERE NOMINAL~: 500 W RMS DIMENSIUNI: 2 m în`l]ime [i 320 kg/box`, greutate PRE}: 195.500 euro


Nu doar CITITOARE ELECTRONICE Au fost gândite pentru a fi de folos oamenilor de afaceri. Iar dac` v` întreba]i care dintre cele existente pe pia]` ar r`spunde cel mai bine nevoilor unui manager, g`si]i aici patru propuneri.

TARGETING THE BUSINESS IREX READER 1000

SKIFF READER

SAMSUNG E 101

PLASTIC LOGIC QUE PRO

A fost anun]at drept un device special conceput pentru pia]a business. Accept` tot felul de documente [i formaturi de fi[iere întâlnite în munca de birou. Compania olandez` care îl produce spune c` este primul din noul val de e-readere. Pentru c` device-ul are un ecran mai mare decât modelele precedente, interfa]a [i func]ionalitatea sunt îmbun`t`]ite.

Ecranul acestui device se bazeaz` pe o tehnologie LG [i are o rezolu]ie demn` de remarcat: 1.200x1.600 pixeli. Este multitactil, creat dintr-un material plastic cu flexibilitate destul de mare. Device-ul poate fi practic îndoit, f`r` s` p`]easc` nimic. E-reader-ul va ajunge pe pia]` în aceast` var`, iar pre]ul nu a fost înc` anun]at.

Face parte dintr-o serie de dou` astfel de device-uri – primele e-readere ale Samsung. Noutatea adus` este faptul c` se poate scrie direct pe ecran, de mân`, cu un pix electronic. A[a c` pe acest suport se poate chiar desena, sem`nând astfel cu o plac` grafic`, de genul celor folosite de arhitec]i [i designeri. Este un dispozitiv economic la capitolul consum de electricitate.

Interfa]a este una intuitiv`, iar ecranul, tactil capacitiv. Pute]i deschide orice fel de fi[ier specific zonei de business, cum ar fi PDF, Word, Excel sau prezent`ri PowerPoint. Prin el pute]i avea acces la libr`ria QUE, cu manuale [i c`r]i pentru mediul de afaceri. Are o aplica]ie pentru BlackBerry care permite transferul de fi[iere, din telefon pe reader.

ECRAN: 10,2 inci, touchscreen AUTONOMIE: Între 60 [i 80 de ore MEMORIE: 128 MB RAM, 1 GB card SD CONECTIVIT~}I: Wi-Fi, 3G, Bluetooth Pre]: 610 euro irextechnologies.com

ECRAN: 11,5 inci AUTONOMIE: O s`pt`mân` MEMORIE: 4 GB, slot card SDHC CONECTIVIT~}I: Wi-Fi, 3G skiff.com

ECRAN: 10 inci, rezistiv AUTONOMIE: Dou` s`pt`mâni MEMORIE: 128 MB RAM, 1 GB card CONECTIVIT~}I: Wi-Fi, Bluetooth Pre]: 500 euro samsung.com

ECRAN: 10,5 inci, tactil AUTONOMIE: 60 ore MEMORIE: 128 MB RAM, 8 GB Flash CONECTIVIT~}I: 3G, Wi-Fi, USB, Bluetooth Pre]: 580 euro que.com

2010 aprilie 47


HIGH LIVING ELECTRONICS 01

02

03

CONFORTUL ŞI LUXUL INTRĂ ÎN PRIM PLAN 01 ULYSSE NARDIN CHAIRMAN În ultimul timp, numele grele din orologeria super premium s-au implicat în construc]ia telefoanelor mobile. În scen` intr` [i Ulysse Nardin, cu un dispozitiv ingenios care promite s` încarce acumulatorul prin simpla mi[care a terminalului, asem`n`tor cu mecanismele kinetice din ceasurile de mân`. Exteriorul este poleit cu diverse metale pre]ioase (\n func]ie de op]iunea clientului), iar ecranul este multitactil, cu cititor de amprente. camer` foto de 5 MP WiFi aplica]ii pentru email [i navigare pe internet pre] la comand`, unchairman.com

02 MAGIC FLUTE S W SPEAKERS Ar ar`ta probabil mai bine pe un avion de vân`toare decât într-un living. Evident, este o glum` la care te duce cu gândul aceast` form` aerodinamic`, de proiectil cu raz` scurt`. Produc`torul a cercetat-o ani de zile, a[a c`, dac` sun` la fel de bine precum arat`, ar trebui s` fie mai mult decât suficient pentru orice utilizator. Numele este dat de celebra oper` a lui W.A. Mozart. Frecven]a de r`spuns 36Hz – 25kHz Putere nominal`: 300W Incinte din fibr` de carbon Pre] la comand`, swspeakers.com

48 aprilie 2010


PRODUCTSDTLIFE LIFESTYLE STYLE Shopping

04

03 FALCON MACH V Pentru gamerii înfoca]i, acesta este unul dintre cele mai bune PC-uri. Produc`torul l-a echipat cu un procesor de 3,2 GHz [i trei pl`ci grafice Nvidia GeForce GTX 280. Capacitatea de stocare este mare iar memoria RAM face fa]` oric`ror cerin]e pe care le impun jocurile prezentului.  Memorie RAM 8 GB  Unitate optic` Blu-ray [i HD-DVD  HDD 1 TB  11.100 euro, falcon-nw.com

04 SAMSUNG NAVIBOT Un robot aspirator care are dou` procesoare, 38 de senzori [i poate fi programat s` fac` treab` [i când nu sunte]i acas`. Se duce singur la priz` când are nevoie, merge pe mai multe tipuri de suprafe]e [i este plin de tehnologii noi. NaviBot func]ioneaz` cu ajutorul sistemului Visionary Mapping, în care camera sa fotografiaz` casa cu o frecven]` de 30 de cadre pe secund` [i face o hart` dup` care se ghideaz` apoi în c`utarea [i evitarea obstacolelor.  Ecran tactil  Cinci moduri de programare  Va fi lansat în var`  samsung.ro

05 PHILIPS STREAMIUM MCI500 Un fel de sistem audio, combinat cu o sta]ie de stocare, tehnologie wireless [i internet radio. Un mix reu[it [i stilat al olandezilor ale c`rui difuzoare au specifica]ii demne de performan]`. Hard disk-ul intern de 160GB este foarte util pentru c` încap pe el cam 2.000 de CD-uri favorite, pe care s` le asculta]i atunci când v` relaxa]i. Redare [i conversie CD-uri Conectare la stick-uri de memorie flash prin USB Sunet Hi-Fi cu amplificator digital 2x50 W RMS 430 euro, philips.ro 2010 aprilie 49


MEDIA CENTER Accesul la aplica]iile multimedia favorite este mult mai u[or când ai ca aliat un sistem media center. Iat` o investi]ie justificat` în tehnologie.

D-Link DSM-750 Un astfel de sistem media center era asociat pân` nu demult cu o sumedenie de cabluri întinse prin cas`. De când produc`torii includ tehnologia wireless [i în aceste echipamente, este o adev`rat` pl`cere pentru utilizatori. Legat de High Definition, DSM 750 este capabil de conexiune dual`, iar asta permite stream de con]inut video HD (1080i) de pe calculator pe TV, wireless [i prin HDMI.

Niveus Pro Series Produc`torul este primul care folose[te cipurile Core i7, ale celor de la Intel, pe media servere. Nu lipsesc din dotare porturi HDMI 1.3 sau hard-ul Seagate Pipeline HD, de 4 TB. Performan]a acestui model este crescut` [i prin faptul c` de]ine un sistem revolu]ionar de r`cire. Red` imagine FullHD (1080p) redate printr-o plac` video nVIDIA GeForce Series 9, încorporat`. Men]ion`m [i suita de aplica]ii Niveus, printre care Movie Library, Studio, Media Server Companion [i Weather, extrem de utile pentru o ofert` home multimedia complet`.

Escient FireBall MX-752 Special conceput pentru echiparea camerelor în care ave]i sisteme home theatre, indiferent c` vorbim despre una sau mai multe înc`peri. Înmagazineaz` fi[iere pe hard-ul intern de 750 GB [i poate organiza colec]ia dumneavoastr` de DVD-uri [i CD-uri.

4 50 aprilie 2010

1

LUCRURI IMPORTANTE DESPRE MEDIA CENTER

Suport HD [i FullHD

2

ASUS O!Play Air HDP-R3 Avem în fa]` un Media Streamer 1080p cu Wi-Fi. Atunci când a fost lansat primul model din aceast` gam`, adic` în prim`vara lui 2009, cele mai aprigi critici

Capacitate de stocare mare

3

au venit la adresa lipsei de tehnologie pentru comunica]ii wireless. Noua versiune atinge acest deziderat [i este capabil` de playback video FullHD al con]inutului de pe stick-uri de memorie [i hard disk-uri. De asemenea, face [i streaming via re]ea wireless. O!Play vine [i cu un cititor de carduri de memorie multiformat [i un port Ethernet.

Control [i redare multiroom

4

All-in-one multimedia unit


PRODUCTSDTLIFESTYLE

TV

STORE SISTEME MULTIROOM

DISPLAY Poate fi ecranul unui PC sau poate chiar televizorul din living. Unele media centere au integrat în pachetul de ofert` [i un dispozitiv adi]ional de tip LCD, montat pe echipamentul de baz` sau, care dup` caz, poate fi extern.

CONTROLLER Exist` o gam` foarte variat` de controllere pentru aplica]ii multimedia. Cu acestea comanda]i echipamentele electronice din cas` [i comunic`, de regul`, prin conexiune wireless cu tot felul de gadgeturi.

EXTENDER Atunci când v` dori]i un sistem „multiroom” ave]i nevoie de un astfel de media center extender pentru fiecare camer` în care vre]i s` asculta]i muzic` ori s` vede]i filme, altele decât cele care ruleaz` în incinta în care se afl` sistemul baz`. BOXE Nu mai este nevoie, credem, s` v` spunem c` pentru o audi]ie cât mai bun` ave]i nevoie de un sistem audio performant. Boxele fac parte din strictul necesar, iar sateli]ii pot fi „împr`[tia]i” prin toat` casa, pentru o ambian]` cât mai pl`cut`.

Sonos BU 250 Sonos este o companie care se concentreaz` exclusiv pe produc]ia de echipamente wireless „multiroom”. În afar` de media center, ve]i avea nevoie de înc` dou` accesorii pentru a v` putea bucura pe deplin de tot ce poate s` fac` acest sistem: controller-ul [i un sistem audio – toate incluse în aceast` ofert` denumit` BU 250.

Este un hard disk extern, optimizat pentru aplica]ii multimedia. Poate fi folosit foarte u[or drept player. Capacitatea de stocare este de pân` la 2 TB. Memoria intern` este suficient` pentru redarea a pân` la 770 de ore de înregistrare video la calitate DVD. A fost creat special pentru cei interesa]i de desc`rcarea [i partajarea filmelor, a fi[ierelor audio [i a imaginilor de calitate ridicat` de pe internet sau orice alt device. Utilizatorul acestui hard disk, cu reale calit`]i de media center, poate folosi interfa]a grafic` pentru a naviga prin meniu. Ecranul nu este tactil, iar interac]iunea are loc prin intermediul unei telecomenzi. StorE TV decodeaz` fi[iere video la calitate Standard Definition [i poate face chiar transformarea pentru con]inutul stocat în format SD la calitate HD (1080i) [i îl poate afi[a printr-un cablu HDMI pe un televizor. De asemenea, dispozitivul accept` diferite formate de muzic`, de exemplu MP3, WMA, WAV [i AAC. În materie de formate video, decodeaz` MPEG2, AVI [i MP4, iar ca album foto este compatibil cu formatul JPEG.

WINDOWS MEDIA CENTER Este o aplica]ie inclus` deja în cele mai noi versiuni ale sistemului de operare dezvoltat` de Microsoft. Atât Windows Vista cât [i Windows 7 au integrat acest panou de control al func]iilor multimedia disponibile pe un PC, dar [i pe servere dedicate. Permit înregistrarea emisiunilor TV direct pe DVD [i ofer` o platform` îmbun`t`]it` prin care pute]i avea acces la con]inut de divertisment online. 2010 aprilie 51


DTLIFESTYLE TRENDS

Robo]ii

mai pu]in show, mai mult business


I

maginarul omului de rând vede, în general, când spune robot, un umanoid, un fel de android. Orice om care a copilărit cu The Jetsons poate avea această înclinaţie. Încă din 1962, de când s-a lansat respectivul serial de animaţie, dar şi nenumărate producţii hollywoodiene SF, omenirii i-a fost inoculată ideea că mai e doar un pas până când angrenaje precum Terminator sau Robocop vor circula printre noi şi se vor comporta, eventual, la fel ca noi. Dar suntem în 2010 şi umanoizii întârzie să apară pe străzi şi prin casele noastre. Dacă Jules Verne a reuşit să prezică nişte lucruri destul de corect, showbiz-ul modern stă încă prost la capitolul previziuni despre roboţi.

Unde este Robocop? De ce n-am făcut rost fiecare de Robocop-ul nostru până acum? Nancy Smith, Vicepresident of Marketing Communications, iRobot Corporation, spunea într-o declaraţie recentă că acest lucru, deşi nu s-a întâmplat cum ne aşteptam, este pe cale să se întâmple, dar nu aşa cum am fost noi educaţi să-l vedem. Roboţii vor fi prezenţi în jurul nostru în cele mai diverse forme şi mărimi şi se vor ocupa fie numai de câte o sarcină specifică, fie vor fi roboţi multirol. De fapt, şansele să avem o Rosie ca în Familia Jetson în casă sunt mai degrabă mici. Mai multe sunt şansele ca apartamentul sau casa noastră să se îngrijească singure, fără a mai avea nevoie de un îngrijitor în persoană sau un android. De acest lucru se vor ocupa o serie de roboţi capabili să comunice între ei. Scenariul este mai degrabă unul de Flintstones, în care aparatura din casă e întruchipată de diverşi dinozauri care se descurcă singuri. Companiile nu prea au probleme cu adoptarea robotizării şi au şi de ce. Pentru acestea, un robot în plus înseamnă unul sau mai mulţi angajaţi în minus, eliminarea erorilor umane, randament mai mare şi, bineînţeles, reduceri de costuri. Problema cea mai mare pentru consumatorii casnici va fi încrederea. Va face robotul tot ce spun fabricanţii lui că face? Îşi va face treaba bine? Va fi o maşinărie sigură? Sau va aspira firele de păr de pe jos cu tot cu pisică? Până atunci, nu prea avem cu ce să ne jucăm acasă. În afară de vreo câteva aspiratoare, marile proiecte de roboţi personali sunt fie încă sub forma de planuri prin calculatoare, fie în laboratoarele de dezvoltare, fie au fost abandonate, precum AIBO, celebrul căţel robot de la Sony. Oricum, oamenii de ştiinţă par mai preocupaţi de funcţionalitatea roboţilor decât de aspectul lor uman. Cei preocupaţi de look fac bani cu roboţi într-o zonă care ar putea fi considerată de-a dreptul frivolă, despre care vom discuta mai târziu.

Literatura [i filmele ne-au înv`]at c` dac` nu anul acesta, atunci în curând vom avea fiecare robotul lui umanoid. Ne înva]` acest lucru de vreo 50 de ani. Unde sunt cyborgii no[tri? text Cristian Faur / foto NASA, iRobot, Honda

Previziuni pe bune Spre deosebire de sugestiile din filme, în ştiinţă se lucrează cu date şi termene serioase, pentru care oamenii îşi asumă răspunderea. Iată ce şi-au propus câteva guverne şi organizaţii şi ce au prezis oamenii de ştiinţă adevăraţi, nu futurologii autointitulaţi care ne-au povestit încă din anii `60 că într-un an, doi, vom avea fiecare un Data lângă noi: guvernul din Coreea de Sud, de exemplu, şi-a propus ca în 2018, roboţii să efectueze în mod curent intervenţii chirurgicale. De asemenea, tot coreenii au anunţat că în ţara lor fiecare gospodărie va avea cel puţin un robot până în 2020 şi au calculat că şi multe case europene vor avea unul, conform Ministerului Coreean al Informaţiilor şi Comunicaţiilor. Cei de la TechCast spun că până în 2022, o treime din case şi organizaţii vor folosi roboţi care vor fi capabili să simtă mediul în care funcţionează, să ia decizii şi să înveţe. Marshall Brain, fondator al HowStuffWorks, spune că în 2030 roboţii vor putea face la fel de bine marea majoritate a operaţiunilor făcute acum de oameni. Helen Grainer, de la iRobot, a prezis că în 2034 majoritatea sarcinilor dintr-o casă normală vor 2010 aprilie 53


UNDE-I G~SIM?

fi rezolvate de roboţi. Japonezii sunt mai optimişti. Conform unui raport al organizaţiei guvernamentale NISTEP, în 2014 vom folosi roboţi în agricultură, în 2017 vom avea roboţi capabili să aibă grijă de persoanele în varstă, iar în 2018, roboţii medicali vor fi folosiţi în chirurgie (cu un an mai devreme decât cei coreeni, se pare). În 2019, japonezii spun că vom avea roboţi casnici în aproape fiecare locuinţă. NISTEP a anunţat că în 2021 vom avea nanoroboţi, iar un an mai târziu deja intrăm în era transumanismului. Acesta din urmă înseamnă folosirea roboticii şi a bioingineriei pentru îmbunătăţirea funcţiilor corpului uman. Evident că domeniul nu putea să nu intereseze şi armatele lumii. Iată ce spune Departamentul de Apărare al Statelor Unite: până în 2015, o treime din întreaga capacitate de luptă a armatei americane va fi asigurată de roboţi; până în 2035 vor fi gata de operaţiuni primii soldaţi robot din istorie; în 2038 vor exista aparate de zbor robotizate complet, autonome şi capabile de operaţiuni militare. Rămâne de văzut doar dacă nu cumva constrângerile bugetare care i-au făcut pe americani să mai sisteze câteva proiecte, inclusiv o nouă navetă spaţială, să nu afecteze şi aceste termene. Totuşi, până la datele respective, nu trebuie să uitam că de fapt, roboţii sunt în jurul nostru şi îndeplinesc deja o mulţime de roluri, doar că nu arată chiar ca în filmele SF pe care le-am văzut şi din acest motiv nu reuşim întotdeauna să-i observăm. În spaţiu Deja prezenţi o dată acolo, un loc în care roboţii vor avea o prezenţă permanentă în maximum zece ani de acum încolo este planeta Marte, ne spun cei de la NASA. Charles Elachi de la NASA Jet Propulsion Labs a explicat într-o declaraţie recentă şi de ce. Un vehicul spaţial care călătoreşte cu circa 20.000 de kilometri pe oră trebuie să decelereze până la o viteză care să-i permită aterizarea în siguranţă în doar şase minute. O schimbare cam bruscă pentru un echipaj uman, aceasta pe lângă celelalte provocări pe care le poate întâlni o deplasare pe planeta roşie a unor cosmonauţi. Roboţii care vor ajunge pe Marte vor fi suficient de inteligenţi încât să strângă şi să analizeze probe ştiinţifice care vor ajuta cercetătorii să răspundă unor întrebări care ne frământă de mult. Printre altele, cu ajutorul ambasadorilor noştri cibernetici vom afla mai multe despre modul cum s-au format planetele şi dacă există forme de viaţă pe corpul ceresc vecin cu noi în sistemul solar.

54 aprile 2010

 ADULT ENTERTAINMENT Care ar fi putut fi domeniul care s` încurajeze designerii s` fac` robo]i cu tr`s`turi cât mai umane, eventual, [i mai sexy? Ca [i în cazul dezvolt`rii internetului, motivul apari]iei unor androide frumoase trebuia s` fie ceva interzis minorilor. Roxxxy TrueCompanion, primul robot sexual, [i-a f`cut debutul pe pia]` anul acesta. Motorul s`u de inteligen]` artificial` a fost creat astfel încât s` înve]e din ceea ce îi place sau nu-i place proprietarului. În afar` de acest lucru, Roxxxy mai are [i un set de „personalit`]i” presetate, numite Frigid Farrah, Wild Wendy, Mature Martha. Utilizatorii pot, de asemenea, s` creeze ei în[i[i online personalit`]i noi [i chiar le pot schimba între ei. P`pu[a inteligent` cost` în jur de 9.000 de dolari la achizi]ie, spun creatorii

s`i. Pe lâng` pre], posesorii vor avea de achitat [i un abonament lunar.  LA R~ZBOI Un alt domeniu în care robo]ii sunt din ce în ce mai implica]i este cel militar [i de protec]ie împotriva dezastrelor [i terorismului. Pe p`mânt, în ap` sau în aer, mii de robo]i deja desf`[oar` nenum`rate misiuni controla]i de la distan]` de oameni care nu mai au nevoie s` se expun` intemperiilor sau focului inamic. Dac` pân` nu demult, rolul robo]ilor pe câmpul de lupt` era de recunoa[tere, cercetare [i dezamorsare de bombe, dronele de tip Predator ([i nu numai) au devenit instrumente de atac folosite în r`zboiul antiterorism, fiind dotate cu rachete. Numai compania iRobot a vândut peste 3000 de robo]i cu aplica]ii militare armatelor, trupelor de poli-


TRENDSDTLIFESTYLE

ÎN PRES~ Mai nou, [i ziari[tii au parte de concuren]` (nu, nu de la bloggeri): în Chicago a ap`rut deja un redactor robot. E drept, specialitatea sa sunt [tirile despre baseball, deocamdat`, dar cine [tie, poate, pân` la urm`, toate [tirile vor fi redactate numai de c`tre robo]i. S-ar sc`pa mult mai u[or de acuza]ii de subiectivism, mai ales dac` la partea cu initia]ivele personale ale robo]ilor cercet`torii nu vor înregistra progrese semnificative.

]ie [i for]elor de protec]ie civil`, dup` cifrele oficiale. Dincolo de avantajul securit`]ii personalului care poate comanda astfel de m`[in`rii de la mii de kilometri distan]`, robo]ii de pe câmpul de lupt` nu au necesit`]ile unor oameni, putând sta în misiune oricât este necesar sau pân` când au nevoie de alimentare.  ROBO}I CU INI}IATIV~ Tot de domeniul [tiin]ificofantasticului ]inea [i ideea c` robo]ii ar putea decide singuri ce s` fac`. Un pas important în aceast` direc]ie s-a f`cut la Universitatea Tehnic` din Lyon, unde a ap`rut iCube, un robo]el care vrea s` înve]e. Culmea e c` cercet`torii îl dezvolt` ca s` priceap` mai bine cum gândesc oamenii. Dar ce-[i doresc creatorii s`i de la el este s` ajung` s` î[i schimbe comportamentul în func]ie de modific`rile din mediul în care func]ioneaz`.

Deocamdat`, robo]elul deprinde jocuri pe care oamenii din jurul s`u le joac`, dup` care se „distreaz`” [i el la fel. Avem [i o [tire care ar trebui s` ne dea emo]ii. Laboratory of Intelligent Systems din Ecole Polytechnique Fédérale de la Lausanne este o alt` institu]ie care a reu[it ceva impresionant: robo]i care evolueaz`. O serie de robo]i programa]i s` foloseasc` o selec]ie de tip Darwinian pentru a înv`]a, a se schimba [i a evolua, au reu[it s` navigheze printr-un labirint de la un cap`t la altul. Mai mult, ace[tia au colaborat, s-au ajutat unul pe altul s` împing` diverse obiecte dintr-un loc în altul pentru a atinge un scop comun. {i mai interesant este c` între unii dintre robo]ei a ap`rut o rela]ie de domina]ie, de pr`d`tor [i prad`. Se pare c` scenariile în care robo]ii se vor gândi pân` la urm` s` cucereasc` lumea nu au în spate numai SF.


CEASURILE NU SUNT DOAR NI{TE PIESE CARE-}I ARAT~ ORA, CI ADEV~RATE ISTORII DESPRE TIMP.

HERCULES GOLF MASTER

1

CRONOS

4 on

56 aprilie 2010

LUC ENGINE ONE

2

Creat pentru juc`torii de golf, fie ei amatori sau profesioni[ti, acest ceas îmbin` mecanismul cu o aplica]ie GPS. Concret, cu ajutorul sistemului de pozi]ionare, acest ceas este o adev`rat` comoar` pe terenul de joc, pentru c` îl ajut` pe de]in`tor s` m`soare distan]ele specifice acestui sport. Sistemul pus la punct de elve]ieni se nume[te Rotar [i presupune fixarea mecanismului

Clar, acest ceas este în primul rând pl`cut la vedere. Probabil [i la purtat, dar deocamdat` nu ne putem pronun]a pentru c` nu am avut înc` pl`cerea. Abia a fost lansat luna trecut` [i abordeaz` un design care nu este specific celor de la Chopard. Aduce a ceas pentru pasiona]ii de sporturi auto. Cadranul seam`n` cu un motor pe care este gravat, în relief, numele produc`torului.

AETERNITAS MEGA 4 Ave]i în fa]` o pies` care pe noi ne-a l`sat masc`. Am încercat, în zadar, s` ne d`m seama ce fac face fiecare pies` [i c`rui cadran îi co corespunde. Apoi am citit specifica]ii ca]iile: 36 de aplica]ii, 1.483 de componente, un calen calendar perpetuu func]ional pentru 1.000 de ani. Timpul în care a fost construit de c`tre Frank Muller: cinci ani. G`sim aici tot ce au celelalte

3

HAUTLENCE HL08

4

Este un model realizat în serie limitat` [i care con]ine 88 de piese. O singur` întoarcere asigur` 40 de ore de func]ionare, iar cureaua este cusut` manual din piele de aligator. Pentru c` este foarte valoros, are o închiz`toare tripl` din aur solid. Locul de na[tere al acestei piese de colec]ie este ora[ul Neuchatel, iar numele casei procuc`toare este de fapt o anagram` a numelui ora[ului:


OUT OF OFFICEDTLIFESTYLE Shopping [i a carcasei pe lungimea unei axe mobile. GPS-ul este indicat în mod digital pe un cadran secundar al ceasului, vizibil dup` întoarcerea cadranului principal. Despre materialele care-l compun avem numai cuvinte tari: carcas` din titan, geam din safir. Mai r`mâne s` achizi]iona]i unul [i s` ne spune]i apoi câte campionate de golf a]i câ[tigat în fa]a prietenilor cu acest mic [i util ajutor. Succes! sohorec.ch, 3.630 euro

Deasupra tourbillon-ului, pe geam sunt marcate cu vopsea neagr` patru numerale. Mecanismul are nevoie de întoarcere manual` la fiecare 60 de ore [i func]ioneaz` la o frecven]` de 28.800 de vibra]ii pe or`. chopard.com, 36.300 euro

ceasuri la un loc: de la tourbillon la complica]ii sonore, de la cronograful mono-pussoir split seconds la fazele lunii, de la ecua]ia timpului la calendar perpetuu complet. Ne întreb`m cumva dac` acest cadran nu este aproape imposibil de citit din cauza aglomer`rii de indicatoare, scale [i subcadrane. Dar poate c` a[a [i trebuie s` fie un ceas al c`rui pre] se ridic` la 2,7 milioane de dolari. franckmuller.com

Hautlence. Complica]iile acestui ceas arat` ore, minute s`ritoare [i tot felul de probleme legate de energie [i iner]ie – vizibile prin tourbillon. S-ar putea s` v` fac` o foarte mare pl`cere s` sta]i [i s` privi]i cum func]ioneaz` acest mecanism. hautlence.com, pre] la comand`

2010 aprilie 57


DTLIFESTYLE OUT OF OFFICE

4

EXPRESII GREEN LIFESTYLE 1

Num`rul de locuri de munc` în domeniile „verzi” îl dep`[e[te pe cel din industriile poluante. Cel pu]in pe continentul nostru. Asta a ar`tat studiul „Low carbon jobs for Europe” f`cut de organiza]ia World Wide Fund for Nature (WWF). Industria mineritului, a gazelor, a electricit`]i, a cimentului sau a prelucr`rii metalelelor, asigur` 2,8 milioane de locuri de munc` în întreaga Europ`. În schimb, peste 3 milioane de joburi ]in direct de sectoarele bazate pe consum redus de energie. Românii au în sfâr[it un program Rabla pentru biciclete. A fost lansat de un complex comercial de articole sportive din Bucure[ti prin campania Trocathlon. De fapt, vorbim despre un târg de biciclete uzate sau alte feluri de produse sportive. Posesorii lor le pot pune la vânzare în cadrul magazinului din Militari, iar dac` le vând, primesc banii în cupoane valorice, pe care le pot folosi ca s`-[i cumpere articole noi.

The Biosphere Farm by Philips Dacă v-aţi gândit vreodată că tehnologia din bucătărie şi-a atins zenitul odată cu inventarea cuptoarelor cu microunde, aveţi aici un simplu motiv pentru care să vă mai gândiţi puţin. Viitorul spaţiului în care orice om îşi găteşte mâncarea preferată va avea încoprorată o biosferă în care cresc zarzavaturi şi verdeţuri, iar ca bonus, cei de la Philips ne propun un sistem în care cresc şi peşti. Se pare că nu este doar un simplu acvariu cu vietăţi de decor, ci în el vor fi chiar peşti gata să sară în tigaie sau în tava de cuptor, cu garanţia că i-aţi crescut şi ştiţi ce conţin. Pe deasupra, senzaţia de prospeţime nu mai este doar o senzaţie, ci devine certitudine. Poate că sună a Star Trek ce scriem noi aici, dar tehnologia de

58 aprilie 2010

bază există deja şi se lucrează intens în laboratoare pentru ergonomizarea şi eficientizarea ei. Bucătăria inteligentă va fi, de asemenea, şi o sursă importantă de hidrogen. Cum ce să faceţi cu el? Aţi putea alimenta viitoarea maşină cu motor pe un astfel de carburant combinat cu reziduurile rămase din prin bucătărie. Dacă vă faceţi griji cum o să curăţaţi un ditamai acvariul, staţi liniştiţi pentru că există peşti specializaţi în servicii de menajerie subacvatică. Sunt şi foarte gustoşi dealtfel. PRESSO Coffee Maker Cafeaua este pentru mulţi dintre noi un ceas deşteptător nelipsit, un tabiet al dimineţilor sau măcar un motiv perfect pentru socializare. Toată lumea ştie cum se face o

2


ECODTLIFESTYLE

H2O+ scraper Pe româneşte, asta înseamnă „zgârieapă”. Sunt nişte proiecte ecologice care prezintă viitorul clădirilor subacvatice în care o să locuim când nu vom mai avea loc pe uscat, probabil. Imaginaţi-vă un colos precum turnul Burj Dubai, de aproape un kilometru înălţime, cu susul în jos. Aşa arată şi aceste blocuri care prezintă la extremităţi nişte tentacule ciudate care parcă… zgârie apa. Iată că am mai găsit încă o explicaţie plauzibilă pentru numele lor. Din câte am citit despre clădirile cu pricina, am ajuns la concluzia că, pe lângă faptul că au o sursă de energie proprie şi un echipament de stocare ultraperformant, aceste structuri pot alimenta cu hrană din ocean toţi oamenii de la bord. Meniul principal va fi alcătuit din peşte: prăjit, fiert, marinat, în ulei, în sos tomat etc. Şi probabil că nu vor lipsi fructele de mare şi supa de plancton.

4

Eco ATM Bancomatul ecologic şi-a intrat în drepturi şi dă bani celor care îl alimentează cu telefoane vechi. Un astfel de dispozitiv a fost deja instalat în oraşul american Omaha, în mijlocului unui supermarket. Cum funcţionează? Este capabil să examineze starea unui telefon mobil vechi, să îi determine potenţiala utilizare pe piaţa second hand şi să ofere posesorului contravaloarea device-ului în bani. Constructorul este o firmă din în San Diego, numită ReMobile şi a declarat că, în cele câteva luni de funcţionare, dispozitivul s-a dovedit unul cu succes la vechituri. La un singur automat fuseseră predate 23 de aparate vechi în prima zi, iar în a doua acesta eliberase peste 100 de dolari deponenţilor. ATM-ul are o cameră video şi un soft capabil să determine cât valorează telefonul predat, iar dacă valoarea lui este nesemnificativă, automatul eliberează totuşi un cadou. Gestul contează, nu?

3

TRIPLU CU TEMPORIZATOR Vom consuma mai pu]in` energie cu aceast` priz` tripl`. Putem b`ga în priz` fierul de c`lcat, de pild`, iar când rotim de [techer putem programa ca în zece minute, alimentarea cu electricitate s` se întrerup`. La fel cu televizorul, pe care-l putem programa la o or`, dou` sau trei de func]ionare.

cafea, chiar dacă măcar în mod teoretic. Fie ea la ibric, la filtru sau la expresor, oricum ai prepara-o tot consumi o grămadă de energie. Cineva s-a gândit că n-ar strica un coffee maker ecologic şi a pus în practică proiectul. A ieşit un aparat manual de făcut cafea. Nu mai trebuie băgat în priză, nu are nimic electric şi totul se bazează pe nişte apă caldă plus un pic de forţă în mâini pentru a acţiona braţele metalice cu roţi zimţate. Prin mişcarea acestora, apa pătrunde prin cafeaua proaspăt măcinată şi curge în ceaşcă. Mai simplu şi mai eco de atât nici că se putea. Cea mai bună aplicaţie a cestui filtru de cafea ar fi, la prima vedere, faptul că îl poţi lua oriunde cu tine. La un picknic, pe terasa din grădină ori la serviciu şi toate astea fără grija că nu vei avea de unde să-l alimentezi. 2010 aprilie 59


OUT OF OFFICEDTLIFESTYLE

Byblos

Your List PE SCURT The C++ Programming Language: Special Edition

„Un must-have pentru biblioteca oric`rui programator în C++. Nu este pentru nepricepu]i [i n-ar fi recomandarea mea pentru ni[te programatori încep`tori care vor s` înve]e singuri, cu ajutorul tutorialelor, acest limbaj. Este, în schimb, o carte excelent` pentru programatorii care se automotiveaz` [i pentru studen]ii care înva]` sub atenta îndrumare a unui cadru didactic. Ca programator cu experien]` în C++, g`sesc aceast` carte foarte util` pentru în]elegerea modului cum se folose[te [i se comport` acest limbaj de programare.” Al Stevens, Dr Dobb’s Journal

Identifying and Managing Project Risk: Essential Tools for Failure-Proofing Your Project

„Aceast` carte este atât despre [tiin]a managementului proiectelor, cât [i despre arta managementului proiectelor. O carte foarte bun` pentru nou-intra]ii în aceast` meserie, pentru cei cu experien]`, dar [i pentru cei care aspir` la o astfel de carier`. Episodul în care canalul Panama este dat drept exemplu este una dintre cele mai gr`itoare pilde pentru modul cum unele proiecte sunt destinate e[ecului, iar altele succesului. Nu mai aveam r`bdare s` ajung s` citesc despre felul cum s-a terminat acel proiect!” Nancy MacDonald, Associate Partner, Accenture Toate volumele pot fi cump`rate din libr`ria online www.byblos.ro. Codul ISBN v` va ajuta s` le identifica]i imediat.

THE C++ PROGRAMMING LANGUAGE: SPECIAL EDITION Bjarne Stroutstrup C`r]ile tradi]ionale despre programare sau limbaje de programare explic` ce este un limbaj de programare [i cum se folose[te. Dar mul]i ar vrea s` afle de ce un limbaj de programare este a[a cum este [i cum a ajuns în acest fel. Aceast` carte r`spunde la ultimele dou` întreb`ri pentru C++. Explic` modul cum acest limbaj de programare a evoluat, descrie problemele cheie, scopul designului, ideile programului [i constrângerile de care s-a lovit. Nu în ultimul rând, din aceast` carte pute]i afla istoria din spatele C++. ISBN-13: 978-0201700732 CREATING THE PROJECT OFFICE: A MANAGER'S GUIDE TO LEADING ORGANIZATIONAL CHANGE Randall L. Englund, Robert Graham, Paul C. Dinsmore Creating the Project Office este scris` pentru managerii care vor s` g`seasc` metode de a-[i transforma organiza]iile în locuri de munc` mai eficiente, care s` lucreze pe proiecte. {i a[a cum spune [i aceast` carte, nu exist` metod` mai bun` decât crearea unui birou pentru proiecte, croit în func]ie de necesit`]ile organiza]iei. Dincolo de rezultatul care este reprezentat de produse mai bune generate de proiecte, o asemenea schimbare duce la rândul ei la o alta: la trecerea organiza]iei de la una bazat` pe func]ii, la una bazat` pe proiecte. ISBN-13: 978-0787963989 IDENTIFYING AND MANAGING PROJECT RISK: ESSENTIAL TOOLS FOR FAILURE-PROOFING YOUR PROJECT Tom Kendrick Orice manager de proiect [tie c` acest tip de demers este prin defini]ie unul riscant. Între constrângerile de timp, problemele tehnice [i resursele limitate, lucrurile care ar putea s` mearg` prost câteodat` chiar o fac. De aceea, una din sarcinile cele mai importante ale unui manager de proiect este luarea în considera]ie a tuturor riscurilor care ar putea s` apar` pe parcurs. Aceast` carte v` ajut` s` v` feri]i de e[ecuri îmbun`t`]indu-v` capacit`]ile de analiz` a riscului. ISBN-13: 978-0814413401 MATHEMATICS FOR ECONOMICS AND FINANCE: METHODS AND MODELLING Martin Anthony, Norman Biggs O introducere în metode de calcul [i algebr` pentru studen]ii la discipline precum economie, finan]e, afaceri, management [i contabilitate. Aceast` carte este destinat` unor cititori care au mai avut deja contacte cu calculul diferen]ial, dar poate fi abordat` [i de cei cu mai pu]in` experien]`, eventual împreun` cu o alt` carte care s` explice matematica de la un nivel mai de baz`. P`r]i din acest volum au fost inspirate dintr-un curs predat de autori studen]ilor de la [tiin]e economice la London School of Economics. ISBN-13: 978-0521559133 2010 aprilie 61


OUT OF OFFICE DTLIFESTYLE PRODUCTS

Calitatea face diferen]a

Playerele Blu-ray – HDTV real Aparatul celor care vor filme f`r` compromisuri. Pentru cine are un televizor HD, beneficiile tehnologiei Blu-ray pot fi v`zute [i din spa]iu. Imaginile disponibile prin vechile DVD-uri nu dep`[esc 350.000 de pixeli, pe când cele dintr-un clip HD 1080p au peste dou` milioane. Deci, dac` vrem imagini frumoase, detaliate [i de calitate de pe discuri, în mod sigur ar trebui s` apel`m la Blu-ray. Oricum vom ajunge acolo, mai ales de când 1080p a devenit un standard de facto în materie de HDTV, iar playerele au tot mai multe op]iuni convenabile, precum conectivitatea la internet. Calea înainte o reprezint` aceste aparate ast`zi. Dac` ne-am lua un DVD player acum, ar fi ca [i cum ne-am cump`ra c`ru]` în loc de ma[in` în 2010.

LG BD390 Urma[ al lui BD300, unul dintre playerele cu cea mai mare vitez` de înc`rcare, 390 nu se dezminte nici el [i este un pretendent solid la tiltul de cel mai rapid player de pe pia]`. 450 USD, www.lge.com

SAMSUNG BD-P1600 Acest model de la cunoscuta companie coreean` este un aparat foarte capabil, cu o multitudine de posibilit`]i, mai ales de streaming multimedia. 300 USD, www.samsung.com

DIMENSIUNI 2,2 x 17 x 10,9 inci

DIMENSIUNI 2,13 x 17 x 7,83 inci

IE{IRI VIDEO Compozit, component, HDMI

IE{IRI VIDEO Compozit, component, HDMI

FORMATE VIDEO 480p, 720p, 1080i, 480i, 1080p60, 1080p24

FORMATE VIDEO 480p, 720p, 1080i, 480i, 1080p60, 1080p24

FORMAT DE DISC DVD Video, Blu-ray, CD Audio, CD (JPEG), CD (MP3), DVD (JPEG), DVD (MP3)

FORMAT DE DISC DVD Video, Blu-ray, CD Audio

NEWORKING 802.11n, Ethernet

NETWORKING Ethernet

10 aprilie 62 decembrie 2010 2009

PANASONIC DMP-BD60 Un model recomandabil celor care apreciaz` accesul facil la materiale de pe internet, precum streaming de clipuri de pe YouTube sau albume foto de pe Picasa. Fa]` de DMPBD35, predecesorul s`u, acest model are [i o serie de op]iuni multimedia în plus. O alt` noutate ad`ugat` de japonezi în acest aparat este portul USB situat, convenabil, în fa]`, lâng` slotul de card SD. O caracteristic` simpatic` la telecomand` este designul gândit în a[a fel încât mâna st` confortabil pe ea imediat ce începem s` o folosim. Un lucru de luat în seam` în ziua de azi este prietenia cu mediul înconjur`tor, iar Panasonic s-a gândit [i la acest lucru. BD60 este unul din modelele cele mai pu]in consumatoare de energie electric` de pe pia]`. 300 USD, www.panasonic.com

SONY PS3 SLIM S-ar putea s` v` întreba]i ce caut` o consol` de jocuri, chiar daca este printre cele mai bune din lume, în aceast` selec]ie. R`spunsul e simplu: 2 în 1. {i copiii sunt ferici]i jucându-se, [i adul]ii se simt bine urm`rind filme la aceea[i calitate ca la playerele consacrate de la Sony, printre cele mai bune din lume. A[tept`m cu interes compatibilitatea cu tehnologia 3D. 300 USD, www.sony.com


CALENDAR

CONFERIN}E GET IN CONTACT WITH YOUR AGORA FUTURE BUSINESS PARTNERS! CONFERINȚELE

REGIONALE R

CONFERINȚELE

DE SOLUȚII D

 Ia[i (Ia[i, Vaslui, Boto[ani) 19 martie  Bra[ov (Bra[ov, Covasna) 20 aprilie  Sibiu (Sibiu, Alba, Mure[) 21 aprilie  Cluj-Napoca (Cluj, Bistri]a-N`s`ud) 23 aprilie  Craiova (Dolj, Olt, Teleorman) 18 mai  Timi[oara (Timi[, Cara[-Severin, Arad) 20 mai  Constan]a (Constan]a, Tulcea, C`l`ra[i) 8 iunie  Gala]i (Gala]i, Br`ila, Ialomi]a) 9 iunie

DE

TEHNOLOGIE TE TEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

ROADSHOW DE TEHNOLOGIE ȘI FINANȚĂRI

Conferin]ele Regionale Agora sunt un Roadshow de tehnologie [i finan]`ri care promoveaz` solu]iipentru sc`derea costurilor [i eficientizarea afacerilor [i solu]ii de finan]`ri nerambursabile [i/sau par]ial rambursabile [i asigur`ri. Conferin]ele au fost lansate în februarie 2005 [i au înregistrat 52 de prezen]e pân` la sfâr[itul anului 2009 în cele mai dezvoltate regiuni ale ]`rii, însumând o audien]` de peste 5.000 de participan]i din aproape 4.000 de companii. http://solepad.agora.ro

CONFERINȚELE

Conferin]ele de Solu]ii Agora sunt o suit` de manifest`ri care alterneaz` workshop-uri interactive cu discu]ii în cadrul unor mese rotunde cu public, pe durata unei zile. Scopul Conferin]elor de Solu]ii Agora este de a prezenta punctele de vedere ale marilor juc`tori în domeniile de interes asupra tendin]elor pie]ei, precum [i a aduce laolat` furnizori [i utilizatori de solu]ii care, în cadrul discu]iilor one-to-one vor putea pune baza unor colabor`ri viitoare. Spa]iul special destinat fiec`rui partener permite atât prezent`ri demonstrative ale solu]iilor, cât [i discu]ii mai restrânse pe marginea acestora. La Conferin]ele de Solu]ii Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori economici, Chief Financial Officers, directori de achizi]ii din companiile medii [i mari [i administra]ia public`. Audien]a minim`: min. 50 de persoane / conferin]`.  Solu]ii pentru IMM-uri (ERP, CRM, Document Management, BI) 11 martie

Conferin]ele de Tehnologie Agora reprezint` o suit` de manifest`ri menite a prezenta solu]ii concrete pentru administra]ia public` central` [i/sau institu]iile financiar-bancare, telecom, utilit`]i [i marile companii. La Conferin]ele de Tehnologie Agora publicul ]int` este format din factori de decizie [i directori IT, persoane care stabilesc bugetele de achizi]ii în marile corpora]ii. Audien]a minim`: cca. 60 de persoane / conferin]`. Conferin]ele de Tehnologie Agora au debutat în 2008, înregistrând 20 de conferin]e în primii 2 ani, audien]a fiind între 70 [i 140 de participan]i / conferin]`.

http://atc.agora.ro  Storage 27 ianuarie  Unified Communications 10 februarie  Virtualizare 24 martie  Securitate 14 aprilie  Business Continuity/Disaster Recovery 28 aprilie  Centre de date 12 mai  Open Source/ Free Software 27 mai  Solu]ii New Business (SaaS, Cloud Computing,Outsourcing) 3 iunie  Managementul infrastructurilor IT 16 iunie  Intelligent Networks 30 iunie


Digital Trends 005  

Digital Trends - With Passion about Technologies

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you