Discursuri Parlamentare

DISCURSURI PARLAMENTARE

ADRIAN N√STASE

DISCURSURI PARLAMENTARE

Editura MondoMedia Bucure∫ti, 2004

Descrierea CIP a Bibliotecii Na˛ionale a Rom‚niei N√STASE, ADRIAN Discursuri parlamentare / Adrian N„stase, – Bucure∫ti: MondoMedia, 2004 ISBN 973–99977–4–0

821.135.1-54

ISBN 973-99977-4-0

SUMAR Cuv‚nt Ónainte ..............................................................

7

11. Cuv‚ntul de ordine – Ón˛elepciunea ........................

19

12. Omagiem un act de voin˛„ na˛ional„ ......................

32

13. Un moment de evaluare ..........................................

34

14. Aceast„ majoritate nu reconciliaz„, ea exclude ......

38

15. S-a promis imposibilul ............................................

46

16. Reforma este acea cutie neagr„ pe care nu reu∫im s-o Ón˛elegem............................................................

58

17. La 1 Decembrie 1918 rom‚nii au pus sintagma îstat-na˛iune“ mai presus de orice considera˛ie ........

62

18. R„zboi Ómpotriva propriului popor..........................

67

19. Scopul reformei este ca oamenii s„ tr„iasc„ mai bine ..

74

10. O solu˛ie de echilibru ..............................................

81

11. O lege îpro domo“ ..................................................

84

12. Statul rom‚n este institu˛ia tuturor ..........................

98

13. Din gre∫eli putem Ónv„˛a cu to˛ii ............................ 103 14. S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice .... 108 15. De ce s„ aplic„m un dublu standard? ...................... 136 16. Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„ ...... 151 5

17. Pentru relansarea procesului investi˛ional Ón Rom‚nia .. 165 18. Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei .......................... 171 19. Cinci obiective fundamentale .................................. 184 20. Œn economia de pia˛„ proprietatea privat„ reprezint„ regula ...................................................................... 225 21. Pace ∫i stabilitate regional„ .................................... 232 22. Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale.. 262 23. Am primit confirmarea c„ ne-am f„cut datoria ...... 282 24. Codul muncii Ónt„re∫te dialogul dintre partenerii sociali, Óntre ei ∫i factorii guvernamentali ............................ 289 25. Legitimitatea proiectului nostru de reform„ economic„ ∫i social„ .................................................................. 301 26. Guvernul asigur„ deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei .................................................. 347 27. Un text plin de minciuni.......................................... 369 28. Revizuirea Constitu˛iei — reforma politic„ ∫i institu˛ional„ .... 399 29. Un act de responsabilitate........................................ 411 30. Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale ...................................................................... 432 31. Un angajament politic esen˛ial ................................ 444

6

CUV¬NT ŒNAINTE

Consider publicarea acestui volum de îDiscursuri Parlamentare“ Ómplinirea unei datorii fa˛„ de cei care m-au ales s„-i reprezint Ón Parlament. Am scris p‚n„ acum destul de multe c„r˛i ∫i aproape fiecare dintre ele a urm„rit altceva.

Am scris ∫i am publicat multe lucr„ri de teorie a dreptului interna˛ional sau a politicii interna˛ionale.

Ca lider politic am Óns„ ∫i obliga˛ia de a comunica, at‚t cu cei care sunt al„turi de mine, c‚t ∫i cu cei care sunt adversari politici sau ideologici. O parte din c„r˛ile pe care le-am publicat sunt interven˛ii Ón disputa politic„ rom‚neasc„ la care particip de peste un deceniu. Asemenea c„r˛i fac parte din îsarcinile de serviciu“ ale oric„rui om politic, iar eu m-am str„duit s„ mi le Óndeplinesc pe ale mele.

Publicarea acestei culegeri de discursuri parlamentare are o alt„ motiva˛ie, care porne∫te din modul Ón care eu concep democra˛ia ∫i func˛ionarea politicii rom‚ne∫ti. Conform legii, discursurile rostite Ón Parlament sunt publicate Ón îMonitorul Oficial“. Toate aceste discursuri, rostite Ón Parlamentul Rom‚niei, unele dintre ele Ónc„ Ón primii ani de func˛ionare a acestuia, dar cele mai multe Ón timpul ultimilor patru ani, au fost deja publicate. Pentru cercet„tori, pentru istorici, ele exist„ deja ∫i devin îmaterie prim„“ pentru studii, pentru atacuri, pentru critici.

7

Nu Ómi fac Óns„ iluzii. îMonitorul Oficial“ este doar o arhiv„ destinat„ speciali∫tilor Ón istoria politic„. Aproape nimeni altcineva nu cite∫te aceste texte ce par a avea îsoarta“ de a disp„rea din memoria colectiv„ aproape imediat ce au fost rostite.

Ceea ce este nedrept. C„ci, p‚n„ la urm„, Parlamentul este institu˛ia fundamental„ a democra˛iei politice. Ca sociolog, ∫tiu foarte bine c„, Ón Rom‚nia de ast„zi, aceast„ pozi˛ie cu totul excep˛ional„ a Parlamentului este prea pu˛in cunoscut„ ∫i apreciat„ de public. Nici o alt„ institu˛ie politic„ din ˛ar„ nu are o imagine mai pu˛in favorabil„ ∫i o credibilitate mai sc„zut„ dec‚t Parlamentul. (Pentru mass-media conteaz„ adeseori mai mult un parlamentar care lipse∫te dec‚t unul care merge la tribun„!!!) Ca om politic Óns„ sunt pe deplin con∫tient de rolul excep˛ional pe care Ól joac„ Parlamentul Ón via˛a politic„ a ˛„rii ∫i Ón structura sistemului politic democratic.

Vreau s„ fiu foarte clar. Cheia de bolt„ a democra˛iei rom‚ne∫ti ∫i, Ón general, a oric„rei democra˛ii moderne, este Parlamentul. Toate celelalte institu˛ii ale politicii, de la partidele politice, la Guvern sau Pre∫edintele ˛„rii alc„tuiesc Ómpreun„ un sistem politic democratic doar pentru c„ Parlamentul exist„, este rezultatul unor alegeri libere ∫i domin„, prin puterea sa, toate celelalte institu˛ii politice.

Toat„ lumea critic„ Parlamentul: mass-media, speciali∫tii, comentatorii vie˛ii politice, guvernele, adesea chiar parlamentarii.

Unele dintre aceste critici sunt justificate, iar multe sunt conving„toare. Asemenea parlamentelor din toate ˛„rile democratice, Parlamentul rom‚n are ∫i el o mul˛ime de p„cate ∫i poate prezenta multe aspecte negative sau nepl„cute. E u∫or de acuzat c„ este lent, c„ se pierde Ón detalii de procedur„, c„, uneori, parlamentarii sunt neserio∫i, c„ este costisitor. Toate aceste acuza˛ii ∫i Ónc„ multe altele i-au fost aduse, uneori pe drept, alteori 8

pe nedrept. Dincolo de ele Óns„ Parlamentul este garan˛ia democra˛iei. ™i, Ón acela∫i timp, principala aren„ a vie˛ii politice rom‚ne∫ti.

Tind s„ cred c„ opinia public„ ∫i mass-media subestimeaz„ importan˛a politic„ deosebit„ a Parlamentului. Ca om politic, mi-am petrecut cele mai importante momente ale activit„˛ii mele Ón Parlament. ™i, Ón deplin„ cuno∫tin˛„ de cauz„, acord discursurilor parlamentare cea mai mare importan˛„. Ca membru al guvernului sau ca prim-ministru, principala activitate care Ó˛i revine este s„ iei decizii ∫i s„ le urm„re∫ti aplicarea. Este, Ón mare parte, o activitate managerial„. Œn Parlament se desf„∫oar„ Óns„ partea vie ∫i decisiv„ a vie˛ii politice. C„ci, ∫i ca prim-ministru, Ón Parlament trebuie s„ Ó˛i convingi colegii ∫i s„ Ó˛i Ónfrun˛i adversarii. Œn Parlament trebuie s„ faci fa˛„, atunci c‚nd e∫ti la guvernare, argumentelor ∫i, uneori, pasiunilor Óndreptate Ómpotriva ta. Œn Parlament ai posibilitatea, atunci c‚nd e∫ti Ón opozi˛ie, s„ te opui ini˛iativelor guvern„rii ∫i s„-˛i aperi punctul de vedere. Marile victorii, ca ∫i marile Ónfr‚ngeri, depind, p‚n„ la urm„, de Parlament. Iar imaginea Parlamentului ca o confruntare Óntre ma∫inile de vot ale diferitelor partide este, probabil, cea mai gre∫it„ dintre imaginile construite Ón jurul vie˛ii politice rom‚ne∫ti.

Departe de a fi o simpl„ ma∫in„rie de vot, Parlamentul este viu, c‚rcota∫, imprevizibil ∫i puternic. Altfel spus, este asemenea realit„˛ii. Prin intermediul s„u, orice om politic Ónfrunt„ masa uria∫„ a aleg„torilor, cu opiniile lor - diferite de cele ale guvern„rii -, cu o altfel de cunoa∫tere a realit„˛ii dec‚t cea oferit„ de statistici, cu r„ut„˛ile, admira˛iile, argumentele, iar uneori chiar b‚rfele ei.

Am Ónv„˛at, Ón anii pe care i-am petrecut Ón politic„, s„ pre˛uiesc Parlamentul. Unul dintre rezultate a fost c„ am Ón˛eles importan˛a discursului parlamentar, a∫a cum, desigur, sunt con∫tient de caracterul decisiv al votului parlamentar. De aceea, consider discursurile parlamentare acte politice majore. Œntr-un fel, fiecare dintre ele ilustreaz„ o b„t„lie politic„ purtat„ ∫i uneori c‚∫tigat„, 9

alteori pierdut„. Dar, chiar ∫i atunci c‚nd ∫tiam dinainte rezultatul confrunt„rii – Ón politic„ este important s„ te ba˛i pentru propriile tale convingeri, chiar dac„ ∫tii c„ nu po˛i c‚∫tiga – am preg„tit discursul parlamentar cu cea mai mare grij„ ∫i aten˛ie.

Motivul public„rii acestui volum este tocmai convingerea mea c„ discursurile parlamentare sunt importante, de fapt sunt decisive pentru via˛a politic„ rom‚neasc„. Ele se adreseaz„ Óntotdeauna at‚t parlamentarilor c‚t ∫i opiniei publice, at‚t sus˛in„torilor ∫i prietenilor, c‚t ∫i adversarilor. Ele sunt principala arm„ a unui om politic Óntr-un sistem democratic.

Ca arm„, Ó∫i fac datoria Ón confruntarea politic„ a momentului.

Succesiunea lor este Óns„, de departe, cea mai bun„ descriere a vie˛ii politice rom‚ne∫ti din perioada Ón care au fost rostite. ™i, puse cap la cap, definesc un om politic mai bine ∫i mai complet dec‚t orice autobiografie.

M„ reg„sesc Ón aceste discursuri, a∫a cum reg„sesc Ón ele o confruntare politic„ purtat„ Ón numele unui program, al unui partid ∫i al unor valori pe care le-am Ómp„rt„∫it de-a lungul a 15 ani.

Chiar dac„ util„, listarea lor ar fi neconving„toare. Œn schimb, nimic nu ilustreaz„ mai bine aplicarea lor concret„ la situa˛ii concrete dec‚t discursurile parlamentare rostite Ón sprijinul lor.

Am adunat Ón acest volum acele discursuri parlamentare pe care le consider semnificative pentru construirea identit„˛ii politicii pe care am promovat-o ∫i a partidului pe care Ól conduc. A∫ putea, desigur, s„ descriu aceast„ identitate Óntr-un text unic ∫i nou, ca o privire aruncat„ deopotriv„ Ón trecut ∫i Ón viitor, din acest moment fixat Ón timp, al anului 2004. Dar ar fi lipsit de autenticitatea pe care o asigur„ discursurile propriu-zise, ancorate Ón contextul politic Ón care au fost rostite, raportate la adversarii politici ∫i la argumentele pro ∫i contra, Ónc„rcate nu doar de logica concret„ a momentului, dar ∫i de abordarea inerent emo˛ional„.

10

Am ales momentele cheie ale politicii rom‚ne∫ti din ultimii patru ani. Pentru aceste momente, perioada anterioar„, cea a primilor ani de dup„ revolu˛ie ∫i cea a perioadei petrecute Ón opozi˛ie, Ón timpul guvern„rii CDR-PD, constituie un fundament ∫i un punct de plecare.

Inten˛ia mea este s„ ilustrez, cu acest volum, mai multe idei. Œn primul r‚nd, aceea c„, departe de a fi o simpl„ domina˛ie a guvernan˛ilor, politica este – ∫i pentru cei afla˛i la guvernare ∫i pentru cei afla˛i Ón opozi˛ie – o continu„ confruntare, cu un sf‚r∫it adesea imprevizibil ∫i de rezultatul c„reia depinde, Ón cele din urm„, soarta Óntregii ˛„ri. ™i nic„ieri nu se vede acest lucru mai bine dec‚t Ón Parlament. Œn al doilea r‚nd, c„ Parlamentul nu este doar un spa˛iu al confrunt„rilor ∫i c„, de multe ori, devine un spa˛iu al colabor„rilor punctuale, inclusiv Óntre putere ∫i opozi˛ie. Unele dintre discursurile publicate aici au fost rostite pentru sus˛inerea unor texte de lege pe care le consider acte politice majore ale guvernului pe care l-am condus. Iar ele consemneaz„ c„ dialogul putereopozi˛ie poate fi, uneori, constructiv, c„ amendamente ale textelor propuse de parlamentari membri ai partidelor de opozi˛ie au fost luate Ón seam„ fie la redactarea textului final, fie notate pentru introducerea lor Ón textele altor acte normative. Œn al treilea r‚nd, c„, Ón ciuda numeroaselor transform„ri prin care a trecut, a schimb„rilor de la nivelul conducerilor, a evolu˛iilor conjuncturilor, partidul din care fac parte ∫i pe care, acum, Ól conduc a luptat pentru a impune mereu acela∫i set de valori ∫i principii fundamentale pe care eu le identific cu socialdemocra˛ia: solidaritatea social„, guvernarea Ón favoarea celor mul˛i, op˛iunea ferm„ pentru alian˛a ∫i integrarea Ón lumea occidental„ dezvoltat„, ap„rarea interesului na˛ional, dar cu respectarea drepturilor omului ∫i principiilor democra˛iei.

11

Am Óncercat s„ ilustrez cu aceste discursuri toate marile teme ale dezbaterii politice din anii de dup„ c„derea comunismului.

Dezbaterea despre politica extern„, at‚t Ón est c‚t ∫i Ón vest, dezbaterea despre Constitu˛ie ∫i noul sistem politic al democra˛iei rom‚ne∫ti, dezbaterea despre rela˛iile interetnice, dezbaterea despre privatizare, despre restructurarea economiei ∫i cre∫terea economic„ durabil„, despre combaterea s„r„ciei, combaterea corup˛iei, despre integrarea euroatlantic„. Fiecare dintre ele apare Ón momente diferite, Ón contexte diferite ∫i Ón confruntarea cu alte argumente, cu alte pozi˛ii, cu al˛i adversari. ™i cred c„ orice cititor de bun„-credin˛„ va putea aprecia, al„turi de flexibilitatea argument„rii, statornicia valorilor ∫i principiilor care au stat la baza pozi˛iei politice adoptate at‚t personal, c‚t ∫i de partidul politic pe care Ól reprezint de mai bine de un deceniu.

Am insistat mai mult pe istoria politic„ a ultimilor ∫ase ani, r„spunz„tori de cele mai mari cobor‚∫uri ∫i sui∫uri ale perioadei de dup„ 1989. Ele ilustreaz„ o etap„ extrem de important„ a schimb„rii Rom‚niei, cuprins„ Óntre 1993 ∫i 2003. Un deceniu destinat transform„rii sociale ∫i economice a ˛„rii. P‚n„ Ón 1993, Rom‚nia a parcurs o prim„ etap„ a tranzi˛iei, destinat„ construirii sistemului politic democratic ∫i repozi˛ion„rii ˛„rii noastre Ón spa˛iul geopolitic european. A fost o etap„ esen˛ial„, ea a pus bazele politice indispensabile oric„rei construc˛ii ulterioare. Dar tematica ei este mai pu˛in relevant„ ast„zi, c‚nd listele de priorit„˛i ale guvern„rii ∫i ale popula˛iei au evoluat ∫i s-au adaptat noilor condi˛ii economice ∫i sociale.

P‚n„ Ón 1993, principala preocupare a vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i, Ón bun„ m„sur„, a popula˛iei a constat Ón structurarea politic„ a societ„˛ii. Atunci se stabileau alia˛ii ∫i adversarii ∫i se construiau scheletele principalelor tabere politice care Ó∫i vor confrunta valorile, concep˛iile ∫i puterile Ón determinarea traseului schimb„rilor sociale ∫i economice. Am p„strat din acea perioad„ doar dou„ discursuri. Unul se refer„ la rela˛iile dintre Rom‚nia ∫i 12

URSS ∫i a reprezentat o contribu˛ie la redefinirea pozi˛iei ˛„rii noastre Ón noua configura˛ie de for˛e de pe arena interna˛ional„ creat„ prin destr„marea lag„rului socialist. Discursul rostit, ceva mai t‚rziu, cu prilejul anivers„rii Zilei Na˛ionale a Rom‚niei (1994), se refer„ evident la aceea∫i tem„, Óntr-un context diferit.

Dar discursurile cuprinse Ón volum descriu Ón principal aceast„ a doua etap„ a evolu˛iei post-comuniste a Rom‚niei – reconstruc˛ia social„ ∫i economic„ a ˛„rii – ca pe o dubl„ ∫i continu„ confruntare. Œn primul r‚nd, o confruntare cu realitatea, at‚t de complex„ ∫i de dificil de modelat prin actul de guvernare. Œn al doilea r‚nd, discursurile descriu o confruntare care s-a Óntins pe o perioad„ de peste 10 ani Óntre dou„ mari concep˛ii cu privire la guvernare.

Pe de o parte, guvernarea Ón favoarea unor principii, ilustrat„ at‚t Ón opozi˛ie c‚t ∫i la putere mai ales de partidele fostei CDR ∫i a alian˛ei de guvernare din 1996-2000. Nu am fost ∫i nu sunt de acord cu multe dintre principiile Ón numele c„rora s-au luptat ∫i au guvernat aceste partide. Altele Óns„ sunt deplin acceptabile.

Ceea ce am considerat de fiecare dat„ inacceptabil ∫i am c„utat s„ contracarez Ón toate momentele importante ale politicii rom‚ne∫ti, fie c„ am participat la guvernare, fie c„ eram Ón r‚ndurile opozi˛iei, a fost inflexibilitatea, lipsa de interes pentru realitate ∫i ineficien˛a guvern„rii orientate spre principii. ™i, mai ales, desconsiderarea oamenilor îreali“ pe care o presupune. Consecin˛a imediat„ a acestei filosofii de guvernare a fost falsa ideologie a îsacrificiului“, a îreformelor dureroase“ dar necesare, a efectelor sociale ∫i economice negative ∫i produc„toare de suferin˛e pentru popula˛ie ca m„sur„ a îreformismului“ ∫i a devo˛iunii omului politic pentru principiile ∫i valorile democra˛iei, economiei de pia˛„ ∫i integr„rii Ón lumea dezvoltat„. Am avut ocazia s„ cunosc Óndeaproape lumea dezvoltat„ ∫i liber„ ca s„ Ón˛eleg c„, dimpotriv„, marele ei avantaj asupra comunismului pe care l-a 13

Ónfr‚nt a fost tocmai c„, Ón politicile sale, a ˛inut Óntotdeauna cont de interesele, dorin˛ele ∫i bun„starea popula˛iei.

Discursurile rostite Ón perioada 1997-2000 ilustreaz„ aceast„ opozi˛ie consecvent„ Ómpotriva unei astfel de guvern„ri. Ea a produs mult r„u popula˛iei ∫i, dup„ 2000, am cheltuit eforturi ∫i resurse serioase pentru a-i contracara efectele negative.

Consider c„ a doua mare orientare politic„ a fost ilustrat„, Ón Óntregul deceniu de transform„ri economice ∫i sociale, de PSD ∫i, probabil cel mai conving„tor, Ón timpul ultimilor trei ani. Aceast„ orientare politic„, pe care m-am str„duit s„ o aplic cu consecven˛„ Ón perioada Ón care am participat ∫i chiar am condus guvernul ˛„rii, este guvernarea orientat„ spre popula˛ie. Filosofia ei politic„ a evoluat, pe m„sur„ ce realitatea social„ a evoluat. Œn timpul primei guvern„ri (1992-1996), cuv‚ntul de ordine al politicii Óndreptate spre ap„rarea intereselor popula˛iei a fost protec˛ia social„. Pe atunci, ideea principal„ a fost c„, deoarece reformele sociale ∫i economice risc„ s„ afecteze veniturile, nivelul de trai ∫i bun„starea popula˛iei, sarcina guvern„rii era ca, introduc‚nd reforme, s„ compenseze acele efecte negative prin m„suri de protec˛ie social„. Œncep‚nd cu 2001, aceast„ concep˛ie s-a nuan˛at ∫i s-a modernizat.

Protec˛ia social„ a r„mas un concept important ∫i o direc˛ie de ac˛iune guvernamental„ care a Ónso˛it toate actele de guvernare ale PSD. Probabil c„ ea este cel mai bine exprimat„ de m„suri precum introducerea venitului minim garantat ∫i ajutoarele acordate pentru energie Ón perioada de iarn„. Dar noutatea care cred eu c„ este important„, ∫i este bine ilustrat„ de discursurile con˛inute Ón acest volum, este o nou„ concep˛ie despre reformele economice ∫i sociale pe care le introduce guvernarea Ón realitate. Aici, PSD a f„cut o inova˛ie important„, introduc‚nd concep˛ia conform c„reia reformele trebuie s„ aib„ nu un impact negativ, ci un impact pozitiv asupra popula˛iei. Œntr-o form„ simpl„, noi am schimbat regula jocului. O reform„ care are efecte negative asupra popula˛iei este o reform„ prost conceput„. Dac„ vrem s„ model„m realitatea, 14

trebuie s„ o facem Ón a∫a fel Ónc‚t rezultatul s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea vie˛ii popula˛iei. Am reu∫it acest lucru Ón unele cazuri, am reu∫it mai pu˛in Ón altele. Dar sunt ferm convins c„ aceast„ atitudine a guvern„rii fa˛„ de popula˛ie este singura corect„ ∫i c„ acum, Ón pragul alegerilor, PSD trebuie s„ lupte pentru a o transforma Ón regula general„ a oric„rei guvern„ri.

Deceniul 1993-2003 a stat sub semnul privatiz„rii. Privatizarea a fost cel mai important act de guvernare ∫i a fost principalul factor care a remodelat societatea rom‚neasc„. Œn ace∫ti zece ani a avut loc cea mai ampl„ redistribuire de proprietate din istoria Rom‚niei. Iar marile b„t„lii politice au fost purtate Ón jurul regulilor privatiz„rii: cine prime∫te, c‚t prime∫te, Ón ce condi˛ii prime∫te, ce trebuie s„ ofere Ón schimb etc. Efectele privatiz„rii au fost principalul factor modelator al societ„˛ii. Privatizarea a produs Óns„ ∫i cea mai mare polarizare social„ din istoria ˛„rii. A dus la apari˛ia unor noi clase ∫i p„turi sociale – patronat, management privat, liber-profesioni∫ti, ˛„rani proprietari de p„m‚nt, îmiliardari de carton“, ∫omeri, muncitori la negru etc.

Privatizarea a modificat valorile, comportamentele, atitudinile, a produs economia de pia˛„ – pe care eu o consider func˛ional„ –, dar ∫i corup˛ia ∫i clientelismul, a remodelat administra˛ia ∫i partidele politice, a Ómp„r˛it Rom‚nia Óntre cei care au avut de c‚∫tigat ∫i cei mai mul˛i care au avut de pierdut.

A revenit guvernului pe care l-am condus, Óncep‚nd cu 2001, sarcina de a Óncheia procesul de privatizare. El este aproape de sf‚r∫it. Œn momentul Ón care scriu aceste r‚nduri, cea mai mare parte a avu˛iei ˛„rii se afl„ Ón proprietate privat„ ∫i cea mai mare parte a produsului intern brut se realizeaz„ Ón sectorul privat al economiei. Privatizarea a fost dus„ at‚t de departe, Ónc‚t, foarte recent, am desfiin˛at institu˛ia Óns„rcinat„ cu privatizarea din motivul simplu c„ nu mai avea ce privatiza. Pu˛inele mari companii na˛ionale sau b„nci care au mai r„mas Ón proprietatea statului sunt deja Ón plin proces de privatizare. Dup„ un deceniu de reforme, 15

unele rele, altele bune, Rom‚nia ∫i-a reconstruit economia ca economie de pia˛„, bazat„ pe proprietatea privat„.

Intr„m, o dat„ cu aceast„ realizare, Óntr-o nou„ etap„, cea a dezvolt„rii, care st„ de acum Óncolo sub semnul muncii ∫i al utiliz„rii eficiente a capitalului privatizat. Consider c„, Ón aceast„ privin˛„, guvernul pe care Ól conduc a avut o ∫ans„ ∫i ∫i-a creat o ∫ans„.

A avut ∫ansa de a guverna sf‚r∫itul privatiz„rii ∫i al reformelor anexe ale acesteia, de exemplu macrostabilizarea, pe care a reu∫it s„ o realizeze pentru prima dat„ dup„ un deceniu ∫i jum„tate de instabilitate ∫i de mari dezechilibre macroeconomice. ™i a avut suficient„ Ón˛elegere a realit„˛ii pentru a pune bazele noii etape de guvernare, dedicat„ dezvolt„rii ∫i reducerii decalajelor fa˛„ de lumea dezvoltat„ Ón care dorim s„ ne integr„m.

Obsesia pentru cre∫terea economic„ exprim„ cel mai bine efortul guvern„rii instalate Ón decembrie 2000 de a aduce Rom‚nia Ón aceast„ a treia etap„ a post-comunismului – etapa dezvolt„rii.

Pentru guvernul pe care l-am condus, cre∫terea economic„ a fost prima prioritate. Iar faptul c„ am reu∫it s„ gestion„m economia Ón a∫a fel Ónc‚t s„ ob˛inem patru ani de cre∫tere economic„ consecutiv„, cu perspectiva clar„ a Ónc„ doi ani de cre∫tere de acum Óncolo, a fost prima p‚rghie important„ care a Ómpins Rom‚nia Óntr-o nou„ etap„.

Cea de a doua prioritate a guvern„rii, bine ilustrat„ de discursurile din acest volum, a fost punerea Ón aplicare a filosofiei privitoare la efectele benefice ale reformelor. Nu toate m„surile economice pe care le-am luat au adus beneficii popula˛iei. Aducerea industriei energetice la limita de profitabilitate a dus la cre∫teri ale pre˛urilor la energie ∫i a costurilor de locuire chiar dincolo de limita de suportabilitate a categoriilor mai s„race ale popula˛iei. Aici am intervenit prin politicile de protec˛ie social„. Dar multe alte reforme au fost concepute Ón a∫a fel Ónc‚t efectele lor asupra vie˛ii 16

popula˛iei ∫i a nivelului s„u de trai s„ fie benefice. Refacerea agriculturii, cre∫terea produc˛iei industriale, cre∫terea productivit„˛ii muncii, toate acestea ne-au permis s„ m„rim, de asemenea, salariile, pensiile, s„ stimul„m cre∫terea consumului ∫i s„ facem ca realiz„rile din domeniul economiei s„ fie sim˛ite Ón via˛a de zi cu zi. Œn primul r‚nd, al celor mai s„race categorii de popula˛ie. Iar faptul c„, dup„ numai trei ani de guvernare, datele Ónregistrate de Banca Mondial„ ∫i PNUD indic„ o sc„dere semnificativ„ a volumului popula˛iei aflate sub pragul de s„r„cie este, pentru mine, semnul c„ ne afl„m pe drumul cel bun, chiar dac„ ne afl„m doar la Ónceputul s„u.

A treia mare prioritate a guvern„rii a fost s„ schimb„m regulile vie˛ii economice ∫i sociale. Zece ani de privatizare au f„cut din corup˛ie, din rela˛ia politic„, din mo∫tenirile trecutului, din abilitatea de a-i Ón∫ela pe al˛ii o surs„ de Ómbog„˛ire mult mai sigur„ ∫i mai comod„ dec‚t munca. Redistribuirea avu˛iei statului a afectat grav valorile muncii, ale productivit„˛ii ∫i ale eficien˛ei economice. C‚t„ vreme participarea la îÓmp„r˛eala“ f„cut„ de stat s-a dovedit o cale de succes mai u∫oar„ ∫i mai sigur„ dec‚t propriul efort, munca a fost neglijat„, investi˛iile s-au redus, produc˛ia de bog„˛ie s-a diminuat. Œncep‚nd din 2001, ne-am str„duit s„ punem bazele acestei noi etape de transformare a Rom‚niei, Ón care accentul cade pe dezvoltare, iar succesul este asigurat prin munc„. ™i am trecut la combaterea, prin ac˛iunea statului, a tuturor mecanismelor care risc„ s„ pun„ munca ∫i produc˛ia pe locul al doilea: corup˛ia, Ómpletirea politicii ∫i administra˛iei cu afacerile, criminalitatea economic„, deficien˛ele administra˛iei. Nici un alt guvern nu a f„cut mai mult ∫i nu a ac˛ionat mai ferm Ón aceast„ direc˛ie, Ón ciuda tuturor piedicilor ∫i opozi˛iilor Ónt‚mpinate. Am beneficiat de un sprijin excep˛ional, Ón aceast„ direc˛ie, din partea popula˛iei ∫i din partea societ„˛ii civile. Uneori am dat dovad„ de st‚ng„cie Ón utilizarea lui.

17

Cred c„ ceea ce am reu∫it Ón mai pu˛in de patru ani de guvernare a fost doar s„ declan∫„m acest proces. Am reu∫it Óns„ s„-l aducem Ón situa˛ia Ón care a devenit ireversibil. Nu am nici o Óndoial„ c„, indiferent de ecua˛ia politic„ care va defini viitoarea guvernare, societatea este acum suficient de puternic„ pentru a impune dezvoltarea ca principal„ sarcin„ a guvern„rii pentru perioada 2004-2008.

Discursurile cuprinse Ón acest volum ilustreaz„, cred eu, conving„tor toate eforturile depuse Ón acest sens, precum ∫i continuitatea demersului.

La fel voi proceda ∫i Ón discursurile viitoare.

Autorul

18

1. CUV¬NTUL DE ORDINE – ŒNfiELEPCIUNEA* emnat la 23 august 1939 de c„tre mini∫trii de externe ai Germaniei hitleriste ∫i guvernului stalinist al U.R.S.S., Pactul Ribbentrop-Molotov, prezentat opiniei publice europene ca un simplu pact de neagresiune Óntre cele dou„ state, s-a dovedit, la scurt timp dup„ Óncheierea sa, a fi unul dintre principalele instrumente diplomatice, prin care cele dou„ p„r˛i Ó∫i delimitau sferele de influen˛„ Ón zona Europei de Est.

S

Modific„rile de grani˛e intervenite Ón respectiva zon„ Ón anii 1939–1940, ca urmare a anex„rii par˛iale sau integrale a teritoriilor unor state suverane, precum ∫i invadarea, la 22 iunie 1941, a U.R.S.S. de c„tre trupele germane, au relevat c„, nici de o parte, *Expunere despre Pactul Ribbentrop-Molotov – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 153 din 25 iunie 1991 (ministru de externe) 19

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

nici de cealalt„, finalitatea pactului nu era aceea a asigur„rii p„cii ∫i cooper„rii Óntre cele dou„ state.

Cu toate c„, Ónc„ din perioada r„zboiului, s-a vorbit de existen˛a unui protocol adi˛ional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, documentul Ón cauz„, g„sit Ón arhivele germane capturate de alia˛i, a fost publicat abia Ón 1948 de c„tre Departamentul de Stat al S.U.A. P‚n„ Ón 1989 autenticitatea sa a fost negat„ sistematic de istoriografia sovietic„.

Dup„ cum se ∫tie, acest protocol secret con˛ine o referire expres„ la teritoriile rom‚ne∫ti.

Redau integral punctul 3 al textului s„u. îŒn privin˛a Europei sudestice, partea sovietic„ accentueaz„ interesul pe care-l manifest„ pentru Basarabia. Partea german„ Ó∫i declar„ totalul dezinteres politic fa˛„ de aceste teritorii.“ Se impune notat faptul c„, Ónainte de punerea Ón aplicare a politicii de for˛„, consfin˛it„ prin acest protocol, deci chiar din momentul semn„rii sale, el a reprezentat o grav„ Ónc„lcare a normelor elementare ale raporturilor dintre state, o sfidare la adresa acordurilor interna˛ionale din epoc„, Óndeosebi a Pactului Ligii Na˛iunilor, care codificaser„ dreptul inalienabil al popoarelor de a-∫i decide singure soarta.

Afirma˛ia este cu at‚t mai valabil„ pentru actele ce au decurs din el, mai ales c„ ultimatum-ul prin care, la 26 iunie 1940, U.R.S.S. soma Rom‚nia s„-i cedeze teritorii, asupra c„rora cea dint‚i nu avea nici un drept, Ónc„lca grosolan nu numai conven˛iile interna˛ionale Ón vigoare, ci chiar angajamentele asumate anterior de puterea sovietic„.

Uniunea Sovietic„ recunoscuse de jure grani˛ele Rom‚niei, prin semnarea Conven˛iei pentru definirea agresiunii, din 3 iulie 1933 de la Londra, ∫i ratificat„ de partea sovietic„ la 16 octombrie 1933,

20

Cuv‚ntul de ordine — Ón˛elepciunea

prin care îactul de agresiune“ era definit ∫i Ón˛eles Ón raport îcu teritoriul unui stat asupra c„ruia era Óndreptat„ agresiunea“.

Or, teritoriul unui stat era definit Ón conformitate cu raportul Comitetului de Securitate al Conferin˛ei pentru Dezarmare din 24 mai 1933, ca îteritoriul asupra c„ruia un stat Ó∫i exercit„ Ón fapt autoritatea sa“.

Mai mult, la 17 septembrie 1939, pre∫edintele Consiliului Comisarilor Poporului ∫i comisar al Afacerilor Str„ine, Molotov, a declarat formal ministrului Rom‚niei la Moscova — Davidescu, c„: îva respecta integritatea teritorial„ a Rom‚niei“. Œn cuv‚ntarea sa din 29 martie 1940 Ón fa˛a Sovietului Suprem al U.R.S.S., Molotov a declarat c„: îGuvernul s„u nu a ridicat niciodat„ problema rec‚∫tig„rii Basarabiei prin mijloace militare“.

Manifestarea de c„tre Guvernul rom‚n a disponibilit„˛ii de a se ajunge la o Ón˛elegere, prin mijloace pa∫nice, a fost respins„ cu brutalitate.

Tocmai c„ nu exista un obiect al negocierii, ci doar dorin˛a dob‚ndirii prin for˛„ a unor teritorii str„ine.

Aflat Ón imposibilitatea de a se opune exigen˛elor con˛inute Ón nota ultimativ„ sovietic„, din 26 iunie 1940, Ón care se formulau, utiliz‚ndu-se false argumente de ordin etnic, istoric ∫i juridic, preten˛ii nejustificate asupra teritoriilor Basarabiei ∫i Bucovinei de Nord, Guvernul rom‚n a fost nevoit s„ le accepte.

El nu a recunoscut Óns„, prin aceasta, drepturile regimului stalinist asupra respectivelor teritorii rom‚ne∫ti.

Nota prin care s-a r„spuns celui de-al doilea ultimatum sovietic din 28 iunie 1940 ˛inea s„ men˛ioneze c„: îsingurul motiv Ón virtutea c„ruia s-a procedat la decizia Ón cauz„ a fost al men˛inerii p„cii Ón zon„“.

21

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

îGuvernul rom‚n, pentru a evita gravele urm„ri pe care le-ar avea recurgerea la for˛„ ∫i deschiderea ostilit„˛ilor Ón aceast„ parte a Europei, se vede silit s„ primeasc„ condi˛iile de evacuare specificate Ón r„spunsul sovietic“.

Deci, Guvernul rom‚n al vremii vorbea de îevacuarea“ acelor teritorii ∫i nu de îcedarea lor“. Œn acela∫i spirit, comisiunile de politic„ extern„ ale Camerei ∫i Senatului, Ón ∫edin˛a lor din 2 iulie 1940 declarau c„ îBasarabia ∫i Bucovina sunt ∫i r„m‚n rom‚ne∫ti, pe deasupra vicisitudinilor care s-au ab„tut vremelnic asupra lor ∫i care nu sunt cele dint‚i“.

Se impune subliniat faptul c„, chiar Ón raport cu prevederile protocolului adi˛ional al Pactului Ribbentrop-Molotov, anexarea de c„tre guvernul stalinist a unor teritorii rom‚ne a dep„∫it cadrul convenit ini˛ial, extinz‚ndu-se la teritorii care nu s-au aflat niciodat„ Ón componen˛a statului sovietic sau a imperiului ˛arist.

Istoricul britanic J. Bell, autor al lucr„rii îOriginile celui de-al doilea r„zboi mondial Ón Europa“, ap„rut„ Ón 1986 la Editura Laughman, noteaz„ Ón acest sens c„: îÓnc„lcarea acordului germano-sovietic Ón 1939 a declan∫at fric˛iuni Óntre cele dou„ p„r˛i contractante“. îLa 23 iunie, Molotov l-a anun˛at pe ambasadorul german la Moscova c„ Uniunea Sovietic„ ∫i-a propus s„ ocupe simultan provinciile Basarabia ∫i Bucovina. Œn timpul negocierilor gr„bite din august 1939, U.R.S.S. Ó∫i declarase interesul fa˛„ de Basarabia. Bucovina nu fusese men˛ionat„, de∫i Ribbentrop f„cuse unele remarci vagi despre lipsa interesului politic al Germaniei Ón zona Balcanilor, Ón general. Germanii i-au convins pe sovietici s„ limiteze ocupa˛ia la partea de Nord a Bucovinei, dup„ care au sf„tuit Rom‚nia s„ accepte ultimatumul sovietic din 26 iunie.“ Punerea Ón aplicare a ultimatumului a fost Ónso˛it„ de numeroase abuzuri.

Trupele sovietice nu au respectat condi˛iile impuse de Guvernul sovietic Rom‚niei, Óncerc‚nd, prin atacarea unit„˛ilor armatei 22

Cuv‚ntul de ordine — Ón˛elepciunea

rom‚ne, s„ provoace un conflict deschis cu ˛ara noastr„, cu consecin˛e grave pentru statul rom‚n, amenin˛at s„ piard„ noi teritorii.

Mai mult, ele au Ómpiedicat popula˛ia civil„ rom‚neasc„, ce tr„ia o adev„rat„ dram„ na˛ional„, s„ se refugieze pe teritoriul r„mas sub autoritatea Guvernului rom‚n, ∫i au dep„∫it linia de demarca˛ie impus„ de cererile sovietice.

Ad„ug„m la toate acestea faptul c„, Ón acela∫i timp cu Basarabia ∫i Bucovina de Nord, a fost ocupat ∫i ˛inutul Her˛ei care nu numai c„ nu fusese inclus niciodat„ Ón teritoriul unor state Ónvecinate cu Rom‚nia, dar nici nu apare men˛ionat ca atare, Ón nici unul din documentele privitoare la actul de anexiune, este mai mult dec‚t evident c„ Ón ansamblul lor, consecin˛ele protocolului adi˛ional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov asupra Rom‚niei sunt ab initio, nule ∫i neavenite.

C„ut‚nd s„ legitimeze anexarea prin for˛„ a teritoriilor Basarabiei, Bucovinei de Nord ∫i ˛inutului Her˛a, istoriografia sovietic„ a prezentat constant Rom‚nia anilor 1918–1944 drept: îa) participant„ la interven˛ia antisovietic„, prin ocuparea, Ón 1918, a Basarabiei; b) promotoarea unei politici antisovietice, ca urmare a alian˛ei cu Polonia, colabor„rii cu Fran˛a ∫i Anglia ∫i particip„rii la Mica Œn˛elegere; c) dornic„ de o apropiere de Germania nazist„, legat de Óncheierea Tratatului economic din 23 martie 1939“.

Ceea ce se denumea îocuparea Basarabiei“ nu a fost, de fapt, un act de agresiune ∫i anexare, similar celui la care procedase Rusia ˛arist„ Ón 1812, care ocupase Estul Moldovei, pentru c„ la 28 martie 1918, popula˛ia din acest str„vechi teritoriu rom‚nesc a hot„r‚t, Ón mod liber, unirea acestei provincii cu fiara.

23

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn acest fel se punea cap„t injusti˛iei de peste un secol, la care fusese supus„ cu for˛a popula˛ia dintre Prut ∫i Nistru, f„r„ ca statul rom‚n s„ fi recurs la vreo form„ sau vreun mijloc de ac˛iune contrar legisla˛iei interna˛ionale Ón vigoare.

Revenirea acestui teritoriu Ón grani˛ele fi„rii a fost rezultatul unui act de voin˛„ popular„, Ónf„ptuit Ón mod pa∫nic ∫i democratic prin exercitarea dreptului la autodeterminare. Œn ceea ce prive∫te antisovietismul Rom‚niei, la care f„ceam aluzie Ón textele men˛ionate, arhivele Ministerului de Externe con˛in numeroase ∫i conving„toare documente care atest„, dimpotriv„, preocuparea ∫i grija permanent„ a guvernelor ce s-au succedat Óntre 1918 ∫i 1940, de a nu leza Ón nici un fel interesele U.R.S.S. ∫i de a promova rela˛iile de bun„ vecin„tate.

Astfel, Óntr-o telegram„ datat„ 22 iunie 1938, semnat„ de ministrul rom‚n de externe din acea vreme, Comnen, ∫i adresat„ reprezentantului Rom‚niei la Moscova, se pot citi urm„toarele: îAm dat asigur„ri formale domnului Litvinov, c„ Rom‚nia nu Ón˛elege s„ se Ónregimenteze Ón nici un bloc ideologic de dreapta sau de st‚nga, ∫i c„ nici nu va participa nici direct, nici indirect, la nici o ac˛iune inamical„ sau de provocare Ómpotriva Rusiei: v„ rog a face un nou apel la sim˛ul politic al domnului Litvinov ∫i a-l ruga s„ nu persevereze Ón aceast„ atitudine negativ„, care nu este nicidecum de natur„ a Óncuraja sfor˛„rile noastre permanente, de ameliorare a raporturilor dintre ˛„rile noastre“.

La 8 aprilie 1939, o telegram„ adresat„ de Lega˛ia din Moscova a Ministerului de Externe al Rom‚niei, Ón care se relateaz„ discu˛ia dintre ∫eful Lega˛iei Rom‚ne ∫i ∫eful diploma˛iei sovietice, Litvinov, asupra con˛inutului Tratatului economic Óncheiat Óntre Rom‚nia ∫i Germania la 23 martie 1939, semnaleaz„: îAm insistat asupra frazei — Rom‚nia nu se va face niciodat„ unealta unor mari puteri Ómpotriva vecinilor s„i — s-a vorbit de ultimatum, de clauze secrete, a r„spuns Litvinov ∫i a reÓnceput s„ m„ chestioneze. L-am 24

Cuv‚ntul de ordine — Ón˛elepciunea

asigurat mai ales asupra faptului c„ exist„ acord secret, c„ ∫i alte state pot ob˛ine de la noi acorduri similare ∫i c„ de zonele libere vor putea profita ∫i al˛ii“. Œn sf‚r∫it, atitudinea de re˛inere pe care a manifestat-o Rom‚nia fa˛„ de alte ˛„ri vecine, mult mai mici dec‚t U.R.S.S., chiar Ón condi˛iile Ón care acestea d„deau tot mai vizibil semne ale politici revizioniste, ofer„ o dovad„ de net„g„duit c„, Ón ce o prive∫te, ˛ara noastr„ s-a achitat cu bun„-credin˛„ de obliga˛iile bunei vecin„t„˛i.

Este gr„itor Ón acest sens con˛inutul telegramei adresate de Ministerul Rom‚n al Afacerilor Externe, ambasadelor din Belgrad ∫i Ankara, la 21 martie 1939, semnat„ de Grigore Gafencu; ea consemneaz„ urm„toarele: îVoin˛a Rom‚niei de pace este Óndeob∫te cunoscut„. Rom‚nia nu urm„re∫te nici un ˛el politic sau teritorial, dincolo de hotarele ei.

Cu prilejul evenimentelor din urm„ ∫i Óndeosebi cu prilejul ocup„rii de c„tre trupele maghiare a Rusiei subcarpatice, Rom‚nia a dovedit spiritul ei pa∫nic ∫i binevoitor fa˛„ de vecinii ei, prin atitudinea cump„tat„ a Guvernului.

Ungaria nu are a se teme de o agresiune din partea noastr„. Œn schimb, Ungaria nutre∫te sentimente revizioniste, pe care Ón vremurile din urm„ le-a manifestat pe fa˛„, prin campanii de pres„ ∫i Óntruniri.

Aceste argumente se potrivesc ∫i pentru raporturile noastre cu Bulgaria, fa˛„ de care nu avem, de asemenea, nici o revendicare, ∫i pe care am dori s-o vedem lu‚nd parte la colaborarea statelor balcanice.“ Rezult„ din toate acestea c„ nimic din conduita Rom‚niei nu a justificat actul de ocupare de c„tre trupele sovietice a teritoriilor rom‚ne∫ti din Basarabia, Bucovina de Nord ∫i ˛inutul Her˛ei. Œn schimb, politica expansionist„ a Germaniei hitleriste ∫i a guvernului stalinist al U.R.S.S. au Óncurajat guvernele revizioniste 25

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

din Ungaria ∫i Bulgaria, care, cu aprobarea Berlinului au ocupat la scurt timp, dup„ consumarea actului sovietic de anexiune, alte p„r˛i ale teritoriului rom‚nesc.

Acestea sunt faptele istorice. Œn retrospectiva timpului, Pactul Ribbentrop-Molotov apare, Ón contextul mai larg al politicii marilor puteri ale vremii, ca unul din actele inspirate de politica de concesii fa˛„ de ˛„rile revizioniste.

Cu datele pe care le de˛inem ast„zi, ne apare clar c„ acest act a permis lui Hitler s„ declan∫eze cel de-al doilea r„zboi mondial.

Re˛inem opinia Sovietului Suprem al U.R.S.S. cu privire la aprecierea politic„ ∫i juridic„ a Tratatului sovieto-german de neagresiune din 1939, potrivit c„reia, pentru Stalin: îprincipalul motiv l-a constituit nu tratatul ca atare, ci tocmai ceea ce a devenit obiect al protocoalelor secrete, adic„ posibilitatea de a introduce trupele Ón Republicile Baltice, Ón Polonia ∫i Basarabia ∫i Ón perspectiv„ chiar Ón Finlanda, adic„, motivul central al tratatului a constat Ón ambi˛iile imperiale“.

Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 ∫i introducerea trupelor Ón Basarabia, realizate Ón baza Pactului Ribbentrop-Molotov, au constituit, dup„ toate standardele, un caz clar de agresiune.

Acest act a constituit nu numai o lovitur„ Ómpotriva poporului rom‚n, ci ∫i Ómpotriva spiritului de bun„ vecin„tate ∫i respect reciproc, care Óncepuse s„ se Ónchege datorit„ eforturilor unor personalit„˛i politice de seam„ ca Nicolae Titulescu ∫i Maxim Litvinov, precum ∫i a unor personalit„˛i proeminente ale vie˛ii culturale ∫i sociale.

Prin ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord ∫i ˛inutului Her˛ei, Stalin a declan∫at procesul de dezmembrare teritorial„ a Rom‚niei, care s-a continuat cu r„pirea unei p„r˛i din Transilvania ∫i pierderea Sudului Dobrogei.

26

Cuv‚ntul de ordine — Ón˛elepciunea

Au fost create condi˛ii pentru venirea la putere a unui guvern legionar ∫i a dictaturii militare, precum ∫i pentru intrarea ˛„rii Ón r„zboi, Ón alian˛„ cu Germania lui Hitler ∫i participarea la r„zboiul Ómpotriva Uniunii Sovietice.

Guvernul nostru a salutat hot„r‚rea Congresului Deputa˛ilor Poporului ai U.R.S.S. din 24 decembrie 1989, Ón care se arat„: îCongresul Deputa˛ilor Poporului ai U.R.S.S. condamn„ semnarea protocolului secret adi˛ional din 23 august 1939 ∫i a altor Ón˛elegeri secrete cu Germania. Congresul recunoa∫te c„ protocoalele secrete sunt, din punct de vedere juridic, lipsite de temei, de valabilitate, din momentul semn„rii lor. Protocoalele nu au creat o baz„ juridic„ pentru rela˛iile Uniunii Sovietice cu ter˛e ˛„ri, dar au fost folosite de Stalin ∫i anturajul s„u pentru a da ultimatumuri ∫i a exercita presiuni asupra altor state, prin recurgerea la for˛„, Ónc„lc‚nd obliga˛iile juridice asumate fa˛„ de acestea.“ Guvernul Rom‚niei ∫i-a exprimat Ón mai multe r‚nduri pozi˛ia pe care o reafirm Ón fa˛a dumneavoastr„, ast„zi, de a vedea Ón Pactul Ribbentrop-Molotov un act ilegal de Ónc„lcare flagrant„ a principiilor dreptului interna˛ional, nul ∫i neavenit Ónc„ din momentul semn„rii sale.

De aici decurge caracterul ilegal al tuturor consecin˛elor sale, inclusiv Ón ceea ce prive∫te Basarabia ∫i celelalte teritorii rom‚ne∫ti, Óncorporate cu for˛a Ón U.R.S.S., Ón baza prevederilor sale.

Din p„cate, Ónstr„inarea Basarabiei, Bucovinei de Nord ∫i ˛inutului Her˛ei a devenit una din realit„˛ile Europei postbelice, consacrat„ prin Tratatul de pace Óncheiat Óntre Rom‚nia ∫i Puterile aliate, Ón 1947.

Aceast„ realitate a fost agravat„ de politica stalinist„ de dezna˛ionalizare ∫i de utilizare a elementului etnic, pentru consolidarea imperiului care a creat, la r‚ndul ei, noi realit„˛i.

27

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Una dintre ele este aceea c„ teritoriile rom‚ne∫ti dezlipite prin ultimatumurile din iunie 1940, din trupul ˛„rii, au intrat Ón componen˛a unor republici diferite, din teritoriul Uniunii Sovietice.

O alt„ realitate este politica stalinist„ deliberat„, de alterare a compozi˛iei demografice a acestor teritorii, care au f„cut ast„zi ca ponderea elementului rom‚nesc s„ scad„, potrivit statisticilor de care dispunem, p‚n„ la 65% Ón actualul teritoriu al Republicii Moldova ∫i p‚n„ la 20% Ón teritoriul Bucovinei de Nord.

Noi, ca Guvern, ∫i ca fiar„, nu putem ignora toate aceste realit„˛i ∫i de la ele pornim atunci c‚nd ne definim pozi˛ia ∫i politica fa˛„ de solu˛ionarea consecin˛elor Pactului Ribbentrop-Molotov.

Cuv‚ntul de ordine este din punctul nostru de vedere – Ón˛elepciunea.

Desigur c„ simpla evocare a Basarabiei, Bucovinei de Nord ∫i Her˛ei ne provoac„ tuturor o emo˛ie dintre cele mai fire∫ti, dar dac„ este vorba de politic„, la nivel de stat, emo˛ia trebuie s„ cedeze locul lucidit„˛ii, r„spunderii ∫i inteligen˛ei.

Realitatea european„ postbelic„, stabilit„ la Yalta, ∫i prin acordurile ulterioare, este Ón plin„ evolu˛ie.

Cele mai remarcabile schimb„ri Ón aceast„ realitate sunt unificarea Germaniei ∫i revolu˛iile din estul Europei, care au pus cap„t r„zboiului rece ∫i diviziunii continentului Ón ˛„ri cu îsisteme socialpolitice diferite“, inaugur‚nd tranzi˛ia la democra˛ie ∫i la economia de pia˛„ Ón aceste ˛„ri.

Uniunea Sovietic„ Óns„∫i cunoa∫te schimb„ri profunde.

Republica Moldova a adoptat Ón urm„ cu un an o Declara˛ie de suveranitate Ón cadrul U.R.S.S., propun‚ndu-∫i ca obiectiv strategic dob‚ndirea suveranit„˛ii depline ∫i a independen˛ei politice.

Trebuie s„ respect„m aceast„ op˛iune. Œn˛elepciunea politicii noastre, legat„ de repararea consecin˛elor Pactului Ribbentrop-Molotov va fi dat„ de m„sura Ón care ea ˛ine 28

Cuv‚ntul de ordine — Ón˛elepciunea

seama de realit„˛ile geopolitice ∫i istorico-politice Ón care ∫i cu care tr„im.

Ast„zi, este o alt„ realitate dec‚t cu cinci decenii Ón urm„, ∫i ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón aceste decenii, pentru a se ajunge la aceast„ realitate, fie c„ ne place, fie c„ nu, nu o putem ignora.

Politica noastr„ trebuie s„ fie aceea de a Ón˛elege limitele Ón care trebuie s„ ac˛ion„m ∫i, Ón acela∫i timp, de a nu le accepta ∫i de a face ceea ce este posibil pentru un viitor mai bun.

Repararea consecin˛elor Pactului Ribbentrop-Molotov nu este ast„zi de conceput dec‚t Ón cadrul principiilor dreptului interna˛ional ∫i al evolu˛iilor generale pe plan european.

Principiile dreptului interna˛ional sunt consacrate Ón Carta O.N.U., Ón Declara˛ia Adun„rii Generale O.N.U. privind principiile de drept interna˛ional, referitoare la rela˛iile prietene∫ti Óntre state, precum ∫i Actul final de la Helsinki din 1975 ∫i Ón Carta de la Paris din 1990.

Aceste principii sunt obligatorii pentru Rom‚nia, ca ∫i pentru celelalte state europene.

Ele definesc cadrul ∫i m„sura Ón care putem ac˛iona.

Putem Ón˛elege abord„rile emo˛ionale ale unor for˛e politice de la noi, dar nu le Ómp„rt„∫im, deoarece implica˛ia lor imediat„ este aceea de a emite preten˛ii teritoriale asupra Basarabiei ∫i a celorlalte teritorii rom‚ne∫ti, considerate la timpul anului 1940.

O asemenea abordare nu este Ón spiritul principiilor pe care le-am amintit ∫i, mai mult dec‚t at‚t, este ∫i utopic„ ∫i contraproductiv„.

Ea este, at‚t din punct de vedere politic, c‚t ∫i sub aspect concret, nerealist„.

Nimeni, Ón r‚ndul ˛„rilor participante la C.S.C.E. nu sus˛ine o asemenea abordare. Nici chiar pentru ˛„rile baltice, care au fost state independente ∫i a c„ror Óncorporare Ón teritoriul U.R.S.S. nu a 29

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

fost recunoscut„ de o serie de state, Óntre care Statele Unite, ceea ce nu este cazul Basarabiei.

Op˛iunea noastr„, a Guvernului, este abordarea pragmatic„, ∫i ni se pare mai eficient„, Ón planul istoriei viitoare.

Lament„rilor Ón jurul trecutului le-am preferat organizarea c‚t mai bun„ a prezentului, f„r„ a introduce servitu˛i fa˛„ de eventuale op˛iuni viitoare.

Trebuie s„ accept„m ideea a dou„ state rom‚ne∫ti, evolu‚nd fiecare pe propria sa traiectorie, Ón contextul geopolitic dat.

Accept‚nd aceast„ realitate, s„ construim Ón jurul ei, cu speran˛a c„ drumul pe care cele dou„ state Ól vor face Ómpreun„, realiz‚nd o interferen˛„ economic„ ∫i cultural„ din ce Ón ce mai str‚ns„, va putea s„ Óntre˛in„ prezentul Ón perspectiva unui viitor care s„ ne permit„ s„ ne g‚ndim la un asemenea grad de spiritualizare a frontierelor, Ón care Rom‚nia ∫i teritoriile Basarabiei, Bucovinei de Nord ∫i Her˛ei s„ nu se mai simt„ Ónstr„inate.

Tratatul de colaborare, bun„ vecin„tate ∫i amici˛ie semnat la 5 aprilie cu U.R.S.S. permite stabilirea unor rela˛ii directe cu republicile sovietice ∫i implicit cu rom‚nii din teritoriile Óncorporate Ón 1940 Ón Uniunea Sovietic„.

S„ folosim aceast„ posibilitate Óntr-o politic„ Ón˛eleapt„, a pa∫ilor mici, care ni se pare infinit preferabil„ unei ac˛iuni brutale ∫i lipsite de perspectiv„, f„c‚nd o distinc˛ie net„ Óntre politic„ ∫i sentimente.

Exprim‚ndu-ne fire∫te sentimentele, s„ trecem efectiv la construirea interferen˛ei economice ∫i culturale pe care am evocat-o mai sus, la stabilirea unor leg„turi durabile cu popula˛ia din teritoriile rom‚ne∫ti Ónstr„inate ca urmare a Ón˛elegerilor prilejuite de Pactul Ribbentrop-Molotov.

Guvernul nostru pe aceast„ cale s-a angajat, prefer‚nd pozi˛iei radicale ∫i violente la care unii ne Óndeamn„, cu efecte imprevizibile Ón contextul general al normelor europene ∫i al raportului de for˛e 30

Cuv‚ntul de ordine — Ón˛elepciunea

pe continent, o politic„ de asigurare a premiselor necesare pentru ca leg„turile popula˛iei din teritoriile rom‚ne∫ti cu ˛ara s„ se desf„∫oare Ón mod fructuos.

Acesta este mesajul pe care, Ón numele Guvernului, Ól aduc ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„, a forului legislativ al ˛„rii.

A∫ mai sublinia, Ón Óncheiere, importan˛a unei ac˛iuni concertate a for˛elor politice din ˛ar„ ∫i armoniz„rii pozi˛iilor lor atunci c‚nd, a∫a cum este cazul Ón chestiunea pe care o discut„m ast„zi, este vorba de interese supreme ale ˛„rii ∫i ale poporului nostru.

Nimic nu mi s-a p„rut mai potrivit pentru a-mi sprijini acest apel dec‚t cuvintele lui Iuliu Maniu rostite Ón ∫edin˛a Adun„rii Deputa˛ilor Parlamentului Rom‚n din 4 aprilie 1934, Óntr-o dezbatere consacrat„ pozi˛iei Rom‚niei fa˛„ de revizuirea frontierelor: îDac„ Ón at‚tea ∫i at‚tea chestiuni interne ne desparte unii de al˛ii o lume Óntreag„, doresc m„car Ón chestiunile externe s„ ne unim cu to˛ii Ón g‚nd ∫i hot„r‚re de a p„stra ceea ce este al nostru, de a nu ataca pe nimeni, dar a nu l„sa ca nimeni s„ ne atace patrimoniul na˛ional.“

31

2. OMAGIEM UN ACT DE VOINfi√ NAfiIONAL√* „rb„torirea Zilei Na˛ionale constituie pentru toat„ suflarea rom‚neasc„ un moment de profund„ emo˛ie, de Ón„l˛are sufleteasc„, de evocare a unei glorioase pagini din istoria dramatic„ a poporului nostru ∫i, totodat„, de rememorare a jertfelor ∫i sacrificiilor pe care s-a Óntemeiat proclamarea statului na˛ional unitar rom‚n. Omagiem Ón aceast„ zi toate genera˛iile care de-a lungul veacurilor s-au d„ruit pe altarul Patriei luptei pentru demnitatea ∫i libertatea ei, pentru independen˛„ ∫i unitate na˛ional„.

S

Omagiem, de asemenea, impresionanta construc˛ie constitu˛ional„ consfin˛it„ de textul unei Constitu˛ii moderne, care ∫i-a pus amprenta asupra evolu˛iei statului rom‚n.

Mai ales Óns„ omagiem un act de voin˛„ na˛ional„ care a premers tratatelor de pace, realiz‚nd Óntr-o manier„ c‚t se poate de reprezentativ„, democratic„ ∫i modern„, un proces de autodeterminare na˛ional„, care d„ adev„rata t„rie a statului na˛ional rom‚n.

Istoria depune o nepieritoare ∫i incontestabil„ m„rturie pentru devotamentul ∫i abnega˛ia cu care fiii acestui p„m‚nt str„bun au luptat ∫i au ie∫it Ónving„tori Ón marea b„t„lie pentru viitorul liber ∫i prosper al neamului rom‚nesc str‚ns Ón hotarele lui fire∫ti. Unirea * Discurs Ón cadrul ∫edin˛ei solemne pentru s„rb„torirea Zilei Na˛ionale de la 1 Decembrie ∫i a Ómplinirii a 76 de ani de la f„urirea statului na˛ional unitar rom‚n – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 257 din 10 decembrie 1994 (pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor) 32

Omagiem un act de voin˛„ na˛ional„

Basarabiei cu Rom‚nia, ulterior unirea Bucovinei cu Rom‚nia, iar la 1 Decembrie 1918 unirea Transilvaniei ∫i Banatului cu PatriaMum„, au fost acte de importan˛„ crucial„ pentru destinul nostru na˛ional, s„v‚r∫ite Ón mod democratic prin voin˛a liber exprimat„ a tuturor rom‚nilor din teritoriile vremelnic ocupate de imperiile vecine, de a tr„i Óntr-o singur„ ˛ar„, ˛ara str„bunilor, peste veacuri ∫i milenii. Consacrarea prin lege a zilei de 1 Decembrie ca Zi Na˛ional„ a Rom‚niei s-a impus, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, ca una din dovezile concludente de reafirmare a m‚ndriei ∫i demnit„˛ii noastre ca popor.

Dup„ 5 ani de la c„derea regimului totalitar comunist putem spune c„ transform„rile petrecute Ón plan politic, economic, social, moral r„spund Ón mod nemijlocit voin˛ei ∫i aspira˛iilor cet„˛enilor rom‚ni.

Consider„m c„ greut„˛ile cu care ne confrunt„m, Ón mare m„sur„ sunt inerente procesului de tranzi˛ie la o via˛„ cu adev„rat democratic„, la economia de pia˛„. Suntem Óncrez„tori Ón dep„∫irea lor, speran˛ele noastre fiind Óndrept„˛ite de voin˛a ˛„rii, de marile resurse de care dispune poporul nostru pentru a-∫i cl„di o via˛„ pe m„sura propriilor aspira˛ii.

F„r„ Óndoial„ c„ Ón zidirea acestei crea˛ii de dimensiuni istorice, un rol deosebit Ól are ac˛iunea for˛elor politice Ón spiritul unei autentice solidarit„˛i cu to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri.

33

3. UN MOMENT DE EVALUARE* ncheiem ast„zi ce-a de-a cincea sesiune ordinar„ a actualei legislaturi parlamentare. Suntem deci la un moment de evaluare ∫i se cuvine s„ relev„m succint unele dintre rezultatele activit„˛ii noastre.

Œ

Dac„-mi da˛i voie, Ón 5 minute am s„ Óncerc s„ v„ prezint c‚teva date statistice care s-ar putea s„ v„ intereseze. Œn cadrul sesiunii, Ón exercitarea principalei sale prerogative, Camera Deputa˛ilor ∫i-a desf„∫urat lucr„rile Ón 51 de ∫edin˛e separate ∫i 13 ∫edin˛e comune cu Senatul, dezb„t‚nd 84 de proiecte de legi ∫i propuneri legislative, din care 81 au fost adoptate, iar 3 au fost respinse. * Evaluarea activit„˛ii parlamentare la sf‚r∫itul celei de-a cincea sesiuni ordinare – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 286 din 7 ianuarie 1995 (pre∫edintele Camerei Deputa˛ilor) 34

Un moment de evaluare

Un num„r de 30 de proiecte de legi s-au referit la aprobarea a 51 de ordonan˛e ale Guvernului, emise Ón baza Legii de abilitare, iar 39 au avut ca obiect ratificarea unor acorduri, conven˛ii sau tratate interna˛ionale.

Din legile adoptate, 57 au fost promulgate, 5 se afl„ Ón faza de mediere, 6 sunt trimise la Senat pentru dezbatere ∫i 14 sunt Ónaintate pentru promulgare.

Problematica legilor adoptate a fost divers„ ∫i a vizat Ón primul r‚nd promovarea Ón continuare a reformei economico-sociale, Ónt„rirea statului de drept, dezvoltarea rela˛iilor externe. Œn aceast„ perioad„ au fost, de asemenea, examinate ∫i discutate 3 rapoarte ale unor comisii speciale sau de anchet„, au avut loc numiri Ón func˛ii la unele institu˛ii publice, precum ∫i dezbateri asupra altor probleme de competen˛„ parlamentar„.

Totodat„ au fost adoptate 12 hot„r‚ri ale Camerei Deputa˛ilor ∫i 13 hot„r‚ri ale Parlamentului, referitoare la diverse aspecte ale activit„˛ii noastre.

Comisiile permanente ale Camerei s-au Óntrunit Ón 207 ∫edin˛e, Ón cadrul c„rora au elaborat 333 avize ∫i 112 rapoarte referitoare la proiectele de legi ∫i propunerile legislative examinate, la audieri de candida˛i Ón vederea numirii Ón unele func˛ii publice.

At‚t la dezbaterile Ón plen, c‚t ∫i la examinarea ini˛iativelor legislative Ón comisii s-a urm„rit aducerea unor Ómbun„t„˛iri con˛inutului reglement„rilor. Œn acest context, se cuvine subliniat ∫i aportul grupurilor parlamentare.

Re˛in‚nd partea pozitiv„ a activit„˛ii noastre legislative, probabil c„ rezultatele noastre ar fi putut fi mai bune, operativitatea mai ridicat„, dac„ am fi reu∫it s„ elimin„m unele aspecte care au fost uneori de natur„ s„ Ónt‚rzie desf„∫urarea procesului legislativ.

Astfel au fost cazuri c‚nd dezbaterile s-au prelungit peste limita rezonabil„ prin controverse interminabile, reveniri repetate la 35

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

acelea∫i idei ∫i cu acelea∫i argumente, f„r„ ca textele s„ c‚∫tige Ón calitate. Aceasta se datoreaz„ Ón parte ∫i faptului c„ Ón unele rapoarte ale comisiilor nu erau clarificate toate problemele ∫i, ca urmare, unele texte au fost transmise pentru reexaminare.

De asemenea, Ón unele zile a fost irosit timp pre˛ios datorit„ absen˛ei nejustificate a unor deputa˛i de la lucr„rile Ón plen, dar ∫i de la lucr„rile unor comisii, ceea ce a determinat apeluri nominale pentru verificarea cvorumului ∫i chiar Óncheierea ∫edin˛elor Ónainte de ora stabilit„ Ón program. Œn prezent se mai afl„ Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor 176 de proiecte de legi ∫i propuneri legislative, din care 55 sunt Ónscrise pe ordinea de zi, iar 121 se afl„ la comisiile permanente. Dintre acestea, o parte prezint„ prioritate Ón dezbatere Ón cadrul sesiunii urm„toare, cum sunt proiectul de Lege pentru accelerarea procesului de privatizare, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1995, proiectul de Lege privind insolvabilitatea comercial„, proiectul de Lege pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛„ trecute Ón proprietatea statului, proiectul de Lege privind ajutorul social.

O alt„ form„ a activit„˛ii parlamentare, pentru care s„pt„m‚nal s-a afectat timp Ón programul de lucru, au fost Óntreb„rile ∫i interpel„rile adresate Guvernului ∫i membrilor s„i. Œn perioada actualei sesiuni, Ón cadrul ∫edin˛elor, deputa˛ii au formulat 512 Óntreb„ri, primindu-se p‚n„ Ón prezent r„spunsuri la 411, precum ∫i 281 de interpel„ri, fiind date r„spunsuri la 221. Œntreb„rile ∫i interpel„rile, ca forme de control ale puterii Legislative asupra activit„˛ii puterii Executive, au vizat Ón principal modul de aplicare a legilor ∫i de solu˛ionare a diferitelor probleme de c„tre autorit„˛ile executive.

Totodat„, Ón fiecare s„pt„m‚n„, Ón timpul rezervat anume Ón program, au fost f„cute de c„tre deputa˛i 197 de interven˛ii Ón nume personal sau Ón numele grupurilor parlamentare din care fac parte, 36

Un moment de evaluare

prezent‚nd declara˛ii politice sau puncte de vedere Ón leg„tur„ cu unele evenimente interne sau externe, practic„ ce ∫i-a g„sit reglementarea Óntr-o hot„r‚re special„ a Camerei Deputa˛ilor. Œn aceea∫i perioad„, Biroul permanent al Camerei, Ón Óndeplinirea atribu˛iilor ce-i revin potrivit Regulamentului, s-a Óntrunit Ón 34 de ∫edin˛e separate ∫i 11 ∫edin˛e comune cu Biroul permanent al Senatului, analiz‚nd ∫i rezolv‚nd numeroase probleme de competen˛a sa.

Pentru examinarea unor probleme importante, viz‚nd Ón principal procesul legislativ, dar ∫i alte activit„˛i parlamentare, la ∫edin˛ele Biroului permanent au fost invita˛i s„ participe ∫i liderii grupurilor parlamentare care ∫i-au adus contribu˛ia la solu˛ionarea aspectelor supuse discu˛iei.

A∫ vrea, de asemenea, s„ v„ precizez c„ o direc˛ie important„ a ac˛iunii noastre, Ón prezent, ∫i care va trebui amplificat„ Ón viitor, este aceea a raporturilor cu presa. Biroul permanent a definitivat, pe baza sugestiilor f„cute de unii ziari∫ti acredita˛i la Camera Deputa˛ilor, proiectul de Hot„r‚re cu privire la Ónregistrarea ∫i retransmisia prin mijloace vizuale a lucr„rilor Camerei. Acest proiect a fost deja Ónaintat, potrivit procedurii legislative, Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, pentru examinare ∫i avizare.

Pe aceea∫i linie, Biroul permanent a emis o hot„r‚re cu privire la organizarea ∫i desf„∫urarea conferin˛elor de pres„ la sediul Camerei Deputa˛ilor.

Av‚nd Ón vedere deosebita responsabilitate social„ ce revine presei Ón evolu˛ia societ„˛ii, dezvoltarea vie˛ii democratice, Ón afirmarea valorilor morale ∫i a drepturilor omului, Camera Deputa˛ilor a adoptat ∫i o hot„r‚re prin care recomand„ tuturor ziari∫tilor ∫i mijloacelor de comunicare Ón mas„ s„ ˛in„ seama ∫i s„ aplice principiile cuprinse Ón rezolu˛iile Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la etica ziaristic„.

37

4. ACEAST√ MAJORITATE NU RECONCILIAZ√, EA EXCLUDE* ezbaterea asupra programului noului Guvern reprezint„ un fel de moment al adev„rului. Electoratul poate, acum, s„ compare felul Ón care, Ón campania electoral„, i-au fost create a∫tept„ri ∫i felul Ón care se r„spunde acum acestor a∫tept„ri.

D

Care este prima impresie pe care o las„ lectura programului guvernamental? El nu pare alc„tuit pentru a sta la baza viitoarei ac˛iuni a Guvernului, ci pentru a justifica viitoarea inac˛iune a acestuia. El caut„ mai mult s„ creeze impresia unui Guvern asaltat de du∫mani, pentru a justifica astfel neluarea Ón seam„ a problemelor ˛„rii. El se preocup„ de trecut pentru a justifica o colec˛ie de inten˛ii, poate bune, unele dintre ele, dar care nu au ajuns s„ se Ónchege Óntr-o direc˛ie de ac˛iune ∫i Óntr-o ofert„ politic„ pentru ˛ar„.

Citind acest program, devine tot mai clar c„ pentru actuala majoritate campania electoral„ nu s-a terminat ∫i nici nu se va termina cur‚nd. Este mult mai u∫or s„ promi˛i, Ón continuare, dec‚t s„ g„se∫ti solu˛ii, bani ∫i mijloace de ac˛iune.

Este evident c„ aceast„ colec˛ie de idei care nu ∫i-au g„sit Ónc„ o coeren˛„ interioar„ reprezint„ produsul negocierilor dificile dintre coali˛iile care formeaz„ actuala majoritate. Singurul lor element * Pozi˛ia grupului parlamentar PDSR cu privire la Programul ∫i Lista noului Cabinet dup„ alegeri – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 18 din 20 decembrie 1996 (liderul grupului parlamentar PDSR) 38

Aceast„ majoritate nu reconciliaz„, ea exclude

comun a fost dorin˛a de a accede prin orice mijloace la putere.

Singurul lucru care le-a unit a fost, paradoxal, PDSR, mai exact, dorin˛a de a-l Óndep„rta, de asemenea, prin orice mijloace, de la putere. Atunci c‚nd o asemenea idee trebuie s„ fundamenteze o coali˛ie de guvernare, este inevitabil ca ea s„ se formeze numai la nivelul cel mai de jos al elementelor.

Compromisul realizat a dus la alc„tuirea acestui program care este mai degrab„ un fel de oglind„ a raporturilor de putere din cadrul majorit„˛ii, dec‚t expresia unei filozofii politice clare a guvern„rii Rom‚niei p‚n„ Ón anul 2000. Acest program nu-∫i propune s„ construiasc„ o ˛ar„ nou„. El nu-∫i propune nici m„car s„ construiasc„ ceva. El ar vrea s„ arate c„ p‚n„ acum nu s-ar fi f„cut nimic ∫i c„ istoria neamului Óncepe o dat„ cu venirea la putere a unor oameni providen˛iali, care au a∫teptat 60 de ani clipa aceasta.

Dac„ cei care au elaborat acest proiect de program cred Ón adev„rul frazei dup„ care Ón ace∫ti ani nu s-a f„cut nimic altceva dec‚t s„ se transforme dictatura politic„ a lui Nicolae Ceau∫escu Óntr-o dictatur„ economic„, atunci Ól Óntreb„m pe domnul Petre Roman ∫i pe colegii s„i de partid, dintre care unii au fost mini∫tri timp de 3 ani, Ón perioada 1990—1992, ∫i sunt ∫i acum propu∫i s„ fie mini∫tri, de ce au instaurat aceast„ dictatur„ economic„? Œi Óntreb„m pe liberalii care au fost Ón Guvern timp de un an de zile, Ón 1991—1992, de ce au continuat aceast„ dictatur„? Œntreb„m legislaturile Parlamentului Rom‚niei din 1990—1992 ∫i 1992—1996 unde au fost ∫i ce au f„cut? Œl Óntreb„m pe domnul Victor Ciorbea, p‚n„ recent lider sindical, de ce nu a alertat sindicatele pe care le-a condus, spre a Ómpiedica o astfel de dictatur„ uciga∫„ de neam ∫i de ˛ar„. Cum poate ajunge prim-ministru Óntr-un regim de dictatur„ un lider sindical? Ne Óntreb„m cum pot candida reprezentan˛ii diferitelor minorit„˛i etnice, religioase sau de alt gen la func˛ia de Pre∫edinte al Rom‚niei, cum pot deveni parlamentari ori mini∫tri?

Ironia situa˛iei este c„ noua majoritate nu-∫i poate realiza obiectivul propus. Din Óntreg programul r„zbate ideea continu„rii unor 39

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

procese ∫i evolu˛ii ale c„ror baze au fost puse dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Óndeosebi Ón perioada 1992—1996, ∫i care Ó∫i continu„ ritmul lor propriu de evolu˛ie.

Continuitatea, iat„ cuv‚ntul pe care autorii programului au f„cut eforturi s„ Ól evite pentru a crea impresia unei noi faceri a lumii. Cu toate eforturile lor, acest lucru nu a fost posibil. C‚nd spui c„ Ón perioada 1997—2000 este nu numai necesar„, dar ∫i posibil„ o cre∫tere a produsului intern brut, aceasta Ónseamn„ c„ bazele dezvolt„rii exist„, c„ ele sunt solide ∫i ele asigur„ cre∫terea economic„.

Tot timpul, ∫i Ón cursul campaniei electorale ∫i acum, coali˛ia celor 3 coali˛ii care au ajuns s„ formeze majoritatea a Óncercat s„ conving„ oamenii c„ ar exista dou„ ˛„ri: una a puterii ∫i alta a opozi˛iei, una damnat„ la mizerie, ∫i alta a laptelui ∫i a mierii, Ón care cre∫terea economic„ urma s„ fie de 6 sau de 8%. Ceea ce s-a putut ocoli Ón campania electoral„ nu mai poate fi evitat acum. Œntr-o ˛ar„ ruinat„ nu po˛i asigura o cre∫tere de 6 sau 8%. Exist„ o baz„ serioas„ pentru a asigura dezvoltarea Ón continuare a ˛„rii. Dar, dac„ s-ar recunoa∫te acest lucru, coali˛ia majoritar„ s-ar vedea constr‚ns„ s„ r„spund„ Ón scurt„ vreme la o sum„ de Óntreb„ri deranjante privind respectarea promisiunilor f„cute. Ar trebui s„ medit„m mult mai mult la faptul c„ programul vorbe∫te de cre∫terea produsului intern brut, dar nu d„ nici o cifr„. Exist„ un element care pune Ón eviden˛„ resorturile psihologice care au stat la baza scrierii programului Guvernului CDR-USD-UDMR. Ideea c„ prin votul din aceast„ toamn„ a devenit posibil„ relansarea reconcilierii na˛ionale spune nu doar c„ for˛ele care constituie ast„zi coali˛ia majoritar„ au respins p‚n„ acum ideea ac˛iunii comune pentru bun„starea comun„ ∫i personal„, ea mai spune c„ actuala coali˛ie majoritar„ ∫tie c„ este majoritar„ doar Ón acest Parlament, dar c„ are de Ónfruntat o opozi˛ie serioas„ Ón ˛ar„, pentru multe dintre proiectele pe care le propune.

40

Aceast„ majoritate nu reconciliaz„, ea exclude

Majoritatea, de fapt, se teme de ceea ce are de f„cut ∫i de ceea ce nu va putea face. Acest program este mai general ∫i mai inconsistent chiar dec‚t declara˛iile din campania electoral„.

Actuala majoritate a c‚∫tigat cu un program care nu se mai reg„se∫te Ón textul Óntocmit de viitorul guvern.

Rezultatele se vor vedea Ón cur‚nd. Œn campanie s-au f„cut numeroase promisiuni. Acum Guvernul le nuan˛eaz„, pentru a le desfiin˛a. S-a spus Ón campania electoral„ c„ aloca˛ia de stat pentru copii va fi de 50.000 de lei. Acum afl„m c„ ea va cre∫te p‚n„ la 50.000 lei, deci p‚n„ la 50.000 de lei, ∫i diferen˛iat, Ón func˛ie de dificult„˛ile materiale ale familiei. Vom constata probabil c„ cei care vor beneficia de o cre∫tere a aloca˛iei la nivelul promis de 50.000 de lei vor fi intens mediatiza˛i, dar ei vor fi de fapt o minoritate nesemnificativ„.

Guvernul ar fi trebuit s„ ne prezinte un program de guvernare. Œn acest climat de promisiuni calpe, de aranjamente tainice, ca Óntr-o oper„ buf„, Guvernul a venit ∫i el cu un program Ón dou„ acte.

Multiplic‚nd mini∫trii ∫i programe, cine mai st„ s„ Ó∫i aduc„ aminte de îContractul cu Rom‚nia“, care ar fi trebuit s„ fie program de guvernare, Ón locul bro∫urii pompos intitulat„ îProgram socioeconomic pe termen scurt, m„suri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare“. Nici acum nu se g‚nde∫te nimeni c„ marea coali˛ie, at‚t de îÓntristat„“ de lipsa unei protec˛ii sociale adecvate pentru cet„˛enii Rom‚niei, a trebuit s„ fac„ apel la un independent, o persoan„ deosebit„, dar un om din afara ei, pentru a prelua portofoliul muncii ∫i protec˛iei sociale. Se va vorbi despre aducerea unui specialist. Chestiunea este Óns„ de a afla dac„ marea coali˛ie nu are oameni sau nu este preocupat„ de o asemenea problematic„.

Chiar ∫i Guvernul este un guvern al nuan˛elor. Exist„ 4 categorii de mini∫tri, Ónghesuindu-se Óntr-un guvern, zis îde austeritate“, dar care st„ s„ plesneasc„ pe la Óncheieturi. Ba chiar am putea spune c„ este un guvern a c„rui for˛„ unificatoare e suspiciunea, dac„ ˛inem seama c„ sunt mini∫tri care stau pe l‚ng„ al˛i mini∫tri, ca s„ Ói 41

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

observe ∫i s„ se asigure c„ nimic nu se va Ónt‚mpla Ón detrimentul lor. Nu s-au Ómp„r˛it portofolii, ci puncte de supraveghere a libert„˛ii de ac˛iune a partenerilor. Acest fapt, mai mult dec‚t orice altceva, arat„ care este valoarea adev„rat„ a programului de guvernare. El este o formalitate necesar„ ∫i a fost tratat ca atare.

Preocuparea principal„ nu va fi implementarea lui, ci limitarea libert„˛ii de mi∫care a partenerilor de coali˛ie ∫i modificarea unilateral„ a raporturilor de for˛„.

Formula aceasta de guvern care dep„∫e∫te ∫i Óncalc„ prevederile Constitu˛iei are o explica˛ie foarte simpl„. Titularii ∫tiu c„ Guvernul nu va rezista ∫i doresc s„ Ó∫i p„streze privilegiile de parlamentari.

De aceea, au ap„rut denumiri de mini∫tri care vor schimba probabil Óns„∫i no˛iunea de antet pentru scrisori. Acest Guvern ∫tie c„ duce dup„ el povara multor promisiuni ∫i a∫tept„rilor imense pe care le-a creat ∫i c„rora nu le poate r„spunde. De aceea a ap„rut capitolul privind îstarea na˛iunii“. C‚nd acuzi fo∫tii conduc„tori c„ au deschis larg por˛ile crimei organizate ∫i c‚nd, de pild„, lipsa Avocatului Poporului devine argument pentru asimilarea insuficient„ a concep˛iilor ∫i principiilor care orienteaz„ institu˛iile statului de drept, po˛i veni lini∫tit la guvernare, chiar ∫i Ón anul 2000 po˛i spune c„ nu ai f„cut nimic deoarece a lipsit Avocatul Poporului.

Capitolul despre îstarea na˛iunii“ descrie o Rom‚nie care nu exist„ dec‚t Ón unele jurnale. Dac„ ar fi a∫a, atunci Guvernul ar fi trebuit s„ vin„ nu cu un program de dezvoltare, ci cu unul de criz„, cu un program de stare de necesitate, cu m„suri tran∫ante. Acest capitol este Óns„ o desfigurare a realit„˛ilor rom‚ne∫ti. El este o oglind„ deformat„ a Rom‚niei, menit„ s„ discrediteze PDSR-ul. Adev„rata fa˛„ a Rom‚niei, starea exact„ a na˛iunii, se reg„se∫te Ón declara˛ia PDSR pe care am difuzat-o ast„zi colegilor din sal„.

Autorii programului, Ómpr„∫tia˛i prin numeroase partide ale coali˛iilor majorit„˛ii, au c„zut singuri Ón capcana pornirilor lor 42

Aceast„ majoritate nu reconciliaz„, ea exclude

vindicative. Dac„ este at‚t de r„u Ón Rom‚nia, Ónseamn„ c„ nu mai avem nici o ∫ans„ de integrare Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, sau dac„ totu∫i avem ∫anse, ∫i avem, pentru c„ Ón program exist„ un capitol special din care afl„m cum va continua acest Guvern s„ ac˛ioneze Ón acest domeniu, Ónseamn„ c„ starea Rom‚niei nu este cea descris„ de programul Guvernului. Œn inten˛ie, capitolul despre îstarea na˛iunii“ trebuie s„ sugereze c„ domnul Ciorbea este un demiurg care va recrea lumea. Œn realitate, d‚nsul subliniaz„ doar faptul c„ actuala putere Ónc„ mai sufer„ de complexul opozi˛iei.

Acest capitol este scris Ón func˛ie de viitorul previzibil al coali˛iei majoritare ∫i de promisiunile pe care le-a f„cut. Dar ceea ce este mai grav, acest capitol este unul care muste∫te de agresivitate. El anuleaz„ toat„ vorb„ria despre reconciliere ∫i, continu‚nd campania electoral„, stabile∫te cu claritate genul de raporturi pe care majoritatea Ón˛elege s„ le instituie Ón Parlament ∫i Ón societate.

Aceast„ majoritate nu reconciliaz„, ea exclude. Ea pune Ón locul dreptului agresivitatea, Ón locul dialogului incitarea ∫i Ón locul Ómplinirii cu bun„-credin˛„ a obliga˛iilor, crearea psihozei du∫manului.

Acest Guvern este o bun„ exemplificare a felului Ón care o minoritate, ajung‚nd majoritate, cucere∫te puterea ∫i Óncepe prin a urÓ minoritatea. Este un Ónceput de r„u augur pentru un Guvern care se hr„ne∫te cu iluzia c„ este primul guvern democrat din Rom‚nia.

Ea arat„ c„ deprinderile opozi˛iei distructive nu s-au pierdut.

De fapt, ceea ce lipse∫te Guvernului este o filozofie clar„ a guvern„rii. El nu este un guvern de doctrin„, dup„ cum nici programul nu este dec‚t un amalgam inspirat de obiective ale uneia sau alteia dintre coali˛iile participante la guvernare. Exemplul ministrului delegat pe l‚ng„ primul-ministru pentru minorit„˛i na˛ionale este elocvent. Ne putem Óntreba cu to˛ii ce s-a Ónt‚mplat at‚t de radical, de neobi∫nuit, de grav Ón situa˛ia minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia Ónc‚t problematica lor s„ devin„ obiect al 43

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

ac˛iunii politice a Guvernului. S-a decis UDMR s„ respecte integral Constitu˛ia? Probabil c„ nu trebuie s„ vedem Ón aceasta dec‚t r„spl„tirea votului dat candidatului la preziden˛iale, domnul Emil Constantinescu, Ón al doilea tur de scrutin.

Guvernul se potrive∫te foarte bine cu programul s„u. Domnul Ciorbea nu ∫i-a alc„tuit o echip„. Domnia sa a primit-o de-a gata, ceea ce ar putea s„ Ói fac„ bine, la urma-urmelor. Va putea spune c„ nu este responsabil pentru ceea ce se va Ónt‚mpla. Membrii Guvernului, cu excep˛iile semnalate de altfel de pres„, sunt persoane cunoscute ∫i distinse. Asamblarea lor la un loc s-a f„cut Óns„ dup„ principiul c„ intrarea Ón birourile Guvernului Ónseamn„ a ob˛ine nemurirea pe p„m‚nt. Faptul c„ mul˛i dintre mini∫trii politici ai unui guvern politic au vorbit la audieri despre depolitizare arat„ c„ acest Guvern se teme de asumarea responsabilit„˛ii politice.

Un guvern trebuie s„ fie foarte puternic, pentru a-∫i ap„ra cet„˛enii, ∫i destul de slab pentru a exista. Acest Guvern este foarte puternic atunci c‚nd este vorba s„ dob‚ndeasc„ puterea ∫i este foarte slab c‚nd este vorba s„ Ó∫i apere cet„˛enii ∫i s„ Ó∫i Óndeplineasc„ promisiunile. De regul„, din aceste condi˛ii apar dictaturile.

Nu putem ignora faptul c„ acest Guvern ajunge s„ fac„ referiri critice la adresa Cur˛ii Constitu˛ionale sau a Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, intr‚nd Óntr-un domeniu pe care i-l interzice principiul separa˛iei puterilor.

Ce mai putem spune despre ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi Ón Parlament? Ajunge s„-l cit„m pe Grigore Gafencu: îDe c‚nd e ˛ara ˛ar„ ∫i politicienii o c‚rmuiesc, ea e necontenit pe marginea pr„pastiei, fr„m‚ntat„ de o criz„ economic„ f„r„ precedent, care necesit„ un mare program de refacere, o grabnic„ reintrare Ón legalitate ∫i, mai cu seam„, ca toate s„ reÓnceap„ de la Ónceput Óntr-o salvatoare ∫i glorioas„ er„ nou„“. Nu putem fi de acord cu aglomerarea de inten˛ii, declara˛ii, iluzii, inexactit„˛i, r„utate ∫i frustr„ri care ne-a fost prezentat„ sub numele de îProgramul de 44

Aceast„ majoritate nu reconciliaz„, ea exclude

baz„ de macrostabilitate ∫i de dezvoltare a Rom‚niei p‚n„ Ón anul 2000“. De aceea, grupurile parlamentare ale PDSR din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat vor vota Ómpotriva acestui program. Doresc s„ precizez c„ PDSR este legat de toate realiz„rile de p‚n„ acum ale ˛„rii.

El va face o opozi˛ie constructiv„ ∫i va da sprijinul s„u tuturor ini˛iativelor legate de protec˛ia social„ ∫i de reforma economic„, accept‚nd m‚na Óntins„ de actuala majoritate. El Óns„ nu va uita s„ atrag„ aten˛ia Guvernului c„ are o responsabilitate pentru Óndeplinirea integral„ a promisiunilor pe care le-a f„cut.

45

5. S-A PROMIS IMPOSIBILUL* rmeaz„ s„ decidem Ón zilele urm„toare asupra proiectului de buget pe care Guvernul ni l-a trimis dup„ 5 luni de la Ónvestitura sa.

U

Probabil c„ acesta a fost documentul cel mai a∫teptat de toat„ lumea, pentru c„ bugetul ofer„ sintetic imaginea viziunii despre economie pe care o propune Guvernul.

Dincolo de restric˛iile pe care orice societate le Ónt‚lne∫te Ón evolu˛ia ei, bugetul construie∫te un viitor Ón care se reflect„ nu at‚t aceste limite ∫i restric˛ii, c‚t, Ón primul r‚nd, distan˛a care separ„ Guvernul de cet„˛eanul care, Ón definitiv, l-a ales.

Bugetul Ónt„re∫te speran˛e sau poate, la fel de bine, s„ creeze temeri.

El este oglinda creditului, dac„ m„ pot exprima Ón astfel de termeni, cu care Guvernul onoreaz„ creditul pe care i l-a avansat cet„˛eanul Ón ziua alegerilor.

Mi-am amintit o idee pe care am formulat-o Ónainte de alegerile din toamna trecut„: îM„sura limitelor viitoarei guvern„ri o va da proiectul viitorului buget. Dac„ C.D.R. va avea cele 50 de miliarde de dolari de care amintea Ón Contractul cu Rom‚nia, o a∫tept„m s„ vin„ cu un proiect propriu de buget care s„ fac„ inutile discu˛iile * Pozi˛ia grupului parlamentar PDSR cu privire la Proiectul legii bugetului de stat pe anul 1997 – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 55 din 19 aprilie 1997; Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 62 din 26 aprilie 1997 (liderul grupului parlamentar PDSR) 46

S-a promis imposibilul

despre rela˛ia cu F.M.I. ∫i deficitul bugetar“. Acum, ironia istoriei face ca proiectul de buget s„ ne dea dreptate ∫i s„ anuleze post festum Óntreaga campanie electoral„ a partidelor care au ajuns la putere. Nu inten˛onez s„-mi axez interven˛ia pe tema neÓndeplinirii promisiunilor electorale, aceasta este o chestiune aproape uitat„, deoarece nimeni nu mai este at‚t de naiv Ón aceast„ ˛ar„ Ónc‚t s„ poat„ crede c„ fosta opozi˛ie, puterea de ast„zi, a inten˛ionat vreun moment s„-∫i ˛in„ promisiunile. C‚nd spun aceasta nu doresc dec‚t s„ le fac un compliment distin∫ilor economi∫ti ai puterii, care, Ón mod sigur, sunt at‚t de bine preg„ti˛i Ónc‚t au ∫tiut din capul locului c„ s-a promis imposibilul. ™tim c‚t este de important bugetul pentru ˛ar„ ∫i ∫tim, de asemenea, c‚t este de important„ adoptarea lui rapid„. Tocmai de aceea, am supus aten˛iei comisiilor de specialitate peste 70 de amendamente, dorind s„ asigur„m ˛„rii un minim de normalitate.

Suntem Ón opozi˛ie doar fa˛„ de actuala formul„ de putere, nu fa˛„ de cet„˛enii pe care, Óntr-un num„r Ónsemnat, Ói reprezent„m aici, le reprezent„m interesele ∫i a∫tept„rile.

O guvernare dezinteresat„ de soarta cet„˛eanului este de neacceptat.

Atunci c‚nd nici nu are fondurile necesare guvern„rii, ea devine un r„u insuportabil. Cum mai poate fi ea calificat„ atunci c‚nd Ó∫i caut„ aceste fonduri nu Ón dezvoltarea aduc„toare de profit, ci Ón buzunarul, ∫i a∫a golit, al cet„˛eanului.

Dezbaterea bugetului Ón Parlament este un act politic extrem de serios, echival‚nd, prin argumentele pro ∫i contra, fie cu o adev„rat„ mo˛iune de cenzur„, fie cu un vot de Óncredere pentru Guvernul Ón exerci˛iu.

Iat„ de ce am declarat Ónc„ de la bun Ónceput c„ nu vom Óntreprinde nimic din ceea ce ar putea bloca adoptarea lui c‚t mai rapid„. Nu Ónseamn„ aceasta c„ nu ne vom spune punctul de vedere despre ceea ce ne ofer„ Guvernul sub numele de buget.

47

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

La Ónceput, prima tenta˛ie a fost aceea de a relua polemica Óndreptat„ Ómpotriva domnului prim-ministru. Am renun˛at, deoarece ceea ce oferea proiectul de lege Óntocmit chiar de Guvern era cel mai bun r„spuns la unele improviza˛ii ale domnului prim-ministru. Œn acest sens, a∫ dori s„ men˛ionez c„ am r„mas pl„cut surprin∫i s„ constat„m c„, prin raportul la proiectul de buget pe 1997, semnat de respectabilul nostru coleg, domnul ministru al finan˛elor Mircea Ciumara, sunt infirmate imaginile apocaliptice despre a∫a-zisa îmo∫tenire dezastruoas„ l„sat„ de Guvernul V„c„roiu“, imagini str‚mbe, pe care domnul prim-ministru Victor Ciorbea s-a str„duit s„ le mediatizeze cu o h„rnicie tulbur„toare. Iat„ c„, acum, Ón mod firesc ∫i corect, domnul ministru Mircea Ciumara, un om care merit„ tot respectul nostru pentru curajul de a spune lucrurilor pe nume, contrazice fundamental acel scenariu negru pus Ón oper„, Ón fa˛a Óntregii ˛„ri, cu o agresivitate Óngrijor„toare. Astfel, acum nimeni nu mai poate nega c„, Ón anul 1996, sub guvernarea V„c„roiu s-a Ónregistrat o evident„ cre∫tere economic„ cu 4,1% din P.I.B., cre∫tere comparabil„ cu ˛„rile europene, cu indicatorii indica˛i de cre∫tere.

Nu se mai poate nega nici faptul c„ s-a atins un nivel al salariului real de 75%, comparativ cu octombrie 1990, dup„ cum nu se poate nega nici faptul c„ deficitul bugetului consolidat a fost de 3,9% din P.I.B., comparativ cu circa 6% c‚t, Ón mod fals, a fost anun˛at ∫i cu 4,5%, c‚t a proiectat Guvernul prin bugetul pe 1997.

Aceste date arat„ c„ ˛ara intrase pe un anumit curs al dezvolt„rii care Óndrept„˛ea speran˛e de mai bine ∫i posibilitatea respect„rii a ceea ce a fost o valoare fundamental„ pentru noi — asigurarea unei dezvolt„ri care s„ plece de la cerin˛ele cet„˛enilor. Putem discuta despre ritmurile posibile ale dezvolt„rii ∫i despre leg„tura dintre o anumit„ component„ a Guvernului ∫i p„strarea acestor ritmuri. Dar problema esen˛ial„ nu este a ritmului, ci a valorii ∫i a principiului.

48

S-a promis imposibilul

Acum aceast„ dezvoltare nu mai este posibil„. Ea a fost Óntrerupt„ cu brutalitate, f„r„ s„ existe nici o certitudine cu privire la posibilitatea relu„rii ei Ón viitorul apropiat. Din aceast„ perspectiv„, bugetul pare f„cut astfel Ónc‚t s„ justifice temerile cet„˛enilor fa˛„ de boal„, pre˛uri ∫i ∫omaj, pe care toate sondajele le scot cu consecven˛„ Ón eviden˛„.

Acest buget pare f„cut astfel Ónc‚t s„ ne Óndep„rteze de standardele de integrare fixate de Uniunea European„, tocmai Óntr-un moment Ón care efortul pentru integrare trebuie sus˛inut nu numai cu investi˛ii, ci, mai ales, cu o concep˛ie clar„ despre modelul dezvolt„rii Rom‚niei, a∫a cum ar„ta ∫i ast„zi, Ón aceast„ incint„, sub aceast„ cupol„, domnul pre∫edinte Santer.

Proiectul de buget pune cap„t de asemenea ∫i Óncerc„rilor de a mistifica datele reale privind rata anual„ a infla˛iei sau cele privind deficitul balan˛ei comerciale. Atunci c‚nd un simplu calcul arat„ c„ rata probabil„ a infla˛iei va atinge 200% la sf‚r∫itul anului, problema viitorului ∫i a nivelului de trai Óncep s„ devin„ mai pu˛in medita˛ii pe marginea statisticilor, ci mai mult Óntreb„ri privind adev„ratele ra˛iuni ∫i interese ale form„rii coali˛iei de guvernare.

Aproape c„ am putea spune c„ proiectul de buget este un fel de repara˛ie moral„ pe care P.D.S.R. a primit-o pentru toate neadev„rurile care s-au spus pe seama lui.

Nu Óncerc„m Óns„ nici o mul˛umire, deoarece bugetul nu ne poate mul˛umi nici pe noi ∫i nici pe cet„˛eni. fiin‚nd seama de consultan˛a, aproape exhaustiv„, oferit„ de Fondul Monetar Interna˛ional, merg‚nd, am putea spune, de la filozofia bugetului p‚n„ la ortografia lui, este aproape stupefiant„ ∫i Óngrijor„toare deruta ∫i lipsa de orizont strategic Ón fundamentarea indicatorilor macroeconomici pe acest an, pe baza c„rora se proiecteaz„ Óntreaga structur„ a bugetului pe 1997.

49

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Pur ∫i simplu, nu Ón˛elegem cum a putut accepta Guvernul ca, Ón condi˛iile crizei economice actuale ∫i a uria∫ului decalaj pe care-l are Rom‚nia fa˛„ de ˛„rile europene cu dezvoltare medie, s„-i Óndemne pe rom‚ni s„ reduc„ motoarele proiect‚nd pentru acest an o sc„dere fa˛„ de anul trecut a produc˛iei cu 3% ∫i a P.I.B. tot cu 3%, ceea ce va reduce substan˛ial poten˛ialul de export al ˛„rii.

Domnul ministru Ciumara ne-a l„murit Óns„ ∫i ne-a explicat c„ este vorba, de fapt, de o îcre∫tere economic„“ de –3% ∫i nu de o sc„dere economic„!

Aceast„ rat„ negativ„ de cre∫tere ne condamn„ la sinucidere economic„ programat„, Ón condi˛iile Ón care unele din ˛„rile din Europa Central„ ∫i de Est, al„turi de care vrem s„ p„∫im Ón N.A.T.O. ∫i Uniunea European„, au ritmuri de cre∫tere pe 1997 de 4—5%, iar ˛„rile occidentale au ritmuri prognozate de 2,7%. ™tia˛i, desigur, domnule ministru, c„ o rat„ sc„zut„ de cre∫tere a P.I.B. atrage dup„ sine o diminuare mult mai accentuat„ a surselor de alimentare a bugetului, ca urmare a efectului distructiv propagat.

Nu ∫tia˛i ∫i c„, implicit, Ón condi˛iile unei rate negative a produc˛iei, se diminueaz„ galopant baza de alimentare a exporturilor, ceea ce agraveaz„ f„r„ precedent balan˛a comercial„ ∫i echilibrele generale ale Rom‚niei?

Domnule ministru, timp de 4 luni de zile, Guvernul pe care-l reprezenta˛i nu a oferit nici m„car o m„sur„ care s„ mearg„ Ón sensul stimul„rii produc˛iei sau a cre∫terii profitului, a∫a cum s-a angajat Ón fa˛a electoratului, ci numai Ón m„suri ∫i amenin˛„ri care duc economia rom‚neasc„ spre cea mai catastrofal„ criz„. Nu se poate admite ca un guvern de profesioni∫ti, cum probabil considera˛i c„ este Guvernul dumneavoastr„, cu buni cunosc„tori ai realit„˛ilor din economia rom‚neasc„ ∫i nu numai a preten˛iilor Fondului Monetar Interna˛ional, nu ar fi Ón stare s„ g„seasc„ p‚rghii specifice economiei de pia˛„, care s„ ne asigure m„car orizontul unei cre∫teri economice minime, de 1—2 procente Ón acest an.

50

S-a promis imposibilul

Situa˛ia este prea grav„ pentru a se mai recurge la retorica mo∫tenirii dezastruoase, pe care propriul dumneavoastr„ proiect de buget o face inutil„, sau la discursuri moralizatoare despre corup˛ie, pe care nu le mai iau Ón seam„ nici chiar oamenii dumneavoastr„.

Probabil c„ va trebui s„ explica˛i, la un moment dat, cum g‚ndi˛i viitorul acestei ˛„ri. Nu s„ ne explica˛i nou„, deoarece noi ∫tim, dar ar trebui s„ le explica˛i cet„˛enilor care au investit mult„ Óncredere Ón ideea de schimbare ∫i pe care acum Ói condamna˛i la neputin˛„ pe termen lung.

Spun aceasta deoarece v„ propune˛i s„ asigura˛i 23% din veniturile bugetului prin impozitele pe salarii, Ón timp ce contribu˛ia impozitului pe profit, care ar trebui s„ reflecte ∫i o oarecare Ónviorare a profitabilit„˛ii activit„˛ii de produc˛ie, ca urmare a aplic„rii Ón˛eleptei reforme, este de numai 19%.

A˛i atentat, cu o u∫urin˛„ nepermis„, la aloca˛iile bugetare pentru sectoarele vitale pentru p„strarea vigorii ∫i spiritualit„˛ii cet„˛enilor acestei ˛„ri. Astfel, comparativ cu 1996, Ón acest an sunt diminuate cheltuielile pentru cercetare ∫tiin˛ific„, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru cultur„.

Reduceri drastice se constat„ ∫i la resursele repartizate pentru programele de construc˛ii de locuin˛e ∫i de protec˛ia mediului. De asemenea, Ón ciuda prezent„rii triumfaliste, volumul aloca˛iilor pentru protec˛ia social„ este, pe ansamblul bugetului, Ón termeni comparabili, mai sc„zut dec‚t Ón 1996 ∫i total insuficient Ón raport cu explozia aberant„ a pre˛urilor ∫i a tarifelor deja declan∫ate.

De altfel, mult tr‚mbi˛ata majorare a aloca˛iei de stat pentru copii la 50 de mii de lei nu reprezint„ nici pe departe onorarea angajamentului U.S.D., deoarece, Ón realitate, ˛in‚nd seama de infla˛ie, aloca˛ia real„ este de numai 20 de mii de lei, comparativ cu 12 mii de lei Ón trimestrul precedent.

51

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Cu deta∫are Óngrijor„toare se preconizeaz„ ∫i dublarea T.V.A. la legume ∫i fructe, eliminarea unor facilit„˛i fiscale acordate capitalului autohton, precum ∫i a exporturilor, majorarea impozitelor la produc˛ia intern„ de ˛i˛ei ∫i gaze naturale. Efectul imediat al acestor decizii nes„buite poate fi matematic calculat: sc„derea dramatic„ a consumului cu 15,3% ∫i a serviciilor prestate popula˛iei cu 20%. Nu ∫tiu ce se va Ónt‚mpla Ón final, dar ne Óngrijoreaz„ superficialitatea manifestat„ Ón structura cheltuielilor bugetare, sacrific‚ndu-se, dup„ agricultur„, ∫i ultima zon„ care ne mai men˛ine cu fruntea sus Ón lume, spiritualitatea ∫i vigoarea Ónc„ miraculoas„ a acestui popor.

Domnului prim-ministru i-a pl„cut s„ se compare cu Churchill Ón a promite sudoare ∫i lacrimi. Probabil c„ domnului Ciorbea i-a sc„pat am„nuntul c„ Churchill a fost un conduc„tor care a Ónvins pentru poporul lui ∫i Ómpreun„ cu el. Domnia sa dore∫te, se pare, s„-∫i Ónving„ propriul popor. Sper„m s„ nu reu∫easc„!

Nu se poate explica altfel filozofia intrinsec„ a acestui buget. El sacrific„ f„r„ distinc˛ie toate ramurile productive, f„r„ a face m„car un efort de a le ierarhiza, de a orienta dezvoltarea ∫i de a orienta un flux de investi˛ii spre anumite domenii. Nu se poate Óntocmi un buget f„r„ s„ se ˛in„ seama de nici un principiu elementar. Guvernul trebuie s„ se g‚ndeasc„ la rezultate ∫i la propria responsabilitate pe care o are fa˛„ de cet„˛eni.

Cu cheltuieli de capital Ón reducere drastic„, cu o sc„dere f„r„ precedent a fondurilor alocate cercet„rii ∫tiin˛ifice, cu o politic„ vamal„ de-a dreptul antina˛ional„, care nu asigur„ stimularea ∫i protec˛ia produc˛iei autohtone ∫i a exporturilor rom‚ne∫ti, dar are grij„ s„ reduc„, Ón mod substan˛ial, taxele vamale la importul produselor agroalimentare, bugetul nu face dec‚t s„ distrug„ capitalul na˛ional ∫i pe micul produc„tor agricol. El afecteaz„ securitatea alimentar„ a popula˛iei ∫i Ói reduce acesteia motiva˛iile, la nivelul cel mai elementar, dominat de teama de boal„, de pre˛uri, 52

S-a promis imposibilul

de pierderea locului de munc„, adic„ de pierderea Óncrederii Ón viitor.

Dup„ ce a fost sacrificat cet„˛eanul, a fost sacrificat„ ∫i reforma, deoarece, Ón lipsa dezvolt„rii, ea nu r„m‚ne dec‚t un exerci˛iu retoric.

Ne Óntreb„m, domnule ministru, ce fel de politic„ a ales, de fapt, s„ pun„ Ón aplicare, Guvernul dumneavoastr„? Nu i-a spus nimic Guvernului preocuparea tot mai pronun˛at„ a Uniunii Europene pentru problematica social„ a dezvolt„rii? Mi∫c„rile sociale din Europa, cazul îRenault“ nu au reprezentat un semnal de alarm„?!

Aceasta este, de fapt, esen˛a acestui buget: neputin˛„ de a asigura dezvoltare ∫i cre∫tere economic„, dezinteres fa˛„ de munc„ ∫i fa˛„ de salaria˛i, ap„rarea unei minorit„˛i dispuse s„ v‚nd„ c‚t mai rapid avu˛ia na˛ional„, pentru ca s„ o poat„ cump„ra la fel de repede. Œn fine, consolidarea unei puteri ∫ubrede prin genoflexiuni f„cute Ón fa˛a oricui vine din str„in„tate.

Este un buget Ón egal„ m„sur„ antieconomic ∫i antina˛ional. El nu este un experiment pentru membrii C.D.R., U.S.D. ∫i U.D.M.R., care trebuie s„ voteze, din disciplin„ de coali˛ie, el este bugetul ˛„rii ∫i ar fi trebuit s„ fie f„cut Ón interesul tuturor cet„˛enilor ∫i Ón interesul ˛„rii.

Dac„ Guvernul nu este Ón stare s„ m„ conving„ de contrariu, mi se pare normal ca un asemenea proiect de buget s„ fie respins. Nu fac, spun‚nd aceste cuvinte, dec‚t s„ urmez o cerin˛„ metodologic„, formulat„ pentru prima dat„ de distinsul nostru coleg, domnul Ciumara, la discutarea bugetului din 1994.

Ce am constatat, a∫adar, din analiza acestui proiect de buget? Œn primul r‚nd, nici una din promisiunile electorale ∫i, mai grav, din obiectivele pe termen scurt aprobate de Parlament nu Ó∫i g„sesc rezolvarea prin bugetul pe 1997. Œn al doilea r‚nd, bugetul propus 53

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

este unul al recesiunii, al cre∫terii accelerate a ∫omajului, al sc„derii dramatice a puterii de cump„rare ∫i al s„r„cirii popula˛iei. Œn al treilea r‚nd, prin bugetul propus se confirm„ caracterul inadecvat al reformei de tipul îterapiei de ∫oc“, raportat la condi˛iile specifice ale Rom‚niei, ceea ce va conduce la cre∫terea decalajelor economice ∫i sociale fa˛„ de ˛„rile dezvoltate ∫i la imposibilitatea Óndeplinirii standardelor Uniunii Europene.

Iat„ de ce P.D.S.R. consider„ c„ acest buget nu creeaz„ premise pentru asigurarea dezvolt„rii durabile a ˛„rii ∫i Ómbun„t„˛irea calit„˛ii vie˛ii popula˛iei. El nu este un buget de responsabilitate, el este un buget de demagogie care se r„zbun„. Œn esen˛„, proiectul de buget demonstreaz„ lipsa de responsabilitate a actualilor guvernan˛i fa˛„ de popula˛ie ∫i de interesele ˛„rii. Prin aceasta, el este imoral. El nu reprezint„ at‚t de des invocata îsingura solu˛ie“. El este, Ón realitate, cea mai nepotrivit„ solu˛ie pentru realit„˛ile din societatea rom‚neasc„, Óntrerup‚nd brusc, ∫ocant chiar, procesul cre∫terii economice, al redres„rii puterii de cump„rare a popula˛iei, aduc‚nd Ón schimb recesiune, ∫omaj ∫i s„r„cie. Consider„m c„ puteau fi adoptate alte variante, cu adev„rat viabile, care s„ sus˛in„ dezvoltarea economic„ a ˛„rii, a produc˛iei ∫i exportului, Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„, asigurarea de noi locuri de munc„, ˛inerea sub control a infla˛iei, protec˛ia social„ real„ — pentru categoriile cele mai defavorizate. Deci, o evolu˛ie pozitiv„, conving„toare pentru accederea Rom‚niei Ón Uniunea European„.

P.D.S.R. a propus numeroase amendamente de natur„ s„ confere bugetului de stat pe 1997 un caracter activ Ón procesul dezvolt„rii ˛„rii, dar cele mai multe au fost respinse de c„tre reprezentan˛ii actualei puteri, Ón dezbaterile din comisiile de specialitate. Legat de aceasta, v„ rog s„-mi permite˛i s„ fac c‚teva referiri la raportul comun Óntocmit de comisiile pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ale celor dou„ Camere.

54

S-a promis imposibilul

Raportul, care cuprinde 3 alineate, nu con˛ine nici un element de analiz„ din partea comisiilor asupra proiectului de buget pe care Guvernul l-a Ónaintat Parlamentului. El nu exprim„ considerentele pe care le-au avut Ón vedere cele dou„ comisii atunci c‚nd au decis Ónaintarea acestuia Camerelor reunite. Din lectura raportului rezult„ o mare superficialitate Ón motivarea unor amendamente ∫i Ón special a celor respinse. Œn loc s„ eviden˛ieze aspecte de ordin politic, economic ∫i social ale proiectului de buget pe anul Ón curs, comisiile de specialitate s-au limitat la simple modific„ri ale valorii sumelor prev„zute ini˛ial Ón proiectul Ónaintat de Guvern. Un aspect mai analitic ∫i mai explicativ al amendamentelor propuse ar fi facilitat dezbaterea ∫i adoptarea mai rapid„ a proiectului de buget Ón plenul celor dou„ Camere.

A∫ mai men˛iona c„, potrivit art. 46 din Regulamentul ∫edin˛elor comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, deputa˛ii ∫i senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise ∫i motivate. Œn raportul comun se prezint„ at‚t amendamentele admise, c‚t ∫i cele respinse.

Primul raport care ne-a fost difuzat nu a cuprins toate amendamentele depuse de deputa˛i, astfel Ónc‚t numai dup„ interven˛ia noastr„ Ón cadrul Biroului permanent s-a dispus ca ∫i acestea s„ fie analizate ∫i s„ fie Óntocmit un raport suplimentar care, este adev„rat, a fost depus ca Anexa 3; el Óns„ exprim„ doar pozi˛ia comisiei Camerei Deputa˛ilor. Œn fine, Anexa 1, Ón care sunt incluse amendamentele propuse a fi admise de plenul celor dou„ Camere, nu indic„ cine sunt autorii acestor amendamente — grupurile parlamentare, deputa˛ii, senatorii, comisiile.

Acestea sunt observa˛iile noastre la proiectul de buget Ónaintat de Guvern. Œn Óncheiere, v-a∫ cita un pasaj inspirat dintr-un discurs politic al lui Nicolae Filipescu, din 1901: 55

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

îOrice partid de opozi˛ie se Ónal˛„ pe gre∫elile adversarilor ∫i pe meritele sale proprii. Œn ceea ce prive∫te gre∫elile adversarilor, ne vom Óndeplini datoria de a exercita un control ager asupra tuturor actelor Guvernului.

Cenzura noastr„ va fi totdeauna potrivit„ cu greutatea gre∫elilor Guvernului ∫i cu sentimentul pe care Ól avem c„ putem substitui ac˛iunii guvernamentale o mai bun„ solu˛iune“.

De aceea dorim ca Guvernul s„-∫i asume p‚n„ la cap„t r„spunderea pentru realitatea tragic„ ce se afl„ dincolo de cifrele bugetului.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. vor urm„ri felul Ón care, Ón cursul dezbaterilor, Guvernul ∫i coali˛ia majoritar„ vor ˛ine seama de amendamentele pe care le-am Ónaintat ∫i vor vota Ón func˛ie de concluziile pe care le vor trage din acest mod de ac˛iune. (...) Dup„ desf„∫urarea dezbaterilor pe marginea proiectului Legii privind bugetul de stat pe anul 1997, doresc s„ exprim pozi˛ia Grupurilor parlamentare ale P.D.S.R. referitoare la votul final la acest proiect de lege.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ actualul proiect de buget pe 1997 va conduce la recesiunea economic„ prin sc„derea P.I.B. cu cel pu˛in 3%, dublarea ∫omajului, reducerea cu circa 40% a puterii de cump„rare a popula˛iei, cre∫terea fiscalit„˛ii, sc„derea dramatic„ a investi˛iilor din economie, inclusiv Ón domeniul construc˛iei de locuin˛e, reducerea drastic„ a sprijinului pentru agricultur„, deteriorarea grav„ a serviciilor de Óngrijire a s„n„t„˛ii popula˛iei, lipsa sprijinului pentru activitatea de export ∫i a sectorului privat, disponibilizarea de personal din sectoarele bugetare: Ónv„˛„m‚nt, cercetare, s„n„tate, cultur„, av‚nd Ón vedere c„ sume importante Ónscrise Ón buget nu au baz„ legal„, contravenindu-se astfel Legii finan˛elor publice, av‚nd Ón vedere c„ Ón cursul dezbaterilor nu au fost acceptate amendamentele P.D.S.R., de natur„ s„ dea bugetului pe 1997 un caracter de instrument activ al dezvolt„rii economice ∫i 56

S-a promis imposibilul

al Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de via˛„ ale popula˛iei, av‚nd Ón vedere c„ acest buget, ca prim act concret de guvernare al noii puteri — ∫i noi am sperat ca domnul prim-ministru s„ g„seasc„ c‚teva minute pentru a fi prezent cel pu˛in o vreme la aceste dezbateri —, deci av‚nd Ón vedere c„ acest buget reprezint„ o prob„ indubitabil„ a neonor„rii promisiunilor electorale, care s-au dovedit a fi total demagogice ∫i Óndreptate exclusiv spre Ón∫elarea popula˛iei, pentru accesul la putere cu orice pre˛, actualul buget duc‚nd la s„r„cirea popula˛iei ∫i deteriorarea grav„ a situa˛iei din economie, Deci lu‚nd Ón considerare toate aceste argumente, cerem actualei puteri s„-∫i asume Óntreaga r„spundere pentru acest buget ∫i pentru consecin˛ele sale economico-sociale. Œn consecin˛„ grupurile noastre parlamentare vor vota Ómpotriva acestui buget.

57

6. REFORMA ESTE ACEA CUTIE NEAGR√ PE CARE NU REU™IM S-O ŒNfiELEGEM* eforma pe care o discut„m noi ast„zi, aici, este aceast„ cutie neagr„ pe care nu reu∫im s„ o Ón˛elegem ∫i ea ne este prezentat„ Ón diferite forme, Ón diferite formule ∫i ceea ce este trist pentru dezbaterea noastr„ este c„, practic, n-am reu∫it s„ ne Ónt‚lnim Ón argumentele pe care am Óncercat s„ le prezent„m unii ∫i al˛ii.

R

Œn realitate, mo˛iunea noastr„ de ast„zi trebuia s„ vizeze o chestiune extrem de simpl„ ∫i mo˛iunea a fost Óntr-un fel generat„ chiar de programul Guvernului, care, la Ónvestitur„ ne-a oferit un text denumit îProgram socioeconomic pe termen scurt, m„suri prioritare pentru primele 6 luni de guvernare“. Era firesc ca noi s„ venim Ón Parlament ∫i s„ cerem, prin mo˛iunea de cenzur„, s„ vedem Ón ce m„sur„ Guvernul a reu∫it s„-∫i Óndeplineasc„ promisiunile pe care le-a f„cut Ón acest document.

Din p„cate, domnul prim-ministru ne-a prezentat diverse lucruri, compara˛ii cu situa˛ii statistice din 1990–91–92–93–94. Œn realitate, chestiunea era extrem de simpl„. D‚nsul trebuia s„ ne prezinte situa˛ia de acum, prin compara˛ie cu situa˛ia din 11 decembrie, atunci c‚nd Guvernul ∫i-a luat aceste angajamente. Œn preambulul acestui program se spunea, de altfel: îAcest program urm„re∫te Óndeplinirea obliga˛iilor pe termen scurt, asumate prin îContractul cu Rom‚nia“ al Conven˛iei Democrate, programul U.S.D. îMai * Pozi˛ia grupului parlamentar PDSR cu privire la Mo˛iunea de cenzur„ legat„ de reform„ ∫i de programul de guvernare – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 102 din 18 iunie 1997 (liderul grupului parlamentar PDSR) 58

Reforma – acea cutie neagr„ pe care nu reu∫im s-o Ón˛elegem

Ónt‚i pentru oameni“ ∫i programul electoral al U.D.M.R., îŒmpreun„ vom reu∫i!“ S-ar putea spune c„ aceste angajamente au fost numai par˛ial Óndeplinite, eventual doar Ón ceea ce prive∫te preluarea obiectivelor din programul electoral al U.D.M.R. Œn ceea ce prive∫te celelalte obiective, problema este, din punctul nostru de vedere, ∫i aceasta era, de fapt, semnalarea pe care vroiam s„ o facem opiniei publice, c„ r„spunsul domnului prim-ministru nu trebuia s„ fie dat opozi˛iei, ci trebuie s„ fie dat, Ón mod firesc, electoratului.

Noi am constatat, pe de o parte, cre∫terea ∫omajului, cre∫terea inegalit„˛ilor, cre∫terea impozitelor, cre∫terea s„r„ciei ∫i a precarit„˛ii, anularea egalit„˛ii de ∫anse. Niciodat„ Óntr-un timp at‚t de scurt, situa˛ia economic„ ∫i social„ a Rom‚niei nu s-a degradat at‚t de puternic.

Domnul senator Vosganian spunea c„ îma∫ina Guvernului merge cu fr‚na de m‚n„ tras„“. Noi avem impresia c„, de fapt, merge Ón mar∫arier, iar dac„ ve˛i analiza documentele pe care domnul ministru Ulm Spineanu a avut bun„voin˛a s„ ni le dea, ve˛i vedea care este, de fapt, proiec˛ia Guvernului pentru urm„torii patru ani, ce Ónseamn„, de fapt, reforma Guvernului. Ve˛i vedea, Ón acest document, c„ pentru perioada 1996—2000 se preconizeaz„ un produs intern brut, o cre∫tere a produsului intern brut de 1,6%, ceea ce Ón mod evident ne va scoate din orice competi˛ie pentru intrarea Ón Uniunea European„, iar consumul popula˛iei va cre∫te Ón medie, pe aceast„ perioad„, cu 0,4%. Œi rog pe cei care ne ascult„ acum s„ fac„ diferen˛a Óntre discursurile neserioase ale unora dintre colegii din majoritate ∫i realit„˛ile acestea crude pe care noi am dorit s„ le semnal„m, pentru c„, Ón mod evident, ele vor marca via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón continuare.

Ceea ce este extrem de trist este faptul c„, p‚n„ la urm„, noi va trebui s„ decidem, ca partid de opozi˛ie, cum proced„m mai 59

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

departe. Domnul ministru Niculescu-Duv„z ne invita s„ mergem Ón pia˛a public„ ∫i a∫ vrea s„-l Óntreb pe domnul prim-ministru dac„ este vorba de o invita˛ie oficial„, ca s„ ∫tim cum s„ proced„m pe mai departe.

Dintr-un alt punct de vedere, cel al politicii externe, sunt Ón m„sur„ s„ precizez c„, Ón ultimii patru ani, preocuparea noastr„ a fost pentru men˛inerea identit„˛ii na˛ionale. Felul Ón care se desf„∫oar„ acum activit„˛ile externe, noile metode diplomatice utilizate, cum ar fi scuzele, negocierile Ón genunchi, toate aceste moduri de a ne raporta la ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón lume, din punctul nostru de vedere, vor afecta demnitatea na˛ional„ ∫i felul Ón care vom rezista Ón acest spa˛iu, care va fi, Ón continuare, extrem de dificil.

Noi avem impresia c„ Guvernul, din p„cate, se concentreaz„ exclusiv pe probleme de imagine, de schimbare de imagine, de credibilitate, de percep˛ie, privind Óntotdeauna Ón ochii str„in„t„˛ii pentru a vedea ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„. Acest lucru este extrem de nociv, este extrem de periculos. Œn loc s„ Óncerce s„ vad„ ce se Ónt‚mpl„ cu realitatea ˛„rii, cu via˛a de zi cu zi, Ón loc s„ Ón˛eleag„ c„ Parlamentul trebuie s„ fie un partener, nu o anex„, nu un ghi∫eu, unde s„ fie aduse la ratificare legi care sunt Ón realitate acorduri Óntre Guvern ∫i organiza˛iile financiare interna˛ionale, Ón loc s„ avem dezbateri serioase Ón Parlament, Guvernul ne oblig„ s„ cerem, dintr-un anumit punct de vedere, aceste mo˛iuni simple ∫i dezbaterea prin mo˛iuni de cenzur„, pentru c„ ne refuz„ posibilitatea de a face alte tipuri de dezbateri Ón cadrul Parlamentului.

Domnilor, este bine c„ ave˛i o memorie suficient de bun„ ca s„ ∫ti˛i ce s-a Ónt‚mplat Ón ace∫ti ani, dar eu vreau s„ adaug la cuno∫tin˛ele dumneavoastr„ o singur„ informa˛ie, ∫i anume: din ianuarie ∫i p‚n„ Ón luna mai, Ón ceea ce prive∫te titlurile de proprietate, guvernul practic a oprit distribuirea acestora. Œn toate aceste luni s-a ajuns de la distribuirea a 67% la numai 68%. Care este, de fapt, ra˛iunea acestei Óncetineli, Ón paralel cu discursul despre garantarea 60

Reforma – acea cutie neagr„ pe care nu reu∫im s-o Ón˛elegem

propriet„˛ii. Este vorba de garantarea unui anumit tip de proprietate, care se Óncearc„ s„ fie construit„, pentru c„, altfel, titlurile acestea ar fi trebuit s„ fie date Ón continuare. Œn realitate, s-au dat indica˛ii astfel Ónc‚t acest proces s„ fie Ónchis. Œi rog pe acei parlamentari ai majorit„˛ii, care n-au avut curiozitatea s„ citeasc„ o minim„ bibliografie Ónainte de-a veni s„ voteze cu energie ∫i disciplin„ Ómpotriva acestei mo˛iuni de cenzur„, s„ citeasc„ ceea ce Guvernul s-a angajat s„ fac„ Ón aceste ∫ase luni, programele guvernamentale pe care Guvernul trebuia s„ le aprobe ∫i s„ le pun„ Ón dezbatere ∫i Ón aplicare Ón aceste luni.

Dumneavoastr„ ve˛i decide prin votul dumneavoastr„ dac„ considera˛i c„ acest tip de guvernare este potrivit„ pentru ˛ar„, dac„ acest mod de a trata problemele ˛„rii este cel mai adecvat.

Eu vreau s„ v„ spun, dincolo de felul Ón care dumneavoastr„ a˛i tratat aceast„ discu˛ie, minimaliz‚nd-o, Óncerc‚nd s-o scoate˛i din zona fireasc„ a unei proceduri pe care noi am respectat-o ∫i am Óncercat s-o aplic„m cu bun„-credin˛„, vreau s„ v„ spun c„ dumneavoastr„ ve˛i purta, f„r„ Óndoial„, o parte din responsabilitatea pentru deciziile care se vor lua ∫i din acest punct de vedere ∫i v„ Óndemn s„ privi˛i spre con∫tiin˛a dumneavoastr„, atunci c‚nd ve˛i vota.

61

7. LA 1 DECEMBRIE 1918 ROM¬NII AU PUS SINTAGMA îSTAT-NAfiIUNE“ MAI PRESUS DE ORICE CONSIDERAfiIE* a 1 Decembrie 1918 rom‚nii au pus sintagma îstat-na˛iune” mai presus de orice alte considera˛ii, f„c‚nd din ea o Óntrupare privilegiat„ a puterii, a prosperit„˛ii ∫i a culturii. Au subordonat totul, p‚n„ ∫i propria via˛„, acestei imagini a colectivit„˛ii din care f„ceau parte, pentru a-∫i uita singur„tatea, Ón credin˛a valid„rii principiilor democra˛iei, libert„˛ii ∫i drept„˛ii.

L

Fiic„ a democra˛iei, ideea na˛ional„, inseparabil„ de aceasta, a contribuit masiv la integrarea rom‚nilor afla˛i, f„r„ voia lor, vreme de secole, desp„r˛i˛i, pentru a fi st„p‚ni˛i de al˛ii.

Momentul crucial al acestei Ónt‚lniri a fost ∫i va r„m‚ne 1 Decembrie 1918, dat„ la care na˛iunea rom‚n„ se reg„sea, Ón sf‚r∫it, Ón grani˛ele sale fire∫ti.

Se Óntruchipau, Ón acea zi de rezonan˛„, n„zuin˛ele ∫i idealurile genera˛iilor care au luptat pentru ca Marea Adunare de la Alba Iulia s„ poat„ avea loc.

S-au reg„sit Ón ora∫ul-simbol al Óntregirii noastre statale spiritul lui Mihai Viteazul, Óndr„zne˛ul domn care a oferit modelul, ˛„ranul * Discurs Ón cadrul ∫edin˛ei solemne pentru s„rb„torirea Zilei Na˛ionale de la 1 Decembrie ∫i a Ómplinirii a 80 de ani de la Marea Unire – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 213 din 8 decembrie 1998 (liderul grupului parlamentar PDSR) 62

Sintagma îstat-na˛iune“ mai presus de orice considera˛ie

martir Horea ∫i inegalabilul Avram Iancu, dar ∫i ideea apartenen˛ei ∫i voca˛iei noastre europene. Œntreaga construc˛ie statal„, imaginat„ de Ónainta∫i ∫i concretizat„ la 1 Decembrie 1918, nu a fost altceva dec‚t o consecin˛„ natural„ a moderniz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti, Óntr-o admirabil„ sincronie cu ceea ce se petrecea pe continentul european.

Dac„, p‚n„ acum 80 de ani, demersurile rom‚ne∫ti pentru libertate ∫i unitate na˛ional„ au constituit negarea unei structuri politice anacronice — Imperiul austro-ungar —, dup„ 1 Decembrie 1918 asist„m la o ac˛iune afirmativ„, bazat„ pe principiile democratice, puse la baza noii stabilit„˛i, prin construirea Rom‚niei Mari. Œns„∫i voin˛a colectiv„, Ón acord cu realit„˛ile evolu˛iei istorice, exprima acest deziderat, Ón prelungirea fireasc„ a ceea ce precursorii afirmaser„, nu o dat„, pe parcursul timpului istoric scurs.

Convocarea Adun„rii Na˛ionale pentru 1 Decembrie la Alba Iulia s-a f„cut Ón numele libert„˛ii, egalit„˛ii ∫i fraternit„˛ii, al civiliza˛iei universale, ce stipula condi˛ii egale de dezvoltare pentru toate na˛iunile ∫i na˛ionalit„˛ile.

O m„rturise∫te, Ón timp, manifestul c„tre popoarele lumii, din 18 noiembrie 1918, prin care rom‚nii informeaz„ europenii ∫i statele de pe alte continente asupra temeiurilor pe care vor s„-∫i fondeze noul stat. îPe teritoriul s„u str„mo∫esc, Na˛iunea Rom‚n„ este gata a asigura fiec„rui popor deplin„ libertate na˛ional„, iar organizarea Ón stat liber ∫i independent o va Óntocmi pe temeiul democra˛iei, care va asigura tuturor indivizilor afl„tori pe teritoriul s„u calitatea condi˛iilor de via˛„, unicul mijloc al des„v‚r∫irii omene∫ti”.

Participarea la adunare a Ónsemnat Óncununarea unui plebiscit spontan, la care au luat parte delega˛i Ómputernici˛i de locuitorii satelor ∫i ora∫elor, reprezentan˛i ai tuturor categoriilor sociale ∫i institu˛iilor ∫i societ„˛ilor na˛ionale, zeci de mii de delega˛i 63

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

neoficiali. Era un semnal clar, adresat comunit„˛ii interna˛ionale, elimin‚nd Óndoielile ∫i specula˛iile propagandistice ale celor pe care Óns„∫i istoria Ói sanc˛iona f„r„ dubii Ón toamna anului 1918.

Actele de importan˛„ crucial„ adoptate la Alba Iulia reprezint„ o sintez„ a liberalismului cu na˛ionalismul ∫i valorile democra˛iei sociale, totul Ón numele umanit„˛ii ∫i p„cii generale, la care aspirau rom‚nii al„turi de toate popoarele lumii.

La 1 Decembrie exponentul acestor aspira˛ii a fost Vasile Goldi∫, cel care Ó∫i asumase r„spunderea elabor„rii ∫i prezent„rii conceptelor ce urmau s„ stea la baza Rom‚niei Mari.

Trei au fost ideile-for˛„ care au marcat acest eveniment pentru totdeauna. Na˛iunea rom‚n„, eliberat„ din robie, Ón prima sa manifestare sub semnul libert„˛ii, proclama Unirea Transilvaniei cu Rom‚nia, deoarece, declara Goldi∫: îLibertatea acestei na˛iuni Ónseamn„ unirea cu fiara Rom‚neasc„“.

Al doilea, cel al egalit„˛ii Ón drepturi ∫i obliga˛ii, prevedea eliminarea îÓn noul stat a oric„rui privilegiu ∫i s„ statornicim, ca fundament al acestui stat, munca ∫i r„splata ei Óntreag„“.

Ultimul, ∫i poate cel mai important, era îcredin˛a Ón na˛iunea rom‚n„ ∫i Ón civiliza˛ia uman„.”

Apare, a∫adar, cu claritate, o viziune democratic„, compatibil„ cu standarde europene, concordant„ cu procesele similare, care aveau loc pe Óntregul nostru continent.

1 Decembrie 1918 a avut ∫i are o Ónsemn„tate extraordinar„ pentru istoria noastr„ ∫i pentru viitorul na˛iunii noastre.

Statul Rom‚n Unitar s-a realizat, spre deosebire de alte state, pe cale pa∫nic„, f„r„ interven˛ia armatei, f„r„ confrunt„ri s‚ngeroase.

Aniversarea a opt decenii de la Ónf„ptuirea Statului Na˛ional Unitar Rom‚n, evolu˛ia sa, cu toate sincopele produse pe parcursul unei 64

Sintagma îstat-na˛iune“ mai presus de orice considera˛ie

existen˛e istorice scurte, trebuie s„ Ónsemne un moment de luciditate, de medita˛ie pentru viitorul s„u.

Ne afl„m, din p„cate, Ón fa˛a perspectivei unei disolu˛ii a autorit„˛ii statului rom‚n, asist„m la un declin rapid al conceptelor care au stat la baza Statului Na˛ional Unitar Rom‚n de dup„ 1 Decembrie 1918.

Tentativa dep„∫irii sferei competi˛iei politice democratice tinde, tot mai mult, s„ duc„ la o confruntare foarte periculoas„ Óntre rom‚ni ∫i rom‚ni.

Avertismentele noastre, lansate Ón ultimii doi ani, la care s-au asociat oameni de cultur„, intelectuali ∫i politicieni, au fost ∫i sunt luate de actualii guvernan˛i Ón der‚dere printr-un discurs minimalizator, pe care Ól auzim cu o frecven˛„ prea ridicat„ ast„zi, pentru a nu genera Óngrijorare, suspiciune, neÓncredere.

Tot mai mul˛i rom‚ni v„d Ón puterea executiv„ o for˛„ malefic„ ce le afecteaz„ grav prezentul, dar ∫i viitorul. F„r„ reconcilierea istoric„, f„r„ Óntoarcerea ˛„rii cu fa˛a spre viitor, ∫i nu spre trecut, clivajul din societatea noastr„ se va ad‚nci, iar resorturile intime, care formeaz„ statul rom‚n, se vor rupe, r‚nd pe r‚nd, duc‚nd Ón final la disolu˛ie.

Semnalele mass-media, discu˛iile tot mai frecvente Ón jurul autonomiei, al federaliz„rii, apari˛ia partidelor provinciale, contestarea de multe ori ∫i cu vehemen˛„ a prevederilor constitu˛ionale au l„sat Puterea Ón aceea∫i stare, caracterizat„ de lipsa de reac˛ie, iar, pe de alt„ parte, de catalogarea celor care lanseaz„ avertismente generate de pericolele care p‚ndesc mo∫tenirea lui 1 Decembrie 1918 ca na˛ionali∫ti, criptocomuni∫ti, neocomuni∫ti. Œntr-o societate rom‚neasc„ dezam„git„ Óncep s„ se nasc„ utopii periculoase. Mitul schimb„rii fundamentale, al Ómbun„t„˛irii peste noapte a st„rii Rom‚niei, nu a dus dec‚t la na∫terea narcisismului actualei puteri, prea pu˛in preocupat„ s„ reac˛ioneze la asemenea 65

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

teorii, ce urm„resc subminarea celui mai mare stat din sud-estul Europei - Rom‚nia.

O grav„ deviere istoric„, de la un curs na˛ional natural, este pe cale s„ se produc„.

Ce trebuie f„cut? Credem c„ Ón spiritul ideilor care au stat la baza actului de la 1 Decembrie 1918 trebuie s„ urm„rim construc˛ia unui concept de securitate a individului, cet„˛ean al Rom‚niei, prin utilizarea a trei criterii: securitatea economic„ minimal„, siguran˛a social„ ∫i securitatea na˛ional„.

Acestea se conjug„ armonios cu Rezolu˛ia Marii Adun„ri Na˛ionale de la Alba Iulia ∫i reprezint„ problemele noastre de azi. Nu avem dreptul s„ nu ac˛ion„m!

Altfel, ceea ce Iuliu Maniu afirma la 1 Decembrie pe Platoul Romanilor, ca suport indispensabil al noului stat na˛ional: îColaborarea organic„ a tuturor p„turilor sociale ∫i a tuturor cet„˛enilor Ón serviciul statului rom‚n, deplina libertate ∫i egala Ómp„rt„∫ire Ón puterea de stat a cet„˛enilor este singura baz„ a dezvolt„rii unui stat!” va r„m‚ne un deziderat neÓmplinit, iar prelungirea acestei st„ri nu ne ofer„ nici m„car garan˛ia Ómplinirii sale, din moment ce existen˛a noastr„ statal„ este tot mai des pus„ sub semnul Óntreb„rii.

Nu mai avem prea mult timp ∫i, de aceea, aceast„ aniversare, care este ∫i ziua noastr„ na˛ional„, trebuie s„-i adune pe to˛i cei care cred Ón destinul nostru, ca na˛iune, pentru ca fapta extraordinar„ petrecut„ acum 80 de ani s„ d„inuie, at‚t c‚t vor exista rom‚nii!

66

8. R√ZBOI ŒMPOTRIVA PROPRIULUI POPOR* m r„mas uimit de reprimarea brutal„ a minerilor. Indiferent de comportarea lor, trebuia s„ se ia ni∫te m„suri de Ómpiedicare cu metode democratice a exceselor pe care le-au f„cut.

Am auzit ∫i am v„zut c„ s-a tras nu numai cu bombe, gaze lacrimogene, cu petarde, ba chiar ∫i cu gloan˛e de cauciuc“.

îA

Stima˛i colegi din P.N.fi.C.D., aceste cuvinte le-am citat dintr-un interviu al domnului Corneliu Coposu din 1 octombrie 1991, acordat ziarului îRom‚nia liber„“.

Vreau s„ v„ ar„t inconsecven˛a cu care sunt abordate fapte asem„n„toare.

Vreau s„ v„ ar„t, de asemenea, c„ suntem la o dezbatere, ast„zi, la care ne-a trimis domnul Pre∫edinte Emil Constantinescu, pe care, Óns„, l-am fi a∫teptat s„ vin„ cu un mesaj, ca s„ Ón˛elegem ra˛iunile pentru care Domnia sa a dorit s„ ˛inem aceast„ Ónt‚lnire.

Un alt aspect pe care a∫ dori s„-l observ este legat de felul Ón care se legitimeaz„ guvernele Rom‚niei de dup„ 1996 Ón fa˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Domnul Victor Ciorbea venea de m‚n„ cu domnul Wim van Welzen, cu domnul Thomsen… Domnul premier Radu Vasile * Pozi˛ia grupului parlamentar al PDSR cu privire la mineriada din 1991 ∫i despre starea na˛iunii Ón timpul pre∫edin˛iei domnului Emil Constantinescu – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 1 din 1 februarie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 67

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

dore∫te s„ ne spun„ c„ activitatea Guvernului s„u este bun„ deoarece prime∫te scrisori din partea comisarului european, domnul Hans van den Broek, care a reu∫it s„pt„m‚na trecut„ s„ scape de ceea ce ar fi fost o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva Comisiei Europene.

P„rerea noastr„ este c„ ar trebui s„ fim, Ón sf‚r∫it, capabili s„ judec„m singuri de ce guverne avem nevoie Ón Rom‚nia ∫i care sunt politicile adecvate fa˛„ de nevoile ∫i de problemele societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Se Ónt‚mpl„ lucruri extrem de ciudate. Œn permanen˛„ ni se spune cine sunt reformi∫tii ∫i cine sunt nereformi∫tii, cine sunt democra˛ii ∫i cine sunt nedemocra˛ii. Œn realitate, avem tot mai mult impresia c„ ni se spune de cei care sunt la guvernare c„ exist„ o Ómp„r˛ire foarte clar„ Óntre cei care sunt cu noi ∫i cei care sunt Ómpotriva noastr„. La nivelul Puterii, din p„cate, aceste lucruri evolueaz„ Óntr-un mod care pe noi ne pune pe g‚nduri.

Actuala Putere, stima˛i colegi, a ajuns Ón fa˛a unei situa˛ii-limit„, ca urmare tocmai a propriilor sale ac˛iuni, ineficiente ∫i lipsite de un orizont realist. Cei care sunt reali∫ti ∫i privesc situa˛ia Ón mod obiectiv trebuie s„ fie de acord c„ ceea ce trebuie s„ se dezbat„ este, de fapt, starea actual„ a Rom‚niei din punct de vedere economic ∫i social, falimentul actualei Puteri, falimentul actualei guvern„ri.

Aceasta pentru c„, Ómpotriva a ceea ce sus˛in unii, nimeni nu are dreptul de a-∫i permite incon∫tien˛a de a face reform„ Ómpotriva propriei na˛iuni, a propriului popor.

Dac„ Ceau∫escu opera adeseori cu sintagma îr„zboiul Óntregului popor“, actuala Putere aduce o completare nefast„ acestei sintagme, invent‚nd îr„zboiul Ómpotriva propriului popor“. îCruciada“ reformei, Ón varianta actualei Puteri, pare a fi una care are nevoie de victime ∫i de s‚nge, nu de consens ∫i de realism. Este evident c„ reforma nu se poate face Ón aceste condi˛ii, sacrific‚nd pe altarul ei categorii socioprofesionale Óntregi.

68

R„zboi Ómpotriva propriului popor

De aceea, ne revine responsabilitatea de a discuta, Ón momentul de fa˛„, starea general„ a Rom‚niei, sper‚nd c„ domnul prim-ministru va reu∫i s„ g„seasc„ o cale de negociere, de discutare ∫i de solu˛ionare a unor probleme punctuale la discu˛iile pe care le are la Cozia cu liderii minerilor.

Actuala confruntare dintre mineri ∫i guvern aduce Rom‚niei pagube considerabile. Nu doar deterioreaz„ imaginea, ∫i a∫a complicat„ a ˛„rii Ón opinia public„ interna˛ional„, dar afecteaz„ grav legitimitatea institu˛iilor statului.

De aceea, noi, P.D.S.R.-ul, am f„cut eforturi deosebite pentru a dezangaja conflictul actual, pentru a crea condi˛ii credibile pentru detensionarea situa˛iei.

Primul-ministru acceptase, Ón urma unor discu˛ii pe care le-am avut timp de mai multe ore cu Domnia sa ∫i cu liderii minerilor, Ón urm„ cu dou„ zile, ideea implic„rii sale Ón negocieri directe. Minerii acceptaser„ atunci agenda stabilit„, dup„ care Óns„ a urmat o inexplicabil„ repliere a premierului, ale c„rei consecin˛e nu au Ónt‚rziat s„ apar„.

Dac„ negocierile ∫i dialogul s-ar fi desf„∫urat Ón timp util, nu se mai ajungea la escaladarea situa˛iei, la declara˛iile hiperbolizante despre instituirea st„rii de urgen˛„, care au creat undeva impresia c„ reforma se poate construi chiar ∫i pe morminte. Œn aceste zile se hot„r„∫te dac„ Ón Rom‚nia se poate face o politic„ responsabil„, care serve∫te interesului na˛ional, sau, din cauza actualilor guvernan˛i, nu se poate face. ™i trebuie s„ spunem r„spicat c„ nu exist„ o politic„ na˛ional„ a Puterii ∫i una a Opozi˛iei.

Exist„ o singur„ politic„, f„cut„ Ón interesul Rom‚niei!

P‚n„ acum o astfel de politic„ a lipsit. Dac„ ne aducem aminte cum s-a derulat procesul politic dup„ 1989, constat„m cu u∫urin˛„ c„ noi parc„ am avut Óntotdeauna dou„ ˛„ri, una a Puterii ∫i una a Opozi˛iei. Ruptura dintre ele a fost at‚t de puternic„, Ónc‚t nu exist„ nici p‚n„ ast„zi o comunicare real„ Óntre noi, Óntre partidele noastre.

69

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Aceast„ ruptur„ am comunicat-o ∫i cet„˛enilor. Noi parc„ nu mai suntem cet„˛enii aceleia∫i ˛„ri, ci suntem grupuri diferite de oameni care tr„iesc pe un teritoriu numit Rom‚nia.

De aceea, am ajuns acum s„ suferim din cauza acestei lipse de solidaritate. Solidaritatea este cea care s-a pr„bu∫it Ón aceste zile.

Nu doar minerii au atacat for˛ele de ordine. A existat o solidarizare Ómpotriva acestora a unor oameni care nu sunt mineri, care sunt simpli cet„˛eni ∫i care nu mai suport„ o politic„ din care ei sunt exclu∫i, Ón care ei nu au nici un viitor ∫i Ón care abstrac˛iile economi∫tilor din ˛ar„ ori din afara ei sunt mai importante dec‚t a∫tept„rile oamenilor.

Reforma nu se poate construi, stima˛i colegi, cu trupe de ∫oc ∫i comandouri, ci prin considerarea faptului c„ Óntre solidaritatea social„ ∫i eficien˛a economic„ exist„ o leg„tur„ str‚ns„. Faptul c„ cet„˛eanul a ajuns s„ sesizeze ac˛iunile Guvernului ca fiindu-i ostile reprezint„ ∫i o consecin˛„ a vulgariz„rii jocului democratic, a adulter„rii valorilor ∫i a principiilor economiei de pia˛„, a modului de a privi separat, dihotomic, simplist.

Evenimentele grave din ultimele zile sunt o nou„ dovad„ a incapacit„˛ii Executivului de a guverna ˛ara, a faptului c„ a∫a-zisa reform„ se rezum„ la dezindustrializarea rapid„ a Rom‚niei prin lichid„ri haotice de societ„˛i comerciale, f„r„ analize economice aprofundate, ∫i la demolarea agriculturii, cu efect asupra sc„derii produc˛iei na˛ionale de bunuri ∫i servicii cu aproape 12% Ón 2 ani, a reducerii activit„˛ii industriale cu 24% ∫i a sc„derii nivelului de trai cu circa 30%.

Evolu˛ia economic„ ∫i social„ din ultimii 2 ani a dus la accentuarea nemul˛umirii Óntregii popula˛ii, fapt dovedit prin sprijinul acordat manifestan˛ilor.

P.D.S.R. consider„ c„ Ón aceste momente interesul na˛ional reclam„ nu militarizarea societ„˛ii, nu Ómp„r˛irea ˛„rii Ón armate situate fa˛„ Ón fa˛„, ci o analiz„ lucid„ a actelor de guvernare ale coali˛iei aflate 70

R„zboi Ómpotriva propriului popor

la putere, a consecin˛elor lor, precum ∫i evaluarea solu˛iilor de dep„∫ire a crizei prin prezentarea de urgen˛„ a unui program de m„suri concrete. Œn acest sens, P.D.S.R. solicit„ Puterii actuale reconsiderarea programului s„u prin schimbarea fundamental„ a orient„rii politicii economice, Ón sensul relans„rii, a realiz„rii unei cre∫teri economice stimulate prin interven˛ia statului, precum ∫i a politicii sociale, asigur‚ndu-se suportabilitatea costurilor reformei de c„tre Óntreaga popula˛ie.

P.D.S.R. Ó∫i manifest„ deschiderea c„tre orice solu˛ie constitu˛ional„ ∫i legal„, menit„ s„ rezolve cu costuri economice ∫i sociale c‚t mai reduse situa˛ia critic„ Ón care se g„se∫te ˛ara Ón prezent. Œn acela∫i timp, P.D.S.R. consider„ c„ nu trebuie uitat faptul c„ Guvernul actual are Óntreaga responsabilitate pentru gestionarea defectuoas„ a ˛„rii, guvernarea f„r„ programe coerente, pentru promovarea unei reforme ∫i a unei politici incompatibile cu condi˛iile concrete ale economiei ∫i vie˛ii sociale din Rom‚nia.

Reamintesc ceea ce spuneam Ón decembrie anul trecut, cu ocazia dezbaterii mo˛iunii de cenzur„. ™i-mi pare r„u c„ atunci cuvintele pe care le-am rostit nu au fost ascultate cu aten˛ie. îSocietatea rom‚neasc„ este Ón pragul falimentului. Dac„ nu vrem s„ Ón˛elegem acest lucru, dac„ nu Ón˛elegem c„ se pot produce explozii sociale — ∫i iat„ c„ ele s-au produs, datorit„ st„rii extrem de dificile a popula˛iei —, dac„ nu vrem s„ Ón˛elegem acest apel ∫i s„ lu„m decizii politice care s„ fie decizii politice concertate la nivelul Puterii ∫i la nivelul Opozi˛iei, atunci probabil c„ o vom pierde cu to˛ii ∫i va pierde ∫i ˛ara, Ón ansamblu. Œn stenogramele Parlamentului vor r„m‚ne, poate, doar aceste apeluri care nu au g„sit ecou“.

A∫a am Óncheiat atunci cuv‚ntul pe care vi l-am adresat.

71

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Din p„cate, aceste cuvinte, care, Óntr-un fel, au prefigurat ceea ce s-a Ónt‚mplat numai cu o lun„ mai t‚rziu, au r„mas f„r„ r„spuns din partea actualei Puteri. Œn Óncheiere vreau s„ spun c„ noi consider„m c„ dezbaterea de ast„zi nu poate s„ fie doar un seminar despre democra˛ie, un seminar despre reform„. Parlamentul are datoria de a interveni, are datoria de a adopta o hot„r‚re Ón leg„tur„ cu aspectele pe care noi le-am discutat sau le vom discuta.

De aceea, grupurile noastre parlamentare vor distribui un proiect de hot„r‚re, o ini˛iativ„ a noastr„ care s„ fie dezb„tut„, astfel Ónc‚t elemente vitale pe care le putem considera Ómpreun„ ca fiind importante s„ asigure un fundament democratic ∫i Ón acela∫i timp pa∫nic pentru ceea ce urmeaz„ s„ se Ónt‚mple.

Da˛i-mi voie s„ v„ spun, Ón esen˛„, f„r„ a intra Ón detalii c„ acest proiect de hot„r‚re are 5 articole ∫i el vizeaz„, pe de o parte, datoria Guvernului de a prezenta Parlamentului con˛inutul negocierilor cu minerii, solu˛iile avute Ón vedere pentru detensionarea situa˛iei ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de munc„ ∫i de via˛„ ale acestora, precum ∫i m„surile concrete convenite cu ace∫tia.

De asemenea, Guvernul, Ón opinia noastr„, va trebui s„ elaboreze un program complex de m„suri economice ∫i sociale menite s„ stopeze declinul economic al ˛„rii, Ómpiedic‚nd astfel deteriorarea nivelului de trai al popula˛iei ∫i generalizarea conflictelor izbucnite Ón Valea Jiului.

De asemenea, Guvernul va trebui s„ detalieze acest program pe zone geografice, av‚nd Ón vedere specificul acestora, respectiv Valea Jiului, Mun˛ii Apuseni, Moldova, Delta Dun„rii ∫i altele, precum ∫i pe categorii socioprofesionale.

Dorim ca Guvernul s„ informeze Parlamentul cu privire la nivelul ∫i modul de utilizare a fondurilor din surse interne ∫i externe destinate sus˛inerii programelor prev„zute Ón proiectul de hot„r‚re ∫i s„ le cuprind„ Ón proiectul de buget.

72

R„zboi Ómpotriva propriului popor

Parlamentul trebuie s„ dezbat„ cu prioritate proiectele de lege elaborate de Guvern pentru sus˛inerea m„surilor de relansare economic„ ∫i, Ón fine, noi consider„m c„ este important ca Parlamentul s„ cear„ Guvernului ca ap„rarea institu˛iilor statului de drept, a principiilor constitu˛ionale, a democra˛iei Ón Rom‚nia, s„ se asigure exclusiv prin mijloace pa∫nice, pe calea dialogului, cu respectarea strict„ a drepturilor ∫i libert„˛ilor fundamentale ale cet„˛enilor.

73

9. SCOPUL REFORMEI ESTE CA OAMENII S√ TR√IASC√ MAI BINE* m Óncercat s„ anticipez mesajul de r„spuns al Guvernului la problemele ridicate Ón Mo˛iunea de cenzur„. Nu a fost foarte complicat. Am dispus de c‚teva opinii ale anali∫tilor politici cu care Puterea ne d„ Ónt‚lnire, aproape zi de zi, prin intermediul mijloacelor de comunicare Ón mas„ ∫i de punctele de vedere ale unor personalit„˛i politice din actuala Putere.

A

Am aflat astfel c„ actualul apel al Opozi˛iei la institu˛ia Mo˛iunii de cenzur„ este etichetat drept antireformism. Œn acest sens, vreau s„ spun de la bun Ónceput c„ P.D.S.R. se declar„ ferm Ómpotriva a∫a-zisei îreforme“, promovat„ Ón Rom‚nia pe timpul Guvernului Ciorbea ∫i continuat„, f„r„ corecturi majore, sub guvernarea Radu Vasile, cu sprijinul parlamentar al C.D.R.-P.D.U.D.M.R. — activitate care a avut ca efecte haosul economic, ad‚ncirea crizei, ruinarea Ónv„˛„m‚ntului ∫i a sistemului de s„n„tate, generalizarea s„r„ciei, marginalizarea tinerilor ∫i eliminarea b„tr‚nilor din societate.

Ast„zi, trebuie spus, Guvernul a transformat conceptul de reform„ Óntr-o no˛iune mitologic„, golit„ de con˛inut ∫i f„r„ finalitate uman„.

Actuala coali˛ie de dreapta ne-a impus, f„r„ s„ o cerem ∫i f„r„ s„ dorim, o reform„ f„r„ popor ∫i Ómpotriva poporului, o reform„ f„r„ * Pozi˛ia grupului parlamentar al PDSR cu privire la guvernarea Ón perioada 1996–2000 ∫i la mo˛iunea de cenzur„ referitoare la angajarea r„spunderii Guvernului – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 95 din 28 mai 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 74

Scopul reformei – oamenii s„ tr„iasc„ mai bine

supravie˛uitori. Acum culegem roadele amare ale credin˛ei actualilor guvernan˛i c„ pentru succesul transform„rii structurale a economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti este suficient„ exprimarea voin˛ei politice.

Am atras de nenum„rate ori aten˛ia asupra acestei erori fundamentale de politic„ economic„ ∫i social„, f„r„ orizont ∫i lipsit„ de grija pentru condi˛iile normale de via˛„.

Mo˛iunile noastre — simple sau de cenzur„ —, ∫i vreau s„ men˛ionez c„ ele nu au dep„∫it num„rul imens de ordonan˛e simple ∫i ordonan˛e de urgen˛„ care au fost date de Guvern, au fost tratate cu suficien˛„ ∫i arogan˛„.

Cred c„ a venit momentul ca Guvernul s„ Ón˛eleag„ c„ scopul reformei este ca oamenii s„ tr„iasc„ mai bine. Criteriul principal de apreciere a competen˛ei Guvernului r„m‚n rezultatele economice ∫i sociale. Acestea pot contribui la sporirea sau, Ón situa˛ia de azi, la pierderea de c„tre Executiv a autorit„˛ii.

Din p„cate, Guvernele C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R. – a∫a cum se vede din toate sondajele de opinie din ultima vreme — au compromis ideea de reform„. Au reu∫it aceast„ îperforman˛„“ pentru c„ nu au fost capabile s„ conceap„ o strategie concret„ ∫i coerent„ a reformei, s„-i clarifice obiectivele, priorit„˛ile ∫i mijloacele de realizare. 70% din cet„˛enii ˛„rii consider„, la fel ca ∫i opozi˛ia parlamentar„, c„ ˛ara merge Óntr-o direc˛ie gre∫it„.

Guvernele Victor Ciorbea ∫i Radu Vasile au recurs la abord„ri nepragmatice, dogmatice, dovedind lips„ de responsabilitate, netransparen˛„, subiectivism, clientelism.

La ce s-a ajuns? Statisticile oficiale vorbesc de la sine.

Am avut r„bdare dup„ alegerile din 1996. Am Ón˛eles atunci c„ v„ trebuie timp s„ Ónv„˛a˛i, pentru c„ nu era˛i preg„ti˛i pentru guvernare. Am mai Ón˛eles c„ cei 15.000 de speciali∫ti promi∫i au fost pur„ propagand„ electoral„ ∫i de aceea s-au f„cut gre∫eli 75

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

majore. Chiar ∫i sindicatele au fost r„bd„toare ∫i v-au acordat o perioad„ de gra˛ie, de pace social„.

Au trecut doi ani ∫i jum„tate ∫i nimic nu v„ mai poate scuza. S-a recurs la formule de genul îmo∫tenirii dezastruoase“, a îg„urilor negre“ a îd„r‚m„rii b„ncilor“, f„r„ s„ se Ón˛eleag„ faptul c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ ast„zi reprezint„ nimic altceva dec‚t pr„bu∫irea sistemului bancar. Pr„bu∫irea b„ncilor, precum d„r‚marea popicelor, ˛ine de faptul c„ Óntr-o economie neperformant„, creditele bancare nu mai pot fi performante.

Mai grav este faptul c„ Guvernul ∫i-a delegat unele din responsabilit„˛ile suverane. Voi invoca un fapt care dovede∫te c„ nu Guvernul Rom‚niei decide pentru ˛ar„ ∫i pentru cet„˛enii ei.

Guvernul a acceptat – f„r„ negocieri – condi˛iile propuse lui de anumite firme de consultan˛„ Ón formularea modific„rilor ce deveneau obligatorii de adus Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 88/1997.

Citez din scrisoarea domnului Farid Dhanji, adjunctul ∫efului misiunii B„ncii Mondiale Ón Rom‚nia, c„tre pre∫edintele F.P.S.: îA∫a dup„ cum ∫ti˛i, am lucrat intens, c‚teva luni, cu firma de consultan˛„ îNestor & Nestor“ ∫i cu domnul Sulic„ Ón preg„tirea acestor amendamente“; îNoi consider„m c„ amendamentele pe care vi le Ónaint„m sunt satisf„c„toare pentru Banca Mondial„ Ón Ón˛elegerile recente asupra PSAL“; îSper„m c„ Guvernul le va accepta“, ∫i textul scrisorii continu„. Parlamentarii rom‚ni nu ar fi trebuit s„ aib„ ∫i ei un anumit rol Ón prezentarea unor amendamente la astfel de legi cu o importan˛„ at‚t de mare, cel pu˛in la nivelul unora dintre exper˛ii consulta˛i de c„tre Guvern sau de c„tre Banca Mondial„? Œn acest cadru, l„s‚nd deoparte faptul c„ proiectul propus intr„ Ón conflict cu unele legi ∫i c„ introduce excep˛ii la excep˛ii, se ridic„ Óntreb„ri cu privire la onestitatea celor implica˛i Ón privatizare, la legalitatea desf„∫ur„rii acesteia ∫i mai ales la eficien˛a procesului ca atare. Nu este vorba de a stabili o îprezum˛ie de vinov„˛ie“, dar nici 76

Scopul reformei – oamenii s„ tr„iasc„ mai bine

nu este acceptabil ca printr-o astfel de lege s„ se dea, Ón alb, o exonerare de r„spundere pentru cei care vor putea s„ fac„ absolut ce vor cu avu˛ia ˛„rii.

Sunt deja suficiente exemple prin care se poate dovedi insuccesul privatiz„rii promovate Ón ultimii doi ani. M„ opresc la dou„ dintre ele. Este vorba despre privatizarea a dou„ societ„˛i emblematice pentru economia rom‚neasc„ — ROMTELECOM ∫i I.M.G.B. — privatiz„ri apreciate de Putere la momentul respectiv ca exemple de urmat. Œn presa str„in„ a ap„rut s„pt„m‚na trecut„ ∫tirea conform c„reia O.T.E., societatea care a achizi˛ionat pachetul majoritar de ac˛iuni al ROMTELECOM pentru 600 milioane dolari, scoate la v‚nzare acela∫i pachet de ac˛iuni pentru suma de 2 miliarde de dolari.

Pentru cei care nu-∫i amintesc, O.T.E. a pl„tit statului rom‚n doar jum„tate din suma de v‚nzare, 300 de milioane, cealalt„ jum„tate urma s„ fie folosit„ pentru modernizarea ROMTELECOM. Ce s-a petrecut, apoi, se ∫tie. O.T.E., neav‚nd fondurile promise prin contract pentru modernizare, a crescut tarifele Óntr-un ritm sc„pat de sub orice control.

Subliniem ∫i faptul c„ Ón timp ce noi ne l„ud„m c„ privatiz„m, Ón realitate noi am Ónt„rit sectorul de stat din alte ˛„ri, deoarece firma O.T.E., a∫a cum se ∫tie, este o firm„ cu capital majoritar de stat Ón Grecia.

Cel de-al doilea exemplu se refer„ la v‚nzarea I.M.G.B. unei firme din Norvegia, tot pe o sum„ simbolic„: 500.000 de dolari, c‚nd numai Casa de cultur„ a societ„˛ii a fost rev‚ndut„ de societatea norvegian„ cu 1.500.000 de dolari. Acela∫i investitor, a∫a-zis strategic, vinde acum I.M.G.B.-ul la bucat„, transform‚nd societatea Óntr-o adev„rat„ ruin„.

Am Ón˛eles ast„zi de la domnul prim-ministru c„ ∫i Ón cazul privatiz„rii trebuie s„ accept„m pierderile colaterale ca ∫i Ón cazul bombardamentelor din Iugoslavia.

77

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Mul˛umit de acest gen de afaceri, care numai Ón interesul ˛„rii nu s-au derulat, Executivul cere acum prin a∫a-zisul proiect de lege, pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea, ca privatizarea s„ se desf„∫oare de acum Ónainte îen-gros“, f„r„ nici un fel de control din partea vreunei autorit„˛i publice ∫i f„r„ ca persoanele fizice sau juridice implicate Ón procesul de privatizare s„ poat„ fi trase la r„spundere, vreodat„, Ón vreun fel. Œn concep˛ia noastr„, privatizarea nu este un scop Ón sine, ci un mijloc de restructurare a propriet„˛ii, inclusiv Ón interesul salaria˛ilor reprezenta˛i de sindicate. La r‚ndul lor, programele de restructurare se cer Ónso˛ite de m„suri concrete de reconversie a for˛ei de munc„, respectiv de redistribuire a salaria˛ilor disponibiliza˛i, m„suri care s„ fie aplicate concomitent, Ónl„tur‚ndu-se tensiunile sociale.

Sus˛inem asigurarea ∫i respectarea rolului participativ al sindicatelor Ón luarea deciziilor de o asemenea importan˛„, la nivel na˛ional, dar ∫i la nivelul Óntreprinderilor. Reforma economic„ nu trebuie s„ afecteze condi˛ia salariatului, iar prin îdizolv„ri de drept“ ∫i îÓnchideri arbitrare“ s„-l Ónstr„ineze de societate.

Pentru c„ suntem Ómpotriva acestui adev„rat jaf na˛ional, Puterea ne eticheteaz„ drept antireformi∫ti.

Desf„∫urarea reformei economice, care s„ asigure dezvoltarea ˛„rii prin valorificarea eficient„ a resurselor sale, necesit„ un guvern competent, cu autoritate, care s„ dispun„, at‚t de voin˛„ ∫i de bun„credin˛„, c‚t ∫i de puterea ∫i de inteligen˛a necesare pentru a o pune Ón aplicare. Œn fapt, Guvernul a ignorat ∫i ignor„ practica ce demonstreaz„ c„ pre˛ul renun˛„rii la cre∫terea economic„ este infinit mai mare dec‚t pre˛ul sus˛inerii acesteia. Argumentele invocate mult prea des privind o a∫a-zis„ îcre∫tere economic„ nes„n„toas„“ sunt f„r„ sus˛inere real„. Popula˛ia a sperat, noi am sperat, celelalte partide din opozi˛ie au sperat ∫i chiar parlamentari ai coali˛iei au crezut c„ Executivul va Ónv„˛a din propriile gre∫eli ∫i c„ nu le va mai repeta.

78

Scopul reformei – oamenii s„ tr„iasc„ mai bine

™i totu∫i, ce a˛i oferit popula˛iei? O list„ de priorit„˛i Óncep‚nd cu restitutio in integrum, legea dosarelor fostei Securit„˛i, legea Ónv„˛„m‚ntului Ón versiunea U.D.M.R., transformarea justi˛iei Óntr-un instrument politic, cre∫terea taxelor ∫i impozitelor, alungarea investitorilor, falimentarea Óntreprinz„torilor mici ∫i mijlocii, e∫ecuri pe toat„ linia Ón politica extern„ ∫i multe altele de acela∫i gen.

Acum, mai nou, dori˛i s„ modifica˛i Constitu˛ia, ca ∫i cum aceasta ar constitui prioritatea momentului. Vom avea vreme dup„ alegerile parlamentare s„ vedem care sunt elementele care vor trebui reg‚ndite Ón ceea ce prive∫te legea fundamental„.

Din p„cate, Ón numele a∫a-zisei reforme s-a promovat o politic„ premeditat„ de lichidare, de dezindustrializare, de falimentare a agriculturii, de distrugere a sistemului bancar, de reducere constant„ ∫i semnificativ„ a produc˛iei na˛ionale. Œn alt„ ordine de idei, ce a mai reu∫it Guvernul? A transformat Parlamentul Rom‚niei Óntr-un element decorativ! Practic, Parlamentul controlat de actuala Putere a devenit o agen˛ie guvernamental„, Ón ciuda principiului separa˛iei puterilor pe care se bazeaz„ orice democra˛ie constitu˛ional„. Parlamentul a fost transformat Óntr-o ma∫in„ de aprobare a ordonan˛elor ∫i a ordonan˛elor de urgen˛„, Ón care rolul Opozi˛iei este anulat, Ón ciuda Óncerc„rilor acesteia de a avea ini˛iativ„ legislativ„ ∫i de a prezenta amendamente.

Toate Óncerc„rile Opozi˛iei sunt sortite e∫ecului, de∫i Ón nenum„rate r‚nduri Pre∫edintele Rom‚niei ∫i chiar liderii partidelor politice de la Putere – cel mai recent cu ocazia mesei rotunde de la Cotroceni — s-au angajat s„ contribuie la normalizarea rela˛iilor GuvernParlament, Majoritate-Opozi˛ie. Œn ciuda faptului c„ la Cotroceni ne-am Ón˛eles c„ vom discuta despre problematica economic„, despre criza economic„ Ón care se g„se∫te ˛ara, c„ vom realiza un Grup de reflec˛ie privind problemele propriet„˛ii, Guvernul a venit cu aceast„ formul„-pachet pe care o 79

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

impune Ón acest moment Parlamentului, f„r„ s„ ˛in„ seama de punctele de vedere ale Opozi˛iei.

Acum Guvernul Ó∫i asum„ r„spunderea, dup„ care va urma probabil asumarea r„spunderii la asumarea r„spunderii, Óntruc‚t proiectul de lege pentru a∫a-zisa accelerare a reformei nu este altceva dec‚t o mixtur„ incoerent„ de modific„ri legislative, care va crea un haos generalizat, c„ruia n-o s„-i pute˛i face fa˛„.

Toat„ aceast„ stare de fapt, toat„ aceast„ politic„ dus„ de Coali˛ia C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. dup„ noiembrie 1996, a dus la pierderea Óncrederii popula˛iei Ón institu˛iile statului, Ón virtu˛ile democra˛iei — ai c„ror campioni v-a˛i autodeclarat — , a dus la disolu˛ia autorit„˛ii statului.

P.D.S.R. a monitorizat declara˛iile liderilor politici ai actualei Puteri ∫i putem demonstra cu nenum„rate exemple c„ absolut toate partidele din coali˛ia majoritar„ recunosc ∫i critic„ politica guvernamental„ gre∫it„ care a condus la dezastrul din societatea rom‚neasc„, ca ∫i cum altcineva, din afara ˛„rii, de pe o alt„ planet„, ar fi responsabil de îreu∫itele“ pretinsei reforme.

Guvernul trebuia s„ vin„ Ón fa˛a ˛„rii ∫i Ón fa˛a Parlamentului p‚n„ la 15 martie – a∫a cum s-a solicitat de c„tre Parlament printr-o hot„r‚re din ianuarie 1999 ∫i cum s-a stabilit la reuniunea de la Cotroceni de la Ónceputul lunii aprilie – cu un program de m„suri economice ∫i sociale concrete, de natur„ s„ opreasc„ declinul economic ∫i deteriorarea nivelului de trai. Nu putem discuta ast„zi un astfel de program! Œn schimb, acest Guvern a dovedit, cu prisosin˛„, c„ nu este capabil de un asemenea demers, motiv pentru care v„ invit„m, stima˛i parlamentari ai Puterii, s„ sprijini˛i, al„turi de noi, Mo˛iunea noastr„ de cenzur„.

80

10. O SOLUfiIE DE ECHILIBRU* a˛i-mi voie s„ v„ spun, cu experien˛a pe care am acumulat-o la Ministerul de Externe, c„ este foarte greu de f„cut, Ón activitatea diplomatic„, o diferen˛„ foarte net„ Ón ceea ce prive∫te activitatea pe care o desf„∫oar„ diferitele categorii de personal.

Pentru c„, p‚n„ la urm„, o misiune diplomatic„ caut„ informa˛ii.

D

Diferen˛a dintre cei care reprezint„ servicii secrete ∫i cei care reprezint„ Ministerul de Externe, uneori, este extrem de greu de realizat. Acolo unde ofi˛erii sunt mai pu˛in preg„ti˛i, ei dau sentimentul unei activit„˛i oculte, dar de fapt se hr„nesc tot din informa˛ie public„ sau uneori nu fac dec‚t s„ preia informa˛ii pe care diploma˛ii le aduc Ón ambasad„.

De aceea, sigur c„, sub un anumit aspect, discu˛ia aceasta are un sens, Ón m„sura Ón care lumea Ón care tr„im ar fi perfect„. Probabil c„ aceast„ discu˛ie a noastr„ ar intra undeva Ón zona unor reguli fire∫ti Ón ceea ce prive∫te diviziunea muncii, regulile elegante Óntre state, Ón care statele se anun˛„ fiecare, una pe alta, ce ofi˛eri au Ón ambasade, ce spioni au una Ón ˛ara cealalt„. Nu ∫tiu dac„ s-a ajuns chiar la nivelul acesta de elegan˛„ Ón rela˛iile interna˛ionale sau poate numai unele dintre ˛„ri trebuie s„ fac„ gestul acesta de elegan˛„, unele s„-∫i anun˛e ∫i contraspionii, astfel Ónc‚t spionii s„ ∫tie dinainte c„ trebuie s„ se fereasc„ de anumite persoane, s„ nu se Ómpiedice Ón activitatea respectiv„. * Pozi˛ia grupului parlamentar al PDSR cu privire la proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„ – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 85 din 18 mai 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 81

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

De aceea, stima˛i colegi, sigur c„ aceast„ lege este important„ pentru societatea rom‚neasc„, dar societatea rom‚neasc„ este Ón continuare organizat„ Ón cadrul unui stat. Acest stat are nevoie de anumi˛i anticorpi ai suveranit„˛ii, at‚ta vreme c‚t suveranitatea na˛ional„ va reprezenta un element important pentru interesele comune ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

De aceea, apelul meu, pe care v„ rog s„-l lua˛i ca atare, ar fi acela de a nu strica, Ón Óncercarea de a face ca lucrurile s„ mearg„ mai bine, ceea ce deja exist„ ∫i func˛ioneaz„, pentru c„ risc„m ca Rom‚nia s„ devin„ o ˛ar„ Ón care noi am stricat toate elementele de protec˛ie ale statului, numai pentru c„ nu am Ón˛eles cum func˛ioneaz„ ele.

Vreau s„ v„ rog s„ citi˛i memoriile unor diploma˛i americani sau ru∫i sau chiar romane poli˛iste care pornesc de la cunoa∫terea foarte serioas„ a activit„˛ii diplomatice. Peste tot ve˛i vedea c„ adeseori, Ón afar„ de ofi˛erii care sunt comunica˛i pentru ra˛iuni de, s„ spunem, curtoazie, exist„ oameni care nu sunt anun˛a˛i – unii sunt ambasadori. Dac„ ve˛i citi aceste memorii, ve˛i g„si adeseori astfel de referiri la oameni care reprezint„ ofi˛eri sau oameni care lucreaz„ cu serviciile de infoma˛ii.

Sigur, Ónc„ o dat„ spun, nu trebuie s„ exager„m. Va trebui s„ g„sim solu˛iile potrivite, dar, Ón Óncercarea noastr„ de a recupera un anumit timp pierdut Ón cadrul dezbaterii acestei legi, eu v„ rog s„ accepta˛i faptul c„ comisia noastr„ a reu∫it s„ g„seasc„ o solu˛ie de echilibru ∫i v„ rog s„ accepta˛i amendamentul propus. Lumea va merge Ónainte ∫i, probabil, vom ajunge ∫i la aceste situa˛ii Ón care nu va mai fi nevoie de spioni ∫i de contraspioni, nu va mai fi nevoie de servicii de informa˛ii; dar at‚ta vreme c‚t toate ˛„rile au astfel de sisteme de informa˛ii, at‚ta vreme c‚t se lucreaz„, c‚t exist„ elemente de colaborare — exist„ acorduri de colaborare Óntre serviciile de informa˛ii care vizeaz„ inclusiv activitatea Ón cadrul misiunilor, iar acolo unde este nevoie, ele sunt reglementate foarte clar. Deci vreau s„ spun c„ exist„ ∫i aceast„ supap„ a acordurilor de 82

O solu˛ie de echilibru

colaborare, iar Rom‚nia, la nivelul serviciilor de informa˛ii, cel pu˛in la nivelul serviciilor de informa˛ii externe, are cu majoritatea statelor acorduri care stabilesc foarte clar regulile jocului.

De aceea, a veni noi cu o reglementare suplimentar„ ar Ónsemna s„ mergem dincolo de ceea ce este deja convenit Ón plan bilateral cu o ˛ar„ sau cu alta. D„m o solu˛ie global„; poate Ón anumite situa˛ii nu este nevoie, pentru c„ trebuie s„ c„ut„m totu∫i ∫i reciprocitate Ón rela˛iile noastre cu alte state. Nu este normal ca noi s„ d„m la o parte toate scuturile de protec˛ie, Ón timp ce alte ˛„ri nu fac acest lucru; cu unele poate este normal, poate este bine. Serviciile de informa˛ii au reu∫it s„ fac„ aceste acorduri. Œnchei aceast„ lung„ interven˛ie cu rug„mintea de a da dovad„ de Ón˛elepciune ∫i de modera˛ie Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune ∫i sper ca punctul de vedere care a fost exprimat aici de c„tre colegii no∫tri din comisie s„ fie avut Ón vedere de c„tre dumneavoastr„.

83

11. O LEGE îPRO DOMO“* amera Deputa˛ilor a fost convocat„ ast„zi Ón sesiune extraordinar„ pentru a dezbate, la cererea Guvernului, Ón procedur„ de urgen˛„ ∫i cu o s„pt„m‚n„ Ónainte de sesiunea ordinar„ a Parlamentului, proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv dup„ 6 martie 1945.

C

Cu privire la acest proiect de lege v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint urm„toarele considera˛ii. Œn primul r‚nd, pozi˛ia partidului nostru Ón problema restituirii propriet„˛ilor.

Vreau s„ spun de la Ónceput c„ apare Ón ultima vreme un anumit cli∫eu pe care a∫ vrea s„ v„ rog s„ nu-l accepta˛i – ideea c„, a∫a cum eventual democra˛ia Ón Rom‚nia ar fi Ónceput Ón 1996 — s-a spus la un moment dat, ∫i ast„zi am auzit vorbindu-se despre o democra˛ie ∫ubred„ creat„ p‚n„ Ón 1996, democra˛ie care a permis Óns„ alternan˛a la putere —, tot a∫a, se d„ impresia cuiva, care vine de pe o alt„ planet„, c„ problema propriet„˛ii private Ón Rom‚nia se pune pentru prima dat„ acum. Nimic mai fals, ∫i voi Óncerca s„ ar„t aceste lucruri Ón continuare.

Vreau s„ v„ reamintesc c„ unii dintre dumneavoastr„ a˛i fost parteneri Óntr-un efort care a Ónsemnat Ón mare m„sur„ Ón ultimii 10 * Pozi˛ia grupului parlamentar al PDSR cu privire la proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv dup„ 6 martie 1945 – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 146 din 1 septembrie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 84

O lege îpro domo“

ani o reevaluare a problemelor de proprietate Ón Rom‚nia. Rom‚nia nu a fost p‚n„ acum un fel de comun„ primitiv„ Ón care nu au fost reglementate probleme de proprietate ∫i s-a a∫teptat interven˛ia unui grup de parlamentari ai actualei Puteri ∫i a Guvernului pentru a se examina aceast„ chestiune. Sigur, ∫i legile referitoare la proprietate pot fi Ómbun„t„˛ite, ca toate celelalte legi, dar ideea c„ acum actuala Putere creeaz„ o nou„ revolu˛ie ∫i ne aduce conceptul de proprietate Ón Rom‚nia este o abera˛ie pe care doresc s„ o resping de la bun Ónceput. Œn via˛a oric„rui stat, doamnelor ∫i domnilor, schimb„rile politice structurale ce afecteaz„ Óns„∫i esen˛a sistemului politic sunt urmate Ón mod firesc de modific„ri institu˛ionale ∫i legislative ale structurii ∫i infrastructurii rela˛iilor economice. Esen˛a acestor rela˛ii o constituie proprietatea, abordat„ Óntr-o dubl„ perspectiv„ – fie ca drept de proprietate apar˛in‚nd indivizilor, statului, unit„˛ilor administrativ-teritoriale sau unor agen˛i economici, fie ca func˛ie social„.

Din acest punct de vedere, pozi˛ia partidului nostru fa˛„ de proprietatea privat„ privit„ ca o func˛ie social„ este identic„, sper„m, cu cea a majorit„˛ii partidelor politice, ∫i nu voi insista asupra acestui aspect.

Reforma, f„r„ definitivarea juridic„ a modalit„˛ilor de retrocedare a bunurilor imobile ∫i Ón general f„r„ reglementarea unui cadru juridic stabil al propriet„˛ii, nu poate progresa. Acestea trebuie s„ se bazeze pe o analiz„ nu numai juridic„, ci ∫i Ón egal„ m„sur„ social„, istoric„ ∫i economic„, precum ∫i pe principiile bunei-credin˛e.

Realit„˛ile din ˛ara noastr„, precum ∫i din alte state, au scos Ón eviden˛„ c„ restituirea c„tre fo∫tii proprietari a terenurilor ∫i cl„dirilor Ón integralitate – restitutio in integrum – este imposibil de realizat, c„ repara˛iile nu pot fi dec‚t par˛iale, iar inechit„˛ile generate de guvern„rile comuniste nu pot fi Ónl„turate Ón totalitatea lor, pentru c„ ar da na∫tere altor inechit„˛i.

85

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Vorbea domnul ministru de stat Stoica aici despre rezolvarea problemei propriet„˛ii: îEste momentul Ón care s„ rezolv„m problemele propriet„˛ii Ón Rom‚nia“. Aceast„ formul„ nu are dec‚t o coresponden˛„ Ón paralel cu un alt cli∫eu pe care Ól auzim foarte des: rezolvarea problemei na˛ionale Ón Rom‚nia sau rezolvarea problemei minorit„˛ilor Ón Rom‚nia, ca ∫i cum p‚n„ acum Ón Rom‚nia aceste chestiuni nu ar fi avut forme civilizate, europene de reglementare. ™i vreau s„ spun Ónc„ o dat„: putem s„ discut„m de o perfec˛ionare a modalit„˛ilor Ón care ne raport„m la diferite forme de restituire sau de tratare a problemelor, a formelor de proprietate, dar nu putem s„ spunem Ón general c„ problemele propriet„˛ii Ón Rom‚nia trebuie abia acum s„ fie rezolvate. Suntem de acord c„ este momentul, este un bun prilej de a reexamina aceste chestiuni, de a vedea, de a completa – ∫i noi am adus Ón discu˛ie problema propriet„˛ii industriale ∫i, Ón urma discu˛iilor de la Cotroceni, am cerut ca ∫i aceste lucruri s„ fie ad„ugate la o agend„ de discu˛ii care s„ asigure stabilitate legislativ„. Din p„cate, aceste chestiuni nu au fost luate Ón considerare. Œn ceea ce ne prive∫te, fa˛„ de aspectele prezentate mai sus, am propus un amendament la proiectul de lege Ón discu˛ie, Ón sensul c„ m„surile reparatorii Ón natur„ sau Ón echivalent s„ fie limitate ∫i plafonate, astfel Ónc‚t s„ fie satisf„cute c‚t mai mult posibil interesele divergente ale destinatarilor s„i.

Partidul Democra˛iei Sociale din Rom‚nia a declarat Ónc„ din 1992 faptul c„ unele acte de na˛ionalizare a unor imobile, terenuri, cl„diri ∫i bunuri industriale au fost nedrepte ∫i au adus atingeri grave dreptului de proprietate ∫i libert„˛ilor individuale.

Aplic‚nd principiul responsabilit„˛ii publice a statului pentru prejudiciile produse cet„˛enilor ca urmare a deposed„rii acestora de imobilele preluate Ón timpul regimului comunist, P.D.S.R. a adoptat unele m„suri reparatorii viz‚nd restituirea c„tre fo∫ii proprietari ∫i/sau c„tre urma∫ii lor a locuin˛elor respective sau desp„gubirea acestora prin mai multe acte normative. Chiar dac„ este posibil ca 86

O lege îpro domo“

aceste reglement„ri, inclusiv Legea nr.112/1995, s„ nu fi Óntrunit toate condi˛iile unei reglement„ri perfecte, exist„ oare lege perfect„? Reglementarea de ansamblu, pe care am men˛ionat-o, Óndepline∫te exigen˛ele unei societ„˛i democratice, fiind perfectibil„, ca orice construc˛ie uman„, pentru c„ pune bazele unor certitudini echilibrate pentru to˛i Ómpreun„ ∫i pentru fiecare Ón parte.

P.D.S.R. crede c„ statul trebuie s„ fie garantul dezvolt„rii colective a na˛iunii, protector ∫i responsabil al fiec„ruia dintre noi, cet„˛enii s„i. Or, o asemenea situa˛ie presupune Ón˛elegerea unei democra˛ii politice, ca democra˛ie social„, pentru c„ nu putem avea o viziune par˛ial„ ∫i p„rtinitoare Ón materia propriet„˛ii favoriz‚nd o categorie de persoane Ón detrimentul altora, a∫a cum o face Ón mod evident actualul proiect de Lege. Aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t ne afl„m Óntr-o situa˛ie foarte complicat„, o societate Ón tranzi˛ie evident c„ are alte comandamente dec‚t o societate bine a∫ezat„.

Din punctul nostru de vedere ar fi fost de a∫teptat ca actuala coali˛ie s„ continue un proces echilibrat ∫i ra˛ional pe care noi l-am Ónceput, Óncerc‚nd o solu˛ie care s„ ˛in„ seama at‚t de interesele trecutului, c‚t ∫i de interesele prezentului ∫i mai ales de cele ale viitorului. Œn loc de o astfel de abordare, coali˛ia de guvernare C.D.R.-P.D.U.D.M.R. ∫i-a propus s„ treac„ Ón for˛„ la restituirea tuturor propriet„˛ilor f„r„ a ˛ine cont de realit„˛ile ∫i muta˛iile produse Ón ultimii 50 de ani, ignor‚nd, totodat„, consecin˛ele sociale ∫i financiare ale aplic„rii f„r„ discern„m‚nt a principiului restitutio in integrum at‚t pentru bugetul ˛„rii, c‚t ∫i pentru destinul genera˛iilor viitoare.

Da˛i-mi voie s„ fac c‚teva comentarii Ón leg„tur„ cu proiectul de lege a∫a cum a fost el promovat de Guvern. Œn primul r‚nd, vreau s„ precizez c„ actualul proiect de lege este Ón realitate o ini˛iativ„ legislativ„ a unor parlamentari ai coali˛iei majoritare, care a fost Ónsu∫it„ de c„tre Guvern. A∫adar, Óntre proiectul de lege trimis ini˛ial de Guvern Camerei Deputa˛ilor Ón 87

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

octombrie 1998 ∫i retras de acesta Ón prim„vara anului 1999, proiect care a beneficiat de expertiza juridic„ a Consiliului Europei, ∫i proiectul care urmeaz„ a fi dezb„tut Ón actuala sesiune extraordinar„ nu este nici o leg„tur„, de∫i domnul ministru Valeriu Stoica afirm„ contrariul Óntr-un interviu acordat ziarului îCronica Rom‚n„“ ∫i afirm„ acela∫i lucru ∫i Ón dezbaterea de ast„zi.

Deci este vorba de dou„ proiecte de legi diferite, unul care – Ói aduc aminte domnului ministru – a fost retras de c„tre Guvern ∫i acel proiect de lege care a ob˛inut consultan˛a pe care d‚nsul a men˛ionat-o.

De altfel, domnul ministru Stoica, la o Ónt‚lnire pe care partidul nostru a avut-o cu reprezentan˛ii Guvernului, chiar i-a prezentat pe ini˛iatorii acestui proiect, distin∫i colegi de Parlament din coali˛ia majoritar„.

Nu Ón˛elegem de ce domnul ministru Ó∫i arog„ meritele ini˛iatorilor proiectului de lege care, Ón treac„t fie spus, urm„resc prin adoptarea acestui proiect de lege s„-i satisfac„ ∫i anumite interese personale privind retrocedarea unor imobile.

Proiectul de lege Ón discu˛ie nu este primul efort de reglementare a problemei propriet„˛ii dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989. Am men˛ionat acest lucru. Astfel, prin reglement„rile de transformare a unit„˛ilor economice de stat Ón societ„˛i comerciale ∫i regii autonome, prin Legea privatiz„rii, prin Legea fondului funciar, Legea privind v‚nzarea locuin˛elor construite de stat la pre˛uri accesibile c„tre chiria∫i, prin reglement„rile privind facilit„˛ile fiscale acordate Óntreprinz„torilor priva˛i, prin Legea investi˛iilor str„ine ∫i multe altele, s-a urm„rit apari˛ia ∫i consolidarea capitalului autohton, dezvoltarea propriet„˛ii Ón Rom‚nia.

Adoptarea actualului act normativ ar Ónsemna, Ón opinia noastr„, reducerea dramatic„ a patrimoniului public, datorit„ restituirii unor imobile ocupate Ón prezent de unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, a∫ez„minte social-culturale, cre∫e, gr„dini˛e, prim„rii, muzee, cinematografe, 88

O lege îpro domo“

spitale, dispensare medicale, sedii de partide politice, sindicate, organiza˛ii neguvernamentale, periclitarea unor resurse financiare necesare pl„˛ii pensiilor, salariilor func˛ionarilor publici, ale profesorilor, medicilor, cadrelor militare, aloca˛iilor pentru copii.

Ipotetic vorbind, viitorul ˛„rii pentru c‚teva decenii.

Aceste chestiuni nu pot fi ignorate Óntr-o astfel de dezbatere ∫i astfel de chestiuni at‚t de importante nu pot fi trecute Ón revist„ Ón dou„ ore, sau 10 ore, sau 15 ore.

Redistribuirea propriet„˛ilor imobiliare prin adoptarea proiectului de lege urm„re∫te de fapt revenirea la situa˛ia interbelic„ c‚nd 5% din popula˛ia ˛„rii de˛inea circa 92% din avu˛ia na˛ional„.

Satisfacerea unor interese clientelare este de natur„ s„ genereze inechit„˛i juridice ∫i conflicte sociale majore, Ón condi˛iile agrav„rii crizei acute de locuin˛e ∫i a precarit„˛ii resurselor bugetare ale ˛„rii.

Incoerent ∫i inconsecvent prin concep˛ie, proiectul de lege vizeaz„ nu numai locuin˛ele preluate Ón mod abuziv de c„tre stat, ci toate imobilele cu alt„ destina˛ie, ori bunurile aferente acestora, fiind, Ón acela∫i timp, imoral Ón condi˛iile Ón care exclude de la restituiri sau desp„gubiri milioane de ˛„rani Ón privin˛a inventarului agricol preluat abuziv de fostele unit„˛i agricole de tip comunist.

Partidul Democra˛iei Sociale din Rom‚nia sus˛ine c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ dezv„luie Ón fapt adev„ratele interese ale Coali˛iei aflate la putere, tributar„ unor re˛ele clientelare. Scopul urm„rit prin acest proiect de lege nu este cel al g„sirii unor solu˛ii care s„ ˛in„ seama de interesele tuturor, ci adoptarea cu orice pre˛ a acestuia sub forma restituirii Ón integralitate, a∫a cum doresc autorii proiectului, ei Ón∫i∫i direct interesa˛i Ón a-∫i recupera diverse propriet„˛i ∫i alte bunuri.

Este o lege nu de interes general, ci o lege pro domo. fiinem s„ subliniem c„ Guvernul ∫i coali˛ia majoritar„ nu au curajul s„ recunoasc„ faptul c„ acest proiect de lege reprezint„ cea mai 89

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

larg„ reglementare a raporturilor de proprietate at‚t Ón timp, Óncep‚nd cu perioada de dup„ anul 1940, c‚t ∫i ca sfer„ de cuprindere, comparativ cu m„surile reparatorii adoptate Ón fostele state comuniste.

Ignorarea istoriei ∫i a efectelor economice ∫i sociale produse de scurgerea timpului, ca ∫i voluntarismul f„r„ limite ce str„bate multe din dispozi˛iile proiectului de lege vor fi tot at‚tea piedici ce se vor interpune Ón calea aplic„rii acestei legi, dac„ ea va fi adoptat„ a∫a cum ni se Ónf„˛i∫eaz„ nou„ ast„zi.

Pe de alt„ parte, proiectul de lege cuprinde dispozi˛ii neconstitu˛ionale, Óncalc„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat, principiul autorit„˛ii lucrului judecat ∫i neretroactivit„˛ii legii civile. Œn plus, adoptarea sa ar produce instabilitate legislativ„, nesiguran˛„ Ón derularea raporturilor juridice ∫i ar Ónc„lca principiul salvgard„rii drepturilor c‚∫tigate.

Guvernul abordeaz„ problema restituirilor mult mai larg dec‚t alte ˛„ri, cum ar fi Cehia, Ungaria, Germania, care s-au confruntat cu aceea∫i problem„. Se puteau g„si solu˛ii de echitate social„, pentru c„ solu˛ii care s„ mul˛umeasc„ toate p„r˛ile, desigur, nu exist„. Œn opinia grupului nostru parlamentar o sc„dere mare a proiectului de lege este dat„ de faptul c„ mecanismul acord„rii desp„gubirilor financiare prev„zut de acesta nu-∫i are un fundament bazat pe cunoa∫terea ∫i evaluarea complet„ a tuturor restituirilor care formeaz„ obiectul legii.

Proiectul de lege nu este Ónso˛it de o not„ de fundamentare care s„ prezinte implica˛iile economico-financiare ∫i gradul de suportabilitate de c„tre bugetul ˛„rii Ón urm„toarele decenii.

Cheltuielile bugetare necesare pentru aplicarea legii propuse oblig„, Ón condi˛iile concrete ale situa˛iei din sectoarele sociale ∫i de ordine public„, la majorarea substan˛ial„ pentru urm„torii 15-20 de ani a impozitelor ∫i taxelor.

90

O lege îpro domo“

Concret, Ónseamn„, pe de o parte, majorarea impozitelor pe profit ∫i pe salarii cu cel pu˛in 50%, precum ∫i introducerea de noi taxe.

Dup„ calculele noastre, impozitul pe profit va trebui ca, o dat„ cu aplicarea legii, s„ devin„ 57-60%, Ón loc de 38% Ón prezent. Œl rog pe domnul ministru Stoica s„ reflecteze la acest comentariu.

Aceasta Ónseamn„, de fapt, falimentarea tuturor agen˛ilor economici sau cre∫terea pre˛urilor ∫i a infla˛iei la cote alarmante, respectiv sc„derea ∫i mai agravant„ a nivelului de trai al popula˛iei pe fondul imposibilit„˛ii cre∫terii salariilor ∫i pensiilor.

Partidul nostru a afirmat nu o dat„ c„ dezbaterea Ón procedur„ de urgen˛„ a unei astfel de legi conduce la crearea unor noi tensiuni ∫i nedrept„˛i. Nu se poate adopta o lege de o asemenea importan˛„ nici sub presiunea timpului ∫i, cu at‚t mai pu˛in, a unor interese v„dit partizane.

Ca principal partid de opozi˛ie, partidul nostru ∫i-a declarat Ón repetate r‚nduri disponibilitatea pentru un dialog politic cu toate for˛ele politice. Vreau s„ reamintesc propunerea reuniunii de la Cotroceni, de a se constitui un grup de reflec˛ie pe aceast„ tem„, angajament asumat ∫i de Pre∫edintele Rom‚niei ∫i care a r„mas, din p„cate, doar la nivel de declara˛ii electorale.

Reamintesc acest aspect — pentru c„ noi am fi considerat necesar„ o discu˛ie – ∫i am cerut ∫i Ón cadrul Biroului permanent de ast„zi, ∫edin˛ei Biroului permanent politic o discu˛ie la nivelul partidelor reprezentate Ón Parlament, o Óncercare, nu de a introduce o formul„ de unanimitate, cum interpreta domnul pre∫edinte Diaconescu, ci o formul„ de concertare, printr-un compromis care s„ poat„ s„ fie sus˛inut Ón mod echilibrat de c„tre partidele parlamentare. Œn loc de o astfel de formul„, care ar fi permis o durabilitate a legii dincolo de ciclul electoral, se prefer„ o formul„ impus„ prin algoritmul Majorit„˛ii.

De aceea, vreau s„ mai scot Ón eviden˛„ ∫i comportamentul inacceptabil al unor deputa˛i ai Puterii din cadrul Comisiei juridice, 91

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

de disciplin„ ∫i imunit„˛i care, abuz‚nd de ascendentul unei majorit„˛i numerice, au obstruc˛ionat sistematic posibilit„˛ile democratice de exprimare a membrilor Opozi˛iei cu prilejul discut„rii celor peste 150 de amendamente depuse de aceasta ∫i care a culminat cu atitudini de-a dreptul jignitoare pentru unii dintre colegii no∫tri ∫i, din respect pentru dumneavoastr„, nu vreau s„ mai aduc Ón discu˛ie aceste chestiuni.

Nu s-a Ón˛eles c„ spiritul concilierii ∫i al compromisului este de preferat unei atitudini autoritare, dictatoriale ∫i care nu poate asigura dec‚t rezolv„ri superficiale ∫i de scurt„ durat„.

Oferind opozi˛iei parlamentare un simplu rol decorativ, deputa˛ii Coali˛iei au Ónc„lcat flagrant ∫i angajamentele asumate prin adoptarea Rezolu˛iei Adun„rii Parlamentare a Consiliului Europei nr. 7961/1977 referitoare la func˛ionarea democratic„ a parlamentelor na˛ionale.

Receptarea problemelor propriet„˛ii de c„tre Consiliul Europei.

S„-mi da˛i voie, Ón c‚teva minute, s„ m„ refer la aceast„ chestiune, deoarece se d„ sentimentul c„ atitudinea P.D.S.R. este o atitudine criptocomunist„, neocomunist„, o atitudine de negare a propriet„˛ii, o atitudine incompatibil„ cu standardele europene.

Dar, vreau s„ v„ spun Ónc„ o dat„ c„ noi cunoa∫tem foarte bine standardele Consiliului Europei, ne raport„m la ele. Vreau s„ v„ reamintesc c„ domnul Gabrielescu ∫i al˛i 40 de parlamentari pe vremea c‚nd dumneavoastr„, cei care sunte˛i ast„zi la putere, era˛i Ón opozi˛ie, au cerut Consiliului Europei un anumit punct de vedere, dar ni se pare foarte ciudat c„ domnul ministru care invoc„ ast„zi aici o consultan˛„ a Consiliului Europei n-a binevoit s„ prezinte aceast„ consultan˛„ Ón cadrul dezbaterii din Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Oare membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i nu au dreptul la aceast„ consultan˛„ care, de altfel, este invocat„ acum din partea Consiliului Europei, de∫i ea privea un alt text legislativ, a∫a cum v-am ar„tat?

92

O lege îpro domo“

Oricum, ne bucur„m c„ se dore∫te ca aceste reglement„ri s„ fie conforme cu standardele Consiliului Europei, dar am impresia c„ Ón aceast„ dezbatere Consiliul Europei este prezentat, este folosit pe post de bau-bau care s„ fac„ presiuni, s„ creeze presiuni asupra reprezentan˛ilor Opozi˛iei s„ accepte punctele de vedere partizane Ón sprijinul unor interese personale, f„r„ s„ ˛in„ seama de faptul c„ noi avem capacitatea de a comunica ∫i cu Consiliul Europei ∫i de a cunoa∫te prevederile acestor conven˛ii. Conven˛ia european„ asupra drepturilor omului a fost adoptat„ Ón perioada Ón care noi eram la putere. Este adev„rat, cu unanimitate de voturi, dar, Ón orice caz, nu cred c„ trebuie s„ primim Ón permanen˛„ lec˛ii din partea actualei Puteri Ón leg„tur„ cu standardele europene, inclusiv Ón materie de propriet„˛i. Œn redactarea sa actual„, proiectul de lege denatureaz„ litera ∫i spiritul Rezolu˛iei nr.1123 din 1997 a Adun„rii Parlamentare, Ón m„sura Ón care dep„∫e∫te materia bunurilor confiscate ∫i expropriate ∫i se Óndep„rteaz„ de sensul dat respect„rii propriet„˛ii de dispozi˛iile art.1 al primului Protocol adi˛ional al Conven˛iei europene a drepturilor omului.

Am s„ trec peste unele dintre aspectele pe care le-am prezentat Ón materialul pe care-l voi distribui ∫i am s„ m„ refer doar la faptul c„ ini˛iatorul proiectului s-a Óndep„rtat Ón mod evident chiar de opiniile pronun˛ate de exper˛ii desemna˛i de Consiliul Europei Ón cadrul consultan˛ei juridice la care ne-am referit ∫i pe care nu am primit-o, din p„cate, din partea Guvernului. Aceasta Ón condi˛iile Ón care exper˛ii europeni subliniaz„ Ón esen˛„ c„, din perspectiva Conven˛iei europene a drepturilor omului – ∫i am s„ subliniez aceste aspecte –, Rom‚nia are obliga˛ia de a asigura restituirea imobilelor preluate f„r„ titlu legal sau de a pl„ti celor Ón drept compensa˛ii echivalente care pot fi plafonate, dar nu ∫i dispropor˛ionate fa˛„ de valoarea actual„ a bunurilor.

93

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Rom‚nia nu are asemenea obliga˛ii dac„ preluarea respectivelor bunuri s-a f„cut cu titlu. Legiuitorul rom‚n trebuie s„ stabileasc„ distinc˛ia clar„ Óntre prelu„rile cu titlu ∫i cele f„r„ titlu, ultimele urm‚nd s„ fie considerate deposed„rile lipsite de orice baz„ legal„, politice sau religioase, care nu au dat posibilitatea nici unei desp„gubiri.

Deci, iat„ cum, ca ∫i Ón cazul Acordului stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional, aceste documente sunt ˛inute secrete ∫i, pe aceast„ baz„, ni se cere s„ credem pe cuv‚nt Guvernul c„ este bine, c„ va fi lapte ∫i miere, c„ lucrurile sunt sub control, c„ suntem Ón concordan˛„ cu Europa. O astfel de atitudine fa˛„ de Parlamentul ˛„rii, dup„ p„rerea noastr„, este inacceptabil„. Textul Rezolu˛iei nr.1123/1997 al Adun„rii Parlamentare invocate Ón sprijinul proiectului se refer„ la modificarea legisla˛iei rom‚ne Ón materie de bunuri confiscate sau expropriate ∫i nu la toate bunurile preluate Ón timpul regimului totalitar — cu titlu ∫i f„r„ titlu —, a∫a cum interpreteaz„ Ón mod v„dit excesiv ini˛iatorii proiectului.

C„ este astfel, o demonsteaz„ jurispruden˛a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului — ∫i eu o invoc Óntr-o alt„ direc˛ie dec‚t domnul ministru Stoica – ∫i opiniile exper˛ilor europeni, men˛ionate Ón consultan˛a amintit„, din care rezult„ clar obliga˛ia de restituire sau acordarea unor repara˛ii echivalente numai pentru cazul a∫a-numitelor deposed„ri de fapt, deci pentru prelu„rile de imobile lipsite de orice baz„ legal„.

Aceast„ rezolu˛ie nu ar putea fi deci interpretat„ altfel ∫i nici nu ar putea contraveni Conven˛iei europene, care reprezint„ standardul normativ de referin˛„. Ratificat„ Ón timpul guvern„rii sale, spuneam, P.D.S.R.-ul se consider„ responsabil pentru aplicarea acestei conven˛ii – Conven˛ia european„.

Invocarea existen˛ei pl‚ngerilor fo∫tilor proprietari adresate Cur˛ii Europene nu poate constitui, prin ea Óns„∫i, un argument pentru motivarea proiectului de lege, Ón condi˛iile Ón care aceasta nu a 94

O lege îpro domo“

pronun˛at nici o decizie Ón materie contra Rom‚niei, nefiind, deci, posibil„ anticiparea solu˛iei ∫i motivarea unei asemenea hot„r‚ri.

Pe de alt„ parte, ini˛iatorul proiectului omite Ón mod inexplicabil s„ dea Parlamentului vreun indiciu Ón leg„tur„ cu pl‚ngerile proprietarilor Ón baza Legii nr.112/1995, deposeda˛i de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti de imobilele Ón care locuiau, sau cu privire la pl‚ngerile adresate de c„tre chiria∫i aceleia∫i Cur˛i de la Strasbourg.

Deci, iat„ c„ informa˛ia este par˛ial„ ∫i, din acest punct de vedere, consider c„ atitudinea Guvernului este incorect„ prin lipsirea de informa˛ii date sau adresate comisiei sau plenului.

S„-mi da˛i voie s„ mai spun, apropiindu-m„ de final, c„ legiuitorului rom‚n Ói este sugerat„ configurarea principiului general c„ deposedarea s-a f„cut f„r„ titlu atunci c‚nd privarea de proprietate s-a realizat prin violarea c‚mpului material al actului normativ de baz„.

Nu vreau s„ intru acum Óntr-o discu˛ie foarte tehnic„. De∫i men˛ioneaz„ existen˛a unor prevederi de protec˛ie a categoriilor de persoane care vor suporta, practic f„r„ culp„, efectele restituirilor, proiectul de lege omite s„ garanteze justul echilibru dintre interesul public ∫i drepturile ∫i libert„˛ile persoanelor, pe care un stat de drept este obligat s„-l asigure ca urmare a obliga˛iilor decurg‚nd din Conven˛ia european„. Œn consecin˛„, ˛in‚nd seama c„ proiectul de lege prezentat de Executiv Ón actuala sa formulare cuprinde numeroase dispozi˛ii neconstitu˛ionale, Óncalc„ principiul separa˛iei puterilor Ón stat, principiul autorit„˛ii lucrului judecat ∫i principiul neretroactivit„˛ii legii civile, produce instabilitate legislativ„ ∫i Óncalc„ principiul salvgard„rii drepturilor c‚∫tigate prin dispozi˛ii care sanc˛ioneaz„ cu nulitate absolut„ acte juridice f„cute cu respectarea legisla˛iei Ón vigoare la momentul respectiv, precum ∫i de faptul c„ amendamentele Opozi˛iei au fost respinse aproape Ón totalitate prin procedee v„dit 95

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

nedemocratice, iar raportul Comisiei juridice nu a luat Ón considerare avizele date de comisiile permanente solicitate ∫i a fost aprobat cu Ónc„lcarea prevederilor art. 50 din Regulamentul Camerei, Grupul parlamentar al Partidului Democra˛iei Sociale din Rom‚nia se vede nevoit s„ se retrag„ de la dezbaterile acestui proiect de lege. Aceasta, pentru c„ nu putem fi p„rta∫i la un simulacru de dezbateri ∫i nici la obligarea Parlamentului la figura˛ii politice.

Democra˛ia trebuie s„ fie o realitate politic„, nu doar un slogan electoral. Altfel, participarea cet„˛enilor la gestionarea problemelor publice tinde s„ devin„ o iluzie Ón condi˛iile de s„r„cie ∫i de excludere a celor mai mul˛i dintre noi. R„m‚ne ca ace∫tia s„ judece decizia noastr„. Desigur, dac„ actuala Putere va reconsidera decizia de pornire a dezbaterilor asupra articolelor Ón aceast„ manier„ dictatorial„ Ón procedura practic impus„ printr-un timp extrem de redus, pentru amploarea chestiunilor pe care le-am ridicat, dac„ se va permite o consultare politic„ asupra problemelor Ón discu˛ie, care s„ ne conduc„ spre un compromis rezonabil, sigur, punctul nostru de vedere ar putea fi reconsiderat. Œn m„sura Ón care se trece la discu˛ia pe articole Ón sistemul de mori∫c„, de ghilotin„, sigur, grupul nostru parlamentar, a∫a cum am spus, se va retrage de la dezbateri, deoarece nu consider„m c„ aceste solu˛ii sunt Ón favoarea unui viitor de speran˛„ pentru societatea rom‚neasc„. Vrem s„ fie foarte bine Ón˛eleas„ pozi˛ia noastr„. Am fi dorit s„ fim parteneri pentru un proiect echilibrat Ón aceast„ materie. Acesta a fost demersul nostru la Cotroceni ∫i el a fost f„cut cu bun„-credin˛„.

Nimeni, nici Pre∫edintele Rom‚niei, nici liderii partidelor din actuala Coali˛ie nu au luat Ón considerare oferta noastr„. S-a mers pe o formul„ impus„, pe o formul„ prin care acum se aduc Ón discu˛ie solu˛ii care vor crea foarte mari prejudicii unei evolu˛ii echilibrate a societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Nu dorim s„ facem parte dintr-un teatru de marionete, o regie pus„ la cale Óntr-un mod pe care noi nu-l putem accepta.

96

O lege îpro domo“

Acesta este mesajul nostru, acesta este punctul de vedere al grupului nostru parlamentar, pe care v„ rog s„-l trata˛i cu cea mai mare aten˛ie, deoarece este vorba aici nu numai de o reglementare care s„ dureze pe durata mandatului actualei Puteri, ci ar fi trebuit s„ g„sim solu˛ii pentru o reglementare dincolo de ciclul electoral ∫i care s„ poat„ s„ fie sus˛inut„ ∫i Ón viitor. Dac„ nu, aceast„ reglementare pe care o ve˛i lua f„r„ noi va avea, sper„m, doar soarta limitat„ Ón timp a actelor pe care dumneavoastr„, Ón actuala formul„, le lua˛i f„r„ s„ ˛ine˛i seama, f„r„ s„ v„ consulta˛i cu Opozi˛ia.

97

12. STATUL ROM¬N ESTE INSTITUfiIA TUTUROR* omentul istoric 1 Decembrie 1918, devenit, dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989, Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei, are loc, Ón acest an, Óntr-un cadru aparte, la cump„na dintre milenii, ceea ce Ói confer„ o semnifica˛ie cu totul special„.

M

Suntem prima genera˛ie de rom‚ni care beneficiem de acest privilegiu al istoriei. Putem afirma cu t„rie c„ evenimentul petrecut acum 81 de ani la Alba-Iulia reprezint„ marea realizare a poporului rom‚n din secolul ∫i mileniul care se sf‚r∫esc peste pu˛in timp.

Clipa istoric„ tr„it„ de cei 100.000 de rom‚ni afla˛i Ón ora∫ulsimbol, la 1 decembrie, Ónsemna, Ón ultim„ instan˛„, pentru genera˛ia Unirii, sf‚r∫itul unui parcurs secular al na˛iunii noastre, marcat de figura lui Mihai Viteazul, voievodul care a oferit modelul, de c„tre revolu˛ionarii de la 1848, de Alexandru Ioan Cuza ∫i, apoi, dar nu Ón ultim„ instan˛„, de solda˛ii rom‚ni care au luptat pentru independen˛a Rom‚niei mici, Óntemeiat„ la 24 ianuarie 1859.

Era ∫i o Óncununare a unei procesualit„˛i derulate Óntr-un timp istoric scurt. La sf‚r∫itul lunii martie a aceluia∫i an, Basarabia se unea cu Rom‚nia, iar, Ón ultimele zile ale lunii noiembrie, Bucovina Ói urma exemplul. Magnitudinea acestui proces va fi, cu toate * Discurs Ón cadrul ∫edin˛ei solemne pentru s„rb„toarea Zilei Na˛ionale de la 1 Decembrie ∫i a Ómplinirii a 81 de ani de la Marea Unire – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 234 din 9 decembrie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 98

Statul rom‚n este institu˛ia tuturor

acestea, conferit„ de ziua de 1 Decembrie, cu valen˛a sa de sf‚r∫it ∫i, Ón acela∫i timp, de Ónceput de istorie. Era data definirii a ceea ce ne place s„ numim ∫i ast„zi interesul na˛ional, defini˛ie valabil„ atunci, ca ∫i ast„zi, pentru a Ón˛elege, Ón primul r‚nd, unitatea ∫i libertatea Rom‚niei. Mul˛umile, decizia elitei rom‚ne∫ti ardelene solidar„, trec‚nd peste op˛iunile politice, l-au conturat cu limpezime. Nu l-au conceput Óns„ nici un moment pun‚nd semnul egalit„˛ii Óntre el ∫i interesul guvernamental partinic.

Rom‚nia este, a∫adar, un stat t‚n„r. Rupturile Ón evolu˛ie a statului ∫i a na˛iunii rom‚ne au fost ∫i continu„ s„ fie prea dese pentru un interval istoric relativ scurt. Aceast„ situa˛ie genereaz„ o stare de incertitudine, Óndeosebi Ón zilele noastre, exprimat„ prin dezbaterea care pune sub semnul Óntreb„rii viitorul statului-na˛iune ∫i al na˛iunii, Ón general. Ea a determinat Óngrijorarea noastr„, a rom‚nilor, Óntruc‚t se d„ uit„rii faptul c„ discu˛iile Ón jurul acestei chestiuni apar doar atunci c‚nd utopii istorice tind s„ devin„ realit„˛i, mai cu seam„ Óntr-o zon„ a continentului unde ele au fost aplicate cu consecin˛e dezastruoase, de exemplu fascismul sau comunismul. Œn genere, se vorbe∫te despre identitate na˛ional„ atunci c‚nd sufletul na˛iunii este Ón primejdie. Se vorbe∫te despre identitate c‚nd spaima a luat locul speran˛ei. Se vorbe∫te despre identitate c‚nd reperele fundamentale de ordin istoric, cultural ∫i geografic sunt amenin˛ate cu anihilarea. C„utarea ∫i p„strarea identit„˛ii na˛ionale nu sunt o afirma˛ie Ón sine, ci un reflex defensiv al celor ce simt pericolul. Apari˛ia teoriilor despre autonomism ∫i federalism Ón Transilvania sunt suficiente motive de Óngrijorare.

Noi sprijinim, f„r„ Óndoial„, cu to˛ii, descentralizarea, dar nu ∫i dezintegrarea. Pe parcursul istoriei Transilvaniei, rom‚nii au folosit mijloace politice, dar ∫i armele, pentru dob‚ndirea ∫i men˛inerea autonomiei principatului care nu s-a bucurat niciodat„ de independen˛„.

99

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

La Ónceputul secolului nostru s-a produs marea cotitur„, Ón viziunea politic„ na˛ional„ a intelectualilor ardeleni, ∫i anume absorb˛ia principiului autodetermin„rii, a desp„r˛irii de Imperiul austro-ungar ∫i unirea cu Rom‚nia independent„. Marea majoritate a ardelenilor erau convin∫i c„ libertatea ∫i securitatea lor na˛ional„ nu puteau fi asigurate dec‚t de statul rom‚n unitar.

De aceea, discu˛iile care se poart„ acum favorizeaz„ ceea ce s-ar putea numi o adev„rat„ psihologie a incertitudinii na˛ionale, specific„ Rom‚niei, comparativ cu alte ˛„ri, cum ar fi Polonia, Cehia sau Ungaria. Cum se manifest„ ea? Afirma˛ia c„ na˛iunile, statul ar fi fost cauza marilor confrunt„ri europene din veacul al XX-lea este o dovad„ de ignoran˛„. Nu statul, ca institu˛ie, ci ideologiile guvernan˛ilor au determinat dezastrele umane. Hitler, Stalin, Mussolini vroiau s„ construiasc„ o nou„ ordine european„, pe baza unor ideologii nocive promovate atunci.

Na˛iunea este mai puternic„ dec‚t ideea de patrie, dec‚t patriotismul, acest nobil sentiment prin care Ó˛i aperi p„m‚ntul natal, c‚mpul ∫i mormintele tale. Sentimentul na˛ional este Óns„ calea spre cet„˛enie, ∫i atunci c‚nd este batjocorit se deschide calea spre devieri na˛ionaliste, spre amplificarea unor atitudini extreme.

Cazurile manualelor alternative de istorie a rom‚nilor, precum ∫i a celor de limba ∫i literatura rom‚n„ sunt emblematice. Punerea sub semnul incertitudinilor, a devaloriz„rii istoriei na˛ionale, dar ∫i a culturii nu sunt Ónt‚mpl„toare, av‚nd Ón vedere adev„rul incontestabil c„ miturile fondatoare, con∫tiin˛a na˛ional„ ∫i expresia ei practic„ — mi∫carea na˛ional„ — sunt fundamentate ideologic de istorici ∫i litera˛i, Óncep‚nd cu a doua jum„tate a secolului al XVIII-lea.

Disolu˛ia culturii na˛ionale ∫i locul pe care Ól ocup„, la aceast„ dat„, Ón politica guvernamental„, substituirea ei unui anumit tip de subcultur„, provenit adeseori din Occident, reprezint„ un alt element de preocupare. Produsul cultural rom‚nesc de dup„ 1989 nu a Ónsemnat, Ón majoritatea cazurilor, dec‚t punerea Ón valoare a 100

Statul rom‚n este institu˛ia tuturor

marilor personalit„˛i ale exilului. Cu foarte mici excep˛ii, nu a mai ap„rut nimic spectaculos, care s„ poat„ fi caracterizat drept o contribu˛ie rom‚neasc„ la fenomenul cultural european.

Retragerea, Ón continuare, a statului din educa˛ie ∫i din cultur„ va accentua disolu˛ia lor, l„s‚nd loc liber promov„rii extremelor, afect‚nd, pe termen scurt ∫i pe termen mediu, Óns„∫i democra˛ia. Se produce — faptul este evident — o amnezie istoric„ a cet„˛eanului Rom‚niei, cu efecte grave Ón plan social.

O alt„ problem„ care poate fi considerat„ un factor de risc este ∫i disolu˛ia autorit„˛ii statului; descentralizarea promovat„ Ón plan european este consecin˛a unui fenomen real, semnalat cotidian de mass-media rom‚neasc„ ∫i de aiurea, ∫i anume ea poate duce la evolu˛ii importante, dar aplicat„ f„r„ Ón˛elepciune ea poate s„ produc„, Ón Rom‚nia, o alienare a poporului, Ón rela˛ia sa cu Guvernul ∫i cu Parlamentul na˛ional. Œn ˛ara noastr„, practicile din ultimii ani au f„cut, din p„cate, iluzoriu controlul Parlamentului asupra administra˛iei. Vinovatul principal, orice argument am lua Ón considerare, r„m‚ne Guvernul.

Democra˛ia reprezentativ„ Ón Rom‚nia ar fi trebuit, Ón mod obligatoriu, s„ ofere cet„˛eanului posibilitatea de a se pronun˛a ∫i garan˛ia unui fapt simplu, elementar, c„ problemele sale grave sunt Ón centrul aten˛iei, sunt luate serios Ón considerare. Cum acest fapt nu se Ónt‚mpl„, asist„m la o discreditare grav„, cu un cinism Ón cre∫tere, a politicienilor. Comunitatea reac˛ioneaz„ Ón defavoarea politicienilor, printr-o atitudine ce poate fi sintetizat„ Ón expresia: îNoi ∫i ei“, ceea ce reprezint„ ad‚ncirea unei pr„pastii Óntre guvernan˛i ∫i guverna˛i.

Controlul democratic, prin reprezentan˛i ale∫i, este marginalizat, iar reprezentativitatea democratic„ este, la aceast„ dat„, serios pus„ sub semnul Óntreb„rii de c„tre cet„˛eni. O reac˛ie fireasc„ la aceast„ stare de fapt ar fi necesitatea unei mai mari particip„ri Ón procesul decizional, exprimat„ de cet„˛eni. Toate elementele judecate global 101

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

se pot constitui, cu facilitate, Óntr-unul sau mai multe scenarii viz‚nd o autonomie provincial„ sau federalismul, Ón general. Œn mod cert, le favorizeaz„.

1 Decembrie 1918 a fost marea s„rb„toare a rom‚nilor. Ast„zi, Ón mod natural, la ea trebuie s„ se al„ture toat„ suflarea, to˛i cet„˛enii acestei ˛„ri, indiferent de apartenen˛a etnic„. Statul rom‚n este institu˛ia tuturor, nu a fost conceput ca un cadru al confrunt„rii majoritate/minoritate etnic„. Identitatea na˛ional„ a minorit„˛ilor nu poate fi contestat„, iar legisla˛ia ˛„rii o asigur„. Problema fundamental„ na˛ional„ va r„m‚ne, Ón continuare, rela˛ia dintre cet„˛eni ∫i stat, independent de apartenen˛a lor etnic„.

At‚ta timp c‚t cet„˛eni ai acestei ˛„ri consider„ institu˛iile statului ca principalul lor du∫man, prin modul de guvernare, oric‚nd, sub impresia unei oferte utopice, se poate Ónt‚mpla ca ei s„ nu reziste tenta˛iilor scoase de sub pre∫ul pr„fuit al istoriei. Se impune, de aceea, elaborarea unui program de perspectiv„, pornind de la radiografierea societ„˛ii rom‚ne∫ti, p‚n„ nu va fi t‚rziu. El trebuie, Ón mod obligatoriu, s„ porneasc„ de la obiectivul integr„rii Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„, modalitate ce poate asigura dispari˛ia acestei p„guboase psihologii a incertitudinilor na˛ionale.

Istorice∫te, el trebuie s„ Ómplineasc„, s„ reflecte, Ómbog„˛ind-o, imaginea Rom‚niei visat„ ∫i tr„it„ la 1 Decembrie 1918.

102

13. DIN GRE™ELI PUTEM ŒNV√fiA CU TOfiII* onsider c„ este foarte important s„ explic„m de ce am luat o anumit„ decizie ∫i ave˛i dreptul s„ ne Óntreba˛i care sunt justific„rile ce au dus la hot„r‚rea pe care doamna senator Rodica St„noiu a prezentat-o, Ón numele grupurilor noastre parlamentare.

C

Ieri am avut Ón cadrul Birourilor permanente, Óntr-adev„r, o discu˛ie foarte serioas„, Ón care am ar„tat semnele de Óntrebare pe care noi le avem Ón leg„tur„ cu aceast„ procedur„. Nici ast„zi nu ∫tim dac„ procedura de Ónvestitur„ se bazeaz„ pe demisia dat„ de domnul Radu Vasile din func˛ia de prim-ministru sau pe decretele preziden˛iale de revocare. Este o chestiune care nu rezult„ din proiectul de hot„r‚re pe care Ól avem Ón fa˛„.

Dac„ decretele de revocare preziden˛iale au r„mas Ón vigoare, atunci domnul Radu Vasile nu avea din ce s„-∫i dea demisia, pentru c„ nu mai era prim-ministru. Pe de alt„ parte, Ón diminea˛a zilei de 17 decembrie, noi aveam trei prim-mini∫tri: pe de o parte, un primministru, domnul Radu Vasile, care nu-∫i d„duse demisia; un primministru interimar, care fusese desemnat, domnul Athanasiu, ∫i un prim-ministru desemnat, care era domnul Mugur Is„rescu.

Noi am solicitat clarificarea acestor chestiuni ∫i exista o solu˛ie.

Pentru c„ ceea ce a rezultat foarte clar din dezbaterea ce ˛inea, Óntr-un fel, de decizia care s-a luat era recunoa∫terea, ∫i la nivelul * Punctul de vedere exprimat din partea grupului parlamentar al PDSR cu privire la Programul ∫i lista noului Cabinet condus de Mugur Is„rescu – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 254 din 30 decembrie 1999 (liderul grupului parlamentar PDSR) 103

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

actualei Puteri, c„ situa˛ia economic„ este dezastruoas„, c„ Guvernul Radu Vasile nu a reu∫it s„ fac„ nimic din ceea ce ∫i-a propus sau, Ón orice caz, foarte pu˛in. Era, de fapt, un punct de vedere pe care ∫i noi l-am exprimat Ón nenum„rate r‚nduri. Œn al doilea r‚nd, era clar o criz„ politic„ care pe noi – vreau s„ v„ spun de la Ónceput – nu ne interesa Ón mod deosebit. ™i ast„zi domnul vicepre∫edinte Vasile Lupu a spus despre primul-ministru desemnat de coali˛ie c„ era o persoan„ iresponsabil„ sau c„ este o persoan„ iresponsabil„. Nu noi l-am desemnat pe domnul Radu Vasile ca prim-ministru, ca ∫ef al Guvernului! Cine poart„ aceast„ responsabilitate, sigur, vor judeca cei care ne ascult„. Dar, dincolo de aceast„ problem„, noi credem c„ este important pentru via˛a noastr„ politic„ s„ ap„r„m litera ∫i spiritul Constitu˛iei. ™i pozi˛ia noastr„ Ón aceste zile a fost Ón mod categoric pe aceast„ linie.

De aici provin rezervele noastre fa˛„ de un ∫ir de solu˛ii f„r„ fundament constitu˛ional. Œn˛elegem c„ s-a Óncercat rezolvarea unei probleme politice, dar rezolvarea unei probleme politice nu se poate face prin Ónc„lcarea Constitu˛iei. Pentru c„ m‚ine sau poim‚ine Pre∫edintele Rom‚niei va convinge al˛i doi sau trei mini∫tri s„-∫i dea demisia, va considera c„ Guvernul este Ón imposibilitate s„ lucreze ∫i va numi un alt prim-ministru. Nu ∫tiu cum se va numi acel viitor pre∫edinte sau cine va fi acel viitor prim-ministru, dar precedentul este creat. Noi am dorit s„ nu l„s„m aceast„ pagin„ incorect„ Ón istoria constitu˛ional„ a Rom‚niei, ∫i de aceea am cerut s„ se revin„ asupra acestor decrete. Poate c„ discu˛ia aceasta pare prea tehnic„ pentru cei care nu Ón˛eleg aceast„ men˛ionare complex„ a textelor de Constitu˛ie. Dar, iat„ c„, o dat„ Ónc„lcat„ o lege, ea se r„zbun„. O dat„ Ónc„lcat„ Constitu˛ia, ea se r„zbun„. Œn momentul acesta, noi nu mai ∫tim dac„ demisiile care au fost depuse la Cotroceni au fost acceptate sau nu. Dac„ au fost acceptate, atunci Ón Guvernul interimar ar fi trebuit s„ fie desemna˛i mini∫tri interimari. Dac„ demisiile acelea nu au fost acceptate, atunci Guvernul Radu Vasile nu era Ón imposibilitatea de a lucra.

104

Din gre∫eli putem Ónv„˛a cu to˛ii

Revocarea nu poate fi folosit„ – spun Ónc„ o dat„ – dec‚t pentru remaniere, pentru schimbarea mini∫trilor. Aceasta este pozi˛ia aproape a tuturor speciali∫tilor Ón drept constitu˛ional pe care i-am consultat. Œn acest sens ∫i Ón ultimul num„r din îRevista rom‚n„ de drept“, un studiu publicat de Mihai Constantinescu ∫i Ioan Vida arat„ c„ îprocedura de revocare nu poate fi utilizat„ Ómpotriva primului-ministru“. Nu intru Ón detaliu, dar, iat„, dup„ ce am solicitat ca aceste chestiuni s„ fie clarificate, nu s-a f„cut absolut nimic prin care s„ fim convin∫i c„ exist„ dorin˛a de a elimina aceste neclarit„˛i, de a face ca procedura de Ónvestitur„ s„ fie curat„.

V„ dau Ónc„ dou„ exemple despre ce Ónseamn„ liberul arbitru ∫i p‚n„ la urm„ decizia politic„ deasupra solu˛iilor constitu˛ionale sau legale. Pe de o parte, Ón art. 2 al proiectului de hot„r‚re pe care ar trebui s„-l vot„m sau s„-l respingem, se g„se∫te o solu˛ie nelegal„.

Articolul 2 spune: îŒncep‚nd cu data depunerii jur„m‚ntului ∫i p‚n„ la Óncetarea mandatului de prim-ministru, domnul Mugur Constantin Is„rescu se suspend„ din func˛ia de pre∫edinte al Consiliului de administra˛ie ∫i de guvernator al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei.“ Aceast„ solu˛ie, Ón opinia noastr„, este nelegal„. Pentru c„ Parlamentul nu poate modifica printr-o hot„r‚re o lege organic„.

Parlamentul nu poate modifica nici un fel de lege prin hot„r‚re. Ar fi fost necesar„, dac„ se dorea s„ existe o uniune personal„ Óntre Banca Na˛ional„ ∫i Guvernul Rom‚niei, o lege, un proiect de lege care s„ treac„ prin Parlament. Acest lucru nu s-a Ónt‚mplat!

V„ mai dau un exemplu. Secretarul Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii a f„cut urm„toarea declara˛ie: îŒn conformitate cu art. 2 al Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice au dreptul de a fi informate Ón leg„tur„ cu calitatea de agent sau colaborator al organelor securit„˛ii.

Av‚nd Ón vedere Ónalta responsabilitate ce revine func˛iei de primministru, necesitatea ca persoana ce ocup„ aceast„ func˛ie s„ fie dincolo de orice b„nuial„, s-a impus verificarea, Ón acest sens, a primului-ministru desemnat.

105

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Deoarece Consiliul na˛ional pentru studierea arhivelor securit„˛ii, ca poli˛ie politic„, abilitat prin Legea nr. 187 nu este Ónc„ Ón func˛ie, la solicitarea Pre∫edintelui Rom‚niei, Emil Constantinescu, Consiliul Suprem de Ap„rare a fi„rii a aprobat verificarea Ón fondurile de arhiv„ ale Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, Serviciului de Informa˛ii Externe.“ Vreau s„ v„ spun c„ ∫i aceast„ solu˛ie este nelegal„. Pre∫edintele Rom‚niei poate s„ fie bine inten˛ionat, s„ Óncerce s„ clarifice aceste lucruri, dar din punct de vedere legal nu avea abilitarea de a cere aceste investiga˛ii. Consiliul trebuia s„ se Óntruneasc„ ∫i la momentul Ón care era Óntrunit cu prioritate putea s„ dea informa˛ia respectiv„. Aceasta este legea!

Problema este: Noi, stima˛i colegi parlamentari, putem s„ accept„m c„ Ón aceast„ sal„, care este aula Parlamentului, legea nu mai are nici un fel de importan˛„? Constitu˛ia nu are importan˛„? Din aceste motive am dorit s„ venim, s„ explic„m Ón cadrul dezbaterilor generale punctul nostru de vedere. Am sperat, ieri, alalt„ieri, c„ se vor g„si solu˛iile necesare. Solu˛ia era simpl„: era suficient ca Pre∫edintele Rom‚niei s„ dea un nou decret cu trei puncte: 1) Pre∫edintele Rom‚niei ia act de demisia domnului Radu Vasile; 2) Pre∫edintele Rom‚niei desemneaz„ un premier interimar, Ón baza acestei demisii; 3) Pre∫edintele Rom‚niei abrog„ cele dou„ decrete anterioare.

Deci, Ón m„sura Ón care s-ar fi dorit, Óntr-adev„r, un dialog serios cu noi, respectarea Constitu˛iei, respectarea legilor, men˛inerea Ón interiorul statului de drept f„r„ tot felul de artificii care s„ permit„ slalomuri politice, probabil c„ am fi fost prezen˛i la vot, probabil c„ am fi fost prezen˛i la audieri.

De aceea, vreau s„-i r„spund domnului pre∫edinte Petre Roman, probabil viitor ministru de externe. Avem o apreciere fireasc„ pentru to˛i cei care sunt ast„zi Ón fa˛a Parlamentului. Pe unii Ói cunoa∫tem, datorit„ faptului c„ au lucrat Ón Parlament sau Ón 106

Din gre∫eli putem Ónv„˛a cu to˛ii

guvernele anterioare. Neparticiparea noastr„ la vot nu poate fi interpretat„, Ón nici un fel, ca o reac˛ie negativ„ la propunerile referitoare la componen˛a Guvernului, la persoana primuluiministru desemnat sau a membrilor din Cabinet. Este vorba exclusiv de o reac˛ie fa˛„ de aceast„ procedur„, fa˛„ de nerespectarea unor reguli importante Ón statul de drept.

Consider„m c„ este important s„ Ónv„˛„m cu to˛ii – ∫i noi am Ónv„˛at din gre∫elile noastre. Credem c„ ∫i din gre∫elile de acum trebuie s„ Ónv„˛„m ∫i noi, dar ∫i actuala Putere. Am f„cut aceast„ interven˛ie pentru a v„ explica Ónc„ o dat„ pozi˛ia noastr„ ∫i de a v„ asigura c„, dup„ ce acest moment va trece, Óntr-un fel sau altul ne vom al„tura celorlal˛i colegi din Parlament, pentru a judeca Ómpreun„ viitoarele legi ∫i, sper„m, mai pu˛ine ordonan˛e de urgen˛„!

107

14. S√ D√M O DIMENSIUNE UMAN√ PRACTICII ECONOMICE* ste o onoare ∫i un deosebit privilegiu pentru mine, ca primministru desemnat, s„ m„ adresez dumneavoastr„ Ón calitate de reprezentan˛i ai na˛iunii ∫i s„ v„ prezint spre analiz„ ∫i spre aprobare Programul de guvernare pentru perioada 2001–2004 ∫i componen˛a Guvernului ce-∫i asum„ r„spunderea Ónf„ptuirii sale.

E

Un astfel de moment reprezint„ un fapt firesc Ón istoria democratic„ a unei na˛iuni. Prin exprimarea liber„, la urne, a voin˛ei sale, electoratul rom‚n a generat o anumit„ structur„ a for˛elor politice Ón Parlament. Œn virtutea acestor op˛iuni, Polul democrat social din Rom‚nia, format din P.D.S.R., P.S.D.R. ∫i P.U.R., care de˛ine Ón aceast„ legislatur„ ponderea cea mai mare, a decis s„-mi Óncredin˛eze responsabilitatea form„rii Guvernului ∫i a conducerii acestuia. * Prezentarea Programului de guvernare ∫i lista noului Guvern dup„ alegeri Ón calitate de candidat desemnat pentru func˛ia de prim-ministru – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 11 din 30 decembrie 2000 108

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

Revine acum celor dou„ Camere sarcina de a decide dac„, prin votul lor, vor sus˛ine echipa guvernamental„ pe care o propun ∫i programul acesteia.

Avem con∫tiin˛a r„spunderii pe care eu ∫i colegii mei ne-o asum„m ast„zi. Acest Guvern va reprezenta nu numai echipa ce va conduce Rom‚nia la Ónceputul mileniului trei, dar el va fi pus, totodat„, ∫i Ón situa˛ia de a prelua, Ón condi˛ii de mare dificultate, sarcina Ómplinirii prea mult am‚nate a speran˛elor Óntregii noastre na˛iuni. fiin‚nd cont de rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000 am considerat necesar s„ ne consult„m cu reprezentan˛i ai for˛elor politice parlamentare, cu exponen˛i ai societ„˛ii civile, ai asocia˛iilor profesionale, patronatelor ∫i sindicatelor, privind posibilit„˛ile de formare ∫i de sprijinire Ón Parlament a viitorului Guvern. Œn urma acestor discu˛ii am ajuns la concluzia c„ raportul de for˛e din Parlament, natura op˛iunilor doctrinare ∫i dorin˛a electoratului de a identifica f„r„ echivoc responsabilitatea politic„ pentru viitoarea gestiune a problemelor Executivului impun o decizie dificil„ dar necesar„, aceea a asum„rii de c„tre P.D.S.R. a guvern„rii monocolore minoritare.

Este evident c„ o asemenea solu˛ie prezint„ dezavantaje ∫i riscuri.

Ceea ce putem spune Óns„ este c„ dorim s„ transform„m aceste dezavantaje Óntr-un avantaj al viitoarei guvern„ri, Ón sensul c„ vom putea exclude astfel, de la bun Ónceput, problemele generate de func˛ionarea Executivului pe baza algoritmului de partid.

Este o situa˛ie relativ nou„ pentru experien˛a noastr„ politic„ din ultimii 11 ani, dar ea poate fi considerat„, Ón acela∫i timp, ∫i un semn de normalitate ∫i de soliditate a democra˛iei noastre. Este, de asemenea, o premier„ de la adoptarea actualei Constitu˛ii ∫i p‚n„ Ón prezent ca liderul unui partid s„-∫i asume Ón mod direct sarcina conducerii Executivului, fapt ce reprezint„ un argument suplimentar privind maturizarea mecanismelor politice rom‚ne∫ti.

109

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Desigur, exist„ at‚t Ón interiorul clasei politice, c‚t ∫i Ón r‚ndul publicului opinii diferite privind viabilitatea unei astfel de solu˛ii, exist„ o anumit„ incertitudine privind posibilitatea asigur„rii stabilit„˛ii necesare pentru un astfel de Guvern.

Cred c„ Óntr-o astfel de situa˛ie putem aminti celor care au tendin˛a de a absolutiza rolul diferen˛elor doctrinare Óndemnul rostit Ón Parlament de c„tre Ion C. Br„tianu: îŒn politic„, Ónainte de toate, s„ fim rom‚ni“. Sensul ∫i adev„rul acestor cuvinte au r„mas, consider, nealterate ∫i au ast„zi aceea∫i valoare de realism ∫i de pragmatism Ón raport cu interesul na˛ional.

Este important de men˛ionat c„ at‚t prevederile programului de guvernare, c‚t ∫i priorit„˛ile convenite cu partenerii politici au fost discutate ∫i cu parteneri sociali ∫i economici. Ca urmare a acestui dialog pe care Ól dorim continuat pe toat„ durata mandatului, s-a conturat posibilitatea instaur„rii unei perioade de pace social„ ∫i politic„ de cel pu˛in un an, timp Ón care Guvernul P.D.S.R. s„ poat„ adopta m„surile de maxim„ necesitate.

Un astfel de context ar face posibil„ Ónaintarea rapid„ pe calea reformei ∫i ar da Ón plan extern un r„spuns conving„tor ∫i pozitiv privind capacitatea Rom‚niei de a se men˛ine pe drumul democra˛iei, al stabilit„˛ii ∫i al integr„rii europene ∫i euroatlantice.

Distan˛a dintre idealurile cu care s-a pornit la drum Ón decembrie 1989 ∫i realitatea acestui moment sunt percepute dureros ∫i mul˛i consider„ c„ Rom‚nia se afl„ ast„zi, Ón mod nedrept, izolat„ Ón plan interna˛ional. Ei Ónc„ mai a∫teapt„ ca Ón spatele conceptului de reform„ s„ apar„ ∫i schimb„ri palpabile ∫i pozitive ale realit„˛ii, s„ nu mai fie mereu pu∫i Ón fa˛a unor politici guvernamentale de austeritate.

Voin˛a de sacrificiu a popula˛iei nu dureaz„ la nesf‚r∫it ∫i, mai ales, nu poate fi hr„nit„ cu argumente retorice, cu promisiunea unei prosperit„˛i atemporale.

110

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

O analiz„ obiectiv„ a st„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti, la sf‚r∫itul anului 2000, reliefeaz„ faptul c„ ne afl„m Ón fa˛a unui paradox: pe de o parte ne confrunt„m cu efectele distructive ale e∫ecului total Ónregistrat de guvernele ce au condus ˛ara Óntre 1996–2000 ∫i care au fost sanc˛ionate drastic de electorat cu ocazia recentelor alegeri ∫i, pe de alt„ parte, Rom‚nia se Ónt‚lne∫te, la acest Ónceput de mileniu, cu miza integr„rii europene ∫i euroatlantice. Este o realitate dramatic„ ca tocmai acum, c‚nd deschiderea Uniunii Europene ∫i, sper„m, ∫i cea a NATO pentru admiterea de noi membri au devenit mai consistente, situa˛ia intern„ a Rom‚niei s„ ridice obstacolele cele mai greu surmontabile Ón calea realiz„rii acestor deziderate na˛ionale.

De aceea, potrivit practicii interna˛ionale, Ón interval de 30 de zile, Guvernul va face cunoscute rezultatele auditului privind gestiunea exercitat„ Ón ansamblu ∫i pe fiecare minister de c„tre guvernele din perioada 1996–2000. Acest lucru este impus suplimentar ∫i de modul triumfalist de prezentare a rezultatelor Guvernului Is„rescu, Ón contradic˛ie cu realitatea economic„ ∫i social„, sanc˛ionat„ prin vot la 26 noiembrie anul acesta.

Care ar fi viitorul Rom‚niei dac„ ar continua exodul inteligen˛elor, destructurarea echilibrelor, excluderea social„ a unei mase tot mai mari de oameni care indiferent de v‚rst„ sau de preg„tire profesional„ Ó∫i v„d periclitat„ speran˛a Ón viitor ∫i chiar existen˛a?

Putem oare s„ r„m‚nem indiferen˛i ∫i s„ continu„m a face politic„ Óntr-o manier„ fie naiv„, fie iresponsabil„, surd„ la mesajele cet„˛eanului ∫i care au proiectat asupra Óntregii clase politice imaginea unui Bizan˛ decadent ∫i corupt, care batjocore∫te prezentul ∫i exorcizeaz„ la infinit trecutul? Œn elaborarea programului de guvernare am considerat legitim„ o viziune social-democrat„ care s„ asigure ˛„rii o nou„ agend„ bazat„ pe reÓnnoire, modernizare ∫i dreptate social„. O reflectare concret„ a acestei viziuni o reprezint„ accentul pus Ón structura ∫i Ón 111

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

activitatea Guvernului pe solidaritatea social„, pe valorile familiei ∫i pe principiile Cartei drepturilor fundamentale din Uniunea European„.

Un criteriu determinant Ón stabilirea ˛intelor ∫i a strategiilor guvernamentale este cel al concordan˛ei cu cerin˛ele integr„rii europene ∫i euroatlantice a∫a cum sunt ele conturate Ón Strategia na˛ional„ de dezvoltare economic„ a Rom‚niei pe termen mediu care a fost transmis„ Ón luna martie anul acesta la Comisia European„ ∫i reprezint„ o platform„ comun„ de ac˛iune a for˛elor politice ∫i sociale pentru promovarea interesului na˛ional.

Acest criteriu de concordan˛„ cu cerin˛ele integr„rii are rolul de factor unificator ∫i, totodat„, de garan˛ie a continuit„˛ii. Programul nostru de guvernare trebuie analizat ∫i evaluat Ón conexiune direct„ cu structura Cabinetului, pentru c„ prin ea Óns„∫i echipa guvernamental„ reprezint„ un mesaj privind dorin˛a noastr„ de profesionalizare a demersului politic ∫i de asumare de c„tre fiecare a moralit„˛ii ∫i responsabilit„˛ii Ón cadrul Executivului.

A∫a cum ve˛i constata Ón continuare din prezentarea elementelor definitorii ale programului de guvernare, acesta se bazeaz„ pe o serie de solu˛ii noi ce iau Ón considerare specificul Rom‚niei ∫i a∫tept„rile electoratului, dar r„spund ∫i unor sugestii ∫i recomand„ri ale Uniunii Europene, precum ∫i unor cerin˛e ale Fondului Monetar Interna˛ional ∫i ale B„ncii Mondiale.

Am dorit, Ón primul r‚nd, s„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice, asigur‚nd complementaritatea planului economic cu cel social, prin promovarea unui program de modernizare ∫i dezvoltare durabil„ a Rom‚niei, Óntr-o concep˛ie ce pune Ón valoare poten˛ialul uman, valen˛ele sectorului privat, parteneriatul dintre sectorul public ∫i cel privat, rela˛iile externe ∫i cooperarea interna˛ional„.

Executivul va fi capabil s„ stabileasc„ regulile economiei interne, s„ reglementeze stimulativ sistemul de impozite ∫i taxe, s„ 112

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

optimizeze mediul de afaceri. Programul de guvernare se axeaz„ pe o construc˛ie strategic„ care s„ asigure maximum de avantaj Ón spa˛iul na˛ional, pe de o parte, ∫i s„ accelereze procesul de preg„tire pentru integrare Ón structurile europene ∫i mondiale, pe de alt„ parte.

Corectitudinea unui asemenea demers este confirmat„ de liderii social-democra˛i europeni. Astfel, Gerhard Schroeder afirma: îEuropa trebuie s„ fie o zon„ social„, nu doar o zon„ pentru pia˛„“.

Emilio Gavalio, secretarul general al Confedera˛iei Sindicatelor Europene, spunea: îEste o chestiune de urgen˛„ ca dezvoltarea economic„ s„ capete o dimensiune global„, s„ mearg„ m‚n„ Ón m‚n„ cu dezvoltarea social„“.

Cu referire la acelea∫i probleme, Lionel Jospin, sublinia: îGlobalizarea nu poate fi redus„ la comer˛ul liber de bunuri, globalizarea Ónseamn„ Ón˛elegerea faptului c„ omenirea are un destin comun. Globalizarea presupune s„ iei Ón considerare ∫i s„ protejezi diversitatea cultural„, revendic„rile sociale care garanteaz„ c„ prin munc„ se poate duce o via˛„ demn„“.

Printr-o asemenea abordare, pe care P.D.S.R. ∫i-a Ónsu∫it-o ∫i a promovat-o Ón programele sale, suntem convin∫i c„ se poate asigura un cadru stabil pentru modernizarea ∫i dezvoltarea Rom‚niei. Se anuleaz„ astfel orice interpretare contradictorie dintre interven˛ia statului Ón economia de pia˛„ ∫i responsabilit„˛ile sale sociale, Ón principal reducerea infla˛iei ∫i crearea de locuri de munc„.

Pe un plan, regulile concuren˛ei ∫i ale competi˛iei nu func˛ioneaz„ Ónc„ perfect Ón economiile Ón tranzi˛ie. Œn acela∫i timp, sistemul economic na˛ional r„spunde imprevizibil la m„surile ∫i ac˛iunile guvernamentale.

De asemenea, nu putem face abstrac˛ie de faptul c„ tranzi˛ia ˛„rii nu are loc Ón regim insular, fiind influen˛at„ determinant de realit„˛ile ∫i de rela˛iile economice ∫i politice existente at‚t pe plan mondial, c‚t ∫i Ón spa˛iul regional ∫i na˛ional.

113

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Concomitent, ac˛iunile guvernamentale vor avea ca scop asigurarea serviciilor publice, ap„rarea na˛ional„, ordinea public„, ocrotirea s„n„t„˛ii, educa˛ia, realizarea unor programe pentru dezvoltarea infrastructurii, pe care mecanismele pie˛ei libere nu le pot pune la dispozi˛ia cet„˛eanului, dar care sunt esen˛iale pentru siguran˛a sa.

O condi˛ie esen˛ial„ pentru realizarea programului de modernizare ∫i de dezvoltare a Rom‚niei este asigurarea de durat„ a stabilit„˛ii macroeconomice care s„ previn„ costurile suplimentare, de cele mai multe ori inutile, determinate de regres, ∫omajul cronic sau de infla˛ia ridicat„.

Cre∫terea economic„ durabil„ se va realiza prin aplicarea unui ansamblu coerent de politici macroeconomice ce vor asigura, concomitent, o economie de pia˛„ func˛ional„, restructurarea selectiv„ ∫i modernizarea sistemului economic na˛ional, valorificarea profitabil„ a resurselor interne, stimularea capitalului autohton ∫i atragerea investi˛iilor str„ine. Œn acest cadru se prevede o cre∫tere economic„ Óntr-un ritm anual de 4,5 p‚n„ la 6%, sus˛inut„ de accelerarea modific„rii structurilor de proprietate ∫i a celor de produc˛ie, prin extinderea ∫i consolidarea sectorului privat, astfel Ónc‚t ponderea acestuia Ón formarea P.I.B. s„ tind„ spre 75% la orizontul anului 2004, structurarea mediului de afaceri ∫i combaterea obstacolelor administrative ∫i legislative Ón domeniul afacerilor. Cre∫terea economic„ proiectat„ se va reg„si integral Ón investi˛ii, export ∫i Ón consumul popula˛iei, realiz‚ndu-se astfel rec‚∫tigarea pie˛ei interne, sus˛inut„ de sporirea puterii de cump„rare, precum ∫i de reluarea rela˛iilor comerciale Ón zone tradi˛ionale.

Guvernul va promova o politic„ financiar-moderat-selectiv„, Ón scopul stimul„rii sectoarelor cu poten˛ial de competitivitate, al atragerii de noi surse de finan˛are extern„, precum ∫i al eficientiz„rii cheltuirii banului public.

114

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

Totodat„, Guvernul, Ómpreun„ cu Banca Na˛ional„ a Rom‚niei, va promova cu deschidere ∫i seriozitate, cu profesionalism un dialog permanent cu institu˛iile financiare interna˛ionale: F.M.I., Banca Mondial„, BERD, Banca European„ de Investi˛ii, precum ∫i cu Uniunea European„, Ón vederea stabilirii unui parteneriat real ∫i a unui climat de Óncredere. Reforma fiscal„ va fi axat„ pe principiul de a r„spunde mai bine cerin˛elor contribuabilului de a crea un sistem fiscal simplu, echitabil ∫i elastic. Se au Ón vedere at‚t ac˛iunile imediate, c‚t ∫i m„suri pe termen mediu. Astfel, se va opera o reducere gradual„ a impozitelor directe, Ón principal pe veniturile popula˛iei, precum ∫i o sc„dere a cotelor de T.V.A. la unele produse, precum p‚ine, lapte ∫i energie electric„ ∫i termic„. Œn cadrul politicii bugetare, un rol important Ól va avea revizuirea sistemului cheltuielilor publice, vor fi eliminate gradual fondurile extrabugetare, vom asigura transparen˛a cheltuielilor bugetare, vom aloca resursele publice pe baz„ de proiecte ∫i programe.

Aceast„ nou„ construc˛ie bugetar„ va fi aplicat„ la elaborarea proiectului de buget pe anul 2002, care va fi prezentat Parlamentului Ón luna octombrie 2001.

Deficitul bugetar va fi finan˛at Ón mod neinfla˛ionist, dimensiunile acestuia urm‚nd a fi Ón concordan˛„, pe termen mediu, cu strategia ∫i cu priorit„˛ile de dezvoltare economic„ ∫i social„ ale ˛„rii.

Pe fondul politicilor macroeconomice vor fi aplicate m„suri de ajustare structural„ Ón industrie, agricultur„, transporturi, lucr„ri publice, comunica˛ii ∫i turism, care vor viza accelerarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale cu capital majoritar de stat ∫i a restructur„rii acestora at‚t prin modernizarea ∫i dezvoltarea agen˛ilor economici cu poten˛ial competitiv, c‚t ∫i prin reorientarea, redimensionarea sau Ónchiderea unit„˛ilor f„r„ pia˛„ de desfacere, cu rezolvarea prealabil„ a problemelor sociale.

Guvernul va ac˛iona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regional„ prev„zute Ón Strategia na˛ional„ de dezvoltare economic„ 115

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

a Rom‚niei pe termen mediu, Ón deplin acord cu politica european„ de coeziune economic„ ∫i social„. Œn acest cadru, prin corelarea politicilor regionale cu cele macroeconomice ∫i sectoriale se vor asigura: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, revitalizarea zonelor defavorizate, stimularea cooper„rii interregionale interne ∫i interna˛ionale, preg„tirea cadrului institu˛ional pentru utilizarea fondurilor structurale ∫i pentru acces la fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Procesul de privatizare se va desf„∫ura numai Ón condi˛ii de eficien˛„ ∫i transparen˛„, cu reintroducerea controlului Cur˛ii de Conturi. Œn sfera privatiz„rii vor fi incluse Ón mod diferen˛iat, Ón func˛ie de specific, utilit„˛ile publice, domeniu care se va deschide cu fermitate concuren˛ei, concomitent cu combaterea abuzului de pozi˛ie dominant„ pe pia˛„ Ón detrimentul consumatorului. Œn urm„toarele s„pt„m‚ni, Guvernul va pune Ón aplicare ∫i va desf„∫ura programul de dep„∫ire a problemelor generate, aproape Ón fiecare an, de condi˛iile de iarn„ ∫i va asigura sursele de finan˛are pentru achizi˛ionarea combustibilului necesar Ónc„lzirii pentru popula˛ie. Œn paralel, sunt prev„zute m„suri pentru preg„tirea ∫i desf„∫urarea campaniei agricole de prim„var„, printre care acordarea direct„ c„tre produc„torii agricoli a unui sprijin financiar de un milion de lei pentru fiecare hectar cultivat, concretizat Ón semin˛e selec˛ionate, Óngr„∫„minte, pesticide ∫i unele lucr„ri agricole.

Politica social„ a Guvernului porne∫te de la nevoia unei schimb„ri radicale de abordare care se bazeaz„ pe echilibrul dintre competi˛ie, colaborare ∫i solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salarizarea diferen˛iat„, dup„ criteriul eficien˛ei ∫i, pe de alt„ parte, printr-o reparti˛ie echilibrat„ ∫i transparent„ a veniturilor realizate Ón societate.

Pentru a ie∫i din criza economic„ Ón care se afl„, Rom‚nia are nevoie de mai multe locuri de munc„, dar ∫i de solidaritate social„.

116

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina m„surile de protec˛ie ∫i asisten˛„ social„ pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu ac˛iuni care vor contribui la asigurarea locurilor de munc„ pentru ob˛inerea de venituri permanente ∫i Ón continu„ cre∫tere.

Un loc important Ón cadrul m„surilor active vor avea ac˛iunile de calificare, recalificare, reorientare a for˛ei de munc„ Ón func˛ie de cererea existent„ pe pia˛a muncii. Guvernul va Óncuraja agen˛ii priva˛i Ón domeniul recalific„rii for˛ei de munc„ ∫i al finan˛„rii cursurilor sau a programelor pe baza garan˛iilor suplimentare acordate pentru Óncadrarea ulterioar„ a cursan˛ilor.

Obiectivul programului de guvernare Ón domeniul veniturilor salariale Ól constituie asigurarea unui salariu care s„ permit„ un nivel minim, decent, de via˛„. Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie. Se are Ón vedere o cre∫tere treptat„ a salariului minim, astfel Ónc‚t Ón 2004 acesta s„ fie Ón termeni reali cu cel pu˛in 50% mai mare dec‚t la sf‚r∫itul anului 2000. Œmbun„t„˛irea nivelului de trai al pensionarilor se va asigura at‚t prin recorelarea pensiilor, pe baza unui program care se va desf„∫ura pe o perioad„ de 3 ani, Óncep‚nd cu trimestrul IV 2001, c‚t ∫i prin indexarea trimestrial„ a pensiilor, Ón vederea p„str„rii puterii de cump„rare. Œn domeniul asisten˛ei sociale, Guvernul consider„ c„ familia trebuie pus„ Ón centrul preocup„rilor de natur„ social„. Œn aceast„ viziune, familia va beneficia de dou„ tipuri de presta˛ii sociale: aloca˛ii pentru subzisten˛„ ∫i aloca˛ii pentru dezvoltare familial„. Œn acest cadru, aloca˛ia pentru copii va ajunge s„ reprezinte 10% din salariul mediu net pe economie, iar familiilor cu venituri reduse li se va acorda sprijinul financiar necesar pentru preg„tirea copiilor Ón vederea Ónceperii anului ∫colar, Óntre altele.

117

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn domeniul ocrotirii s„n„t„˛ii, programul guvernamental porne∫te de la faptul c„ Óngrijirea s„n„t„˛ii trebuie s„ fie un bun social colectiv, liber, accesibil tuturor cet„˛enilor Rom‚niei, indiferent de capacitatea lor de a pl„ti. Œn stabilirea ac˛iunilor ∫i m„surilor pentru realizarea acestui obiectiv strategic s-a luat Ón considerare neconcordan˛a existent„ Óntre nevoile de Óngrijire a popula˛iei, pe de o parte, ∫i structurile ∫i eficien˛a sc„zut„ din serviciile de s„n„tate, pe de alt„ parte. Printre m„surile imediate pe care Guvernul le are Ón vedere sunt promovarea unei noi metode de compensare a medicamentelor, prin introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, Ón func˛ie de categoriile de boli, cu stimularea ofertei interne ∫i acordarea gratuit„ de lapte praf din produc˛ia intern„ copiilor Ón v‚rst„ de p‚n„ la un an.

S„n„tatea ∫i bun„starea tuturor copiilor vor constitui o prioritate a Guvernului Rom‚niei, iar protec˛ia drepturilor lor va fi sus˛inut„ ferm ∫i f„r„ echivoc. Se va urm„ri elaborarea ∫i promovarea unui program na˛ional de educa˛ie public„ cu privire la responsabilitatea ∫i la rolul familiei.

Lu‚nd Ón considerare recomand„rile raportorului Parlamentului European pentru Rom‚nia, baroneasa Emma Nicholson, Guvernul va promova o legisla˛ie unitar„ cu privire la protec˛ia drepturilor copilului pentru prevenirea ∫i interven˛ia eficient„ Ón cazurile de abuz ∫i neglijare a copilului, investigarea delictelor cu privire la copii ∫i combaterea crimei organizate, cu referire special„ la traficul de copii. De asemenea, se va Ónt„ri capacitatea institu˛ional„ la nivel central prin consolidarea autorit„˛ii na˛ionale cu atribu˛ii Ón elaborarea, coordonarea ∫i controlul implement„rii politicii de protec˛ie a drepturilor copilului. Œn acest context se vor reconsidera procedurile privind adop˛ia, Ón vederea promov„rii adop˛iei na˛ionale ∫i m„surilor alternative de sus˛inere a copilului Ón familie, iar regimul adop˛iei interna˛ionale va fi reanalizat pe fond.

Programul nostru guvernamental porne∫te de la faptul c„ educa˛ia, cercetarea ∫i cultura sunt factori strategici ai dezvolt„rii. Sistemul 118

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

de Ónv„˛„m‚nt este apreciat de guvernul nostru ca o prioritate na˛ional„ care trebuie s„ se bucure de o aten˛ie special„ Ón politica de dezvoltare pe termen lung. Œn scopul racord„rii sale la cerin˛ele contemporane sunt prev„zute ac˛iuni pentru consolidarea rolului ∫colii ca principal„ institu˛ie de educa˛ie ∫i Ónv„˛„m‚nt. Programul de guvernare Ón acest domeniu se concentreaz„ asupra urm„torilor factori decisivi: educa˛ia de baz„ pentru to˛i, capacitatea de autoperfec˛ionare a sistemului educa˛ional, Ónv„˛„m‚ntul superior ∫i cercetarea ∫tiin˛ific„, educa˛ia permanent„ Óntr-o societate educa˛ional„.

Guvernul va promova programe speciale pentru tineri, care vor urm„ri sporirea particip„rii la via˛a economic„, valorificarea poten˛ialului creativ al tineretului, acordarea de ∫anse egale tuturor tinerilor, atragerea tinerilor Ón via˛a public„ ∫i la luarea deciziei, stimularea asociativit„˛ii tineretului, sus˛inerea prioritar„ a parteneriatului cu structuri reprezentative ale societ„˛ii civile, sprijinirea particip„rii tineretului la activitatea interna˛ional„.

Guvernul va promova Ón urm„toarele 6 luni Legea tineretului.

Un alt pachet de m„suri are Ón vedere dezvoltarea re˛elei de transport ∫colar, prin dotarea a 120 de localit„˛i pe an cu autobuze, precum ∫i construirea Ón ∫coli a 400 de s„li de sport, Ón perioada 2001–2004.

Programul de guvernare Ón domeniul culturii este structurat pe urm„toarele coordonate definitorii: accesul liber ∫i egal la informa˛ie, patrimoniul cultural na˛ional, crea˛ia cultural„, consumul cultural, racordarea la cerin˛ele societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i ale integr„rii europene. Identitatea na˛ional„, Ón dimensiunea sa cultural„, va fi Ónt„rit„: teatrele, muzeele, chiar c„minele culturale vor redeveni locuri ale tr„irii ∫i exprim„rii valorilor, ale crea˛iei tradi˛ionale ∫i de avangard„ rom‚ne∫ti.

Cu privire la culte ∫i la via˛a spiritual„, proiectarea ac˛iunilor guvernului porne∫te de la concep˛ia c„ democra˛ia ∫i religia sunt 119

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

valori complementare care exprim„ Ón modul cel mai nobil condi˛ia uman„.

Pornind de la principiul c„ pentru Rom‚nia minorit„˛ile sunt o mare resurs„, apreciem c„ un bun management al acestei probleme este o cale de a servi at‚t dezvoltarea identit„˛ii minorit„˛ilor, c‚t ∫i cooperarea intercultural„. Acesta este modelul civic, multicultural, bazat pe toleran˛„ ∫i pe respect reciproc pe care noi Ól vom promova. Œn domeniul ap„r„rii na˛ionale, obiectivul nostru strategic Ól reprezint„ realizarea unui nivel corespunz„tor al structurilor militare, din punct de vedere numeric ∫i al dot„rii for˛elor, care s„ asigure o capacitate operativ„ la nivelul impus de cerin˛ele programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacit„˛ii de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor ∫i ap„rarea colectiv„ Ón plan regional. Procesul de restructurare ∫i de modernizare a organismului militar va fi relansat prin sus˛inerea efortului material ∫i financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de organizare a armatei.

Un obiectiv de cea mai mare importan˛„ ∫i de urgen˛„ imediat„ este Ómbun„t„˛irea rapid„ a procesului de management al resurselor umane, urm„rindu-se depolitizarea organismului militar, redimensionarea corpului de comand„ ∫i Ómbun„t„˛irea nivelului expertizei civile. Guvernul va ac˛iona pentru Ómbun„t„˛irea c‚t mai rapid„ a condi˛iilor de preg„tire ∫i de via˛„ ale militarilor ∫i familiilor lor.

Programul guvernamental trateaz„ ordinea public„ Óntr-o manier„ nou„, european„, asigur‚ndu-se demilitarizarea respectivelor servicii publice ∫i trecerea lor la autorit„˛ile locale. Suntem con∫tien˛i c„ este o misiune grea, am‚nat„ de 10 ani, dar suntem ferm hot„r‚˛i s„ o realiz„m p‚n„ Ón anul 2002.

O prioritate a ac˛iunii guvernamentale pe parcursul anului 2001 const„ Ón Óndeplinirea condi˛iilor solicitate de Comisia European„ pentru eliminarea obligativit„˛ii vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni care 120

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

c„l„toresc Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, pe care guvernul anterior le-a tratat cu superficialitate, determin‚nd men˛inerea Ón fapt a tratamentului discriminatoriu pentru Rom‚nia.

Ne vom angaja Ón realizarea unei reforme profunde a justi˛iei ∫i vom sus˛ine, prin toate mijloacele constitu˛ionale ∫i legale, deplina depolitizare ∫i reala democratizare a actului de justi˛ie pentru asigurarea unui sistem judiciar independent ∫i responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care s„ fie func˛ional, eficient ∫i apropiat de cet„˛ean.

Dorim ca autoritatea judec„toreasc„ s„ fie o putere autentic„ Ón stat, astfel Ónc‚t principiul constitu˛ional potrivit c„ruia înimeni nu este mai presus de lege“ s„ devin„ o realitate.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i ∫i senatori, ne propunem s„ respect„m rolul Parlamentului de centru fundamental al vie˛ii politice ∫i al democra˛iei constitu˛ionale ∫i s„ elimin„m imixtiunile din partea puterii executive. Pentru a reface raporturile dintre Parlament ∫i Guvern avem Ón vedere reÓnfiin˛area func˛iei de ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul ∫i desemnarea la fiecare minister a unui secretar de stat cu atribu˛ii privind raporturile cu Parlamentul, sindicatele ∫i patronatul.

Mai mult, Ón calitate de prim-ministru, dac„ ve˛i vota programul ∫i lista Cabinetului, voi fi prezent Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului cel pu˛in o dat„ pe lun„, pentru a r„spunde personal la Óntreb„rile ∫i interpel„rile justificate ale dumneavoastr„.

Totodat„, dup„ primele 6 luni de la Ónvestitur„, voi prezenta Parlamentului stadiul aplic„rii programului de guvernare ∫i voi angaja r„spunderea guvernului pe o declara˛ie de politic„ intern„.

Institu˛ia deleg„rii legislative va fi folosit„ de Guvern Ón limitele stricte ale prevederilor constitu˛ionale, cunosc‚nd c„ abuzul de ordonan˛e emis Ón legislatura anterioar„ a introdus subiectivismul ∫i arbitrariul Ón domeniul legislativ.

121

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Doresc s„ v„ informez c„ pe ordinea de zi a Camerei Deputa˛ilor figureaz„ Ón prezent 250 de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonan˛e, iar la comisii, pentru avizare, sunt alte 246 de proiecte. Œn acela∫i timp, la Senat, pe ordinea de zi sunt Ónscrise 22 de proiecte pentru aprobarea unor ordonan˛e, iar 124 se afl„ la comisii, pentru avizare.

Rom‚nia are deci, Ón acest moment, Ón mare m„sur„, o legisla˛ie provizorie. De ce s„ ne mire faptul c„ str„inii consider„ Rom‚nia o ˛ar„ instabil„ din punct de vedere juridic?

Programul de guvernare abordeaz„ frontal accelerarea reformei administra˛iei publice centrale ∫i locale, Ón concordan˛„ cu standardele europene, asigur‚nd concomitent descentralizarea ∫i demilitarizarea serviciilor publice, depolitizarea structurilor administra˛iei ∫i eliminarea clientelismului politic.

Noua structur„ guvernamental„ reflect„ pe deplin concep˛ia P.D.S.R. de modernizare ∫i de adaptare concret„ a administra˛iei publice la realit„˛ile economiei ∫i societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Direc˛iile prioritare de ac˛iune Ón reforma administra˛iei publice se refer„, Ón principal, la eficientizarea structurilor ∫i cheltuielilor de administra˛ie, prin reducerea personalului excedentar la nivel central ∫i local cu circa 30%, normarea strict„ a consumurilor materiale ∫i a dot„rilor administrative, ceea ce va determina schimbarea de fond a raportului dintre administra˛ie ∫i cet„˛ean Ón favoarea cet„˛eanului, concomitent cu reducerea substan˛ial„ a birocra˛iei ∫i eliminarea premiselor corup˛iei din administra˛ie.

Guvernul va ac˛iona cu fermitate pentru combaterea corup˛iei, diminuarea substan˛ial„ a fenomenelor de evaziune fiscal„, de contraband„ ∫i de sp„lare a banilor, ceea ce va asigura, implicit, reducerea consistent„ a economiei subterane. Œn aceast„ etap„ crucial„ pentru destinul na˛iunii, politica extern„ rom‚neasc„ are ∫ansa istoric„ de a contribui decisiv la realizarea 122

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

intereselor na˛ionale ∫i la conturarea unui nou viitor pentru to˛i cet„˛enii Rom‚niei.

Prin consecven˛„, seriozitate ∫i dinamism, Guvernul Rom‚niei va ac˛iona cu responsabilitate pentru refacerea credibilit„˛ii ∫i respectabilit„˛ii interna˛ionale ale Rom‚niei ∫i ale cet„˛enilor s„i.

Obiectivul fundamental al politicii externe Ón urm„toarea perioad„ va consta Ón accelerarea integr„rii Rom‚niei Ón structurile politice, economice ∫i strategice europene ∫i euroatlantice.

Rom‚nia r„m‚ne pe mai departe angajat„ pe drumul integr„rii depline Ón Uniunea European„. Acesta este ∫i sensul cre„rii unui Minister al Integr„rii Europene. Integrarea reprezint„ destinul nostru na˛ional ∫i marele proiect de dezvoltare a Rom‚niei. Energia ∫i efortul nostru vor fi canalizate pentru accelerarea ritmului negocierilor de aderare, a Óndeplinirii integrale a criteriilor de integrare ∫i a reducerii handicapului care ne separ„ de al˛i candida˛i la integrare.

Principalii no∫tri parteneri comerciali, economici ∫i politici sunt europenii. Cont„m mai departe pe sprijinul lor Ón Óndeplinirea aspira˛iilor noastre europene, inclusiv Ón asigurarea dreptului de liber„ circula˛ie a cet„˛enilor rom‚ni Ón statele Uniunii.

NATO este cea mai important„ alian˛„ capabil„ s„ asigure stabilitatea, coeziunea transatlantic„ ∫i pacea Europei. Hot„r‚rea noastr„ de a adera la Alian˛a Nord-Atlantic„ a fost ∫i r„m‚ne neclintit„. Suntem Óncrez„tori c„ Rom‚nia, prin seriozitate ∫i perseveren˛„, Ó∫i va g„si Ón viitorul apropiat locul binemeritat Ón familia NATO. Participarea Rom‚niei la forme de cooperare multilaterale va continua s„ fie armonizat„ cu interesele Rom‚niei privind integrarea Ón structurile europene ∫i euroatlantice ∫i cu obiectivele programului de guvernare Ón plan politic ∫i economic.

123

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Parteneriatul nostru strategic cu S.U.A. constituie un punct esen˛ial al politicii noastre externe. Vom lucra Óndeaproape cu noua administra˛ie american„ pentru avansarea agendei noastre bilaterale, a procesului integr„rii euroatlantice ∫i asigur„rii stabilit„˛ii Europei de sud-est.

Rom‚nia va prelua, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2001, pre∫edin˛ia Ón exerci˛iu a O.S.C.E., cea mai Ónalt„ pozi˛ie Óncredin˛at„ Rom‚niei pe plan interna˛ional Ón ultimele decenii. Œn aceast„ Ónalt„ calitate, Rom‚nia va promova idealurile p„cii, cooper„rii ∫i securit„˛ii Ón spa˛iul O.S.C.E., valorile democra˛iei, ale statului de drept ∫i ale respectului pentru drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale omului, aduc‚ndu-∫i contribu˛ia, pe baza valorilor de libertate ∫i de demnitate, a aspira˛iilor de stabilitate ∫i prosperitate proprii na˛iunii noastre. Rom‚nia va r„m‚ne un promotor al cooper„rii regionale ∫i al unor rela˛ii str‚nse cu vecinii. Vom utiliza pre∫edin˛ia O.S.C.E. pentru promovarea idealurilor noastre comune de democra˛ie, stabilitate ∫i respect al drepturilor omului Ón Óntreg spa˛iul euroatlantic. Œn contextul cooper„rii regionale, vor fi consolidate rela˛iile de bun„ vecin„tate cu statele vecine: Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Iugoslavia, pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterale ∫i a sus˛inerii ini˛iativelor locale de cooperare transfrontalier„. Œn paralel cu contribu˛ia la stabilizarea, dezvoltarea ∫i integrarea european„ a Europei de sud-est, un rol important va fi acordat dezvolt„rii dimensiunii central-europene a politicii externe rom‚ne∫ti, prin stimularea rela˛iilor de cooperare cu state centraleuropene din vecin„tatea sau proximitatea Rom‚niei, membre sau candidate la aderarea la Uniunea European„ sau care au aderat recent la NATO. Vom ac˛iona cu dinamism ∫i pragmatism pentru amplificarea rela˛iilor speciale ∫i privilegiate ale Rom‚niei cu Republica 124

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

Moldova, pe baza identit„˛ii de limb„, cultur„ ∫i istorie a celor dou„ state rom‚ne∫ti, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economic„, sus˛inerea fluxurilor investi˛ionale Ón Republica Moldova, continuarea ∫i amplificarea sprijinului economic direct, asisten˛„ pentru diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii Moldova, pentru cre∫terea gradului de independen˛„ energetic„ a ˛„rii.

Pentru gestionarea rela˛iilor cu Republica Moldova, la Guvern va func˛iona un oficiu subordonat direct primului-ministru, astfel Ónc‚t s„ d„m un nou impuls acestor raporturi. Œn procesul elabor„rii strategiilor ∫i execu˛iei ac˛iunilor de politic„ extern„, Guvernul Rom‚niei va acorda o aten˛ie special„ consult„rii ample ∫i structurate cu Parlamentul Rom‚niei, cu societatea civil„, cu reprezentan˛ii mediilor de afaceri, de pres„ ∫i academice, cu reprezentan˛ii de v‚rf ai diasporei rom‚ne∫ti.

Guvernul va sprijini Ón continuare p„strarea identit„˛ii culturale ∫i lingvistice a comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din statele vecine, precum ∫i crearea condi˛iilor pentru manifestarea acestei identit„˛i Ón statul ai c„rui cet„˛eni sunt. Œn deplin„ transparen˛„, Guvernul va include problemele etnicilor rom‚ni pe agenda dialogului cu statele vecine ∫i a cooper„rii cu organiza˛iile interna˛ionale, va continua s„ aloce fonduri pentru sus˛inerea ∫colilor, institu˛iilor de cult, institu˛iilor culturale ∫i pentru burse de studiu, de care pot beneficia Óndeosebi membrii comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din statele vecine.

Guvernul va stimula activizarea leg„turilor economice transfrontaliere ∫i investi˛iile Ón comunit„˛ile rom‚ne∫ti din afara grani˛elor. Executivul va Óncuraja str‚ngerea leg„turilor cu ˛ara a comunit„˛ilor rom‚ne∫ti din Óntreaga lume, va acorda asisten˛„ pentru p„strarea identit„˛ilor etnice ∫i culturale, va Óncuraja realizarea de investi˛ii Ón Rom‚nia de c„tre rom‚nii din afara hotarelor ˛„rii, va promova un dialog cuprinz„tor ∫i deschis, 125

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

referitor at‚t la problemele cu care se confrunt„ comunit„˛ile rom‚ne∫ti, c‚t ∫i la a∫tept„rile cona˛ionalilor din afara ˛„rii, Ón vederea identific„rii Ón comun a celor mai bune solu˛ii.

Guvernul va stimula continuarea schimburilor culturale ∫i a rela˛iilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii rom‚ne, reintegrarea lor Ón circuitul valorilor universale, asigurarea cunoa∫terii tezaurelor culturale ale altor na˛iuni ∫i promovarea unui climat de respect ∫i toleran˛„, bazat pe dialogul Óntre culturi ∫i Óntre civiliza˛ii.

P.D.S.R. consider„ c„ Rom‚nia se g„se∫te acum, la finele mileniului al II-lea ∫i Ón pragul celui de-al III-lea mileniu, Óntr-un moment crucial al evolu˛iei sale istorice, politice ∫i socioeconomice. Pe de o parte, ˛ara trebuie s„ fac„ fa˛„ marii provoc„ri reprezentate de ritmul extrem de rapid al procesului globaliz„rii. Din aceast„ perspectiv„, sunt actuale cuvintele lui Nicolae Titulescu, care spunea: îŒn ziua de azi, nimic nu este local sau continental, ci totul este de interes mondial“.

Pe de alt„ parte, a∫a cum este normal Óntr-o democra˛ie, Ón societatea rom‚neasc„ se manifest„ Ón mod liber o diversitate de interese individuale ∫i ale diferitelor grupuri sociale. Œn fa˛a acestor evolu˛ii democratice fire∫ti, ne putem aminti cuvintele rostite de Nicolae Iorga Ónc„ la Ónceputul secolului pe care Ól Óncheiem peste c‚teva zile. Marele nostru istoric afirma: îMai presus de interesele indivizilor, mai presus de interesele claselor trebuie s„ se ridice solidaritatea na˛ional„, sentimentul de unitate, care s„ Ómbr„˛i∫eze o societate de la un cap„t la altul. Acest sentiment asigur„ men˛inerea unui popor, acest sentiment asigur„ afirmarea unui popor ∫i Ói d„ biruin˛„ Ón toate Ómprejur„rile“.

Con∫tient de r„spunderea pe care mi-o asum Ón fa˛a ˛„rii, Ómpreun„ cu colegii mei din acest eventual Cabinet al mileniului III, convin∫i de a ac˛iona numai Ón interesul na˛ional, al progresului Rom‚niei ∫i pentru integrarea ˛„rii noastre Ón structurile europene ∫i 126

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

euroatlantice, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i, s„ acorda˛i votul dumneavoastr„ favorabil Programului de guvernare ∫i listei Guvernului Rom‚niei.

S„-mi permite˛i s„ v„ prezint lista Guvernului Rom‚niei, pe care o vom supune, Ómpreun„ cu Programul de guvernare, pe care l-a˛i primit cu to˛ii, votului dumneavoastr„, Ón finalul acestei ∫edin˛e a Parlamentului.

Lista Guvernului Rom‚niei: – Adrian N„stase — prim-ministru; – Mircea Geoan„ — ministrul afacerilor externe; – Hildegard-Carola Puwak — ministrul integr„rii europene; – Mihai Nicolae T„n„sescu — ministrul finan˛elor publice; – Rodica Mihaela St„noiu — ministrul justi˛iei; – Ioan Mircea Pa∫cu — ministrul ap„r„rii na˛ionale; – Ioan Rus — ministru de interne; – Gheorghe Romeo Leonard Cazan — ministrul dezvolt„rii ∫i prognozei; – Marian S‚rbu — ministrul muncii ∫i solidarit„˛ii sociale; – Dan Ioan Popescu — ministrul industriei ∫i resurselor; – Ilie S‚rbu — ministrul agriculturii, alimenta˛iei ∫i p„durilor; – Aurel Constantin Ilie — ministrul apelor ∫i protec˛iei mediului; – Miron Tudor Mitrea — ministrul lucr„rilor publice, transporturilor ∫i locuin˛ei; – Matei Agathon Dan — ministrul turismului; – Silvia Ciornei — ministru pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii ∫i coopera˛ie; – Ecaterina Andronescu — ministrul educa˛iei ∫i cercet„rii; – R„zvan Theodorescu — ministrul culturii ∫i cultelor; – Daniela Barto∫ — ministrul s„n„t„˛ii ∫i familiei; – Georgiu Ging„ra∫ — ministrul tineretului ∫i sportului; – Dan Nica — ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei; – Octav Cozm‚nc„ — ministrul administra˛iei publice; – Vasile D‚ncu — ministrul informa˛iilor publice; 127

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

– Petru ™erban Mih„ilescu — ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului; – Acsinte Gaspar — ministru pentru rela˛ia cu Parlamentul; – Ovidiu Tiberiu Mu∫etescu – ministru al autorit„˛ii pentru privatizare ∫i administrarea participa˛iunilor statului; – Vasile Pu∫ca∫ — ministru delegat la Ministerul Integr„rii Europene — negociator-∫ef la Uniunea European„; – ™erban Constantin Valeca — ministru delegat la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii pentru activitatea de cercetare.

De-a lungul ultimilor 11 ani am avut diferite func˛ii, dar vreau s„ v„ spun c„ niciodat„ nu m-am sim˛it Óntr-o situa˛ie mai delicat„, mai complicat„ dec‚t cea Ón care sunt ast„zi Ómpreun„ cu colegii mei, cu echipa care este ast„zi prezent„ aici pentru a v„ solicita un vot de Óncredere. Œn timpul interven˛iilor pe care distin∫ii colegi le-au f„cut ast„zi, aici, am redactat, am men˛ionat, am notat c‚teva zeci de aspecte, de chestiuni care probabil c„ ar fi meritat interes ∫i colegii mei m-au ajutat, au ad„ugat la r‚ndul lor diverse r„spunsuri la unele dintre aspectele care au fost ridicate.

Da˛i-mi voie totu∫i s„ renun˛ la aceast„ modalitate foarte tehnic„ de a v„ prezenta r„spunsuri la unele observa˛ii ∫i s„ fac la r‚ndul meu c‚teva comentarii de ordin general, eventual s„ mai completez cu unele aspecte mai tehnice.

Noi am dorit ca ast„zi s„ marc„m nu o reluare a temelor de campanie electoral„, ci s„ v„ prezent„m o sum„ de solu˛ii pe care noi consider„m c„ popula˛ia le a∫teapt„ de la un guvern responsabil ∫i de la un parlament dinamic.

Din acest punct de vedere programul de guvernare, Ón opinia mea, trebuie s„ cuprind„ solu˛iile pentru viitor, nu analiza psihanalitic„ a ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón trecut.

Sigur c„ aceste analize sunt importante, ele s-au f„cut Ón campania electoral„, dar da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ eu cred cu t„rie c„ 128

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

popula˛ia a∫teapt„ de la noi ast„zi altceva ∫i nu aceea∫i interminabil„ discu˛ie despre cine are dreptate. Aceste discu˛ii sunt importante, dar eu cred c„ le-am epuizat, am trecut prin ele, ∫tim cine a c‚∫tigat alegerile, ∫tim cine reprezint„ trei milioane de rom‚ni, cine reprezint„ ∫apte, cine reprezint„ un milion ∫i jum„tate, haide˛i s„ trecem la treab„, s„ facem un pas mai departe!

Noi am procedat Óntr-un mod care poate unora le-a creat dificult„˛i. Œn c‚teva zile am produs acest material care este programul de guvernare, care are aproape 200 de pagini ∫i care poate Ón timpul acestor s„rb„tori a creat dificult„˛i unora dintre colegi, care nu au avut vreme s„ Ól vad„ cu aten˛ie.

Vreau s„ v„ spun Óns„ c„ am tratat cu maxim„ responsabilitate datoria pe care ne-am asumat-o, de a veni Ón fa˛a Parlamentului cu un program clar, cu solu˛ii.

Dintre elementele care au fost prezentate ast„zi aici ne-am fi a∫teptat s„ primim mai multe sugestii, anumite idei care s„ ne ajute Ón ceea ce prive∫te punerea Ón aplicare a acestui program.

Distin∫ii colegi de la Partidul Rom‚nia Mare, timp de 30 sau 40 de minute, ne-au explicat cum s-a desf„∫urat votul din noiembrie ∫i din decembrie, dar au f„cut o singur„ recomandare pentru programul de guvernare, la pagina 8 s„ avem grij„ s„ nu reias„ cumva: îGuvernul ofer„ Parlamentului drepturile constitu˛ionale pe care acesta le are“.

Sunt de acord c„ formularea noastr„ nu era perfect„ ∫i o s„ o modific„m Ón varianta final„, dar esen˛a era alta. ™i cei de la Rom‚nia Mare au tr„it Ón acest Parlament Ón ultimii patru ani c‚nd puterea care a pierdut alegerile a adoptat 700 de ordonan˛e de urgen˛„ care au f„cut ca Parlamentul s„ devin„ un simplu decor.

Noi ne-am angajat s„ repunem lucrurile Ón formula fireasc„, constitu˛ional„ ∫i cred c„ acest element este important ∫i vreau s„ Ól subliniez Ónc„ o dat„. Dar avem nevoie de un parteneriat cu dumneavoastr„, cu Parlamentul, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ putem pe mai departe s„ lucr„m dinamic, pe formule pe care le consider„m 129

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Ómpreun„ importante, pentru a adopta legile necesare pentru ˛ar„.

Aceasta Ón leg„tur„ cu abordarea programului de guvernare ∫i a felului Ón care el a fost redactat.

Vreau s„ mai precizez ceva, am spus ∫i Ón discursul meu de ast„zi, c„ peste 30 de zile noi vom prezenta rezultatele unui audit, ale unui mecanism de predare-primire, c‚nd vom ∫ti efectiv ce las„ fiecare ministru ∫i ce preia fiecare ministru. Vom ∫ti atunci care este situa˛ia economic„ a ˛„rii. S„ fi venit acum Ón fa˛a dumneavoastr„ s„ v„ spunem c„ unii sunt r„i, c„ e c„mara plin„ sau goal„ sau jum„tate goal„ f„r„ o baz„ real„, ar fi Ónsemnat s„ repet„m o procedur„ pe care am condamnat-o Ón 1977.

Domnul Mugur Is„rescu ne spunea ieri c„ este un lucru bun, c„mara nu va fi goal„ atunci c‚nd o s„ mergem noi la guvernare. Posibil, dar trebuie s„ vedem dac„ Ón casa respectiv„ mai este mobila care exista p‚n„ atunci, pentru c„ primul-ministru nu e r„spunz„tor numai pentru c„mar„. Va trebui s„ vedem aceste lucruri cu responsabilitate.

Vreau s„ v„ mai spun ceva ∫i s-ar putea s„ v„ ∫ocheze acest lucru — ∫i le spun ∫i colegilor de la Rom‚nia Mare —, eu nu cred c„ mafia este singura problem„ din ˛ara noastr„. Mafia este o problem„ Ón ˛ara noastr„, dar nu este singura. ™i ea nu este Óntotdeauna cauza, ci este mai cur‚nd efectul unei proaste gestion„ri a problemelor ˛„rii ∫i trebuie s„ vedem Ómpreun„ cum trat„m ∫i chestiunea autorit„˛ii institu˛iilor statului, ∫i problemele s„r„ciei, ∫i problemele economice, pentru c„, dac„ vom s„ri cu to˛ii numai pe aceast„ problem„, vom reu∫i probabil peste trei luni s„ mai b„g„m o sut„ de mii de oameni Ón pu∫c„rie sau c‚˛i or fi, dar problemele ˛„rii vor fi r„mas acela∫i. Œn ceea ce prive∫te structura guvernului, a∫ vrea s„ dau unele explica˛ii. Pentru c„ s-a insistat Ón ultima vreme pe ideea c„ am m„rit structurile guvernamentale, am s„ v„ explic Ón primul r‚nd cum au stat lucrurile Ón ultimii 11 ani: Guvernul Roman a avut 23 130

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

de mini∫tri ∫i doi mini∫tri delega˛i, Guvernul Stolojan — 21 de mini∫tri ∫i un ministru delegat, Guvernul V„c„roiu — 22 de mini∫tri, Guvernul Ciorbea — 25 de mini∫tri ∫i trei mini∫tri delega˛i, Guvernul Radu Vasile — 24 de mini∫tri ∫i un ministru delegat, Guvernul Is„rescu — 19 mini∫tri ∫i 39 de agen˛ii separate care ˛ineau direct de primul-ministru.

V„ rog s„ face˛i o socoteal„ simpl„, aduna˛i 19 cu 39. Guvernul pe care vi-l prezint ast„zi cuprinde 23 de mini∫tri ∫i 4 mini∫tri delega˛i.

Au disp„rut cele 39 de agen˛ii care pluteau Ón zona Guvernului ∫i nimeni nu mai ∫tia cu ce se ocup„ ∫i nu mai aveau nici un fel de subordonare.

Am considerat c„ este util s„ d„m ni∫te semnale clare privind orient„rile noastre Ón viitor. De aceea, am propus crearea Ministerului pentru Integrare European„, de aceea avem un ministru delegat pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, de aceea problematica pe care am considerat-o important„, a cercet„rii, am crezut c„ este bine s„ fie reprezentat„ direct Ón Guvern de un reprezentant al cercet„rii ∫i pot s„ continuu cu aceste elemente de substan˛„ care, Ón opinia mea ∫i Ón opinia colegilor mei, reprezint„ elemente importante pentru guvernarea viitoare.

A∫ vrea s„ explic ∫i problema secretarilor de stat parlamentari ∫i a secretarilor de stat pentru integrare european„. Œn condi˛iile Ón care noi vom reduce cu 30% func˛iile de conducere din administra˛ia central„ ∫i local„ am considerat, tocmai din respect pentru Parlament, c„ este important ca Ón cadrul fiec„rui minister s„ existe un secretar de stat parlamentar, care s„ fie prezent la lucr„rile comisiilor ∫i plenului Camerei ∫i Senatului.

Stima˛i colegi, a˛i participat de at‚tea ori la Ónt‚lniri jenante Ón aceast„ sal„ sau la Senat, c‚nd reprezentan˛ii Guvernului nu erau prezen˛i la dezbateri, sau la comisii ∫i, de multe ori, a trebuit s„ opri˛i dezbaterile, pentru c„ nu erau prezen˛i reprezentan˛ii Guvernului. (...)

131

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Este nevoie ca Ón fiecare minister s„ fie cineva Ón permanen˛„ aplecat asupra acestui dialog cu Parlamentul. ™i atunci legile vor fi mai bune, Guvernul va explica ce dore∫te s„ fac„, Parlamentul va ∫ti ce dore∫te Guvernul, va decide, f„r„ Óndoial„, cum crede c„ este bine. Œn ceea ce prive∫te integrarea european„, mul˛i dintre colegii care sunt ast„zi aici ∫tiu cu ce probleme ne-am confruntat. Am f„cut Ón˛elegeri bune, adeseori Ón plan extern, dar nu le-am pus Ón aplicare. ™ti˛i ce s-a Ónt‚mplat Ón leg„tur„ cu vizele. S-a Óncheiat un acord cu o ˛ar„ pe care nu o men˛ionez acum ∫i atunci c‚nd a trebuit s„ apar„ textul respectiv Ón îMonitorul Oficial“, el a ap„rut modificat, cu un articol lips„. Aceste lucruri nu trebuie s„ se mai Ónt‚mple. Dac„ suntem serio∫i, dac„ vrem s„ fim serio∫i, dac„ ne-am propus un anumit drum, trebuie s„ mergem pe el, ∫i mesajul s„ fie clar. Vrem integrare european„, atunci s„ o facem, s„ o facem la noi, s„ aducem Europa la noi Ón ˛ar„.

Toate aceste discursuri despre Europa sigur c„ sunt frumoase, sunt interesante. Problema este de a aduce, de a na˛ionaliza standardele europene. Folosesc un termen care ∫tiu c„ pe unii Ói va ∫oca, pe al˛ii mai pu˛in. Pe de alt„ parte, vreau s„ v„ spun, din acest punct de vedere, c„ eu consider extrem de important ca echipa pe care noi o aducem ast„zi aici s„ se prezinte cu demnitate nu numai Ón fa˛a Europei, dar ∫i Ón fa˛a dumneavoastr„.

Nu venim cu umilin˛„ pentru a v„ cere votul. Am venit dup„ ce am lucrat serios Ón aceste zile, Ón care al˛ii s-au ocupat cu diverse alte lucruri, ∫i v„ propunem un program serios. Dac„ ave˛i sugestii, dac„ ave˛i propuneri, suntem gata s„ le primim.

Dar, da˛i-mi voie s„ v„ spun, Ón leg„tur„ cu interven˛ia domnului Petre Roman, sunt chestiuni pe care efectiv nu le Ón˛eleg. Domnia sa mi-a Ónm‚nat patru pagini, care probabil c„ erau importante aici, dar pe acestea patru nu le-am introdus Ón programul nostru. Este o lips„, f„r„ Óndoial„, dar eu pot s„ v„ ar„t c„ avem mai multe dosare 132

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

de genul acesta, cu principalii indicatori sintetici pe ansamblul economiei, cu variante. Toate aceste lucruri, elementele pe care vi le-am prezentat nu le-am scos din burt„, ci toate sunt rezultatul unor analize foarte clare. Dac„ dori˛i, aceste elemente vi le pun la dispozi˛ie. ™tiu c„ sunte˛i interesa˛i s„ cunoa∫te˛i mai bine programul nostru de guvernare ∫i vom face tot posibilul s„ vi le transmitem. Eu le am. Œn ceea ce prive∫te resursele, vreau s„ v„ mai spun Ónc„ o dat„: sigur c„ programele pe care dumneavoastr„ le-a˛i prezentat Ón Parlament ∫i care aveau 20, 30, 40 de pagini con˛ineau mai multe detalii, dar niciodat„ ele nu au prezentat resursele financiare. Acestea se prezint„ la proiectul bugetului ∫i acolo ve˛i vedea dac„ aceste lucruri sunt realizabile sau nu ∫i le vom discuta Ómpreun„. Œn ceea ce prive∫te afirma˛ia referitoare la faptul c„ Ón 1996 deficitul bugetului general consolidat ar fi fost de 11%, fa˛„ de 3,5% anul acesta, trebuie totu∫i s„ v„ ofer, domnule Petre Roman, un extras din Raportul anual al B„ncii Na˛ionale, din care rezult„ foarte clar c„ bugetul general consolidat pe 1996 a fost de 3,9%.

Dumneavoastr„ confunda˛i deficitul general consolidat cu deficitul general al economiei, cel fiscal ∫i cvasifiscal. C‚nd v„ referi˛i la dumneavoastr„, deficitul este cel al bugetului general consolidat, deficitul general consolidat. C‚nd este vorba s„ v„ referi˛i la noi, Óntotdeauna folosi˛i aceste cifre din deficitul fiscal ∫i cvasifiscal. Eu v„ pun la dispozi˛ie acest extras din Raportul pe 1997 al B„ncii Na˛ionale, pentru a clarifica lucrurile.

Dar, nu aceste discu˛ii ne intereseaz„. Pentru noi Ón acest moment, este important s„ g„sim solu˛ii pentru viitor. Nu mai avem timp s„ ne ocup„m de problemele trecutului.

Acesta este programul nostru, cel pe care vi l-am prezentat, aceasta este filozofia cu care venim Ón fa˛a dumneavoastr„. Dac„ ve˛i dori s„ ne vota˛i, este bine. Nu ve˛i dori ∫i ave˛i formule mai bune, iar„∫i 133

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

este bine. fiara nu va muri dac„ nu va avea un guvern al P.D.S.R. Œntotdeauna se vor g„si solu˛ii.

A∫a au ie∫it voturile Ón 1996. A∫a au ie∫it voturile Ón 2000.

Aleg„torii au, Óntotdeauna, dreptate. S„ Óncerc„m s„-i Ón˛elegem!

Exist„ o mare nemul˛umire Ón ˛ar„. Cred c„ cel mai bun r„spuns pe care clasa politic„ Ól poate da este s„ r„spund„ prin munc„ ∫i prin angajament problemelor care exist„.

Domnul Valeriu Stoica ne repro∫a faptul c„ nu sprijinim formula pensiilor private, pe care Guvernul anterior le-a promovat mai rapid, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„. Ei bine, nu! Vrem ca aceast„ chestiune s„ fie discutat„ Ón Parlament. S„ nu fie hot„r‚t„ de Guvern, prin nu ∫tiu ce criterii, care ar face ca o treime din bugetul pentru asigur„ri sociale s„ fie administrat„ de un grup privat ∫i ar putea s„ ne duc„ la o alt„ afacere de tip F.N.I. Eu ∫i colegii mei ne asum„m acest punct de vedere ∫i acest mod de a trata lucrurile. ™i, din respect pentru Parlament, vrem s„ v„ aducem aceast„ chestiune s„ o decide˛i dumneavoastr„, nu Guvernul. Œn ceea ce prive∫te aspectele legate de programul nostru, de programele celorlal˛i, vreau s„ v„ spun Ónc„ o dat„: noi nu vom guverna cu programul liberalilor sau cu programul democra˛ilor.

Democra˛ii au luat nota 7, pe o scal„ de la 1 la 100 Ón recentele alegeri.

Liberalii, de asemenea.

Noi am venit Ón fa˛a dumneavoastr„, acum, pentru a v„ spune c„ noi nu credem Óns„ c„ este necesar s„ s„p„m, Ón continuare, tran∫ee Ón Rom‚nia. Credem c„ a venit momentul reconcilierii ∫i al unui exerci˛iu de inteligen˛„ politic„.

Acesta este mesajul nostru pentru to˛i colegii care se g„sesc ast„zi Ón sal„. Consider„m c„ to˛i cei care sunt aici au venit pentru c„ popula˛ia a dorit acest lucru. C„ suntem de acord cu unii sau cu al˛ii, 134

S„ d„m o dimensiune uman„ practicii economice

c„ avem puncte de vedere diferite este o realitate. Fiecare s„ Ó∫i apere punctele de vedere cum crede mai bine. Dar este important s„ ne respect„m, este important, Ón primul r‚nd, s„ lucr„m pentru ˛ar„, este ceea ce noi ne propunem ∫i, din acest punct de vedere, vreau Ónc„ o dat„, stima˛i colegi, s„ considera˛i, cu tot respectul pe care vi-l port, c„ acesta este un moment Ón care putem decide dac„ vrem s„ asigur„m Ón Rom‚nia stabilitate politic„ ∫i stabilitate legislativ„, dac„ vrem s„ oferim celor care ne urm„resc Ón aceste zile siguran˛a c„ lucrurile merg Óntr-o direc˛ie bun„. C„ se va schimba echipa peste 6 luni, peste un an, peste 4 ani, vom vedea. V-am anun˛at c„, peste 6 luni, dac„ ne ve˛i acorda votul de Óncredere ast„zi, vom reveni Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru un vot de Óncredere. ™tim c„ este dificil s„ func˛ion„m ca un Guvern minoritar. Noi, P.D.S.R., ne asum„m acest risc. ™i dumneavoastr„ Óns„ v„ asuma˛i un anumit risc Ón felul Ón care ac˛iona˛i, pentru c„ fiecare dintre dumneavoastr„ este trimis aici, Ón Parlament, pentru a sluji ˛ara, nu pentru a face diverse jocuri.

Noi ne-am f„cut temele de acas„, am venit la acest examen cu inima curat„, am venit cu o echip„ de oameni pe care Ói pre˛uiesc Ón mod deosebit ∫i c„rora le mul˛umesc. Unii ∫i-au p„r„sit situa˛ii extrem de convenabile, Ón str„in„tate sau Ón alte ora∫e. Au venit pentru a participa la un efort pe care l-au considerat necesar. Este ceea ce am f„cut ∫i eu din toat„ inima ∫i cu toat„ responsabilitatea.

Votul dumneavoastr„ va ar„ta Óns„ dac„ eforturile noastre au fost pe m„sur„.

135

15. DE CE S√ APLIC√M UN DUBLU STANDARD?* a mai pu˛in de 2 luni, de c‚nd Parlamentul a acordat votul de Óncredere asupra programului ∫i listei Guvernului pe care le-am prezentat Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere, din 28 decembrie 2000, un num„r de 36 de senatori apar˛in‚nd Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare au ini˛iat o mo˛iune al c„rui scop declarat este: îArmonizarea ∫i corelarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea european„ privind protec˛ia ∫i folosirea limbilor regionale sau minoritare“ ∫i, Ón continuare, îam‚narea finaliz„rii de c„tre Parlamentul Rom‚niei a Legii privind organizarea administra˛iei publice locale ∫i regimul general al autonomiei locale p‚n„ la ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare“.

L

Pentru Ónceput ˛in s„ subliniez c„ una din regulile de baz„ ale democra˛iei constitu˛ionale, consacrat„ Ón toate constitu˛iile contemporane ∫i Ón regulamentele parlamentare, const„ Ón exercitarea controlului parlamentar de c„tre forurile legislative asupra autorit„˛ilor puterii executive.

Controlul parlamentar reprezint„ ∫i o func˛ie esen˛ial„ a parlamentelor prin care deputa˛ii ∫i senatorii, Ón calitate de reprezentan˛i ai na˛iunii, verific„ modul Ón care activitatea autorit„˛ilor executive se Ónscrie Ón cadrul constitu˛ional ∫i legal. * Pozi˛ia Guvernului cu privire la Mo˛iunea pentru armonizarea ∫i corelarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea european„ privind protec˛ia ∫i folosirea limbilor regionale sau minoritare – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 25, din 2 martie 2001 (Ón calitate de prim-ministru) 136

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

Printre formele de control parlamentar se num„r„ ∫i mo˛iunea, ca instrument constitu˛ional, prin care parlamentarii Ó∫i exprim„ pozi˛ia Óntr-o problem„ de politic„ intern„ sau extern„ ce ˛ine de sfera Executivului. Nu este mai pu˛in adev„rat c„ recurgerea la mo˛iune presupune nu numai o strict„ respectare a normelor constitu˛ionale ∫i regulamentare stabilite pentru promovarea ∫i votarea ei, dar ∫i o responsabilitate politic„ a ini˛iatorilor.

Recurgerea Óns„ la procedurile referitoare la mo˛iune nu trebuie s„ se transforme dintr-un drept constitu˛ional Óntr-un abuz, s„ obstruc˛ioneze derularea normal„ a activit„˛ilor parlamentare sau executive. Dac„ nu se respect„ aceast„ cerin˛„ democratic„ elementar„, mo˛iunea devine un instrument politicianist, demagogic, de manipulare a opiniei publice.

Revenind Óns„ la prezenta mo˛iune, Guvernul consider„ c„ promovarea ei denot„ c„ parlamentarii P.R.M. nu Ón˛eleg pe deplin modul Ón care Guvernul ∫i-a propus s„ ini˛ieze ample ac˛iuni de armonizare a legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea european„, s„ asigure Ómbun„t„˛irea reglement„rilor existente Ón domeniul administra˛iei publice centrale ∫i locale cu prevederile din Constitu˛ie ∫i din Carta european„ a autonomiei locale, cu celelalte tratate ∫i conven˛ii interna˛ionale la care Rom‚nia este parte. Œnainte de a merge mai departe am s„ v„ spun totu∫i c„ Ómi este destul de greu s„ r„spund la temele ridicate Ón aceast„ mo˛iune care vizeaz„, cele mai multe dintre ele, a∫a cum s-a ar„tat ∫i aici, activit„˛i care ˛in exclusiv de activitatea Legislativului. Guvernul nu poate interveni Ón oprirea procesului legislativ. Œn mod obi∫nuit acestea erau regulile pe vremea c‚nd eu activam mai mult Ón Parlament, atunci c‚nd o lege era considerat„ neconstitu˛ional„ se a∫tepta promulgarea ei ∫i dup„ aceea ea era atacat„ la Curtea Constitu˛ional„. Œn m„sura Ón care Óns„, acum, se face controlul de constitu˛ionalitate chiar Ón timpul legifer„rii, da˛i-mi voie s„ spun c„ este vorba de o inova˛ie pe care eu nu o cuno∫team din 137

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

legislatura anterioar„. S-ar putea ca Regulamentul Senatului s„ se fi modificat ∫i s„ permit„ un astfel de control, dar m„ Óndoiesc. Œnainte de a r„spunde punctual la problemele ridicate de mo˛iune doresc s„ fac unele aprecieri privind politica ∫i rela˛iile interetnice.

De aceea am dorit s„ am ocazia de a veni Ón fa˛a Senatului pentru c„ nu am dorit s„ ne ascundem Ón spatele unei chestiuni de procedur„. Dorim, Ón mod categoric, s„ ne asum„m un anumit punct de vedere pe care s„ vi-l prezent„m, pe care s„-l discut„m, dac„ este cazul, pentru c„ este vorba, p‚n„ la urm„, de o responsabilitate comun„ Ón ceea ce prive∫te construc˛ia unei noi societ„˛i Ón Rom‚nia, Ón lumea aceasta care se schimb„ at‚t de rapid Ón jurul nostru.

Rom‚nia se afl„ Óntr-un proces de transformare profund„, Óntr-un proces de modernizare ∫i schimbare a mentalit„˛ilor ∫i structurilor corespondente acestora. Dorin˛a general„, sus˛inut„ de toate for˛ele politice parlamentare, pentru integrarea Ón structurile europene reclam„ respectarea ferm„ a principiilor moderne pe care se bazeaz„ convie˛uirea oamenilor ∫i a grupurilor. Multiculturalismul ∫i pluralismul cultural nu sunt mofturi sau Óncerc„ri de dinamitare a statelor na˛ionale. Ritmul Ón care se schimb„ istoria face s„ nu mai treac„ decenii sau secole pentru ca o idee nou„ s„-∫i produc„ efectele. Europa toleran˛ei este o idee Ón mers de care nu se poate folosi cineva Ómpotriva altuia, o etnie Ómpotriva alteia. Valorile toleran˛ei ∫i ale pluralismului etnic ∫i cultural trebuie puse Ón practica legislativ„, dar ∫i Ón comportamentul nostru zilnic. Lumea se schimb„ ∫i noi nu putem r„m‚ne la ideile ∫i concep˛iile unor etape trecute din evolu˛ia social„. Nu trebuie s„ a∫tept„m s„ ni se impun„ s„ fim toleran˛i, nu are rost s„ tragem de timp Ón respectarea unor angajamente interna˛ionale pe care ni le-am asumat. Trebuie s„ fim aten˛i la schimb„rile rapide care au loc Ón jurul nostru pentru a putea s„ beneficiem ∫i noi de avantajele globaliz„rii, s„ nu ajungem Ón situa˛ia de a pl„ti doar costurile, f„r„ a participa la beneficii.

138

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

Pun o Óntrebare simpl„, fireasc„: are vreo semnifica˛ie pentru Parlamentul ∫i pentru Guvernul Rom‚niei faptul c„ Ón Conven˛ia na˛ional„ a Partidului Republican din Statele Unite un republican, un reprezentant hispanic, s-a adresat participan˛ilor Ón limba spaniol„? Dac„ detect„m la timp sensul Ón care merge istoria ar fi o mare gre∫eal„ s„ nu ne adapt„m schimb„rii, s„ proced„m ca ∫i cum n-am fi Ón˛eles nimic.

Modernizarea administra˛iei publice centrale ∫i locale se bazeaz„ pe func˛ionalizarea maxim„ a rela˛iei dintre popula˛ie, func˛ionarul public ∫i ale∫ii locali. Œn condi˛iile Ón care singura limb„ oficial„ r„m‚ne, potrivit art. 13 din Constitu˛ie, limba rom‚n„, trebuie s„ respect„m ∫i dreptul minorit„˛ilor de a se exprima Ón limba lor matern„. C‚nd rom‚nilor afla˛i Ón alte ˛„ri li se refuz„ acest drept, spunem c„ li se face o nedreptate ∫i, Óntr-adev„r, nu li se respect„ un drept fundamental. De ce s„ aplic„m un dublu standard ? Dac„ respect„m acest drept minorit„˛ilor etnice, vom putea mult mai Óntemeiat s„ cerem ca limba rom‚n„ s„ fie cunoscut„ de to˛i cet„˛enii. ™tim c„ Ónc„ exist„ zone de respingere difuz„ a limbii rom‚ne, limba oficial„ a statului, Ón unele comunit„˛i ale minoritarilor. Am vorbit de multe ori despre acest lucru ∫i pot spune c„ r„m‚ne o problem„ pe care o urm„resc cu foarte mare aten˛ie.

Grupurile minoritarilor ∫i, mai ales, reprezentan˛ii lor politici sau culturali trebuie s„ Ón˛eleag„ c„ Ón statul rom‚n na˛ional, unitar ∫i indivizibil, cunoa∫terea limbii rom‚ne este o obliga˛ie cet„˛eneasc„ ∫i o datorie fa˛„ de pluralismul sau multiculturalismul pe care-l invoc„. Ar fi absurd s„ ni se cear„ doar nou„ s„ fim adep˛i ai pluralismului cultural sau lingvistic, dar lucrurile se schimb„ ∫i aici.

Nu se poate s„ nu ne aducem aminte de protestele p„rin˛ilor unor elevi din Harghita ∫i Covasna, din anul trecut, pe motivul c„ elevii maghiari nu Ónva˛„ limba rom‚n„ destul de performant ∫i c„ acest lucru le diminueaz„ ∫ansele de reu∫it„ Ón societatea rom‚neasc„.

Este un lucru care ar fi p„rut incredibil acum c‚˛iva ani. De aceea, Guvernul Rom‚niei va Óntreprinde m„suri concrete pentru ca limba 139

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

rom‚n„ s„ fie cunoscut„ ∫i respectat„ de c„tre to˛i cet„˛enii, indiferent de originea etnic„, dar trebuie s„ privim procesul Ón integralitatea lui, nu doar elementele care ne convin.

V„ mai dau un argument privind modul Ón care via˛a o ia Ónaintea ideilor politice. La liceul Mihai Viteazul din Sf‚ntu Gheorghe, liceu de limb„ rom‚n„, mai bine de jum„tate din elevi sunt maghiari. Dac„ mai exist„ lideri politici care se lupt„ cu limba rom‚n„, Ói putem anun˛a c„ nu au nici o ∫ans„. Œn primul r‚nd, ei vor fi Ónvin∫i de via˛a real„, de necesit„˛ile vitale ale comunit„˛ilor etnice pe care le reprezint„ ∫i una din aceste necesit„˛i func˛ionale, pe care o vor resim˛i tot mai puternic, este nevoia cunoa∫terii perfecte a limbii oficiale a statului rom‚n, limba rom‚n„.

A∫ fi preferat s„ vorbim azi, aici, despre un alt acord — nu un acord interna˛ional, ci un acord intern — pe care l-am semnat azi ∫i pe care vreau s„ vi-l aduc la cuno∫tin˛„, un acord social pe care l-am Óncheiat cu toate confedera˛iile sindicale ∫i cu organiza˛iile patronale Ón ideea de a crea timp de un an de zile, cel pu˛in, o stare de stabilitate politic„ ∫i de Ón˛elepciune care s„ ne permit„ s„ ne realiz„m interesele comune, indiferent de etnie, ˛in‚nd seama numai de apartenen˛a noastr„, prin cet„˛enie, la statul rom‚n. Œn leg„tur„ cu titlul mo˛iunii: îArmonizarea ∫i corelarea legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea european„ privind protec˛ia ∫i folosirea limbilor regionale sau minoritare“, Guvernul apreciaz„ c„ semnatarii acesteia sunt Óntr-o mare eroare deoarece, p‚n„ Ón prezent, Carta european„ a limbilor regionale sau minoritare a fost ratificat„ de 11 state ∫i a intrat Ón vigoare la 1 martie 1998. Guvernul Rom‚niei a semnat Carta Ón anul 1995, pe baza acordurilor partidelor care sus˛ineau guvernarea din acea perioad„, dar nu a procedat Ónc„ la ratificarea acesteia similar cu alte state. Se cunoa∫te Óns„ faptul c„ un document interna˛ional semnat are o anumit„ semnifica˛ie de principiu pe care doresc s„ o reamintesc ∫i cu aceast„ ocazie.

140

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

Guvernul va efectua demersurile necesare pentru demararea procedurilor de ratificare a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, urm‚nd ca Parlamentul Rom‚niei s„ hot„rasc„ cu privire la adoptarea acestei legi. Vom analiza temeinic posibilitatea s„ prelu„m din prevederile Cartei cel pu˛in 35 de op˛iuni. Pentru cei care sunt mai pu˛in familiariza˛i cu acest tip de ratificare, Carta este un fel de meniu din care se pot alege pe o re˛et„ prestabilit„ un num„r de prevederi, astfel Ónc‚t s„ se poat„ realiza, Ón final, condi˛iile de ratificare.

Precizez c„ statele care au ratificat Carta au ales Óntre 42 ∫i 48 de prevederi din cele 85 cuprinse Ón acest document. Pe de alt„ parte, doresc s„ informez Senatul c„ suntem Ón deplin„ legalitate ∫i normalitate, de∫i, dup„ p„rerea mea, nici aceast„ chestiune nu era absolut necesar„, dar am s„ v„ explic imediat de ce, Óntruc‚t Rom‚nia a ratificat, prin Legea nr. 33/29 aprilie 1995, Conven˛iacadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, Óncheiat„ la Strasbourg, la 1 februarie 1995. Aceast„ Conven˛ie-cadru prevede chiar mai mult Ón materie de limbi regionale sau minoritare dec‚t Carta european„ a limbilor regionale sau minoritare.

Astfel, art. 10 alin. 1, stipuleaz„ c„: îP„r˛ile se angajeaz„ s„ recunoasc„ oric„rei persoane apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale dreptul de a folosi liber ∫i f„r„ ingerin˛e limba sa minoritar„ Ón privat ∫i Ón public, oral ∫i Ón scris“.

De asemenea, art. 10 alin. 2 arat„ clar c„: îŒn ariile locuite tradi˛ional sau Ón num„r substan˛ial de persoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, dac„ aceste persoane solicit„ acest lucru ∫i acolo unde aceast„ cerere corespunde unei nevoi reale, p„r˛ile se vor str„dui s„ asigure, Ón m„sura posibilului, condi˛ii care s„ permit„ folosirea limbii minoritare Ón raporturile dintre aceste persoane ∫i autorit„˛ile administrative“.

Acum v„ citesc art. 43 paragraful 3 din lege, care este incriminat, Ón varianta preferat„ de toat„ lumea: îLucr„rile ∫edin˛ei se 141

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

desf„∫oar„ Ón limba oficial„ a statului. Œn consiliile locale Ón care consilierii apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale reprezint„ cel pu˛in 1/3 din num„rul total, la ∫edin˛ele de consiliu se poate folosi ∫i limba matern„. Œn aceste cazuri, se va asigura, prin grija primarului, traducerea Ón limba rom‚n„. Œn toate cazurile documentele ∫edin˛elor de consiliu se Óntocmesc Ón limba rom‚n„“.

Nu vreau s„ mai comentez deoarece a˛i Ón˛eles din sublinierile pe care le-am f„cut, categoriile de garan˛ii care se dau succesiv pentru a elimina orice fel de risc de nerecunoa∫tere a limbii oficiale Ón statutul s„u constitu˛ional.

Men˛ionez faptul c„ din momentul Ón care Rom‚nia a ratificat prin lege aceast„ Conven˛ie-cadru, prevederile sale sunt obligatorii pentru partea rom‚n„. De altfel, art. 11 alin. 1 din Constitu˛ie prevede c„: îStatul rom‚n se oblig„ s„ Óndeplineasc„ Óntocmai ∫i cu bun„-credin˛„ obliga˛iile ce-i revin din tratatele la care este parte“.

Alin. 2 precizeaz„ c„: îTratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern“.

Mai mult, Pactul interna˛ional cu privire la drepturile civile ∫i politice, ratificat de ˛ara noastr„ Ón 1974, Ón art. 27 prevede: îŒn statele Ón care exist„ minorit„˛i etnice, religioase sau lingvistice, persoanele apar˛in‚nd acestor minorit„˛i nu pot fi lipsite de dreptul de a avea Ón comun cu ceilal˛i membri ai grupului lor propria lor via˛„ cultural„, de a profesa ∫i practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limb„“.

Guvernul nu vede nici un pericol Ón aplicarea tratatelor interna˛ionale, mai ales c„ Ón Raportul explicativ, parte component„ a Conven˛iei-cadru, se face precizarea urm„toare cu privire la art. 10 paragraf 2 pct. 66: îObliga˛iile p„r˛ilor referitoare la folosirea limbilor minoritare nu afecteaz„ Ón nici un fel statutul limbii sau limbilor oficiale ale ˛„rii respective“.

Ne surprinde faptul c„ semnatarii mo˛iunii prev„d la pct. 3 nici mai mult nici mai pu˛in dec‚t Ónghe˛area dezbaterilor la Legea 142

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

administra˛iei publice locale p‚n„ la ratificarea de Parlamentul Rom‚niei a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

Potrivit Constitu˛iei, Parlamentul este singura autoritate legiuitoare a ˛„rii care adopt„ legi, Ón cadrul unei proceduri bine definite ∫i care nu poate fi stopat„ pe calea unei mo˛iuni, iar adoptarea sau respingerea unei legi nu poate fi condi˛ionat„ Ón timp de un alt act juridic.

De asemenea, mo˛iunea nu poate avea efecte juridice care privesc activitatea Parlamentului. Potrivit art. 152 alin. 2 din Regulamentul Senatului îMo˛iunile adoptate sunt obligatorii pentru Guvern ∫i membrii s„i, precum ∫i pentru celelalte persoane vizate.“ A∫a cum se poate observa din textul regulamentului, mo˛iunea nu este opozabil„ Parlamentului Ón nici o situa˛ie. Pe de alt„ parte, procedurile de adoptare a Legii administra˛iei publice locale pot continua Óntruc‚t sunt Ón deplin„ concordan˛„ cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, corespund Ón mare m„sur„ cu prevederile Legii nr. 69/1991 privind administra˛ia public„ local„, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Respect„ obliga˛iile ce revin Rom‚niei din Carta european„ a autonomiei locale, ratificat„ prin Legea nr. 199/19 noiembrie 1997, este Ón consens cu prevederile Conven˛iei-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor, ratificat„ prin Legea nr. 33/29 aprilie 1995. Œn consecin˛„, nu exist„ nici un argument legal, nici m„car logic, pentru a am‚na adoptarea acestei legi importante pentru administra˛ia public„ local„.

Senatorii care au ini˛iat aceast„ mo˛iune propun la pct. 4: îStabilirea unui termen de un an Ón care Guvernul s„ prezinte Parlamentului propuneri pentru armonizarea Óntregii legisla˛ii rom‚ne∫ti cu prevederile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare ∫i Ón deplin acord cu principiile ce vor fi adoptate Ón cadrul dezbaterilor de la pct. 1 din propunerile f„cute“.

Reamintesc semnatarilor mo˛iunii c„ armonizarea legisla˛iei rom‚ne cu legisla˛ia comunitar„ este un obiectiv major pentru Guvernul Rom‚niei, Ónscris Ón Programul de guvernare pe perioada 2001—2004, 143

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

acceptat prin Hot„r‚rea Parlamentului Rom‚niei nr. 39/28 decembrie 2000. Pe aceast„ baz„, Guvernul a elaborat un program concret, etapizat, de armonizare a legisla˛iei rom‚ne∫ti cu cea comunitar„. Œn consecin˛„, pe calea unei mo˛iuni care se dezbate Ón una din cele dou„ Camere ale Parlamentului nu pot fi aduse, sub nici o form„, modific„ri programului de guvernare, deoarece Parlamentul ∫i-ar nega propria hot„r‚re. Pe de alt„ parte, o mo˛iune a Senatului ar putea duce la modificarea unei hot„r‚ri a Parlamentului, ceea ce nu este admisibil din punct de vedere constitu˛ional.

Informez Senatul Rom‚niei c„ p‚n„ Ón prezent legile din domeniul Ónv„˛„m‚ntului ∫i administra˛iei publice locale nu con˛in nici o prevedere care s„ nu fie Ón concordan˛„ cu dispozi˛iile Constitu˛iei ∫i cu legisla˛ia european„.

La pct. 5 din m„surile propuse de semnatarii mo˛iunii se prevede: îŒn documentele interna˛ionale pe care le va semna Ón viitor ∫i care privesc folosirea limbilor regionale sau minoritare, Guvernul Rom‚niei va avea Ón vedere concordan˛a acestora cu liniile directoare rezultate din dezbaterea prezentei mo˛iuni.“ Vreau s„ v„ spun c„ aici este o evident„ necunoa∫tere a principiului separa˛iei puterilor. Ar fi inadmisibil ca Parlamentul s„ stabileasc„ mandatul de negocieri pentru acte interna˛ionale pe care s„-l pun„ Ón fa˛a Guvernului, iar dup„ aceea s„ ratifice tratatul respectiv. A∫a ceva nu s-a Ónt‚mplat nic„ieri Ón lume. Œn mod evident, responsabilitatea negocierii unui tratat interna˛ional revine Guvernului. Dac„ punctul de vedere al Guvernului nu este corespunz„tor, dac„ tratatul respectiv, Ón forma lui de proiect sau Ón form„ semnat„ pentru acorduri multilaterale, nu este considerat corespunz„tor de c„tre Parlament, acesta poate s„ nu ratifice proiectul respectiv sau, mai mult, poate sanc˛iona Guvernul printr-o mo˛iune. Separa˛ia puterilor folose∫te tocmai la acest lucru Ón via˛a interna˛ional„: s„ existe totdeauna o supap„ pentru Parlament care s„ judece eventuale gre∫eli 144

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

ale Guvernului. Dar dac„ Parlamentul Ói stabile∫te coordonatele de ac˛iune, cum mai poate dup„ aceea s„ judece Ón libertate de opinie punctele de vedere ∫i forma redactat„? Dup„ p„rerea mea, este o chestiune extrem de serioas„. Nu cred c„ ea poate fi primit„ de un Parlament care cunoa∫te principiul separa˛iei puterilor.

Nu vreau s„ insist asupra celorlalte aspecte. Vreau s„ r„m‚n strict la tema mo˛iunii ∫i aceast„ tem„ era explicit formulat„: raportul dintre Carta european„ a limbilor minoritare sau regionale cu Legea administra˛iei publice locale.

A∫ vrea s„ spun Ónc„ o dat„ c„ nu dorim Ón vreun fel s„ intr„m Ón diverse subterfugii de procedur„. Vrem s„ spunem foarte clar c„ ne asum„m aceste prevederi din Legea administra˛iei publice locale.

Credem c„ lumea se schimb„ Ón jurul nostru ∫i credem c„ este cazul ca ∫i noi s„ ne schimb„m o dat„ cu lumea Ón care tr„im, credem c„ este bine s„ d„m o ∫ans„ toleran˛ei, s„ fim vigilen˛i, f„r„ Óndoial„, s„ respect„m Constitu˛ia cu to˛ii, s„ respect„m cu bun„-credin˛„ obiectivele pe care ni le-am asumat.

Avem cu to˛ii mai mult de c‚∫tigat printr-un raport de parteneriat, de colaborare, de respect, dec‚t dac„ vom ad‚nci Óntre noi diferite tran∫ee etnice. De aceea am dorit s„ vin cu acest mesaj din partea Guvernului — un mesaj care ˛ine seama de interesul na˛ional Óntr-o lume Ón care regulile se schimb„. Unii dintre dumneavoastr„ au citat din anumite lucr„ri ale mele, al˛ii au Óncercat s„ invoce diverse prevederi. Da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ Óncerc Ón via˛a politic„, aceasta at‚t de dificil„ Ón care tr„im cu to˛ii, s„ Ónv„˛, la fel ca ∫i dumneavoastr„, lec˛ia toleran˛ei. Da˛i-mi voie s„ v„ spun, dincolo de obiec˛iile pe care le-am avut, ∫i pe unele le am Ón continuare, Ón leg„tur„ cu unele din lucrurile care se Ónt‚mpl„ Ón Harghita ∫i Covasna, c„ trebuie s„ d„m un exemplu celor care a∫teapt„ de la noi s„ vad„ c„ ne schimb„m ∫i c„ Ón˛elegem problemele adev„rate ale ˛„rii. Eu cred c„ Ón acest fel vom c‚∫tiga cu to˛ii.

145

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

De aceea, nu cred c„ este util s„ Óncerc„m s„ ne speriem unii cu al˛ii sau unii de al˛ii. Cred c„ este foarte important s„ Ónv„˛„m din ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón alte ˛„ri din lume. Am dat exemplul Conven˛iei Republicane din S.U.A. Partidul Republican — ∫ti˛i foarte bine — este unul dintre partidele cele mai conservatoare, mai ales Ón leg„tur„ cu popula˛iile minoritar-etnice. Pentru mine a fost o surpriz„ s„ v„d aceast„ schimbare Óntr-o ˛ar„ care p‚n„ la urm„ poate c„ Ó∫i permite s„ nu ˛in„ seama de standarde care ar putea s„ apar„ Ón alte locuri ale lumii. Din acest punct de vedere, eu cred c„ este important„ dezbaterea noastr„ — ∫i nu o dezbatere pe procedur„ — fiindc„ practic noi trebuie s„ discut„m acum despre noi ∫i ce vom face Ón continuare, iar ceea ce facem trebuie s„ facem cu tot sufletul, l„s‚nd de o parte excesele, abuzurile, dar Ón acela∫i timp ar„t‚ndu-ne nou„ Ón∫ine ∫i celorlal˛i c„ suntem capabili s„ Ón˛elegem.

Acesta este mesajul pe care Guvernul Ól aduce Ón fa˛a plenului Senatului ∫i — av‚nd Ón vedere argumentele prezentate, care sunt Ón deplin„ concordan˛„ cu prevederile Constitu˛iei ∫i cu normele cuprinse Ón tratatele interna˛ionale la care Rom‚nia este parte — Guvernul propune plenului Senatului ca mo˛iunea prezentat„ de cei 36 de senatori apar˛in‚nd Grupului parlamentar al P.R.M. s„ fie respins„.

Scopul mo˛iunii, a∫a cum era el prezentat, era foarte simplu: armonizarea ∫i corelarea legisla˛iei cu cea european„ privind protec˛ia ∫i folosirea limbilor regionale sau minoritare. S-a spus: nu exist„ armonizare pentru c„ nu a fost ratificat„ Carta european„. ™i atunci practic noi venim ∫i spunem, nu a fost adoptat„ Carta european„ a limbilor minoritare ∫i regionale, Ón schimb a fost ratificat„ de c„tre Parlament Conven˛ia-cadru privind drepturile minorit„˛ilor.

Iar art. 10 din acest text ratificat de Parlament creeaz„ fundamentul pentru cei care aveau o Óngrijorare Ón leg„tur„ cu posibilitatea adopt„rii unei legi pe aceast„ materie Ón Rom‚nia.

146

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

™i acesta ar fi trebuit s„ fie, din punct de vedere formal, r„spunsul la mo˛iune. At‚t!

Dincolo de aceste lucruri, s-a discutat, s-a discutat despre istorie, s-a discutat despre limba rom‚n„, s-a discutat despre o mul˛ime de subiecte.

Nu ∫tiu dac„ este neap„rat nevoie s„ r„spund la aceste chestiuni, dar pentru a nu sc„pa aceast„ ocazie, da˛i-mi voie totu∫i s„ fac c‚teva comentarii. Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ spun c„ ne raport„m cu to˛ii la sentimentele cet„˛enilor rom‚ni, nu ∫tiu cum putem s„ m„sur„m foarte exact aceste lucruri. Pre∫edintele Partidului Rom‚nia Mare, domnul Corneliu Vadim Tudor, sugera s„ facem un referendum.

Dar a avut loc un plebiscit de cur‚nd la Cluj-Napoca Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune. ™i din cei 6 milioane de rom‚ni chema˛i, sau 22 de milioane, c‚˛i au venit: 40–50.000?

Oamenii Ón˛eleg c„ p‚n„ la urm„ avem o mul˛ime de lucruri pe care trebuie s„ le rezolv„m Ómpreun„.

Dac„ ve˛i lua sondajele de opinie din ultima vreme, ve˛i vedea care este ordinea de priorit„˛i a popula˛iei.

Cred c„ este foarte important s„ accept„m c„ aceste chestiuni trebuie rezolvate ∫i c„ Parlamentul ∫i Guvernul au un rol extraordinar, Ón primul r‚nd Ón a crea acest climat care s„ Ónsemne Ónl„turarea unora dintre elementele de adversitate ∫i a unor chestiuni de mentalitate de tip conflictual.

Domnul senator Pruteanu v„ prezenta o lucrare pe care am realizat-o Ón urm„ cu mai mul˛i ani.

Crede˛i-m„, ∫tiu destul de bine subiectul acesta al reglement„rilor interne ∫i al reglement„rilor interna˛ionale. Problema Óns„ nu st„ aici. Problema nu a stat ∫i nu va sta niciodat„ Ón aceste legi.

147

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Realitatea este, a fost ∫i va fi adeseori foarte diferit„ de ceea ce punem noi Ón legi, mai bune sau mai rele.

De aceea, p‚n„ la urm„, ∫i vreau s„ spun acest lucru foarte clar, depinde de noi s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ construim un cu totul alt tip de rela˛ie.

Crede˛i c„ pe mine nu m„ doare c‚nd aud la un moment dat c„ exist„ o anumit„ reac˛ie c‚nd este c‚ntat Imnul Rom‚niei la Miercurea-Ciuc?

Dar eu vreau s„ v„ spun ∫i altceva, cu aceea∫i sinceritate. Am fost la meciul de handbal Rom‚nia–Ungaria la Bucure∫ti ∫i, atunci c‚nd s-a c‚ntat Imnul Ungariei, rom‚nii au fluierat. Œncet, Óncet lucrurile acestea s-au calmat, pentru c„ eram ∫i eu Ón sal„, erau ∫i al˛i demnitari. Cred c„ este foarte important s„ Ón˛elegem c„ depinde de noi s„ schimb„m aceste lucruri.

Eu cred foarte puternic Ón nevoia de identitate na˛ional„.

Dar nu vom putea niciodat„ s„ spunem, iat„, de pe teritoriul acesta Ói alung„m pe cei care sunt minoritari ∫i r„m‚nem numai rom‚ni.

Lumea Ón care tr„im este o lume multicultural„, este o lume multietnic„ ∫i adeseori r„m‚nem bloca˛i Ón tot felul de subiecte care nu mai fac parte din agenda lumii de ast„zi.

Acesta este sentimentul pe care l-am avut Ónt‚lnindu-m„ cu foarte mul˛i dintre colegii mei de partid, cu prietenii Ón diferite locuri din ˛ar„, dar ∫i Ón str„in„tate.

Putem s„ r„m‚nem nu regionali, ci provinciali, Ón tot ceea ce facem, putem s„ ne batem cu trecutul, dar trebuie s„ Ón˛elegem c„ sunt lucruri care adeseori se realizeaz„, mai ales atunci c‚nd exist„ un interes ca ele s„ se desf„∫oare Óntr-un anumit fel.

Crede˛i c„ francezilor le convine c„ limba interna˛ional„ cea mai utilizat„ este engleza?! De ce se Ónt‚mpl„ lucrul acesta? Pentru c„ limba englez„ este mai frumoas„ dec‚t limba francez„? Nu, ci pentru c„ exist„ un interes Ón aceast„ direc˛ie.

148

De ce s„ aplic„m un dublu standard?

De ce limba rus„ a pierdut din spa˛iul de utilizare? Lumea se schimb„. Problema nu este de a porni un r„zboi Óntre limbile utilizate.

Iar noi trebuie s„ avem aici, pe de o parte fermitatea de a ap„ra Constitu˛ia ∫i legea; Ón acela∫i timp trebuie s„ facem legi bune ∫i, pe de alt„ parte, trebuie s„ fim noi exemple de toleran˛„.

De aceea, eu cred c„ problema p‚n„ la urm„ nu se rezolv„ prin textele pe care le faci, dac„ aceste texte ignor„ realitatea. Unele vor fi ignorate, altele au fost ignorate ∫i p‚n„ acum, am v„zut lucrurile acestea Ón Harghita ∫i Covasna.

Exist„ legi foarte clare care totu∫i nu sunt respectate. Trebuie s„ facem ca to˛i cet„˛enii Rom‚niei s„ respecte legea. ™i cet„˛enii rom‚ni de origine rom‚n„ ∫i cet„˛enii rom‚ni de origine maghiar„ ∫i ceilal˛i cet„˛eni de orice etnie ar fi.

Aceasta va da for˛a societ„˛ii noastre. ™i trebuie s„ ne uit„m Ón jurul nostru, s„ vedem ce se Ónt‚mpl„ acolo unde s-au creat tensiuni Óntre etnii ∫i s„ ac˛ion„m pentru a reduce tensiunile ∫i a armoniza interesele. Œncepem un nou mileniu ∫i trebuie s„-l Óncepem cu o nou„ abordare.

Dac„ vor ap„rea realit„˛i periculoase, dac„ vor fi evolu˛ii care nu sunt Ón ordine, care atac„ principiile Constitu˛iei, sigur c„ trebuie s„ corect„m. Sigur c„ trebuie s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t s„ existe m„sur„.

Acesta este mesajul cu care am venit. ™i, de aceea, eu a∫ vrea s„ Ón˛elege˛i Ónc„ o dat„ foarte bine c„ am dorit s„ purt„m aceast„ discu˛ie pentru c„ p‚n„ la urm„ discut„m despre lumea Ón care tr„im dar ∫i despre lumea Ón care vrem s„ tr„im. ™i aceste elemente fac parte dintr-un proces de examinare de con∫tiin˛„ prin care fiecare dintre noi trece. ™i trebuie s„ ne d„m dreptul fiec„ruia dintre noi s„ ne schimb„m Ón pas cu aceast„ lume.

Dac„ va exista undeva rea-inten˛ie, dac„ vor exista m„suri care sunt Ómpotriva statului sau Ómpotriva Constitu˛iei, va trebui s„ reac˛ion„m.

149

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Dar eu nu cred c„ nu ∫tim ∫i pericolele ∫i miza a ceea ce decidem ast„zi. De aceea, eu vreau s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ foarte mult pentru aceast„ dezbatere, vreau s„ cred c„ discu˛ia de ast„zi a fost important„ pentru multe alte decizii pe care le vom lua cu Ón˛elepciune ∫i dac„ trebuie s„ v„ mai fac Ónc„ o dat„ o rug„minte, de data aceasta foarte practic„, v„ rog s„ vota˛i cu to˛ii Ómpotriva mo˛iunii propuse de P.R.M.

150

16. UN VECTOR ESENfiIAL PENTRU CRE™TEREA ECONOMIC√* uvernul, Ónvestit prin votul de Óncredere acordat Ón ∫edin˛a Parlamentului din 28 decembrie 2000, se prezint„ ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sus˛ine proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2001, elaborat Ón termenul la care s-a angajat ∫i Ón concordan˛„ cu Programul de guvernare.

G

V„ rog s„-mi permite˛i s„ m„ refer mai Ónt‚i la principiile, premisele ∫i priorit„˛ile care au stat la baza construc˛iei bugetului de stat pe acest an. Œn primul r‚nd, doresc s„ subliniez faptul c„ guvernul nu consider„ bugetul ca pe un simplu instrument de reflectare pasiv„ a situa˛iei economice ∫i sociale, la un moment dat, din ˛ar„. Apreciem c„ bugetul reprezint„ una dintre p‚rghiile active de influen˛are ∫i stimulare a proceselor pozitive din economie, cum ar fi crearea locurilor de munc„, relansarea investi˛iilor ∫i cre∫terea veniturilor popula˛iei.

Din aceast„ perspectiv„, bugetul pe care-l prezent„m nu mai constituie un instrument exclusiv de ajustare economic„, respectiv de reducere programat„ a produsului intern brut ∫i ca efect de * Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2001 – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 54 din 14 aprilie 2001 (Ón calitate de prim-ministru) 151

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

sc„dere programat„ a consumului popula˛iei, a serviciilor publice ∫i investi˛iilor, a∫a cum s-a procedat Ón ultimii 4 ani.

Bugetul pe care-l propunem reprezint„ un vector esen˛ial care contribuie la o cre∫tere economic„ substan˛ial„, Ón paralel cu continuarea reformei sectoriale, pentru ale c„rei efecte sunt prev„zute Ón buget aloca˛ii destinate compens„rii, prin m„suri active, a costurilor sociale ale acesteia. Œn fundamentarea bugetului, Guvernul a avut Ón vedere urm„toarele premise: cre∫terea economic„ de 4,1%, care constituie Ónceputul recuper„rii declinului economic din ultimii 4 ani, concretizat Ón reducerea cu 11,2% a produsului intern brut, realizarea unei rate a infla˛iei de 25% — decembrie 2001, fa˛„ de decembrie 2000, ceea ce reprezint„ o reducere considerabil„ comparativ cu rata de 40,7% Ónregistrat„ Ón anul anterior, Óncetinirea deprecierii monedei na˛ionale, proces care va cunoa∫te un ritm moderat, sub cel al ratei infla˛iei.

Cre∫terea preconizat„ a produsului intern brut va fi asigurat„ Ón principal de relansarea produc˛iei din industrie care, iat„, deja de dou„ luni din acest an a Ónregistrat un spor de 14,8% fa˛„ de perioada corespunz„toare a anului trecut, construc˛ii, agricultur„ ∫i servicii, acestea fiind alte domenii de relansare a produc˛iei.

Ca efect al cre∫terii economice programate se va Ónregistra, Ón condi˛iile sporirii productivit„˛ii muncii, majorarea cu 120 de mii a num„rului de salaria˛i, ceea ce va determina reducerea ratei ∫omajului la 9,8%. Œn aceste condi˛ii, se va asigura o baz„ solid„, neinfla˛ionist„, de cre∫tere a veniturilor, ceea ce va permite realizarea unei major„ri a salariului real din acest an cu 4%.

Caracterul durabil al cre∫terii economice proiectate pe anul 2001 este conferit de faptul c„ sporul de produc˛ie se va reg„si Ón majorarea considerabil„ a investi˛iilor Ón economia real„, precum ∫i 152

Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„

a exporturilor de bunuri ∫i servicii. Totodat„, deficitul contului curent al balan˛ei de pl„˛i are prev„zute surse solide de finan˛are din credite externe ∫i investi˛ii str„ine directe. Œn acela∫i timp, sunt prev„zute sursele pentru anihilarea efectului infla˛iei asupra pensiilor prin indexarea la nivelul ratei infla˛iei a acestora. Œn cursul trimestrului IV a.c. va continua procesul de recorelare a pensiilor, ceea ce, Ón fapt, va Ónsemna majorarea tuturor pensiilor, Ón mod substan˛ial a pensiilor mici.

Politica fiscal„ care st„ la baza veniturilor Ónscrise Ón proiectul de buget este conceput„ ca o politic„ activ„, moderat selectiv„, spre deosebire de politicile fiscale neutrale, nediferen˛iate, practicate Ón ultimii ani. Pe aceast„ linie se Ónscriu m„surile, recent adoptate de Guvern, privind acordarea de facilit„˛i fiscale pentru sprijinirea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, dup„ cum urmeaz„: scutirea de taxe vamale pentru ma∫inile, instala˛iile ∫i echipamentele industriale, neimpozitarea cotei-p„r˛i din profitul brut reinvestit, reducerea impozitului pe profit Ón propor˛ie de 20% Ón cazul cre„rii de noi locuri de munc„. Alte m„suri privesc revizuirea sistemului actual de accize, prin majorarea nivelului cotelor la unele categorii de produse, cele nocive s„n„t„˛ii sau care nu sunt de strict„ necesitate pentru popula˛ie. Œn paralel cu promovarea acestor politici fiscale stimulative, se va intensifica ∫i Ónt„ri controlul financiar ∫i vor fi revizuite toate Ónlesnirile fiscale acordate Ón mod arbitrar, pe criterii de clientelism politic, de fosta putere.

Aceste ac˛iuni ferme de Ónt„rire a disciplinei financiare vor conduce la cre∫terea Óncas„rilor bugetare, inclusiv prin recuperarea crean˛elor statului de la debitorii r„u-platnici, precum ∫i la reducerea evaziunii fiscale ∫i combarea corup˛iei Ón domeniul financiar.

153

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn leg„tur„ cu politica bugetar„, Guvernul asigur„ prin proiectul de buget cre∫terea eficien˛ei ∫i transparen˛ei cheltuielilor bugetare, stabilind un sistem coerent de priorit„˛i Ón repartizarea fondurilor pe sectoare. Astfel, repartizarea cheltuielilor bugetare pe ministere s-a f„cut Ón mai mare m„sur„ pe baz„ de programe care permit cuantificarea eficacit„˛ii fondurilor publice alocate. Œn ceea ce prive∫te politicile sectoriale, reflectate Ón proiectul de buget, dorim s„ facem urm„toarele sublinieri: Guvernul, aplic‚nd o autentic„ politic„ social-democrat„, propune ca volumul cheltuielilor pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii pentru copii, pensii ∫i alte ajutoare, s„ reprezinte 10,6% din produsul intern brut, comparativ cu 9,7% din P.I.B. Ón anul 2000. Practic, Ón acest an, se suport„ adev„rata majorare a pensiilor, aloca˛iilor pentru copii ∫i altor ajutoare, deoarece aceste m„suri au fost stabilite, cu generozitate, f„r„ Óndoial„, de Guvernul anterior numai Ón lunile noiembrie ∫i decembrie ale anului anterior, Ónaintea alegerilor.

Totodat„, se va Ómbun„t„˛i sistemul de alocare a ajutoarelor c„tre familiile cu dificult„˛i financiare majore, inclusiv prin acordarea de Ómbr„c„minte ∫i rechizite ∫colare, cresc‚nd, astfel, num„rul beneficiarilor unor asemenea ajutoare. Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, aloca˛iile vor reprezenta 4% din produsul intern brut, asigur‚nd continuarea reformei Ón acest sector. Œn cadrul acestuia, se are Ón vedere at‚t descentralizarea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar, c‚t ∫i asigurarea unor mijloace de transport pentru elevii din localit„˛ile izolate. Œn domeniul s„n„t„˛ii se vor aloca fonduri Ónsum‚nd 3,7% din produsul intern brut. Se asigur„, astfel, achitarea importantelor datorii c„tre furnizori, preluate de la fosta guvernare, func˛ionarea normal„ a asisten˛ei sanitare, precum ∫i acoperirea financiar„ a programelor na˛ionale de s„n„tate care prev„d gratuit„˛i ∫i alte facilit„˛i pentru persoanele cu afec˛iuni medicale grave.

154

Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„

Œn domeniul agriculturii, fondurile alocate vor permite acordarea sprijinului de un milion de lei pentru fiecare hectar lucrat de c„tre produc„torii agricoli, subven˛ionarea sistemului de iriga˛ii ∫i a procur„rii de semin˛e, alocarea de prime pentru anumite produse agricole, precum ∫i participarea cu fonduri la Programul SAPARD, destinat moderniz„rii agriculturii ∫i a zonelor rurale, finan˛at de Uniunea European„. Œn domeniul ap„r„rii na˛ionale, totalul sumelor alocate va reprezenta echivalentul a circa un miliard de dolari, bani care vor fi folosi˛i Ón vederea moderniz„rii ∫i restructur„rii armatei din perspectiva ader„rii la NATO. Œn domeniul industriei, priorit„˛ile sunt constituite de continuarea lucr„rilor de investi˛ii la Unitatea nr.2 de la Centrala Nuclearoelectric„ Cernavod„, ∫i aici vreau s„ fac o parantez„. Œn perioada ’93-’96, guvernarea noastr„ a realizat finalizarea lucr„rilor, iar panglica a fost t„iat„ de guvernarea care a venit dup„ alegerile din ’96.

Noi ne preg„tim acum din nou s„ lucr„m timp de 4 ani, 4 ani ∫i jum„tate pentru finalizarea celei de a doua unit„˛i, fiind convin∫i c„ cei care vor t„ia panglica vor fi reprezentan˛ii unui nou Guvern, dar facem acest lucru consider‚nd c„ aceast„ investi˛ie este important„ pentru societatea rom‚neasc„ ∫i c„ acest proiect va ajuta, Ón mare m„sur„, reforma ∫i modernizarea sectorului energetic.

Subven˛ionarea extrac˛iei unor cantit„˛i suplimentare de c„rbune reprezint„ o prioritate Ón vederea acoperirii consumului energetic, precum ∫i asigurarea fondurilor pentru protec˛ia social„ a personalului din sectorul minier. Œn domeniul transporturilor, locuin˛elor ∫i infrastructurii, aloca˛iile bugetare Ónsumeaz„ 4,7% din produsul intern brut – Ón cre∫tere fa˛„ de anul anterior. Aceast„ finan˛are consistent„ va permite lansarea 155

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

unor ample programe privind construc˛iile de locuin˛e, s„li de sport, modernizarea infrastructurilor, precum ∫i a serviciilor publice comunitare, ceea ce va antrena cre∫terea gradului de ocupare a for˛ei de munc„.

Sectorul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii va beneficia, pe l‚ng„ facilit„˛ile fiscale men˛ionate anterior, de aloca˛ii pentru constituirea Fondului na˛ional de garantare a creditelor, precum ∫i de Ómprumuturi cu dob‚nzi avantajoase pentru Óntreprinz„torii care creeaz„ locuri de munc„ pentru ∫omeri. Œn proiectul de buget sunt incluse aloca˛ii pentru asigurarea contribu˛iilor autohtone la proiectele ∫i programele finan˛ate din fonduri nerambursabile sau rambursabile de c„tre Uniunea European„ sau alte organisme financiare interna˛ionale. Œn structura bugetului pe anul 2001 vor sc„dea cheltuielile cu dob‚nzile aferente datoriei publice. Aceasta, ca efect al reducerii ratelor dob‚nzilor, vizibile deja, ∫i ca urmare a sc„derii volumului datoriei publice prin utilizarea – subliniez, utilizarea – veniturilor ob˛inute din privatizare ∫i din valorificarea activelor neperformante pentru r„scump„rarea titlurilor de stat emise Ón contul datoriei publice interne.

Caracterul solid al construc˛iei bugetare este demonstrat ∫i de faptul c„ volumul cheltuielilor de capital, finan˛ate direct sau indirect din bugetul general consolidat, Ónsumeaz„ 5,5% din produsul intern brut, nivel care este superior cu 1,8 puncte procentuale deficitului bugetar. Prin aceasta, se respect„ principiul potrivit c„ruia Ómprumuturile de stat pentru finan˛area deficitului bugetar s„ se reg„seasc„ Ón lucr„ri de investi˛ii, ∫i nu Ón consum. Œn ceea ce prive∫te finan˛area deficitului bugetar, de 3,7% din produsul intern brut, aceasta se va realiza Ón propor˛ie de dou„ 156

Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„

treimi din surse externe ∫i o treime din surse interne, respectiv credite bancare ∫i Ómprumuturi directe de la popula˛ie. Œn acest mod, deficitul bugetar are asigurat„ o finan˛are neinfla˛ionist„, construc˛ia bugetar„ fiind Ón concordan˛„ cu programul monetar al B„ncii Na˛ionale a Rom‚niei. Œn proiectul de buget, Executivul a acordat o importan˛„ special„ bugetelor locale, ca parte component„ a bugetului general consolidat al statului. Astfel, Ón acest an, se asigur„ Ón mod real, a∫a cum ne-am angajat prin Programul de guvernare, at‚t accelerarea reformei Ón administra˛ia public„, c‚t ∫i descentralizarea unor cheltuieli bugetare la autorit„˛ile publice locale. Œn acest sens, au fost majorate la 61,5%, fa˛„ de 60%, sumele repartizate din impozitul pe venit la bugetele locale prin reducerea la 38,5%, fa˛„ de 40%, a celor cuvenite bugetului de stat.

Totodat„, Guvernul a trecut importante cheltuieli bugetare de la ministere la consiliile locale ∫i la consiliile jude˛ene. Practic, s-au dublat bugetele locale, ca urmare a m„surilor de descentralizare a cheltuielilor pentru Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, cre∫e, copiii institu˛ionaliza˛i, handicapa˛i, centre de consultan˛„ agricol„. Œn mod logic, descentralizarea s-a aplicat ∫i la municipiul Bucure∫ti, care nu putea s„ r„m‚n„ la nesf‚r∫it bastionul centralismului administrativ ∫i financiar Ón Rom‚nia.

Doresc s„ afirm Ón fa˛a Parlamentului c„ descentralizarea ∫i demilitarizarea serviciilor publice ∫i, pe cale de consecin˛„, consolidarea autonomiei locale administrative ∫i financiare vor continua cu fermitate at‚t Ón acest an, c‚t ∫i Ón anul 2002.

Subliniez faptul c„, de asemenea, vom sprijini localit„˛ile ˛„rii cu importante fonduri de investi˛ii alocate de ministere Ón jude˛e, precum ∫i prin direc˛ionarea unor credite externe, de la Banca 157

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Mondial„, BERD, BEI, Uniunea European„ la comune, ora∫e ∫i municipii care prezint„ proiecte viabile, capacitate managerial„ ∫i financiar„ corespunz„toare. Œn procesul de elaborare a bugetului de stat pe anul 2001, Guvernul a ini˛iat ∫i a realizat o serie de Ónt‚lniri ∫i consult„ri cu reprezentan˛ii partidelor politice parlamentare, precum ∫i cu cei ai sindicatelor ∫i patronatelor, Ón prezen˛a mass-media. De asemenea, pentru prima dat„, Guvernul a consultat reprezentan˛ii ale∫ilor locali Ónaintea definitiv„rii proiectului de buget.

Ca efect al acestor dezbateri, s-au re˛inut numeroase propuneri ∫i sugestii privind Ómbun„t„˛irea construc˛iei bugetare, care au fost avute Ón vedere la finalizarea proiectului de buget Ón forma prezentat„ dumneavoastr„. Œn Óncheiere, Ómi exprim speran˛a c„ dezbaterile asupra proiectului bugetului de stat pe anul 2001 vor reprezenta o confruntare profesionist„, realist„, de idei ∫i solu˛ii Óntre reprezentan˛ii partidelor politice parlamentare, Ómpreun„ cu cei ai Executivului.

Consider„m c„, Ón urma acestei dezbateri, adoptarea bugetului de stat pe anul 2001 va constitui un instrument important pentru Ónceperea consolid„rii unei tendin˛e de cre∫tere economic„ performant„ pentru accelerarea reformei, precum ∫i pentru asigurarea premiselor relu„rii progresului economico-social al ˛„rii, Ón condi˛iile unui climat social pa∫nic.

Totodat„, avem convingerea c„ prin abordarea modern„ care a stat la baza elabor„rii acestui proiect de buget, ce va fi continuat„ Ón anii urm„tori, Rom‚nia se Ónscrie cu fermitate pe traiectoria integr„rii Ón Uniunea European„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i v„ adresez rug„mintea de a vota proiectul de lege, Ón urma dezbaterilor pe articole.

Proiectul de Lege a bugetului de stat pe anul 2001 trebuie s„ 158

Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„

reprezinte Ónc„ o component„ important„ pentru asigurarea stabilit„˛ii politice ∫i sociale a ˛„rii, Óntr-un moment Ón care Rom‚nia poate s„ fie Óntr-adev„r o zon„ de stabilitate Óntr-o zon„, din p„cate, care Ón jurul nostru dovede∫te extrem de mult„ instabilitate.

Din acest punct de vedere, mesajele pe care le vom da Ómpreun„ vor fi extrem de importante pentru a asigura progresul societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Sigur, putem s„ facem specula˛ii Ón leg„tur„ cu c‚t va fi infla˛ia. Dup„ p„rerea mea, un astfel de exerci˛iu are un anumit temei, pornind de la faptul c„ anul trecut era prognozat„ o infla˛ie de 25-27% ∫i s-a ajuns la 40%... Deci, cu asemenea îrealiz„ri“ Ón timpul guvern„rii fostei coali˛ii, sigur, se poate g‚ndi c„ ∫i Ón acest an lucrurile vor merge Ón acela∫i fel.

Nu este cazul ∫i toate prognozele pe care le-am inclus Ón buget sunt solid Óntemeiate ∫i atent verificate. Aceste previziuni au fost verificate cu speciali∫tii de la Fondul Monetar Interna˛ional ∫i economi∫tii de la Fondul Monetar Interna˛ional au acceptat aceast„ fundamentare a bugetului. Dac„ Partidul Na˛ional Liberal are economi∫ti mai buni, dac„ are alte analize care ar putea s„ ne Óndrepte pe un alt drum, Ói rog s„ ne ajute ∫i s„ ne dea temeiurile respective.

Revenind la aspectele care au fost prezentate, multe dintre ele sunt destul de departe de bugetul ca atare — fiindc„ distin∫ii reprezentan˛i ai Partidului Na˛ional Liberal ne-au explicat cum a func˛ionat economia Ón perioada 1993-1996, ne-au explicat cum a func˛ionat economia Ón perioada 1996-2000, ne-au explicat cum a func˛ionat economia Ón primele 3 luni ale acestui an. Or, dezbaterea de ast„zi este Ón leg„tur„ cu proiectul de buget pe anul 2001, Ón condi˛iile Ón care noi a trebuit, imediat dup„ alegeri, s„ construim 159

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

un buget Ón care s„ introducem, Ón mare m„sur„, ceea ce era remanent unor politici desf„∫urate de fosta coali˛ie.

Ca s„ v„ dau un singur element, Ón lunile octombrie, noiembrie ∫i decembrie anul trecut, deci Ónainte de alegeri, fosta putere a acordat credite cu garan˛ii guvernamentale Ón valoare de 2,2 miliarde de dolari... Nu vreau s„ m„ refer la alte credite care s-au acordat Ón perioada 1996-2000.

Astfel de m„suri ale fostei guvern„ri, multe dintre ele cu implica˛ii financiare, au trebuit s„ fie puse Ón bugetul pe acest an. Suntem judeca˛i pentru acest buget, Ón condi˛iile Ón care acest proiect nu fusese depus de fosta putere, a∫a cum solicita Legea finan˛elor, la sf‚r∫itul anului trecut... ∫i, sigur, sub un anumit aspect nici nu era posibil, fiindc„ era perioada de alegeri. Noi am Ónceput s„ lucr„m la buget abia dup„ ce a fost aprobat Programul de guvernare ∫i Ón condi˛ii destul de dificile, repet, lu‚nd Ón considerare multe dintre deciziile anterioare. De aceea, nu cred c„ putem s„ fim judeca˛i Ón plan economic pe ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ perioad„. ™i, iat„, fosta putere avea angajamente pe 200 de zile, nu mai ˛in minte bine cum ∫i le-a Óndeplinit, dar vreau s„ v„ spun c„ Programul nostru de guvernare aprobat de Parlament este un program pe 4 ani. A cere s„ realiz„m Ón 100 de zile tot ce noi ne-am angajat c„ vom face Ón 4 ani este, efectiv, incorect.

A∫ fi tentat s„ spun c„ deja s-au schimbat unele lucruri, Ón plan social, Ón plan economic, dar nu cred c„ dezbaterea de ast„zi vizeaz„ aceste probleme. ™i, de aceea, o s„ Óncerc s„ nu intru Ón aceast„ capcan„, nici pentru a accepta c„ ceea ce este bun Ón acest buget se datoreaz„ fostei coali˛ii ∫i c„ ceea ce este r„u ni se datoreaz„ nou„, nici Ón a spune c„ ceea ce este r„u Ón acest buget se datoreaz„ coali˛iei anterioare ∫i ceea ce e bun ni se datoreaz„ nou„.

Acest buget este, Ón mare m„sur„, un buget obligat, este determinat de ni∫te elemente care, Óntr-un fel sau altul, au creat constr‚ngerile 160

Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„

principale pentru el. Sunt elemente care sunt generate ∫i de strategia pe termen mediu, acceptate de toate partidele, ∫i nu indicatori stabili˛i de fosta putere. Sunt elemente care sunt determinate de resursele existente ∫i noi am Óncercat, pe c‚t a fost posibil, s„ Ómp„r˛im banii existen˛i, f„r„ a folosi rotativa de la Banca Na˛ional„, c‚t mai bine pentru a asigura Ón mai mare m„sur„ nevoile sociale Ón ceea ce prive∫te s„n„tatea, Ónv„˛„m‚ntul. Se pare c„ am reu∫it mai bine dec‚t Ón al˛i ani. Sunt probleme Óntr-adev„r Ón domeniul agriculturii; am fi dorit s„ d„m mai mul˛i bani pentru agricultur„. Sunt alte domenii Ón care, de asemenea, ar fi fost nevoie s„ aloc„m mai multe resurse. Filosofia noastr„ totu∫i a fost aceea de a orienta c‚t mai mult spre zonele, spre ministerele care vor produce bani, care vor genera resurse suplimentare Ón perioada urm„toare; de aceea am Óncercat, pe c‚t este posibil, s„ transfer„m sume mai importante spre zonele de investi˛ii.

Nu cred c„ este momentul cel mai potrivit pentru a intra Ón toate aceste detalii, dar vreau s„ spun totu∫i c‚teva cuvinte despre acordul cu Fondul Monetar Interna˛ional. La un moment dat am spus un lucru care este cunoscut de c„tre speciali∫ti: Fondul Monetar a Óncheiat ∫i Óncheie acorduri, care sunt necesare, cu ˛„ri unde sunt probleme cu balan˛a de pl„˛i, pentru a sprijini efectiv balan˛a de pl„˛i din ˛„rile respective.

Rom‚nia, Ón anumite momente, a avut probleme majore cu balan˛a de pl„˛i ∫i atunci s-au Óncheiat acele acorduri. Œn condi˛iile Ón care, a∫a cum se spunea ∫i ast„zi, Rom‚nia a ajuns la un nivel Ón care rezerva B„ncii Na˛ionale este de 3.700.000.000 de dolari, din acest punct de vedere, sub aspect formal, sub aspectul ideilor generale Ón leg„tur„ cu necesitatea acestor acorduri, am spus c„ Rom‚nia n-ar fi avut nevoie de un acord. Au fost unii care s-au pref„cut c„ nu Ón˛eleg ∫i au Ónceput s„ gloseze pe aceast„ chestiune. Dac„ mai este nevoie, voi mai repeta ca s„ Ón˛eleag„. Ceea ce am spus eu atunci a fost foarte clar. Din punctul de vedere al necesit„˛ii de a rezolva problema balan˛ei de 161

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

pl„˛i, nu am fi avut nevoie de un acord cu Fondul, dar pentru c„ p‚n„ acum nici unul dintre acordurile Óncheiate nu a fost dus p‚n„ la cap„t, ar fi important ca noi s„ Óncheiem un acord pe care Óntr-adev„r s„-l ducem p‚n„ la cap„t. Un astfel de succes ar acredita politica noastr„ economic„, sub aspectul percep˛iei externe, ca fiind viabil„, serioas„, responsabil„, iar, pe de alt„ parte, ar da, pe pia˛a privat„ de capital, semnalul c„ economia rom‚neasc„ merge Ón direc˛ia cea bun„ ∫i Ón felul acesta am putea s„ sc„dem dob‚nzile la creditele pe care le ob˛inem.

Sper c„ prin acest comentariu punem punct unei discu˛ii care a durat, din p„cate, prea mult ∫i care a fost transmis„ dup„ aceea ∫i Ón exterior, deform‚nd percep˛ia rela˛iei noastre cu institu˛iile financiare interna˛ionale.

Vreau s„ subliniez c„ ∫i ieri, Ón Ónt‚lnirea pe care am avut-o cu pre∫edintele Consiliului de Mini∫tri italian, cu domnul Amato, am ridicat problema necesit„˛ii Óncheierii c‚t mai rapide a unui acord stand-by cu Fondul Monetar, astfel Ónc‚t, printr-o interven˛ie inclusiv Ón cadrul Grupului celor 7, Italia asigur‚nd pre∫edin˛ia acestui grup, s„ putem ob˛ine un sprijin politic pe care eu Ól consider important Ón aceast„ chestiune.

S„ nu ne prefacem c„ nu Ón˛elegem aceste lucruri, numai din dorin˛a de a marca puncte politice. Aceasta este rug„mintea mea fa˛„ de distin∫ii mei colegi din opozi˛ie.

A∫ vrea s„-i mul˛umesc domnului Pambuccian pentru propunerile pe care le-a f„cut. Vreau s„ Ói comunic faptul c„ Ón urm„toarele dou„ s„pt„m‚ni vom avea, Ón baza unei discu˛ii purtate s„pt„m‚na trecut„ la Ministerul Industriilor, o situa˛ie clar„ cu amenaj„rile hidroenergetice nefinalizate, Ón ideea de a g„si solu˛ii pentru ele. ™i eu cred c„ noi nu putem s„ mai realiz„m investi˛iile de aproximativ 1.000.000.000 de dolari pentru a finaliza aceste amenaj„ri ∫i trebuie s„ g„sim solu˛ii Ón fiecare caz Ón parte pentru a finaliza aceste lucr„ri, 162

Un vector esen˛ial pentru cre∫terea economic„

unele dintre ele fiind, din p„cate, aproape Ón ruin„. Vreau, de asemenea, s„-i comunic c„, Ón urma unor discu˛ii pe care le-am avut Ón cadrul Guvernului, Óntr-un termen de 30 de zile Ministerul Finan˛elor va prezenta o reglementare distinct„ pentru a permite solu˛ii speciale Ón ceea ce prive∫te impozitarea pentru cei care lucreaz„ Ón domeniul tehnologiei informa˛iilor.

Deci vreau s„ v„ asigur, c„ut„m cele mai bune solu˛ii posibile, Ón limitele pe care le avem ∫i ˛in‚nd seama de faptul c„ nu putem s„ utiliz„m toate resursele bugetare pentru a Óncerca s„ relans„m anumite domenii de activitate economic„. Ar fi extraordinar dac„ am putea s„ facem lucrul acesta, dar Ón acest interval este nevoie s„ pl„tim Ón continuare salariile pentru bugetari, pentru Ónv„˛„tori, pentru medici ∫i a∫a mai departe. Nu putem s„ restr‚ngem aceste cheltuieli mai mult dec‚t am f„cut-o ∫i, de aceea, Óncercarea noastr„ este de a revedea Ón perioada care urmeaz„ solu˛iile cele mai bune de a reduce impozitarea Ón mod gradual, de a revedea pentru anul viitor inclusiv sistemul T.V.A.-ului, astfel Ónc‚t s„ putem s„ avem Ón vedere, Ón formule segmentate, unele dintre produsele de importan˛„ mai mare pentru popula˛ie. Acestea sunt problemele pe care dorim s„ le rezolv„m Ómpreun„ cu dumneavoastr„ Ón viitor.

Vreau s„ Ón˛elege˛i c„ vom face cele mai mari eforturi pentru a accepta din partea dumneavoastr„ amendamente care vor putea fi sus˛inute din punct de vedere financiar. ™ti˛i foarte bine din istoria celorlal˛i ani c„ pentru a pune bani Óntr-un loc trebuie s„ lu„m bani din alt loc. Lucrurile sunt destul de simple ∫i Ón acela∫i timp sunt extrem de complicate. Dac„ vom g„si Ómpreun„ solu˛ii pentru a rezolva unele dintre problemele locale sau de interes general, va exista Óntreaga disponibilitate a Guvernului de a lucra cu to˛i membrii Parlamentului. Va exista aici o echip„ de la Ministerul Finan˛elor, vor fi reprezentan˛ii Guvernului la fiecare discu˛ie pe articole, pe alineate, astfel Ónc‚t s„ c„ut„m solu˛iile cele mai bune, repet, Ón limita resurselor pe care le vom avea Ón acest an.

163

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Eu vreau s„ v„ mul˛umesc foarte mult pentru aceast„ discu˛ie, pentru faptul c„ a˛i acceptat ca dezbaterea bugetului s„ se desf„∫oare Óntr-un mod mai rapid.

Eu v„ mul˛umesc foarte mult pentru colaborare Ón lansarea dezbaterilor generale ∫i vreau s„ v„ rog s„ accepta˛i o scurt„ inteven˛ie din partea domnului ministru al finan˛elor, care v„ va prezenta punctual c‚teva dintre comentariile sale de la punctele ridicate Ón cursul discu˛iilor.

164

17. PENTRU RELANSAREA PROCESULUI INVESTIfiIONAL ŒN ROM¬NIA* u prilejul votului de Óncredere acordat de Parlament Ón ∫edin˛a din 28 decembrie 2000, Guvernul s-a angajat ca, dup„ primele 6 luni de la Ónvestitur„, s„ se prezinte Ón fa˛a Legislativului, uz‚nd de unul dintre mijloacele pe care Constitu˛ia i le pune la dispozi˛ie.

Respect‚ndu-ne acest angajament luat Ón fa˛a Parlamentului ∫i a ˛„rii, ast„zi, Guvernul Ó∫i asum„ r„spunderea.

C

* Angajarea r„spunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind promovarea investi˛iilor directe cu impact semnificativ Ón economie – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 101 din 27 iunie 2001 (Ón calitate de prim-ministru) 165

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

fiin s„ declar Ón mod expres Ón plenul celor dou„ Camere reunite Ón ∫edin˛„ comun„ c„ Guvernul, baz‚ndu-se pe prevederile art. 113 alin. (1) din Constitu˛ie, Ó∫i angajeaz„ r„spunderea asupra proiectului de Lege privind promovarea investi˛iilor directe cu impact semnificativ Ón economie.

Recurgerea la aceast„ procedur„ legislativ„ este determinat„ de necesitatea realiz„rii unor obiective majore din strategia na˛ional„ de dezvoltare economic„ a Rom‚niei pe termen mediu, din Programul de guvernare aprobat de Parlament ∫i din planul de ac˛iune pentru Óndeplinirea acestui program. Œn acest scop, Guvernul, prin m„suri de politic„ economic„ ∫i legislativ„, vizeaz„ relansarea economic„ a ˛„rii, bazat„ pe cre∫terea ratei investi˛iilor, prin participarea sporit„ a capitalului autohton ∫i str„in, asigurat„ prin investi˛ii directe Ón toate sectoarele economiei na˛ionale.

Guvernul consider„ c„ problema capital„ a Rom‚niei o reprezint„ consolidarea cre∫terii economice ∫i crearea de locuri de munc„, apropierea treptat„ de nivelul mediu al dezvolt„rii economice din Uniunea European„. Œn acest cadru, Guvernul ac˛ioneaz„ pentru realizarea unei economii de pia˛„ func˛ionale ∫i preg„tite pentru racordarea la procesul globaliz„rii, pe fondul ridic„rii veniturilor reale ale popula˛iei.

Analiza lucid„ a evolu˛iei societ„˛ii rom‚ne∫ti ne arat„ existen˛a unei tendin˛e Ón virtutea c„reia decalajele de productivitate ∫i de nivel de trai fa˛„ de ˛„ri avansate s-au amplificat cu costul unei uria∫e risipe de resurse ∫i de avu˛ie na˛ional„.

Programul de guvernare pe perioada 2001 – 2004 prevede ac˛iuni concrete pentru reconstruc˛ia economiei na˛ionale pe baze moderne, astfel Ónc‚t aceast„ risip„ s„ fie stopat„, iar decalajele de performan˛„ economic„ s„ fie reduse Ónainte ca ele s„ devin„ irecuperabile.

166

Pentru relansarea procesului investi˛ional Ón Rom‚nia

Rom‚nia se confrunt„ cu o stare precar„ a infrastructurii ∫i a serviciilor publice, o industrie Ónc„ energofag„, lipsit„ de flexibilitate ∫i, Ón bun„ m„sur„, configurat„ nera˛ional Ón raport cu resursele interne, o structur„ nefavorabil„ de proprietate, cu o slab„ dotare tehnologic„ a agriculturii, cu asisten˛„ sanitar„ slab„, cu o re˛ea insuficient„ a c„ilor de transport ∫i comunica˛ii, la care se asociaz„ un consum dispropor˛ionat de resurse fa˛„ de valoarea nou-creat„.

Prin abordarea frontal„ a cauzelor profunde care genereaz„ aceste decalaje, Guvernul ac˛ioneaz„, Ón baza mandatului aprobat de Parlament, pentru a scoate ˛ara din situa˛ia actual„, astfel Ónc‚t s„ o apropie de ˛„rile avansate ale Europei.

Av‚nd Ón vedere poten˛ialul economic de care dispune ˛ara, situa˛ia geostrategic„ ∫i oportunit„˛ile actuale, Guvernul consider„ c„ resursele proprii ale Rom‚niei ∫i cele atrase, mai bine stimulate, ne pot angaja cu succes Ón aceast„ competi˛ie. Devine necesar„ organizarea ra˛ional„ a institu˛iilor, stimularea componentelor pentru o cre∫tere economic„ durabil„, eficientizarea organismului economic, cre∫terea investi˛iilor Ón economie, Ón educa˛ie, Ón dezvoltarea uman„.

Nu putem face abstrac˛ie de faptul c„ economia mondial„ d„ semnele intr„rii Óntr-o faz„ de Óncetinire a cre∫terii ∫i c„ un nou tip de economie ∫i de societate se contureaz„ Ón lumea dezvoltat„. Œn aceste Ómprejur„ri, noii factori ai dezvolt„rii: cunoa∫terea, informa˛ia, tehnologiile de v‚rf, poten˛ialul uman ∫i cultural, pe care Rom‚nia are ∫ansa s„-i valorifice cu prioritate Ón contextul globaliz„rii, trebuie sus˛inu˛i de un amplu program de investi˛ii, atractiv pentru de˛in„torii de capital ∫i de tehnologie, autohtoni ∫i str„ini.

Pornind de la aceste cerin˛e ∫i realit„˛i, am ini˛iat Legea privind promovarea investi˛iilor directe cu impact semnificativ Ón economie 167

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

care, pe l‚ng„ motiva˛iile prezentate, r„spunde cerin˛elor planului de ac˛iune Ónaintat Uniunii Europene.

Prin prevederile sale, proiectul de lege aduce Rom‚nia la un nivel concuren˛ial compatibil cu cel din statele partenere Ón procesul de negociere al ader„rii la Uniunea European„, r„spunz‚nd numeroaselor semnale primite din partea investitorilor rom‚ni ∫i str„ini, pentru a face din Rom‚nia un partener viabil Ón structurile europene ∫i nord-atlantice.

Legea privind promovarea investi˛iilor directe cu impact semnificativ Ón economie se refer„ la investi˛ii a c„ror valoare dep„∫e∫te echivalentul unui milion de dolari, contribuie la dezvoltarea ∫i la modernizarea infrastructurii economice ∫i creeaz„ noi locuri de munc„.

Prin aceast„ lege se instituie un cadru juridic stabil, echilibrat, nediscriminatoriu pentru investitorii rom‚ni ∫i str„ini, nebirocratic ∫i eficient, care asigur„ garantarea stabilit„˛ii ∫i coeren˛ei cadrului legislativ privind investi˛iile directe, stimularea investitorilor rom‚ni ∫i atragerea investitorilor str„ini, aplicarea uniform„ a legisla˛iei economice Ón favoarea mediului de afaceri, precum ∫i garantarea investi˛iei ∫i inviolabilitatea acesteia, aplicarea efectiv„ a conven˛iilor interna˛ionale Ón materie de investi˛ii str„ine, la care Rom‚nia este parte, accelerarea Óndeplinirii criteriilor economice de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ ∫i structurile euroatlantice. Œn acest context, investi˛iile Óncadrate Ón prevederile legii pot fi efectuate Ón toate domeniile de activitate, excep˛ie f„c‚nd sectoarele financiar, bancar, de asigur„ri ∫i reasigur„ri, precum ∫i cele reglementate de legi speciale. Totodat„, investi˛iile vor trebui s„ respecte normele de protec˛ie a mediului Ónconjur„tor, s„ nu aduc„ atingere intereselor de securitate ∫i ap„rare na˛ional„, s„ nu 168

Pentru relansarea procesului investi˛ional Ón Rom‚nia

d„uneze ordinii ∫i s„n„t„˛ii publice ∫i s„ fie finalizate Ón maximum 30 de luni.

Legea garanteaz„ faptul c„ investi˛iile efectuate potrivit prevederilor sale beneficiaz„ de regimul juridic al acestei legi pe Óntreaga lor durat„ de existen˛„, d‚nd investitorilor certitudinea stabilit„˛ii legislative Ón acest domeniu.

Investitorii str„ini beneficiaz„ de dreptul transferului integral al profiturilor ce li se cuvin, al sumelor ob˛inute din v‚nzarea ac˛iunilor sau p„r˛ilor sociale, precum ∫i al celor rezultate Ón eventualitatea lichid„rii investi˛iilor. De asemenea, sunt asigurate drepturile prev„zute Ón acordurile bilaterale de promovare ∫i garantare reciproc„ a investi˛iilor semnate de Rom‚nia cu statele de origine ale acestora. Œn cadrul legii sunt prev„zute facilit„˛i stabilite dup„ o analiz„ atent„ a regimului investi˛iilor Ón ˛„rile Europei Centrale ∫i de Est, astfel Ónc‚t Rom‚nia, pe l‚ng„ crearea condi˛iilor de stabilitate ∫i credibilitate intern„ ∫i extern„, s„ devin„ un concurent competitiv Ón atragerea investi˛iilor. Œn principal, prin aceast„ lege se asigur„: Ón primul r‚nd, exceptarea de la taxele vamale a utilajelor tehnologice, a instala˛iilor, echipamentelor, aparatelor de m„sur„, control, automatizare achizi˛ionate din import, cu condi˛ia s„ fie noi, pentru a sus˛ine modernizarea ∫i ridicarea nivelului tehnologic al ramurilor economiei na˛ionale; Ón al doilea r‚nd, am‚narea pl„˛ii taxei pe valoarea ad„ugat„ pe perioada de realizare a investi˛iei p‚n„ la punerea Ón func˛iune a acesteia; Ón al treilea r‚nd, deducerea din punct de vedere fiscal a unei cote de 20% din valoarea investi˛iei, prin Ónscrierea acesteia la sumele deductibile prev„zute Ón declara˛ia de impunere. Mai mult, Ón situa˛ia Ón care se realizeaz„ pierdere fiscal„, aceasta se poate recupera Ón urm„torii 5 ani din profitul impozabil.

169

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn acela∫i timp, investi˛iile realizate potrivit prevederilor acestei legi beneficiaz„ de utilizarea amortiz„rii accelerate, Ón scopul Ónnoirii Ón termene c‚t mai scurte a ma∫inilor ∫i utilajelor.

Coordonarea aplic„rii unitare a politicii Guvernului Ón domeniul stimul„rii ∫i promov„rii investi˛iilor directe va fi asigurat„ de Ministerul Dezvolt„rii ∫i Prognozei, Ón colaborare cu Departamentul pentru Rela˛ia cu Investitorii Str„ini. Aceste dou„ institu˛ii vor asigura, la cerere, asisten˛„ tehnic„ de specialitate investitorilor care se Óncadreaz„ Ón prevederile prezentei legi.

Am prezentat Ón fa˛a dumneavoastr„ principalele coordonate ale Legii referitoare la promovarea investi˛iilor directe cu impact semnificativ Ón economie, pentru care Guvernul a decis Ón unanimitate s„-∫i angajeze r„spunderea Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului.

Asum‚ndu-ne r„spunderea asupra acestui proiect de lege, suntem con∫tien˛i c„ ne expunem riscului formul„rii unei mo˛iuni de cenzur„. Este dreptul dumneavoastr„ constitu˛ional de a uza de acest instrument al democra˛iei parlamentare. Guvernul consider„ Óns„ c„ problema relans„rii procesului investi˛ional Ón Rom‚nia, pe care am adus-o Ón fa˛a Parlamentului, este de o importan˛„ deosebit„ pentru dezvoltarea ˛„rii noastre la acest Ónceput de mileniu. De aceea cred c„ toate for˛ele politice reprezentate Ón Parlament au datoria de a coopera pentru realizarea acestui deziderat major, spre binele Óntregii popula˛ii a Rom‚niei.

170

18. SOLUfiII PENTRU COMBATEREA S√R√CIEI* uvernul se prezint„ ast„zi, Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru a sus˛ine proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2002.

G

Am f„cut un efort special Ón acest an ca, Ón afar„ de bugetul din prim„var„, preg„tit ∫i aprobat pentru anul 2001, s„ ne Ónscriem Ón prevederile Constitu˛iei ∫i ale Legii finan˛elor publice, astfel Ónc‚t s„ putem veni Ón fa˛a dumneavoastr„ cu un proiect de buget pentru anul viitor Óntr-un termen care s„ permit„ adoptarea sa de c„tre forul legislativ Ónainte de Ónceperea anului financiar.

Dorim, Ón acest fel, s„ punem Ón eviden˛„ preocuparea Guvernului de a intra Ón normalitate cu fazele procesului bugetar, conferindu-i acestuia un grad sporit de predictibilitate. Œn acest mod oferim autorit„˛ilor publice centrale sau locale posibilitatea ca Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2002 s„-∫i desf„∫oare activitatea economic„ ∫i financiar„ f„r„ restric˛iile din anii anteriori determinate de Ónt‚rzierile adopt„rii bugetului. Œn aceste condi˛ii, chiar de la Ónceputul anului 2002 devine posibil„ sus˛inerea financiar„ a realiz„rii obiectivelor economice ∫i sociale stabilite pentru fiecare sector Ón parte. * Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2002 ∫i a proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2002 – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 168 din 22 noiembrie 2001 (Ón calitate de prim-ministru) 171

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Proiec˛ia bugetar„ pe anul 2002 urm„re∫te, pe de o parte, respectarea angajamentelor pe care ˛ara noastr„ le-a asumat fa˛„ de Uniunea European„, ca expresie a consensului forma˛iunilor politice parlamentare materializat Ón Strategia de dezvoltare economic„ a Rom‚niei pe termen mediu, continuat„ prin Programul Economic de Preaderare. De asemenea, am avut Ón vedere rezultatele negocierilor cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Banca Mondial„, concretizate Ón recentele acorduri care asigur„ finan˛area extern„ necesar„ pentru continuarea Óntr-un ritm accelerat ∫i coerent a programului de reform„ la nivel macro ∫i microeconomic Ón Rom‚nia.

Pe de alt„ parte, proiectul bugetului de stat ∫i proiectul bugetului asigur„rilor sociale urm„resc sus˛inerea programului social al Partidului Social Democrat de care vor beneficia to˛i cet„˛enii ˛„rii.

Prin aceasta, avem convingerea c„ guvernarea noastr„ socialdemocrat„ este capabil„ Ón condi˛iile actuale s„ ofere solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei, utilizarea eficient„ a for˛ei de munc„ ∫i cre∫terea veniturilor popula˛iei, pe fondul reducerii continue a infla˛iei.

Bugetul de stat a urm„rit, Ón principal, consolidarea stabiliz„rii economiei na˛ionale ∫i asigurarea unei dezvolt„ri durabile. Œn concordan˛„ cu Programul de guvernare pe perioada 2001—2004, aprobat de Parlament, prezentul proiect de buget respect„ Óntru totul principiile ∫i direc˛iile de dezvoltare spre o economie de pia˛„ func˛ional„, fiind fundamentat pe urm„toarele obiective: — accelerarea reformelor structurale sectoriale ∫i a procesului de privatizare; — dezvoltarea unui mediu de afaceri stabil ∫i atractiv; — relansarea cererii interne, bazat„ pe cre∫terea investi˛iilor ∫i a consumurilor popula˛iei; — stimularea constant„ a cererii externe, respectiv a exporturilor de bunuri ∫i de servicii rom‚ne∫ti; 172

Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei

— revigorarea produc˛iei interne, Ón cadrul c„reia vor fi stimulate activit„˛ile cu aport sporit de valoare ad„ugat„; — restructurarea exporturilor rom‚ne∫ti, acord‚nd prioritate sectoarelor care realizeaz„ produse cu grad ridicat de prelucrare.

Realizarea acestor obiective este sus˛inut„ de concentrarea efortului na˛ional pentru cre∫terea performan˛elor pe plan economic ∫i financiar. Œn acest cadru avem Ón vedere: — aplicarea unei politici a veniturilor care s„ sus˛in„ procesul de dezinfla˛ie, respectiv o evolu˛ie a salariilor strict legat„ de dinamica productivit„˛ii muncii; — Ómbun„t„˛irea utiliz„rii resurselor de munc„; — asigurarea stabilit„˛ii sistemului financiar bancar ∫i continuarea Ón ritm Ómbun„t„˛it a reformei sistemului fiscal; — reducerea blocajului financiar ∫i aplicarea unei politici bugetare relaxate.

La elaborarea proiectului bugetului de stat ∫i a bugetului de asigur„ri sociale s-a avut Ón vedere conjunctura interna˛ional„ actual„, precum ∫i faptul c„, Ón prezent, condi˛iile interne sunt Óncurajatoare prin: — structura politic„ stabil„ Ón raport cu cea din legislatura precedent„, ceea ce creeaz„ premisele ca reformele institu˛ionale, politicile macroeconomice ∫i ajust„rile structurale s„ fie aplicate Ón mod coerent ∫i eficient; — existen˛a unui program de dezvoltare economic„ ∫i social„ pe termen mediu, agreat de comunitatea interna˛ional„; — ob˛inerea Ón acest an a unor rezultate notabile Ón procesul de reform„ ∫i de macrostabilizare; — Ómbun„t„˛irea pozi˛iei financiare interna˛ionale a ˛„rii; 173

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

— disponibilitatea Uniunii Europene, a Fondului Monetar Interna˛ional ∫i a B„ncii Mondiale de a sprijini Rom‚nia Ón continuarea proceselor de reform„, pe fondul dezvolt„rii ∫i al progresului societ„˛ii rom‚ne∫ti.

A∫ dori s„ m„ refer Ón continuare la evolu˛iile pozitive din economia rom‚neasc„ de la care a pornit Óntreaga construc˛ie bugetar„. Ne-am bazat pe Documentul de politic„ ∫i de strategie pentru anul 2002 ∫i Ón perspectiva anilor 2003—2005, care creeaz„ premisele elabor„rii unui cadru bugetar multianual, orientat pe programe.

De la preluarea guvern„rii am acordat o aten˛ie special„ stimul„rii procesului de cre∫tere economic„. Astfel, dup„ evolu˛ia economic„ din acest an, pentru anul 2002 am prev„zut un spor al produsului intern brut de 5%, sus˛inut de o cre∫tere a produc˛iei industriale de 5,8% ∫i a produc˛iei agricole de 4,5%. Œn plus, proiect„m o sc„dere a ratei medii anuale a infla˛iei la 26%, respectiv 22% (decembrie 2002/decembrie 2001); deficitul de cont curent al balan˛ei de pl„˛i va echivala cu 5,5% din produsul intern brut.

Coordonatele esen˛iale ale politicii fiscal-bugetare sunt: echitatea sistemului fiscal; cre∫terea transparen˛ei ∫i eficien˛ei acestuia; reducerea num„rului de fonduri speciale; Ómbun„t„˛irea, la toate nivelurile, a managementului cheltuielilor publice. Œn anul 2002, politica bugetar„ va respecta urm„toarele trei direc˛ii principale de ac˛iune: — Ón primul r‚nd — fundamentarea ∫i dimensionarea cheltuielilor bugetare, Ón func˛ie de veniturile certe; — Ón al doilea r‚nd — restructurarea cheltuielilor bugetare Ón raport cu ierarhizarea ∫i coeren˛a realist„ a priorit„˛ilor, ceea ce face posibil„ trecerea de la un îbuget de mijloace“ la un buget orientat spre politici economice, adic„ la îbugetul pe programe“; 174

Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei

— Ón al treilea r‚nd — cre∫terea autonomiei financiare a autorit„˛ilor publice locale.

Bugetul este construit Ón condi˛iile unei constr‚ngeri majore: limitarea deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, agreat„ ∫i Ón negocierile cu Fondul Monetar Interna˛ional. Aceast„ abordare reflect„ sus˛inerea obiectivului politicii monetare, respectiv de reducere a ratei infla˛iei ∫i de stabilitate relativ„ a cursului monedei na˛ionale. Œn anul 2002, veniturile bugetare vor sc„dea ca pondere Ón produsul intern brut de la 32,7% Ón anul 2001 la 31,8%, iar cheltuielile, de la 36,2% la 34,8%. Sc„derea veniturilor ∫i cheltuielilor bugetare este rezultatul renun˛„rii la contribu˛ia de 2% pl„tit„ de c„tre agen˛ii economici pentru Ónv„˛„m‚nt, reducerea cu un punct procentual a contribu˛iei la fondul pentru persoanele cu handicap, precum ∫i a relax„rii moderate a grilei de impozitare a veniturilor salariale.

Reducerea Ón termeni relativi a veniturilor bugetare se datoreaz„, Ón primul r‚nd, diminu„rii gradului de fiscalitate de la 30,5% la 30% din produsul intern brut, de natur„ s„ lase la dispozi˛ia agen˛ilor economici mai multe resurse financiare pentru produc˛ie ∫i investi˛ii.

Av‚nd Ón vedere premisele ∫i constr‚ngerile bugetare prezentate, principalele modific„ri Ón structura cheltuielilor bugetului general consolidat pentru anul 2002 sunt urm„toarele: — reducerea fa˛„ de anul 2001 a cheltuielilor de personal, precum ∫i a cheltuielilor materiale ∫i servicii; — sc„derea dob‚nzilor aferente datoriei publice; Aceasta este o component„ important„ Ón managementul cheltuielilor bugetare ∫i cu poten˛ial ridicat Ón eliberarea de resurse Ón favoarea altor sectoare; — asigurarea unui nivel substan˛ial al investi˛iilor publice, Ón concordan˛„ cu programul economic ∫i social al Guvernului; 175

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

— cre∫terea cheltuielilor destinate pensiilor, aloca˛iilor pentru copii ∫i asisten˛ei sociale. Œn construc˛ia bugetar„, Guvernul a ˛inut seama de: evitarea unui grad ridicat de fiscalitate; finan˛area deficitului bugetar Ón condi˛ii neinfla˛ioniste; Ómbun„t„˛irea sistemului de impunere a agen˛ilor economici; simplificarea impozit„rii microÓntreprinderilor.

Pentru realizarea Ón continuare a unor ritmuri ridicate de cre∫tere, proiectul de buget acord„ o aten˛ie prioritar„ ajust„rii structurale ∫i dezvolt„rii sectoarelor economiei na˛ionale. Œn acest cadru, Ón industrie punem accent pe dezvoltarea sectorului energetic ∫i restructurarea celui extractiv, ceea ce presupune un efort financiar deosebit de mare; fondurile destinate celor dou„ sectoare reprezint„ mai mult de jum„tate din totalul resurselor alocate Ministerului Industriei ∫i Resurselor. Prin buget, Ón anul viitor, se asigur„ finan˛area programelor de conservare a minelor, a proiectelor de ecologizare, a protec˛iei sociale Ón sectorul minier ∫i subven˛ionarea sectorului extractiv. Œn acela∫i timp, urm„rim orientarea industriei spre cerin˛ele ∫i exigen˛ele pie˛ei, prin intensificarea procesului de privatizare, stimularea moderniz„rii agen˛ilor economici cu poten˛ial de competitivitate intern„ ∫i extern„, dezvoltarea de cooper„ri cu firme de prestigiu ∫i atragerea de investi˛ii str„ine.

Pentru realizarea obiectivelor Ón domeniul agriculturii, Ón proiectul de buget sunt prev„zute 12.000 miliarde lei (din care circa 3.500 pentru sectorul zootehnic), Ón care sunt incluse subven˛iile pe produs, cu prioritate a celor de importan˛„ na˛ional„. Œn aceste condi˛ii, fondurile stabilite pentru agricultur„ reprezint„ 1,5% din produsul intern brut, comparativ cu 1,2% Ón anul 2001.

Proiectul de buget sus˛ine Ón mod substan˛ial activitatea Ministerului Lucr„rilor Publice, Transporturilor ∫i Locuin˛ei, care va realiza Ón anul 2002 circa 12.000 de locuin˛e, cu scheme de finan˛are diverse ∫i transparente, incluz‚nd ∫i locuin˛ele sociale; 176

Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei

totodat„, se vor construi 140 s„li de sport Ón cadrul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt. Fondurile alocate pentru transporturi sunt destinate pentru lucr„ri de refacere a infrastructurii ∫i modernizarea mijloacelor ∫i instala˛iilor, pentru Ómbun„t„˛irea calit„˛ii serviciilor, siguran˛ei circula˛iei ∫i securit„˛ii transporturilor, precum ∫i pentru stimularea pie˛ei interne de transport feroviar Ón sistem concuren˛ial. Œn domeniul gospod„ririi apelor ∫i protec˛iei mediului se finan˛eaz„ proiecte care asigur„: amenajarea durabil„ ∫i utilizarea ra˛ional„ a resurselor de ap„ existente; crearea de noi surse, ap„rarea Ómpotriva inunda˛iilor, reconstruc˛ia ecologic„, Ómbun„t„˛irea sistemului de monitorizare a factorilor de mediu Ón conformitate cu prevederile Uniunii Europene ∫i Planul Na˛ional de Ac˛iune pentru Protec˛ia Mediului; asigurarea securit„˛ii nucleare a popula˛iei ∫i mediului.

Proiectul de buget acord„ importan˛„ sus˛inerii m„surilor ∫i ac˛iunilor stabilite pentru garantarea accesului cet„˛eanului la informa˛ie, promovarea ∫i sus˛inerea unei pie˛e deschise ∫i concuren˛iale pentru servicii de comunica˛ii ∫i informatic„, care s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea substan˛ial„ a calit„˛ii acestor servicii ∫i sc„derea, Ón termeni reali, a tarifelor. De asemenea, se aloc„ fonduri care s„ asigure mic∫orarea decalajului tehnologic pe care Rom‚nia Ól Ónregistreaz„ Ón acest domeniu ∫i trecerea efectiv„ la implementarea societ„˛ii informa˛ionale.

Pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, prevederile proiectului de buget au luat Ón considerare, Ón principal: majorarea capitalului social al Fondului Na˛ional de Garantare a Creditelor pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii; aplicarea unor programe de finan˛are Ón scopul stimul„rii Óntreprinz„torilor priva˛i pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii; alocarea cotei de participare a Rom‚niei la Programul Comunitar Multianual din domeniul Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii.

177

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn domeniul ordinii publice, prin fondurile alocate, proiectul de buget contribuie la cre∫terea siguran˛ei cet„˛eanului, a institu˛iilor statului, ap„rarea avutului privat ∫i public, respectarea ordinii ∫i lini∫tii publice, securitatea ∫i supravegherea frontierei de stat. Œn domeniul ap„r„rii na˛ionale prin proiectul de buget se sus˛ine: accelerarea procesului de aderare Ón structurile euroatlantice ∫i europene, Ón vederea realiz„rii treptate a interoperabilit„˛ii Armatei Rom‚ne cu structurile militare ale NATO; de asemenea, asigurarea unei capacit„˛i defensive credibile, bazat„ pe realizarea unei permanente capacit„˛i de reac˛ie, eficient„ ∫i adecvat„, care s„ r„spund„ riscurilor existente ∫i poten˛iale; restructurarea ∫i modernizarea armatei prin crearea noilor structuri, moderne sub raport organizatoric, mobile ∫i flexibile.

Cheltuielile materiale ∫i serviciile, precum ∫i cheltuielile de capital prev„zute Ón domeniul turismului asigur„ Ómbun„t„˛irea imaginii produsului turistic rom‚nesc pe pie˛ele externe; cre∫terea circula˛iei turistice interne ∫i interna˛ionale, precum ∫i a Óncas„rilor valutare din turism, crearea de noi locuri de munc„ Ón turism, sprijinirea componentelor turistice de dezvoltare local„ ∫i regional„; stimularea parteneriatului dintre sectorul public ∫i particular, prin cofinan˛area de proiecte durabile.

Programul de guvernare pe perioada 2001—2004, consecvent principiilor social-democrate, cuprinde obiective a c„ror finalitate const„ Ón dep„∫irea, Ón timp, a dificult„˛ilor materiale cu care se confrunt„ popula˛ia. Œn acest cadru, proiectele bugetului de stat ∫i bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2002 au urm„toarele priorit„˛i: — prevenirea ∫i combaterea s„r„ciei extreme prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii ∫i persoanele care se afl„ Ón situa˛ii de maxim„ dificultate; — dezvoltarea ∫i diversificarea serviciilor de asisten˛„ social„, potrivit nevoilor individuale; 178

Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei

— acordarea de aloca˛ii pentru nou-n„scu˛i, Ón vederea sprijinirii familiilor tinere, urm„rindu-se cre∫terea natalit„˛ii; — protejarea puterii de cump„rare a pensionarilor, prin indexarea pensiilor Ón raport cu cre∫terea pre˛urilor.

Prin proiectul de buget sunt asigurate fonduri suplimentare fa˛„ de acest an, pentru: — aplicarea Legii privind venitul minim garantat, ceea ce reprezint„ un efort bugetar total de 5.700 miliarde lei Ón anul 2002; — majorarea de la 1 ianuarie a aloca˛iilor pentru copii la 150.000 lei ∫i de la 1 iulie 2002 la 180.000 lei; — aplicarea primei etape de recorelare a pensiilor, Ón principal, pentru pensionarii cu cele mai mici pensii; — finan˛area programelor pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a drepturilor copiilor ∫i a sistemului de protec˛ie a persoanelor cu handicap. Œn anul 2002, Ónc„ nu este posibil„ punerea Ón aplicare a m„surii de reducere a taxei pe valoarea ad„ugat„ pentru unele produse, date fiind restric˛iile bugetare prezentate anterior, dar aceast„ ac˛iune va fi aplicat„ Ón anii 2003 ∫i 2004. Pentru a nu afecta nivelul de trai prev„zut prin Programul de guvernare, pe l‚ng„ m„surile prezentate, avem Ón vedere, printre altele, asigurarea, ca ∫i Ón acest an, a unei aloca˛ii pentru rechizite, ca form„ de sprijin a preg„tirii copiilor din familiile cu venituri reduse pentru Ónceperea anului ∫colar, precum ∫i eliminarea impozit„rii pensiilor mai mici de 5 milioane lei, fa˛„ de nivelul de 2 milioane de lei, stabilit Ón anul 2000. Œn domeniul asisten˛ei medicale, proiectul de buget aloc„ fonduri reprezent‚nd peste 4% din produsul intern brut. Œn acest mod, sus˛inem finan˛area programelor na˛ionale de s„n„tate destinate cu prioritate copiilor, combaterii bolilor cronice ∫i transmisibile, dezvoltarea ac˛iunilor preventive, asigurarea medicamentelor Ón 179

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

regim gratuit ∫i compensat, Ómbun„t„˛irea st„rii de s„n„tate a popula˛iei.

Prin proiectul de buget se asigur„ 46.400 miliarde lei, pentru plata serviciilor medicale ∫i a medicamentelor pentru spitale ∫i Ón regim compensat ∫i gratuit.

Guvernul va lua m„suri concrete pentru gestionarea corespunz„toare, eficient„ ∫i transparent„ a acestor importante fonduri de c„tre Casele Na˛ionale de Asigur„ri de S„n„tate, Ón scopul elimin„rii deficien˛elor constatate p‚n„ Ón prezent. Œn domeniul educa˛iei, fondurile totale alocate reprezint„ 4,2% din produsul intern brut. Œn acest sens, pentru Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc se asigur„: cre∫terea ∫anselor de reu∫it„ pentru elevi ∫i studen˛i de a participa la un Ónv„˛„m‚nt de calitate; informatizarea Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar; achizi˛ii de mijloace de transport ∫i constituirea unei re˛ele de transport ∫colar; formarea for˛ei de munc„ Ónalt calificate la standardele europene; consolidarea structurii de rezisten˛„ ∫i repararea cl„dirilor de Ónv„˛„m‚nt ce nu prezint„ siguran˛„ Ón exploatare; Ómbun„t„˛irea infrastructurii Ónv„˛„m‚ntului superior, Ón special terminarea ∫i, respectiv, construirea unor noi c„mine studen˛e∫ti. Œn domeniul cercet„rii ∫tiin˛ifice, s-a luat Ón considerare alocarea de c„tre stat a unor sume importante pe principiul parteneriatului, Ón vederea cre∫terii gradului de implicare a agen˛ilor economici Ón activit„˛ile de cercetare-dezvoltare. Se urm„re∫te, totodat„, finalizarea proiectelor Óncepute Ón anii anteriori, Ón cadrul programului de profil ∫i dezvoltarea infrastructurilor pentru cercetare-dezvoltare Ón unit„˛ile ministerului de resort.

O importan˛„ special„ o reprezint„ finan˛area culturii na˛ionale.

Prin buget se aloc„ fonduri, Ón principal, pentru: sus˛inerea, promovarea ∫i protejarea actului de crea˛ie ∫i a artelor interpretative; protejarea ∫i punerea Ón valoare a patrimoniului na˛ional; protejarea identit„˛ii culturale a minorit„˛ilor na˛ionale; 180

Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei

urm„rirea afirm„rii identit„˛ii etnice, culturale ∫i religioase a cet„˛enilor rom‚ni ∫i a rom‚nilor din afara grani˛elor; promovarea culturii rom‚ne∫ti Ón str„in„tate.

Fondurile destinate prin buget pentru activit„˛ile din domeniul tineretului ∫i sportului au ca destina˛ii principale: asigurarea cadrului necesar prin care tinerii s„ se integreze mai u∫or ∫i mai eficient Ón societate, precum ∫i sus˛inerea prevederilor pentru anul 2002 din Planul Na˛ional de Ac˛iune pentru Tineret. Œn domeniul sportului, se urm„re∫te asigurarea func˛ionalit„˛ii sistemului na˛ional de educa˛ie fizic„ ∫i sport, reorganizarea structurilor sportive, Ón vederea ob˛inerii de noi performan˛e pe plan intern ∫i interna˛ional.

Bugetul de stat pe anul 2002 asigur„ intensificarea procesului de descentralizare a surselor de venituri ∫i a cheltuielilor c„tre autorit„˛ile locale. Œn afara activit„˛ilor descentralizate prin bugetul anului 2002, se are Ón vedere includerea Ón bugetele locale ∫i a sumelor pentru: — sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului; — sprijinirea protec˛iei persoanelor cu handicap; — plata personalului neclerical; — finan˛area unor institu˛ii de cultur„ ce vor fi transferate la nivel local; — asigurarea finan˛„rii serviciilor publice comunitare pentru situa˛ii de urgen˛„ ∫i, respectiv, a celor de eviden˛„ a persoanelor. Œn aceste condi˛ii, sumele descentralizate de la bugetul de stat c„tre bugetele locale Ónregistreaz„ o cre∫tere de peste 27%, Ón timp ce veniturile proprii ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale cresc doar cu circa 19%. Este de men˛ionat faptul c„ Guvernul a manifestat receptivitate la propunerile parlamentarilor, asigur‚nd cre∫terea Ón 2001 cu 1,5 puncte procentuale a cotei din impozitul pe venit care r„m‚ne suplimentar la dispozi˛ia consiliilor jude˛ene ∫i 181

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

locale, iar pentru anul 2002 o cre∫tere cu Ónc„ un punct procentual.

Astfel, din impozitul pe venit, r„m‚ne la dispozi˛ia autorit„˛ilor publice locale 62,5%. Œn anul 2002, autorit„˛ile locale dispun deci de o sum„ total„ de 89.400 miliarde lei, comparativ cu 70.970 miliarde lei Ón 2001 ∫i 33.360 miliarde lei Ón anul 2000.

Procesul de descentralizare va continua ∫i inten˛ion„m ca, Óncep‚nd din anul 2003, s„ elabor„m un buget distinct al autorit„˛ilor publice locale, care s„ cuprind„ at‚t veniturile, c‚t ∫i cheltuielile bugetare pentru fiecare jude˛ ∫i pentru municipiul Bucure∫ti. Œn Óncheiere, a∫ dori s„ subliniez c„ proiectul de buget pe anul 2002 pe care Guvernul vi-l prezint„ spre dezbatere ∫i aprobare constituie un instrument esen˛ial de sus˛inere a politicii economice a Executivului, orientat„, Ón principal, spre consolidarea cre∫terii economice ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor sociale.

Realizarea acestui obiectiv necesit„ nu numai o guvernare hot„r‚t„, deschis„ dialogului cu toate for˛ele politice ∫i sociale, ci ∫i probarea, Ón continuare, a profesionalismului ∫i capacit„˛ii de decizie. Œmi exprim speran˛a c„ dezbaterile din Parlament asupra proiectelor celor dou„ bugete pe anul 2002 — ca o continuare a analizelor ∫i consult„rilor care au avut loc cu reprezentan˛i ai partidelor politice parlamentare, ai sindicatelor ∫i patronatelor, ai autorit„˛ilor administra˛iei publice locale — vor reprezenta o analiz„ pragmatic„, profesionist„ ∫i realist„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i v„ adresez rug„mintea de a vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2002 ∫i al Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat, act de maxim„ responsabilitate politic„ pentru asigurarea dezvolt„rii economicosociale a Rom‚niei, a stabilit„˛ii interne ∫i consolidarea credibilit„˛ii externe.

182

Solu˛ii pentru combaterea s„r„ciei

Adoptarea de c„tre Parlament a celor dou„ proiecte de lege Óntr-un termen c‚t mai scurt va permite Guvernului s„ aprobe bugetele de venituri ∫i cheltuieli ale companiilor ∫i societ„˛ilor na˛ionale. De asemenea, autorit„˛ile publice locale, de la nivelul jude˛elor, municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor, vor putea s„ organizeze, p‚n„ la sf‚r∫itul anului, dezbaterea ∫i aprobarea bugetelor locale, precum ∫i a bugetelor regiilor autonome ∫i societ„˛ilor de interes local. Œn acest mod, de la 1 ianuarie 2002, toate activit„˛ile economice ∫i sociale se pot desf„∫ura normal, av‚nd asigurat„, sper„m — pentru prima dat„ — nu o finan˛are bugetar„ provizorie, ci una cert„, Ón conformitate cu resursele interne ∫i externe de care dispune ˛ara, reflectate Ón cele dou„ legi ce vor fi aprobate de Parlamentul Rom‚niei.

183

19. CINCI OBIECTIVE FUNDAMENTALE* entru Guvern, Ónvestit prin votul Parlamentului Rom‚niei la 28 decembrie 2000, ziua de ast„zi are o semnifica˛ie deosebit„.

Este pentru prima oar„ Ón via˛a parlamentar„ postrevolu˛ionar„ c‚nd un guvern Ó∫i angajeaz„, potrivit Constitu˛iei, r„spunderea asupra unei declara˛ii de politic„ general„. Astfel, angajamentul pe care l-am formulat Ón fa˛a forului legislativ al ˛„rii, de a prezenta bilan˛ul primului an de guvernare, este respectat.

P

Angajarea r„spunderii constituie o dovad„ concludent„ c„ am reu∫it s„ asigur„m ca Ón Rom‚nia institu˛iile statului de drept s„ func˛ioneze normal, procesul de guvernare s„ se desf„∫oare Ón conformitate cu principiile democratice ∫i Ón condi˛iile unei depline transparen˛e.

Doresc ca, dintr-un asemenea demers, s„ restabilim func˛ionarea eficient„ a rela˛iei Executivului cu Parlamentul, s„ Ónl„tur„m unele sl„biciuni ale sistemului politic ∫i institu˛ional al statului nostru de drept, s„ asigur„m stabilitate ∫i coeren˛„ actului legislativ. Œn plenul Camerelor reunite v„ prezent„m ast„zi rezultatele politicii guvernamentale. A∫a ne-am angajat, Ón urm„ cu un an, at‚t Ón fa˛a Parlamentului, c‚t ∫i Ón fa˛a celor care au determinat victoria Ón alegeri ∫i accesul la putere al Partidului Social Democrat. * Declara˛ia de politic„ general„ a Guvernului privind bilan˛ul primului an de guvernare – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 197 din 29 decembrie 2001 (Ón calitate de prim-ministru) 184

Cinci obiective fundamentale

Am afirmat, cu prilejul Ónvestirii Guvernului, c„ Ómpreun„ cu colegii mei form„m echipa care va gestiona bunul mers al societ„˛ii rom‚ne∫ti la Ónceputul mileniului al III-lea, dup„ un regres economic ∫i social sever, Ónregistrat Ón perioada 1997—1999. Œn acest sens, prin Programul nostru de guvernare ne-am propus cinci obiective fundamentale. Œn primul r‚nd, s„ relans„m ∫i s„ moderniz„m economia. Œn al doilea r‚nd, s„ reducem polarizarea social„, s„ combatem s„r„cia ∫i ∫omajul, prin cre∫terea general„ a standardului de via˛„ ∫i afirmarea solidarit„˛ii sociale. Œn al treilea r‚nd, s„ refacem autoritatea statului ∫i a institu˛iilor sale. Œn al patrulea r‚nd, s„ reducem birocra˛ia, s„ combatem corup˛ia ∫i criminalitatea. Œn al cincilea r‚nd, s„ valorific„m oportunitatea de integrare a ˛„rii noastre Ón structurile europene ∫i euroatlantice.

La fel ca la sf‚r∫itul anului 2000, reafirm ∫i acum c„ viziunea social-democrat„ de guvernare a ˛„rii este cea mai potrivit„ pentru Rom‚nia Ón acest moment.

Ne-am str„duit s„ ob˛inem Óncredere, pe plan intern, din partea popula˛iei ∫i s„ rec‚∫tig„m credibilitatea, prin ac˛iunile Guvernului, pe plan interna˛ional. Am reu∫it s„ instituim un dialog normal, eficient, deschis ∫i constructiv, pe plan politic ∫i economic, Ón Europa ∫i Ón lume. Iat„ de ce ast„zi ˛ara noastr„ se bucur„ de cel mai larg ∫i mai substan˛ial sprijin interna˛ional. Œn raport cu perioadele anterioare, ea este apreciat„ ca promotor al cooper„rii ∫i al stabilit„˛ii regionale.

Cel mai elocvent argument Ón sus˛inerea acestor afirma˛ii Ól constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice ∫i diplomatice, realizate at‚t la nivelul Guvernului ∫i 185

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Pre∫edin˛iei, c‚t ∫i la nivelul Camerei Deputa˛ilor ∫i al Senatului Rom‚niei.

Pe de alt„ parte, evalu„rile pozitive ale organismelor interna˛ionale ∫i institu˛iilor europene, ale agen˛iilor de rating, institutelor ∫i asocia˛iilor profesionale din alte ˛„ri, constituie tot at‚tea dovezi ale progreselor politice, economice ∫i sociale Ón primul an de guvernare al P.S.D. Un r„spuns conving„tor privind capacitatea Guvernului de a ac˛iona consecvent pentru consolidarea democra˛iei, asigurarea stabilit„˛ii interne ∫i accelerarea preg„tirii Rom‚niei pentru integrarea european„ a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat recent Ón favoarea renun˛„rii la obligativitatea vizelor de c„l„torie pentru cet„˛enii rom‚ni Ón spa˛iul Schengen.

Doresc s„ informez Parlamentul c„ Guvernul a abordat cu responsabilitate, Ón spiritul Constitu˛iei ∫i legilor ˛„rii, rela˛ia Pre∫edin˛ie—Executiv. Astfel, ∫edin˛ele care au dezb„tut probleme de interes na˛ional privind politica extern„, ap„rarea ∫i ordinea public„ au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, pre∫edintele Rom‚niei. De asemenea, Ón numeroase cazuri am realizat consult„ri cu pre∫edintele ˛„rii pe probleme urgente ∫i de importan˛„ deosebit„.

Bilan˛ul primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul Ón care guvernele din anii 1997–2000 au gestionat treburile publice. Œn momentul prelu„rii puterii de c„tre Guvernul nostru, Rom‚nia era Óntr-o stare economic„ ∫i social„ grav„.

Astfel, produsul intern brut sc„zuse fa˛„ de anul 1996 cu 11,2%, produc˛ia industrial„, cu peste 15% ∫i investi˛iile, cu circa 10%.

Rata ∫omajului era de 10,5%, Ón timp ce infla˛ia din anul 2000 ajunsese la 40,7%.

186

Cinci obiective fundamentale

Aceste contraperforman˛e ale guvern„rii de dreapta au fost consecin˛a instabilit„˛ii politice din acea perioad„, a indiferen˛ei fo∫tilor guvernan˛i fa˛„ de ˛ar„ ∫i de cet„˛enii ei, a manierei necorespunz„toare prin care actul de decizie a fost asociat corup˛iei ∫i clientelismului politic.

Politica preponderent conjunctural„, caracteristic„ anilor de guvernare 1997–2000, a Ónsemnat doar Óncercarea de rezolvare a unor dificult„˛i punctuale. Grav este faptul c„ Ón acea perioad„ s-a acceptat regresul economic programat, afect‚ndu-se astfel dezvoltarea economic„ ∫i social„ a ˛„rii pe termen mediu ∫i lung.

Pornind de la o asemenea situa˛ie, Guvernul nostru a ac˛ionat ca o echip„ unitar„, hot„r‚t„ s„ accelereze procesul de reform„, Ón a∫a fel Ónc‚t societatea rom‚neasc„ s„ Ó∫i recapete Óncrederea Ón sine ∫i credibilitatea interna˛ional„.

Spiritul de echip„ reprezint„ una din tr„s„turile principale at‚t la nivelul Guvernului ∫i ministerelor, c‚t ∫i Ón administra˛ia local„.

Obiectivul central al programului nostru este, pentru Óntreaga perioad„ de guvernare, ridicarea nivelului de via˛„ al popula˛iei, bazat„ pe dezvoltarea durabil„ a ˛„rii ∫i pe reducerea decalajului care separ„ Rom‚nia de standardele medii ale Uniunii Europene.

Cre∫terea economic„ realizat„ Ón anul 2001 a asigurat condi˛ii favorabile pentru redemararea coerent„ a reformei structurale a economiei ∫i a privatiz„rii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.

Evaluarea activit„˛ii ∫i a rezultatelor primului an de guvernare ne Óndrept„˛esc s„ afirm„m c„ angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost Ón cea mai mare m„sur„ realizate. M„surile aplicate, viz‚nd reorientarea ∫i accelerarea reformei economice, au fost corecte ∫i au permis o relansare semnificativ„ a cre∫terii economice.

187

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Important„ este acum cre∫terea vitezei cu care vor fi f„cute schimb„rile structurale sectoriale ∫i la nivel microeconomic, pentru a se realiza c‚t mai rapid ∫i mai eficient o economie de pia˛„ func˛ional„.

Anul 2001 a fost anul recupl„rii Rom‚niei la tendin˛ele europene de dezvoltare ∫i de modernizare.

Rezultatele economice din acest an sunt Ón general superioare nivelurilor prognozate ini˛ial.

Cre∫terea economic„, pe care o estim„m la 4,9%, privit„ la Ónceput cu reticen˛„ ∫i apreciat„ de mul˛i ca prea optimist„, este cu at‚t mai edificatoare cu c‚t s-a realizat Óntr-un context interna˛ional relativ nefavorabil ∫i Ón condi˛iile unor constr‚ngeri interne, datorate involu˛iei economice ∫i inconsisten˛ei procesului de reform„ din ultimii patru ani.

Vreau s„ subliniez c„, Ón pofida Óncetinirii cre∫terii economice mondiale, Rom‚nia a reu∫it s„ realizeze Ón anul 2001 cel mai Ónalt ritm de cre∫tere economic„ Óntre ˛„rile Europei Centrale ∫i de Est. Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relev„ c„ economia Rom‚niei s-a Ónscris pe traiectoria dezvolt„rii economice durabile.

Produsul intern brut a fost pe primele nou„ luni Ón cre∫tere, Ón termeni reali, cu 5,1% fa˛„ de perioada corespunz„toare a anului precedent.

Realiz„rile din primele trei trimestre ale anului eviden˛iaz„ o schimbare structural„ important„ Ón utilizarea produsului intern brut, Ón sensul cre∫terii semnificative a cererii interne ∫i, Ón cadrul acesteia, a ponderii acumul„rii ∫i consumului popula˛iei.

Formarea brut„ de capital fix a Ónregistrat o majorare cu 6%, rata de investi˛ie fiind Ón cre∫tere.

188

Cinci obiective fundamentale

Un alt argument al caracterului durabil al cre∫terii economice Ól ofer„ evolu˛ia valoric„, dar mai ales structural„ a comer˛ului exterior. Œn primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde dolari este cu peste 1 miliard de dolari mai mare dec‚t Ón perioada corespunz„toare din anul trecut. Pe 2001 prelimin„m un export de circa 11,6 miliarde dolari, ceea ce reprezint„ cel mai ridicat nivel realizat vreodat„ de Rom‚nia, Ón materie de exporturi. Œntr-adev„r, ∫i importurile sunt mari, fapt generat, Ón primul r‚nd, de facilit„˛ile acordate Óntreprinderilor mici ∫i mijlocii, de factura energetic„, de relansarea investi˛iilor ∫i modernizarea economiei, de cre∫terea majorit„˛ii pre˛urilor pe plan mondial ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de insuficienta corelare a cursului de schimb cu evolu˛ia monedei euro. Dar consider„m c„ respect„m strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balan˛ei comerciale ∫i al contului curent al balan˛ei de pl„˛i. Prelimin„m pentru ace∫ti indicatori chiar o situa˛ie mai bun„ dec‚t cea pus„ de acord cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Banca Mondial„.

Apreciez c„, dup„ at‚˛ia ani Ón care autorit„˛ile guvernamentale nu ∫i-au respectat angajamentele fa˛„ de organismele financiare interna˛ionale, am reu∫it s„ d„m dovad„ de seriozitate Ón respectarea cuv‚ntului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate, de altfel, ∫i Ón cele 6 volume din Cartea alb„ a guvern„rii P.S.D, puse la dispozi˛ia dumneavoastr„, a tuturor parlamentarilor.

Vreau s„ subliniez c„ – ∫i expunerea mea de ast„zi va fi ceva mai lung„ ∫i sper s„ nu v„ plictiseasc„ – am Óncercat s„ punem elementele statistice, analizele cantitative Ón cele ∫ase volume, care au fost distribuite tuturor parlamentarilor, astfel Ónc‚t dumneavoastr„ s„ ave˛i pe ansamblu o imagine corect„, bazat„ pe elemente statistice, care justific„ Ón cea mai mare m„sur„ toate elementele pe care vi le voi prezenta Ón continuare.

189

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Din perspectiva relans„rii economiei ∫i a cre∫terii competitivit„˛ii acesteia, politica financiar„ a fost astfel orientat„ Ónc‚t s„ contribuie la stimularea economisirii investi˛iilor ∫i exportului.

Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30%, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o politic„ de stimulare a Óntreprinz„torilor priva˛i, prin facilit„˛i de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale ∫i la taxa pe valoarea ad„ugat„, care, Ón anul 2001, au Ónsumat peste 3.500 miliarde lei.

De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii c„tre produc„torii interni, cu capital autohton ∫i str„in, prin care s-au creat aproape 400.000 noi locuri de munc„.

Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 de miliarde lei, ca efect al cre∫terii economice, a permis aloc„ri suplimentare de fonduri, Ón termeni reali, pentru Ónv„˛„m‚nt, pentru s„n„tate, armat„, mediu, asisten˛„ social„, cercetare ∫tiin˛ific„, pensii ∫i aloca˛ii de stat pentru copii. Œn anul 2001 a fost asigurat„ o mai bun„ alocare a fondurilor bugetare pentru sprijinirea activit„˛ii din agricultur„, minerit ∫i industria energetic„, transport feroviar de c„l„tori, metrou ∫i altele.

Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea c„ Ón unele cazuri se Ónregistreaz„ importante cheltuieli neeconomicoase ∫i risip„, asupra c„rora vom ac˛iona mai ferm Ón anul 2002. Œn acest an s-au aplicat politici monetare ∫i valutare, Ón concordan˛„ cu obiectivele programului economic al Guvernului. Ca efect, s-a recunoscut de c„tre agen˛iile interna˛ionale de rating reducerea riscului de ˛ar„ pentru Rom‚nia. Astfel, pentru datoria extern„ pe termen lung, Standard & Poor’s a Ómbun„t„˛it perspectiva de rating de la stabil la pozitiv ∫i apoi a sc„zut gradul de risc de la B minus la B. Agen˛ia Moody’s a reconfirmat nivelul B3, precum ∫i perspectiva de la neutr„ la stabil. Agen˛ia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe pie˛ele externe de capital, Ón condi˛ii rezonabile de dob‚nd„.

190

Cinci obiective fundamentale

Œn acest cadru, se Ónscrie lansarea emisiunii de euro-bonduri pe 7 ani, Ón valoare de 600 milioane euro, realizat„ Ón iunie 2001 la un cost mult mai sc„zut dec‚t cel al emisiunii pe 5 ani din noiembrie 2000, ea fiind considerat„, de altfel, emisiunea anului.

Credibilitatea Executivului a fost confirmat„ ∫i prin recenta aprobare de c„tre Fondul Monetar Interna˛ional a Acordului stand-by, din care prima tran∫„ a fost deja eliberat„ Ón luna noiembrie.

Evolu˛ia principalilor indicatori bugetari Ón primele 10 luni ale anului 2001 scoate Ón eviden˛„ faptul c„ deficitul bugetului general consolidat, de 3,5% din produsul intern brut, va fi respectat, fa˛„ de 3,7%, de altfel, programat la Ónceputul anului.

Datele statistice pe 11 luni consemneaz„ o rat„ a infla˛iei de 27,5%, fa˛„ de decembrie 2000, confirm‚nd Óncadrarea Ón ˛inta anual„ proiectat„ pentru acest indicator, respectiv Ón jur de 30%. Œn Programul de guvernare am prev„zut aplicarea unei cote reduse cu p‚n„ la 9% a taxei pe valoarea ad„ugat„ pentru produsele esen˛iale Ón consumul popula˛iei, concomitent cu majorarea TVA la produsele de lux. Condi˛iile macroeconomice de la sf‚r∫itul anului 2000, ce au impus Ónsemnate constr‚ngeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare dec‚t cel anticipat, nu au permis Ónc„ aplicarea acestei m„suri, dar o vom realiza Ón anii 2003—2004.

Va trebui s„ ob˛inem venituri suplimentare la bugetul de stat din cre∫terea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern brut, al reducerii economiei subterane ∫i aplic„rii, din anul 2001, a impozitului pe veniturile globale. Pe m„sura realiz„rii acestor obiective, Guvernul are Ón vedere pentru anii urm„tori o relaxare gradual„ a fiscalit„˛ii. Astfel, se va continua Ón anul 2003 eliminarea de fonduri speciale ∫i se va diminua cota aferent„ impozitului pe venitul global de la 40% la 28—29%.

M„surile de reform„ aplicate Ón domeniul microeconomic au vizat Ómbun„t„˛irea mediului de afaceri ∫i a mecanismelor de acces pe pia˛„, prin Ónfiin˛area Ón cadrul fiec„rei camere de comer˛ teritoriale 191

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei Ónfiin˛„rii ∫i autoriz„rii noilor societ„˛i comerciale la 20 de zile, fa˛„ de circa 90 de zile Ón sistemul anterior, reducerea taxelor Ón acest domeniu cu aproape 40%, eliminarea de pe pia˛„ a firmelor-fantom„.

Am ac˛ionat Ón acela∫i timp pentru perfec˛ionarea cadrului legal ∫i institu˛ional destinat investitorilor. A∫ men˛iona Ón acest sens dou„ schimb„ri importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor rom‚ni ∫i str„ini. Œn primul r‚nd, adoptarea Legii privind promovarea investi˛iilor directe, cu impact semnificativ Ón economie. Œn acest cadru, remarc faptul c„ de la intrarea Ón vigoare a legii, respectiv din 27 iulie ∫i p‚n„ Ón prezent, s-au Ónregistrat 58 de investi˛ii mari Ón industria chimic„, farmaceutic„, Ón transportul gazelor naturale, comunica˛ii, tehnic„ de calcul, comer˛ ∫.a., cu o valoare total„ de aproximativ jum„tate de miliard de dolari. Œn al doilea r‚nd, am Ónfiin˛at la Guvern un departament care se ocup„ de accesul direct al antreprenorilor str„ini cu investi˛ii substan˛iale. P‚n„ Ón prezent, s-au realizat peste 800 de contracte.

Totodat„, Ón anul 2001 am asigurat importante facilit„˛i pentru Óntreprinderile mici ∫i mijlocii, ceea ce a condus la crearea a Ónc„ 20.000 de Óntreprinderi mici ∫i mijlocii, ajung‚ndu-se Ón total la 4.600 unit„˛i. Pentru cele 230.000 de microÓntreprinderi, care au maxim 9 salaria˛i, s-a redus substan˛ial cota de impozitare ∫i s-a introdus un sistem financiar-contabil simplificat.

O alt„ prioritate a activit„˛ii Guvernului, viz‚nd restructurarea ∫i modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea Óntregii concep˛ii de privatizare, astfel Ónc‚t activitatea din acest domeniu s„ devin„ un factor dinamic al cre∫terii economice. Privatizarea nu mai este tratat„ ca un scop Ón sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie s„ se reg„seasc„ at‚t Ón recapitalizare ∫i modernizare prin investi˛ii, c‚t ∫i Ón asigurarea unui management performant al societ„˛ilor comerciale. Œn pofida 192

Cinci obiective fundamentale

obstruc˛iilor ∫i dificult„˛ilor, Guvernul nostru a reu∫it privatizarea îSidex“. Œn acela∫i timp, a finalizat ∫i o alt„ privatizare important„, cea a B„ncii Agricole.

Pe primele 10 luni, au fost Óncheiate contracte de v‚nzarecump„rare de ac˛iuni pentru 121 de societ„˛i comerciale, cu un capital social v‚ndut de 9.600 de miliarde de lei, mai mare cu peste 50% fa˛„ de anul 2000. Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societ„˛i comerciale, respectiv Banca Comercial„ Rom‚n„, îAlro“ ∫i îAlprom“, ceea ce va permite Ón anul 2002 accelerarea procesului de privatizare ∫i realizarea Ón termeni generali a condi˛ionalit„˛ilor Programelor PSAL 1 ∫i RICOP. Un alt aspect pe care doresc s„ Ól relev Ón mod deosebit se refer„ la ac˛iunile Óntreprinse pentru restructurarea economiei reale ∫i implementarea politicilor sectoriale, care vizeaz„ cre∫terea produc˛iei na˛ionale.

Ac˛iunile de reform„ Ón industrie au urm„rit, Ón principal, restructurarea sectorului energetic, a produc˛iei de ap„rare, precum ∫i preg„tirea pentru privatizarea distribu˛iilor de energie electric„, gaze naturale ∫i a SNP îPetrom“. Dintre acestea, sunt de men˛ionat: reorganizarea S.C. îElectrica“ Ón 8 sucursale de distribu˛ie; reorganizarea îTermoelectrica“ Ón dou„ sucursale-grup, concomitent cu sistarea investi˛iilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective ∫i externalizarea unor centrale; reorganizarea îTranselectrica“, externaliz‚ndu-se activitatea de Óntre˛inere; reorganizarea ∫i restructurarea societ„˛ilor de explorare, produc˛ie ∫i depozitare a gazelor naturale, prin Ónfiin˛area operatorului de pia˛„ Ón domeniu ∫i deschiderea pie˛ei de gaze naturale cu 10%; restructurarea organizatoric„ a companiilor miniere de la Deva ∫i Ploie∫ti; continuarea ac˛iunilor de Ónchidere a minelor neviabile; Ónceperea ac˛iunilor de constituire a unor parcuri industriale, Ón cadrul unor societ„˛i comerciale care aveau Ón profil produc˛ia militar„, Ón scopul introducerii lor Ón circuitul produc˛iei civile; continuarea activit„˛ii de privatizare a sucursalelor de 193

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

distribu˛ie Banat ∫i Dobrogea, precum ∫i pentru 21 de obiective de investi˛ii Ón sectorul hidroenergetic.

Politica de guvernare Ón domeniul agriculturii s-a axat Ón principal pe relansarea produc˛iilor vegetale ∫i animale. Principalele m„suri aplicate de Guvern au urm„rit sprijinirea produc„torilor agricoli prin: acordarea unui sprijin direct de 1.000.000 de lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde de lei; reducerea pre˛ului de cump„rare a semin˛elor certificate din produc˛ia intern„ cu 40—50%, reprezent‚nd 760 de miliarde de lei; punerea Ón func˛iune a sistemelor de iriga˛ii ∫i de desec„ri Ón suprafa˛„ de 900.000 de hectare, de 2,5 ori mai mare fa˛„ de cea realizat„ Ón anul 2000; alocarea a 103 miliarde de lei pentru combaterea bolilor ∫i d„un„torilor; reducerea cu 55% din pre˛ul de cump„rare a tractoarelor, ma∫inilor agricole, utilajelor ∫i instala˛iilor achizi˛ionate de la produc„torii interni.

Valoarea total„ a investi˛iilor ce se va realiza Ón acest an Ón domeniul agriculturii se estimeaz„ a fi de 17.650 de miliarde de lei, reprezent‚nd peste 15% din totalul investi˛iilor ˛„rii.

Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv preg„tirea condi˛iilor pentru majorarea ponderii acestui sector Ón totalul produc˛iei agricole. Pe aceast„ linie, Guvernul nostru a adoptat un program special pentru stoparea declinului ∫i sporirea gradului de acoperire din produc˛ia intern„ a consumului de produse de origine animal„. Am ac˛ionat pentru repunerea Ón func˛iune a construc˛iilor zootehnice dezafectate, care au fost p„r„site, precum ∫i a fabricilor de nutre˛uri, prin acordarea acestora Ón folosin˛„ gratuit„ pe o perioad„ de 5 ani asocia˛iilor de cresc„tori de animale ∫i persoanelor fizice p‚n„ la 40 de ani. Œn domeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat de intensificarea ac˛iunilor de modernizare a infrastructurii ∫i pentru crearea condi˛iilor de privatizare, prin restructur„ri tehnice, organizatorice ∫i economice. Astfel, s-au Ónfiin˛at 26 de societ„˛i 194

Cinci obiective fundamentale

comerciale, prin externalizarea activit„˛ilor din domeniile feroviar ∫i rutier.

Am pus Ón aplicare a nou„ concep˛ie a construc˛iei de locuin˛e.

Aceasta s-a materializat Ón deschiderea a 130 de ∫antiere, at‚t pentru locuin˛e destinate tineretului, c‚t ∫i pentru locuin˛e prin credit ipotecar. Dac„ Ón anul 2000 au fost date Ón folosin˛„ 1.301 locuin˛e, Ón anul 2001 num„rul acestora a fost de 3.158, prin relansarea sectorului construc˛iei de locuin˛e, Ómpreun„ cu alte industrii care sus˛in, pe orizontal„, aceast„ ramur„.

Am acordat o aten˛ie deosebit„ tehnologiei informa˛iei. Un prim Ónceput const„ Ón ini˛ierea a 20 de proiecte-pilot, ce vor fi extinse la nivel na˛ional Ón anul viitor. Au fost luate m„suri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru speciali∫tii din sectorul IT ∫i pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat Óntre mediul de afaceri, mediul academic ∫i autorit„˛ile locale.

O importan˛„ aparte o reprezint„ investi˛ia american„ de 350 de milioane de dolari, din care 150 de milioane de dolari au intrat deja Ón Rom‚nia, pentru realizarea, Ón premier„ mondial„, a primei re˛ele digitale de telefonie mobil„ Ón banda de 450 MHz. Ne-am preocupat intens de valorificarea poten˛ialului turistic al ˛„rii, prin dezvoltarea ∫i modernizarea bazei materiale, cu efect Ón cre∫terea activit„˛ii acestui sector.

Astfel, numai pe primele nou„ luni sosirile de turi∫ti din Uniunea European„ au crescut cu 19%, fa˛„ de aceea∫i perioad„ din anul 2000. Prin accelerarea privatiz„rii, p‚n„ la sf‚r∫itul trimestrului I 2002 Óntregul sector urmeaz„ s„ fie privatizat. Œn acest cadru, nu pot s„ nu subliniez c„ anumite ilegalit„˛i din anul 1997—2000 Ón privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificult„˛i ∫i confuzie pentru investitorii str„ini. M„ refer, Ón primul r‚nd, la Neptun-Olimp, Poiana Bra∫ov, BTT, Hotel îBucure∫ti“.

195

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn Óntreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea unor solu˛ii viabile pentru una dintre cele mai delicate probleme ale ˛„rii: justa m„sur„ dintre nevoile sociale ∫i constr‚ngerile economice.

Solidaritatea ∫i protec˛ia social„ reprezint„ principii fundamentale pentru Guvernul nostru. Œn politica noastr„, componenta social„ este cu at‚t mai important„ cu c‚t ignorarea acesteia Ón timpul guvern„rii de dreapta din perioada 1997—2000 a condus la pr„bu∫irea f„r„ precedent a nivelului de trai ∫i la cre∫terea gradului de s„r„cie a popula˛iei ˛„rii de la 19%, c‚t era Ón 1996, la 43% la sf‚r∫itul anului 2000.

M„surile Óntreprinse Ón acest an, chiar dac„ uneori nu au r„spuns Ón totalitate a∫tept„rilor popula˛iei, certific„, a∫a cum, de altfel, o reflect„ ∫i sondajele de opinie, angajarea ferm„ a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate Ón domeniul social. Œncheierea Acordului social pe anul 2001, semnat Ón luna februarie de c„tre toate centralele sindicale, CNSRL îFr„˛ia“, CSDR, îMeridian“, BNS ∫i Cartel Alfa, ∫i patronatele, reprezentative, bineÓn˛eles, la nivel na˛ional, a constituit elementul determinant al stabilit„˛ii sociale. Œn anul 2001 am aplicat m„suri de protec˛ie activ„ a for˛ei de munc„, prin reorientarea ∫i cre∫terea ocup„rii acesteia, pentru amplificarea asisten˛ei ∫i asigur„rilor sociale, precum ∫i pentru Ómbun„t„˛irea politicii salariale. Rezultatele ob˛inute constau Ón crearea a 397.000 de locuri de munc„, de dou„ ori mai multe dec‚t nivelul ini˛ial stabilit. Astfel, chiar Ón condi˛iile restructur„rilor efectuate Ón economie, rata ∫omajului a sc„zut de la 10,5%, Ón decembrie 2000, la 7,7% Ón prezent.

Subliniez c„, pe fondul cre∫terii num„rului locurilor de munc„, au sporit veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al popula˛iei cu 6,8% Ón primele 9 luni ale acestui an, fa˛„ de perioada corespunz„toare din anul trecut. Aceast„ evolu˛ie pozitiv„ a fost posibil„ Ón condi˛iile cre∫terii cu 6% a salariului real, 196

Cinci obiective fundamentale

comparativ cu 4%, convenit prin acordul social, ceea ce sus˛ine sc„derea gradului de s„r„cie.

Salariul de baz„ minim brut pe ˛ar„, ca instrument de diminuare a polariz„rii sociale ∫i, Ón consecin˛„, a reducerii s„r„ciei, a fost majorat de la 1.000.000 de lei, c‚t era Ón decembrie 2000, la 1.400.000 de lei, Óncep‚nd cu luna martie 2001, urm‚nd ca la 1 martie 2002 s„ devin„ 1.750.000 de lei. Œn vederea sus˛inerii puterii de cump„rare a personalului din sectorul bugetar, s-a majorat nivelul minim al salariului de baz„ cu c‚te 7% Ón lunile martie, respectiv, iunie ∫i cu 6% Óncep‚nd cu luna septembrie.

Angajamentul Guvernului de a men˛ine valoarea real„ a pensiilor a fost realizat Ón special prin indexarea lor trimestrial„. Œncep‚nd, Óns„, cu anul viitor, ne vom Ónscrie Óntr-un proces de cre∫tere treptat„ a acestora. Prin recorelarea aplicat„ Ón acest an, pensiile mai mici s-au majorat Ón termeni reali. Este de remarcat faptul c„ efortul bugetar Ón sfera asigur„rilor ∫i asisten˛ei sociale a crescut de la 9,75% din PIB, Ón anul trecut, la 10,6%.

Eliminarea inechit„˛ilor Óntre diferite categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, ac˛iune care va Óncepe din ianuarie 2002. Aceast„ m„sur„ va fi realizat„ Ón 6 etape semestriale. Cre∫terea puterii de cump„rare a pensiilor va fi asigurat„ ∫i prin aplicarea cu consecven˛„ a index„rilor trimestriale, Ón raport cu rata infla˛iei.

Printre m„surile de protec˛ie social„ din anul 2001 se num„r„ ∫i contractarea unui num„r de 375.000 de bilete de tratament ∫i 60.000 de bilete de odihn„, fiind alocate Ón acest sens 1.740 de miliarde de lei, respectiv 2% din totalul cheltuielilor bugetului asigur„rilor sociale de stat.

Beneficiarii acestor bilete au fost pensionarii ∫i salaria˛ii bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribu˛ia pensionarilor ∫i a salaria˛ilor bugetari pentru plata biletelor de tratament ∫i odihn„ a reprezentat Ón anul 2001 numai circa 14% din costul acestor bilete.

197

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

O serie de categorii sociale, cum ar fi: veteranii de r„zboi, pensionarii IOVR ∫i salaria˛ii din mediul radioactiv beneficiaz„ gratuit de astfel de bilete. Œn vederea protej„rii popula˛iei cu venituri foarte reduse, Guvernul Rom‚niei a elaborat un set de m„suri pentru acordarea pe perioada iernii a unor ajutoare de Ónc„lzire. De aceste ajutoare vor beneficia aproape 2,6 milioane de familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare de urgen˛„ pentru familiile aflate Ón situa˛ii de extrem„ dificultate.

Guvernul a lansat un program-pilot, Ón cadrul c„ruia s-au Ónfiin˛at magazine alimentare de tip economat, destinate pensionarilor.

Economia anual„ realizat„ de pensionari este apreciat„ la circa 2.250 de miliarde de lei.

A fost aprobat„ ∫i va intra Ón vigoare de la Ónceputul anului Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii ∫i de persoane singure. Venitul minim garantat, component„ important„ a politicii noastre socialdemocrate, constituie o m„sur„ de protec˛ie, care va Ónlocui actualele ajutoare sociale, al c„ror cuantum este extrem de sc„zut. Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 de miliarde de lei la nivelul anului 2002 ∫i, Ón mod evident, ∫i o m„sur„ de mic∫orare a polariz„rii sociale.

De∫i au fost luate m„suri Ómpotriva economiei subterane ∫i a evaziunii fiscale, factori majori ai s„r„cirii ∫i polariz„rii sociale, rezultatele nu sunt Ónc„ semnificative. Exist„ Ónc„ zone, din p„cate, largi ale societ„˛ii noastre, care se confrunt„ cu o s„r„cie extrem„, cumularea de multiple priva˛iuni, Ón care, la lipsa de venituri, se adaug„ condi˛ii de locuit precare, ∫omaj cronic, dezorganizare familial„ ∫i social„. Este cauza proceselor grave de marginalizare ∫i de excluziune social„.

198

Cinci obiective fundamentale

Œn acest prim an de guvernare am acordat o aten˛ie special„ programelor de activizare a dezvolt„rii economico-sociale zonale, jude˛ene ∫i comunitare. M„ refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor, ∫i, respectiv, la cre∫terea num„rului de programe pentru satele s„race. Aceste programe vor fi finan˛ate din Fondul rom‚n de dezvoltare social„, din care au fost deja aplicate Ón acest an proiecte pentru 232 de sate s„race, totaliz‚nd o sum„ de aproximativ 350 de miliarde de lei. Œn sistemul na˛ional de s„n„tate s-au manifestat neajunsuri ∫i disfunc˛ii. Aceast„ situa˛ie a fost agravat„ ∫i de conceperea defectuoas„ a Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, adoptat„ Ón 1997, ceea ce a determinat Ónregistrarea unei datorii care la sf‚r∫itul anului 2000 reprezenta 5.525 de miliarde de lei, de 9,8 ori mai mare, Ón termeni reali, dec‚t Ón 1996. Pentru redresarea sistemului sanitar, Ón bugetul pe anii 2001 ∫i 2002 s-au alocat fonduri reprezent‚nd 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6% p‚n„ la 3,8% Ón anii 1997—2000.

Guvernul a organizat recent o ampl„ analiz„ a st„rii de s„n„tate a popula˛iei ∫i a situa˛iei sistemului de asisten˛„ medical„, cu participarea tuturor factorilor responsabili. S-au stabilit m„suri ∫i solu˛ii concrete, prin dezbaterea strategiilor ∫i programelor na˛ionale de s„n„tate. Se urm„re∫te relansarea reformei Ón domeniul s„n„t„˛ii, Ómbun„t„˛irea eficien˛ei utiliz„rii fondurilor Ón acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv Ón regim compensat ∫i gratuit, restructurarea re˛elei spitalice∫ti, care vor avea efecte directe Ón cre∫terea calit„˛ii actului medical.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare radical„ a politicii de protec˛ie a copilului aflat Ón dificultate ∫i a adop˛iei. Pornind de la aprecierile negative cuprinse Ón Raportul de ˛ar„, aprobat de Consiliul Europei Ón septembrie 2000, Guvernul a elaborat o nou„ strategie na˛ional„, av‚nd ca principale obiective: majorarea substan˛ial„ a fondurilor alocate pentru acest domeniu; Ónceperea tuturor programelor oferite de Comunitatea European„ ∫i Ónt‚rziate 199

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

nejustificat Ón anii 1998—1999; stoparea proceselor de adop˛ii interna˛ionale, generatoare de corup˛ie ∫i de mari deservicii aduse imaginii Rom‚niei; promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial; diminuarea masiv„ a num„rului de copii afla˛i Ón institu˛iile de profil; asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV-SIDA; trecerea Ón Ónv„˛„m‚ntul normal a unui num„r de peste 5.000 de copii cu handicap minor. Œn solu˛ionarea problematicii copilului aflat Ón dificultate, autorit„˛ile rom‚ne beneficiaz„ de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru Rom‚nia, doamna Emma Nicholson, a consilierilor str„ini, care ne sprijin„, precum ∫i al Comisiei Europene, UNICEF, USAID, DFIDI, Marea Britanie ∫.a.m.d. Important este faptul c„ seriozitatea m„surilor ∫i a ac˛iunilor de politic„ economic„ ∫i social„ aplicate Ón ˛ara noastr„ Ón anul 2001 au constituit un element determinant al reconsider„rii, Ón sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raportul de ˛ar„ pe anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene. Œnc„ din primele luni ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de con˛inut ale reformei Ónv„˛„m‚ntului. Pe baza evalu„rilor impactului m„surilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi Ón planurile de Ónv„˛„m‚nt ∫i s-au repus Ón drepturi disciplinele marginalizate. M„ refer la istorie, la limba ∫i literatura rom‚n„, la fizic„. S-au operat, totodat„, modific„ri Ón vederea descongestion„rii programelor, precum ∫i pentru a lega pe orizontal„ disciplinele Ónrudite.

Repartizarea computerizat„ a celor aproximativ 200.000 de absolven˛i de gimnaziu a fost un succes nu numai pentru Ónv„˛„m‚nt, dar ∫i pe plan social. S-a evitat repetarea unor situa˛ii precum aceea din anul 2000, care a provocat nemul˛umiri ale elevilor ∫i p„rin˛ilor acestora, Ón Capital„ ∫i Ón marile ora∫e ale ˛„rii.

Acum, acest program are ∫i o recunoa∫tere interna˛ional„. El a fost singurul selec˛ionat, din ˛„rile Europei Centrale ∫i de R„s„rit, ∫i a primit un important premiu european: îBest Practice in 200

Cinci obiective fundamentale

Government“, îCel mai bun rezultat, cea mai bun„ practic„ Ón guvernare electronic„“.

Pornind de la ideea reg‚ndirii re˛elei ∫colare, pentru prima dat„ s-au acordat 1.000 de burse studen˛ilor ce provin din mediul rural ∫i care se preg„tesc s„ devin„ profesori califica˛i pentru limba ∫i literatura rom‚n„, istorie, geografie, limbile englez„ ∫i francez„. Vom reu∫i Ón acest mod s„ avem mai pu˛ine persoane necalificate pe posturi de Ónv„˛„tori ∫i profesori ∫i s„ asigur„m venituri mai mari celor care desf„∫oar„ o activitate de calitate.

Guvernul ac˛ioneaz„ pentru a asigura accesul tuturor elevilor la educa˛ia de baz„, elabor‚nd programe pentru prevenirea abandonului ∫colar, acordarea celei de a doua ∫anse pentru tinerii ∫i adul˛ii cu instruire incomplet„, sus˛inerea limbilor ∫i culturilor minoritare, accesul la educa˛ie al comunit„˛ilor de romi, dezvoltarea zonelor defavorizate Ón plan educa˛ional, reinser˛ia persoanelor marginalizate sau excluse social.

Anul 2001 este primul an Ón care elevii proveni˛i din familii cu probleme sociale au primit rechizite Ón mod gratuit, Ónsum‚nd 206 miliarde de lei. Un num„r de 923.000 de elevi au primit rechizite, Ón valoare de 200 p‚n„ la 300.000 de lei pentru fiecare elev. Tot de la buget s-au alocat 325 de miliarde de lei pentru asigurarea gratuit„ a manualelor ∫colare. Acestor eforturi li se adaug„ peste 1.650 de miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi ∫i studen˛i, taberelor de vacan˛„ ∫i subven˛ion„rii c„minelor studen˛e∫ti.

Pentru elevii performan˛i s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, Ón termeni reali, fa˛„ de anul precedent. Totodat„, s-a Ónfiin˛at Centrul Na˛ional de Excelen˛„ pentru elevii capabili de performan˛„, care va dezvolta programe speciale de preg„tire. Œn anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale guvern„rii noastre, respectiv descentralizarea finan˛„rii Óntregului 201

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Ónv„˛„m‚nt preuniversitar. Œn acest an au fost reabilitate 184 de ∫coli, fa˛„ de numai 20 Ón anul 2000. Œn acela∫i timp, ne-am preocupat de aducerea Ónv„˛„m‚ntului din mediul rural la standarde normale. Astfel, au fost restructurate peste 400 de ∫coli, asigur‚ndu-se elevilor acces Ón unit„˛i cu cadre didactice calificate. Pentru rezolvarea problemei transportului de la ∫coal„ la domiciliu, prin grija Guvernului, au fost achizi˛ionate 193 de microbuze, Ón valoare de 80 de miliarde de lei.

Angajamentul din Programul de guvernare pentru informatizarea ∫colilor devine realitate. Œn acest cadru, Óncep‚nd cu 2002, vom asigura circa 200 de milioane de dolari. De altfel, ac˛iunea aceasta se afl„ Ón plin„ desf„∫urare ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul acestui an ∫colile vor fi deja dotate cu 12.000 de noi calculatoare ∫i de imprimante, Ón valoare total„ de peste 300 de miliarde de lei. Œn domeniul justi˛iei s-a pornit de la necesitatea reevalu„rii procesului de reform„, Ón principal, Ón scopul asigur„rii independen˛ei reale a puterii judec„tore∫ti, identificarea solu˛iilor normative corespunz„toare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de pia˛„ ∫i pentru realizarea acquis-ului comunitar.

Executivul a acordat, Ón contextul economic actual, aten˛ia cuvenit„ asigur„rii condi˛iilor logistice ∫i financiare pentru justi˛ie.

Ministerul Justi˛iei a luat m„surile administrative aflate Ón competen˛a sa, potrivit legii, pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporit„ a acestui organism Ón procesul de gestiune a resurselor umane Ón justi˛ie, precum ∫i din activitatea Institutului Na˛ional al Magistraturii.

Chiar din primele zile ale guvern„rii au fost promovate acte normative care s„ le dea cet„˛enilor posibilitatea de a-∫i valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea c„ii de atac, a recursului Ón anulare, precum ∫i pe aceea de a avea un 202

Cinci obiective fundamentale

control asupra calit„˛ii actului de justi˛ie, prin reintroducerea obligativit„˛ii motiv„rii tuturor hot„r‚rilor judec„tore∫ti.

Modific„ri ∫i complet„ri esen˛iale au fost aduse Codurilor penal ∫i de procedur„ penal„, urm„rind protec˛ia mai eficient„ a unor valori sociale de importan˛„ deosebit„, Ón special prin sanc˛ionarea sever„ a furturilor care afecteaz„ conductele petroliere, de iriga˛ii, re˛elele electrice ∫i cele de transport feroviar, precum ∫i Ón domeniul asigur„rii siguran˛ei cet„˛eanului ∫i al elimin„rii oric„ror discrimin„ri Ón exercitarea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti.

Am promovat o nou„ reglementare, modern„, unitar„ ∫i func˛ional„, privind regimul constat„rii ∫i sanc˛ion„rii contraven˛iilor, Ónlocuind astfel dispozi˛ii desuete, practic inutilizabile, dat‚nd de peste 30 de ani. Œn mai pu˛in de un an de la semnarea, la Palermo, a Conven˛iei ONU privind combaterea criminalit„˛ii transfrontaliere, Rom‚nia este singurul stat dintre ˛„rile candidate la aderarea Ón Uniunea European„ care are un cadru legislativ ∫i institu˛ional dezvoltat, compatibil cu normele interna˛ionale Ón domeniul traficului de fiin˛e umane. Am adoptat Legea privind prevenirea ∫i combaterea traficului de persoane, au fost incriminate unele fapte s„v‚r∫ite Ón afara teritoriului ˛„rii de c„tre cet„˛enii rom‚ni Ón leg„tur„ cu migra˛ia clandestin„. De asemenea, sunt desemna˛i ofi˛erii ∫i magistra˛ii de leg„tur„, care ac˛ioneaz„ sub o coordonare unic„, pe baza unui program bine definit.

R„spunz‚nd prompt ∫i ferm la imperativul combaterii terorismului, am adoptat, corespunz„tor m„surilor politice, ordonan˛e de urgen˛„ menite s„ previn„ ∫i s„ combat„ actele de terorism, precum ∫i folosirea sistemelor financiar-bancare Ón finan˛area unor asemenea acte. Œn domeniul ordinii publice, am ac˛ionat cu prioritate pentru ap„rarea ∫i protejarea patrimoniului na˛ional, a avutului public ∫i privat, a vie˛ii ∫i integrit„˛ii cet„˛enilor, a drepturilor ∫i libert„˛ilor 203

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

fundamentale ale acestora. Astfel, s-au Óntreprins ac˛iuni pentru reconstruc˛ia ∫i modernizarea institu˛ional„ a Óntregului sistem de ordine public„, s-au reorganizat structurile func˛ionale, asigur‚ndu-se reducerea, Ón medie, cu 20% a costurilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale ∫i comandamentelor de arm„ ∫i transferarea acestora la unit„˛ile teritoriale, Ón scopul cre∫terii capacit„˛ii operative ∫i de interven˛ie.

Totodat„, s-a avut Ón vedere: perfec˛ionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legisla˛iei, Ón acord cu cerin˛ele acquis-ului comunitar european; negocierea de acorduri ∫i conven˛ii Ón domeniul combaterii crimei organizate ∫i criminalit„˛ii transfrontaliere; Ómbun„t„˛irea procesului de cooperare poli˛ieneasc„ interna˛ional„. Œn acela∫i timp, s-a urm„rit reducerea criminalit„˛ii, pe fondul intensific„rii ac˛iunilor, dar ∫i al prezen˛ei mai active a Poli˛iei. De 11 luni rata criminalit„˛ii a Ónregistrat o u∫oar„ sc„dere, respectiv cu 3,2%, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.

A crescut gradul de profesionalizare ∫i de implicare a poli˛i∫tilor Ón combaterea marii criminalit„˛i, Ón re˛inerea infractorilor constitui˛i Ón grupuri organizate, a trafican˛ilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea ∫i prinderea operativ„ a criminalului interna˛ional grec, descoperirea autorilor Ón ∫apte cazuri de omucidere prin cruzime, comise Ón urm„ cu trei-patru ani, identificarea autorului principal Ón cazurile de omor de la Timi∫oara ∫i Deva.

S-au intensificat ac˛iunile specifice de penetrare a grup„rilor crimei organizate, pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme, muni˛ii, substan˛e explozive ∫i radioactive. Astfel, a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din Rom‚nia, unde urmau s„ fie produse 350.000 de comprimate de Extasy Ón valoare de peste un milion de dolari pe pia˛a drogurilor.

204

Cinci obiective fundamentale

De asemenea, trebuie subliniate m„surile complexe luate pentru combaterea furturilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 419 infrac˛iuni, cu 806 autori.

Putem afirma c„ am asigurat Ómbun„t„˛irea proceselor de securizare a grani˛elor, prin reorganizarea la standarde europene a Poli˛iei de frontier„, ∫i cre∫terea gradului de profesionalizare a personalului, concomitent cu amplificarea ac˛iunilor de supraveghere ∫i de control la frontierele de stat, Ón vederea reducerii migra˛iei ∫i imigra˛iei ilegale, a traficului ilegal de persoane ∫i bunuri. Œn acest an s-au descoperit 746 de infrac˛iuni de migra˛ie ilegal„ ∫i de trafic de carne vie. Œn anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative Ón domeniul descentraliz„rii institu˛ionale, a deciziei operative, pentru asigurarea transparen˛ei, Ón scopul realiz„rii unui serviciu public eficient, pus Ón slujba siguran˛ei cet„˛eanului ∫i care s„ r„spund„ la un nivel corespunz„tor dezideratelor integr„rii Ón structurile europene.

Este bine cunoscut faptul c„ institu˛iile interna˛ionale, Ón principal Banca Mondial„, au semnalat Ón ultimii ani inexisten˛a unui program unitar ∫i coerent Ón domeniul combaterii corup˛iei. De aceea, Guvernul a elaborat, cu o larg„ consultare a reprezentan˛ilor principalelor partide ∫i a sindicatelor, a ONG-urilor ∫i a mass-media, un program na˛ional de combatere a corup˛iei.

Este evident c„ reforma a fost prost gestionat„ Ón anii trecu˛i ∫i nefinalizarea m„surilor pe care aceasta le-a implicat este Óntre principalii factori generatori de corup˛ie.

Marile probleme generate de restituirea propriet„˛ilor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar ∫i corespunz„tor. Œn procesul de aplicare a legilor propriet„˛ilor, abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativ„ ∫i judiciar„, au creat un adev„rat haos. Acela∫i comportament Óncepuse s„ capete forme alarmante ∫i Ón aplicarea 205

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Legii nr. 10/2001, ceea ce ne-a determinat s„ complet„m legea, introduc‚nd m„suri severe pentru persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau utilizeaz„ acte false ori falsificate.

Corup˛ia ∫i lipsa de responsabilitate au condus la privatiz„ri frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate ∫i care s-au transformat treptat Ón litigii insolubile. M„rturie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatiz„ri, aflate Ón prezent pe rolul instan˛elor de judecat„. Œn anul 2001 s-a constatat c„ importante venituri ilicite care se constituie Ón fraude de mari propor˛ii Ón dauna bugetului statului ∫i care alimenteaz„ fenomenul de corup˛ie se ob˛in prin Ónc„lcarea prevederilor legale ce reglementeaz„ importul, producerea, procesarea ∫i comercializarea alcoolului, Óndeosebi datorit„ neachit„rii contribu˛iilor legale datorate statului. Astfel, Ón acest an, au fost controlate peste 340 de societ„˛i comerciale la care au fost constatate 88 de infrac˛iuni, prin care bugetul statului a fost p„gubit cu peste 600 de miliarde de lei.

Pe fondul cre∫terii volumului de comer˛ exterior, mul˛i agen˛i economici folosesc documente str„ine vamale falsificate Ónso˛ite de acte legale de transport sau subevalueaz„ m„rfurile importate, ceea ce contribuie la amplificarea economiei subterane ∫i proliferarea corup˛iei. Spre exemplificare, numai de patru societ„˛i, care au importat aparatur„ electronic„ ∫i de uz casnic, covoare ∫i flori, statul a fost prejudiciat ini˛ial cu 65 de miliarde de lei. Œn ceea ce prive∫te subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marc„ german„ importul a dou„ radiocasetofoane, sau zece radiouri, sau patru aspiratoare, sau dou„zeci de ceasuri. Un televizor este declarat Ón vam„ la valoarea de 20 de m„rci.

Sunt Ón continuare nerezolvate de justi˛ie ∫i probleme legate de adop˛iile interna˛ionale, cazuri de abuzuri ∫i de corup˛ie care au avut o reac˛ie negativ„ Ón str„in„tate.

206

Cinci obiective fundamentale

Toate acestea nu sunt fenomene ap„rute Ón anul 2001. Societatea rom‚neasc„ le-a Ónregistrat de aproape un deceniu ∫i, din p„cate, Ón forme din ce Ón ce mai acute Ón ultimii ani.

C„ile deschise influen˛elor ∫i ingerin˛elor Ón sfera justi˛iei, mai ales prin modific„rile, din 1997, ale Legii de organizare judec„toreasc„ ∫i prin activitatea Consiliului Na˛ional de Ac˛iune Ómpotriva Corup˛iei ∫i Crimei Organizate, au avut serioase implica˛ii Ón evolu˛ia ascendent„ a fenomenului corup˛iei.

Asum‚ndu-ne Ón decembrie 2000 r„spunderea guvern„rii, ne-am luat ∫i obliga˛ia de a lupta Ómpotriva corup˛iei, de a g„si ∫i aplica tehnicile de control social cele mai eficiente.

Dup„ abandonul declarat oficial Ón anul 2000 de c„tre factorii politici angaja˛i Ón combaterea corup˛iei, am reconstruit institu˛ii, le-am consolidat pe cele existente ∫i am trecut la aplicarea de m„suri concrete Ón lupta Ómpotriva corup˛iei. Sec˛ia specializat„ Ón combaterea corup˛iei din cadrul Parchetului a Ónceput s„ func˛ioneze efectiv din acest an, de∫i a fost Ónfiin˛at„ prin lege cu doi ani Ón urm„. Œn acest context, Ón anul 2001 num„rul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de corup˛ie a fost de 7.900, cu 33% mai mult dec‚t Ón anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt doi demnitari, 38 de directori generali ∫i directori, 23 de func˛ionari bancari, 24 de func˛ionari vamali, 339 de manageri ai unor societ„˛i comerciale sau regii autonome. Pe primele unsprezece luni, autorit„˛ile Ministerului Public au finalizat anchete fa˛„ de 2.386 de persoane. Din Ministerul de Interne sunt Ón cercetare penal„ 356 de cadre, din care 62 pentru fapte legate de corup˛ie. Œn domeniul criminalit„˛ii economico-financiare au fost cercetate peste 61.000 de persoane, cu 19% mai mult dec‚t Ón anul anterior, Ón special directori de societ„˛i comerciale, 2.062, func˛ionari din administra˛ie, 753, lucr„tori din b„nci, 158, func˛ionari vamali, 137.

207

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Justi˛ia a Ónceput un proces de autoevaluare ∫i de Óndep„rtare din structuri a organismelor cu risc de corup˛ie, precum ∫i de identificare ∫i tragere la r„spundere a celor care, Óntr-o form„ sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat m„suri Ómpotriva unor magistra˛i. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere Ón judecat„. 4 magistra˛i au fost deferi˛i justi˛iei. S-au Ónaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii Ón vederea Óndep„rt„rii din justi˛ie pentru incompeten˛„, precum ∫i 45 de avize de cercetare penal„ ∫i trimitere Ón judecat„ pentru notari. Dar ceea ce este deosebit de grav const„ Ón faptul c„ acest fenomen s-a n„scut din toleran˛a ∫i duplicitatea fostei guvern„ri, pentru c„ Ón toate cazurile semnalate sunt Ón discu˛ie fapte s„v‚r∫ite Ón anii 1999—2000, perioad„ Ón care ministrul justi˛iei nu a avizat cercetarea penal„ sau nu s-a exercitat ac˛iune disciplinar„.

De∫i vom ac˛iona cu fermitate pentru aplicarea strategiei ∫i programului na˛ional de combatere a corup˛iei, noi nu facem din acest complex de m„suri un instrument de lupt„ politic„, pentru c„ Guvernul nostru a decis s„ ac˛ion„m Ón respectul legii, al principiilor statului de drept, al independen˛ei puterii judec„tore∫ti.

Prin activit„˛ile desf„∫urate Ón cursul acestui an, Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei Ón domeniul administra˛iei publice centrale ∫i locale, fapt recunoscut de altfel prin Raportul de ˛ar„ al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat Ón luna noiembrie.

Pornind de la necesitatea apropierii administra˛iei publice de cet„˛ean ∫i a cre∫terii calit„˛ii serviciilor fa˛„ de contribuabil, precum ∫i de la exigen˛ele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administra˛iei publice ∫i Strategia privind planul na˛ional de informatizare a administra˛iei publice. Œn anul 2001 am ac˛ionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse Ón Programul de guvernare, asigur‚nd cre∫terea semnificativ„ a capacit„˛ii manageriale a Guvernului ∫i a cooper„rii 208

Cinci obiective fundamentale

interministeriale, descentralizarea atribu˛iilor ∫i competen˛elor c„tre autorit„˛ile administra˛iei publice locale, includerea fostelor agen˛ii departamentale Ón structura Guvernului, Ón scopul Ómbun„t„˛irii coeziunii administra˛iei ∫i coeren˛ei actului de decizie. Prin aceasta, s-a asigurat reducerea cu 22% a personalului din institu˛iile bugetare la nivel central, constituirea structurilor responsabile Ón ministere cu managementul procesului de preg„tire a integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i, respectiv, a rela˛iei cu Parlamentul, adoptarea unei noi Legi privind administra˛ia public„ local„, prin care se asigur„ consolidarea autonomiei publice locale, administrative ∫i financiare, descentralizarea ∫i demilitarizarea serviciilor comunitare ∫i definirea rela˛iilor dintre autorit„˛ile centrale ∫i locale, aprobarea Legii serviciilor publice de gospod„rie comunal„, prin care se va reglementa, Ómpreun„ cu legisla˛ia secundar„, organizarea coerent„ ∫i desf„∫urarea normal„ a serviciilor pentru contribuabili la nivelul fiec„rei localit„˛i. Œn anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autorit„˛ilor locale Ón derularea unor programe cu asisten˛„ interna˛ional„. De altfel, unele jude˛e ∫i municipii au Ónceput chiar contractarea direct„ de credite externe, f„r„ garan˛ia statului, destinate Ómbun„t„˛irii infrastructurii locale. Œn 11 luni, consiliile jude˛ene ∫i locale de la municipii, ora∫e ∫i comune au realizat investi˛ii de peste 11.433 de miliarde de lei, din care 7.294 de miliarde de lei din bugetele locale, 2.273 de miliarde de lei de la bugetul de stat ∫i 1.866 de miliarde de lei din surse externe.

Investi˛ii importante s-au realizat Ón infrastructura localit„˛ilor: pentru aliment„ri cu ap„, canaliz„ri ∫i depozite ecologice pentru de∫euri, 2.562 de miliarde de lei, Ónc„lzire, re˛ele de gaze ∫i termoficare, 820 de miliarde de lei, drumuri jude˛ene ∫i comunale, 1.460 de miliarde de lei, obiective social-culturale, 4.215 de miliarde de lei.

209

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn anul 2002 volumul investi˛iilor care se vor realiza de c„tre consiliile jude˛ene ∫i locale se va ridica la peste 36.700 de miliarde de lei, Ón cre∫tere de 2,5 ori, Ón termeni reali, fa˛„ de acest an.

Rom‚nia respect„ normele interna˛ionale Ón ceea ce prive∫te protec˛ia drepturilor pentru cet„˛enii care apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale. Œn opinia noastr„, semnarea ∫i ratificarea documentelor europene Ón problema minorit„˛ilor, utilizarea limbii materne Ón administra˛ie, Ónfiin˛area Consiliului Na˛ional al Minorit„˛ilor Na˛ionale, adoptarea Ordonan˛ei Guvernului privind prevenirea ∫i combaterea discrimin„rii, adoptarea Hot„r‚rii Guvernului privind crearea Consiliului Na˛ional pentru Combaterea Discrimin„rii, precum ∫i posibilitatea utiliz„rii limbii materne pe toate treptele de Ónv„˛„m‚nt sunt c‚teva dintre ac˛iunile pe care Rom‚nia le-a Óntreprins Ón vederea institu˛ionaliz„rii dialogului interetnic ∫i rezolv„rii pe cale pa∫nic„ a problemelor care pot s„ apar„ Óntre majoritari ∫i minoritari. Œn acest an, Guvernul a adoptat Strategia na˛ional„ pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei romilor, document concret ∫i realist, apreciat Ón toate evalu„rile interna˛ionale referitoare la Rom‚nia, menit s„ asigure emanciparea acestei etnii, printr-un efort al Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti.

Am f„cut progrese semnificative, iar ˛ara noastr„ este considerat„ un model de gestionare a rela˛iilor interetnice.

Apreciem c„ actualul cadru legislativ rom‚nesc asigur„ respectarea drepturilor cet„˛enilor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, pornind de la administra˛ia local„ ∫i merg‚nd p‚n„ la educa˛ie, organizare civic„ ∫i politic„.

La preluarea mandatului, procesul de reform„ a Armatei se afla Óntr-un deficit de credibilitate, Óndeosebi sub raportul respect„rii propriilor angajamente. Œn aceast„ situa˛ie, Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punctul de vedere al viziunii 210

Cinci obiective fundamentale

manageriale, precum ∫i al ritmului, ˛in‚nd seama de obiectivele Summit-ului de la Praga. Astfel, Ón anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat Rom‚nia—NATO, fa˛„ de numai 5 p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2000.

Comparativ cu evaluarea realizat„ Ón anul 2000, analiza activit„˛ilor de preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la NATO efectuat„ Ón acest an de c„tre Secretariatul Alian˛ei a eviden˛iat o atitudine favorabil„ ∫i rezultate pozitive.

Preg„tirea ciclului al treilea al Programului na˛ional anual pentru aderarea Rom‚niei la NATO a fost prezentat Ón luna octombrie ∫i a fost apreciat prin seriozitatea ∫i coeren˛a ac˛iunilor propuse.

Rom‚nia a fost primul candidat care a Ónaintat documentul respectiv la Secretariatul NATO, dup„ consult„ri cu membri ai Alian˛ei. Œnc„ de la Ónceputul anului s-a ac˛ionat pentru Ómbun„t„˛irea actului de administrare a organismului militar, declan∫‚ndu-se totodat„ procesul de intensificare a efortului de integrare Ón structurile euroatlantice.

Obiectivul strategic asumat Ón Programul de guvernare a fost abordat Ón acest an prin restructurarea for˛elor, Ón vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu for˛ele NATO ∫i capabile s„ contribuie la securitatea regional„. Œn perioada urm„toare ne vom concentra aten˛ia asupra unor domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea ∫i opera˛ionalizarea for˛elor, Ón contextul compatibilit„˛ii cu NATO; participarea la opera˛iunile conduse de NATO, inclusiv Ón cadrul unor structuri multina˛ionale; managementul spa˛iului aerian, a sistemelor de comunica˛ii ∫i informatic„, logistic„ ∫i infrastructur„; reforma sistemului de Ónv„˛„m‚nt militar.

Consider„m c„ direc˛ia noastr„ de ac˛iune este bine definit„ ∫i ne bucur„m de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate Ón Programul na˛ional anual de preg„tire a ader„rii la NATO. 211

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Folosim asisten˛a oferit„ de parteneri Ón sprijinul efortului nostru general de integrare Ón Alian˛„, subliniind Ón mod special aportul deosebit al secretarului general al NATO, domnul George Robertson.

Suntem con∫tien˛i de faptul c„ admiterea Ón NATO depinde de noi, de stabilitatea politic„ ∫i social„, precum ∫i de progresul reformei economice. Œn vederea sus˛inerii procesului de preg„tire pentru aderare, a fost asigurat„ o perspectiv„ bugetar„ pe termen mediu, clar„, solid„ ∫i sustenabil„, aprobat„ de c„tre Parlamentul Rom‚niei.

Realizarea acestui obiectiv Ón anul viitor nu este foarte simplu de atins. Iat„, Ón diminea˛a aceasta, cu ocazia unei Ónt‚lniri bilaterale, pre∫edintele Václav Havel spunea, se pare, dac„ aceast„ informa˛ie este corect„: îStatele baltice Estonia, Letonia, Lituania, apoi Slovenia ∫i Slovacia vor fi invitate la viitorul Summit NATO care se va desf„∫ura Ón noiembrie 2002. Nu exist„ nici o Óndoial„ c„ vor fi f„cute aceste invita˛ii.“, a declarat Havel Óntr-o conferin˛„ de pres„ comun„ cu omologul s„u polonez Aleksander Kwas´niewsky.

Am dorit, Ónainte de a m„ prezenta Ón Parlament, s„ verific aceast„ chestiune, s„ v„d dac„ este vorba de un punct de vedere oficial sau este vorba de un punct de vedere personal al pre∫edintelui Havel.

Am sunat ∫i am luat leg„tura la Cabinetul secretarului general NATO, ∫i vreau s„ exprim public faptul c„ domnul Robertson a reconfirmat valabilitatea pozi˛iei exprimate la Bucure∫ti, Ón sensul c„ nu s-a luat Ónc„ o decizie Ón leg„tur„ cu ˛„rile care s„ fie invitate ∫i c„ declara˛iile publice individuale dintr-un stat sau altul nu angajeaz„ pozi˛iile colective ale Alian˛ei, acestea fiind deci declara˛ii individuale.

Am spus acest lucru pentru a ar„ta c„ aceast„ declara˛ie, dac„ ea exist„, ∫i care sigur c„ este inelegant„ din partea pre∫edintelui Havel la acest moment, ne arat„ Ónc„ o dat„ c„ exist„ o b„t„lie foarte dur„ Ón leg„tur„ cu anumite obiective Ón care, f„r„ Óndoial„, solidaritatea 212

Cinci obiective fundamentale

intern„ va conta Ón mod deosebit. De aceea am dorit s„ subliniez Ónc„ o dat„ c„, a∫a cum am reu∫it s„ ob˛inem ceea ce ne-am propus Ón acest an, eliminarea vizelor pentru cet„˛enii rom‚ni, ∫i voi reveni la aceast„ chestiune, putem s„ realiz„m anul viitor Ón ceea ce prive∫te obiectivul integr„rii Ón Alian˛a Atlantic„, cu condi˛ia de a asigura cu adev„rat stabilitate politic„, cre∫tere economic„, stabilitate social„.

Rom‚nia a reac˛ionat prompt ∫i solidar la constituirea coali˛iei interna˛ionale Ómpotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela c„ Rom‚nia Ó∫i asum„ concret responsabilit„˛ile pe care le implic„ apartenen˛a la grupul de state ce Ómp„rt„∫esc valorile euroatlantice.

Rom‚nia a fost prima dintre statele candidate la aderare care a f„cut o ofert„ concret„ de a contribui la eforturile opera˛ionale ale Alian˛ei, decizie care a fost aprobat„ imediat de Parlament.

Aceasta nu a fost o decizie conjunctural„. Guvernul ∫i Parlamentul au demonstrat c„ Rom‚nia Ón˛elege s„ Ó∫i asume deopotriv„ cu membrii Alian˛ei responsabilitatea fa˛„ de valorile Ón numele c„rora dore∫te s„ adere la NATO. A∫ vrea s„ men˛ionez, pentru deplina Ón˛elegere a lucrurilor, c„ progresele Ónregistrate Ón plan intern, relansarea economic„, seriozitatea Óndeplinirii angajamentelor, rezultatele eviden˛iate prin raportul de ˛ar„, au determinat Ómbun„t„˛irea imaginii ∫i credibilit„˛ii activit„˛ii guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la Ónt‚lnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris ∫i Roma, amplu relatate de mass-media intern„ ∫i interna˛ional„.

Preg„tirea Rom‚niei pentru aderarea la Uniunea European„ a dob‚ndit o consisten˛„ sporit„ prin remodelarea institu˛ional„, de coordonare ∫i de execu˛ie a acestui proces, precum ∫i prin realizarea unui dialog eficient cu institu˛iile comunitare.

213

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Noul mod de abordare a rela˛iei dintre Rom‚nia ∫i Uniunea European„ a determinat Ón acest an un progres important Ón realizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, a∫a cum sunt ele eviden˛iate Ón Raportul de ˛ar„ pe anul 2001 al Comisiei Europene ∫i Ón raportul prezentat Parlamentului European.

Rapoartele con˛in, Ón mod firesc, recomand„ri care, Ómpreun„ cu priorit„˛ile din parteneriatul de aderare, constituie elementele de baz„ ale Programului de m„suri pentru intensificarea ∫i accelerarea preg„tirilor pentru aderare, document pe care, de altfel, dumneavoastr„ Ól ave˛i Ón mapele care au fost distribuite.

Aplicarea acestuia va conduce la Óndeplinirea criteriilor economice de aderare ∫i la deschiderea tuturor capitolelor Ón perioada pre∫edin˛iei spaniole.

Sus˛inerea Rom‚niei de c„tre Comisia European„ ∫i de Parlamentul European, de state membre, exprimat„ at‚t Ón cele opt conferin˛e de aderare care au avut loc Ón acest an, c‚t ∫i la consiliile europene de la Göteborg ∫i Laken, este neechivoc„: Rom‚nia are ∫ansa ader„rii la Uniunea European„, recuper‚nd decalajele Ón negocieri.

Este Óns„ de re˛inut c„ situa˛ia actual„ se datoreaz„ r„m‚nerilor Ón urm„ Ón ceea ce prive∫te elaborarea documentelor de pozi˛ie p‚n„ Ón anul 2000. Astfel, dac„ celelalte ˛„ri candidate din grupul Helsinki aveau depuse toate documentele la sf‚r∫itul anului 2000, Rom‚nia a trebuit s„ realizeze acest lucru de abia la sf‚r∫itul anului 2001.

Ast„zi, putem afirma c„ am recuperat acest handicap, cre‚nd astfel condi˛iile pentru accelerarea procesului de negocieri.

Pe acela∫i plan al intensific„rii activit„˛ii de preg„tire a ader„rii se Ónscriu ac˛iunile privind atragerea ∫i utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile. Astfel, Ón ceea ce prive∫te programul ISPA, Rom‚nia ocup„ primul loc Óntre ˛„rile candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. Œn anul 2001 au fost semnate memorandumuri de finan˛are pentru proiecte de infrastructur„, de transport ∫i de mediu Ón valoare de 930 de milioane de euro, la care 214

Cinci obiective fundamentale

se adaug„ cofinan˛„ri de la BERD, BEI ∫i comunit„˛ile locale din Rom‚nia de circa un miliard de euro. Œn ceea ce prive∫te Programul SAPARD, Óncep‚nd cu luna februarie au fost recuperate toate Ónt‚rzierile Ón semnarea ∫i ratificarea acordurilor cu Comisia European„, adapt„rile legisla˛iei rom‚ne necesare pentru gestionarea unui volum de fonduri de peste un miliard de euro. Programul se afl„ Ón faza de finalizare a credit„rii na˛ionale ∫i sper„m ca acest program s„ fie opera˛ional Óncep‚nd cu luna martie a anului viitor.

Salut‚nd decizia Consiliului mini∫trilor de justi˛ie ∫i de afaceri interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este con∫tient de obliga˛iile ce ne revin, Ón contextul Ón care grani˛ele Rom‚niei vor deveni de fapt frontiere externe ale Uniunii Europene. Œng„dui˛i-mi, de aceea, s„ v„ asigur c„ Ón continuare vom gestiona cu toat„ r„spunderea consecin˛ele acestei importante decizii a Uniunii Europene.

Este pentru mine o onorant„ Óndatorire s„ mul˛umesc Parlamentului pentru modul responsabil Ón care a Ón˛eles s„ acorde prioritate promov„rii legisla˛iei noastre armonizate cu cea din Uniunea European„ ∫i pentru sprijinul pe care sunt sigur c„ Ól va acorda Ón continuare Ón acest important domeniu.

Politica extern„ a Rom‚niei s-a aflat Ón anul 2001 Ón fa˛a unei misiuni de cea mai mare r„spundere, ce decurge din noul statut al ˛„rii noastre Ón ansamblul rela˛iilor interna˛ionale ∫i, Ón primul r‚nd, Ón procesul de aderare la Uniunea European„, ca ∫i prin calitatea de candidat important pentru urm„toarea etap„ a l„rgirii Alian˛ei Nord-Atlantice.

Anul 2001 a fost un an intens Ón plan diplomatic, Ón care Rom‚nia a de˛inut pre∫edin˛ia OSCE ∫i pre∫edin˛ia Comitetului mixt al CEFTA. Bucure∫tiul s-a afirmat Ón repetate r‚nduri ca un centru de interes pentru Europa ∫i pentru Óntreaga lume, g„zduind evenimente majore Ón via˛a interna˛ional„: Conferin˛a interministerial„ a OSCE, 215

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Reuniunea regional„ a Pactului de stabilitate pentru Sud-Estul Europei, Summit-ul CEFTA ∫i Summit-ul pentru mediu ∫i dezvoltare durabil„, reuniuni regionale ale cooper„rii Ón domeniul economic sau Ón domeniul combaterii amenin˛„rilor neconven˛ionale, crimei organizate.

Fa˛„ de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare, s-a ac˛ionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a ader„rii Rom‚niei la structurile europene ∫i euroatlantice, prin Ónt„rirea rela˛iilor de parteneriat ∫i cooper„rilor strategice cu ˛„rile membre ale Uniunii Europene ∫i NATO. fiara noastr„ a continuat s„-∫i consolideze rolul s„u dinamic Ón plan regional, pe baza unor strategii coerente ∫i urm„rite riguros de c„tre Guvern, pentru punerea Ón valoare a poten˛ialului de cooperare cu ˛„rile vecine ∫i din vecin„tate. Œn centrul politicii externe promovate de Guvern s-a aflat ∫i se afl„ sus˛inerea ∫i ap„rarea intereselor directe ale cet„˛eanului rom‚n, ca cet„˛ean al Europei unite, precum ∫i siguran˛a, prosperitatea ∫i demnitatea sa. Œn plan bilateral, Guvernul a urm„rit relansarea rela˛iilor cu ˛„ri de importan˛„ strategic„ pentru interesele de politic„ extern„ ale Rom‚niei, reconfirmarea prin rezultate concrete a parteneriatelor stabilite cu ˛„ri membre ale Uniunii Europene ∫i NATO, a∫ezarea pe o baz„ nou„, credibil„ ∫i productiv„ a rela˛iilor bilaterale cu state fa˛„ de care Rom‚nia are interese majore Ón plan politic ∫i economic.

Anul 2001 reprezint„ o etap„ de v‚rf pentru intensitatea dialogului politic dintre Rom‚nia ∫i S.U.A. Contactele la nivel Ónalt cu reprezentan˛ii administra˛iei americane, discu˛iile de substan˛„ avute cu pre∫edintele ∫i vicepre∫edintele S.U.A., cu secretarul de stat, cu membri ai Congresului ∫i cu reprezentan˛i ai unor importante companii au confirmat ∫i Ónt„rit Parteneriatul strategic rom‚no-american.

216

Cinci obiective fundamentale

Œn acest an Rom‚nia a marcat o dinamic„ nou„ Ón rela˛iile cu Germania, Fran˛a, Marea Britanie, Italia, concretizat„ Ón dialogul politic la nivel Ónalt cu ∫efii guvernelor din aceste ˛„ri ∫i prin noi proiecte de cooperare economic„ bilateral„. Acestea au confirmat o structurare dinamic„, bazat„ pe Óncredere, a rela˛iilor cu Germania, substan˛a politic„ a parteneriatului special rom‚no-francez, parteneriatul productiv cu Italia, cooperarea strategic„ cu Marea Britanie. Au fost a∫ezate pe noi baze de Óncredere ∫i deschidere deplin„ rela˛iile cu Spania, Olanda, Belgia ∫i cu ˛„rile nordice ∫i s-a reu∫it rezolvarea problemei datoriei Rom‚niei fa˛„ de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readuc‚nd rela˛iile rom‚no-suedeze Ón cadrul firesc de cooperare.

Au fost reconfirmate excelentele rela˛ii cu Grecia ∫i Turcia, prin dialogul politic la nivelul cel mai Ónalt.

Guvernul a continuat s„ promoveze proiecte concrete de cooperare cu celelalte ˛„ri membre ∫i candidate la Uniunea European„, cu Canada, confirm‚nd prestigiul ∫i identitatea Rom‚niei, ca viitoare membr„ a Uniunii Europene ∫i candidat credibil pentru aderarea la NATO. Rom‚nia este interesat„ Ón construirea unor bune rela˛ii de parteneriat cu Federa˛ia Rus„. Urm„rim, totodat„, relansarea ∫i dezvoltarea leg„turilor economice ∫i comerciale rom‚no-ruse.

Conduita pragmatic„ promovat„ Ón aceast„ rela˛ie confirm„ pozi˛ia conform c„reia a fi pro-Vest nu Ónseamn„ a neglija Estul.

Contactele politice din acest an indic„ premisele relans„rii cooper„rii bilaterale, Ón special a cooper„rii economice. Œn negocierile privind Tratatul politic bilateral, am Ónregistrat dezvolt„ri semnificative. Evaluarea preliminar„ a modului Ón care se desf„∫oar„ acestea permite aprecierea c„ aspectele Ón suspensie vor putea fi rezolvate Ón cur‚nd.

Obiectivul ader„rii la Uniunea European„ a fost Ónt„rit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie 217

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

coerent„, pe stabilirea unor rela˛ii consolidate cu ˛„rile centraleuropene, de care ne leag„ preocup„ri comune de cooperare.

Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii no∫tri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceast„ rela˛ie ∫i Óncuraj‚nd consecvent evolu˛iile democratice din aceast„ ˛ar„.

Cooperarea cu Bulgaria, Ón sensul Parteneriatului de bun„ vecin„tate dintre ˛„rile noastre, a constituit o tem„ prioritar„ pe agenda promovat„ de Guvernul Rom‚niei Ón dialogul cu noile autorit„˛i guvernamentale de la Sofia. Œn rela˛iile cu Ungaria am continuat s„ demonstr„m disponibilitatea noastr„ de a lucra cu partenerii unguri, pentru concretizarea proiectelor economice Ón avantaj reciproc. Œn ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de con˛inutul Legii privind statutul maghiarilor de peste grani˛e. Pozi˛ia Rom‚niei pe aceast„ tem„ a fost confirmat„ de reprezentan˛ii unor importante organisme ∫i institu˛ii europene, Ón primul r‚nd de Comisia European„ pentru Democra˛ie prin Drept de la Vene˛ia.

Guvernul Rom‚niei a urm„rit cu consecven˛„ respectarea cadrului normal de dialog bilateral, bazat pe prevederile Tratatului de baz„, pe normalitatea rela˛iilor de bun„ vecin„tate ∫i pe respectul reciproc, sus˛in‚nd totodat„ eliminarea prevederilor discriminatorii fa˛„ de cet„˛enii rom‚ni ale legii aflate Ón contradic˛ie evident„ cu normele europene. Œn rela˛ia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera ∫i spa˛iul maritim ∫i, pe de alt„ parte, de lansarea Proiectului îParteneriatului rom‚no-ucrainean pentru Europa“, de dorin˛a comun„ pentru cooperare economic„, pe care o vom concretiza Ón cursul vizitei la Bucure∫ti a primului-ministru ucrainean, probabil Ón luna ianuarie anul viitor.

218

Cinci obiective fundamentale

Pe parcursul acestui an, rela˛iile cu Republica Moldova au fost marcate de evolu˛iile politice de la Chi∫in„u, abordarea de c„tre Rom‚nia a rela˛iilor bilaterale fiind deschis„ ∫i pragmatic„. Œn pofida eforturilor ∫i deschiderii depline a Guvernului Rom‚niei pentru Ónt„rirea cooper„rii bilaterale, r„spunsurile autorit„˛ilor de la Chi∫in„u nu au fost Óntotdeauna sincrone. Rom‚nia a contribuit la admiterea Republicii Moldova Ón Pactul de stabilitate ∫i la sus˛inerea intereselor acestei ˛„ri pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia European„ ∫i de Pactul de stabilitate.

Guvernul Rom‚niei a continuat s„ promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel Ónalt ∫i prezen˛a tot mai eficient„ a companiilor rom‚ne∫ti, dimensiunea estic„ a cooper„rii. Prin pozi˛ia sa geostrategic„, Rom‚nia reprezint„ puntea prin care Uniunea European„ poate s„ Ó∫i proiecteze rolul ∫i capacitatea sa de motor al economiei mondiale spre spa˛iile Ón tranzi˛ie de dincolo de Marea Neagr„, c„tre Marea Caspic„ ∫i Asia Central„.

Rom‚nia a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil s„ Ó∫i asume responsabilit„˛i de anvergur„ ∫i s„ duc„ la Óndeplinire angajamentele luate. Œn acest context, nu se poate omite sublinierea ∫ansei, dar ∫i a r„spunderii care a rezultat pentru ˛ara noastr„ din faptul f„r„ precedent c„ Rom‚nia a de˛inut Ón acela∫i timp at‚t conducerea ramurii guvernamentale, c‚t ∫i a celei parlamentare a OSCE. Prin modul Ón care am reu∫it integrarea acestor dou„ dimensiuni, am m„rit at‚t relevan˛a aportului politic rom‚nesc pentru OSCE, c‚t ∫i relevan˛a OSCE pentru pacea, securitatea ∫i stabilitatea global„.

O aten˛ie special„ a fost acordat„ Ónt„ririi rolului ∫i contribu˛iei Rom‚niei la dezvoltarea cooper„rii regionale Ón Europa de Sud-Est, Ón primul r‚nd prin intermediul Pactului de stabilitate ∫i pe baza unei strategii de ac˛iune a Rom‚niei Ón plan regional. Œn acela∫i timp, Rom‚nia a avut o prezen˛„ activ„ ∫i ini˛iative de referin˛„ Ón 219

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

cadrul cooper„rilor regionale la Marea Neagr„, Ini˛iativa CentralEuropean„ ∫i SECI. Rom‚nia a fost o prezen˛„ activ„ ∫i recunoscut„ Ón dezbaterile privind rolul viitor ∫i reformele necesare unor institu˛ii cu voca˛ie universal„, Ón primul r‚nd ONU. De asemenea, a fost continuat„ participarea Ón cadrul Consiliului Europei, organiza˛ie Ón care parlamentarii rom‚ni se bucur„ de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca ∫i la New York, Bruxelles ∫i Geneva, Rom‚nia se afirm„, Ón momentul de fa˛„, ca un contributor la mi∫carea universal„ de promovare ∫i de asigurare a respect„rii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.

Politica extern„ a continuat s„ promoveze proiecte de sprijinire a comunit„˛ilor rom‚ne∫ti de peste hotare, pentru consolidarea identit„˛ii lor culturale, pe baza normelor europene. A fost adoptat„ Strategia privind rela˛iile cu rom‚nii din afara grani˛elor, cu aten˛ie special„ privind problemele rom‚nilor din vecin„tatea ˛„rii.

Guvernul Rom‚niei a ini˛iat ∫i sus˛ine, din acest an, proiectul îCasa Rom‚nia“, dedicat Ónt„ririi rela˛iilor Rom‚niei cu comunit„˛ile rom‚ne∫ti de peste hotare, dar ∫i pentru promovarea intereselor economice rom‚ne∫ti Ón str„in„tate.

Fondul îRom‚nia“, constituit la ini˛iativa Guvernului, va fi un suport semnificativ at‚t pentru activit„˛ile de promovare a intereselor economice ∫i comerciale de export ale mediului de afaceri din Rom‚nia, c‚t ∫i un sprijin consistent pentru viitoarele ac˛iuni ale îCasei Rom‚nia“. Œn Óntreaga activitate de promovare a politicii externe a Rom‚niei, Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al pre∫edintelui Ion Iliescu ∫i al Parlamentului. Prin contribu˛ia diploma˛iei parlamentare, am reu∫it s„ promov„m o politic„ extern„ coerent„ ∫i eficient„ dedicat„ pe deplin intereselor na˛ionale ale ˛„rii noastre.

220

Cinci obiective fundamentale

Œn decembrie 2000 Guvernul P.S.D. s-a angajat ∫i cred c„ Ón bun„ parte a reu∫it s„ restabileasc„ raporturile constitu˛ionale dintre Executiv ∫i Legislativ, prin repunerea Parlamentului Ón rolul s„u de reprezentant suprem al poporului rom‚n ∫i de unic„ autoritate legiuitoare a ˛„rii. Œmpreun„ cu Parlamentul, prin simplificarea procedurilor de dezbatere ∫i de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficien˛ei Ón desf„∫urarea activit„˛ii legislative. P‚n„ Ón acest moment au fost adoptate ∫i promulgate 748 de legi.

Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin ∫i continuu, prin inform„ri, puncte de vedere pe care Guvernul le-a prezentat la ini˛iativele legislative parlamentare, r„spunsuri la Óntreb„rile sau interpel„rile deputa˛ilor ∫i senatorilor adresate membrilor Guvernului, mo˛iuni simple, asumarea r„spunderii.

Cu privire la modul Ón care ne-am Óndeplinit angajamentele asumate, am s„ citesc c‚teva evalu„ri recente ale Comisiei Europene din Raportul de ˛ar„ pentru Rom‚nia pe anul 2001 referitor la Parlament, Ón capitolul intitulat îCriterii politice, democra˛ia ∫i statul de drept“, Ón care se afirm„: îEficien˛a puterii legislative, identificat„ drept o problem„ deosebit„ Ón rapoartele precedente, s-a Ómbun„t„˛it considerabil. Œnaintea alegerilor, corpul legislativ se g„sea Ón stare de paralizie, ca urmare a sl„biciunii coali˛iei de la putere. S-au luat o serie de m„suri de Ómbun„t„˛ire a rela˛iilor dintre Legislativ ∫i Executiv. Num„rul de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la Ónceputul anului. Toate agen˛iile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a Ómbun„t„˛it coeziunea administra˛iei.“ Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea Regulamentelor Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, a condus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de alt„ parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor Ón comisiile permanente de specialitate. Drept urmare, plenul Camerei 221

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Deputa˛ilor, al Senatului sau al ∫edin˛elor comune a devenit forum de dezbatere politic„ ∫i de decizie final„.

Pe plan legislativ, Guvernul a ac˛ionat Ón dou„ direc˛ii. Pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege ini˛iate Ón legislatura 1996—2000, aflate, Ón momentul prelu„rii guvern„rii, Ón procedur„ de legiferare Ón Parlament, prezent‚nd punctul s„u de vedere asupra acestora, Ón concordan˛„ cu m„surile propuse prin Programul nostru de guvernare.

Pe de alt„ parte, a ini˛iat noi proiecte de acte normative, Ón diferite domenii de activitate, necesare punerii Ón practic„ a angajamentelor luate pentru armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu cea comunitar„.

Astfel, de la Ónvestitur„ ∫i p‚n„ Ón prezent Guvernul ∫i-a exercitat dreptul de ini˛iativ„ legislativ„ prin transmiterea la Parlament a unui num„r de 393 de proiecte de lege.

Este adev„rat c„ Ón cadrul procesului de legiferare am uzat ∫i de institu˛ia deleg„rii legislative, dar cu respectarea prevederilor constitu˛ionale ∫i regulamentare. Guvernul a emis Ón acest an un num„r important de ordonan˛e de urgen˛„, Óns„ motivele principale care au determinat emiterea lor au fost Óntemeiate, a∫a cum s-a demonstrat Ón expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform art. 114 din Constitu˛ie. Œn perioada sesiunilor parlamentare din acest an, Guvernul a elaborat 148 de puncte de vedere la ini˛iativele legislative parlamentare ale deputa˛ilor ∫i senatorilor. De asemenea, a r„spuns la 990 de Óntreb„ri ∫i de interpel„ri adresate membrilor Guvernului, inclusiv primului-ministru. O Ónsemnat„ parte a Óntreb„rilor ∫i interpel„rilor ne-a ajutat s„ examin„m ∫i s„ solu˛ion„m situa˛ii, st„ri sau aspecte din via˛a economic„ ∫i social„.

Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea mo˛iunilor. Ne-am confruntat cu un num„r record de mo˛iuni simple pe parcursul a dou„ sesiuni. Numai Ón ultima 222

Cinci obiective fundamentale

lun„ au fost depuse 4 mo˛iuni simple ∫i v„ asigur c„ le-am tratat cu maxim„ seriozitate ∫i responsabilitate. Œnchei acest capitol dedicat raporturilor constitu˛ionale Guvern— Parlament cu ceea ce noi am numit îdialogul s„pt„m‚nal al parlamentarilor cu Guvernul“. Œn acest sens, am asigurat ca de dou„ ori pe s„pt„m‚n„, la sediul celor dou„ Camere, secretarii de stat pentru rela˛ia cu Parlamentul s„ fie prezen˛i la Ónt‚lnirea cu senatorii sau deputa˛ii care doresc s„ se consulte sau s„ se documenteze Ón vederea solu˛ion„rii unor probleme din propria circumscrip˛ie electoral„.

Un lucru important pe care l-am realizat Ón aceste 11 luni a fost c‚∫tigarea legitimit„˛ii proiectului nostru de transformare social„ ∫i, implicit, a legitimit„˛ii guvern„rii noastre.

Suportul popular pe care l-am c‚∫tigat Ón aceast„ perioad„ este, pe de o parte, o dovad„ consistent„ c„ suntem pe drumul cel bun, iar pe de alt„ parte o premis„ a particip„rii active la reconstruc˛ia economic„ ∫i social„, participare f„r„ de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sor˛i de izb‚nd„ Ón condi˛iile democra˛iei.

Dac„ la alegerile din anul 2000 coali˛ia Polului social-democrat a ob˛inut pu˛in peste 35% din voturi, ast„zi, dup„ un an de guvernare, toate sondajele de opinie indic„ un sprijin politic Óntre 55 ∫i 62%. Œn plus, Guvernul ∫i Parlamentul, alte institu˛ii fundamentale ale sistemului democratic, au c‚∫tigat Ón acest an importante puncte de Óncredere. Este un lucru f„r„ precedent, Óntruc‚t regula era, p‚n„ acum, pierderea de credibilitate pentru principalele institu˛ii ale statului dup„ primele luni de guvernare.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul c„, de∫i o mare parte a popula˛iei nu beneficiaz„ Ónc„ de un nivel de trai acceptabil, declar„, totu∫i, c„ este preg„tit„ s„ fac„, pe termen scurt, sacrificii pentru reform„, s„ ofere Ón continuare Óncrederea sa ac˛iunilor Guvernului. Este un fapt care ne responsabilizeaz„ suplimentar, d‚ndu-ne Ón acela∫i timp dovada 223

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Ón˛elepciunii ∫i a realismului cet„˛enilor Rom‚niei, semne ale unei culturi civice participative. Œn analele Parlamentului Rom‚niei ∫edin˛a de ast„zi a celor dou„ Camere va fi consemnat„ ca un moment special, Ón care, din proprie ini˛iativ„, Executivul Ó∫i angajeaz„, pentru prima dat„, r„spunderea politic„ fa˛„ de activitatea desf„∫urat„ Ón primul an de guvernare.

Acest act exprim„ hot„r‚rea actualului Cabinet de a-∫i continua mandatul numai cu condi˛ia aprob„rii Declara˛iei de politic„ general„ cu care se prezint„ Ón fa˛a forului legislativ ∫i a acord„rii, Ón continuare, de c„tre acesta a Óncrederii politice.

Desigur, prin angajarea r„spunderii, Guvernul pune Parlamentul Ón fa˛a unei alternative: fie s„ men˛in„ Ón func˛iune actualul Guvern, aprob‚ndu-i Declara˛ia de politic„ general„, fie s„ Óncerce retragerea Óncrederii prin ini˛ierea unei mo˛iuni de cenzur„.

Consider„m c„ un asemenea demers trebuie s„ se bazeze pe o fundamentare corect„ a con˛inutului mo˛iunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri ∫i disfunc˛ii care pot fi imputate pe drept Executivului, ∫i nu pe afirma˛ii generale, f„r„ corespondent Ón realitate, sau pe aser˛iuni viz‚nd diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi.

Trat‚nd Ón mod just op˛iunea pe care o au, raportat la Declara˛ia noastr„ de politic„ general„, distin∫ii reprezentan˛i ai opozi˛iei au prilejul s„ demonstreze c„ ac˛ioneaz„ Ón spiritul interesului na˛ional ∫i Ón mod constructiv fa˛„ de rezultatele preponderent pozitive ale actualei guvern„ri. Œmi exprim Óncrederea Ón fair-play-ul politic al colegilor din opozi˛ia parlamentar„, mul˛umindu-le, totodat„, pentru aten˛ia ∫i r„bdarea de care au dat dovad„ pe parcursul prezent„rii acestei Declara˛ii de politic„ general„ referitoare la bilan˛ul primului an de guvernare P.S.D.

224

20. ŒN ECONOMIA DE PIAfi√ PROPRIETATEA PRIVAT√ REPREZINT√ REGULA* a trei luni dup„ ce Executivul, din proprie initiativ„, ∫i-a angajat r„spunderea, potrivit Constitu˛iei, asupra declara˛iei de politic„ general„ privind bilan˛ul primului an de guvernare, fapt unic Ón viata parlamentar„ postrevolutionar„, ast„zi Cabinetul nostru face apel din nou la aceast„ prevedere constitu˛ional„ a angaj„rii r„spunderii politice, de aceast„ dat„ cu privire la un proiect de lege.

L

fiin s„ declar Ón fa˛a dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, c„ Guvernul, Óntemeindu-se pe dispozi˛iile art. 113 alin. (1) din Constitu˛ie, Ó∫i angajeaz„ ast„zi r„spunderea asupra proiectului Legii privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.

Am recurs la aceast„ procedur„ parlamentar„ excep˛ional„ deoarece problema pus„ Ón discu˛ie, respectiv accelerarea privatiz„rii, reclam„, Ón contextul actual, stabilirea de m„suri urgente pentru restructurarea ∫i eficientizarea economiei reale, precum ∫i aplicarea acestor ac˛iuni Ón condi˛ii de maxim„ celeritate.

Guvernul nostru, consecvent principiului potrivit c„ruia Ón economia de pia˛„ proprietatea privat„ reprezint„ regula, iar proprietatea public„ excep˛ia, a prev„zut Ón Programul de guvernare * Prezentarea proiectului de Lege privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii, asupra c„ruia Guvernul Ó∫i angajeaz„ r„spunderea — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 43 din 30 martie 2002 (Ón calitate de prim-ministru) 225

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

aprobat de Parlament c„ privatizarea constituie un obiectiv prioritar Ón acest domeniu, stabilindu-∫i urm„toarele coordonate principale: – corectitudinea ∫i eficien˛a procesului de privatizare; – elaborarea unor contracte de privatizare cu clauze care s„ asigure modernizarea, dezvoltarea ∫i eficientizarea activit„˛ii societ„˛ilor Ón urma privatiz„rii; – urgentarea privatiz„rii societ„˛ilor aflate Ón curs de lichidare, Ón vederea reintroducerii acestora Ón circuitul economic; – aplicarea unor programe complexe de privatizare, cu asisten˛„ financiar„ interna˛ional„, pentru societ„˛ile mari, de importan˛„ deosebit„ pentru economia na˛ional„; – elaborarea de programe specifice de privatizare pentru societ„˛ile comerciale situate Ón zone cu impact social major; – inventarierea ∫i v‚nzarea, de urgen˛„, a activelor neutilizate Ón cadrul societ„˛ilor comerciale. fiin‚nd seama de lacunele existente Ón legisla˛ia actual„ at‚t la nivel de legi, ordonan˛e ori de hot„r‚ri guvernamentale, precum ∫i de unele Ónt‚rzieri Ón derularea privatiz„rii, Executivul a apreciat c„ actualul cadru legislativ trebuie perfec˛ionat, astfel Ónc‚t s„ se asigure o deplin„ transparen˛„ ∫i coeren˛„ a Óntregului proces de privatizare, proceduri mai simple de privatizare, restructurare ∫i administrare a societ„˛ilor comerciale, dezvoltarea ∫i consolidarea propriet„˛ii private, cre∫terea credibilit„˛ii ∫i atractivit„˛ii mediului de afaceri Ón fa˛a investitorilor rom‚ni ∫i str„ini.

Actul normativ pe care Ól prezent„m Parlamentului are, f„r„ nici o Óndoial„, o importan˛„ deosebit„ pentru demararea Ón ritm accelerat, Ón viitor, a procesului de privatizare ∫i, Ón general, pentru dinamizarea reformei economice. Œn conceptia Guvernului P.S.D., privatizarea nu constituie un scop Ón sine, ci un mijloc de modernizare ∫i de capitalizare a economiei 226

Œn economia de pia˛„ proprietatea privat„ reprezint„ regula

reale, cu efecte pozitive asupra ocup„rii for˛ei de munc„, veniturilor bugetare ∫i, implicit, a Ómbun„t„˛irii standardului de via˛„ al cet„˛enilor.

Analiza modului Ón care au fost realizate prevederile programului de guvernare cu privire la procesul de privatizare Ón anul 2001 ne-a determinat s„ concepem noi m„suri ∫i ac˛iuni pentru accelerarea acestui proces ∫i s„ decidem promovarea unui proiect de lege Ón acest scop, prin utilizarea procedurii constitu˛ionale a asum„rii r„spunderii Guvernului.

Subliniem faptul c„ demersul nostru a luat Ón considerare recomand„rile ∫i standardele necesare Óndeplinirii condi˛iilor privind asigurarea Ón Rom‚nia a unei economii de pia˛„ func˛ionale, competitive, Ón scopul atingerii orizontului de timp propus pentru aderarea ˛„rii la Uniunea European„.

Totodat„, Guvernul a ˛inut seama de opiniile formulate de institu˛iile financiare interna˛ionale care sus˛in, prin finan˛are extern„, procesul de reform„ economic„ din Rom‚nia. De asemenea, proiectul de lege prezentat de Guvern este ∫i rezultatul consult„rii noastre cu comunitatea investitorilor din Rom‚nia, cu reprezentan˛i ai sindicatelor ∫i patronatelor, precum ∫i cu speciali∫ti ∫i anali∫ti Ón domeniul economico-financiar. Œn continuare, v„ prezint principalele elemente cu caracter de noutate ale proiectului Legii privind accelerarea privatiz„rii. Œn primul r‚nd, instituirea administr„rii speciale Ón perioada de privatizare a societ„˛ilor comerciale la care institu˛ia public„ abilitat„ de˛ine pachetul majoritar de ac˛iuni.

Aceast„ procedur„ specific„ presupune, Ón principal, urm„toarele: – administrarea ∫i gestionarea societ„˛ilor comerciale pe timp limitat, pe baz„ de mandat acordat de autoritatea competent„, care con˛ine criterii de performan˛„ concrete. Aceast„ metod„ include ∫i m„suri excep˛ionale, specifice perioadei premerg„toare anun˛ului 227

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

de ofert„ pentru sporirea atractivit„˛ii societ„˛ii la privatizare, cum ar fi: diviz„ri, fuziuni, v‚nz„ri de active, aplicarea unor programe de restructurare, externaliz„ri ∫i transfer„ri de activit„˛i sau active cu caracter social, conversia unor crean˛e ∫i altele. Œn perioada de derulare a acestei proceduri, furnizorii serviciilor de electricitate, gaze naturale ∫i ap„ nu au dreptul s„ schimbe, s„ refuze sau s„ Óntrerup„ temporar o astfel de presta˛ie, cu condi˛ia achit„rii de c„tre societatea comercial„ Ón cauz„ a facturilor curente.

Totodat„, Ón termen de 30 de zile de la data notific„rii de c„tre institu˛ia public„ implicat„, crean˛ele de˛inute de A.V.A.B. la societatea comercial„ respectiv„ se vor converti Ón ac˛iuni care vor fi transmise autorit„˛ii competente, Ón vederea v‚nz„rii acestora.

Procedura administr„rii speciale Ónceteaz„ o dat„ cu transferul dreptului de proprietate asupra ac˛iunilor de˛inute de stat. Œn al doilea r‚nd, se prevede diversificarea metodelor de diminuare a implic„rii statului Ón economie prin introducerea, Ón mod explicit, al„turi de v‚nzarea de ac˛iuni, ∫i a altor tehnici de privatizare, respectiv majorarea de capital, transferul cu titlu gratuit al activelor cu caracter social c„tre autorit„˛ile publice locale ∫i altele.

Prin aplicarea unor asemenea modalit„˛i de privatizare r„spundem inten˛iilor unor investitori cu poten˛ial financiar substan˛ial, asigur‚nd totodat„ cre∫terea atractivit„˛ii societ„˛ilor Ón cauz„, prin externalizarea unor active costisitoare, neproductive. Œn al treilea r‚nd, se introduce pentru prima dat„, Ón mod concret, ca metod„ de retragere a statului din calitatea de gestionar Ón economie, v‚nzarea la un pre˛ simbolic a ac˛iunilor de˛inute de acesta la societ„˛i comerciale neatractive, Ón condi˛iile asigur„rii select„rii cump„r„torului pe baza urm„toarelor criterii: volumul de investi˛ii ∫i infuzia de capital asumate ∫i crearea unui num„r c‚t mai mare de locuri de munc„.

228

Œn economia de pia˛„ proprietatea privat„ reprezint„ regula

Consider„m c„ numai pe aceast„ cale se poate realiza retehnologizarea ∫i recapitalizarea societ„˛ilor comerciale neatractive la privatizare, asigur‚ndu-se astfel relansarea activit„˛ii economice a acestora. Œn al patrulea r‚nd, se instituie unele proceduri preliminare speciale, Ón vederea debloc„rii v‚nz„rii ac˛iunilor de˛inute de autorit„˛ile competente la societ„˛ile comerciale declarate Ónchise de c„tre proprietari. V‚nzarea acestor ac˛iuni se va realiza prin orice metod„ de privatizare prev„zut„ de lege, Ón cazul Ón care ac˛ionarii existen˛i nu Ó∫i vor exercita dreptul de prim„ op˛iune Ón maximum 30 de zile de la notificarea lor de c„tre institu˛ia abilitat„. Œn al cincilea r‚nd, se va proceda la restructurarea datoriilor restante ale societ„˛ilor c„tre bugetele publice. Aceste facilit„˛i se vor acorda, potrivit proiectului de lege, pentru obliga˛iile restante la 31 decembrie 2001 c„tre creditorii bugetari, pe baza unei grile cuprinz‚nd un set de indicatori economico-financiari de performan˛„, diferen˛ia˛i pe sectoare de activitate. Œnlesnirile fiscale vor constitui, Ón mod transparent, un capitol distinct Ón dosarele de privatizare, ceea ce va asigura un tratament egal, nediscriminatoriu, pentru to˛i investitorii, elimin‚ndu-se astfel practicile arbitrare, subiective, poten˛iale surse de corup˛ie.

Pe aceea∫i linie a stimul„rii procesului de privatizare, s-au reglementat modalit„˛ile de atragere a capitalului privat Ón domeniul utilit„˛ilor publice.

Astfel, se deschide Ón premier„ accesul investitorilor priva˛i pe pia˛a utilit„˛ilor publice, prin participarea lor la majorarea capitalului social al operatorilor din acest domeniu de activitate.

Institu˛ia public„ abilitat„ va urm„ri atragerea de capital privat at‚t pentru finalizarea investi˛iilor neterminate, c‚t ∫i pentru reabilitarea ∫i modernizarea unor obiective specifice, Óndeosebi din domeniul energetic.

229

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Aceast„ capitalizare se va efectua prin realizarea unui parteneriat Óntre sectorul public ∫i cel privat, autoritatea competent„ urm„rind ob˛inerea unor efecte economico-sociale pozitive, concretizate Ón reducerea, Ón termeni reali, a tarifelor la energia electric„ ∫i termic„, gaze naturale, combustibili, servicii de ap„ ∫i canal, salubritate, transport local, comunica˛ii, precum ∫i sporirea calit„˛ii acestor presta˛ii c„tre popula˛ie. Œn aceea∫i ordine de idei, proiectul de lege stabile∫te judecarea cu celeritate a cauzelor care au ca obiect litigiile referitoare la privatizarea societ„˛tilor comerciale.

Se prevede c„ ac˛iunile de chemare Ón judecat„ sunt de competen˛a sec˛iilor comerciale ale tribunalelor ∫i se vor judeca de urgen˛„ ∫i cu prec„dere.

Guvernul consider„ c„, f„r„ a interveni de urgent„ cu reglement„ri legislative clare ∫i eficiente, nu poate s„-∫i realizeze angajamentele asumate Ón domeniul privatiz„rii societ„˛ilor comerciale aflate Ónc„ Ón portofoliul statului.

Apreciem c„ acest demers este cu at‚t mai necesar cu c‚t, Ón momentul de fa˛„, se accentueaz„ Ón ritm extrem de rapid competi˛ia Ón domeniul privatiz„rii, desf„∫urat„ Óntre ˛„rile foste socialiste, Ón timp ce economiile statelor cu poten˛ial investi˛ional ridicat se afl„ Óntr-o faz„ de Óncetinire a cre∫terii lor economice. De aceea, se impune ca mediul de afaceri rom‚nesc s„ devin„ tot mai atractiv din punct de vedere economic ∫i stabil din punct de vedere legislativ.

Prin noile reglement„ri suntem convin∫i c„ vom fi Ón m„sur„ s„ dinamiz„m cu adev„rat procesul de privatizare, asigur„nd totodat„ parametrii corespunz„tori privind transparen˛a, calitatea ∫i performan˛a acestui proces, cu efecte benefice pentru economie ∫i pentru popula˛ie.

Din cele prezentate se desprinde Ón mod evident concluzia c„ Guvernul nu a procedat la promovarea acestui proiect de lege de 230

Œn economia de pia˛„ proprietatea privat„ reprezint„ regula

dragul privatiz„rii cu orice pre˛, ci numai Ón scopul realiz„rii unei relans„ri economice durabile.

Aplicarea m„surilor preconizate Ón lege va fi de natur„ s„ contribuie la atragerea unor noi investitori autohtoni ∫i str„ini, la asigurarea finan˛„rii externe de la organismele interna˛ionale, Óndeosebi a celei provenite de la Banca Mondial„, Ón cadrul Programelor PSAL 1 ∫i PSAL 2, ∫i de la Uniunea European„, prin Proiectul RICOP. Am prezentat Ón fa˛a dumneavoastr„ principiile de baz„ ale proiectului Legii privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii, fa˛„ de care membrii Guvernului au decis, Ón unanimitate, s„-∫i angajeze r„spunderea Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului.

Asum‚ndu-ne aceast„ responsabilitate politic„ asupra proiectului de lege suntem con∫tien˛i c„ ne expunem riscului formul„rii de c„tre opozi˛ie a unei mo˛iuni de cenzur„. Folosind aceast„ procedur„ legislativ„, Guvernul a condi˛ionat r„m‚nerea sa Ón func˛ie de acceptarea ca atare, de c„tre Parlament, a acestui act normativ.

Este dreptul dumneavoastr„ constitu˛ional, stima˛i colegi, de a uza sau nu de acest instrument al democra˛iei parlamentare.

Demersul nostru exprim„, totodat„, decizia actualului Cabinet de a-∫i Óndeplini cu responsabilitate misiunea Óncredin˛at„ de electorat, precum ∫i prevederile Programului de guvernare adoptat de Parlament cu ocazia votului de Óncredere acordat la 28 decembrie 2000. Œn Óncheiere, v„ multumesc, doamnelor ∫i domnilor parlamentari, pentru aten˛ia acordat„ ∫i am credin˛a c„ membrii tuturor grupurilor parlamentare vor sus˛ine acest important demers legislativ al Guvernului menit s„ contribuie substan˛ial la accelerarea reformei sectoriale, la consolidarea mecanismelor economiei de pia˛„, la reducerea decalajelor care ne separ„ de statele dezvoltate, cu consecin˛e favorabile asupra condi˛iilor de via˛„ ale cet„˛enilor.

231

21. PACE ™I STABILITATE REGIONAL√* „ mul˛umesc pentru posibilitatea pe care mi-a˛i acordat-o ca, Ón aceast„ ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere, s„ prezint, Ón conformitate cu prevederile constitu˛ionale, Declara˛ia cu privire la politica Guvernului pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord.

V

V„ mul˛umesc pentru aceast„ posibilitate, cu at‚t mai mult cu c‚t dezbaterea de procedur„ de la Ónceputul acestei ∫edin˛e comune a ar„tat c„, din p„cate, ∫i acest subiect poate s„ intre Ón c‚mpul de dezbatere contradictoriu al partidelor reprezentate Ón Parlament.

Vreau s„ mul˛umesc Ón mod deosebit Partidului Na˛ional Liberal, care mi-a sugerat aceast„ posibilitate, de a veni Ón fa˛a Parlamentului pentru a prezenta o informare Ón leg„tur„ cu aceast„ tem„, de∫i d‚n∫ii se pare c„ nu au ∫tiut, p‚n„ la urm„, pe cine doreau s„ invite: primul-ministru sau pre∫edintele ˛„rii. (...)

Urmeaz„ s„ v„ prezint, inclusiv cu mandatul Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii, un plan de ac˛iuni ∫i o declara˛ie referitoare la ac˛iunile prioritare legate de integrarea Rom‚niei Ón NATO. Vreau s„ subliniez c„, din punctul meu de vedere, cel pu˛in, textul Constitu˛iei, Ón art. 106, este foarte clar, dincolo de unele aspecte care au fost prezentate aici ∫i care, Ón mod evident, nu pot fi sus˛inute, Ón ceea ce prive∫te rela˛ia dintre Guvern ∫i Parlament, cu *Prezentarea Declara˛iei cu privire la politica Guvernului pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 56 din 20 aprilie 2002 (Ón calitate de prim-ministru) 232

Pace ∫i stabilitate regional„

at‚t mai mult cu c‚t, practic, Guvernul vine, de data aceasta, Ón fa˛a Parlamentului pentru a prezenta o informare Ón leg„tur„ cu un domeniu de activitate constitu˛ional. De aceea, vreau s„ v„ Óncredin˛ez c„ dorin˛a noastr„ de a veni Ón plenul celor dou„ Camere este determinat„ de ceea ce partidele politice au hot„r‚t Ón urm„ cu mai multe luni, atunci c‚nd am hot„r‚t c„ acest obiectiv este esen˛ial pentru toate partidele politice, pentru societatea rom‚neasc„ ∫i, indiferent de pozi˛iile noastre ideologice, am convenit s„ sprijinim acest obiectiv.

De la bun Ónceput doresc s„ afirm c„ anul acesta poate Ónsemna pentru ˛ara noastr„ Óncununarea eforturilor sale de a-∫i consacra statutul de membru Ón marea familie a statelor comunit„˛ii de valori, de civiliza˛ie, de securitate a Comunit„˛ii euroatlantice. Eforturile Rom‚niei au atins nivelul de la care perspectivele sale de integrare euroatlantic„ Óncep s„ capete recunoa∫tere Ón r‚ndul partenerilor no∫tri occidentali. ™edin˛a de ast„zi reprezint„ un moment cu semnifica˛ii deosebite pentru activitatea Parlamentului ∫i a Guvernului, precum ∫i pentru Óntreaga popula˛ie a ˛„rii Ón perspectiva Summit-ului de la Praga, din toamna acestui an, acolo unde se va decide pozi˛ia de viitor a Rom‚niei, unde se va aprecia Ón ce m„sur„ sunt asigurate Ón ˛ara noastr„ democra˛ia, economia func˛ional„ de pia˛„, absen˛a conflictelor cu vecinii ∫i respectul fa˛„ de minorit„˛i.

Recentele evalu„ri pe care reprezentan˛ii ˛„rilor partenere din NATO ∫i din Uniunea European„ le-au f„cut asupra compatibilit„˛ii ˛„rii noastre cu acestea au indicat progresele Ónregistrate ∫i ˛intele de urm„rit pentru consolidarea candidaturii Rom‚niei. Evalu„rile au rolul de a ne sprijini Ón accelerarea realiz„rii Ón ˛ara noastr„ a sistemului de valori ∫i de norme specifice func˛ion„rii statelor aliate la care dorim s„ ne asociem.

Acesta este sensul Ón care v„ invit s„ Ón˛elegem ∫i s„ urm„rim, cu toat„ aten˛ia, temele discutate cu partenerii no∫tri. Am Ón vedere cu 233

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

deosebire: reforma organismului militar, Ón special Ómbun„t„˛irea planific„rii printr-o corelare mai bun„ a resurselor cu obiectivele; transparen˛a procesului de reform„ economic„, combaterea corup˛iei ∫i a traficului de fiin˛e umane; protec˛ia informa˛iilor clasificate ∫i func˛ionarea serviciilor speciale; drepturile copilului ∫i ale minorit„˛ilor na˛ionale. De∫i aparent unele dintre aceste probleme nu au leg„tur„ direct„ cu extinderea NATO, ele sus˛in compatibilitatea ˛„rii noastre cu sistemul de norme ∫i de valori comune ˛„rilor care fac parte din alian˛„.

Eforturile considerabile pe care le-a f„cut Rom‚nia Ón preg„tirea pentru NATO nu au ca obiectiv numai satisfacerea cerin˛elor de aderare la Alian˛„. Noi nu facem reforma numai pentru c„ ne cere NATO sau Uniunea European„, ci mai ales pentru c„ ea este necesar„ dezvolt„rii unei Rom‚nii democratice, stabile ∫i prospere.

Nu Óncerc„m s„ combatem corup˛ia Ón virtutea recomand„rilor, ci pentru c„ dorim o Rom‚nie civilizat„, cu un mediu de afaceri s„n„tos ∫i capabil s„ stimuleze Óncrederea investitorilor Ón ∫ansele de reu∫it„ Ón Rom‚nia.

Nu ne str„duim s„ rezolv„m problema copiilor institu˛ionaliza˛i doar pentru c„ o cere Uniunea European„, ci pentru c„ este normal ca Rom‚nia s„ aib„ grij„ de copiii s„i ∫i pentru c„ ne sim˛im datori s„ Ómpiedic„m formarea unui grup social marginalizat, alc„tuit din copii afla˛i Ón dificultate.

Restructurarea armatei trebuie f„cut„ indiferent de demersul nostru de aderare la NATO, pentru c„ Rom‚nia are nevoie de o armat„ modern„, profesionist„, mobil„, care s„ poat„ asigura nu doar ap„rarea grani˛elor ˛„rii, ci ∫i o prezen˛„ remarcabil„, atunci c‚nd este cazul, Ón opera˛iunile de men˛inere a p„cii din afara teritoriului statului rom‚n.

La Óntrebarea ce va face Rom‚nia dac„ nu va fi invitat„ s„ adere la NATO cu ocazia Summit-ului de la Praga, r„spunsul nostru este unul singur: vom continua reforma ∫i vom continua s„ ne preg„tim 234

Pace ∫i stabilitate regional„

pentru aderare. Nu exist„ alte solu˛ii pentru Rom‚nia, efectu„m reforma pentru c„ numai astfel vom putea deveni o democra˛ie stabil„ ∫i vom asigura condi˛ii decente pentru Óntreaga popula˛ie a ˛„rii.

Ne preg„tim pentru integrarea Ón NATO pentru c„ ∫tim c„ apar˛inem de drept grupului democra˛iilor din Alian˛„. Œn momentul de fa˛„, ne g„sim Óntr-o situa˛ie f„r„ alternativ„ Ón acest domeniu; din punct de vedere geopolitic, Rom‚nia este situat„ Óntr-o zon„ expus„ unor riscuri. Acesta este un argument Ón plus care pledeaz„ pentru includerea Ón procesul de reform„ na˛ional„ a dimensiunii militare.

Regiunea balcanic„ este cunoscut„ prin problemele pe care le ridic„ Ón materie de securitate ∫i stabilitate. Men˛inerea unui climat intern stabil, dominat de pace social„ ∫i toleran˛„ interetnic„, reprezint„ un argument incontestabil al Rom‚niei.

Intrarea noastr„ Ón Alian˛„ va constitui, a∫adar, un demers de integrare Ón civiliza˛ia bazat„ pe valorile euroatlantice. Noi apar˛inem geografic Europei de Sud-Est, dar am construit cu succes o cultur„ a toleran˛ei specific„ Occidentului. Vom avea dificila, dar totodat„ onorabila responsabilitate de a aduce aceast„ cultur„ Ón Europa de Sud-Est, de a genera Ón jurul nostru pace ∫i stabilitate regional„.

Argumentele geostrategice nu sunt Óns„ suficiente pentru aderarea la NATO. Rom‚nia trebuie s„ demonstreze c„ este un sistem democratic stabil, cu o evolu˛ie predictibil„ ∫i ireversibil„. Trebuie s„ dovedeasc„ maturitatea ∫i atingerea unui grad superior de preg„tire pentru a-∫i putea asuma participarea la misiunile NATO. Programul Membership Action Plan (MAP), care se afl„ acum la al treilea ciclu anual, ne-a permis s„ ne structur„m concret, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii NATO, procesul de preg„tire pentru aderare. La 16 aprilie, la Bruxelles, va avea loc Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu Rom‚nia, ultima reuniune de acest 235

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

fel Ónaintea Summit-ului de la Praga. Rezultatele ei vor conta semnificativ Ón dezbaterile finale, care vor avea loc Ón perioada urm„toare Ón capitalele ˛„rilor aliate.

Planul de ac˛iune discutat ∫i aprobat de Guvern ∫i de Consiliul Superior de Ap„rare a fi„rii este Ón deplin„ concordan˛„ cu obiectivele planului anual de aderare la NATO. El prevede m„suri Ón vederea solu˛ion„rii aspectelor Ónc„ nerezolvate. Dorim ca prin realizarea m„surilor stabilite Ón termenele prev„zute Ón plan progresele s„ fie vizibile p‚n„ la momentele decisive pentru evaluarea candidaturii noastre: Reuniunea ministerial„ a NATO de la Reykjavík, din mai, ∫i Summit-ul NATO de la Praga.

Programul de ac˛iuni prioritare pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO cuprinde ∫apte capitole ∫i va fi monitorizat zilnic ∫i s„pt„m‚nal cu dou„ repere calendaristice de interes: lunile mai ∫i septembrie. Ac˛iunile stabilite sunt concretizate pe termen scurt ∫i mediu, fiind prev„zute clar responsabilit„˛ile la nivelul fiec„rui minister sau institu˛ie central„.

Planul eviden˛iaz„ responsabilitatea ∫i hot„r‚rea Rom‚niei pentru solu˛ionarea problemelor p‚n„ la Summit-ul de la Praga, prev„z‚nd concret ceea ce NATO a∫teapt„ de la Rom‚nia.

A∫ vrea, Ónainte de a prezenta aceste ac˛iuni prioritare, s„ subliniez faptul c„ nimic nu Ómpiedic„ anumite sugestii suplimentare, idei valoroase privind ac˛iuni viitoare Ón leg„tur„ cu atingerea acestui obiectiv comun, s„ fie incluse ulterior Ón planul care a fost distribuit. Planul ca atare reprezint„ ceea ce noi am receptat ca fiind preocup„ri la nivelul ˛„rilor membre ale Alian˛ei, ceea ce am considerat c„ este important din discu˛iile pe care le-am avut la nivel diplomatic, politic sau militar, din ecourile pe care le-am g„sit la unele dintre dezbateri sau reuniuni interna˛ionale. Dar, Ón mod evident, ne propunem o reu∫it„ la Reuniunea de la Praga ∫i este Ón interesul nostru, al tuturor, ca anumite idei suplimentare care s-ar 236

Pace ∫i stabilitate regional„

putea ad„uga acestui plan s„ fie acceptate, s„ fie incluse Ón aceast„ monitorizare pe care dorim s„ o realiz„m, astfel Ónc‚t s„ existe credibilitate asociat„ cu ac˛iunile noastre, Ón perspectiva Summit-ului de la Praga. De aceea, nu doresc s„ se cread„ cumva c„ acest plan este un plan Ónchis, un plan care nu suport„ eventuale modific„ri, ad„ugiri, pentru c„, p‚n„ la urm„, el este planul nostru, un angajament unilateral Ón Rom‚nia, este deocamdat„ nucleul a ceea ce Guvernul ∫i C.S.A.T.-ul au considerat c„ este deosebit de important, dar, f„r„ Óndoial„, repet, dac„ vor fi ∫i alte sugestii, ele vor putea s„ fie ad„ugate acestui plan de ac˛iuni. Cu at‚t mai mult cu c‚t, dincolo de planul de ac˛iune al Guvernului, f„r„ Óndoial„, vor fi planuri de ac˛iuni la nivelul Parlamentului, la nivelul organiza˛iilor neguvernamentale, ∫tiu eu, la nivelul marilor investitori din Rom‚nia care, poate, vor dori s„ sus˛in„ acest proiect major de politic„ extern„. Œn continuare, voi prezenta plenului Parlamentului ac˛iunile prioritare ale Guvernului pentru preg„tirea ader„rii ˛„rii noastre la NATO. Œn leg„tur„ cu reforma organismului militar, de la bun Ónceput doresc s„ informez Parlamentul c„ procesul de restructurare ∫i de reform„ a for˛elor armate rom‚ne se desf„∫oar„ Ón continuare pe baza obiectivelor stabilite de comun acord cu NATO ∫i a documentelor na˛ionale care stabilesc direc˛iile de ac˛iune Ón domeniul securit„˛ii ∫i ap„r„rii, respectiv strategia de securitate na˛ional„, Cartea alb„ a Guvernului ∫i strategia militar„.

Guvernul Rom‚niei este convins de faptul c„ NATO a∫teapt„ ca ˛„rile aspirante s„ aib„ posibilitatea de a genera capabilit„˛i militare reale ∫i eficiente pentru a asigura at‚t nevoile de securitate na˛ional„, c‚t ∫i de a avea o contribu˛ie efectiv„ la structura militar„ a Alian˛ei, realiz‚nd o cre∫tere a capacit„˛ii NATO, Ón eforturile sale de a men˛ine pacea ∫i stabilitatea Ón Europa de Sud-Est. 237

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn consecin˛„, obiectivul principal al Rom‚niei este de a realiza o for˛„ militar„ modern„, credibil„, structurat„ corespunz„tor, bine instruit„ ∫i echipat„, care poate ac˛iona eficient al„turi de for˛ele NATO. Œn acest cadru, Guvernul a garantat asigurarea unui procent de 2,38% din P.I.B. pentru bugetul ap„r„rii Ón fiecare an pe perioada 2002—2005.

Participarea la ini˛iativa Membership Action Plan – MAP a condus, printr-o planificare realist„, la ob˛inerea de rezultate deosebite Ón cadrul procesului de reform„. Acest proces este ireversibil ∫i va continua indiferent de deciziile Summit-ului de la Praga. Printre cele mai recente realiz„ri, pot fi men˛ionate: reducerea for˛elor care ac˛ioneaz„ la pace ∫i la r„zboi, introducerea unui sistem tip occidental de management al carierei militare, Ómbun„t„˛irea sistemului de comand„ ∫i control, crearea unui sistem de transmisiuni compatibil cu cel NATO, asigurarea func˛ion„rii Centrului Opera˛ional de Supraveghere Aerian„, implementarea sistemului de planificare, programare, bugetare ∫i evaluare. Œn cadrul procesului de reform„, unul din principalele obiective vizeaz„ continuarea cre∫terii capacit„˛ilor de a participa al„turi de for˛ele NATO Ón opera˛iuni de managementul crizelor. De asemenea, au fost Ómbun„t„˛ite capacit„˛ile de transport aerian ∫i naval, Ón vederea desf„∫ur„rii for˛elor proprii Ón teatrul de ac˛iune, iar re˛eaua Sistemului de Transmisiuni al Armatei Rom‚ne — STAR este Ón curs de implementare.

Au fost puse la dispozi˛ie facilit„˛i pentru sprijinul For˛elor Aliate de a tranzita Rom‚nia pe timpul desf„∫ur„rii misiunilor din zona Balcanilor, prin utilizarea a patru aeroporturi pentru opera˛iuni de transport aerian de tip CARGO, trei aeroporturi pentru sprijinul opera˛iunilor aeriene, dou„ porturi cu servicii eficiente de asigurare logistic„, portuar„ ∫i naval„.

238

Pace ∫i stabilitate regional„

Structura actual„ de for˛e este stabilit„ prin documentul îFor˛a program 2003“, potrivit c„ruia for˛ele armate sunt organizate Ón concordan˛„ cu misiunile asumate ∫i riscurile de securitate c„rora trebuie s„ le fac„ fa˛„.

Din 1989, efectivele militare la r„zboi au fost reduse de la 850.000 la 230.000, iar cele la pace de la 319.000 la 140.000.

Este Ón curs de implementare structura de personal de tip piramidal, prin aplicarea noului ghid al carierei militare, care asigur„ durate diferite ale carierei, filiere directe ∫i indirecte ale carierei militare, precum ∫i o preg„tire profesional„ adecvat„. Obiectivul principal este Óncadrarea personalului potrivit principiului competen˛ei ∫i al corel„rii gradului militar cu func˛ia, la momentul potrivit al carierei militare.

Pentru a r„spunde cerin˛elor noastre viitoare, s-a acordat o aten˛ie deosebit„ instruirii subofi˛erilor. Œn acest context, cu ajutorul infanteriei marine a SUA, a fost creat Centrul de preg„tire a subofi˛erilor la Pite∫ti. Œn domeniul preg„tirii personalului, o aten˛ie deosebit„ a fost acordat„ studierii limbii engleze ∫i preg„tirii profesionale de specialitate, utiliz‚nd facilit„˛i de instruire din ∫coli NATO ∫i ale ˛„rilor membre NATO, precum ∫i din Rom‚nia.

Este demn de eviden˛iat sprijinul SUA Ón crearea Centrului pentru managementul resurselor de ap„rare de la Bra∫ov ∫i cel al Marii Britanii pentru Ónfiin˛area Centrului regional de preg„tire PFP din Bucure∫ti.

A fost Óncheiat„ analiza preliminar„ privind adaptarea planurilor existente la noile cerin˛e de securitate ∫i la resursele disponibile.

Acest studiu denumit îFor˛a proiect“ se extinde dup„ anul 2003 pe o perioad„ de planificare tip NATO de ∫ase ani, pentru a spori capacit„˛ile opera˛ionale ∫i de preg„tire ale For˛ei.

239

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Tranzi˛ia de la îFor˛a program 2003“ la îFor˛a proiect“ trebuie privit„ ca o evolu˛ie organic„ c„tre o structur„ de for˛„ mai supl„, mai puternic„, care s„ poat„ s„ fie sus˛inut„ financiar ∫i s„ fie interoperabil„ cu NATO. îFor˛a proiect“ va fi Ón mod substan˛ial mai redus„ dec‚t îFor˛a program 2003“. Pe m„sur„ ce For˛a va fi redus„ pe termen mediu la un efectiv de 90.000, 75.000 de militari ∫i 150.00 de civili, se vor realiza economii de resurse substan˛iale, Ón special prin reducerea for˛elor teritoriale de rezerv„ ∫i a infrastructurii. Resursele suplimentare vor fi utilizate pentru preg„tirea ∫i modernizarea For˛ei, pentru cre∫terea eficien˛ei sale.

Pe baza aprob„rii Parlamentului ˛„rii, Rom‚nia, ca furnizor de securitate Ón zona Balcanilor, este angajat„, printre altele, Ón sporirea particip„rii la SFOR ∫i KFOR. Num„rul total al militarilor care particip„ la opera˛iuni Ón sprijinul p„cii Ón cadrul SFOR ∫i KFOR a crescut la 355. La sf‚r∫itul lunii februarie 2002 a fost desf„∫urat Ón Kosovo un deta∫ament de 115 jandarmi, sub auspiciile misiunii Na˛iunilor Unite Ón Kosovo, contribuind la revenirea rapid„ la o stare de normalitate Ón regiune.

Un contingent rom‚nesc compus dintr-un pluton de poli˛ie militar„, trei ofi˛eri de leg„tur„ ∫i un avion de transport particip„ la For˛a interna˛ional„ de asisten˛„ ∫i de securitate Ón Afghanistan.

Pentru Coali˛ia Interna˛ional„ Antiterorist„, Ón cadrul opera˛iunii îEnduring Freedom“, condus„ de SUA, Rom‚nia a oferit un batalion de infanterie – 400 de oameni, o companie NBC, 76 de militari, ∫i personal medical – 14 militari.

Cooperarea regional„ reprezint„, de asemenea, una din priorit„˛ile noastre. Rom‚nia particip„ la urm„toarele ini˛iative: Procesul reuniunilor mini∫trilor ap„r„rii din Sud-Estul Europei, For˛a multina˛ional„ de pace din Europa de Sud-Est, Brigada multina˛ional„ din Europa de Sud-Est, Brigada multina˛ional„ Ón a∫teptare cu capacitate de lupt„ ridicat„ pentru opera˛iuni ONU, Grupul de for˛e navale la Marea Neagr„, Batalionul mixt rom‚no240

Pace ∫i stabilitate regional„

ungar de men˛inere a p„cii, Batalionul multina˛ional de geniu TISA, Cooperarea statelor central-europene Ón sprijinul p„cii. Œn cadrul ini˛iativelor de cooperare multina˛ionale, Rom‚nia a ini˛iat ∫i sprijinit un nou proiect privind lupta Ómpotriva terorismului, a prolifer„rii armelor de nimicire Ón mas„ ∫i securizarea frontierelor. Œn aceea∫i perspectiv„ favorabil„, se Ónscriu ∫i rezultatele pozitive ale recentei Reuniuni de la Bucure∫ti a primilor-mini∫tri din Grupul Vilnius, intitulat„ semnificativ îPrim„vara noilor alia˛i“.

Evenimentul s-a bucurat de o foarte bun„ participare de nivel, fiind prezen˛i Ón capitala Rom‚niei to˛i premierii celor zece state candidate pentru aderare, inclusiv pre∫edintele Poloniei, precum ∫i oficiali de rang Ónalt din partea unor state NATO. Personalit„˛i de marc„ ale vie˛ii politice interna˛ionale — pre∫edintele George Bush, pre∫edintele Havel, premierii Tony Blaier ∫i Silvio Berlusconi, secretarul general al NATO, lordul Robertson — au adresat mesaje de sprijin ∫i de Óncurajare.

Ce a adus nou Reuniunea de la Bucure∫ti? Œn primul r‚nd, a reconfirmat valoarea principiului unei extinderi a NATO c‚t mai robuste, de la Marea Baltic„ la Marea Neagr„. Œn al doilea r‚nd, Reuniunea a accentuat importan˛a dimensiunii flancului sudic al extinderii NATO, ca parte a unei l„rgiri puternice ∫i echilibrate geografic, de natur„ s„ Ónt„reasc„ Alian˛a. Œn cel de-al treilea r‚nd, Summit-ul de la Bucure∫ti a eviden˛iat contribu˛iile pe care noile democra˛ii europene le aduc ∫i le pot aduce pentru atingerea obiectivelor NATO, Ón special Ón noul context interna˛ional de dup„ 11 septembrie 2001. Œn al patrulea r‚nd, Reuniunea a determinat Ón mod evident cre∫terea substan˛ial„ a vizibilit„˛ii ∫i credibilit„˛ii Rom‚niei, ca stat candidat la NATO, care se poate manifesta efectiv ca pilon de stabilitate Ón aceast„ parte a Europei.

241

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Reuniunea îPrim„vara noilor alia˛i“ a marcat un moment de r„scruce, at‚t Ón ceea ce prive∫te consolidarea proiectului unei extinderi ample la Summit-ul de la Praga, care s„ includ„ ∫i Rom‚nia, c‚t ∫i din punctul de vedere al imaginii ˛„rii noastre Ón str„in„tate, Ón special Ón statele aliate.

Ac˛iunilor desf„∫urate p‚n„ Ón prezent Ón cadrul reformei organismului militar le vor urma altele, planificate pentru perioada urm„toare ∫i care vizeaz„: preg„tirea for˛elor pentru misiunile de ap„rare colectiv„ Ón cre∫tere gradual„, astfel Ónc‚t la sf‚r∫itul anului 2003 s„ cuprind„ o brigad„ mecanizat„, un batalion de v‚n„tori de munte, o companie de para∫uti∫ti, 12 avioane, o fregat„, o echip„ EOTSEAL ∫i patru nave purt„toare de artilerie; participarea la opera˛iuni Ón sprijinul p„cii, ajung‚ndu-se la o capabilitate de desf„∫urare pentru a sus˛ine peste 1.000 de militari; crearea unui corp modern al subofi˛erilor, ca element de baz„ al for˛elor armate; cre∫terea Ón continuare a num„rului cunosc„torilor de limba englez„, pentru a ocupa func˛ii Ón structuri politico-militare ∫i militare ale NATO; reforma sistemului de Ónv„˛„m‚nt militar, urm‚nd ca Ón 2003 s„ fie Ónfiin˛at„ Universitatea Na˛ional„ de Ap„rare; managementul spa˛iului aerian, astfel Ónc‚t p‚n„ Ón anul 2004 s„ se asigure imaginea aerian„ integrat„ recunoscut„ la nivel regional ∫i conectat„ la sistemul NATO de supraveghere aerian; implementarea sistemului de comunica˛ii ∫i informatic„ — ca obiectiv imediat toate unit„˛ile nominalizate pentru opera˛iuni Ón sprijinul p„cii vor fi echipate integral cu sta˛ii radio compatibile NATO. Œn domeniul reformei economice, ata∫amentul ferm al Rom‚niei fa˛„ de valorile democra˛iei europene, ale pluralismului politic ∫i statului de drept, se asociaz„ pentru prima dat„ cu rezultate Óncurajatoare Ón planul economic ∫i al politicii externe.

Realizarea unei cre∫teri economice semnificative, reducerea riscului de ˛ar„ pentru Rom‚nia, precum ∫i Ómbun„t„˛irea 242

Pace ∫i stabilitate regional„

accesului pe pie˛ele externe de capital sunt fapte de neconstestat.

Toate acestea au contat Ón decizia Fondului Monetar Interna˛ional de a aproba Acordul Stand-by cu Rom‚nia.

Personal, cred c„ este pentru prima dat„ c‚nd Rom‚nia poate duce la bun sf‚r∫it rigorile ∫i condi˛ion„rile unei Ón˛elegeri convenite cu principalele institu˛ii financiare interna˛ionale, semn clar al redob‚ndirii credibilit„˛ii noastre Ón plan extern.

Cre∫terea economic„ de 5,3% realizat„ Ón anul 2001 confirm„ ob˛inerea unor rezultate clare Ón procesul de reform„, iar trendurile pozitive Ónregistrate ∫i continuarea m„surilor de reform„, Ón condi˛ii de transparan˛„, constituie premise favorabile pentru realizarea obiectivelor dezvolt„rii prev„zute Ón Programul de guvernare pe perioada 2002—2004, aprobat de Parlament. Totu∫i, trebuie s„ recunoa∫tem c„ sunt Ónt‚rzieri Ón procesul de privatizare, cu deosebire a utilit„˛ilor publice, climatul de afaceri nu este Óntru totul atractiv, infla˛ia, de∫i Ón sc„dere, se men˛ine Ónc„ la un nivel ridicat, iar blocajul financiar persist„ Ón economie. De aceea, Guvernul este decis s„ intensifice adoptarea unor politici adecvate ∫i a unor m„suri care s„ asigure Ómbun„t„˛iri semnificative Ón aceste domenii, ac˛ion‚nd pentru cre∫terea transparen˛ei procesului de reform„ economic„.

Studiile Óntreprinse inclusiv cu sprijinul B„ncii Mondiale ∫i a Uniunii Europene ∫i propunerile provenite din mediile de afaceri au permis realizarea unui plan de ac˛iuni pentru Ónl„turarea barierelor administrative din mediul de afaceri. Œn acest fel, s-au identificat problemele majore cu care se confrunt„ comunitatea de afaceri din Rom‚nia, prev„z‚ndu-se urm„toarele m„suri: Ón primul r‚nd, m„suri legislative, asigurarea cadrului legal al Ómbun„t„˛irii mediului de afaceri, introducerea obligativit„˛ii îminister pentru ministere“ de a consulta asocia˛iile patronale Ón preg„tirea tuturor deciziilor guvernamentale; Ón al doilea r‚nd, m„suri institu˛ionale, Ónfiin˛area Agen˛iei Rom‚ne de Investi˛ii, ca unic„ institu˛ie de 243

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

informare ∫i promovare pentru investi˛iile str„ine directe Ón Rom‚nia, stabilirea unui grup de lucru interministerial permanent pentru identificarea problemelor mediului de afaceri ∫i a solu˛iilor imediate de rezolvare a acestora; Ón al treilea r‚nd, m„suri de aplicare, adoptarea codului unic pentru toate societ„˛ile comerciale, crearea unei baze complete de date cu toate asocia˛iile patronale ∫i de afaceri, desf„∫urarea unei campanii de informare public„ pentru promovarea c‚t mai rapid„ a m„surilor guvernamentale cu impact imediat Ón mediul de afaceri.

Nivelul Ónc„ ridicat al infla˛iei ∫i necesitatea reducerii acesteia constituie un obiectiv prioritar pentru Guvernul Rom‚niei. Œn acest scop, Executivul ∫i Banca Na˛ional„ Ómpreun„ cu partenerii sociali au elaborat un program complex privind diminuarea blocajului financiar ∫i reducerea infla˛iei. M„surile cuprinse Ón acest program, precum ∫i cele prev„zute Ón planul de ac˛iune al Guvernului pentru anii 2002—2003 vizeaz„ Ón principal aplicarea unor politici macroeconomice care s„ asigure o cre∫tere durabil„ ∫i, pe aceast„ baz„, reducerea anticipa˛iilor infla˛ioniste, men˛inerea unei politici monetare prudente, Ónt„rirea disciplinei financiare ∫i reducerea blocajului financiar. Aceste m„suri urmeaz„ s„ fie implementate ∫i monitorizate at‚t pe parcursul anului 2002, c‚t ∫i Ón anii urm„tori, Ón scopul reducerii graduale a infla˛iei de la 22%, decembrie 2002, la 9% Ón 2004, decembrie la decembrie.

Primele rezultate au ap„rut deja la Ónceputul anului 2002, c‚nd ratele infla˛iei pe trimestrul I s-au situat la nivel inferior celor prognozate: 2,3% Ón ianuarie, 1,2% Ón februarie ∫i 0,4% Ón martie.

V„ voi ruga s„ observa˛i c„ infla˛ia pe trei luni Ón acest an echivaleaz„ cu infla˛ia din luna ianuarie din anul trecut. Este vorba de o evolu˛ie extrem de pozitiv„, pe care doresc s„ o subliniez ∫i care dovede∫te valabilitatea strategiei noastre macroeconomice din ultimele luni.

244

Pace ∫i stabilitate regional„

Œn aceste condi˛ii, dat fiind faptul c„ nu sunt motive ca pentru perioada urm„toare s„ se a∫tepte cre∫teri semnificative de pre˛uri, peste cele luate Ón calcul, bineÓn˛eles, nivelul infla˛iei se va situa sub nivelul prognozat, conduc‚nd chiar la posibilitatea ob˛inerii unei rate a infla˛iei anuale mai redus„ dec‚t 22%. Œnscrierea Rom‚niei pe un trend pozitiv al ciclului economic a permis proiectarea Ón anul 2002 a unui deficit bugetar de 3% din P.I.B., care corespunde obiectivului de sustenabilitate fiscal„ pe termen mediu ∫i planului de ac˛iuni pe anul 2002 ∫i 2003 al programului de guvernare.

Obiectivul de stabilire a deficitului bugetar la 3% din P.I.B. este considerat un obiectiv realist, care va fi realizat prin Ómbun„t„˛irea gradului de colectare a veniturilor bugetare, bazat„ pe adaptarea administra˛iei fiscale la standardele europene, asigurarea unui management mai bun al cheltuielilor bugetare, ce vor fi stabilite Ón func˛ie de priorit„˛ile sectoriale declarate de ordonatorii de credite ∫i calibrate Ón func˛ie de venituri certe posibil de realizat.

Suntem Óncredin˛a˛i de faptul c„ deficitul bugetar proiectat nu va necesita ajust„ri fiscale ∫i nu va ridica probleme deosebite pe fondul Ómbun„t„˛irii pozi˛iei competitive a economiei ∫i a modific„rilor structurale ale cheltuielilor bugetare, concretizate Ón sc„derea ponderii cheltuielilor cu dob‚nzile, ca urmare a reducerii ratelor de dob‚nd„ Ón economie ∫i a Ómbun„t„˛irii managementului datoriei publice ∫i al trezoreriei, diminuarea ponderii cheltuielilor de personal, bazat„ pe supravegherea permanent„ a num„rului de salaria˛i ∫i a cre∫terilor salariale, sc„derea cheltuielilor materiale ∫i cu serviciile, prin instituirea unor normative riguroase de cheltuieli pentru autorit„˛ile ∫i institu˛iile publice, cre∫terea transferurilor orientate c„tre sus˛inerea Ón continuare a ac˛iunilor sociale a unor activit„˛i economice, precum ∫i pentru asigurarea cofinan˛„rii asisten˛ei financiare nerambursabile primite din partea Uniunii Europene.

245

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Deficitul bugetar va fi finan˛at Óntr-o m„sur„ echilibrat„ de pe pia˛a extern„ ∫i, Ón completare, din surse interne, scopul principal fiind men˛inerea unui nivel sustenabil al datoriei externe. Œn leg„tur„ cu combaterea corup˛iei, doamnelor ∫i domnilor, ast„zi, crima organizat„, lipsa legalit„˛ii ∫i ac˛iunile extremiste sunt boli care amenin˛„ stabilitatea.

S„r„cia ∫i lipsa unor ∫anse credibile pentru o via˛„ decent„ Ón multe dintre comunit„˛ile din Balcanii de Vest ∫i estul Europei constituie o grea povar„ de pe urma anilor de tranzi˛ie de la dictatur„ la democra˛ie, de la r„zboi la cooperare.

Pentru a ne sincroniza la ritmul de dezvoltare al Europei, sunt necesare reguli, respectul legii, seriozitatea angajamentelor, ∫tiin˛a de a negocia Ón interesul cet„˛enilor, perseveren˛„ pentru a ne Óndeplini obiectivele. De aceea, criminalitatea organizat„ nu trebuie s„ fie tolerat„ sub nici o form„. De aceea, reforma administra˛iei este o prioritate. De aceea, privatizarea ∫i economia de pia˛„ transparente sunt criterii pentru accelerarea ader„rii.

O politic„ extern„ eficace trebuie sus˛inut„ de o politic„ intern„ coerent„ ∫i curajoas„ Ón slujba fiec„rui cet„˛ean. De aceea, corup˛ia este inamicul nostru dint‚i, pe care, printr-un efort na˛ional, trebuie s„ Ól combatem neÓnt‚rziat.

Experien˛a rom‚neasc„, la fel ca ∫i a celorlalte state central ∫i est-europene, a demonstrat c„ fenomenul corup˛iei reprezint„ o amenin˛are pentru democra˛ie ∫i suprema˛ia legii, influen˛‚nd Ón mod negativ eficien˛a ∫i stabilitatea institu˛iilor statului, precum ∫i trecerea la o economie de pia˛„ s„n„toas„. Œn aceast„ perioad„ de tranzi˛ie, existen˛a fenomenului corup˛iei nu poate fi negat„, fiind Óns„ la fel de adev„rat c„ nu se poate afirma c„ ea a c„p„tat o dimensiune generalizat„ sau institu˛ionalizat„.

Av‚nd Ón vedere c„ fenomenul corup˛iei este o disfunc˛ie de sistem care afecteaz„ cadrul legislativ, sistemul institu˛ional ∫i rela˛iile 246

Pace ∫i stabilitate regional„

interumane, examinarea modalit„˛ilor de prevenire ∫i combatere a corup˛iei a urm„rit cauzele generatoare, at‚t pentru marea corup˛ie, c‚t ∫i pentru mica corup˛ie.

Lu‚nd Ón considerare necesitatea unei abord„ri unitare ∫i coerente a prevenirii corup˛iei, Guvernul a elaborat Programul na˛ional pentru prevenirea corup˛iei ∫i Planul na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei, pe care le-a aprobat Ón noiembrie 2001, dup„ dezbateri publice ∫i consult„ri cu partidele politice, sindicatele, organiza˛iile neguvernamentale ∫i mass-media.

Coordonarea ∫i monitorizarea ac˛iunilor de implementare a celor dou„ pachete de m„suri revin Comitetului na˛ional de prevenire a criminalit„˛ii, Ónfiin˛at prin hot„r‚re de Guvern. Œn acela∫i timp, au fost luate m„suri pentru cre∫terea rolului Consiliului Suprem al Magistraturii, Ómbog„˛irea programei analitice a Institutului Na˛ional al Magistraturii, construc˛ia unui sistem obiectiv de management al dosarelor. Œn acest sens, a fost adoptat Codul deontologic al magistra˛ilor, Statutul personalului vamal, precum ∫i Codul de conduit„ ∫i disciplin„ al personalului vamal.

Efectuarea achizi˛iilor publice prin mijloace electronice accesibile prin internet creeaz„ condi˛ii pentru o mai bun„ eficien˛„ ∫i transparen˛„ a procesului de achizi˛ii publice.

Pentru combaterea unor acte de corup˛ie manifestate Ón sistemul judec„toresc, al Parchetului, Poli˛iei, Administra˛iei finan˛elor publice ∫i Direc˛iei generale a v„milor au fost declan∫ate procedurile prev„zute de lege. Œn acest cadru general, planul de ac˛iune prevede consolidarea capacit„˛ii institu˛ionale de combatere a corup˛iei, cre∫terea autorit„˛ii ∫i responsabilit„˛ii organelor abilitate ale statului – Poli˛ie, Parchet, Justi˛ie – Ón aplicarea ferm„ a legilor ˛„rii, Ón vederea prevenirii ∫i elimin„rii Ónc„lc„rii prevederilor legale.

247

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Totodat„, Guvernul a sprijinit Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, organism cu atribu˛ii exclusive pentru combaterea corup˛iei. Œn acela∫i timp, am prev„zut ca ac˛iuni prioritare: desf„∫urarea Ón ritm Ómbun„t„˛it a reformei sistemului judiciar, dezbaterea Ón Parlament a Legii privind declararea averii, care s„ prevad„ accesul publicului la informa˛ie ∫i m„suri coercitive, precum ∫i a Legii referitoare la conflictele de interese, astfel Ónc‚t oficialii guvernamentali s„ se disocieze de activit„˛ile de afaceri pe perioada mandatului, instituirea unor proiecte-pilot pentru alocarea aleatorie a cazurilor judiciare, punerea Ón discu˛ie public„ a proiectelor codurilor de conduit„ ale func˛ionarilor publici, implementarea unei noi legi pentru finan˛area partidelor, finalizarea procesului de revizuire a Codului penal.

Am convingerea c„ a ac˛iona acum curajos ∫i f„r„ compromisuri Ón lupta cu corup˛ia este o dovad„ de demnitate na˛ional„.

Prin acest apel m„ adresez, totodat„, cet„˛enilor ˛„rii, tuturor for˛elor politice, societ„˛ii civile, mass-media, pentru a demonstra c„ suntem capabili ∫i solidari, ca na˛iune, pentru a manifesta intransigen˛„, pe baza legii, fa˛„ de orice act de corup˛ie, indiferent de statutul persoanei Ón cauz„.

Ne angaj„m s„ nu accept„m ca ∫ansele noastre de a atinge obiectivele na˛ionale fundamentale s„ fie compromise de cei care nu vor s„-∫i asume obliga˛iile cet„˛ene∫ti, de cei care sfideaz„ legea. Suntem prea aproape de obiectivele vitale ale intereselor cet„˛enilor Rom‚niei — aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO, ca s„ mai existe vreun loc ∫i pentru interesele celor corup˛i.

Ac˛iunea Guvernului Ómpotriva corup˛iei nu este conjunctural„ ∫i nici nu este rezultatul unei condi˛ion„ri externe. De aceea, cur„˛area terenului institu˛ional, administrativ ∫i al mediului de afaceri din Rom‚nia de ilegalitate ∫i corup˛ie este ∫i va fi o prioritate absolut„ pentru Guvernul nostru.

248

Pace ∫i stabilitate regional„

Referitor la securizarea informa˛iilor ∫i la serviciile secrete, obiectivele fundamentale Ón aceste domenii sunt compatibilizarea activit„˛ii de protec˛ie a informa˛iilor clasificate cu standardele NATO, Ón materie, precum ∫i finalizarea reformei serviciilor speciale, pentru a deveni total compatibile cu cele din ˛„rile membre NATO. Printre ac˛iunile deja Óntreprinse Ón acest domeniu, men˛ionez: lansarea cooper„rii Óntre serviciile speciale din Rom‚nia ∫i serviciile din ˛„rile partenere, exercitarea controlului democratic asupra activit„˛ii serviciilor speciale de c„tre comisiile parlamentare, adaptarea structurilor organiza˛ionale ∫i func˛ionale la evolu˛iile actuale ∫i predictibile ale mediului interna˛ional de securitate. Œn acest context, ac˛iunile planificate pentru perioada urm„toare vizeaz„ Ón principal Ónt„rirea Óncrederii opiniei publice cu privire la rolul ∫i activitatea serviciilor speciale, prin organizarea de seminarii, mese rotunde ∫i dezbateri, cu participarea societ„˛ii civile, men˛inerea unor contacte permanente cu mass-media, pentru a crea o percep˛ie real„ asupra activit„˛ii serviciilor, elaborarea instruc˛iunilor ∫i normelor interne de protec˛ie a informa˛iilor clasificate, precum ∫i a actelor normative subsecvente Legii privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, elaborarea procedurilor unice Ón domeniul securit„˛ii industriale, organizarea de cursuri de preg„tire pentru func˛ionarii de securitate ∫i seminarii pe problematica protec˛iei informa˛iilor clasificate, continuarea ∫i dezvoltarea consult„rilor cu NATO privind schimbul electronic de informa˛ii clasificate ∫i asigurarea m„surilor necesare, continuarea adapt„rii obiectivelor, sarcinilor ∫i misiunilor serviciilor speciale, pentru a corespunde standardelor unor societ„˛i democratice, ob˛inerea unui echilibru just Óntre principiul transparen˛ei Ón activitatea serviciilor speciale ∫i asigurarea securit„˛ii informa˛iilor clasificate, instituirea de proceduri de verificare pentru oficialii guvernamentali, Ón vederea elimin„rii Óndoielilor referitoare la persoanele care au colaborat cu fosta Securitate.

249

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Referitor la combaterea traficului de fiin˛e umane, Rom‚nia Ómp„rt„∫e∫te Óngrijorarea comunit„˛ii interna˛ionale cu privire la migra˛ia ilegal„ ∫i la traficul de fiin˛e umane, care iau amploare pe Óntregul continent.

Exist„ anumi˛i factori externi care Óngreuneaz„ eforturile Rom‚niei de lupt„ Ómpotriva traficului cu fiin˛e umane. Dintre ace∫tia, putem enumera: instabilitatea permanent„ din zona iugoslav„, accesul relativ u∫or peste grani˛ele din fosta URSS, acordarea u∫oar„ a vizelor pentru intrarea Ón spa˛iul CIS, re˛elele de trafic care opereaz„ pe teritoriul fostelor state sovietice ∫i, Ón sf‚r∫it, atitudinea Óng„duitoare a autorit„˛ilor ˛„rilor din estul Rom‚niei, Ón raport cu re˛elele de trafic.

Pe plan intern, ne confrunt„m cu prezen˛a unui num„r semnificativ de cet„˛eni ai ˛„rilor produc„toare de migran˛i. Situa˛ia creat„ de amplificarea migra˛iei ilegale ∫i de exploatarea criminal„ a acesteia ne-a determinat, Ónc„ de anul trecut, s„ ini˛iem ∫i s„ aplic„m m„suri hot„r‚te de combatere. Œn acest sens, am adoptat Legea privind prevenirea ∫i combaterea traficului de fiin˛e umane, Planul na˛ional de ac˛iune pentru combaterea traficului de fiin˛e umane, precum ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului privind sanc˛ionarea infrac˛iunilor comise Ón afara teritoriului Rom‚niei de c„tre cet„˛enii rom‚ni sau apatrizi cu domiciliul Ón Rom‚nia.

Planul na˛ional de ac˛iune pentru combaterea traficului de fiin˛e umane a stabilit desf„∫urarea a diferite ac˛iuni care vizeaz„: informarea ∫i sensibilizarea popula˛iei cu privire la formele ∫i pericolul traficului cu fiin˛e umane, Ómbun„t„˛irea situa˛iei economice ∫i sociale a persoanelor cu risc ridicat de a fi traficate, conceperea unei strategii de comunicare cu scopul prevenirii traficului cu fiin˛e umane, reÓntoarcerea, asistarea ∫i reintegrarea social„ a victimelor traficului, protejarea victimelor traficului cu fiin˛e umane ∫i cooperarea interna˛ional„ la nivel regional cu 250

Pace ∫i stabilitate regional„

Uniunea European„, cu ˛„rile candidate, c‚t ∫i cu celelalte ˛„ri implicate Óntr-un fel sau altul Ón combaterea acestui fenomen.

Pornind de la aceast„ baz„, am identificat cauzele care duc la vulnerabilitatea victimelor, c‚t ∫i lacunele legislative ∫i dificult„˛ile Ónt‚mpinate de institu˛iile ce asigur„ protec˛ia categoriilor sociale care prezint„ un grad de risc ridicat de a fi victime ale traficului de persoane.

Abordarea de c„tre ˛ara noastr„ a acestei probleme se bazeaz„ pe prezum˛ia c„ lupta Ómpotriva acestui fenomen ar trebui focalizat„ pe combaterea cauzelor ∫i apoi a efectelor. A fost ini˛iat„ o campanie de prevenire a acestor categorii ale popula˛iei expuse riscului de a fi victime ale traficului de fiin˛e umane.

Guvernul a luat m„suri, prin organele specializate, Ón scopul captur„rii ∫i anihil„rii re˛elelor ce se ocup„ cu traficul de persoane ∫i migra˛ia ilegal„. Structurile de poli˛ie competente Ón culegerea de date ∫i informa˛ii ∫i Unitatea special„ pentru combaterea crimei organizate ∫i antidrog au fost Ónt„rite. La nivel opera˛ional, activitatea este axat„ pe deconspirarea traficului desf„∫urat sub acoperirea unor afaceri, agen˛ii turistice sau agen˛ii de modeling. Œn acest context, a fost stabilit un centru trilateral Rom‚nia – Ucraina – Moldova, pentru schimbul de informa˛ii cu privire la crimele transna˛ionale, cu accent pe migra˛ia ilegal„ ∫i pe traficul cu fiin˛e umane.

Un element important Ón lupta Ómpotriva traficului de fiin˛e umane, inclus, de asemenea, Ón planul na˛ional de ac˛iune, este formarea personalului abilitat Ón aplicarea legii. Au fost introduse programe de preg„tire special„ pentru for˛ele de poli˛ie, magistra˛i, procurori, avoca˛i, consuli, diploma˛i, lucr„tori vamali, iar aceste programe se concentreaz„ asupra procedurilor de combatere a traficului de fiin˛e umane, Ón special al femeilor ∫i copiilor, c‚t ∫i asupra procedurilor de cooperare Óntre diferite institu˛ii implicate.

251

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Toate aceste eforturi nu pot fi eficiente f„r„ Ónt„rirea managementului la frontier„. Œn anul 2001, Rom‚nia a adus amendamente legisla˛iei privind frontiera de stat. Noile prevederi privind regimul frontierei de stat, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei de frontier„ sunt Ón concordan˛„ cu standardele europene.

Guvernul a alocat fonduri Ón valoare de 22 de milioane de euro pentru procurarea echipamentului Poli˛iei de frontier„ ∫i pentru crearea unui sistem computerizat de monitorizare. Un accent special se pune pe ac˛iunile de prevenire ce se desf„∫oar„ de c„tre administra˛ia public„, central„ ∫i local„.

Sunt continuate, de asemenea, eforturile de a men˛ine copiii Ón ∫coli ∫i de a preveni exploatarea copiilor, care i-ar expune ac˛iunii trafican˛ilor. Œncep‚nd cu 1 martie 2001, Ón Programul interna˛ional pentru combaterea exploat„rii minorilor al Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, se desf„∫oar„ un program de 2 ani, cu suportul Guvernului SUA, intitulat îAc˛iunea na˛ional„ pentru combaterea exploat„rii minorilor Ón Rom‚nia“. Principalul scop al acestui program este furnizarea asisten˛ei tehnice ∫i financiare pentru prevenirea ∫i eliminarea progresiv„ a exploat„rii minorilor, at‚t Ón mediul urban, c‚t ∫i Ón cel rural, Ónt„rirea capacit„˛ii ONG-urilor ∫i a organiza˛iilor guvernamentale pentru sc„derea fenomenului de abandon ∫colar ∫i cre∫terea gradului de incluziune social„, Ón special din partea grupurilor sau a categoriilor defavorizate. Œntre ac˛iunile prioritare pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO, pentru acest capitol, s-au avut Ón vedere: Ónt„rirea capacit„˛ii administrative de combatere a traficului de fiin˛e umane ∫i a cooper„rii interministeriale Ón domeniu, completarea cadrului legislativ prin adoptarea de legi referitoare la protec˛ia martorului ∫i combaterea crimei organizate, Ómbun„t„˛irea asisten˛ei pentru victimele traficului de fiin˛e umane, prin Ónfiin˛area de centre de cazare la Bucure∫ti, Pite∫ti ∫i Ón zona de vest a ˛„rii, dezvoltarea unui sistem na˛ional de prevenire a traficului de fiin˛e umane.

252

Pace ∫i stabilitate regional„

Œn leg„tur„ cu drepturile copilului, asigurarea ∫i respectarea drepturilor copiilor ∫i plasarea acestora Óntr-o zon„ de interes special constituie o prioritate na˛ional„. Politica Guvernului Ón domeniul protec˛iei copilului aflat Ón dificultate Ón Rom‚nia, Ón general, dar ∫i Ón domeniul adop˛iei, Ón special este con˛inut„ Ón Strategia guvernamental„ pe perioada 2001—2004 Ón domeniul protec˛iei copilului aflat Ón dificultate.

Solu˛ia adop˛iei, na˛ional„ sau interna˛ional„, serve∫te interesului superior al copilului ∫i constituie singura m„sur„ special„ de protec˛ie cu un caracter permanent, capabil„ s„ ofere copiilor mediul familial necesar unei cre∫teri ∫i dezvolt„ri armonioase a personalit„˛ii lor. Guvernul Ó∫i propune ca obiectiv promovarea adop˛iei dup„ principiul îO familie pentru un copil“ ∫i nu îUn copil pentru o familie“, ca m„sur„ special„ de protec˛ie a copilului, cu un accent deosebit pe Óncurajarea adop˛iei na˛ionale. Prin adop˛ia na˛ional„, se va urm„ri men˛inerea copiilor adopta˛i din institu˛ii de ocrotire, Ón mediul lingvistic ∫i psihosocial care le este familiar.

Adop˛ia interna˛ional„ va fi acceptat„ doar ca ultim„ modalitate de protec˛ie a copilului Ón familie, dup„ epuizarea tuturor celorlalte op˛iuni Ón plan intern. Œn urma numeroaselor critici formulate de comunitatea interna˛ional„ la adresa sistemului adop˛iilor interna˛ionale din Rom‚nia, Guvernul a decis instituirea unui moratoriu, prin care au fost suspendate toate procedurile legate de adop˛ia unui copil rom‚n de c„tre o persoan„ sau o familie str„in„. Œn cadrul planului de ac˛iuni prioritare pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO, s-au prev„zut elaborarea ∫i aprobarea de c„tre Guvern ∫i de c„tre Parlament a unui pachet unitar ∫i coerent de legi Ón domeniul protec˛iei copilului, care se refer„, Ón principal, la regimul juridic al adop˛iei, prevenirea ∫i declararea abandonului, organizarea, func˛ionarea ∫i finan˛area Autorit„˛ii rom‚ne pentru adop˛ie, organizarea ∫i func˛ionarea, precum ∫i finan˛area 253

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Protec˛ia Drepturilor Copilului, drepturile ∫i obliga˛iile copiilor afla˛i Ón Óngrijirea statului la Ómplinirea v‚rstei de 18 ani, organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de protec˛ie a copilului, modificarea Codului penal la articolele referitoare la relele tratamente aplicate copiilor, Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Biroului avocatului copilului ∫i al familiei Ón cadrul institu˛iei Avocatului Poporului. Œn acela∫i timp, vor fi identificate cererile de adop˛ie care reprezint„ situa˛ii excep˛ionale impuse de interesul superior al copilului ∫i va fi dezvoltat„ capacitatea institu˛ional„ ∫i administrativ„ la nivel na˛ional ∫i local, Ón implementarea legisla˛iei din domeniul adop˛iei. Œn leg„tur„ cu ac˛iunile prev„zute Ón domeniul protec˛iei drepturilor minorit„˛ilor ∫i al elimin„rii tuturor formelor de discriminare, cadrul democratic de func˛ionare a societ„˛ii rom‚ne∫ti trebuie s„ asigure Óndep„rtarea oric„ror surse de discriminare ∫i ancorarea definitiv„ a mentalit„˛ilor ∫i atitudinilor cet„˛enilor rom‚ni la spiritul occidental, lipsit de prejudec„˛i ale trecutului. Din aceast„ perspectiv„, dorim s„ punem mai bine Ón eviden˛„ spiritul deschis, tolerant al armoniei interetnice ce caracterizeaz„ poporul nostru, inclusiv Ón ceea ce prive∫te problematica evreiasc„.

Doresc s„ subliniez, Ónc„ o dat„, c„ aceste ini˛iative ale Guvernului nu sunt efectul unei situa˛ii conjuncturale. Ele exprim„ convingerea noastr„ profund„ c„ asumarea corect„ a trecutului ne va da puterea s„ ne raport„m pozitiv la realit„˛ile viitorului, s„ fim f„r„ prejudec„˛i, con∫tien˛i de identitatea noastr„ na˛ional„ autentic„, bazat„ pe respectul deplin al valorilor umane. Dar este important s„ ne uit„m ∫i Ón urm„, s„ privim cu un spirit lucid la erorile trecutului, s„ Ónv„˛„m din ele ∫i s„ transmitem genera˛iilor viitoare aceste lec˛ii, pentru ca Rom‚nia s„ fie mai puternic„, apt„ de a se ap„ra Ón confruntarea cu for˛ele dezbin„rii, ale intoleran˛ei, ale agresiunilor comise la adresa sistemului de valori Ón care credem.

254

Pace ∫i stabilitate regional„

Prin legisla˛ia ∫i m„surile din domeniul Ónv„˛„m‚ntului Ón limba minorit„˛ilor, ale p„str„rii identit„˛ii culturale ∫i ale func˛ion„rii administra˛iei locale, Rom‚nia a devenit deja un model european privind gestionarea rela˛iilor interetnice ∫i interculturale; credem c„ func˛ionarea unei societ„˛i a toleran˛ei ∫i armoniei interetnice are un viitor sigur Ón Rom‚nia.

Principalele ac˛iuni pe care Guvernul le are Ón vedere sunt urm„toarele: punerea Ón aplicare a Legii privind interzicerea organiza˛iilor fasciste, a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului unor persoane vinovate de infrac˛iuni Ómpotriva p„cii ∫i omeniei, adoptarea unei legi pentru protejarea monumentelor, ansamblurilor ∫i siturilor funerare, demontarea monumentelor care-l evoc„ pe mare∫alul Ion Antonescu din spa˛iile publice sau din acele spa˛ii care au destina˛ie public„ ∫i schimbarea numelor de str„zi, parcuri sau spa˛ii publice numite dup„ mare∫alul Antonescu, definitivarea procesului de Ónfiin˛are a Consiliului na˛ional pentru combaterea discrimin„rii, stabilirea, Ón temeiul Acordului Óncheiat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i SUA, a unor obiective care necesit„ conservare sau restaurare ∫i efectuarea opera˛iunilor necesare protej„rii acestora, elaborarea de propuneri legislative privind rezolvarea c‚t mai multor cazuri de restituire a propriet„˛ii, potrivit procedurilor legale interne, aplicarea m„surilor pentru implementarea strategiei na˛ionale de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor.

Prin asemenea ac˛iuni concrete, identitatea noastr„, ca membri ai NATO, se va contura ∫i ne va consacra definitiv locul pe care-l merit„m al„turi de statele avansate ale lumii. Œn procesul de aderare a Rom‚niei la NATO, Parlamentul, ca putere legiuitoare, joac„ un rol deosebit Ón crearea cadrului normativ pentru armonizarea acestuia cu normele Organiza˛iei Tratatului Atlanticului de Nord. Astfel, Camera Deputa˛ilor ∫i Senatul au adoptat legi importante, cum sunt Legea privind 255

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

protec˛ia informa˛iilor clasificate, Legea pentru ratificarea Conven˛iei civile asupra corup˛iei, Legea privind modificarea ∫i completarea Codului penal, a Codului de procedur„ penal„ ∫i a unor legi speciale, Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne. De asemenea, se afl„ Ón procedur„ parlamentar„ unele proiecte de legi care au menirea s„ completeze cadrul legislativ la care m-am referit ∫i pe care v„ rog s„ le analiza˛i Ón vederea adopt„rii lor Ón aceast„ sesiune. M„ refer Ón special la proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere; proiectul de Lege privind finan˛area activit„˛ii partidelor politice ∫i a campaniilor electorale; proiectul Legii privind Statutul poli˛istului.

Declara˛ia pe care am prezentat-o Ón fa˛a dumneavoastr„ este o expresie concret„ a luptei comune pentru ap„rarea interesului na˛ional. Prin ea, Guvernul dore∫te s„ v„ asigure c„ va promova o politic„ realist„, pragmatic„, adoptat„ Ón spiritul deplinei cunoa∫teri a necesit„˛ilor na˛ionale, dar ∫i a transform„rilor manifestate pe plan interna˛ional.

Trebuie s„ fim convin∫i cu to˛ii c„ idealul integr„rii euroatlantice nu este o inven˛ie a politicienilor sau a anali∫tilor, ci este dorin˛a Óntregii na˛iuni rom‚ne. Œn acela∫i timp, Ómplinirea acestui ideal trebuie s„ fie rezultatul mobiliz„rii Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti. S„ r„m‚nem la fel de uni˛i Ón convingeri, Ón ac˛iuni, astfel ca Summit-ul de la Praga s„ marcheze pentru Rom‚nia parcurgerea unui drum ∫i Ónceputul altuia, mai bun ∫i mai plin de speran˛e. Œn final, m„ adresez dumneavoastr„ cu rug„mintea ca, Ón urma dezbaterilor din aceast„ ∫edin˛„, s„ adopta˛i un mesaj c„tre parlamentele celor 19 state membre ale NATO, pentru a sprijini efortul Rom‚niei de integrare Ón Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord. (...)

256

Pace ∫i stabilitate regional„

Da˛i-mi voie s„ v„ spun c‚t de bine m„ simt din nou aici, Ón Parlament, reintr‚nd Ón atmosfera fierbinte a dezbaterilor parlamentare. Uitasem c„ da-ul, afirma˛ia, se poate face Ón a∫a de multe feluri. Pentru c„, Ón esen˛„, dac„ eu am Ón˛eles corect, to˛i cei care au luat cuv‚ntul au sprijinit ac˛iunea pro NATO. Œn esen˛„, punctul de vedere putea s„ fie exprimat destul de simplu: sprijinim Ón continuare ac˛iunile pro NATO. Iar Ón ceea ce prive∫te programul de ac˛iuni, mai avem urm„toarele propuneri: revizuirea Constitu˛iei cu punctul referitor la, s„ spunem, prevederile referitoare la integrarea euroatlantic„ ∫i cea european„ ∫i a∫a mai departe. ™i, a∫a cum m-am angajat din partea Guvernului, dorim s„ includem idei valoroase Ón programul de ac˛iuni.

Pe de alt„ parte, stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ v„ reamintesc c‚teva momente la care am participat Ómpreun„, reprezentan˛ii partidelor politice. Poate dumneavoastr„ a˛i uitat aceste momente, dar eu m„ simt dator s„ vi le reamintesc. Am semnat Ómpreun„ o declara˛ie pentru aderarea Rom‚niei la NATO Ón urm„ cu un an de zile. Multe dintre elementele pe care le-am discutat sunt fixate Ón acea declara˛ie. Este adev„rat c„ la Partidul Democrat, pe vremea aceea, pre∫edinte era domnul Petre Roman. Poate o dat„ cu schimb„rile care au avut loc la P.D. s-au schimbat ∫i op˛iunile sau orient„rile.

Vreau s„ v„ reamintesc c„ au avut loc dezbateri Ón cadrul Forumului de la Snagov, Ón 31 martie, la care am discutat acelea∫i subiecte, Ómpreun„ cu societatea civil„, cu diverse organiza˛ii; au fost reprezentate partidele politice, dar ∫i numeroase organiza˛ii neguvernamentale. Atunci a fost adoptat„ o declara˛ie-apel a participan˛ilor la Forum.

Noi, la nivelul Guvernului, nu am f„cut dec‚t s„ opera˛ionaliz„m aceste elemente de decizie politic„ ∫i s„ punem Ón pagin„ un program pe care s„-l putem urm„ri Óntr-un mod coerent. S„ nu r„m‚n„ doar angajamente globale. ™i, de aceea, am f„cut acest 257

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

calendar pe care vi l-am prezentat ∫i, v„ repet, dac„ exist„ idei importante, sugestii importante, le vom lua Ón considerare.

Sigur, am apreciat felul Ón care P.N.L.-ul a dorit s„ ridice o minge la fileu P.R.M.-ului pentru a-i permite s„ se exprime Óntr-o manier„ neechivoc„ pro NATO. Probabil, a fost o Ón˛elegere pe care eu n-am cunoscut-o, dar, Ón orice caz, efectul a fost extrem de clar. Œn ceea ce prive∫te declara˛ia distinsului reprezentant al P.D.-ului, centrat tot mai mult Ón ultima vreme pe probleme de corup˛ie, am avut senza˛ia c„, la ultimele alegeri, pre∫edinte al P.D.-ului a fost ales domnul Corneliu Coposu, Dumnezeu s„-l ierte! P.D.-ul, Ón ultima vreme, Óncepe s„ ne dea lec˛ii despre corup˛ie, dar eu cred c„ va trebui s„ explice mai bine anumite lucruri care au r„mas totu∫i destul de neclare. Este vorba de felul Ón care, spre exemplu, locuitorii Constan˛ei au r„mas f„r„ o flot„ de 300 de vapoare ∫i au primit Ón schimb o fabric„ de Ónghe˛at„.

Eu cred c„ este important Óns„ ∫i felul Ón care P.D.-ul a asigurat trecerea de la mormanul de fiare vechi, la v‚nzarea fierului vechi Óntr-un mod eficient, ca s„ nu se piard„ nimic. Eu vreau s„ v„ rog, stima˛i colegi de la P.D., vede˛i-v„ de treburile dumneavoastr„ interne, ave˛i destule, discut„m Ómpreun„, cum s„ elimin„m gradual corup˛ia din Rom‚nia, ∫tim c„ asta e o problem„. Dar eu v„ rog s„ nu v„ erija˛i dumneavoastr„ Ón arbitrii ∫i avoca˛ii acestui proces de cur„˛ire Ón societatea rom‚neasc„.

Cred c„ este important ca to˛i s„ l„s„m demagogia de-o parte, avem fiecare Ón curtea noastr„ destule probleme. Haide˛i s„ ni le rezolv„m cu Ón˛elepciune! Dar nu cu aceast„ form„ de demagogie ∫i de populism. G‚ndi˛i-v„ ce ministere a˛i condus dumneavoastr„ Ón perioada Ón care era˛i la guvernare. Œncepe˛i s„ v„ uita˛i pu˛in Ón urm„, s„ v„ clarifica˛i unele probleme ∫i discut„m dup„ aceea, dac„ vre˛i, ∫i despre corup˛ie, institu˛ionalizat„ sau nu.

258

Pace ∫i stabilitate regional„

Eu v„ rog foarte mult s„ fim de acord c„ aceasta este una dintre temele pe care trebuie s„ le trat„m cu seriozitate, dar haide˛i s„ Ón˛elegem c„, dac„ vom face v‚n„toare de vr„jitoare, dac„ ne vom urm„ri cu to˛ii cre‚nd aceste imagini, vor veni ∫i al˛ii care vor fi bucuro∫i s„ creeze Ón societatea rom‚neasc„ impresia unei societ„˛i incapabile de autocontrol ∫i poate c„ au alte tipuri de interese, mai profunde ∫i mai mari dec‚t cele pe care noi le putem b„nui Ón aceste mici jocuri politicianiste.

Cred c„ va fi important s„ vedem pentru fiecare zon„ Ón parte cum putem s„ elimin„m cauzele profunde ale fenomenului respectiv. ™i am convenit c„ este important s„ realiz„m privatizarea Óntr-un mod transparent, pe c‚t este posibil.

De asemenea, achizi˛iile publice le realiz„m c‚t mai transparent prin mecanismele electronice. Dorim, de asemenea, ca statutul propriet„˛ii s„ fie consolidat. Pentru c„, Ón felul acesta, tenta˛iile de corup˛ie vor fi mai mici. Reforma administra˛iei este important„.

Am pus Ón pagin„ o mul˛ime de m„suri.

Distinsul reprezentant al Partidului Democrat care, probabil, nu a avut timp s„ citeasc„ acest material, fiind preocupat s„ scrie speech-ul la ordin politic, a trecut rapid peste aceste elemente.

Stima˛i colegi, astea sunt m„surile. Bune, rele... Aduce˛i dumneavoastr„ alte sugestii mai bune!

Vreau s„ nu introducem Ón derizoriu aceast„ tem„. Vreau s„ Ón˛elegem cu to˛ii c„ exist„ ni∫te obiective importante pentru noi to˛i, dincolo de lupta politic„ de gheril„ sau nu, pe care o d„m Ón mod obi∫nuit.

De aceea, vreau s„ salut Ónc„ o dat„ suportul dumneavoastr„ total pentru ac˛iunile pro NATO. Dac„ exist„ diferen˛e de abordare, putem s„ le trat„m Ón m„sura Ón care exist„ m„suri, ini˛iative, sugestii care s„ ne ajute ∫i mai mult Ón ceea ce ne-am propus. Pentru c„ nu vreau s„ ne b„nui˛i de lips„ de inteligen˛„, chiar dac„ ne 259

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

b„nui˛i de alte lucruri. Suntem interesa˛i ca lucrurile s„ mearg„ c‚t mai bine. Dorim ca, prin m„surile pe care le vom lua, s„ m„rim credibilitatea Guvernului.

Dar dorim, m„rind aceast„ credibilitate cu sprijinul societ„˛ii, s„ ne prezent„m c‚t mai bine Óntr-o competi˛ie care va fi foarte dur„ ∫i unde anumite lucruri vor depinde de noi Ón plan intern, altele vor depinde de o anumit„ conjunctur„ interna˛ional„.

Cred totu∫i c„ trebuie s„ dovedim c„ am ie∫it din perioada de pubertate politic„ ∫i c„ suntem capabili acum de o atitudine matur„.

De aceea, vreau s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru dezbaterile care au avut loc, pentru mesajul central care a reie∫it din dezbaterile de ast„zi ∫i vreau s„ v„ asigur c„ inten˛ia noastr„, venind Ón fa˛a Parlamentului, pornind cu bun„-credin˛„ de la ceea ce a fost o sesizare a unor reprezentan˛i de la P.N.L., a fost de a prezenta, de a informa Parlamentul Ón leg„tur„ cu ceea ce facem, agenda pe care Guvernul trebuie s-o urm„reasc„ pe diferite planuri.

De aceea, cred c„ era firesc s„ facem acest lucru ∫i ne-am mobilizat, am Óncercat s„ punem Ón pagin„ c‚t mai bine aceste obiective, iar, pe de alt„ parte, Ón ceea ce prive∫te calendarul, sigur c„ nu noi decidem unele dintre Ónt‚lnirile care pot fi realizate. Œn Statele Unite, ministrul Mircea Geoan„ avea programat„ o Ónt‚lnire cu consilierul pentru securitate na˛ional„, Condoleezza Rice. La acel moment, noi am dorit, pentru c„ era un moment pe care nu puteam noi s„-l planific„m Ón func˛ie de alte evenimente, s„ prezent„m un proiect de ac˛iuni clare, care s„ ne pozi˛ioneze c‚t mai bine Ón aceast„ competi˛ie ∫i Ón acest dialog. A fost un lucru r„u? A fost o inten˛ie rea?

Ministrul de externe a avut o scrisoare, care a fost semnat„ de c„tre pre∫edintele Ion Iliescu ∫i de c„tre mine, pentru pre∫edintele George Bush, Ón care erau cuprinse unele dintre aceste ac˛iuni. Putem ad„uga ∫i altele. Ne Ómpiedic„ cineva s„ mai ad„ug„m alte lucruri 260

Pace ∫i stabilitate regional„

Ón m„sura Ón care le consider„m importante? Pentru c„, p‚n„ la urm„, noi nu discut„m doar despre NATO, ci discut„m despre ceea ce credem c„ este prioritar Ón procesul de transformare, de modificare, de modernizare a societ„˛ii rom‚ne∫ti. ™i, de aceea, a∫ vrea s„ continu„m s„ fim parteneri Ón acest efort, l„s‚nd pentru mai t‚rziu eventuale dezbateri de campanie electoral„.

261

22. RESPECTAREA CRITERIULUI PERFORMANfiEI ECONOMICO-SOCIALE* ermite˛i-mi ca, Ón numele Guvernului, s„ prezint Ón ∫edin˛a comun„ a Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului proiectul Legii bugetului de stat ∫i, respectiv, proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003, elaborate Ón conformitate cu prevederile articolului 137 din Constitu˛ia Rom‚niei.

P

De la bun Ónceput, doresc s„ subliniez c„ este al doilea an Ón care Executivul, respect‚nd prevederile constitu˛ionale ∫i ale Legii finan˛elor publice, supune dezbaterii ∫i aprob„rii Parlamentului ˛„rii cele dou„ bugete la termenul prev„zut de lege.

Iat„ Ónc„ o dovad„ a modului responsabil Ón care Guvernul nostru trateaz„ problemele finan˛elor ˛„rii. Cred c„, prin acest efort, sus˛inem prin fapte reintrarea Ón normalitate a activit„˛ii economico-financiare. Œn aceste condi˛ii, prin votul pe care vi-l solicit„m dumneavoastr„, stima˛i deputa˛i ∫i senatori, autorit„˛ile publice centrale ∫i locale vor avea la dispozi˛ie, Ónc„ de la 1 ianuarie 2003, resursele financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare economic„ ∫i social„ a Rom‚niei, precum ∫i a jude˛elor, municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor ˛„rii. * Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i a proiectului Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003 – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 155 din 16 noiembrie 2002 (Ón calitate de prim-ministru) 262

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2003 a pornit de la dou„ obiective esen˛iale: Primul, asigurarea finan˛„rii transparente ∫i stabile a dezvolt„rii economice durabile a ˛„rii ∫i, pe aceast„ baz„, sus˛inerea unui amplu program social ini˛iat de Partidul Social Democrat.

Sprijinim, astfel, cet„˛enii Ón mod direct, dar diferen˛iat Ón func˛ie de starea lor material„, Ón scopul Ómbun„t„˛irii pe ansamblu a condi˛iilor de via˛„.

Al doilea obiectiv este reprezentat de asigurarea respect„rii angajamentelor asumate de Rom‚nia fa˛„ de NATO ∫i fa˛„ de Uniunea European„, precum ∫i fa˛„ de institu˛iile financiare interna˛ionale, pe fondul Óndeplinirii Programului de guvernare asumat Ón decembrie 2000, la Ónvestirea actualului Executiv de c„tre Parlamentul ˛„rii.

Suntem convin∫i c„ proiectul Legii bugetului de stat ∫i al Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul viitor demonstreaz„ cet„˛enilor ∫i clasei politice preocuparea permanent„ a Guvernului de a cheltui banul public cu o deosebit„ chibzuin˛„ ∫i Ón condi˛ii de eficien˛„.

Tr„s„tura cea mai important„ a gestiunii fondurilor bugetare la care ne angaj„m este respectarea cu stricte˛e a criteriului performan˛ei economico-sociale, pe care Ól realiz„m prin extinderea substan˛ial„ a finan˛„rii pe baz„ de programe. Œn acest cadru, a∫ dori s„ v„ mul˛umesc dumneavoastr„, stima˛i parlamentari, pentru ritmul sus˛inut Ón care a˛i dezb„tut, cu profesionalism ∫i exigen˛„, Ón comisiile de specialitate, fiecare dintre proiectele de bugete care v-au fost supuse spre analiz„, precum ∫i pentru num„rul important de amendamente pe care le-a˛i formulat. Apreciem c„ s-a manifestat disponibilitate fa˛„ de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate Ón opozi˛ie.

263

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Proiectele de buget pe anul 2003 reprezint„ instrumente de Ónsemn„tate major„ pentru consolidarea cre∫terii economice ∫i continuarea Ón ritm accelerat a reformelor economico-sociale, preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO ∫i a integr„rii Ón Uniunea European„. Totodat„, aceste bugete sunt direc˛ionate c„tre sus˛inerea politicilor prioritare Ón domeniile protec˛iei sociale, Ónv„˛„m‚ntului, ocrotirii s„n„t„˛ii, agriculturii, ap„r„rii na˛ionale, ordinii publice ∫i siguran˛ei na˛ionale, protec˛iei mediului Ónconjur„tor.

La elaborarea proiectelor de buget s-au avut Ón vedere, pe de o parte, conjunctura interna˛ional„ actual„, iar, pe de alt„ parte, premisele interne ∫i prognozele pe termen scurt ∫i mediu prin care se estimeaz„ men˛inerea tendin˛elor favorabile ale principalilor parametri macroeconomici.

Putem aprecia c„ ∫i Ón anul 2003 sunt create condi˛iile necesare pentru ca politicile economice, ajust„rile structurale ∫i reformele institu˛ionale s„ fie aplicate cu eficien˛„, Ónscriind Rom‚nia, Ón mod ireversibil, pe traiectoria unei dezvolt„ri economice s„n„toase ∫i de durat„.

A∫ dori s„ m„ refer, Ón continuare, la evolu˛iile din ultimii 2 ani ale economiei rom‚ne∫ti, pe care s-a fundamentat construc˛ia acestor bugete.

Bilan˛ul preliminar pe acest an, care reprezint„ o continuare favorabil„ a celui din 2001, este semnificativ at‚t prin nivelul produc˛iei ∫i al cre∫terii economice, c‚t mai ales prin prisma performan˛elor realizate Ón domeniul reformelor structurale sectoriale, al sporirii eficien˛ei ∫i competitivit„˛ii produc˛iei autohtone. Acestea sunt atuuri sigure pentru crearea unor premise durabile Ón vederea dezvolt„rii viitoare a economiei rom‚ne∫ti.

Anul trecut, Ón aceea∫i perioad„, cu prilejul prezent„rii proiectelor de buget, m„ adresam dumneavoastr„, afirm‚nd c„ economia Rom‚niei s-a Ónscris pe traiectoria unei dezvolt„ri durabile. Mul˛i 264

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

erau Ón acel moment neÓncrez„tori, mai ales cei din guvernarea anterioar„ care, prin contraperforman˛ele Ónregistrate, au adus economia Óntr-o stare care Ón mod normal nu putea fi redresat„ Óntr-un interval de timp at‚t de scurt.

Tot atunci, convin∫i fiind de juste˛ea ∫i de realismul programului nostru de guvernare, ne angajam s„ continu„m aplicarea cu fermitate a politicilor macroeconomice, orientate c„tre stimularea factorilor intensivi de cre∫tere economic„, astfel Ónc‚t efectele negative ale guvern„rii anterioare s„ fie rapid ∫i irevocabil Ónl„turate.

Rezultatele politicii noastre nu au Ónt‚rziat s„ apar„. Dac„ anul 2001 a Ónsemnat anul recupl„rii Rom‚niei la tendin˛ele europene de dezvoltare ∫i modernizare, anul 2002 este anul confirm„rii caracterului eficient ∫i de durat„ al cre∫terii economice.

Acum ne afl„m Ón situa˛ia de a discuta perspectivele anului 2003 Ón contextul Ón care Ón 2001 cre∫terea produsului intern brut a fost de 5,3%, iar pe semestrul I din acest an cre∫terea a fost de 4,4%.

Semnificativ este faptul c„ ac˛iunile de reform„ economic„ Óntreprinse au schimbat Ón bine raportul dintre factorii interni ∫i cei externi, dintre cei stimulativi ∫i cei inhibitori, reu∫indu-se Ón acest fel s„ se contrabalanseze implica˛iile negative ale mediului economic interna˛ional nefavorabil.

Construc˛ia bugetelor a luat Ón considerare cre∫terea Ón continuare a produc˛iei industriale, pe fondul Ómbun„t„˛irii substan˛iale a competitivit„˛ii ∫i rentabilit„˛ii sale. Practic, comparativ cu anul 2000, produc˛ia industrial„ a crescut cu 14%, devenind astfel motorul dezvolt„rii economice a ˛„rii.

Caracteristic pentru Ómbun„t„˛irea echilibrelor industriale este ∫i faptul c„ sporurile de produc˛ie autohton„ s-au realizat ca r„spuns at‚t la cererea intern„, c‚t ∫i la cea extern„.

265

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Faptul c„ industria reac˛ioneaz„ prompt ∫i cu eficien˛„ la varia˛iile sezoniere ale cererii reprezint„ o prob„ clar„ a restructur„rii acesteia ∫i implicit a cre∫terii competitivit„˛ii sale interne ∫i externe. Œn acest sens, un prim argument Ól reprezint„ faptul c„ ponderea livr„rilor la export din resurse interne a crescut de la 15,2% Ón 2000, la 16,4% Ón 2001 ∫i la 16,9% pe primele 8 luni din acest an.

Totodat„, un alt argument solid privind restructurarea economiei rom‚ne∫ti Ól reprezint„ sc„derea continu„ a ponderii stocurilor de produse finite industriale. Astfel, propor˛ia stocurilor Ón resursele lunare s-a redus de la 38,4%, Ón decembrie 2000, la 36%, Ón luna august 2002.

Agricultura constituie un alt exemplu care demonstreaz„ c„ printr-o politic„ adecvat„ se pot realiza concomitent at‚t sporirea produc˛iei, c‚t ∫i modernizarea activit„˛ii, care s„ ne aduc„ Óntr-un termen c‚t mai scurt posibil la nivelul standardelor europene. Am reu∫it s„ prob„m faptul c„, dac„ sprijinul acordat agricultorilor este Ónso˛it ∫i de o politic„ realist„, rezultatele pozitive nu Ónt‚rzie s„ apar„.

Din perspectiva cre∫terii contribu˛iei acestor ramuri la dezvoltarea de ansamblu a economiei, a∫ dori s„ men˛ionez doar c‚teva aspecte semnificative. Œn primul r‚nd, revitalizarea sectorului zootehnic, care realizeaz„, pentru prima dat„ dup„ mul˛i ani, sporuri importante de produc˛ie.

Astfel, Ón semestrul I produc˛ia animalier„ s-a majorat cu 8,7%, relevant fiind faptul c„ tendin˛a de cre∫tere substan˛ial„ continu„. Œn al doilea r‚nd, anul 2002 poate fi considerat ca anul demonstr„rii capacit„˛ii sectorului vegetal de a se Ónscrie Ón tendin˛a general„ de dezvoltare durabil„. De∫i condi˛iile climaterice vitrege au afectat produc˛ia de cereale ∫i Óndeosebi pe cea de gr‚u, recoltele ob˛inute Ón acest an sunt suficiente pentru asigurarea consumului alimentar al ˛„rii p‚n„ la viitoarea recolt„. Totodat„, s-au ob˛inut la culturile de toamn„ produc˛ii medii superioare fa˛„ de evalu„rile ini˛iale.

266

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

Œn ceea ce prive∫te destina˛ia produc˛iei na˛ionale, modific„rile structurale favorabile sunt la fel de semnificative. Œn acest sens, Óncrederea oamenilor de afaceri ∫i a popula˛iei Ón politica guvernamental„ s-a materializat Óntr-o schimbare pozitiv„ a comportamentului acestora. Œncrederea Ón viitor a f„cut s„ se Ónregistreze muta˛ii esen˛iale prin trecerea de la consumul imediat a agen˛ilor economici ∫i a popula˛iei la economisire ∫i investi˛ii.

Este pentru prima dat„ dup„ mul˛i ani c‚nd cre∫terile de venituri s-au concretizat Óntr-o sporire substan˛ial„ a economiilor ∫i investi˛iilor.

Astfel, Ón semestrul I al acestui an, cre∫terea consumului popula˛iei a fost inferioar„ sporirii produsului intern brut, dar ∫i sub nivelul major„rii salariului real, ceea ce s-a reflectat Ón cre∫terea ratei economisirii de la 9,9% Ón semestrul I 2001, la 11,7% Ón semestrul I 2002. Aceasta Ónseamn„ c„ investi˛iile au fost acoperite Óntr-o propor˛ie sporit„ din resurse interne, fiind posibil„ reducerea deficitului contului curent al balan˛ei de pl„˛i. Œn acela∫i timp, formarea brut„ de capital fix a crescut cu 5,8%. Semnificativ pentru poten˛ialul de dezvoltare al anului 2003 este ∫i faptul c„ investi˛iile sectorului privat au sporit cu circa 22%. Œn proiec˛ia bugetar„ pentru 2003 Guvernul a ˛inut seama de evolu˛ia pozitiv„ a comer˛ului exterior, ca factor decisiv de sus˛inere a dezvolt„rii economice. Aceasta, datorit„ faptului c„ Rom‚nia este ˛ara care a reu∫it Ón acest an s„ c‚∫tige cea mai mare cot„ de pia˛„ Ón cadrul Uniunii Europene dintre statele candidate.

Cre∫terea exporturilor pe primele 9 luni de peste 15% nu ar fi fost posibil„, Ón contextul interna˛ional nefavorabil, f„r„ cre∫terea competitivit„˛ii produselor rom‚ne∫ti, rezultat concret al accentu„rii restructur„rii produc˛iei na˛ionale.

Dac„ ad„ug„m la aceste evolu˛ii pozitive efectele favorabile pe care le socotim prin aplicarea sistemului de sus˛inere ∫i promovare a exportului, aprobat de cur‚nd de Guvern, precum ∫i faptul c„ pe plan european ∫i mondial se revine la ritmuri mai ridicate de 267

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

dezvoltare, putem trage concluzia c„ dinamica preconizat„ pentru export Ón anul 2003 — care asigur„ un plus de 1,3 miliarde dolari, respectiv o cre∫tere de 10,1% fa˛„ de acest an — poate fi considerat„ ca minim„. Œn sintez„, av‚nd Ón vedere evolu˛ia economic„ din 2002, am prev„zut pentru anul viitor un spor al produsului intern brut de 5,2%, sus˛inut de cre∫terea volumului de activitate, cu deosebire Ón ramurile produc„toare de bunuri de capital ∫i m„rfuri destinate exportului. Astfel, produc˛ia industrial„ va spori cu 6,5%, evolu˛ie generat„ Ón principal de cre∫terea semnificativ„ a productivit„˛ii muncii.

Produc˛ia agricol„ se va Ónscrie Óntr-un ritm de cre∫tere de 5%, realizabil prin refacerea umidit„˛ii solului, punerea Ón stare de func˛ionalitate Ón mai mare m„sur„ a sistemului de iriga˛ii, precum ∫i prin contribu˛ia sporit„ a sectorului zootehnic.

Sunt proiectate, de asemenea, cre∫teri Ónsemnate ∫i Ón sfera serviciilor, mai ales a celor cu poten˛ial mare de dezvoltare: turism, comunica˛ii ∫i transporturi. Œn plus, program„m o sc„dere pe mai departe a ratei infla˛iei la 14%, calculat„ decembrie 2003 la decembrie 2002.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, pentru anul 2002 ne-am propus ca obiectiv reducerea infla˛iei p‚n„ la 22% ∫i v„ asiguram c„ vom continua s„ analiz„m foarte atent evolu˛ia pre˛urilor ∫i a tarifelor.

Anul 2002 reprezint„, din punct de vedere al infla˛iei, o premier„ pentru economia rom‚neasc„. Spre deosebire de anii anteriori, major„rile de pre˛ la anumite produse sau de tarife la servicii nu au mai fost Ónso˛ite de cre∫teri exagerate la celelalte pre˛uri, astfel Ónc‚t efectul pe economie a fost mult redus. Ca urmare, nivelul ratei infla˛iei atins Ón septembrie a fost de 11,4%, ceea ce va determina ca aceasta s„ se situeze sub 20% la sf‚r∫itul anului 2002.

Proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii asigur„rilor sociale de stat acord„ o aten˛ie deosebit„ sprijinirii unui amplu 268

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

program social bazat pe sus˛inerea dezvolt„rii ansamblu ∫i a procesului investi˛ional.

economice

de

Solidaritatea ∫i protec˛ia social„ reprezint„ principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta social„ este cu at‚t mai important„ cu c‚t ignorarea acesteia Ón perioada 1997—2000 a condus la sc„derea nivelului de trai al cet„˛enilor ∫i, respectiv, la cre∫terea gradului de s„r„cire a popula˛iei ˛„rii. Œn concep˛ia de ansamblu a demersului s„u social-democrat, Guvernul consider„ c„ politica social„ reprezint„ o parte important„ a reformei, ∫i nu o piedic„ Ón calea acesteia.

Tranzi˛ia eficace este numai aceea care se bucur„ de sprijinul ∫i de participarea majorit„˛ii cet„˛enilor. Acesta este sensul Ón care ne-am orientat toate ac˛iunile guvernamentale reflectate Ón bun„ m„sur„ ∫i Ón cele dou„ bugete supuse dezbaterii Parlamentului. M„surile Óntreprinse p‚n„ Ón prezent, chiar dac„ uneori nu au r„spuns Ón totalitate a∫tept„rilor popula˛iei, certific„ — a∫a cum, de altfel, o reflect„ sondajele de opinie — angajarea ferm„ a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate Ón domeniul social. Ca urmare, Ón perioada ianuarie 2001 — septembrie 2002 am reu∫it s„ asigur„m: cre∫terea salariului real cu circa 9%, fa˛„ de reducerea acestuia cu 19,4%, Ón perioada 1997—2000, pe fondul sc„derii pronun˛ate a ratei ∫omajului majorarea pensiei medii reale de asigur„ri sociale cu aproximativ 9%.

Cu toate acestea, suntem nemul˛umi˛i de faptul c„ rezultatele m„surilor Óntreprinse pe linia Ómbun„t„˛irii generale a nivelului de trai nu s-au f„cut resim˛ite Ón Óntregul lor, mai ales la categoriile de popula˛ie cu venituri reduse, care au cea mai mare nevoie de protec˛ie social„.

Iat„ de ce Guvernul Rom‚niei a adoptat un program social corespunz„tor pentru perioada 2002—2003, conceput astfel Ónc‚t m„surile prev„zute s„ se reflecte direct Ón cre∫terea puterii de cump„rare a celor mai largi categorii ale popula˛iei. Programul 269

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

social, aflat Ón prezent Ón derulare, cuprinde un set de ac˛iuni armonizate Óntre ele ∫i mai ales puse de acord cu posibilit„˛ile materiale ∫i financiare ale societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón aceast„ etap„.

Acest program, angaj‚nd factori cu responsabilit„˛i Ón domeniu, at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i la nivel local, ofer„ oportunit„˛i economice, dar ∫i solidaritate social„, pentru a Ómbun„t„˛i echilibrul social ∫i a asigura condi˛iile necesare Ónt„ririi coeziunii sociale ∫i regionale.

Doresc s„ v„ asigur c„ fondurile prev„zute pentru domeniul social sunt dimensionate ra˛ional ∫i ˛in cont de necesitatea atingerii ˛intelor macroeconomice de dezvoltare. Prin structura cheltuielilor prev„zute Ón proiectele de buget am demonstrat c„ este pe deplin posibil„ at‚t sus˛inerea suplimentar„ a politicii sociale, c‚t ∫i o dinamic„ accelerat„ a cheltuielilor de capital, care s„ asigure cre∫terea economic„ viitoare ∫i, pe aceast„ baz„, noi resurse pentru Ómbun„t„˛irea Ón continuare a condi˛iilor de via˛„ ale popula˛iei.

Sugestiv pentru noua concep˛ie de construc˛ie a bugetului este faptul c„, Ón condi˛iile aloc„rii unor cheltuieli suplimentare pentru programul social, ponderea cheltuielilor de capital Ón produsul intern brut s-a majorat la 3,6%, ceea ce corespunde unei cre∫teri reale a fondurilor publice pentru investi˛ii de peste 10% Ón anul 2003.

Evolu˛iile pozitive din economia rom‚neasc„ au fost apreciate de Fondul Monetar Interna˛ional ∫i de Banca Mondial„, fiind eliberate p‚n„ Ón prezent 3 tran∫e din cele 6 prev„zute Ón Acordul stand-by, Óncheiat cu Fondul Monetar Interna˛ional, ∫i prima tran∫„, din cele dou„, din Acordul PSAL II, stabilit cu Banca Mondial„. Œn acest context credibilitatea Rom‚niei a crescut pe pie˛ele financiare interna˛ionale, fiindu-i recunoscute realiz„rile Ón domeniul macrostabiliz„rii ∫i reformei structurale.

Ca o confirmare a acestor rezultate favorabile, recent, Agen˛ia de rating Finch a Ómbun„t„˛it cota˛ia privind riscul de ˛ar„ al Rom‚niei de la plus B la minus BB, ating‚ndu-se astfel nivelul din 1996, dup„ 270

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

ce Ón 1999 ∫i 2000 rating-ul acordat ˛„rii noastre era de numai minus B. Cu alte cuvinte, Ón domeniul cre∫terii produsului intern brut, al reformelor ∫i al credibilit„˛ii externe, Rom‚nia a reu∫it s„ recupereze numai Ón 2 ani de guvernare PSD regresul economicosocial ∫i degradarea imaginii externe a ˛„rii Ónregistrate Ón perioada 1997—2000.

Coordonatele politicii fiscal-bugetare care stau la baza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 se concentreaz„ pe continuitate Ón reform„, concomitent cu asigurarea stabilit„˛ii macroeconomice ∫i consolidarea credibilit„˛ii externe.

Noua Lege a finan˛elor publice, care va intra Ón vigoare Óncep‚nd cu anul 2003, asigur„ Óntregului proces bugetar orientarea spre performan˛„. Œn acela∫i timp, se confer„ predictibilitate, flexibilitate ∫i transparen˛„ procedurii bugetare anuale ∫i ea antreneaz„ Óntr-o m„sur„ mai mare responsabilitatea autorit„˛ilor centrale ∫i locale Ón utilizarea ra˛ional„ ∫i eficient„ a fondurilor publice.

Construc˛ia bugetar„ reflect„ reducerea fiscalit„˛ii ∫i alocarea pe programe prioritare a resurselor, precum ∫i finan˛area deficitului bugetar Ón condi˛ii neinfla˛ioniste.

Guvernul continu„ politica de reducere a presiunii fiscale Ónceput„ Ón anul 2001. Pentru anul 2003, prin politica fiscal„ se asigur„: conferirea unui caracter stimulativ ∫i echitabil sistemului fiscal cre∫terea transparen˛ei ∫i a stabilit„˛ii sistemului fiscal; reducerea Ón continuare a gradului de fiscalitate, Ón special a celui aferent for˛ei de munc„, care se va diminua Ón anul viitor cu 5%, cu efecte favorabile asupra cre∫terii produc˛iei ∫i a investi˛iilor; continuarea reformei administra˛iei fiscale Ón vederea Ómbun„t„˛irii colect„rii veniturilor bugetare; crearea condi˛iilor necesare atingerii parametrilor stabili˛i prin proiec˛iile fiscale pe termen mediu. Œn anul 2003, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din produsul intern brut, Óntr-o u∫oar„ sc„dere comparativ cu anul 2002. Aceast„ evolu˛ie este generat„ de reducerea 271

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

contribu˛iei la bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetul asigur„rilor sociale de s„n„tate, bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj, de sc„derea taxei de dezvoltare cuprins„ Ón tariful energiei electrice, precum ∫i de eliminarea contribu˛iei agen˛ilor economici pentru persoanele cu handicap.

Politica bugetar„, corelat„ cu politica fiscal„ ∫i cu prevederile programului de reforme economice ∫i structurale, are ca ˛inte principale: ierarhizarea priorit„˛ii cheltuielilor pe domenii de activitate economic„ ∫i social„; adaptarea Ón continuare a cheltuielilor la posibilit„˛ile reale de colectare a veniturilor bugetare; extinderea sistemului de alocare a fondurilor publice pe baz„ de programe sectoriale clar definite, con˛in‚nd criterii ∫i indicatori de performan˛„, Ón scopul eficientiz„rii utiliz„rii fondurilor bugetare.

Cheltuielile bugetului general consolidat Ón anul 2003 reprezint„ aproximativ echivalentul a 1/3 din PIB. Deficitul bugetului general consolidat este proiectat la 2,65% din PIB, nivel care corespunde obiectivului de men˛inere a stabilit„˛ii macroeconomice, Ón condi˛iile continu„rii Ón ritm relativ accelerat al procesului dezinfla˛iei ∫i al limit„rii deficitului contului curent al balan˛ei de pl„˛i Ón raport cu resursele externe disponibile pentru finan˛area acestuia.

Deficitul bugetar astfel proiectat reprezint„ ∫i un r„spuns pozitiv al Rom‚niei Ón procesul de realizare a criteriilor de convergen˛„ economic„, necesare pentru integrarea Ón Uniunea European„. Œn cadrul acestor coordonate ale construc˛iei bugetare, principalele modific„ri Ón structura cheltuielilor bugetului general consolidat, prev„zute pentru anul 2003 sunt: pe de o parte, sc„derea ponderii Ón PIB a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor materiale, subven˛iilor, precum ∫i a dob‚nzilor aferente datoriei publice; pe de alt„ parte, alocarea unor sume mai mari, Ón termeni reali, pentru finan˛area m„surilor de protec˛ie social„, stimularea ∫i promovarea 272

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

exportului, precum ∫i asigurarea resurselor bugetare Ón completarea asisten˛ei financiare nerambursabile primite de la Uniunea European„.

Cheltuielile pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii, cuprinse Ón bugetul general consolidat, de˛in ponderea cea mai mare Ón cadrul acestuia, situ‚ndu-se Ón anul 2003 la 10,1% din produsul intern brut. Aceste cheltuieli au Ón vedere: ajutoare sociale, Ón func˛ie de venitul minim lunar garantat, pentru circa 590.000 de familii; ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛elor pe timp de iarn„; continuarea procesului de recorelare a pensiilor; majorarea aloca˛iei de stat pentru copii la 210 mii lei, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2003.

Venitul bugetului de asigur„ri sociale de stat pe anul viitor este fundamentat Ón concordan˛„ cu obiectivele Programului de guvernare, prin care se urm„re∫te promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competi˛ie, colaborare ∫i solidaritate.

Astfel, politica social„ se concentreaz„, Ón continuare, at‚t pe m„suri de protec˛ie ∫i de asisten˛„ social„ pentru anumite categorii sau grupuri de persoane defavorizate, c‚t ∫i pe ac˛iuni care vor contribui la ob˛inerea de venituri permanente ∫i Ón cre∫tere. Ca atare, prin aplicarea Ón continuare a mecanismelor de indexare ∫i a programelor de recorelare, se va realiza cre∫terea Ón termeni reali a pensiilor ∫i vor fi eliminate treptat discrepan˛ele ap„rute Óntre diferite grupuri de pensionari.

Cheltuielile cu pensiile, prev„zute Ón buget, reprezint„ 114.751 miliarde lei, pentru un num„r de peste 6 milioane de pensionari, din care trei sferturi sunt pensionari proveni˛i din sistemul de stat. Œn anul 2003 vom continua aplicarea trimestrial„ a index„rii pensiilor, astfel Ónc‚t s„ se acopere integral indicele mediu de cre∫tere a pre˛urilor de consum. Œn acela∫i timp, va fi continuat procesul de recorelare a pensiilor prin aplicarea urm„toarelor dou„ etape, Ón lunile ianuarie ∫i iulie, 273

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

proces pentru care a fost prev„zut„, Ón plus, suma de circa 4.700 miliarde lei, urm‚nd a beneficia de aceast„ recorelare 2.675.000 de pensionari.

Ca urmare a proceselor de indexare diferen˛iat„ ∫i de recorelare, pensia medie net„ a persoanelor cu vechime complet„ care beneficiaz„ de recorelare va ajunge la 2.778.000 lei Ón luna decembrie 2003, ceea ce va reprezenta o cre∫tere nominal„ de aproape 28% fa˛„ de decembrie 2002.

Prin proiectul de buget, Guvernul propune corelarea, Ón continuare, a politicii salariale cu tendin˛ele pozitive din economie, astfel Ónc‚t sporul de produc˛ie ∫i de productivitate a muncii s„ se reg„seasc„ ∫i Ón veniturile personalului angajat.

Pentru personalul din sectorul bugetar, Ón anul 2003 vor fi acordate cre∫teri salariale Ón dou„ etape, respectiv, cu 6% de la 1 ianuarie 2003 ∫i 9% de la 1 octombrie 2003. Aceste sporuri salariale vor acoperi integral indicele mediu de cre∫tere a pre˛urilor de consum ∫i vor asigura o majorare a salariilor, Ón termeni reali, cu 3%. Œn consecin˛„, relev faptul c„, respect‚nd prevederile programului de guvernare, urm„rim permanent realizarea unui nivel al salariilor ∫i al pensiilor care s„ permit„ un trai decent ∫i ridicarea treptat„ a puterii de cump„rare a popula˛iei.

Pentru domeniul ocrotirii s„n„t„˛ii sunt destinate fonduri publice Ónsum‚nd circa 72.000 miliarde de lei, ceea ce reprezint„ 3,8% din produsul intern brut al anului 2003. Se urm„re∫te continuarea reformei Ón acest domeniu prin dezvoltarea ∫i cre∫terea calit„˛ii serviciilor de ocrotire a s„n„t„˛ii, precum ∫i sporirea responsabilit„˛ii ∫i a eficien˛ei Ón utilizarea fondurilor alocate, potrivit standardelor Uniunii Europene. Œn acela∫i timp, s-a avut Ón vedere promovarea programelor de prevenire ∫i de control a bolilor cu larg impact social, precum ∫i extinderea substan˛ial„ a programului comunitar de s„n„tate public„.

274

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, fondurile publice alocate reprezint„ 4% din produsul intern brut, asigur‚ndu-se inclusiv resursele necesare, respectiv: — aproximativ 1.200 miliarde de lei Ón scopul realiz„rii Programului de asigurare a produselor lactate ∫i de panifica˛ie pentru elevii din clasele I—IV. Œn acela∫i timp, studiem posibilitatea de a extinde acest program ∫i pentru gr„dini˛e; — rechizitele ∫colare gratuite, Ón valoare de 220 miliarde de lei, pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse; — achizi˛ionarea de microbuze ∫colare destinate transportului elevilor Ón centrele zonale de Ónv„˛„m‚nt; — Ónlocuirea mobilierului uzat din Óntregul sistem de Ónv„˛„m‚nt; — cre∫terea calit„˛ii activit„˛ii de Ónv„˛„m‚nt prin dotarea ∫i folosirea calculatoarelor Ón procesul educa˛ional, program pentru care vor fi repartizate, Óntr-o perioad„ de 3 ani, peste 2.500 miliarde de lei; — alocarea unei sume de peste 7.800 miliarde lei pentru educa˛ia universitar„ ∫i postuniversitar„, urm„rindu-se Ómbun„t„˛irea indicatorilor specifici de cre∫tere a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului superior.

Pentru sus˛inerea ∫i consolidarea cre∫terii economice, proiectul de buget acord„ o aten˛ie prioritar„ ajust„rii structurale, respectiv sprijinirii unor sectoare ale economiei reale, av‚nd Ón vedere necesitatea restructur„rii ∫i moderniz„rii lor, Ón perspectiva ader„rii la structurile euroatlantice.

Astfel, Ón industrie, fondurile propuse spre alocare Ón anul 2003 pentru cheltuielile de capital, Ón valoare de aproape 6.900 miliarde de lei, sunt destinate Ón principal finan˛„rii lucr„rilor la Centrala nuclearo-electric„ de la Cernavod„, a investi˛iilor din sectorul industriei extractive ∫i energetice, precum ∫i sus˛inerii ac˛iunilor de protec˛ie a mediului. Œn acela∫i timp, sunt prev„zute fonduri care 275

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

asigur„ subven˛ionarea sectorului minier ∫i a programelor sociale din domeniul industriei extractive ∫i de ap„rare.

Pentru sus˛inerea agriculturii, care r„m‚ne, pe termen mediu ∫i pe termen lung, una din ramurile de interes strategic na˛ional, s-au alocat prin proiectul de buget fonduri care prezint„ peste 30.000 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sunt destinate Ón principal: subven˛ion„rii cu p‚n„ la 50% a pre˛ului semin˛elor certificate sprijinirii printr-un sistem coerent de prime ∫i subven˛ii a sectoarelor de produc˛ie vegetal„ ∫i de cre∫tere a animalelor; extinderii sistemului de iriga˛ii.

Activit„˛ilor de transport ∫i de comunica˛ii le sunt destinate Ón anul 2003 fonduri publice de peste 64.000 miliarde lei, direc˛ionate Ón principal c„tre reabilitarea, modernizarea ∫i dezvoltarea gradual„ a unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu re˛eaua european„ de transport. Urm„rim, Ón acela∫i timp, Ómbun„t„˛irea confortului c„l„torilor, cre∫terea siguran˛ei Ón circula˛ie ∫i maximizarea efectelor pozitive asupra mediului Ónconjur„tor.

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice ∫i de consolidare a autonomiei locale administrative ∫i financiare a determinat Ómbun„t„˛irea substan˛ial„ a sistemului de asigurare a surselor de finan˛are ale administra˛iei publice locale, Ón corela˛ie cu responsabilit„˛ile transferate. Acest obiectiv, urm„rit permanent de Guvern Ón anii 2001 ∫i 2002, a ocupat o pozi˛ie central„ Ón elaborarea proiectelor de buget prezentate ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„.

Bugetele locale Ónsumeaz„ Ón anul 2003 peste 117.000 miliarde de lei, cu 30% mai mult dec‚t Ón anul 2002, reprezent‚nd 6,3% din produsul intern brut. Œn completarea surselor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003 se propune alocarea de la bugetul de stat a sumei de aproape 97.000 miliarde de lei. Fondurile sunt repartizate pentru: subven˛ionarea energiei termice livrate 276

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

popula˛iei, finan˛area cheltuielilor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat, investi˛ii finan˛ate par˛ial din Ómprumuturi externe, locuin˛e ∫i pietruirea drumurilor comunale ∫i alimentarea cu ap„ a satelor, elaborarea sau actualizarea planurilor urbanistice generale, Óntre˛inerea ∫i dezvoltarea aeroporturilor de interes local. Œn acest mod, se asigur„ surse suplimentare pentru echilibrarea bugetelor locale, Ón special pentru unele unit„˛i administrativteritoriale cu probleme economice sau sociale mai deosebite.

Doresc s„ subliniez faptul c„ Guvernul a manifestat o preocupare constant„ pentru cre∫terea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce revin autorit„˛ilor publice locale cu 3 puncte procentuale fa˛„ de anul 2001, respectiv de la 60% la 63%, la nivel central r„m‚n‚nd doar 37%. Œn acest context, fondurile destinate pentru echilibrarea bugetelor la comune, ora∫e, municipii au crescut de la 15% la 17% din totalul fondurilor provenite din impozitul pe venit.

Prin aceste decizii am demonstrat ∫i demonstr„m, Ón continuare, responsabilitate fa˛„ de buna func˛ionare a autorit„˛ilor publice locale. Astfel, numai la ultima rectificare a bugetului pe anul 2002 s-a acordat o suplimentare a cheltuielilor pentru bugetele locale de peste 1.800 miliarde de lei. De asemenea, au fost asigurate garan˛ii guvernamentale, Ón valoare de 120 milioane de dolari, Ón vederea constituirii stocurilor pentru iarna 2002–2003 la cele 18 termocentrale transferate c„tre colectivit„˛ile locale.

Pe linie legislativ„, Guvernul a ac˛ionat pentru perfec˛ionarea reglement„rilor juridice privind finan˛ele publice locale. Œn acest sens, Óncep‚nd din anul 2003 se va aplica noua lege referitoare la impozitele ∫i taxele locale. Totodat„ vom definitiva ∫i Ónainta Parlamentului noua Lege a finan˛elor publice locale. Aceste acte normative vor asigura Ónt„rirea autonomiei administrative ∫i financiare a consiliilor jude˛ene ∫i a consiliilor locale de la municipii, ora∫e ∫i comune.

277

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Subliniez faptul c„ proiectele de buget pe anul 2003, integrate Óntr-un orizont strategic coerent ∫i realist, reprezint„ cel mai important instrument pentru aplicarea politicii economice a Guvernului.

Asigur„m astfel consolidarea cre∫terii economice ∫i ameliorarea condi˛iilor de via˛„ ale cet„˛enilor ˛„rii, Óntr-o perioad„ Ón care este nevoie de stabilitate intern„ ∫i de credibilitate extern„, premise necesare Ón procesul de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„.

Modul de concepere ∫i de construc˛ie a proiectelor de Lege privind bugetul de stat ∫i bugetul asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003 sunt armonizate cu tehnicile ∫i procedurile specifice Uniunii Europene. Œmi exprim speran˛a c„, dup„ examinarea proiectului bugetului de stat ∫i a bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2003 Ón comisiile parlamentare, Ón plenul Parlamentului va urma o dezbatere constructiv„, realist„, concretizat„ Óntr-un dialog Ón urma c„ruia vor fi adoptate solu˛iile cele mai potrivite pentru situa˛ia actual„ a Rom‚niei. Œn ultima decad„ a acestei luni ˛ara noastr„ se va afla Ón fa˛a unui examen crucial, Summit-ul de la Praga. Acum avem toate motivele s„ credem c„ Rom‚nia va fi invitat„ s„ adere la Alian˛a NordAtlantic„. De asemenea, Summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga va schi˛a viitorul european al ˛„rii noastre.

Actualele proiecte de buget, parte strategic„ a procesului de ampl„ relansare a economiei, asigur„, din punct de vedere practic, pe diversele sale p„r˛i componente, succesul demersurilor externe la care ne-am angajat.

Toate for˛ele politice din Parlament au Ón˛eles importan˛a istoric„ a acestor demersuri ∫i le-au sprijinit. De aceea, se cuvine s„ adresez sincere mul˛umiri tuturor for˛elor politice, sindicatelor, patronatelor, societ„˛ii civile ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, reprezentan˛ilor mass-media. Totodat„, vreau s„ mul˛umesc cet„˛enilor ˛„rii pentru 278

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

op˛iunea clar„ exprimat„ Ón repetate r‚nduri, eviden˛iat„ ∫i Ón sondajele de opinie, referitoare la dorin˛a de aderare a Rom‚niei la NATO ∫i de integrare Ón Uniunea European„.

Sunt convins c„ sunte˛i de acord cu mine privind necesitatea de a asigura — a∫a cum s-a realizat Ón perioada 2001–2002 — stabilitate politic„, cre∫tere economic„ ∫i pace social„, Ón interesul Rom‚niei, al cet„˛enilor s„i. Œn Óncheiere, stima˛i senatori, stima˛i deputa˛i, v„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i v„ adresez rug„mintea de a vota cele dou„ proiecte de legi bugetare pe anul 2003, acte de maxim„ responsabilitate politic„ pentru consolidarea tendin˛elor ∫i rezultatelor pozitive Ónregistrate de Rom‚nia Ón ultimii doi ani. (...)

Am ascultat ∫i am urm„rit cu deosebit„ aten˛ie comentariile dumneavoastr„.

Noi am dorit s„ v„ prezent„m principalele repere ale celor dou„ proiecte de buget; pe de alt„ parte, f„r„ Óndoial„, dezbaterile ce vor avea loc pe articole, dar ∫i observa˛iile generale pe care le-a˛i f„cut, ne pot fi utile Ón procesul acesta comun de modelare final„ a prevederilor bugetelor.

Domnul ministru Mihai T„n„sescu va avea unele comentarii asupra unora dintre aspectele concrete care au fost apus„ Ón discu˛ie. Eu am s„ m„ refer la o singur„ chestiune care a fost pus„ Ón dezbatere de c„tre un coleg deputat al Partidului Na˛ional Liberal. Œmi este foarte greu s„ accept ceea ce spunea domnul deputat, ∫i anume c„ acest buget este antina˛ional.

Putem s„ avem discu˛ii despre unele dintre prevederile acestor bugete, putem s„ discut„m despre m„surile concrete, dar a considera c„ acest buget este antina˛ional, mi se pare o jignire nemeritat„ la adresa muncii noastre ∫i, Ón orice caz, venit„ din 279

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

partea colegilor liberali care au dat m„sura unor bugete, Ón vremea Ón care erau la guvernare, ∫i care au marcat, din punct de vedere economic, istoria noastr„ din ace∫ti ultimi 12 ani, Óntr-un mod care este de pe acum bine cunoscut. Da˛i-mi voie, stima˛i colegi, s„ v„ spun c„ resping acest tip de dialog ∫i acest mod de abordare. Pot s„ Ón˛eleg o anumit„ retoric„ politic„ Ón cadrul acestor dezbateri, dar Ón nici un caz acest tip de formul„ri, care sunt mai degrab„ insulte dec‚t critici.

Dac„ este vorba de eventuale interese ale liberalilor, pe care acest buget nu le ia Ón seam„ ∫i nu le respect„, este posibil ca acest buget s„ fie antiliberal, dar cu siguran˛„ el r„spunde intereselor na˛ionale.

Noi vom continua, a∫a cum am f„cut p‚n„ acum, cre∫terea economic„ de care beneficiaz„ ˛ara ∫i beneficiaz„ o mare parte din popula˛ie. Deocamdat„, din p„cate, nu Óntreaga popula˛ie ∫i va mai dura un timp p‚n„ c‚nd, mai ales cei care depind direct de stat, vor sim˛i efectul pozitiv al cre∫terii economice. Œn m„sura Ón care sc„derea ratei infla˛iei reprezint„ un element de credibilitate Ón exterior ∫i un element de cre∫tere a Óncrederii Ón interiorul ˛„rii, din partea celor care urm„resc ceea ce facem noi Ón Parlament sau Ón cadrul Guvernului, da˛i-mi voie s„ cer din partea dumneavoastr„ acela∫i mod responsabil de adresare pe care ∫i noi ni l-am propus s„-l abord„m Ón cadrul acestei discu˛ii.

Acesta a fost singurul meu comentariu de natur„ politic„.

Asigur‚ndu-v„, Ónc„ o dat„, de respectul nostru ∫i de dorin˛a de a prelua de la dumneavoastr„ ceea ce poate s„ Ómbun„t„˛easc„ acest buget, vreau s„ v„ asigur c„ vom merge de aici direct la ∫edin˛a de Guvern, care urmeaz„ s„ Ónceap„ la ora 14,00, pentru a continua aceste discu˛ii Ón interesul comun. Ne propunem pe mai departe s„ colabor„m cu comisiile parlamentare ∫i, Ón orice caz, mini∫trii vor fi prezen˛i la dezbaterile care vor continua, Ón ideea de a sus˛ine sau, dac„ va fi cazul, de a accepta acele propuneri care pot s„ fac„ acest buget s„ fie c‚t mai bun pentru c‚t mai mul˛i oameni. Acesta este, 280

Respectarea criteriului performan˛ei economico-sociale

Ón primul r‚nd, interesul nostru. ™i ar trebui s„ nu ne putem orienta suficient de bine politic pentru a nu accepta ceea ce poate s„ ne asigure sus˛inerea unor categorii sociale mai largi. Singura problem„ pe care o avem cu to˛ii, p‚n„ la urm„, este limita resurselor pe care le avem la dispozi˛ie pentru a stabili viitoarele cheltuieli.

Cu aceasta eu am Óncheiat comentariul meu. V„ mul˛umesc pentru aten˛ie ∫i pentru participare. De asemenea, vreau s„ le mul˛umesc Ón mod deosebit deputa˛ilor liberali care au participat ∫i particip„ in corpore la aceast„ dezbatere important„ pentru ˛ar„, a∫a cum au stabilit d‚n∫ii, ∫i am s„ v„ rog s„-l asculta˛i Ón continuare pe domnul ministru Mihai T„n„sescu pentru unele comentarii concrete.

281

23. AM PRIMIT CONFIRMAREA C√ NE-AM F√CUT DATORIA* m parcurs cu to˛ii, Ón aceste zile, dou„ evenimente care vor marca pentru mult„ vreme destinul Rom‚niei. Am Óntors definitiv o foaie a istoriei noastre al„turi de partenerii din NATO, Ón primul r‚nd de Statele Unite, pentru a ne reg„si identitatea ∫i prestigiul ca na˛iune Ón acord cu spiritul occidental.

A

Am Óncheiat un lung ciclu de rezultate am‚nate pentru a Óncepe un traseu coerent de rezultate temeinice. Am sim˛it mai puternic c„ nu suntem singuri Ón eforturile noastre. Am avut, Ón doar trei zile, reconfirmarea at‚tor lec˛ii din istoria noastr„. Atunci c‚nd ne preg„tim cu seriozitate ∫i punem deasupra tuturor interesul na˛ional, rezultatele bune sunt mai aproape de fiecare dintre concet„˛enii no∫tri.

Cele dou„ zile ale acestui noiembrie au schimbat profund destinul Rom‚niei ∫i au adus mai aproape Ómplinirea n„zuin˛elor a milioane de rom‚ni. Rom‚nia a primit un vot de Óncredere din partea ˛„rilor NATO, iar eforturile pentru aderare au fost apreciate la Bucure∫ti de pre∫edintele Statelor Unite ca fiind o reu∫it„.

Am primit confirmarea c„ ne-am f„cut datoria ∫i c„ merit„m recunoa∫terea interna˛ional„ a eforturilor noastre de a adera la Alian˛a Nord-Atlantic„. Am primit ∫i confirmarea unei alian˛e de * Alocu˛iune cu prilejul adopt„rii Declara˛iei Parlamentului Rom‚niei privind invitarea ˛„rii noastre la negocierile de aderare la NATO — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 166 din 5 decembrie 2002 (Ón calitate de prim-ministru) 282

Am primit confirmarea c„ ne-am f„cut datoria

durat„ cu Statele Unite. Dup„ ani de speran˛„ ca aceste lucruri s„ se Ónt‚mple, dup„ zeci de ani de speran˛e transformate pentru at‚˛ia rom‚ni Ón umilin˛e ∫i teroare, Rom‚nia prime∫te cel mai frumos semn al solidarit„˛ii parteneriatului s„u strategic: îŒn toate aceste momente ale istoriei, America v-a fost prieten„ ∫i vom fi m‚ndri s„ v„ numim alia˛i.“ Prin vizita pre∫edintelui american la Bucure∫ti, Statele Unite au ales s„ recunoasc„ d‚rzenia ∫i curajul poporului rom‚n Ón lupta pentru libertate, pentru construirea unei democra˛ii libere ∫i pentru integrarea Ón Alian˛a Nord-Atlantic„.

Dincolo de acest tablou cu o larg„ amplitudine politic„, doresc s„-mi exprim convingerea c„ invita˛ia pe care Rom‚nia a primit-o s„pt„m‚na trecut„ pentru a adera la NATO nu este rezultatul unor decizii de circumstan˛„. Aceast„ decizie istoric„ este recunoa∫terea unui efort na˛ional continuu, o Óncununare a largului consens na˛ional pentru aderarea la Alian˛a Nord-Atlantic„.

Se confirm„, prin aceast„ decizie, aprecierea de c„tre partenerii din Alian˛„ a saltului important f„cut de Rom‚nia Ón ultimii doi ani Ón planul reformelor economice, institu˛ionale, a reformei Armatei ∫i consolid„rii capacit„˛ii noastre de ac˛iune solidar„ cu Alian˛a NordAtlantic„.

Rom‚nia a reu∫it mobilizarea energiilor ∫i a entuziasmului na˛ional pentru recuperarea Ónt‚rzierilor ∫i revenirea Ón prim-planul mecanismului l„rgirii Alian˛ei.

A∫ dori s„ mul˛umesc, cu aceast„ ocazie, tuturor celor care, atunci c‚nd am prezentat Ón Parlament, la 10 aprilie anul acesta, declara˛ia cu privire la politica Guvernului pentru preg„tirea ader„rii Rom‚niei la NATO, au avut Óncredere Ón planul de ac˛iune pe care Guvernul ∫i l-a stabilit atunci Ón perspectiva deciziei de la Praga.

Se dovede∫te acum c„ acesta a fost un plan coerent ∫i eficient, pe care Guvernul l-a analizat cu cea mai mare aten˛ie, la fiecare dintre ∫edin˛ele sale desf„∫urate de atunci ∫i p‚n„ Ón luna aceasta.

283

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Suntem, de asemenea, bucuro∫i s„ subliniem importan˛a acordat„ de parlamentele ˛„rilor NATO mesajului adresat, tot atunci, de Parlamentul Rom‚niei c„tre acestea pentru a sprijini efortul de aderare a ˛„rii noastre la Alian˛„.

Avem convingerea c„ Parlamentul va avea un rol ∫i mai important Ón procesul de ratificare a Protocolului de aderare Ón cursul anului viitor.

O contribu˛ie important„ la determinarea unei decizii favorabile pentru Rom‚nia la Praga au avut-o, de asemenea, ac˛iunea solidar„ ∫i coerent„ a tuturor institu˛iilor statului, sus˛inerea din partea for˛elor politice democratice din ˛ara noastr„, eficien˛a ac˛iunii diplomatice, eforturile misiunilor Rom‚niei Ón str„in„tate, ca ∫i contribu˛ia reprezentan˛ilor societ„˛ii civile.

Doresc s„ mul˛umesc, Ón numele Guvernului Rom‚niei, conducerii celor dou„ Camere, membrilor Parlamentului, conducerii ∫i membrilor comisiilor parlamentare ∫i membrilor delega˛iilor parlamentare care au reprezentat Ón plan extern Rom‚nia pentru eforturile intense pe care le-au desf„∫urat Ón ultimul an Ón sus˛inerea obiectivului ader„rii ˛„rii noastre la NATO ∫i pentru contribu˛ia la ob˛inerea rezultatului pozitiv de la Praga.

F„r„ Óndoial„, prin invitarea Rom‚niei s„ adere la Alian˛„, ˛„rile membre recunosc eforturile Armatei Rom‚ne de a se perfec˛iona ∫i de a se moderniza, de a reprezenta cu m‚ndrie ∫i curaj Rom‚nia Ón misiunile pe care militarii rom‚ni le Óndeplinesc al„turi de alia˛i.

Doresc s„ adresez ∫i cu acest prilej mul˛umiri tuturor militarilor Rom‚niei care au contribuit la consolidarea prestigiului ˛„rii noastre Ón misiunile interna˛ionale ∫i s„ apreciez eforturile ∫i progresele ob˛inute de Armat„ Ón modernizare ∫i Ón asigurarea saltului uria∫ Ón preg„tire la nivelul exigen˛elor Alian˛ei NordAtlantice.

Rom‚nia a avut Ón ultimii 12 ani o conduit„ consecvent„ Ón sus˛inerea obiectivelor ∫i misiunilor NATO, Ón sus˛inerea 284

Am primit confirmarea c„ ne-am f„cut datoria

opera˛iunilor Alian˛ei pentru stabilizarea situa˛iei din Balcani, fiind totodat„ un aliat de Óncredere Ón confruntarea cu amenin˛„rile neconven˛ionale Ón lupta contra terorismului interna˛ional.

S„-mi permite˛i, stima˛i colegi, ast„zi, aici, s„ adresez mul˛umiri ∫i colegilor mei, membrii Cabinetului, care, Ón ace∫ti doi ani, au acordat o aten˛ie deosebit„ acestui obiectiv esen˛ial al Rom‚niei ∫i care au acceptat, din punct de vedere financiar, din punctul de vedere al stabilirii priorit„˛ilor, s„ acorde o aten˛ie deosebit„ obiectivelor ∫i proiectelor legate de finalizarea programului care ne-a dus, Ón final, la rezultatul pozitiv de la Praga.

Prin decizia de invitare a Rom‚niei de a adera la NATO, membrii Alian˛ei au f„cut o investi˛ie concret„, pe termen lung, Ón Rom‚nia.

Este r‚ndul nostru s„ venim imediat cu r„spunsuri la aceast„ investi˛ie.

Am spus, fiecare Ón felul nostru, Guvernul, toate for˛ele politice, c„ ne a∫teapt„ un parcurs dificil pentru a duce la bun sf‚r∫it reformele necesare pentru aderarea efectiv„.

Este un fapt pozitiv c„ suntem cu to˛ii con∫tien˛i de aceasta. Dar, pentru ca acest fapt s„ se produc„ ∫i pentru ca el s„ produc„ rezultate, este nevoie ca, de acum ∫i p‚n„ la aderarea la NATO ∫i dincolo de aceasta, p‚n„ la aderarea la Uniunea European„, s„ ne fix„m cu Ón˛elepciune agenda na˛ional„ Ón linie dreapt„.

Aceasta va presupune un pachet compact ∫i unitar de ac˛iuni de reform„ necesare pentru succesul deciziilor de aderare din 2004 ∫i, Ón continuare, Ón 2007. S„ d„m o nou„ energie proiectului nostru comun, Rom‚nia, ∫i s„ aducem sub stindardul unic al interesului na˛ional priceperea, entuziasmul ∫i for˛a poporului nostru.

Avem Ón fa˛a noastr„ un proiect politic decisiv pentru viitorul ˛„rii noastre. A∫a cum ob˛inerea invita˛iei de aderare la NATO a fost rezultatul unei sus˛ineri na˛ionale puternice, prin contribu˛ia ∫i meritul tuturor segmentelor societ„˛ii rom‚ne∫ti, dorim ca, Ón continuare, ∫i aderarea la Uniunea European„ s„ aib„ o sus˛inere similar„.

285

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Ne propunem s„ asigur„m Ón continuare acel echilibru Óntre eforturile alocate ader„rii ∫i beneficiile concrete ale calit„˛ii de membru NATO Ón folosul direct al cet„˛enilor. Vrem ca rezultatele reformelor ∫i eforturilor noastre s„ Ónsemne deschidere c„tre investi˛ii str„ine, competitivitate la standarde europene, leg„turi multiplicate cu partenerii din str„in„tate, bazate pe parteneriate puternice ∫i pe Óncredere. Vrem ca aderarea la NATO s„ Ónsemne o nou„ energie pentru continuarea reformelor, o nou„ Óncredere a cet„˛enilor Ón drumul previzibil al Rom‚niei.

Guvernul a adoptat deja o strategie de ac˛iune Ón perioada postPraga, cuprinz‚nd m„suri pentru finalizarea reformelor, ducerea la Óndeplinire a angajamentelor ce vor fi asumate din documentele de aderare ∫i pentru consolidarea rela˛iilor Rom‚niei cu partenerii din Alian˛„.

Ne-am stabilit sarcini precise privind modul Ón care se vor desf„∫ura negocierile pentru Protocolul de aderare, monitorizarea aplic„rii angajamentelor ∫i, de asemenea, Ón ceea ce prive∫te preluarea acquis-ului NATO Ón plan legislativ ∫i institu˛ional. Un rol important pentru asigurarea succesului acestor activit„˛i va reveni Parlamentului, pe care Guvernul Ól va informa periodic, Ón primul r‚nd prin intermediul comisiilor parlamentare pe domenii, Ón leg„tur„ cu evolu˛ia acestor negocieri.

Guvernul s-a angajat s„ asigure preg„tirea Ón cele mai bune condi˛ii a resurselor umane, gestionarea resurselor financiare pentru exercitarea calit„˛ii de membru al Alian˛ei. Œn perspectiv„, principalele obiective sunt incluse Ón ciclul al patrulea al Planului na˛ional de aderare. Aceste eforturi sunt complementare ∫i Ónt„resc m„surile prioritare pentru integrarea european„ pentru perioada noiembrie 2002 — decembrie 2003, adoptate recent de Guvern. Este semnificativ pentru coeren˛a ac˛iunii Guvernului, Ón continuare, faptul c„ la trei s„pt„m‚ni dup„ momentul Praga Uniunea European„ va decide drumul de parcurs al Rom‚niei p‚n„ la aderare.

286

Am primit confirmarea c„ ne-am f„cut datoria

Vom continua s„ contribuim la misiunile Alian˛ei Ón plan regional ∫i s„ diversific„m capacitatea noastr„ de participare la acestea, Ón contextul noii ini˛iative privind capabilit„˛ile, precum ∫i a viitoarei for˛e de r„spuns a NATO. Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale urmeaz„ s„ elaboreze o strategie viz‚nd achizi˛ionarea echipamentelor militare compatibile cu cele ale for˛elor NATO. Ne propunem totodat„ ca, o dat„ cu aderarea la NATO, s„ consolid„m industria de ap„rare a Rom‚niei pentru deschiderea de noi oportunit„˛i de relansare a acestui domeniu strategic al economiei rom‚ne∫ti.

Suntem hot„r‚˛i ca, preg„tindu-ne pentru aderare, s„ consolid„m stabilitatea institu˛iilor democratice, s„ Ónt„rim legalitatea ∫i economia de pia˛„ func˛ional„. Guvernul consider„ c„ a sosit vremea unui efort na˛ional onest ∫i radical Ón ducerea marilor b„t„lii pentru recucerirea Óncrederii cet„˛enilor Ón institu˛iile statului ∫i Ón lege ∫i Ón recucerirea Óncrederii investitorilor str„ini Ón mediul de afaceri din Rom‚nia. Aceasta trebuie s„ fie o opera˛ie chirurgical„ radical„, bazat„ pe lege, pe institu˛ii puternice de aplicare a legii, cu coloan„ vertebral„ solid„, ∫i nu pe politic„ ∫i politicianism.

Suntem recunosc„tori pentru aceast„ decizie istoric„ tuturor membrilor Alian˛ei, partenerului nostru strategic Statele Unite, viziunii pre∫edintelui american de a consolida o ampl„ solidaritate euroatlantic„ Ón promovarea valorilor libert„˛ii, democra˛iei ∫i prosperit„˛ii. Suntem totodat„ recunosc„tori partenerilor no∫tri europeni de care ne leag„ nu numai o puternic„ solidaritate istoric„, ci Óns„∫i esen˛a destinului nostru european.

Dorim ca, al„turi de contribu˛ia la extinderea NATO de la Marea Baltic„ la Marea Neagr„, s„ contribuim la succesul proiectului Europei Unite prin aderarea noastr„ c‚t mai cur‚nd posibil la Uniunea European„.

Dup„ Reuniunea de la Praga, NATO s-a Ónscris pe un nou drum, l„s‚nd Ón urm„ secolul XX. Fa˛„ de noile amenin˛„ri la adresa 287

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

securit„˛ii, r„spunsul lumii libere este o alian˛„ transformat„ ∫i modernizat„. Statele membre au considerat c„ pot avea Óncredere Ón noi s„ fim parte la acest proiect strategic. Accept‚nd invita˛ia de a adera la NATO, Rom‚nia face o op˛iune definitiv„, care rupe complet ∫irul compromisurilor ∫i aranjamentelor de circumstan˛„ din istoria noastr„. Suntem un stat cu o politic„ extern„ ∫i de securitate previzibile ∫i ata∫ate valorilor democratice Ómp„rt„∫ite de marile puteri occidentale.

Guvernul Ón˛elege responsabilitatea care-i revine ˛„rii noastre Ón Óndeplinirea noilor misiuni ale Alian˛ei ∫i Ón continuarea luptei Ón care ne-am angajat Ómpotriva terorismului. Ca alia˛i, ne confrunt„m cu acelea∫i provoc„ri ∫i suntem solidari Ón ap„rarea valorilor care dau sens coeziunii euroatlantice. Ne propunem s„ cooper„m solidar Ón plan interna˛ional cu alia˛ii no∫tri pentru combaterea noilor amenin˛„ri la adresa p„cii ∫i securit„˛ii, Ón combaterea terorismului ∫i stoparea prolifer„rii armelor de distrugere Ón mas„.

Suntem Óntr-o zodie bun„ a istoriei noastre. Rom‚nia Ó∫i recap„t„ binemeritatul loc pe harta strategic„ a lumii. Ne afl„m acum la un nou Ónceput al voca˛iei na˛ionale, al Óncrederii Ón eforturile noastre, al misiunii noastre al„turi de ˛„rile membre ale NATO. Dup„ decizia de la Praga, vrem ca Óncheierea acestui an s„ g„seasc„ Rom‚nia cu un traseu clar al noului nostru proiect na˛ional. Ne apropiem de un an nou, dar ∫i de un ciclu nou Ón dezvoltarea Rom‚niei, cu Óncredere Ón efortul nostru na˛ional, cu m‚ndrie pentru for˛a solidarit„˛ii rom‚ne∫ti, dar ∫i cu Óncredere c„ deciziile ∫i angajamentele partenerilor no∫tri transatlantici ∫i europeni fa˛„ de acest traseu ∫i de proiect ne includ.

Am speran˛a c„, ∫i Ón continuare, Parlamentul Rom‚niei va sus˛ine cu aceea∫i putere eforturile Guvernului dedicate ader„rii cu succes, c‚t mai cur‚nd, a ˛„rii noastre la structurile europene ∫i euroatlantice.

288

24. CODUL MUNCII ŒNT√RE™TE DIALOGUL DINTRE PARTENERII SOCIALI, ŒNTRE EI ™I FACTORII GUVERNAMENTALI* m s„ v„ spun c„ am fost extrem de impresionat de dezbaterea care a avut loc Ónainte ca noi s„ ne angaj„m r„spunderea Ón leg„tur„ cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdat„, s„ aib„ loc discu˛ia, at‚ta vreme c‚t el doar Óncep‚nd de ast„zi are o form„ final„.

A

Sigur, colegii no∫tri liberali sunt mai obi∫nui˛i s„ ne ocup„m Ón Parlament, cum ne-am ocupat ani de zile, doar de problemele propriet„˛ii.

Noi credem Óns„ c„ este important s„ ne ocup„m ∫i de problemele muncii. ™i, de aceea, dup„ ce am rezolvat o parte dintre problemele restituirilor de proprietate, ale privatiz„rilor ∫i ale transferurilor de proprietate, este cazul s„ Óncepem s„ ne mai ocup„m ∫i de reglement„ri privind munca. Pentru noi, ca Partid Social Democrat, este la fel de important, dac„ nu mai important, s„ g„sim cele mai bune reglement„ri privind problematica muncii.

La doi ani de la acordarea votului de Ónvestire, Guvernul se prezint„ ast„zi pentru a patra oar„ Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, reunite Ón ∫edin˛„ comun„, pentru a-∫i asuma r„spunderea, potrivit procedurilor constitu˛ionale, asupra proiectului de lege denumit Codul muncii. * Discurs referitor la angajarea r„spunderii Guvernului asupra proiectului de lege – Codul muncii – Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 176 din 19 decembrie 2002 (Ón calitate de prim-ministru) 289

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

P‚n„ Ón prezent, Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului asupra Legii privind promovarea investi˛iilor directe, cu impact semnificativ Ón economie, ∫i a Legii privind unele m„suri pentru accelerarea privatiz„rii.

Totodat„, pentru prima oar„ Ón via˛a parlamentar„ postrevolu˛ionar„, Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea asupra declara˛iei de politic„ general„ privind bilan˛ul primului an de guvernare.

Ast„zi ˛in s„ declar Ón mod expres Ón plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului c„ Guvernul, baz‚ndu-se pe dispozi˛iile art.113 alin. (1) din Constitu˛ie, Ó∫i angajeaz„ r„spunderea asupra unui proiect de lege cu semnifica˛ii deosebite pentru via˛a economic„ ∫i social„ a ˛„rii.

Recurgerea la aceast„ procedur„ legislativ„ este determinat„ de necesitatea Óndeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern Ón domeniul muncii ∫i politicilor sociale, de respectarea angajamentelor luate Ón cadrul procesului de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, printre care ∫i acela de a adopta un nou Cod al muncii p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002, cu intrare Ón vigoare la 1 martie 2003. Œn mod obiectiv, reglementarea rela˛iilor de munc„ sub o nou„ form„ se impune ca o problem„ major„ a politicii legislative a statului nostru. Tocmai de aceea, dup„ aproape 13 ani de la actul revolu˛ionar din 1989, act prin care Rom‚nia a Ónceput un parcurs politic, economic ∫i social radical nou, se resimte acut necesitatea adopt„rii unui nou Cod al muncii, aceasta cu at‚t mai mult cu c‚t legisla˛ia muncii ∫i a securit„˛ii sociale a Ónregistrat deja transform„ri de esen˛„, Óntr-o dinamic„ cu totul deosebit„, impus„ de trecerea ˛„rii noastre de la o economie centralizat„ la una de pia˛„.

Modific„rile de ordin legislativ au avut la baz„ evolu˛iile manifestate Ón sistemul rela˛iilor de munc„, Ón permanent„ schimbare pe pia˛a for˛ei de munc„ ∫i de capital.

Libertatea, Ón toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului ∫i a propriet„˛ii private, dar ∫i a unor rela˛ii sociale bazate pe dialog, competi˛ie, concuren˛„ ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, pe solidaritate.

290

Codul muncii Ónt„re∫te dialogul

Œn ultimii 12 ani, ini˛iativa economic„ privat„ s-a manifestat treptat ∫i, fire∫te, s-a extins Ón toate ramurile economiei na˛ionale, fapt care a condus la importante restructur„ri economice.

Sectorul privat contribuie ast„zi cu peste 67% la crearea produsului intern brut, comparativ cu 16,4% Ón 1990. Ponderea sectorului privat Ón valoarea ad„ugat„ a principalelor ramuri este ast„zi comparabil„ cu cea din principalele ˛„ri candidate la integrarea Ón Uniunea European„. Œn domeniul privat lucreaz„ Ón acest moment peste 70% din num„rul total al salaria˛ilor, Ón condi˛ii de competi˛ie comercial„ ∫i profesional„. Toate acestea eviden˛iaz„ un mediu economic ∫i un sistem al rela˛iilor de munc„ cu totul diferit de cel din anul 1990. Œn acest cadru, proiectul noului Cod al muncii a∫az„, din perspectiva economiei de pia˛„ ∫i pe principii social-democrate, raporturile dintre salaria˛i ∫i angajatori. Œn aceste condi˛ii, Ón ansamblul s„u, Codul muncii Ónt„re∫te dialogul dintre partenerii sociali (sindicate-patronat) la toate nivelurile, ∫i Óntre ei ∫i factorii guvernamentali.

Ne racord„m astfel la ceea ce Ón lumea contemporan„ a devenit o axiom„ a dezvolt„rii economico-sociale, a statului de drept, care r„spunde necesit„˛ii de a conserva pacea social„ Ón condi˛iile unei justi˛ii sociale convenite, cu implicarea constructiv„ a partenerilor sociali.

Statu‚nd necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul muncii urm„re∫te armonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salaria˛ilor, de la nivelul de angajator p‚n„ la o scar„ na˛ional„, ∫i totodat„ ofer„ modalit„˛i concrete de realizare a democra˛iei economice, sociale, parte integrant„ a democra˛iei politice. Œn consens cu practicile existente Ón statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt consulta˛i ∫i Ó∫i exprim„ opiniile referitoare la diverse decizii ale angajatorului, sau coparticip„ la aplicarea politicilor sociale.

291

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori ∫i salaria˛i, noul cod reglementeaz„, Ón acord cu cele mai recente documente ale Uniunii Europene ∫i ale dreptului interna˛ional al muncii, drepturile ∫i obliga˛iile ce revin at‚t salaria˛ilor, c‚t ∫i angajatorilor. Regula indiscutabil„ a dreptului interna˛ional al muncii contemporan, Óncheierea contractului individual de munc„ pe durat„ nedeterminat„, se reg„se∫te pe tot parcursului Codului, urm„rindu-se aplicarea strict„ a principiului stabilit„˛ii salaria˛ilor Ón munc„.

Contractele de munc„ pe durat„ determinat„ sunt limitativ reglementate, iar modalit„˛ile moderne, reglementate pentru prima dat„ Ón legisla˛ia noastr„, cum sunt contractele de munc„ pe timp par˛ial sau cele Óncheiate prin agent de munc„ temporar„, sunt riguros definite. Œn esen˛„, reglementarea asigurat„ prin cod creeaz„ premisele pentru Ónl„turarea a ceea ce este Óndeob∫te denumit îabuzul patronal“.

Deosebit de aceasta, Codul muncii creeaz„ un mediu competi˛ional uniform pentru to˛i angajatorii, care sunt datori ca, Ón raporturile de munc„, s„ ac˛ioneze pe baza principiului bunei-credin˛e. Œn perioada care s-a scurs din 1990, s-au adoptat o serie de reglement„ri noi Ón domeniul muncii ∫i securit„˛ii sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocup„rii for˛ei de munc„ ∫i la sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj, pensionarea anticipat„, cumulul de func˛ii, precum ∫i cele referitoare la grev„.

O serie de reglement„ri Ónnoitoare, racordate la exigen˛ele economiei de pia˛„ au fost adoptate Ón leg„tur„ cu negocierea colectiv„, salarizarea, stabilirea duratei timpului de munc„ sub 8 ore pe zi, pentru salaria˛ii care lucreaz„ Ón condi˛ii deosebite, grele, v„t„m„toare ∫i periculoase, organizarea sindicatelor ∫i patronatelor, concediul de odihn„, presta˛ia muncii ∫i solu˛ionarea conflictelor de munc„.

Noile acte normative ∫i eliminarea din legisla˛ie a dispozi˛iilor ce Ómpiedicau derularea normal„, Ón noile condi˛ii, a raporturilor 292

Codul muncii Ónt„re∫te dialogul

juridice de munc„ au fost pa∫ii necesari care s„ produc„ schimb„rile dorite din societatea rom‚neasc„.

Evolu˛iile din economie au condus la apari˛ia unor domenii de activitate noi, profesii ∫i meserii noi, specifice modernit„˛ii, care au fost reglementate Ón mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesit„˛ii imediate.

Acum a venit vremea ca aceste norme s„ se reflecte coerent Óntr-un nou Cod al muncii. Proiectul noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea Ón considerare a dispozi˛iilor constitu˛ionale, care reglementeaz„ munca ∫i protec˛ia social„, art. 38, 39 ∫i 40, ∫i care asigur„ pentru o perspectiv„ Óndelungat„ un cadru fundamentat ∫i corect. S-au avut Ón vedere dinamica rela˛iilor de munc„, drepturile sociale ∫i economice, generate de starea de libertate ∫i de ata∫amentul fa˛„ de valorile libert„˛ii, definitorii pentru democra˛ie ∫i pentru economia de pia˛„.

Pe parcursul elabor„rii noului Cod al muncii, ˛in‚ndu-se seama de exigen˛ele economiei de pia˛„, au fost identificate solu˛ii corecte ∫i elastice, etice ∫i eficiente, cu stabilitate rezonabil„ Ón timp.

Putem afirma c„ proiectul noului Cod al muncii r„spunde op˛iunilor ∫i exigen˛elor pie˛ei muncii, problematica reglementat„ privind exclusiv legisla˛ia muncii. fiinem s„ subliniem c„ proiectul noului Cod al muncii nu are un caracter exhaustiv. Dinamica schimb„rilor din societate ne impune adoptarea unor solu˛ii principiale Ón domeniile aflate Ón plin„ transformare. Œn aceste cazuri, reglementarea concret„ se realizeaz„ la nivelul legilor speciale. Œn acela∫i timp, dup„ mai mult de un deceniu de tranzi˛ie, exist„ ∫i domenii Ón care se manifest„ stabilitate. Œn aceste situa˛ii, proiectul noului Cod al muncii ofer„ solu˛ii concrete ∫i detaliate, negociate ∫i agreate de partenerii sociali.

293

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Se demonstreaz„ astfel c„ procesul tranzi˛iei Ónregistreaz„ succese consistente, ca urmare a climatului de pace social„ realizat, ceea ce asigur„ apropierea mai rapid„ de starea de normalitate.

Prin noul proiect de Cod al muncii, s-a urm„rit s„ se reglementeze, pentru toate categoriile de salaria˛i ∫i angajatori, ansamblul tuturor normelor de baz„ privitoare la contractul individual de munc„.

Astfel, s-au identificat solu˛ii care s„ reglementeze condi˛iile ∫i clauzele contractului individual de munc„, specifice economiei de pia˛„, ale execut„rii modific„rii nulit„˛ii sau suspend„rii acestuia.

Proiectul aduce noi reglement„ri ∫i Ón materia angaj„rii, astfel Ónc‚t, pe l‚ng„ Óncadrarea Ón munc„, Ón baza unor contracte de munc„, pe durat„ nedeterminat„, se propun ∫i alte tipuri de contracte de munc„, cum sunt cele pe durat„ determinat„, de munc„ temporar„, de munc„ cu timp par˛ial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de munc„.

Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de munc„ r„spunde dinamicii tranzi˛iei spre economia de pia˛„ ∫i ritmurilor impuse de globalizare, dar ∫i interesului economic de mobilitate profesional„ ∫i de calitate a muncii, pe care le are angajatul.

Ca noutate legislativ„, s-a reglementat posibilitatea ca Ón contractul individual de munc„ s„ fie incluse unele clauze de mobilitate, de neconcuren˛„ ∫i de confiden˛ialitate, care, dac„ nu sunt respectate, pot atrage obligarea p„r˛ii Ón culp„ la plata de daune-interese.

Fire∫te, Ón contract, p„r˛ile vor fi libere s„ includ„ ∫i alte clauze specifice, Ón cadrul unei economii de pia˛„, cu respectarea ordinii publice ∫i a bunelor moravuri.

Suntem siguri c„ proiectul Codului muncii, care reglementeaz„ eficient ∫i echitabil pia˛a for˛ei de munc„, va crea, pe de o parte, oportunit„˛i viabile pentru to˛i salaria˛ii ∫i, pe de alt„ parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor Óncuraja, astfel, politicile de formare ∫i de recalificare profesional„ ∫i se va promova o jurisdic˛ie care s„ rezolve operativ conflictele de munc„.

294

Codul muncii Ónt„re∫te dialogul

Proiectul de cod promoveaz„ clar drepturile fundamentale ale salaria˛ilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu.

Acest drept va fi protejat, Ón mod special, prin crearea fondului de garantare a crean˛elor salariale, Ón cazul insolvabilit„˛ii patronilor.

Proiectul noului Cod al muncii reglementeaz„ strict, Ón concordan˛„ cu normele europene ∫i ale dreptului interna˛ional al muncii, institu˛ia Óncet„rii contractului de munc„ Ón raport cu exigen˛ele economiei de pia˛„, consacr‚nd un capitol special concedierii.

Aceasta poate fi dispus„ pentru motive care ˛in de persoana salariatului sau pentru motive care nu ˛in de persoana salariatului.

Cea de-a doua categorie poate fi individual„ sau colectiv„.

Respect‚nd interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limiteaz„ posibilul arbitrariu patronal. Œn domeniul rela˛iilor colective, i s-au conferit atribu˛ii noi institu˛iei reprezentan˛ilor salaria˛ilor, Ón scopul de a promova ∫i ap„ra interesele salaria˛ilor Ón unit„˛ile Ón care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative. Reprezentan˛ii ale∫i ai salaria˛ilor, dar ∫i liderii sindicali sunt ocroti˛i prin lege, Ón conformitate cu normele Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii. Œn m„sura Ón care noul Cod al muncii define∫te ∫i ap„r„ interesul economic al salaria˛ilor Ón raport cu angajatorul, putem spune c„ acest cod reflect„ responsabilizarea social„ a capitalului, reglement‚nd, Ón mod echilibrat, ∫i r„spunderea integral„ pe care salaria˛ii o au pentru prejudiciul material cauzat angajatorului, prin faptele lor culpabile. Noul Cod al muncii demonstreaz„ responsabilitatea economic„ reciproc„ a partenerilor sociali. Œn ansamblu, se poate afirma c„ r„spunderea juridic„ a c„p„tat Ón noul cod o modalitate mai larg„ de reprezentare, statu‚nd principii noi, legate de r„spunderea disciplinar„, patrimonial„, contraven˛ional„ ∫i penal„. R„spunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va Óntemeia pe normele ∫i principiile r„spunderii civile contractuale.

295

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Astfel, angajatorul este obligat s„-l desp„gubeasc„ pe salariat Ón situa˛ia Ón care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, Ón timpul Óndeplinirii obliga˛iilor de serviciu sau Ón leg„tur„ cu serviciul.

Tot astfel, salariatul r„spunde patrimonial, Ón temeiul normelor ∫i principiilor r„spunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina ∫i Ón leg„tur„ cu munca sa. Solu˛iile sunt simetric egale.

Cred c„ sunte˛i de acord c„ r„spunsul la sfid„rile globaliz„rii nu este unul strict economic, dar ∫i unul de educa˛ie ∫i formare profesional„. Competi˛ia economic„ este o competi˛ie a capitalurilor, a tehnologiilor, a capacit„˛ii de a c‚∫tiga pie˛e noi, dar ∫i a dinamismului noilor profesiuni.

Obiectivul strategic al Rom‚niei pentru acest deceniu este construirea ∫i consolidarea societ„˛ii cunoa∫terii, a economiei cunoa∫terii. Responsabilit„˛ile angaja˛ilor, ale angajatorilor ∫i ale autorit„˛ilor publice reglementate prin proiectul de lege supus aten˛iei dumneavoastr„ vor contribui la o nou„ calitate a muncii ∫i a economiei, reflectate at‚t Ón rezultatele competi˛iei, c‚t ∫i Ón dezvoltarea economic„, ∫i Óntr-o nou„ calitate a vie˛ii ∫i a dezvolt„rii sociale. Din aceast„ perspectiv„ sunt reglementate dou„ tipuri de contracte Ón domeniul form„rii profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesional„ ∫i contractul de adaptare profesional„.

Un titlu distinct, reflect‚nd concep˛ia social-democrat„, este rezervat s„n„t„˛ii ∫i securit„˛ii Ón munc„, Comitetului de securitate ∫i s„n„tate Ón munc„, protec˛iei salaria˛ilor prin servicii medicale.

Toate aceste prevederi fac din noul Cod al muncii un act normativ modern, un text de justi˛ie ∫i de coeziune social„, ale c„rui prevederi vor ac˛iona pentru diminuarea polariz„rii sociale Ón ˛ara noastr„. Totodat„, se creeaz„ condi˛iile ca o parte a clasei de mijloc s„ provin„ din r‚ndul salaria˛ilor.

296

Codul muncii Ónt„re∫te dialogul

Din momentul intr„rii Ón vigoare, noul Cod al muncii va trebui s„ devin„ un cod de conduit„ pentru cei care interac˛ioneaz„ pe pia˛a muncii, fie c„ sunt angajatori, fie c„ sunt salaria˛i, fie organiza˛ii sindicale sau patronale, fie, desigur, organe ale statului.

R„spunz‚nd cerin˛ei ca noul Cod al muncii s„ exprime tr„s„tura definitorie a legisla˛iei muncii, protec˛ia salaria˛ilor, Guvernul a fost preocupat s„ asigure ∫i promovarea intereselor legitime ale angajatorilor. Echilibrul judicios, Óntre interesele salaria˛ilor ∫i cele ale angajatorilor constituie o cerin˛„ cert„ pentru legisla˛ia muncii. Œn acest spirit, proiectul de cod reglementeaz„ drepturile angajatorilor Óntr-o dubl„ perspectiv„: cele care se exercit„ prin dialog cu sindicatele sau cu reprezentan˛ii salaria˛ilor, dar ∫i cele care se exercit„ de sine st„t„tor, independent. M„ refer la organizarea muncii salaria˛ilor, la dreptul de a da dispozi˛ii ∫i ordine obligatorii, dac„ sunt legale, la dreptul de control ∫i, Ón sf‚r∫it, la dreptul de a sanc˛iona disciplinar pe cei vinova˛i de Ónc„lcarea obliga˛iilor de serviciu.

D„m expresie, astfel, preocup„rii noastre pentru dezvoltarea propriet„˛ii private, spiritului antreprenorial pentru Ónt„rirea autorit„˛ii celor care conduc unit„˛i economico-sociale, Ómbun„t„˛irea actului managerial pentru promovarea intereselor patronale.

A∫a dup„ cum ∫ti˛i, la preluarea mandatului de guvernare spuneam c„ unul dintre obiectivele noastre prioritare va fi crearea condi˛iilor fundamentale, astfel Ónc‚t cet„˛enii s„ poat„ participa efectiv la via˛a social„, prin asigurarea unor garan˛ii individuale, colective sau de alt„ natur„, Ómpreun„ cu cre∫terea gradului de responsabilitate individual„.

Tot atunci spuneam c„ modelul social pe care Guvernul Ól va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre competi˛ie, colaborare ∫i solidaritate. Codul muncii prezint„ ∫i reprezint„ valorile Ón care noi, Guvernul ∫i Partidul Social Democrat, credem ∫i dup„ care ne-am 297

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

ghidat ∫i ne ghid„m Ón construc˛ia unui model economico-social care s„ determine treptat bun„starea la care Rom‚nia ∫i cet„˛enii s„i au dreptul.

Eforturile de integrare Ón structurile Uniunii Europene demonstreaz„, al„turi de costurile etapelor ader„rii, mai ales c‚∫tiguri durabile, care decurg chiar din defini˛ia noii Europe, ca fiind o Europ„ social„.

Pentru noi, Guvernul social-democrat al Rom‚niei, este deosebit de important ca, Ón perioada imediat urm„toare, s„ intensific„m ac˛iunile ∫i preg„tirile impuse de obiectivul integr„rii Ón Europa social„, parte esen˛ial„ a construc˛iei Uniunii Europene. Este o destina˛ie unde Rom‚nia se va afla al„turi de alte ˛„ri, unde rom‚nii vor tr„i ∫i vor muncii al„turi de alte popoare.

Noul Cod al muncii este astfel construit Ónc‚t ap„r‚nd, Ón mod egal ∫i echilibrat, ∫i munca ∫i proprietatea respect„ valorile socialdemocra˛iei. Dorim s„ subliniem Ón mod special c„ pentru noi munca reprezint„ o valoare social„ la fel de important„ ca ∫i proprietatea.

Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul ∫i partidul nostru expresia cea mai elocvent„ a doctrinei social-democrate ∫i a obiectivelor pentru care cet„˛enii Rom‚niei ne-au Ónvestit la alegerile din anul 2000. Noul Cod al muncii, parte a identit„˛ii noastre social-democrate, are sprijinul reprezentan˛ilor societ„˛ii civile. Prevederile proiectului Codului muncii sunt Ón concordan˛„ cu legisla˛ia comunitar„ Ón domeniul muncii, la elaborarea acestuia av‚ndu-se Ón vedere ∫i angajamentele asumate de Rom‚nia prin documentul de pozi˛ie la Capitolul XIII — îPolitic„ social„ ∫i ocuparea for˛ei de munc„“.

Rom‚nia este membru fondator din anul 1919 al Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, cea mai prestigioas„ organiza˛ie Ón materie. Tocmai de aceea, Ón raport de exigen˛ele actuale ale Dreptului interna˛ional al muncii, la elaborarea noului cod au fost 298

Codul muncii Ónt„re∫te dialogul

avute Ón vedere Conven˛iile Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, ratificate de ˛ara noastr„.

Totodat„, la elaborarea codului au fost avute Ón vedere ∫i cerin˛ele Cartei Sociale Europene a Consiliului Europei, ratificate ∫i de Rom‚nia prin Legea nr. 74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii Ón acest nou secol.

Dialogul cu organiza˛iile sindicale ∫i patronale a fost o preocupare constant„ a Guvernului Ónc„ din momentul Ónvestirii acestuia. Acordurile ∫i conven˛iile Óncheiate cu confedera˛iile sindicale ∫i patronale au constituit un vector de Óncredere, de stabilitate pe plan intern.

Totodat„, aceste acorduri negociate ∫i semnate cu partenerii sociali au condus pentru prima dat„ Ón 12 ani la realizarea p„cii sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de Guvern.

Noul cod reprezint„ rodul unei munci sus˛inute, de echip„, Ón care Guvernul a avut doi parteneri importan˛i ∫i one∫ti: sindicatele ∫i patronatele.

El nu este doar opera Guvernului, ci un angajament discutat, negociat ∫i convenit cu sindicatele ∫i patronatele.

Dialogul cu partenerii sociali s-a purtat Óndelung, cu mult„ seriozitate, responsabilitate ∫i determinare din partea tuturor p„r˛ilor. El este expresia fidel„ a importan˛ei pe care o acord„m rela˛iilor cu societatea civil„.

Sus˛inerea noului Cod al muncii demonstreaz„ Ónc„ o dat„ faptul c„ ne respect„m programul de guvernare. Iat„ de ce consider„m c„ este datoria noastr„ s„ ne asum„m r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului pentru noul Cod al muncii.

R„spunderea asumat„ pentru acest act normativ fundamental, pentru o societate modern„, demonstreaz„ c„ Guvernul Ón˛elege modernitatea, mai ales prin respectarea angajamentelor luate.

299

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Am prezentat Ón fa˛a dumneavoastr„ principalele reglement„ri, desigur, foarte succint, pe care le con˛ine noul Cod al muncii. Nu este, desigur, un proiect de lege care s„ nu presupun„ Ón viitor, ca orice alt act normativ, perfec˛ion„ri impuse de via˛„, de practica pie˛ei muncii ∫i a raporturilor de munc„. fiin‚nd seama de caracteristicile proiectului de Cod al muncii, membrii Guvernului au decis Ón unanimitate s„-∫i asume r„spunderea Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului. Œmi Óng„dui s„ reamintesc Ón acest context faptul c„ Ón acela∫i domeniu, al rela˛iilor de munc„, a mai existat o asumare a r„spunderii, realizat„ de unul dintre guvernele anterioare, Ón leg„tur„ cu Legea privind statutul func˛ionarilor publici.

Prin angajarea r„spunderii politice Ón ∫edin˛a de ast„zi, Guvernul Ó∫i afirm„ hot„r‚rea de a-∫i continua mandatul de Óncredere acordat Ón decembrie 2000, numai Ón condi˛ia accept„rii proiectului de lege pe care l-am prezentat.

De altfel, prin angajarea r„spunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul Ón fa˛a unei alternative, fie s„ men˛in„ Ón func˛iune actualul Guvern, accept‚nd proiectul de lege prezentat, fie s„ Óncerce demiterea sa, retr„g‚ndu-i Óncrederea prin ini˛ierea unei mo˛iuni de cenzur„. Œmi exprim convingerea c„ membrii Parlamentului vor judeca Ón mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura ˛„rii cadrul legislativ corespunz„tor Óntr-un domeniu at‚t de important cum este cel al rela˛iilor de munc„.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i cred c„ dumneavoastr„, stima˛i colegi, ve˛i sus˛ine Guvernul Ón acest important demers legislativ.

300

25. LEGITIMITATEA PROIECTULUI NOSTRU DE REFORM√ ECONOMIC√ ™I SOCIAL√* a˛i-mi voie s„ v„ spun de la Ónceput c„ nu mai ∫tim cum este bine s„ proced„m Ón rela˛ia noastr„ cu colegii din opozi˛ie.

D

Pe de o parte, ne critic„ c„ nu venim Ón fa˛a Parlamentului pentru a explica ce am f„cut sau ce vrem s„ facem. Pe de alt„ parte, atunci c‚nd venim ∫i oferim ocazia unui dialog, aduc‚nd ∫i materialele necesare pentru a fundamenta o discu˛ie serioas„, ni se spune c„ nici aceasta nu este calea cea dreapt„. Œn plus, a∫ vrea s„ Ón˛elege˛i foarte bine c„ eu nu puteam s„ fiu prezent la o discu˛ie de procedur„ Ón aceast„ diminea˛„ Ón care se hot„ra dac„ aceast„ dezbatere va avea sau nu va avea loc. Era normal ca Parlamentul s„ decid„ mai Ónt‚i dac„ accept„ prezentarea pe care primul-ministru urma s-o fac„. De aceea, ideea c„ ar fi trebuit s„ fiu aici la prima faz„ a dezbaterii de procedur„ nu este * Declara˛ie cu privire la politica Guvernului Ón perioada 2001–2002 ∫i asupra principalelor priorit„˛i economice ∫i sociale Ón anii 2003–2004 — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 8 din 22 februarie 2003 (Ón calitate de prim-ministru) 301

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

conving„toare ∫i, Ón orice caz, pentru cei care cunosc regulile Parlamentului este destul de ciudat„.

Vreau s„ mai precizez un anumit aspect: cunosc foarte bine ∫i cunoa∫tem la nivelul Guvernului prevederile Constitu˛iei. Œn mod evident, formularea din Constitu˛ie ne-a dus la o prim„ idee care era cel mai u∫or de acceptat, de a prezenta aceste elemente Ón fa˛a doar a uneia dintre Camere. De aceea, am trimis dou„ scrisori c„tre pre∫edin˛ii celor dou„ Camere Ón care am ar„tat c„ Ón˛elegem interpretarea restrictiv„ a textului constitu˛ional ∫i, Ón m„sura Ón care Birourile permanente vor decide acest lucru, vom prezenta aceast„ informare pentru discu˛ii doar Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor.

Dar am ar„tat c„, Ón m„sura Ón care cele dou„ birouri vor hot„rÓ s„ interpreteze extensiv textul constitu˛ional, nu avem nici un fel de dificultate de a ne prezenta Ón fa˛a celor dou„ Camere. Œn˛eleg c„ cele dou„ Birouri permanente au hot„r‚t ca aceast„ prezentare s„ se fac„ Ón fa˛a celor dou„ Camere ale Parlamentului.

Deci, Ón m„sura Ón care exist„ o anumit„ nemul˛umire pentru aceast„ solu˛ie, ea nu poate fi adresat„ Ón nici un caz Guvernului, ci, cel mult, celor dou„ Birouri permanente. Cred Óns„ c„ decizia celor dou„ Birouri a avut Ón vedere posibilitatea ca ∫i senatorii, dac„ vor dori, s„ participe la dezbaterile care Ón mod firesc vor urma dup„ prezentarea pe care o voi realiza Ón minutele urm„toare.

Acestea sunt cele c‚teva elemente pe care am dorit s„ le precizez ∫i vreau s„ v„ asigur Ónc„ o dat„ de respectul Guvernului pentru Parlament ∫i de dorin˛a noastr„ de a v„ prezenta, de data aceasta, spre deosebire de anul trecut, ∫i elementele pe care le-am realizat, dar ∫i c‚teva g‚nduri pentru perioada care urmeaz„.

Sigur, vom fi la dispozi˛ia dumneavoastr„ pentru a r„spunde la eventuale Óntreb„ri sau pentru a comenta unele probleme pe care le ve˛i ridica.

A∫ vrea s„ v„ rog s„-mi permite˛i s„ v„ mul˛umesc Ón numele Executivului pentru aceast„ ocazie de a prezenta Ón fa˛a celor dou„ 302

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Camere ale Parlamentului Declara˛ia cu privire la politica Guvernului Ón perioada 2001—2002 ∫i la principalele priorit„˛i economice ∫i sociale Ón anii 2003—2004.

Dezbaterea de c„tre Parlament a rezultatelor politicii guvernamentale reprezint„ un demers deosebit de important pentru sistemul nostru politic ∫i pentru sistemul institu˛ional din Rom‚nia.

Doresc s„ v„ prezint, pe de o parte, aspectele pozitive, dar, evident, ∫i anumite neÓmpliniri din anii 2001—2002 Ón vederea identific„rii solu˛iilor, a priorit„˛ilor pentru desf„∫urarea cu mai mult„ eficien˛„ a procesului de guvernare.

Primii doi ani ai guvern„rii noastre au reprezentat o perioad„ de realiz„ri certe ∫i notabile Ón multe domenii. Succesele ob˛inute at‚t pe plan intern, c‚t ∫i extern confirm„ teza noastr„ potrivit c„reia viziunea social-democrat„ de guvernare a ˛„rii este cea mai potrivit„ pentru Rom‚nia Ón acest moment.

Folosesc acest prilej pentru a mul˛umi Ónc„ o dat„ tuturor cet„˛enilor care ne-au votat, care au avut Óncredere Ón programul politic ∫i Ón oferta electoral„ a P.S.D. Œn acest fel, avem posibilitatea confirm„rii viabilit„˛ii programului social-democrat de guvernare Ón ˛ara noastr„.

La sf‚r∫itul anului 2000 Partidul Social Democrat s-a angajat Ón fa˛a Parlamentului c„ va realiza o guvernare mai bun„. Trebuie reamintit faptul c„ Ón acel moment ˛ara se afla Óntr-o situa˛ie de criz„ dup„ guvernarea de dreapta care, din incapacitate de gestionare a ˛„rii ∫i a reformei, a aplicat politica regresului economic programat.

Au fost afectate astfel nu numai bazele dezvolt„rii economice a Rom‚niei, ci, Ón mod grav, nivelul de trai al popula˛iei ∫i credibilitatea ˛„rii Ón rela˛iile externe.

Deteriorarea situa˛iei economice ∫i instabilitatea ce se manifestau Ón plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabil„ ˛„rii noastre. Institu˛iile financiare interna˛ionale, agen˛iile de rating ∫i Comisia European„ erau neÓncrez„toare Ón capacitatea de reformare 303

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

a economiei rom‚ne∫ti. Aceast„ percep˛ie negativ„ a realit„˛ilor din ˛ara noastr„ a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit s„ le dep„∫im. Œntr-o asemenea situa˛ie, Executivul a pus pe un plan prioritar redob‚ndirea Óncrederii ∫i revigorarea rela˛iilor politice externe, Óndeosebi a celor cu Uniunea European„ ∫i cu institu˛iile financiare interna˛ionale.

Astfel, am ac˛ionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politic„ extern„ ∫i pentru a dob‚ndi sprijin Ón sus˛inerea ∫i desf„∫urarea procesului de reform„ economic„, Ón condi˛ii de suportabilitate social„. Aceasta explic„ modul Ón care am reu∫it s„ asigur„m realizarea unor obiective de politic„ extern„, vitale pentru Rom‚nia, ∫i anume: recunoa∫terea dreptului de liber„ circula˛ie a cet„˛enilor rom‚ni Ón spa˛iul Schengen; invitarea Rom‚niei la Praga de a deveni membru NATO; ob˛inerea la Copenhaga a unui calendar precis pentru ca Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europene Óncep‚nd cu anul 2007; Óncheierea de acorduri cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i Banca Mondial„; rezolvarea unor litigii existente de ani de zile Ón rela˛ii externe bilaterale. Dau un singur exemplu: rezolvarea unei situa˛ii vechi, delicate, Ón rela˛iile Rom‚niei cu Suedia. Nu numai c„ am solu˛ionat acel diferend, dar Ón ace∫ti doi ani am ∫i pl„tit cele 120 de milioane de dolari Ón patru tran∫e, astfel Ónc‚t aceast„ chestiune, care ne-a venit din urm„ ∫i care a grevat rela˛iile noastre cu ˛„rile nordice, a putut fi rezolvat„, dar, iat„, ∫i cu un pre˛ suplimentar care a Ónsemnat ad„ugarea unei sume considerabile Ón bugetul de cheltuieli al Guvernului.

Extinderea cooper„rii cu ˛„ri ∫i regiuni ale lumii Ón care prezen˛a Rom‚niei devenise nesemnificativ„ ∫i progresele economicosociale ob˛inute pe plan intern demonstreaz„ ∫i ele realismul programului guvernamental. Astfel, am realizat relansarea economic„ Ón ritmuri care au plasat Rom‚nia pe unul dintre primele locuri Óntre ˛„rile central ∫i est-europene.

304

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Aici a∫ face o parantez„. Colegii no∫tri care tocmai au p„r„sit sala, dac„ s-ar fi prezentat Ón Parlament pentru a prezenta rezultatele lor dup„ doi ani de guvernare, ar fi trebuit s„ arate c„ produsul intern brut al ˛„rii sc„zuse cu aproximativ 10%. A fost o pierdere de aproximativ 4 miliarde de dolari la produsul intern brut, Ón timp ce noi, Ón ace∫ti doi ani, practic, am adus 4 miliarde de dolari Ón plus la avu˛ia ˛„rii.

Cei care toat„ ziua stau cu corup˛ia Ón gur„ ∫i care discut„ despre acest subiect, cei care vorbesc despre ho˛ie ∫i despre diminuarea bog„˛iilor ˛„rii trebuie s„ ˛in„ seama c„ acest Guvern, Ón doi ani, indiferent de problemele care poate or mai fi ap„rut, a reu∫it s„ aduc„ la avu˛ia ˛„rii 4 miliarde de dolari, Ón timp ce cei care acum ne critic„ au luat de la avu˛ia ˛„rii 4 miliarde de dolari.

Enumer„m c‚teva realiz„ri care au dus la acest rezultat: dezvoltarea ∫i consolidarea structurilor de proprietate privat„, instituirea ∫i amplificarea unor mecanisme ale economiei de pia˛„, pe baza legisla˛iei na˛ionale armonizate cu cea comunitar„; declan∫area unor programe de investi˛ii care sus˛in Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ Ón mediul urban ∫i rural; lansarea unui amplu program social care asigur„ intensificarea preocup„rilor pentru crearea de noi locuri de munc„ Ón vederea cre∫terii gradului de ocupare a popula˛iei active ∫i diminu„rii ∫omajului; sporirea sensibil„ a num„rului de locuin˛e, inclusiv pentru un num„r foarte mare de tineri; ridicarea gradului de protec˛ie a pensionarilor ∫i persoanelor cu venituri mici; Ómbun„t„˛irea pentru elevi a condi˛iilor din ∫coli ∫i din familie; punerea Ón aplicare a unui pachet de m„suri stimulative pentru tineri pornind de la atribuirea gratuit„ de active Ón vederea dezvolt„rii de afaceri Ón zootehnie ∫i p‚n„ la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreaz„ Ón sectorul tehnologiei informa˛iei, domeniu Ón care cifra de afaceri a fost dublat„ Ón 2002, fa˛„ de 2000.

Acum, dup„ doi ani, putem afirma c„ am dep„∫it situa˛iile critice care puteau exclude Rom‚nia din circuitul european ∫i 305

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

interna˛ional. Ast„zi, ˛ara noastr„ se bucur„ de un larg ∫i substan˛ial sprijin extern. Rom‚nia este acum un partener credibil Ón procesele ample ale construc˛iei Europei unite ∫i ale consolid„rii noii solidarit„˛i euroatlantice.

Evalu„rile pozitive privind realiz„rile din Rom‚nia din anii 2001—2002 sunt Ón total contrast cu evalu„rile negative din perioada guvern„rii anterioare. Œn rapoartele Comisiei Europene ∫i ale Fondului Monetar Interna˛ional de p‚n„ Ón anul 2000 inclusiv se f„cea referire la performan˛ele economice dezam„gitoare cauzate de politicile macroeconomice nepotrivite. Œncep‚nd cu anul 2001, aprecierile sunt de genul îRom‚nia a ob˛inut, prin programul s„u, o performan˛„ macroeconomic„ deosebit„.“, îRom‚nia a continuat s„ fac„ progrese c„tre o economie de pia˛„ func˛ional„, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au Ómbun„t„˛it.“, îRom‚nia a f„cut progrese impresionante Ón abordarea mai multor puncte slabe mai vechi ∫i a∫teapt„ acum o performan˛„ pe m„sur„“.

Bilan˛ul ultimului an arat„ o continuare a evolu˛iilor favorabile din 2001. Anul 2002, din punct de vedere economico-social, a fost un an al performan˛elor ridicate, ∫i m„ refer aici, Óndeosebi, la cre∫terea economic„, la majorarea substan˛ial„ a exporturilor, la reducerea semnificativ„ a infla˛iei, la sporirea volumului investi˛iilor, la cre∫terea salariului real ∫i a pensiei reale, precum ∫i la un grad mai bun de protec˛ie social„ a categoriilor defavorizate. ™tim c„ sunt Ón continuare foarte multe probleme. Œn doi ani nu am putut s„ rezolv„m toate dificult„˛ile care exist„ Ón societatea rom‚neasc„, nici nu ne-am propus acest lucru ∫i nici nu ne-ar fi crezut cineva dac„ ne-am fi propus un astfel de obiectiv. Dar s-au Ónt‚mplat foarte multe lucruri pozitive. Sigur c„ exist„ Ón continuare polarizare social„, exist„ foarte mult„ s„r„cie ∫i, de aceea, problematica nivelului de trai, a cre∫terii nivelului de trai, trebuie s„ ne preocupe Ón mai mare m„sur„ Ón perioada urm„toare.

306

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Politica pe care am promovat-o a demonstrat c„ teoriile potrivit c„rora reforma nu face cas„ bun„ cu progresul economic ∫i, mai ales, cu cel social, nu-∫i au justificare dec‚t Ón explica˛ii privind ineficien˛a actului de guvernare a celor care sus˛in asemenea concepte.

Ne afl„m ast„zi, stima˛i colegi, Ón fa˛a dumneavoastr„, Ón situa˛ia Ón care Rom‚nia beneficiaz„ de condi˛ii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economic„, Ómbun„t„˛irea nivelului de trai, aderarea la NATO ∫i integrarea ˛„rii Ón Uniunea European„ s„ devin„ certitudini pentru anii urm„tori. Suntem preg„ti˛i s„ continu„m aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea priorit„˛ilor de la o etap„ la alta, Ón scopul respect„rii angajamentelor asumate la Ónvestire.

Chiar dac„, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezint„ cu adev„rat o schimbare Ón bine, vrem s„ v„ asigur„m c„ nu am intrat Ón nici un fel Óntr-o zon„ a automul˛umirii. Sunt Ónc„ domenii care nu au evoluat cum am fi dorit. Cunoa∫tem dificult„˛ile ∫i neajunsurile din ˛ar„. De altfel, cred c„ am convins c„ permanent c„ut„m solu˛ii ∫i ac˛ion„m operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.

Dup„ cum a˛i observat, at‚t Ón planul de ac˛iune al Guvernului pentru perioada trecut„, c‚t ∫i Ón cel pe anii 2003—2004, pe care-l ave˛i acum printre volumele primite, ac˛iunile nerealizate sunt eviden˛iate ∫i reprogramate. De∫i num„rul lor este mic, Ón virtutea probit„˛ii profesionale ∫i a transparen˛ei pe care le-am instituit ca principii ale activit„˛ii noastre, nu le ascundem, ci le recunoa∫tem deschis.

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimb„rile calitative din economie, ca rezultat direct al procesului de reform„, ilustreaz„ faptul c„ s-au Ónregistrat progrese evidente pe linia cre„rii unei economii de pia˛„ func˛ionale. Rezultatele sunt cu at‚t mai apreciabile Óntr-un context interna˛ional caracterizat prin Óncetinirea 307

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

ritmurilor de cre∫tere Ón ˛„rile dezvoltate. Evolu˛ia din ultimii doi ani, precum ∫i tendin˛ele proiectate confer„, cred, certitudinea Óndeplinirii Ón orizontul de timp programat a criteriilor de aderare la Uniunea European„. De∫i cifrele ∫i compara˛iile pot plictisi pe unii, mai ales pe cei care doresc s„ fie uitate c‚t mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat, m„ simt totu∫i nevoit s„ apelez la acestea pentru c„ numai astfel putem avea m„sura corect„ a progresului realizat. Œn anul 2002, produsul intern brut a crescut cu 4,9% comparativ cu 4,5% c‚t am prev„zut Ón programul nostru guvernamental. Am reu∫it ca, Ón perioada 2001—2002, cre∫terea produsului intern brut s„ fie de circa 11% fa˛„ de anul 2000, sus˛inut„ de sporirea cu 16% a valorii ad„ugate Ón industrie, cu peste 21% Ón agricultur„ ∫i aproape 13% Ón activitatea de construc˛ii. Reamintesc c„ Ón primii doi ani ai guvern„rii anterioare produsul intern brut, a∫a cum spuneam mai devreme, a sc„zut cu 10%.

Anii 2001—2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde de dolari, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde de dolari Ónregistrat„ de economia rom‚neasc„ Ón perioada 1997—1998. Cu toate acestea, Ón prezent, produsul intern brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa 12% mai mic dec‚t Ón 1989.

Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zile ca s„ acoperim g„urile care s-au f„cut Ón economia noastr„ timp de patru ani de zile pe timpul guvern„rii anterioare ∫i pornim acum de la nivelul anului 1996, Ón loc s„ fi avut un proces de dezvoltare, de cre∫tere, care s„ ne duc„ mai aproape de nivelul ˛„rilor din Uniunea European„.

Aceasta este situa˛ia pe care ne-au l„sat-o colegii no∫tri de la P.D. ∫i P.N.L. prin guvernarea lor ∫i de aceea Ói Ón˛eleg c„ o astfel de prezentare cum facem noi ast„zi, aici, Ói deranjeaz„, Ói jeneaz„.

Sus˛inut„ de reforme structurale, economia rom‚neasc„ are Ón prezent capacitatea de a valorifica Ón timp real oportunit„˛ile 308

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

mediului economic intern ∫i interna˛ional. Semnificativ este faptul c„ sporul de produc˛ie ∫i, respectiv, produsul intern brut s-au realizat prin contribu˛ia echilibrat„ a cererii pentru export ∫i investi˛ii, Ón condi˛iile redres„rii sensibile a raportului dintre export ∫i import. Œn anul 2002 exporturile s-au situat la cel mai Ónalt nivel dup„ 1990, fiind de aproximativ 14 miliarde de dolari, mai mari cu 33% comparativ cu exportul din anul 2000. Deci Ón doi ani de zile exportul a crescut cu aproximativ o treime, ceea ce dovede∫te vitalitatea ∫i puterea economic„ a Rom‚niei care a Ónceput s„ permit„ aceste exporturi semnificative.

Anul 2002 reprezint„ primul an de dup„ 1990 c‚nd Ónregistr„m la un asemenea nivel de cre∫tere economic„, concomitent, o contribu˛ie pozitiv„ a comer˛ului exterior, o reducere a stocurilor, o rat„ Ónalt„ de investi˛ii ∫i cre∫terea, sigur, Ónc„ nesemnificativ„, dar evident„, a nivelului de trai.

Am reu∫it prin m„surile de politic„ structural„ s„ producem competitiv ∫i mai eficient, cu un grad mai redus de dependen˛„ de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce Ón ce mai mult Óntr-o produc˛ie care este solicitat„ pe pia˛a intern„ ∫i, mai ales, la export. Œn acest fel cre„m condi˛ii pentru cre∫terea gradului de ocupare a for˛ei de munc„, pentru sporirea veniturilor bugetare ∫i a nivelului de trai al popula˛iei. Œn domeniul mediului de afaceri, chiar dac„ acesta este Ónc„ perfectibil, prin m„surile luate am reu∫it s„ r„spundem corespunz„tor a∫tept„rilor investitorilor autohtoni ∫i str„ini. Œn prima etap„, am ac˛ionat pentru simplificarea procedurilor legislative ∫i administrative aferente ini˛ierii ∫i dezvolt„rii afacerilor pe baze concuren˛iale.

Ast„zi, Ón Rom‚nia, este posibil„ Ónfiin˛area unei societ„˛i comerciale Ón mai pu˛in de dou„ s„pt„m‚ni, iar studen˛ii care doresc s„ Ónceap„ afaceri sunt scuti˛i de plata taxei de Ónregistrare.

309

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Alte direc˛ii de ac˛iune au urm„rit cu prioritate revizuirea cadrului juridic de reglementare a func˛ion„rii societ„˛ilor comerciale, concomitent cu reducerea birocra˛iei, Ónt„rirea disciplinei financiare, combaterea corup˛iei ∫i a evaziunii fiscale.

Din perspectiva relans„rii economiei ∫i a cre∫terii competitivit„˛ii acesteia, orientarea politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii ∫i investi˛iilor. Œn acest sens, s-a reu∫it, Ón limitele resurselor disponibile, relaxarea gradului de fiscalitate de la 29,5% din produsul intern brut, c‚t se Ónregistra Ón anul 2000, la 28,7% Ón 2002 ∫i 27,9% proiectat pentru acest an.

Este de remarcat faptul c„ aceast„ evolu˛ie favorabil„ pentru dezvoltarea afacerilor s-a ob˛inut cu deosebire prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat sc„derea contribu˛iilor de asigur„ri sociale cu trei puncte procentuale Ón 2002 ∫i cu alte cinci puncte procentuale Ón acest an.

O preocupare constant„ a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei Ón domeniul financiar, astfel Ónc‚t politicile fiscale ∫i bugetare s„ asigure sc„derea drastic„ a ratei infla˛iei, dar ∫i reducerea pl„˛ilor restante ∫i a blocajului financiar din economie.

Doresc s„ reamintesc c„ pentru limitarea efectelor acestor fenomene negative, care Ón fapt reprezentau la Ónceputul anului 2001 cele mai grave probleme ale economiei rom‚ne∫ti, Guvernul a pus Ón aplicare programul antiinfla˛ie ∫i programul antiblocaj financiar.

Am acordat o aten˛ie deosebit„ Ónt„ririi disciplinei financiare, Ón„sprind legisla˛ia Ón domeniul recuper„rii datoriilor bugetare. Ca urmare a aplic„rii m„surilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 ∫i p‚n„ la sf‚r∫itul anului au fost Óncasate peste 5.000 de miliarde de lei de la un num„r de aproape 3.000 de agen˛i economici.

Totodat„, pentru diminuarea arieratelor c„tre bugetul de stat ∫i Óntre partenerii de afaceri au fost luate o serie de m„suri viz‚ndu-i pe 310

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor Óntreprinderilor de stat cu indicatorii de performan˛„; anularea obliga˛iilor bugetare aferente minelor Ónchise sau aflate Ón conservare; adoptarea Legii privind unele m„suri pentru Ónt„rirea disciplinei contractuale.

Acum, dup„ mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative chiar dac„ Ón cazul arieratelor situa˛ia nu ne mul˛ume∫te Ónc„. Ce am ob˛inut? Cel mai sc„zut nivel al infla˛iei de dup„ 1989. La sf‚r∫itul anului 2002 rata infla˛iei a fost de 17,8% fa˛„ de decembrie 2001, mult sub ˛inta programat„ de 22%. Œncepem acest an cu o infla˛ie pe luna ianuarie de 1,3%.

Compara˛i cu 4,3%, rata infla˛iei pe ianuarie 2000. Œn condi˛iile reducerii sensibile a infla˛iei, ratele dob‚nzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces sus˛inut ∫i de evolu˛ia descendent„ a dob‚nzilor la titlurile de stat. Ca efect, creditul neguvernamental a crescut. ™i acest lucru s-a Ónt‚mplat Ón termeni reali la sf‚r∫itul anului 2002 cu circa 30% fa˛„ de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acestui indicator monetar este Ónc„ foarte sc„zut ∫i aceasta este Ónc„ una dintre problemele la care c„ut„m solu˛ii.

M„ refer, Ón special, la creditul pentru investi˛ii pe termen mediu ∫i pe termen lung, care este men˛inut la valori foarte reduse comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de cre∫tere economic„. Prin bugetul general consolidat, aferent anilor 2001 ∫i 2002, a fost promovat„ o politic„ fiscal-bugetar„ orientat„ c„tre sus˛inerea reformelor structurale.

Construc˛ia bugetelor a urm„rit, totodat„, Ómbun„t„˛irea condi˛iilor sociale, prin promovarea politicilor Ón domeniul protec˛iei sociale, s„n„t„˛ii, educa˛iei ∫i mediului. Rom‚nia are Ón acest moment rela˛ii stabile cu institu˛iile financiare interna˛ionale ∫i este pentru prima dat„ c‚nd ˛ara noastr„ are premisele favorabile de a finaliza un acord stand-by cu Fondul Monetar Interna˛ional.

311

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn perioada 2001—2002, cele mai importante agen˛ii interna˛ionale de rating au Ómbun„t„˛it de trei ori cota˛ia Rom‚niei. S-a ajuns la situa˛ia de evaluare de apreciere din anul 1996, sub aspectul aprecierilor legate de condi˛iile de investire Ón Rom‚nia, respectiv la nivelul unor ˛„ri Ón tranzi˛ie avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc c„ Ón anul 1999 Rom‚nia era cotat„ la fel cu Ecuadorul, Coasta de Filde∫ ∫i cu Zimbabwe. Aceasta era performan˛a economic„ Ón perioada Ón care colegii no∫tri de la P.D. ∫i de la P.N.L. erau la guvernare. ™i de aceea Ón˛eleg de ce au preferat s„ p„r„seasc„ aceast„ sal„ ∫i s„ nu asculte elementele pe care noi le prezent„m Ón cadrul acestei dezbateri.

Permite˛i-mi s„ m„ refer acum, pe scurt, la reforma din domeniul microeconomic. O prioritate major„ a activit„˛ii Guvernului, viz‚nd restructurarea ∫i modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concep˛iei de privatizare. Prin ceea ce am realizat Ón anii 2001 ∫i 2002 s-au creat condi˛iile de finalizare Ón 2003 a privatiz„rii capitalului social din portofoliul A.P.A.P.S., institu˛ie care, a∫a cum am anun˛at, Ó∫i va Ónceta activitatea la sf‚r∫itul acestui an. Œn anii 2001—2002 s-a v‚ndut un capital social de 17.900 miliarde lei, Ónsemn‚nd de trei ori mai mult dec‚t Ón perioada ’97—’98, respectiv Ón primii doi ani ai fostei guvern„ri, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului Ón economie.

Au fost trecute Ón proprietate privat„ numeroase societ„˛i comerciale mari ∫i foarte mari, Óntre care îSidex“ Gala˛i, ™antierul Naval Constan˛a, Uzinele Sodice Govora, îPromex“ Br„ila, COS T‚rgovi∫te, îAlro“ ∫i îAltrom“ Slatina ∫i altele. Au fost privatizate Banca Agricol„ ∫i Societatea îAstra“ Bucure∫ti, fiind v‚ndut ∫i pachetul minoritar de ac˛iuni pe care statul Ól mai de˛inea la îBanc Post“. Pe acest fond, nu suntem mul˛umi˛i Óns„ de faptul c„ m„sura luat„ la Ónceputul anului 2001, de transfer al unor societ„˛i la ministere, Ón scopul urgent„rii privatiz„rii acestora, nu a fost pe deplin valorificat„.

312

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Œn acela∫i timp, nu trebuie uitat faptul c„ am fost obliga˛i s„ consum„m mult timp cu problemele sociale ap„rute Ón societ„˛ile privatizate de Guvernul anterior, ca urmare a incompeten˛ei ∫i superficialit„˛ii care au caracterizat acest proces Ón perioada 1997—2000. Probabil c„ am dat mai mult timp pentru a vedea felul ∫i a rezolva probleme decurg‚nd din privatizarea Combinatului de la Re∫i˛a dec‚t am dat Ón ∫edin˛ele de Guvern tuturor discu˛iilor privind privatizarea Ón timpul guvern„rii noastre, tocmai pentru a Óncerca s„ solu˛ion„m, s„ rezolv„m problemele pe care le-a generat superficialitatea cu care a fost abordat acest proces de privatizare.

Realizarea obiectivelor din Programul de guvernare, cu privire la aplicarea Legilor fondului funciar ∫i forestier, demonstreaz„ voin˛„ politic„ ∫i determinare. A∫a cum ne-am angajat, gradul de emitere a titlurilor de proprietate a dep„∫it 90% la sf‚r∫itul anului 2002, ajung‚nd la 91,4%.

Pentru anul 2003, avem Ón vedere Óncheierea emiterii ∫i Ónm‚n„rii titlurilor de proprietate, excep˛ia const‚nd doar Ón cazurile aflate pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti. Œn ceea ce prive∫te aplicarea Legii nr. 10/2001, referitoare la propriet„˛ile imobiliare na˛ionalizate, anul 2003 va fi decisiv.

Astfel, p‚n„ la sf‚r∫itul anului 2002 au fost 210.000 solicit„ri, urm‚nd s„ Ónaint„m Parlamentului proiectul de Lege privind modalit„˛ile concrete de solu˛ionare ∫i de acordare a desp„gubirilor, Ón conformitate cu resursele ˛„rii ∫i cu practica adoptat„ Ón alte ˛„ri, foste socialiste.

Sigur, ∫i din punctul de vedere al consolid„rii statutului propriet„˛ii Ón Rom‚nia noi am realizat Ón doi ani mai mult dec‚t au realizat colegii no∫tri de la P.D. ∫i P.N.L. Ón cei patru ani de guvernare, pe un program pe care Ól anun˛aser„ foarte ambi˛ios, legat de garantarea propriet„˛ii. Œn afar„ de îtrompeta“ pe care au folosit-o pentru a introduce un alt cuv‚nt Ón Constitu˛ie, îgarantarea propriet„˛ii“ Ón loc de îocrotirea propriet„˛ii“, nu au reu∫it s„ fac„ 313

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

nimic Ón mod concret, din punctul de vedere al legilor concrete, care s„ pun„ Ón aplicare acordarea titlurilor de proprietate, o dinamic„ mai rapid„ Ón acest domeniu. A∫a c„ Ón˛eleg Ónc„ o dat„ ra˛iunile pentru care colegii de la P.D. ∫i P.N.L. se simt jena˛i s„ participe la o dezbatere de acest gen ∫i au hot„r‚t s„ p„r„seasc„ sala, pentru a se preg„ti pentru runda urm„toare, c‚nd, poate, vor proceda mai bine la guvernare.

A∫ vrea s„ trec acum la un capitol extrem de important, care presupune m„suri extrem de energice: este vorba de combaterea birocra˛iei ∫i a corup˛iei. Acestea sunt domenii Ón care ac˛iunile noastre au Ónt‚mpinat multe dificult„˛i. Este tot at‚t de adev„rat c„ reforma prost gestionat„ Ón guvernarea trecut„ ∫i nefinalizarea de c„tre aceasta a m„surilor care se impuneau au constituit principalii factori generatori de corup˛ie.

Marile probleme generate de restituirea propriet„˛ilor nu au beneficiat p‚n„ Ón anul 2001 de un cadru legislativ unitar ∫i corespunz„tor. Aceasta a f„cut ca abuzurile bazate pe utilizarea documentelor falsificate, pe coruperea func˛ionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, s„ creeze un adev„rat haos Ón economie. Prin urmare, la Ónceputul anului 2001 ne g„seam la un asemenea nivel al corup˛iei, Óntr-un asemenea climat economic ∫i social distorsionat, Ónc‚t rezultatele pozitive ob˛inute p‚n„ Ón prezent nu au putut fi receptate de c„tre toate segmentele din societate ca fiind semnificative.

Partidele ai c„ror reprezentan˛i au f„cut parte din fosta putere nu au dovedit responsabilitatea de asumare a r„spunderii pentru faptele ilegale ale unora dintre propriii membri, indiferent dac„ este vorba de adop˛ii interna˛ionale sau de privatiz„ri frauduloase.

De∫i vom aborda aceste aspecte pe larg Óntr-o ∫edin˛„ viitoare a Parlamentului, c‚nd v„ vom prezenta un pachet de m„suri legislative anticorup˛ie, v„ rog s„-mi da˛i voie totu∫i s„ v„ prezint c‚teva ac˛iuni importante Óntreprinse p‚n„ Ón prezent de Guvernul 314

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

nostru, prin care s-a asigurat reducerea corup˛iei ∫i a criminalit„˛ii, ceea ce constituie bazele unei activit„˛i viitoare mai intense ∫i mai eficiente.

Executivul a elaborat, cu o larg„ consultare a reprezentan˛ilor principalelor partide ∫i a sindicatelor, a organiza˛iilor neguvernamentale ∫i mass-media, o strategie na˛ional„ de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, iar recent a adoptat un program detaliat privind accelerarea aplic„rii acestei strategii. Œn acela∫i timp, suntem convin∫i c„ lupta Ómpotriva criminalit„˛ii trebuie purtat„ cu respectarea deplin„ a legii, f„r„ conota˛ii politice, consolidarea ordinii de drept, a prestigiului ∫i integrit„˛ii autorit„˛ilor judiciare, a credibilit„˛ii institu˛iilor publice. Sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminalit„˛ii ∫i garantarea vie˛ii cet„˛enilor. Œn aceste domenii va trebui s„ avem o Ón˛elegere comun„, indiferent de pozi˛ia politic„, Ón sensul c„ îv‚n„toarea de vr„jitoare“ sau ît„ierea de capete“ numai pentru a da sentimentul unei lupte hot„r‚te Ómpotriva corup˛iei nu reprezint„ solu˛ia pe termen lung a rezolv„rii acestui fenomen antisocial.

Important este ca la nivelul tuturor autorit„˛ilor centrale ∫i locale s„ se aplice cu fermitate ∫i cu eficien˛„, a∫a cum de fapt am procedat Ón ultimii doi ani, m„surile care s„ elimine cauzele profunde ale corup˛iei ∫i birocra˛iei, suspiciunile Ón leg„tur„ cu astfel de fenomene.

Solidaritatea ∫i protec˛ia social„ reprezint„ principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta social„ este cu at‚t mai important„ cu c‚t ignorarea acesteia Ón timpul guvern„rii din perioada 1997—2000 a condus la pr„bu∫irea f„r„ precedent a nivelului de trai al popula˛iei.

Am s„ Óncerc s„ ilustrez efectele ac˛iunilor ∫i m„surilor luate Ón anii 2001—2002 nu Ón general, ci pe categorii de popula˛ie. S„-mi permite˛i, mai Ónt‚i, s„ precizez principalele direc˛ii de ac˛iune Ón plan social, ∫i anume: 315

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

— crearea de locuri de munc„ pentru diminuarea ∫omajului ∫i cre∫terea veniturilor din munc„; — dezvoltarea serviciilor de interes public ∫i controlul fondurilor destinate acestora; — aplicarea de m„suri suplimentare pentru protec˛ie social„, Ón func˛ie de situa˛ia specific„ a fiec„rei categorii de cet„˛eni.

Consecvent orient„rii social-democrate, Guvernul aplic„ un amplu program social, menit s„ amelioreze condi˛iile de via˛„ ale popula˛iei, Ón concordan˛„ cu resursele pe care le are la dispozi˛ie.

Ca urmare a regresului economic din perioada 1997— 2000, aceste fonduri, din p„cate, au sc„zut foarte mult, nivelul de trai deterior‚ndu-se Ón mod dramatic. Desigur, cu toate eforturile depuse Ón anii 2001 ∫i 2002, a∫tept„rile popula˛iei r„m‚n Ón continuare foarte mari. Va trebui Óns„ s„ ˛inem seama cu to˛ii c„ m„surile pe care le lu„m depind de nivelul resurselor. Nu vrem s„ avans„m promisiuni f„r„ acoperire, s„ cre„m a∫tept„ri care nu pot fi Óndeplinite. Œn acela∫i timp, trebuie s„ avem grij„ ∫i de viitor, s„ nu neglij„m investi˛iile care creeaz„ resurse suplimentare pentru cre∫terea nivelului de trai. Œn mod concret, Ón cei doi ani s-au realizat urm„toarele: au fost Óncadrate Ón munc„ peste 1.000.000 de persoane, dintre care 678.000 de persoane au apar˛inut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe pia˛a muncii: tineri, femei, ∫omeri de lung„ durat„, persoane cu handicap, absolven˛i cu v‚rsta de peste 18 ani, proveni˛i din institu˛iile de ocrotire social„, persoane eliberate din deten˛ie, persoane de etnie rom„. Œn cadrul acestor programe, Ón localit„˛ile Ón care s-a Ónregistrat o rat„ ridicat„ a ∫omajului au fost Óncadrate peste 137.000 de persoane, iar Ón Valea Jiului peste 17.000 de persoane.

Rata ∫omajului, la finele anului 2002, a fost de 8,1%, cel mai sc„zut nivel din ultimii cinci ani. Num„rul ∫omerilor Ónregistra˛i a fost de 760.000 persoane, respectiv cu 246.000 de persoane mai mic dec‚t 316

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Ón decembrie 2000. ™i Ón cazul femeilor, rata ∫omajului a sc„zut la 7,5% la finele anului 2002, de la 10,3%, c‚t s-a Ónregistrat Ón luna decembrie 2000.

Fa˛„ de anul 2000, c‚nd s-au alocat resurse financiare pentru m„surile active de combatere a ∫omajului doar Ón propor˛ie de 2,3% din totalul cheltuielilor prev„zute Ón buget, Ón anul 2001 pentru m„surile active de cre∫tere a gradului de ocupare a for˛ei de munc„ s-au destinat peste 12% din cheltuielile bugetare, iar Ón anul 2002 aceste aloca˛ii au reprezentat aproape 14%.

Politica salarial„ a fost axat„, Ón principal, pe m„suri de protec˛ie a veniturilor angaja˛ilor, comparativ cu evolu˛ia infla˛iei, precum ∫i pe m„suri de impunere a disciplinei financiare Ón Óntreprinderile publice. Œn societ„˛ile Ón care statul este ac˛ionar majoritar au fost adoptate m„suri restrictive ∫i de condi˛ionare a cre∫terilor salariale Ón raport cu evolu˛ia productivit„˛ii muncii. Lunar, monitoriz„m din acest punct de vedere aproximativ 80 de companii. Œn anii 2001 ∫i 2002 s-a ac˛ionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care s„ permit„ agen˛ilor economici s„-∫i planifice pe o perioad„ mai lung„ costul for˛ei de munc„, politica de firm„ ∫i de produs.

Salariul minim brut pe ˛ar„ a fost majorat succesiv, Óncep‚nd cu 1 martie 2001, de la 1.000.000 lei la 1.400.000, apoi la 1.750.000 lei, iar de la 1 ianuarie 2003 a crescut cu 43%, ajung‚nd la 2,5 milioane lei.

Ca urmare a ansamblului de m„suri luate Ón acest domeniu s-a asigurat majorarea Ón termeni reali a c‚∫tigurilor salariale. Astfel, Ón anul 2002 cre∫terea salariului real a fost de 4,5%, iar Ón perioada 2001—2002, de circa 10%, comparativ cu sc„derea salariului real, de 20%, Ón primii doi ani ai guvern„rii anterioare. De aceea, Ón˛eleg de ce colegii no∫tri de la Partidul Democrat ∫i de la Partidul Na˛ional Liberal nu au dorit s„ participe la aceast„ discu˛ie, Ón care 317

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

punem Ón oglind„ ce s-a Ónt‚mplat Ón primii doi ani ai guvern„rii d‚n∫ilor ∫i ce am realizat noi Ón ace∫ti doi ani de guvernare.

Un alt obiectiv prioritar al Guvernului l-a constituit protejarea puterii de cump„rare a pensionarilor, prin recorel„ri ∫i prin indexarea trimestrial„ a pensiilor cu un procent care s„ acopere rata infla˛iei. Œn urma aplic„rii combinate a m„surilor de indexare ∫i recorelare, Ón intervalul decembrie 2000—decembrie 2002 pensia medie de asigur„ri sociale de stat a Ónregistrat o cre∫tere de 56%, ajung‚nd la 1.800.000 lei, fa˛„ de 1.155.000 lei, c‚t era Ón luna decembrie a anului 2000.

Referitor la aceast„ problem„, a∫ vrea s„ subliniez c„ Executivul trebuie s„ g„seasc„ solu˛ii pentru deficien˛ele acumulate Ón acest domeniu timp de 12 ani. Vreau s„ reamintesc faptul c„ p‚n„ Ón anul 2000, Ón momentul Ón care ap„rea o problem„ Óntr-o ramur„ industrial„ ∫i Ón acela∫i timp o problem„ social„, solu˛ia folosit„ era trecerea la pensie a segmentelor profesionale Ón cauz„, Ón loc s„ se realizeze o restructurare autentic„. Œn felul acesta s-a ajuns la un num„r foarte mare de pensionari, care reprezint„ ast„zi aproape 6,2 milioane de persoane, fa˛„ de 3,4 milioane pensionari, c‚˛i existau Ón 1990. Deci, iat„, aproape o dublare a num„rului de pensionari Ón 12 ani. Astfel, dac„ Ón 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salaria˛i, Ón prezent pensia unei persoane este sus˛inut„ nici m„car de un angajat.

Sigur, putem s„ g„sim explica˛ii, justific„ri c‚te dorim. Dar p‚n„ la urm„ avem o problem„ Ón comun, aceea de a gestiona o dificultate care ˛ine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de sc„derea num„rului de salaria˛i datorit„ unor procese specifice tranzi˛iei, unele imputabile unor guvern„ri, altele, poate, obiective, iar, pe de alt„ parte, de aceste solu˛ii de comoditate din zona restructur„rii, care au dus, practic, la o dublare a num„rului de pensionari.

De aceea, aceast„ problem„, care este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social ∫i care atrage, f„r„ Óndoial„, foarte multe 318

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

discursuri populiste ∫i demagogice, este o problem„ pe care va trebui s„ c„ut„m s„ o solu˛ion„m pe termen mediu ∫i pe termen lung, cu Ón˛elepciune, Ómpreun„.

Grija Guvernului nostru este s„ c„ut„m, Ón continuare, solu˛iile cele mai potrivite pentru Ómbun„t„˛irea nivelului de trai al pensionarilor.

Dintre ac˛iunile aplicate Ón ultimii doi ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt totu∫i de men˛ionat c‚teva: — acordarea de medicamente gratuite pensionarilor cu venituri lunare de p‚n„ la 1.400.000, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 de medicamente esen˛iale din produc˛ia intern„, necesare afec˛iunilor cu inciden˛„ major„ asupra morbidit„˛ii la persoanele v‚rstnice; — Ónfiin˛area ∫i extinderea re˛elei de magazine de tip Economat, care ofer„ pensionarilor produse de baz„ la pre˛uri cu circa 20% mai mici; la sf‚r∫itul anului 2002 func˛ionau 481 de astfel de magazine, de unde Ó∫i pot efectua cump„r„turile peste 1.000.000 de cet„˛eni cu venituri modeste.

— acordarea de ajutoare pentru Ónc„lzire; — subven˛ionarea de la buget a biletelor de tratament ∫i men˛inerea reducerii de 50% pentru transport. Œn ceea ce prive∫te aloca˛ia de stat pentru copii, aceasta a fost majorat„, Ón mai multe etape, de la 130.000 lei, Ón luna decembrie 2000, la 210.000 lei, c‚t este Ón prezent.

Aten˛ia acordat„ familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la 1 ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu cre∫terea substan˛ial„ a fondurilor bugetare destinate acord„rii acestor ajutoare sociale.

Prin alocarea acestor fonduri, Ón valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca Ón 2002 s„ beneficieze de ajutoare sociale 602.000 familii, fa˛„ de 40.000 Ón anul 2000. Nivelul venitului minim garantat, Ón func˛ie de care se calculeaz„ ajutorul social, a fost 319

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

indexat cu 17%, cu Óncepere de la 1 ianuarie 2003, respectiv Óntr-un procent superior ratei infla˛iei.

Av‚nd Ón vedere criza spa˛iilor de locuit, mai ales pentru categoriile de popula˛ie cu venituri mici, la Ónceputul anului 2001 am pus Ón aplicare o nou„ concep˛ie a unui program de construc˛ii de locuin˛e, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar ∫i pe extinderea utiliz„rii creditului ipotecar, Óndeosebi pentru familiile tinere. Œn acest mod, nu numai c„ am reu∫it s„ d„m Ón func˛iune Ón anul 2002 cel mai mare num„r de locuin˛e de dup„ 1996, respectiv peste 3.500 de unit„˛i, dar am asigurat, totodat„, front de lucru Ón fiecare jude˛, pentru ca Ón anii 2003 ∫i 2004 num„rul locuin˛elor noi s„ creasc„ sim˛itor.

Activitatea de construc˛ii de locuin˛e s-a materializat prin deschiderea a circa 180 de ∫antiere de lucru, de locuin˛e pentru tineri, locuin˛e sociale, locuin˛e individuale Ón proprietate, prin credit ipotecar. Fa˛„ de anul 2000, c‚nd au fost date Ón folosin˛„ 1.300 de locuin˛e, Ón perioada 2001–2002 au fost Ón execu˛ie circa 21.300 unit„˛i locative, dintre care s-au dat îla cheie“ 5.500, respectiv 2.300 de locuin˛e pentru tineri destinate Ónchirierii; 2.400 de locuin˛e sociale ∫i 800 de locuin˛e Ón proprietate individual„.

Un caz aparte Ól reprezint„ blocurile Óncepute Ónainte de 1989 ∫i neterminate. Am considerat c„ finalizarea construc˛iilor de locuin˛e aflate Ón diverse stadii de execu˛ie reprezint„ o prioritate. Chiar dac„ timpul scurs de la Revolu˛ie le-a afectat ∫i din aceast„ cauz„ sumele necesare pentru continuarea execu˛iei devin tot mai mari, trebuie s„ elimin„m din peisajul ora∫elor imaginea construc˛iilor p„r„site.

La sf‚r∫itul anului 2000 existau circa 7.600 de unit„˛i locative neterminate, a c„ror execu˛ie a fost sistat„ sau fusese sistat„. Am stabilit un program clar de finalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autorit„˛ilor centrale ∫i locale, dar ∫i prin implicarea sectorului privat, am reu∫it s„ reducem sensibil num„rul acestor 320

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

blocuri. Ac˛iunea este deja Óncheiat„ Ón 10 jude˛e. Pe ansamblu am asigurat finan˛are pentru aproape 4.200 de unit„˛i locative, dintre care deja au fost puse Ón func˛iune 1.800 de apartamente.

Pe acela∫i plan am ac˛ionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate ∫i evacuarea din locurile publice a autovehiculelor p„r„site. Œn felul acesta, imaginea de Beirut, dup„ bombardamentele din r„zboaiele anterioare, a Bucure∫tiului ∫i a altor localit„˛i probabil c„ nu va mai exista. Dar ∫i aceste m„suri ar fi putut fi luate de c„tre guvernele anterioare ∫i Ón felul acesta noi ar fi trebuit s„ ne ocup„m de alte teme, de alte probleme, s„ nu cheltuim banii pentru rezolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate Ónainte. De aceea Ón˛eleg de ce colegii no∫tri de la P.D. ∫i de la P.N.L. au decis s„ p„r„seasc„ aceast„ sal„, pentru a nu participa la o dezbatere despre perioada care s-a scurs dup„ 1990.

Concomitent, stima˛i colegi, ne preocup„m pentru realizarea programului de construire a 400 s„li de sport, care, de∫i Ónregistreaz„ unele Ónt‚rzieri, va fi finalizat Ón ace∫ti doi ani. Œn anul ∫colar 2001—2002 ∫i Ón preg„tirea anului de Ónv„˛„m‚nt 2002—2003 au fost aplicate m„suri concrete, viz‚nd implementarea programelor na˛ionale de dezvoltare a sistemului educa˛ional ∫i de formare profesional„.

Sintetiz‚nd cele mai importante rezultate, se cuvine precizat c„ Ón cadrul Programului îReabilitare ∫coli“, cu termen de finalizare 2004, au fost reparate, modernizate ∫i date Ón folosin˛„ 800 de ∫coli, Ón care Ónva˛„ peste 170.000 elevi. Œn scopul asigur„rii accesului echitabil la educa˛ie pentru copiii ∫i tinerii din mediul rural au fost create 400 de ∫coli centre de zon„. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la ∫coal„ au fost achizi˛ionate ∫i date Ón exploatare 454 de microbuze, fondurile totale alocate de la buget ridic‚ndu-se la circa 200 miliarde de lei.

Prin lansarea Ón anul ∫colar 2001—2002 a Programului de acordare Ón regim de gratuitate a rechizitelor ∫colare elevilor proveni˛i din 321

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

familii cu venituri mici, au beneficiat de acest program, Ón valoare de 206 miliarde lei, 930.000 elevi, iar Ón anul ∫colar 2002—2003 beneficiaz„ 950.000 elevi. Œncep‚nd cu anul ∫colar 2002–2003 s-a lansat Programul de asigurare gratuit„ de produse lactate ∫i de panifica˛ie, Ón care sunt cuprin∫i peste 1.000.000 elevi din clasele I–IV din Ónv„˛„m‚ntul de stat. Programul va fi extins Ón acest an ∫i la nivelul gr„dini˛elor.

Prima etap„ a Programului de informatizare a ∫colilor, pornit Ón anul ∫colar 2001–2002, s-a Óncheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 de re˛ele de calculatoare un num„r de 113 licee ∫i 7 centre na˛ionale de formare a profesorilor. Œn actualul an ∫colar, care are ca obiectiv Óncheierea informatiz„rii liceelor, s-a continuat s„ se achizi˛ioneze tehnic„ de calcul pentru dotarea ∫colilor cu laboratoare informatice. Œn vederea redres„rii ∫i moderniz„rii sistemului sanitar, Ón bugetele din 2001 ∫i 2002 s-au alocat fonduri reprezent‚nd anual 4,2% din produsul intern brut, comparativ cu 2,6 p‚n„ la 3,8% Ón anii 1997–2000. Fondurile substan˛iale alocate Ón ace∫ti doi ani au permis sus˛inerea Ón regim gratuit a 17 programe na˛ionale de s„n„tate, precum ∫i acordarea gratuit„ sau compensarea medicamentelor Ón valoare de peste 12.000 miliarde de lei. La acestea se adaug„ facilit„˛ile acordate pentru accesul la asisten˛„ medical„, inclusiv gratuit pentru popula˛ia din mediul rural, cu venituri mici sau f„r„ venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate acestea, trebuie s„ v„ spunem c„ nu suntem mul˛umi˛i de modul Ón care se desf„∫oar„ reforma Ón sectorul medical, de performan˛ele ob˛inute practic la toate nivelurile sistemului de ocrotire a s„n„t„˛ii. Œn leg„tur„ cu problematica principalelor domenii sociale, a∫ dori s„ asigur cet„˛enii Rom‚niei ∫i pe dumneavoastr„, stima˛i parlamentari, c„ noi consider„m c„ problemele legate de sectorul s„n„t„˛ii reprezint„ Ón momentul de fa˛„ poate cea mai important„ 322

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

prioritate pentru Guvern. Œncerc„m s„ revedem sistemul a∫a cum a fost el construit Ón ace∫ti ani. Am efectuat c‚teva modific„ri la nivelul conducerii ministerului. Vom continua cu aceste m„suri.

Dorim s„ g„sim cele mai bune solu˛ii de utilizare a fondurilor pe care le avem la dispozi˛ie, astfel Ónc‚t Óntr-un termen c‚t mai scurt Ón domeniul s„n„t„˛ii s„ putem observa schimb„ri semnificative.

Nu am reu∫it Ón ace∫ti doi ani dec‚t s„ atac„m problemele sectoriale prin care am oprit ad‚ncirea s„r„ciei ∫i extinderea marginaliz„rii sociale. Analizele speciali∫tilor, inclusiv ale celor din organismele interna˛ionale, arat„ chiar o diminuare a ponderii popula˛iei aflate sub nivelul minim de trai. Dar, Ón mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nu ˛in nici de foame, nu ˛in nici de cald. ™tim c„ trebuie s„ c„ut„m mai departe resurse pentru a rezolva ∫i probleme la nivelul infrastructurii localit„˛ilor, Ón special Ón domeniul rural, trebuie s„ c„ut„m ∫i solu˛iile de investi˛ii pentru a genera mai multe locuri de munc„ pentru persoanele de v‚rst„ activ„.

Trebuie s„ c„ut„m ∫i solu˛iile de investi˛ii pentru a genera mai multe locuri de munc„ pentru persoanele de v‚rst„ activ„, trebuie s„ g„sim solu˛ii ∫i pentru pensionari, probleme pentru a Ómbun„t„˛i sistemul de s„n„tate, pentru a Ómbun„t„˛i condi˛iile din Ónv„˛„m‚nt ∫i multe altele.

Problema este c„ bugetul este cel pe care Ól cunoa∫te˛i dumneavoastr„ ∫i pe care Ól vota˛i la sf‚r∫itul fiec„rui an pentru anul urm„tor. Nu avem alte resurse pe care s„ le utiliz„m pentru a rezolva aceste probleme ∫i Óncerc„m s„ utiliz„m c‚t mai bine aceste sume pentru a rezolva c‚t mai multe dintre problemele pe care le cunoa∫te˛i.

Voi men˛iona acum c‚teva aspecte legate de activitatea guvernamental„ Ón domeniul culturii ∫i cultelor.

Am acordat o aten˛ie deosebit„ patrimoniului na˛ional, astfel Ónc‚t num„rul ∫antierelor de restaurare ∫i a monumentelor redate 323

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

circuitului turistic ∫i muzeal a crescut substan˛ial. S-a asigurat restaurarea integral„ a Muzeului Satului din Bucure∫ti ∫i darea Ón folosin˛„ a unui nou corp de cl„dire a acestuia la care lucr„rile fuseser„ abandonate din anul 1997.

Anul viitor vor fi Óncheiate lucr„rile de consolidare ∫i de restaurare la Muzeul Colec˛iilor de Art„, pe care Ól vede˛i at‚t de des merg‚nd pe Calea Victoriei ∫i care, de ani de zile, este p„r„sit ∫i este o ruin„ la care se uit„ probabil cu dispre˛ mul˛i dintre vizitatorii capitalei noastre.

Va intra Ón circuitul cultural Muzeul de Art„ Contemporan„. Œn Rom‚nia, oric‚t de ciudat ar p„rea, ˛ara marilor arti∫ti de avangard„ din secolul trecut, noi nu am reu∫it s„ cre„m un muzeu de art„ contemporan„ care s„ valideze gradual lucr„rile, operele arti∫tilor mai tineri, astfel Ónc‚t s„ particip„m la un dialog intercultural Ón aceste domenii ∫i Ón secolul XXI, nu s„ ne hr„nim doar din ceea ce a Ónsemnat avangarda rom‚neasc„ pentru cultura european„ ∫i mondial„ la Ónceputul anilor 1900.

O semnifica˛ie deosebit„ din acest punct de vedere a avut-o ∫i achizi˛ionarea de opere de art„ contemporan„. Dac„ Ón perioada 1999–2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceast„ destina˛ie, Ón anul 2001 ∫i 2002 au fost utilizate 40 de miliarde de lei. Totodat„, s-a procedat la r„scump„rarea unor terenuri pentru cercet„ri arheologice Ón Transilvania ∫i Ón Dobrogea ∫i au fost achizi˛ionate opere de art„ din perioada Rena∫terii europene, a celei medievale ∫i din avangarda rom‚neasc„.

Da˛i-mi voie s„ v„ invit s„ vede˛i recent deschisa sec˛ie medieval„ de la Muzeul Na˛ional de Art„. Ve˛i vedea de ce trebuie s„ fim m‚ndri de ceea ce Ónseamn„, de fapt, trecutul rom‚nesc, arta rom‚neasc„, ∫i c„ putem oric‚nd s„ prezent„m oric„ror vizitatori o carte de vizit„ cultural„ ∫i istoric„ la nivelul cel mai Ónalt.

324

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Œn domeniul institu˛iilor de spectacol consider„m un are succes desf„∫urarea Festivalului îGeorge Enescu“ ∫i a manifest„rilor artistice Ón îAnul Caragiale“.

Doresc s„ men˛ionez ∫i faptul c„ Ón cur‚nd vor Óncepe lucr„rile la îOr„∫elul arti∫tilor“. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuin˛e ∫i de ateliere destinate Ón principal arti∫tilor tineri.

Consider„m c„ domeniul cultural trebuie s„ reprezinte Ón continuare un interes special pentru Guvern ∫i pentru toate institu˛iile statului, inclusiv la nivel local.

Identitatea noastr„ rom‚neasc„ Ón spa˛iul european este ∫i va fi determinat„ Ón mare m„sur„ de specificul cultural.

Vreau s„ subliniez ∫i faptul c„ Óncerc„m s„ trat„m cu respect istoria noastr„, chiar dac„ putem s„ avem p„reri diferite despre anumite segmente ale sale: felul Ón care am tratat segmentul perioadei monarhice din istoria rom‚neasc„; felul Ón care ne-am purtat cu regele Mihai, ca fost ∫ef al statului, Ón condi˛iile Ón care guvernarea anterioar„, cu preocup„ri pe care le cunoa∫te˛i Ón acest domeniu, nu a ∫tiut s„ asigure nici m„car un loc decent de locuit pentru familia regal„ Ón Bucure∫ti.

Au fost discu˛ii Ón ultima vreme ∫i Ón leg„tur„ cu o decizie a Guvernului de a aduce Ónapoi Ón ˛ar„ osemintele regelui Carol al II-lea.

Vreau s„ v„ informez c„ aceast„ decizie s-a bazat pe o inten˛ie pe care am exprimat-o Ón cursul anului 2001 Óntr-o scrisoare pe care am trimis-o regelui Mihai ∫i Ón care, dup„ ce am vizitat locul Ón care erau depuse osemintele regelui Carol al II-lea ∫i ale ultimei sale so˛ii, Elena Lupescu, Óntr-o debara, Óntr-o cl„dire din Lisabona, am considerat atunci ∫i l-am consultat pe regele Mihai, ca ∫ef al Casei regale, Ón leg„tur„ cu aceast„ inten˛ie. Acest schimb de scrisori a avut loc Ón anul 2001. Regele Mihai mi-a transmis r„spunsul s„u generos, a∫ spune, cunosc‚nd bine istoria disputelor pe care le-a avut cu tat„l s„u ∫i, pe aceast„ baz„, am trecut la preg„tirea acestei ac˛iuni.

325

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

A∫ vrea s„ fie foarte clar: acestea sunt o ini˛iativ„ ∫i o m„sur„ pe care ni le asum„m.

Este adev„rat c„ ∫i domnul senator Adrian P„unescu, anul trecut, Ón 2002, a sus˛inut aceast„ m„sur„ ∫i vreau s„ Ói mul˛umesc. Dar nu a∫ vrea s„ par„ cumva c„ ne ascundem Ón spatele unei alte ini˛iative.

Pentru c„ aceasta a fost o ini˛iativ„ clar„ pe care am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului ∫i pe care am adoptat-o printr-o hot„r‚re de guvern.

Nu punem Ón discu˛ie ce a f„cut Carol al II-lea. Nu este problema noastr„. Se vor scrie Ón continuare foarte multe c„r˛i despre el ∫i despre ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón perioada interbelic„. Dar nu putem s„ l„s„m ca zone ale istoriei noastre s„ fie aruncate prin col˛uri de cl„diri Ón alte p„r˛i ale Europei.

Aceea∫i a fost filozofia cu care am lansat ideea unui institut de cercetare, de analiz„ pentru exilul rom‚nesc. Dac„ ne-a interesat perioada de dinainte de r„zboi, cred c„ trebuie s„ ne intereseze ∫i perioada de dup„ r„zboi. Este inadmisibil ca Ón Paris, spre exemplu, Ón co∫urile de gunoi s„ se arunce documente importante ale perioadei postbelice, scrisori importante ale unor personalit„˛i din Rom‚nia, Ón condi˛iile Ón care cei care au f„cut parte din exilul rom‚nesc, datorit„ v‚rstei, dispar, iar mo∫tenitorii lor, probabil, sunt mai pu˛in interesa˛i s„ p„streze aceste documente.

Repet, noi nu vrem s„ facem judec„˛i de valoare. Dar avem o responsabilitate de a ne raporta, a∫a cum am f„cut-o Ón ceea ce Ól prive∫te pe Nicolae Titulescu, care, ∫i el, era undeva Óntr-un cimitir, departe, Ón sudul Fran˛ei, la Cannes. Este datoria noastr„ de a face aceste lucruri ∫i de a continua aceste lucruri. Trebuie s„ ne aducem Ónapoi istoria dac„ vrem s„ fim puternici atunci c‚nd ne raport„m la viitor.

Fiecare va face judec„˛ile sale Ón leg„tur„ cu unul sau altul dintre personajele acestea. Lua˛i orice studiu despre Nicolae Titulescu ∫i ve˛i vedea c„, Ón perioada Ón care a tr„it, erau mult mai mul˛i cei 326

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

care Ól criticau dec‚t cei care Ól l„udau, dar, sigur, o dat„ cu timpul se decanteaz„ multe fapte. Poate putem s„ vedem mai bine din perspectiva timpului. Œn domeniul culturii minorit„˛ilor preg„tim deschiderea unui Centru de Cultur„ a Romilor, care va dispune de un ansamblu artistic, dans, teatru, muzic„, expozi˛ie de civiliza˛ie a acestei minorit„˛i. Œn leg„tur„ cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a tratat cu toat„ responsabilitatea rela˛ia stat— biseric„. Sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical ∫i neclerical, precum ∫i prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru biseric„, cu titlu gratuit, importante suprafe˛e de teren agricol ∫i forestier, precum ∫i imobile.

Am acordat ∫i vom acorda Ón continuare sprijin financiar pentru renovarea ∫i punerea Ón valoare a unor l„ca∫uri de cult ∫i construirea unor noi biserici. Œn domeniul administra˛iei publice, prin programul de guvernare am stabilit o nou„ abordare a reformei care s„ asigure Ónt„rirea capacit„˛ii administrative potrivit cerin˛elor apropierii de cet„˛ean ∫i cre∫terii calit„˛ii serviciilor publice, Ón concordan˛„ cu standardele europene.

Am ˛inut seama de faptul c„ reforma Ón acest domeniu este un proces complex ∫i de durat„.

Analiz‚nd rezultatele, apreciem c„ 2001 a fost anul cre„rii cadrului legislativ, iar 2002 anul consolid„rii sistemului institu˛ional. Œn acest context, sunt de men˛ionat Ón principal: cre∫terea responsabilit„˛ii ministeriale; Ónt„rirea autonomiei locale administrative ∫i financiare; descentralizarea ∫i demilitarizarea unor servicii publice prin trecerea lor la comunit„˛ile locale; reglementarea func˛ion„rii serviciilor publice de gospod„rie comunal„. Œn plus, prin bugetele de stat pe anii 2001 ∫i 2002 am asigurat descentralizarea financiar„, trec‚nd o important„ parte a fondurilor de la ministere c„tre autorit„˛ile locale.

327

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œnainte de a trece la o prezentare chiar dac„ succint„, Óns„ necesar„, a activit„˛ilor de politic„ extern„, da˛i-mi voie s„ remarc cu admira˛ie ce au re˛inut unii dintre gazetarii rom‚ni din ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ultimii doi ani. Unul dintre cele dou„-trei elemente notabile pe care le-au re˛inut a fost gestionarea durabil„ a ursului brun. Vreau s„ Ói felicit pentru capacitatea de a Ón˛elege fenomenele importante care se produc Ón Rom‚nia, ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón ace∫ti doi ani.

Dac„ tot a venit vorba despre ursul brun, vreau s„ v„ spun c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ din Europa care mai are aproximativ 6.000 de ur∫i bruni, tocmai datorit„ felului Ón care a fost îgestionat„“ aceast„ specie Ón Rom‚nia. Conform regulilor interna˛ionale ∫i regulilor de gestionare a speciilor protejate, Ón Rom‚nia pot fi v‚na˛i aproximativ 600 de ur∫i Ón fiecare an, astfel Ónc‚t s„ asigur„m un echilibru Óntre num„rul ur∫ilor ∫i resursele de hran„.

Anul trecut nu au fost v‚na˛i dec‚t 120 de ur∫i bruni datorit„ unor condi˛ii speciale, a pre˛urilor practicate ∫i a condi˛iilor de vreme.

V‚n„torii cunosc bine aceste lucruri. Œi rog pe cei care sunt interesa˛i de acest subiect s„ m„ abordeze Ón calitate de pre∫edinte al Asocia˛iei Generale a V‚n„torilor ∫i Pescarilor; le voi da detaliile necesare. Œi asigur c„ rela˛iile noastre ∫i activitatea noastr„ Ón acest domeniu sunt exemplare, ceea ce demonstreaz„ ∫i pozi˛ia special„ pe care o avem Ón cadrul Consiliului Interna˛ional al V‚n„torii din care facem parte, iar domnul Schram, care este conduc„torul acestui mare consor˛iu interna˛ional de v‚n„toare, este unul dintre cei mai buni martori, care poate atesta aceste lucruri.

Revin Óns„ la problemele de guvernare ∫i, de data aceasta, la chestiunile de politic„ extern„.

Activitatea de politic„ extern„ a Guvernului Rom‚niei Ón cei doi ani a marcat decisiv noua identitate european„ ∫i euroatlantic„ a ˛„rii noastre prin confirmarea unui traseu concret ∫i previzibil al ader„rii 328

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

la Uniunea European„ ∫i ob˛inerea invita˛iei de aderare a Rom‚niei la NATO. Rezultatele pozitive Ónregistrate au reflectat racordarea solid„ a politicii externe la progresele economice ∫i sociale ob˛inute Ón conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare.

Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic al Rom‚niei Ón noul context global ∫i regional, precum ∫i angajarea efectiv„ a ˛„rii noastre Ón procesele integr„rii ∫i cooper„rii economice interna˛ionale, pe bazele competitivit„˛ii ∫i performan˛ei.

La ob˛inerea deciziilor pozitive pentru destinul european ∫i euroatlantic al Rom‚niei, luate la Praga ∫i la Copenhaga la finele anului 2002, un rol esen˛ial l-a avut modul consecvent ∫i coerent al ac˛iunii Guvernului Ón ansamblul s„u, implicarea responsabil„ a tuturor ministerelor Ón Óndeplinirea obiectivelor stabilite prin agenda pentru reform„ ∫i Ón planurile sectoriale de ac˛iune pentru Óndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea European„ ∫i la NATO. Se disting Ón mod deosebit progresele Ónregistrate Ón cooperarea cu partenerii europeni de care ne leag„ rela˛ii cu semnifica˛ii speciale, cum sunt Fran˛a, Germania, Italia, Grecia, ini˛ierea unei noi etape Ón rela˛iile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Irlanda, Islanda, Danemarca ∫i alte ˛„ri membre ale Uniunii Europene, precum ∫i deschiderea f„r„ precedent Ón rela˛iile politice ∫i economice cu Suedia, a∫a cum am ar„tat, Ón urma solu˛ion„rii definitive a problemei datoriei Rom‚niei fa˛„ de aceast„ ˛ar„, prin plata sumei de 120 de milioane de dolari Ón cele patru rate din 2001 ∫i 2002. Œn anii 2001 ∫i 2002 au avut loc Ónt‚lniri oficiale ∫i de lucru cu prim-mini∫trii din toate statele membre ale Uniunii Europene ∫i ale NATO ∫i au fost amplificate contactele externe la nivelul primului-ministru, ca ∫i al celorlal˛i membri ai Guvernului, pentru sus˛inerea rela˛iilor pragmatice cu spa˛iul estic ∫i cu parteneri din alte zone geografice.

329

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn sprijinul candidaturii ˛„rii noastre de a adera la NATO, Guvernul a acordat o aten˛ie special„ intensific„rii contactelor politice at‚t Ón plan bilateral, cu membrii Alian˛ei, c‚t ∫i Ón rela˛ia cu Secretariatul Interna˛ional al NATO. Am realizat Ónt‚lniri cu ∫efi de stat ∫i de guverne din ˛„rile aliate ∫i din ˛„ri candidate, ocazii Ón care au fost Ónt„rite parteneriate cu o dinamic„ Ónnoit„, Ón special cu S.U.A., Fran˛a, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia ∫i alte ˛„ri aliate.

Rom‚nia a dovedit, totodat„, c„ este un aliat de n„dejde Ón confruntarea cu amenin˛„rile neconven˛ionale, Ón lupta Ómpotriva terorismului interna˛ional.

Buna preg„tire a Rom‚niei pentru aderarea la NATO a fost confirmat„ de pre∫edintele S.U.A. Ón cursul vizitei sale la Bucure∫ti Ón noiembrie 2002, c‚nd au fost apreciate eforturile depuse de poporul rom‚n pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept o reu∫it„, iar invita˛ia privind admiterea Ón Alian˛a Nord-Atlantic„ drept un vot de Óncredere din partea ˛„rilor NATO. O aten˛ie deosebit„ a fost acordat„ Ónt„ririi rolului ∫i contribu˛iei Rom‚niei la dezvoltarea cooper„rii regionale Ón Europa de Sud-Est, Ón primul r‚nd prin intermediul Pactului de stabilitate ∫i pe baza unei strategii de ac˛iune coerent„ a Rom‚niei Ón plan regional.

Rom‚nia a avut o prezen˛„ activ„ ∫i ini˛iative de referin˛„ Ón cadrul cooper„rilor regionale la Marea Neagr„, Ón cadrul procesului de cooperare Ón sud-estul Europei ∫i SECI, precum ∫i Ón cadrul cooper„rilor trilaterale sau al euroregiunilor la care particip„m.

Rom‚nia a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de ini˛iative regionale Ón plan politico-militar Ón sud-estul Europei.

Guvernul a adoptat pozi˛ii constructive ∫i a propus o abordare pragmatic„ a proiectelor ∫i ini˛iativelor de cooperare regional„ Ón cadrul Ini˛iativei Central Europene ∫i CEFTA. 330

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Rela˛iile cu ˛„rile vecine au fost amplificate pe baza unor parteneriate pragmatice care au consolidat eforturile comune pentru integrarea european„.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut ini˛ierea unei noi etape Ón rela˛iile rom‚no-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul XXI, precum ∫i prin Ónt‚lnirile frecvente Óntre prim-mini∫trii celor dou„ ˛„ri. Œn ultimii doi ani rela˛ia cu Bulgaria a avut o amplitudine special„ care a confirmat viziunea comun„ a Guvernului Rom‚niei ∫i Guvernului bulgar privind parcursul c„tre aderarea ˛„rilor noastre Ón Uniunea European„ ∫i NATO. A fost amplificat„ cooperarea cu Guvernul s‚rb ∫i au fost lansate noi proiecte de cooperare Ón plan economic, Ón facilitarea comer˛ului ∫i Ón domeniul transporturilor. De altfel, chiar ast„zi se afl„ la Bucure∫ti ministrul de externe al noii entit„˛i statale Serbia ∫i Muntenegru, tocmai pentru a discuta felul Ón care putem s„ dezvolt„m, Ón noile condi˛ii, rela˛iile bilaterale.

Au continuat eforturile pentru Óncurajarea unor rela˛ii constructive cu Republica Moldova, Ón spirit deschis, pragmatic, european, urm„rind relansarea cooper„rii economice bilaterale ∫i consolidarea comuniunii culturale.

Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe care va trebui s„ Ól vedem cu aten˛ie. Sunt diverse procese de a∫ezare la Chi∫in„u pe care le urm„rim cu aten˛ie. Dialogul nostru cu Chi∫in„ul Ón nici un caz nu va porni de la precondi˛ii pe care cineva s„ le impun„ Ón leg„tur„ cu felul Ón care noi putem s„ abord„m anumite tipuri de probleme. Ne rezerv„m dreptul de a face propriile noastre aprecieri Ón leg„tur„ cu o realitate sau alta. Œn ceea ce prive∫te rela˛iile pe care le avem Óntre ˛„rile noastre vecine, cum men˛ioneaz„ tot mai des liderii de la Chi∫in„u, ∫i pe care noi le consider„m rela˛ii fr„˛e∫ti pentru diverse ra˛iuni de istorie, sigur, suntem deschi∫i s„ abord„m cu mai mult„ aten˛ie, cu 331

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

mai mult„ amplitudine rela˛iile economice ∫i, bineÓn˛eles, pe cele culturale.

Au fost puse bazele Parteneriatului rom‚no-ucrainean pentru Europa.

Guvernul ∫i-a propus relansarea ∫i dezvoltarea leg„turilor economice ∫i comerciale ∫i a raporturilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federa˛ia Rus„ privind Óncheierea tratatului de baz„ a fost productiv ∫i este de a∫teptat semnarea acestuia de c„tre pre∫edin˛ii celor dou„ state Ón cursul acestui an.

Convorbirile cu premierul Federa˛iei Ruse au confirmat trecerea la noua etap„ de cooperare, bazat„ pe Óncredere reciproc„, pe interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung.

De altfel, la sf‚r∫itul lunii martie Ól a∫tept„m la Bucure∫ti pe premierul Kasianov pentru a continua dialogul pe care l-am Ónceput cu ocazia vizitei efectuate anul trecut la Moscova. Œn ultimii doi ani s-au revitalizat leg„turile Rom‚niei cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate cu regularitate demersurile necesare pentru valorificarea rela˛iilor de cooperare ∫i a oportunit„˛ilor de export Ón zona Asiei Centrale, Ón ˛„ri arabe, Ón Africa ∫i Ón America de Sud. Una dintre ac˛iunile de referin˛„ pentru amplificarea rela˛iilor ˛„rii noastre cu parteneri din afara spa˛iului euroatlantic a constituit-o vizita oficial„ Óntreprins„ Ón China Ón anul 2002.

Guvernul Rom‚niei a continuat s„ promoveze consecvent dimensiunea estic„ a cooper„rii.

Prin pozi˛ia sa geostrategic„, Rom‚nia reprezint„ puntea prin care Uniunea European„ poate s„-∫i proiecteze rolul ∫i capacitatea sa de motor de dezvoltare a rela˛iilor spre spa˛iile Ón tranzi˛ie de dincolo de Marea Neagr„, c„tre Marea Caspic„ ∫i Asia Central„.

Rom‚nia s-a pronun˛at activ pentru sus˛inerea eforturilor comunit„˛ii interna˛ionale privind combaterea amenin˛„rilor 332

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

neconven˛ionale ∫i pentru respectarea strict„ a angajamentelor privind neproliferarea armelor de distrugere Ón mas„. Œn acest sens, Guvernul nostru a adoptat pozi˛ii ferme Ón leg„tur„ cu problema irakian„, confirm‚nd responsabilitatea ˛„rii ca viitoare membr„ a NATO ∫i a Uniunii Europene. ™i din acest punct de vedere, ∫i Ón calitate de vicepre∫edinte al C.S.A.T. ∫i de prim-ministru, doresc s„ v„ mul˛umesc pentru votul pe care l-a˛i exprimat ast„zi ∫i pentru sprijinul pe care l-a˛i asigurat pozi˛iilor pe care Guvernul ∫i, bineÓn˛eles, C.S.A.T.-ul le-au formulat Ón leg„tur„ cu criza irakian„.

Guvernul a urm„rit cu consecven˛„ consolidarea rela˛iilor cu comunit„˛ile rom‚ne∫ti din str„in„tate ∫i, Ón special, cu cele din ˛„rile vecine. Œn ceea ce prive∫te promovarea valorilor culturii rom‚ne∫ti, a fost organizat„ o suit„ de evenimente Ón plan intern ∫i interna˛ional la Geneva, Paris, Londra ∫i Ón alte capitale, dedicate personalit„˛ii celui mai important diplomat rom‚n ∫i ilustru reprezentant al Societ„˛ii Na˛iunilor, Nicolae Titulescu.

Un rol important Ón ac˛iunea de politic„ extern„ a Guvernului Rom‚niei l-a avut dialogul substan˛ial cu societatea civil„, Ón special prin dinamizarea activit„˛ii unor prestigioase repere ale diploma˛iei rom‚ne∫ti, cum sunt: ADIRI, Funda˛ia îNicolae Titulescu“, Institutul Rom‚n pentru Studii Interna˛ionale, precum ∫i prin cooperarea cu o serie de organiza˛ii neguvernamentale ∫i academice din ˛ar„ ∫i din str„in„tate.

A fost inaugurat noul sediu al ambasadei Rom‚niei la Berlin, o realizare deosebit„, ∫i este Ón curs de finalizare preg„tirea noului sediu al Misiunii Rom‚niei pe l‚ng„ Uniunea European„ la Bruxelles.

Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au f„cut contractul pentru sediul noii ambasade de la Berlin ∫i care au semnat contractul Ónainte de 2000 s„ ∫i pl„teasc„ banii pentru aceast„ construc˛ie. D‚n∫ii au 333

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

preferat, pentru diverse ra˛iuni, doar s„ semneze contractul, l„s‚ndu-ne pe noi s„ pl„tim realizarea investi˛iei. Le mul˛umim foarte mult ∫i apreciem Ónc„ o dat„ felul Ón care au ∫tiut s„ transfere la guvernarea noastr„ aceast„ problem„.

Totu∫i, vreau s„ v„ spun c„ prin eforturi deosebite ale echipei de constructori acest nou sediu al Rom‚niei Ón Germania arat„ cu totul remarcabil.

Am cump„rat, a∫a cum ∫ti˛i, cu aprobarea dumneavoastr„, un nou bloc la Bruxelles, pentru a permite un alt mod de lucru pentru echipele noastre, Ón perspectiva finaliz„rii negocierilor ∫i desf„∫ur„rii contactelor cu Uniunea European„. Este un proiect pentru care, din nou, a trebuit s„ d„m bani. Dac„ ar fi fost al˛ii Ónaintea noastr„ care s„ dea ace∫ti bani, probabil c„ noi am fi folosit banii pentru altceva. Œn scurt timp, acest nou sediu din centrul Bruxelles-ului va fi func˛ional ∫i ne va fi extrem de util pentru eforturile viitoare. De asemenea, a fost consolidat Serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care s„ fie compatibile Ón viitor sistemului Schengen, au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai ∫i s-au f„cut preg„tiri pentru deschiderea Ón cur‚nd a consulatelor generale de la Sankt Petersburg ∫i Hong Kong.

Doresc s„ subliniez faptul c„ Ón perioada 2001–2002, Ón Óntreaga activitate de politic„ extern„, Guvernul Rom‚niei a beneficiat de sprijinul constant al pre∫edintelui ˛„rii, domnul Ion Iliescu, ∫i al Parlamentului Rom‚niei.

Trebuie s„ v„ mul˛umesc Ón mod special pentru efortul pe care l-a˛i depus Ón aceast„ parte a mandatului dumneavoastr„ Ón vederea sus˛inerii programului de guvernare prin adoptarea, Ón perioada 2001–2002, a 703 legi cu semnifica˛ii deosebite Ón procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale ∫i institu˛ionale.

V„ mul˛umesc, de asemenea, pentru aten˛ia pe care a˛i acordat-o ∫i pentru modul responsabil Ón care a˛i tratat, Ón cadrul procedurilor 334

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

parlamentare, proiectele de legi promovate de Guvern Ón perspectiva ader„rii Rom‚niei la Organiza˛ia Tratatului Atlanticului de Nord ∫i a integr„rii ˛„rii noastre Ón Uniunea European„.

A∫ vrea, de asemenea, s„ folosesc acest moment pentru a mul˛umi colegilor no∫tri, membri ai Partidului Umanist Rom‚n, ∫i, de asemenea, colegilor din Grupurile parlamentare ale U.D.M.R., Ón cadrul unei colabor„ri parlamentare pe care doresc s„ o salut Ónc„ o dat„ ∫i care consider c„ a reprezentat unul din motoarele principale ale rezultatelor bune pe care le-am ob˛inut Ómpreun„.

Sunt con∫tient c„ acest discurs este mai lung dec‚t de obicei, dar am vrut, pe de o parte, s„ realizez o sintez„ a celor 1.400 de pagini pe care colegii no∫tri de la P.D. ∫i P.N.L. nu au vreme s„ le citeasc„ datorit„ preocup„rilor diferite pe care d‚n∫ii le au Ón calitate de parlamentari ∫i de oameni politici Ón aceast„ perioad„, dar, pe de alt„ parte, am considerat c„ este important s„ v„ spun c‚teva cuvinte ∫i despre viitor.

Sunt convins c„ a∫tepta˛i unele comentarii din partea noastr„ ∫i Ón leg„tur„ cu proiectele pe care le avem Ón vedere pentru perioada care urmeaz„. De aceea, dup„ ce v-am prezentat principalele coordonate ale activit„˛ii de p‚n„ Ón prezent, av‚nd convingerea c„ rezultatele pozitive ob˛inute Ón anii 2001–2002 nu reprezint„ dec‚t o etap„ a realiz„rii programului de guvernare, vreau s„ subliniez faptul c„ ne a∫teapt„ perioade decisive, dar c„ avem o baz„ bun„ pentru Óndeplinirea angajamentelor asumate.

Ne confrunt„m cu multe probleme. Œn unele domenii rezultatele stau Ónc„ sub semnul fragilit„˛ii. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO ∫i ai Uniunii Europene ne determin„ s„ ac˛ion„m consecvent pentru modernizare ∫i dezvoltare.

Anul 2003 este un an esen˛ial pentru accelerarea procesului de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, iar pe baza progreselor Ónregistrate Ón politica intern„ devine posibil„ 335

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

finalizarea negocierilor ∫i semnarea Tratatului de aderare, pe parcursul anului 2004.

Doresc s„ remarc faptul c„ Ón numai doi ani Rom‚nia a deschis negocierile pentru 21 de capitole din totalul de 30 ∫i a Óncheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 finalizate la acest moment.

A∫a cum am afirmat din momentul Ónvestirii Guvernului, consider c„, Ómpreun„ cu membrii Cabinetului, form„m echipa care poate gestiona bunul mers al societ„˛ii rom‚ne∫ti la acest moment. Am demonstrat aceast„ capacitate ∫i v„ asigur c„ vom proceda la fel ∫i Ón continuare. Œn concordan˛„ cu noile realit„˛i interne ∫i externe, am pus la punct un program detaliat de ac˛iuni pentru anul 2003 ∫i 2004. Acest program r„spunde principalelor obiective asumate, ∫i anume: realizarea Ón continuare a unei cre∫teri economice durabile, sus˛inut„ de modernizarea sistemului economic na˛ional ∫i construirea unei economii de pia˛„ func˛ionale; cre∫terea general„ a standardului de via˛„ al popula˛iei ∫i manifestarea solidarit„˛ii sociale prin stimularea c‚∫tigurilor ob˛inute din munc„, precum ∫i prin asigurarea unei protec˛ii sociale Ómbun„t„˛ite pentru categoriile vulnerabile; intensificarea combaterii corup˛iei ∫i asigurarea accesului liber la acte corecte de justi˛ie.

Doresc s„ v„ asigur, stima˛i membri ai Parlamentului, ∫i prin dumneavoastr„, popula˛ia Rom‚niei, c„ vom aplica integral prevederile programului nostru social, pentru care sunt alocate prin buget resursele financiare necesare pentru aceast„ prim„ faz„. Œn primul r‚nd, este vorba de reducerea ∫omajului. Prin programul na˛ional de ocupare a for˛ei de munc„ ne-am propus integrarea pe pia˛a for˛ei de munc„, Ón anul 2003, a Ónc„ 300.000 de persoane.

Vom da prioritate tinerilor p‚n„ la 25 de ani, ∫omerilor de lung„ durat„, femeilor, persoanelor cu handicap ∫i romilor. Un al doilea obiectiv Ól reprezint„ protejarea ∫i Ómbun„t„˛irea Ón continuare a puterii de cump„rare a pensionarilor. Solu˛ii imediate ∫i spectaculoase ∫tim cu to˛ii c„ nu exist„. C„ut„m Ón continuare cele mai potrivite modalit„˛i de rezolvare a acestei probleme.

336

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Œn acest moment, avem stabilit ca obiectiv, p‚n„ Ón iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile ∫i finalizarea ac˛iunii p‚n„ la jum„tatea anului 2004. Dac„ vor exista resurse suplimentare, repet, dac„ vor exista sau vom reu∫i s„ ob˛inem resurse suplimentare, suntem deci∫i s„ devans„m acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor fi majorate substan˛ial Ón cursul anului 2004. Aceste pensii, pentru aproximativ 1,7 milioane de persoane, sunt, nu Óndr„znesc s„ spun, aproape derizorii. Este important s„ facem un efort Ón acest domeniu. Nu vreau s„ dau cifre la acest moment, discut„m la nivelul resurselor pe care le avem, au avut loc mai multe consult„ri Óntre Ministerul Muncii ∫i Ministerul Finan˛elor Ón leg„tur„ cu ceea ce se poate face pentru a preg„ti astfel de m„suri. Œn domeniul asisten˛ei sociale, vom revizui sistemul de acordare a ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛elor, urm„rind cu prec„dere suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici. Œn ceea ce prive∫te ocrotirea s„n„t„˛ii, vom aplica m„suri pentru relansarea de fond a reformei sistemului medical, urm„rind normarea ∫i func˛ionarea eficient„ a spitalelor, reabilitarea re˛elei de maternit„˛i, continuarea moderniz„rii serviciilor de urgen˛„ at‚t la nivel urban, c‚t ∫i rural, intensificarea ac˛iunilor Óntreprinse prin programele de s„n„tate a femeii, copilului ∫i familiei, Ómbun„t„˛irea sistemului de asigurare a compens„rii ∫i gratuit„˛ii medicamentelor, respectarea strict„ a destina˛iei fondurilor alocate s„n„t„˛ii. Œn anul 2003 eforturile ∫i ac˛iunile Guvernului se vor concentra Ón direc˛ia Óndeplinirii condi˛iilor necesare pentru ca Rom‚nia s„ ob˛in„ calificativul de economie func˛ional„ de pia˛„. Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca Ón urm„toarele 6 luni s„ se realizeze progrese 337

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

vizibile Ón domeniul economic ∫i juridic, prin aplicarea de politici corecte, Ón conformitate cu principiile liberei ini˛iative ∫i concuren˛ei.

Pentru integrarea avantajoas„ Ón structurile industriale europene, vom reg‚ndi concep˛ia, strategia ∫i instrumentele de politic„ industrial„, cu scopul sporirii semnificative a competitivit„˛ii Óntreprinderilor rom‚ne∫ti Ón raport cu cele similare din Uniunea European„. Reg‚ndirea macrostructurii industriei va urm„ri armonizarea cu evolu˛iile ∫i cu tendin˛ele existente pe plan mondial, prin stimularea dezvolt„rii industriilor cu pia˛„ Ón expansiune, bazate pe tehnologii de v‚rf, specifice noii economii. Sunt industrii care pot fi dezvoltate Ón cooperare cu firme str„ine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor Ón domeniul cercet„rii ∫tiin˛ifice ∫i dezvolt„rii tehnologice ∫i de reducere a fenomenului de emigra˛ie a inteligen˛ei rom‚ne∫ti.

De altfel, Ón perioada urm„toare voi constitui la nivelul Guvernului un a∫a-numit grup de Ón˛elep˛i format din reprezentan˛i de marc„ ai cercet„rii pe plan mondial, rom‚ni de origine, care s„ ne sf„tuiasc„ asupra celui mai bun model de ales la acest moment, deoarece este foarte clar c„ cercetarea rom‚neasc„ func˛ioneaz„, nu a∫ spune Ón deriv„ pentru c„ a∫ exagera foarte mult, dar f„r„ o viziune foarte clar„ asupra a ceea ce poate s„ fie util pentru stadiul actual al economiei rom‚ne∫ti, societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i, din p„cate, observ„m c„ Ón anumite situa˛ii mai cur‚nd preg„tim cadre pentru cercetarea fundamental„ din ˛„rile dezvoltate, ceea ce sigur nu este neap„rat obiectivul cel mai ambi˛ios pe care ni l-am propus. De aceea avem nevoie de o reg‚ndire a modelului de cercetare Ón Rom‚nia ∫i dorim s„ atragem pe cei din str„in„tate, cu experien˛e multiple, diverse, care ne pot da o m‚n„ de ajutor Ón reg‚ndirea sistemului de cercetare.

Lucr„m la elaborarea unui program care s„ asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului industrial na˛ional, caracterizat acum printr-o diversificare exagerat„, Ón neconcordan˛„ cu poten˛ialul tehnic, tehnologic ∫i financiar ∫i cu tendin˛ele existente pe plan mondial.

338

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Dorim s„ asigur„m transformarea industriei Óntr-un sistem deschis ∫i flexibil, care s„ r„spund„ cre∫terii presiunii concuren˛iale, generat„ de accentuarea diviziunii interna˛ionale a muncii ∫i constituirea de re˛ele de produc˛ie ∫i distribu˛ie la nivel regional ∫i global. Œn domeniul politicii financiare vom aplica m„suri pentru continuarea reformei sistemului fiscal, Ón sensul reducerii impozitelor, taxelor ∫i contribu˛iilor, precum ∫i pentru o mai echitabil„ a∫ezare a acestora pe categorii de contribuabili; Ómbun„t„˛irea colect„rii veniturilor bugetare, sporirea calit„˛ii managementului cheltuielilor administra˛iei centrale ∫i locale, cre∫terea transparen˛ei ∫i a eficien˛ei utiliz„rii fondurilor publice.

Pentru descurajarea acumul„rii de pre˛uri restante at‚t c„tre bugetele publice, c‚t ∫i c„tre agen˛ii economici, vom ac˛iona, Óntre altele, pentru a aduce la cuno∫tin˛a opiniei publice lista contribuabililor care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante, precum ∫i cuantumul acestora.

Totodat„, vom asigura Ónt„rirea disciplinei salariale Ón sectorul de stat. Urm„rim intensificarea procesului de privatizare a Óntreprinderilor de stat. Œn acela∫i timp, vom ac˛iona ∫i pentru statornicirea unor rela˛ii c‚t mai bune cu investitorii rom‚ni sau cu cei str„ini. Postprivatizarea, ca activitate complementar„ privatiz„rii, a produs, din nefericire, Ón unele situa˛ii neÓn˛elegeri Ón rela˛ia cu investitorii str„ini. Prin intermediul reglement„rilor stabilite ∫i al amendamentelor la care lucr„m Ón prezent, se creeaz„ temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal ∫i transparent tuturor investitorilor Ón ceea ce prive∫te evaluarea modului Ón care ace∫tia Ó∫i realizeaz„ obliga˛iile contractuale Ón perioada postprivatizare. Œn sf‚r∫it, vom acorda o mai mare aten˛ie componentei sociale a privatiz„rii. Toate privatiz„rile de mare anvergur„ vor avea la baz„ planuri de afaceri bine elaborate prin care s„ se asigure func˛ionarea Ón continuare a acestei societ„˛i. Œn acela∫i timp, se va urm„ri stabilizarea unui num„r rezonabil de locuri de munc„ Ón unit„˛ile 339

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

privatizate. Vom continua s„ realiz„m toate acestea Ón dialog cu sindicatele ∫i investitorii. Œn alt„ ordine de idei, recent, am analizat strategia cu privire la construc˛ia de autostr„zi Ón Rom‚nia. Acest program reprezint„ un proiect politic, economic ∫i social major al Guvernului. Avem Ón vedere realizarea p‚n„ Ón anul 2007, deci la momentul integr„rii noastre Ón Uniunea European„, a unei autostr„zi care va lega Rom‚nia de ˛„rile membre ale Uniunii. Astfel, s-au luat decizii pentru Ónfiin˛area Societ„˛ii Na˛ionale de Drumuri ∫i de Autostr„zi ∫i pentru finalizarea p‚n„ Ón anul 2006, Ón prima etap„, a unor tronsoane de autostr„zi pe Culoarul 4 paneuropean, respectiv N„dlac—Arad—Bucure∫ti—Constan˛a, urm‚nd s„ se aloce aproximativ 4 miliarde de euro. Studiem, de asemenea, ∫i varianta construirii unei autostr„zi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Bra∫ov—T‚rgu-Mure∫—Cluj-Napoca—Oradea.

Pe de alt„ parte, am discutat ∫i cu unii dintre colegii no∫tri, ieri, un program pe care vrem s„-l lans„m, mult mai ambi˛ios: este programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv care ar trebui s„ ne preocupe pe to˛i Ón mai mare m„sur„. Studiem modalitatea prin care s„ putem finan˛a un astfel de proiect pentru anii urm„tori. Œn domeniul administra˛iei publice, Ón anul 2003 Guvernul va acorda o aten˛ie deosebit„ acceler„rii reformei Ón administra˛ia central„ ∫i local„, cu sprijinul Uniunii Europene ∫i al B„ncii Mondiale.

Ne propunem s„ asigur„m o modificare de fond a structurii ∫i num„rului aparatului din ministere ∫i celorlalte autorit„˛i publice centrale ∫i locale. O prim„ ac˛iune const„ Ón reducerea cu 20% a num„rului secretarilor de stat. Œn cursul acestei luni se va diminua num„rul func˛iilor de conducere: directori generali, directori, ∫efi de servicii, ∫efi de birouri, astfel Ónc‚t s„ nu se dep„∫easc„ 10—12% din num„rul total al func˛ionarilor, aceste categorii s„ nu reprezinte mai mult de 10—12%.

340

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

Œn acela∫i timp, se vor lua m„suri de reducere a num„rului de personal de la agen˛ii, secretariate ∫i oficii, inclusiv prin preluarea unor activit„˛i la nivelul ministerelor.

Avem Ón vedere, totodat„, reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor Ón teritoriu, urm‚nd ca la nivelul fiec„rui jude˛ s„ func˛ioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplic„rii legilor ˛„rii. Œn aceast„ situa˛ie, vom transfera o parte din activit„˛ile serviciilor publice descentralizate fie la autorit„˛ile locale, fie la prefecturi ∫i vom Ónt„ri direc˛iile de integrare european„ din fiecare prefectur„ ∫i consiliu jude˛ean. Œn ceea ce prive∫te reforma func˛iei publice, avem Ón vedere modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul func˛ionarilor publici, pun‚nd accent pe stabilirea clar„ a categoriilor de func˛ionari, ∫i anume Corpul Ónal˛ilor func˛ionari publici, func˛ionari publici cu func˛ii de conducere ∫i func˛ionari publici cu func˛ii de execu˛ie. Vom adopta Codul de conduit„ al func˛ionarilor publici ∫i vom stabili mecanisme pentru Ómbun„t„˛irea salariz„rii acestora, Ón raport cu performan˛ele ob˛inute.

Pentru Ónt„rirea autonomiei locale administrative ∫i financiare la nivel local, Guvernul va ac˛iona Ón vederea cre∫terii semnificative a ponderii veniturilor proprii Ón structura ∫i con˛inutul bugetelor locale. Œn scopul realiz„rii acestui obiectiv, vom introduce bugetele de func˛ionare ∫i de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pe baz„ de program. Un rol important Ól va avea ∫i continuarea procesului de informatizare a administra˛iei publice ∫i generalizarea ghi∫eelor la nivelul autorit„˛ilor locale, Ón vederea apropierii administra˛iei de cet„˛ean.

Urm„rim, de asemenea, asigurarea transparen˛ei actului public, consultarea cet„˛enilor Ón problemele de interes local ∫i dezvoltarea parteneriatului public privat. Vom exercita, potrivit reglement„rilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru 341

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

serviciile publice de gospod„rie comunal„, prin efectuarea unei analize riguroase asupra fundament„rii costurilor de produc˛ie ∫i a stabilirii tarifelor.

Pentru sus˛inerea procesului de reform„ din administra˛ie vom avea Ón vedere, Ón continuare, Ómbun„t„˛irea managementului resurselor umane, pun‚nd accent pe formarea speciali∫tilor ∫i atragerea tinerilor Ón acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar spune domnul Pruteanu, are deja, Ón banca de date, peste 10.000 de CV-uri ale unor tineri care au f„cut studii Ón str„in„tate ∫i care doresc s„ lucreze pentru administra˛ie la nivel central sau la nivel local. Depinde de noi s„-i Óncuraj„m pe ace∫ti tineri, s„-i aducem mai aproape de noi, s„-i obi∫nuim cu dimensiunea european„ a activit„˛ilor administra˛iei.

Un lucru important pe care l-am realizat Ón ace∫ti doi ani de guvernare a fost c‚∫tigarea, prin profesionalism ∫i credibilitate, a legitimit„˛ii proiectului nostru de reform„ economic„ ∫i social„.

A∫a se explic„ credibilitatea dob‚ndit„ pe plan extern ∫i suportul popular pe care l-am ob˛inut Ón aceast„ perioad„, dovezi elocvente c„ Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun. Guvernul ∫i Parlamentul au c‚∫tigat, Ón ace∫ti doi ani, importante procente de Óncredere confirmate prin sondajele de specialitate. Vreau s„ observ„m c„ aceste cre∫teri de Óncredere au mers Ón paralel. Atunci c‚nd Guvernul este ineficient, atunci c‚nd el are probleme, inevitabil, popula˛ia asociaz„ ∫i Parlamentul sistemului general de putere, la fel se Ónt‚mpl„ ∫i cu Pre∫edintele Rom‚niei. Aceste componente ale puterii nu pot fi percepute ∫i nu sunt percepute izolat, fiecare cu dinamica proprie, pentru c„, Ón final, ceea ce conteaz„ sunt rezultatele, iar aceste rezultate nu le putem ob˛ine dec‚t Ómpreun„. Œn acest context, apreciem Ón mod deosebit faptul c„, de∫i o parte a popula˛iei nu beneficiaz„ Ónc„ de un nivel de trai acceptabil, Ó∫i exprim„ speran˛a Ón Ómbun„t„˛irea Ón continuare a situa˛iei materiale, ceea ce probeaz„ Óncrederea Ón politica guvernamental„.

Este un fapt care ne responsabilizeaz„ Ón mod suplimentar, 342

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

demonstr‚nd Ón acela∫i timp cre∫terea semnificativ„ a dorin˛ei de participare la proiecte de anvergur„.

Vreau s„ v„ mul˛umesc Ónc„ o dat„, stima˛i colegi, pentru aten˛ia pe care a˛i dovedit-o la aceast„ lung„ lectur„ ∫i la comentariile pe care le-am formulat. Vreau s„ apreciez Ón mod deosebit felul Ón care am colaborat Ón aceast„ perioad„. Chiar dac„ nu Óntotdeauna suntem prezen˛i, a∫a cum am dori, la lucr„rile Parlamentului, Óncerc„m, pe c‚t este posibil, s„ Óncuraj„m ca de fiecare dat„ mini∫trii s„ fie prezen˛i pentru a participa la lucr„ri.

Am, personal, trebuie s„ v„ spun, recunosc, un angajament pe care nu l-am Óndeplinit, acela de a veni Ón ziua de luni pentru a r„spunde la Óntreb„ri din partea parlamentarilor. Da˛i-mi voie, deocamdat„, doar s„ v„ spun c„ eu Ól consider, din punct de vedere personal, ca un angajament neÓndeplinit, al„turi de altele poate de ordin general pe care nu am reu∫it s„ le realiz„m, ∫i c„ voi Óncerca Ón perioada urm„toare s„ r„spund acestei obliga˛ii, venind, atunci c‚nd voi fi invitat, pentru a r„spunde ∫i pentru anumite chestiuni punctuale.

V„ mul˛umesc Ónc„ o dat„ pentru aten˛ie ∫i v„ asigur de dorin˛a noastr„ de a continua eforturile pe aceste linii de interes major, de interes na˛ional pe care vi le-am prezentat. Œnc„ o dat„ v„ mul˛umesc. (...)

Consilierii mei m„ anun˛aser„ ieri c„ va fi ast„zi o dezbatere extrem de dur„. De∫i asear„ am stat ∫i am recitit îArta r„zboiului“ a lui Sun Zu, de diminea˛„, c‚nd am v„zut Óns„... i-am v„zut pe colegii no∫tri de la P.N.L. ∫i P.D. depun‚ndu-∫i ghiozd„na∫ul aici, la catedr„, mi s- a p„rut totu∫i c„ este un semn foarte bun. M-am g‚ndit c„, Ón definitiv, era o recunoa∫tere aproape ca la box, atunci c‚nd antrenorul arunc„ prosopul.

Poate c„ a∫a trebuie interpretat acest gest. Poate c„ un dialog despre ce se Ónt‚mpl„ Ón ˛ar„ este foarte greu de realizat acum. Poate c„ d‚n∫ii nu sunt preg„ti˛i.

343

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Noi am venit Óns„ aici pentru c„ vrem s„ v„ spunem mai ales ce credem c„ trebuie s„ facem Ómpreun„ Ón continuare. Ce am f„cut?

Aproape c„ am uitat. Am avut o revela˛ie ast„zi, ∫i-i spuneam domnului ministru Marian S‚rbu, a fost nevoie ca unul dintre colegii no∫tri s„ ne reaminteasc„ una dintre realiz„rile excep˛ionale cu adev„rat, acordul social, pe care l-am Óncheiat Ón perioada anterioar„. ™i probabil c„ sunt multe alte lucruri pe care nu le-am pus Ón acest bilan˛ ∫i, Ón definitiv, este firesc s„ fix„m for the record, pentru arhiva Parlamentului ∫i arhiva guvern„rilor din Rom‚nia ceea ce s-a Ónt‚mplat, ceea ce am f„cut. Dar suntem cu to˛ii la fel de obi∫nui˛i s„ uit„m repede ∫i s„ ne concentr„m asupra lucrurilor pe care le avem de realizat Ón viitor.

De aceea am venit aici, ca s„ ascult„m p„rerile dumneavoastr„ ∫i s„ ascult„m sfaturi, ∫i unele dintre ele, de altfel, foarte bune Ón ceea ce prive∫te pensiile. Ar fi important s„ ad„ug„m fonduri suplimentare, poate vom reu∫i o dat„ cu privatizarea îPetrom“-ului sau a B.C.R.-ului o parte din banii respectivi s„-i punem Óntr-un fond special care s„ ne ajute la o rezolvare cel pu˛in par˛ial„ a problemei pensiilor. ™i au fost multe alte idei care au ap„rut ast„zi aici. V„ asigur c„ le vom examina cu foarte mare aten˛ie. Pentru c„, Ón definitiv, este Ón interesul nostru s„ prelu„m idei sau sugestii, sau g‚nduri, sau observa˛ii care ne pot ajuta s„ Ómbun„t„˛im performan˛a guvern„rii.

Din acest punct de vedere, v„ asigur c„ i-am ascultat cu mult„ aten˛ie pe membrii Cabinetului, cei care suntem ast„zi aici, ceea ce s-a spus ∫i c„ suntem Ón continuare extrem de deschi∫i la sugestii, la observa˛ii. Pentru c„ ∫edin˛ele noastre de guvern care, uneori, dureaz„ foarte mult, Ón fiecare joi din s„pt„m‚n„, Óncearc„ s„ realizeze acele schimburi de p„reri care s„ ne dea o ∫ans„ Ón plus de a merge mai repede pe un drum pe care ni l-am ales. De aceea, p‚n„ la urm„, suntem parteneri. Chiar dac„ suntem Ón opozi˛ie sau suntem la putere.

344

Legitimitatea proiectului nostru de reform„

De aceea, este datoria noastr„ s„ venim s„ v„ spunem ∫i ce am f„cut, pentru c„, Ón definitiv, am f„cut toate aceste lucruri Ómpreun„.

C‚nd mergem Ón str„in„tate, oricare dintre noi va fi privit ca rom‚n, ca reprezentant al unei ˛„ri care nu mai este cumva Óntr-o zon„ de umbr„, Óntr-o zon„ de rezerve majore. ™i aceste lucruri, p‚n„ la urm„, ni le dator„m unii altora, respectul necesar ∫i Óncrederea reciproc„.

Singurul lucru la care vreau s„ reac˛ionez este ceea ce a spus domnul senator Adrian P„unescu Ón leg„tur„ cu un anumit risc ca, atunci c‚nd cineva repet„ Ón exterior un anumit mesaj, eu sau colegii mei s„ abdic„m de la un anumit principiu. Un astfel de risc nu cred c„ exist„. Cred c„ am dovedit de multe ori, dac„ nu de fiecare dat„, c„ ∫tim s„ ap„r„m un principiu chiar dac„ Ón pres„ pot s„ apar„ anumite mesaje repetate sau nu, chiar dac„ cineva d„ un mesaj sau altul, eu cred c„ este important ca fiecare dintre noi s„ poarte cu sine o opinie, s-o exprime ∫i s-o pun„ Ón discu˛ie. ™i avem datoria, Ón final, s„ Óncerc„m s„ ne convingem unii pe al˛ii care este cea mai bun„ solu˛ie.

De aceea, a∫ spune c„ acesta este singurul lucru cu care nu sunt de acord din ce a spus Adrian P„unescu. Œn rest, aproape c„ nu am de ad„ugat la ceea ce s-a spus aici, prea mult. Œi rugasem pe colegii mei s„ adauge anumite comentarii. Domnul senator Dina a mai spus unele lucruri cu care sunt de acord. Sigur, va trebui s„ ne uit„m cu mai mult„ aten˛ie. Avem o problem„. Suntem compara˛i acum, Ón 2002, cu ceea ce s-a Ónt‚mplat ∫i ceea ce era nivelul de trai sau PIB-ul din 1989. V„ cerem totu∫i Óng„duin˛a de a ne compara cu nivelul din 2000. Pentru c„ v„ reamintesc o discu˛ie pe care am avut-o zilele trecute atunci c‚nd votam despre punerea la punct a stadionului na˛ional pentru un meci important. Noi ne-am angajat s„ d„m 15 milioane de dolari pentru a finaliza lucr„rile la acest stadion pentru modernizarea lui.

345

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Sigur, este important, repet, pentru noi s„ rezolv„m aceste lucruri, dar unul dintre participan˛i, acolo, ne-a Óntrebat: îBun, dar nu era evident c„ stadionul „sta trebuie reparat? De ce n-a˛i f„cut-o p‚n„ acum?“ Vreau s„ reamintesc faptul c„ stadionul a fost construit Ón 1953 ∫i atunci mi-am asumat eu, Ón numele tuturor guvernelor de dup„ 1953, faptul c„ stadionul n-a fost modernizat. Dar suntem Óntotdeauna certa˛i noi, care investim banii Óntr-un anumit proiect, noi, care facem un anumit lucru, suntem Ónvinui˛i pentru cei care n-au f„cut ni∫te lucruri pe care trebuiau, poate, s„ le fac„. ™i ne-ar fi permis nou„ ca ace∫ti 15 milioane de dolari s„-i d„m la s„raci, s„-i d„m la pensionari, s„-i d„m Ón alte locuri.

Guvernele care au Óntrerupt lucr„rile la Unitatea nr. 2 de la Cernavod„ Ón perioada 1997–2000 ne critic„ pe noi pentru programele energetice. Dar dac„ d‚n∫ii ar fi dat miliardul de dolari pe care noi Ól d„m acum, noi am fi avut acum un miliard de dolari mai mult pentru diverse proiecte sociale, pentru s„r„cia extrem„, pentru pensionari, pentru s„n„tate ∫i a∫a mai departe. A∫a, noi investim timp de patru ani un miliard de dolari, ∫i nu e pu˛in lucru totu∫i, s„ recunoa∫tem, pentru ca guvernele viitoare s„ poat„ s„ beneficieze de Ónc„ 10% energie mai ieftin„ Ón sistemul na˛ional.

Sigur, acestea sunt aspecte pe care le cunoa∫te˛i foarte bine, le ∫ti˛i foarte bine ∫i eu vi le reamintesc pentru c„, Óntr-un fel, suntem lega˛i prin acela∫i jur„m‚nt de munc„ ∫i de credin˛„ pentru o cauz„ nobil„. Œncerc„m s„ nu ne pierdem din nou Ón istorie sau Ón geografia aceasta variabil„ a unei Europe care nu mai ∫tie din ce direc˛ie vin du∫manii.

De aceea, revin la Sun Zu ∫i spun c„ arta r„zboiului Óntotdeauna a Ónsemnat, Ón primul r‚nd, a evita confruntarea, principala lec˛ie pe care Sun Zu a dat-o discipolilor lui. ™i eu cred c„ asta este p‚n„ la urm„ ∫i datoria noastr„: s„ nu Óncerc„m s„ construim dispute inutile acolo unde ele nu exist„. ™i de aceea eu v„ cer, Ón continuare, Óncredere Ón echipa noastr„ ∫i s„ ave˛i convingerea c„ vom munci mai departe pentru obiectivele noastre comune.

346

26. GUVERNUL ASIGUR√ DESCHIDEREA UNEI OFENSIVE RADICALE ŒMPOTRIVA CORUPfiIEI* iscu˛ia de procedur„ a fost extrem de important„, extrem de interesant„. Ea face trimitere ∫i la un moment anterior ∫i m„ simt dator, Ón calitate de prim-ministru, dar ∫i de parlamentar ∫i de membru al Parlamentului anterior, s„ v„ dau c‚teva explica˛ii.

D

Dincolo de aspectul de fond pe care Ól vom discuta ∫i Óncercarea de a v„ spune ce anume a motivat dorin˛a noastr„ de a veni cu aceast„ lege complex„ Ón fa˛a dumneavoastr„, expun‚ndu-ne unei eventuale mo˛iuni de cenzur„, vreau s„ Ói rog pe cei care cu bun„voin˛„ s-au aplecat asupra discursului meu din 1999 s„ vad„ ∫i finalul discursului pe care l-am ˛inut atunci ∫i s„-i rog, atunci c‚nd fac o analiz„ de text, s„ o duc„ p‚n„ la cap„t ∫i s„ aduc„ Ón fa˛a ascult„torului Óntreaga demonstra˛ie, pentru ca, eventual, s„ o poat„ folosi Óntr-o alt„ ocazie.

Am spus atunci: îA∫ dori, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, s„ accepta˛i ca Ón finalul acestei discu˛ii de ordin procedural, Ónainte de a demara procedura Ón baza art. 113 din Constitu˛ie, s„ cere˛i celor dou„ Camere s„ se pronun˛e asupra admisibilit„˛ii acestei solicit„ri din partea Guvernului, pentru c„ va trebui ca acest moment s„ * Discurs referitor la angajarea r„spunderii Guvernului asupra proiectului Legii privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 31 din 29 martie 2003 (Ón calitate de prim-ministru) 347

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

r„m‚n„ foarte clar Ón arhiva Parlamentului, cu o hot„r‚re din partea actualei puteri de a crea un precedent, care mai t‚rziu va fi folosit ∫i de alte guvern„ri.“ Deci, stima˛i colegi, riscul unei astfel de proceduri l-am evocat Ón 1999. Puterea de atunci a r„spuns prin domnul Vasile Lupu, prin domnul R„svan Dobrescu.

Nu am s„ v„ re˛in aten˛ia cu ceea ce au spus distin∫ii parlamentari din vremea respectiv„, dar m„ mir„ faptul c„ doamna Norica Nicolai, care este Ón acest Parlament singura relicv„ a parlamentarilor P.N.fi.C.D. de atunci nu Ó∫i asum„ r„spunderea pentru o practic„ ce a fost generat„ de colegii s„i de partid. Deci, atunci, Parlamentul a decis c„ o astfel de procedur„ poate s„ fie folosit„. Guvernul nostru nu face dec‚t s„ foloseasc„ o metod„ ce a fost pus„ Ón aplicare, la vremea respectiv„, de c„tre P.N.fi.C.D., P.N.L. ∫i P.D. Vreau s„ v„ rog s„ accepta˛i c„, Óntr-adev„r, practicile pe care le consider„m benefice atunci c‚nd suntem la putere pot fi folosite nu numai Ón timpul c‚nd suntem la putere. Iat„ c„ practica pe care dumneavoastr„ a˛i stabilit-o atunci acum este folosit„ de c„tre un alt Guvern. Acest aspect am vrut s„-l ridic din punctul de vedere al procedurii. ™i acum s„-mi da˛i voie, stima˛i colegi, s„ v„ prezint ceea ce este, de fapt, scrisoarea de Ónso˛ire a acestei legi pentru care v„ cerem aten˛ie, v„ cerem Ón˛elegere ∫i cooperare. ™tim f„r„ Óndoial„ c„ acest text nu este unul perfect. Am fi dorit s„ avem un text foarte bun sau c‚t mai bun. Am f„cut eforturi Ón acest sens ∫i am s„ v„ prezint aceste lucruri pe parcursul expunerii mele.

S-au f„cut Óncerc„ri ∫i Ón aceste ultime ore pentru a Ómbun„t„˛i textul, au fost unele idei suplimentare, unele texte suplimentare care au circulat.

348

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

Din punct de vedere procedural Óns„ noi nu ne putem angaja r„spunderea dec‚t pe textul pe care l-am transmis Birourilor permanente, chiar dac„ suntem con∫tien˛i c„ pe parcurs s-au mai descoperit ∫i alte elemente care ar fi putut fi ad„ugate. Œns„ suntem absolut deschi∫i de a discuta, la nivelul Guvernului, sau de a sprijini orice alt„ ini˛iativ„ legislativ„ care s„ corecteze eventuale lacune ale acestei legi.

Nu cred c„ prin aceast„ lege vom putea s„ rezolv„m toate problemele referitoare la cauzele ∫i la formulele de utilizat Ón lupta Ómpotriva corup˛iei.

De aceea, f„r„ Óndoial„, este vorba doar de Ónc„ un moment, de Ónc„ un semnal pe care dorim s„-l d„m cu to˛ii Ón aceast„ activitate, urm‚nd ca, pe parcurs, prin colaborarea tuturor grupurilor parlamentare, s„ g„sim ∫i alte elemente care s„ Óngr„deasc„, pe c‚t este posibil, tenta˛ia corup˛iei sau suspiciunea de corup˛ie.

Guvernul aduce ast„zi, Ón fa˛a Parlamentului, sub forma angaj„rii r„spunderii asupra unui proiect de lege, o problem„ care a fr„m‚ntat societatea rom‚neasc„ Ón ultimul deceniu, cu mare rezonan˛„ at‚t pe plan intern, c‚t ∫i pe plan extern: problema corup˛iei.

Recurgerea la aceast„ procedur„ legislativ„ reprezint„ un act de responsabilitate din partea Guvernului, fa˛„ de un obstacol Ón asigurarea credibilit„˛ii Rom‚niei, a institu˛iilor statului, a clasei politice. fiin s„ declar Ón mod expres, Ón plenul celor dou„ Camere ale Parlamentului, c„ Guvernul Rom‚niei, baz‚ndu-se pe dispozi˛iile art. 113 alin. (1) din Constitu˛ie, Ó∫i angajeaz„ r„spunderea asupra unui proiect de lege menit s„ ofere solu˛ii eficiente de prevenire ∫i de combatere a corup˛iei, asigur‚nd transparen˛„ Ón exercitarea func˛iei publice ∫i mediului de afaceri.

Prin proiectul de lege pe care Ól promov„m ast„zi, am deplina convingere c„ facem un pas important pe calea onor„rii ofertei 349

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

noastre electorale ∫i de guvernare, precum ∫i angajamentelor fa˛„ de Uniunea European„ ∫i NATO. Aceast„ ini˛iativ„ a Guvernului, care sprijin„ direct aplicarea strategiei na˛ionale pentru combaterea corup˛iei, are loc la un an de la adoptarea Programului na˛ional ∫i Planului de prevenire a corup˛iei ∫i a Planului na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei.

M„surile propuse Ón proiectul de lege sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuate de Guvern asupra realit„˛ii rom‚ne∫ti ∫i a percep˛iilor interne ∫i interna˛ionale privind fenomenul corup˛iei Ón ˛ara noastr„. Œn acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor evalu„ri institu˛ionale, guvernamentale ∫i neguvernamentale, ale investitorilor str„ini ∫i ale mediului de afaceri din ˛ara noastr„, precum ∫i rezultatele unor studii sociologice realizate Ón Rom‚nia.

O dat„ cu accelerarea integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, trebuie s„ ne concentr„m tot mai mult asupra bunei func˛ion„ri a statului de drept, a administra˛iei publice, asupra modului de aplicare a legii sau asupra compatibilit„˛ii mediului economic cu regulile unei economii de pia˛„.

Din aceast„ perspectiv„, combaterea fenomenului corup˛iei este esen˛ial„ pentru materializarea angaj„rii consecvente a Guvernului Rom‚niei, a societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón ansamblu, Ón asumarea ∫i Óndeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea European„ ∫i NATO. Nu ne propunem cu aceast„ ocazie s„ facem un bilan˛ detaliat al m„surilor preventive, precum ∫i al ac˛iunilor concrete desf„∫urate Ón primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de corup˛ie.

Am aprobat de urgen˛„, la Ónceputul anului 2001, legile care permit retrocedarea terenurilor agricole ∫i forestiere, precum ∫i a imobilelor confiscate abuziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, Ón 350

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

prim„vara anului 2003, s„ avem peste 92% titluri de proprietate eliberate, fa˛„ de 70% c‚t erau Ón decembrie 2000. A fost retrocedat un num„r Ónsemnat de imobile, peste 8.200, urm‚nd ca restituirea Ón natur„ s„ se intensifice, potrivit reglement„rilor adoptate Ón ultima perioad„.

M„suri esen˛iale de combatere a corup˛iei au fost luate, practic, Ón toate domeniile: achizi˛iile publice, licita˛iile electronice unde, prin cele 73.000 de licita˛ii, s-au economisit peste 1.100 miliarde lei, stoparea adop˛iilor interna˛ionale Ón condi˛iile cunoscute, Ónfiin˛area ghi∫eului unic Ón institu˛ii publice ∫i la registrul comer˛ului, reglementarea transparen˛ei tuturor actelor normative, Ómbun„t„˛irea ∫i monitorizarea mediului de afaceri, prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii informatice ∫i altele.

Un rol important Ón aceast„ lupt„ Ól are, f„r„ Óndoial„, ∫i Ónfiin˛area Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, care p‚n„ Ón prezent ∫i-a dovedit utilitatea ∫i eficien˛a prin instrumentarea unor fapte ∫i acte relevante de corup˛ie. Toate aceste ac˛iuni s-au desf„∫urat Ón conformitate cu Programul de prevenire ∫i Planul de combatere a corup˛iei, adoptate de Guvern. Œn continuarea acestui ansamblu de ac˛iuni, prin prezentul proiect de lege Guvernul asigur„ deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei. Punerea Ón aplicare a legii are menirea s„ restabileasc„ Óncrederea popula˛iei ∫i a comunit„˛ii oamenilor de afaceri Ón capacitatea de ac˛iune a Guvernului ∫i Ón puternica sa voin˛„ de a ac˛iona pentru a elimina corup˛ia din structurile societ„˛ii rom‚ne∫ti, pe toate palierele sale.

Voin˛a politic„ a Guvernului va trebui s„-∫i g„seasc„ un ecou consistent, materializat Ón participarea Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti: partide politice, Parlament, mass-media, societate civil„, popula˛ia.

351

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Noile reglement„ri pe care vi le supunem aten˛iei reprezint„ reac˛ii concrete Ón plan legislativ, institu˛ional ∫i Ón planul promov„rii publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dup„ 1989.

Totodat„, aceste reglement„ri au fost concepute Ón spiritul unui imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care s„ le scoat„ din abstractul literei legii ∫i s„ le fac„ eficiente, aduc‚ndu-le mai aproape de oameni ∫i de problemele lor reale.

Solu˛iile din proiectul de Lege privind angajarea r„spunderii Guvernului constituie o reac˛ie la semnalele critice provenite din mediul intern, dar ∫i din unele aprecieri externe. Am Ón vedere evalu„rile Comisiei Europene, ale F.M.I. ∫i B„ncii Mondiale, ale îTransparency International“, îFreedom House“, BERD, GRECO, Consiliul Europei, ca ∫i semnale ale asocia˛iilor oamenilor de afaceri rom‚ni ∫i str„ini, ale Consiliului investitorilor str„ini din Rom‚nia, ale unor ambasade str„ine la Bucure∫ti.

M„surile ∫i obiectivele cuprinse Ón proiectul de lege ar r„m‚ne inutile dac„ nu le-am racorda la pulsul concret al societ„˛ii, dac„ nu s-ar pune Ón aplicare cu ∫i pentru cet„˛eni.

Efortul guvernamental de combatere a corup˛iei depinde Ón mare m„sur„ de sprijinul tuturor forma˛iunilor politice, precum ∫i al societ„˛ii civile ∫i mass-media.

Etapa de ac˛iune ini˛iat„ prin acest proiect legislativ implic„ practici institu˛ionale Ómbun„t„˛ite, deschise ∫i transparente, care impun o participare mai activ„ a cet„˛enilor la eviden˛ierea ∫i izolarea fenomenului corup˛iei, participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate corup˛iei ∫i a monitoriza consisten˛a r„spunsului institu˛ional.

Trebuie s„ privim realitatea cu ochi critic ∫i autocritic, dar, Ón acela∫i timp, nu trebuie s„ facem rabat de la echilibru ∫i luciditate.

S„ recunoa∫tem c„ avem o problem„, corup˛ia, Óns„ ∫i zvonistica ∫i, mai ales, falsele etichet„ri politice Ó∫i au contribu˛ia lor care nu 352

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

trebuie omis„ din vedere. Pe l‚ng„ realitatea dat„, exist„ ∫i importante mistific„ri. A∫ ad„uga faptul c„, din p„cate, partidele politice s-au preocupat mult prea pu˛in de prevenirea ∫i combaterea corup˛iei atunci c‚nd se aflau la putere. Œn prezent, partidele din opozi˛ie se manifest„ ca ∫i c‚nd ar afla de corup˛ie acum ∫i nu ar avea nici o responsabilitate Ón leg„tur„ cu acest fenomen. Œn sensul r„sp‚ndirii unei culturi civice solide, Guvernul Ó∫i propune un parteneriat cu reprezentan˛ii organiza˛iilor neguvernamentale preocupate de urm„rirea ∫i semnalarea fenomenului corup˛iei, pentru implicarea efectiv„ a societ„˛ii civile Ón evaluarea programelor ∫i proiectelor ini˛iate pe acest domeniu.

Avem Ón vedere Ón acest sens realizarea unor campanii publice de anvergur„ pentru cre∫terea con∫tientiz„rii cet„˛enilor asupra consecin˛elor fenomenului corup˛iei ∫i totodat„ o mobilizare mai puternic„ pentru cunoa∫terea ∫i promovarea m„surilor preventive pe care le Óntreprindem Ón combaterea acestui flagel.

Nu exist„ o singur„ concep˛ie privind corup˛ia, dar cet„˛enii tind s„ absolutizeze componenta b„neasc„ a corup˛iei, neglij‚nd serviciile reciproce, surs„ indirect„ de Ómbog„˛ire.

Cu to˛ii cred c„ suntem de acord cu privire la caracterul extins, de propor˛ii, al corup˛iei la nivelul societ„˛ii rom‚ne∫ti. Insuficienta diferen˛iere a fenomenelor de corup˛ie ce au loc, a institu˛iilor implicate duce la un criticism general, la o radicalizare a opiniei publice Ón acuzarea sistemului politic de corup˛ie. Acesta este, practic, principalul motiv al deterior„rii rela˛iei de reprezentativitate dintre cet„˛eni ∫i clasa politic„. Œn momentul Ón care aceast„ rela˛ie ajunge s„ fie perturbat„, Óns„∫i func˛ionarea regimului politic democratic este pus„ Ón pericol.

Nemul˛umirile exprimate ∫i de societatea civil„ sunt o dovad„ a faptului c„ rela˛ia dintre cet„˛ean ∫i autorit„˛i este Ónc„ afectat„ de 353

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

disfunc˛ionalit„˛i cronice, greu de remediat. Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor Ón plan legislativ, urm„rindu-se apropierea autorit„˛ilor de nevoile concrete ale cet„˛enilor. Marea problem„ r„m‚ne Óns„ tocmai discrepan˛a dintre prevederea legal„ ∫i practica institu˛ional„ existent„.

Sunt anumite domenii eviden˛iate de cet„˛eni ca fiind cele mai expuse fenomenului corup˛iei. Printre acestea figureaz„ sistemul vamal, sistemul judiciar, poli˛ia, sistemul administra˛iei publice.

Comenzile publice reprezint„ activitatea cea mai favorabil„ corup˛iei, Ón judecata majorit„˛ii cet„˛enilor, aici fiind incluse lucr„rile publice pentru construc˛ii, s„n„tatea public„ ∫i poli˛ia.

A∫adar, putem s„ tragem concluzia c„ spa˛iul public ∫i activit„˛ile care au leg„tur„ cu sfera politic„ sunt cele mai suspecte, potrivit percep˛iei popula˛iei, dar ∫i estim„rilor sociologice.

Proiectul de lege pentru care Guvernul Ó∫i angajeaz„ ast„zi r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului Ó∫i propune s„ elimine cauzele generatoare de corup˛ie tocmai Ón domeniile Ón care coeficientul de vulnerabilitate este mai ridicat.

Av‚nd Ón vedere implica˛iile fenomenului corup˛iei asupra societ„˛ii, prevenirea ∫i combaterea acestui fenomen necesit„ pe plan legislativ o abordare multidisciplinar„ ∫i sistematic„, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal p‚n„ la disciplinarea raporturilor de drept comercial ∫i asigurarea transparen˛ei Ón via˛a economic„. Œn acest sens, Guvernul a elaborat prezentul proiect de lege ca o reglementare complex„ care, pe l‚ng„ dispozi˛iile ce se circumscriu pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, cuprinde ∫i dispozi˛ii din alte materii conexe, indispensabile realiz„rii scopului urm„rit.

354

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

Am s„ m„ refer Ón continuare, pe scurt, la principalele reglement„ri pe care le con˛ine proiectul de lege asupra c„ruia Guvernul a hot„r‚t s„-∫i angajeze r„spunderea.

Coloana vertebral„ a proiectului de lege o constituie prevederile referitoare la conflictul de interese ∫i la regimul incompatibilit„˛ilor Ón exercitarea demnit„˛ilor publice ∫i a func˛iilor publice. Se completeaz„ astfel cadrul legal instituit Ón ˛ara noastr„ pentru prevenirea ∫i combaterea folosirii abuzive a func˛iilor publice, a ob˛inerii unor c‚∫tiguri necuvenite Ón exercitarea acestora.

Prevederile proiectului se Ónscriu totodat„ pe linia documentelor interna˛ionale Ón materie ∫i se reg„sesc Ón unele legisla˛ii europene, cum sunt cea italian„, ceh„, spaniol„, portughez„. Œn cadrul dispozi˛iilor generale este definit conflictul de interese ca fiind situa˛ia Ón care persoana ce exercit„ o demnitate public„ sau func˛ie public„ are un interes personal, de natur„ patrimonial„, care ar putea influen˛a Óndeplinirea cu obiectivitate a atribu˛iilor care-i revin, potrivit Constitu˛iei ∫i altor acte normative.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese Ón exercitarea demnit„˛ilor ∫i func˛iilor publice sunt impar˛ialitatea, integritatea, transparen˛a deciziei ∫i suprema˛ia interesului public.

Conflictul de interese este reglementat pentru urm„toarele demnit„˛i ∫i func˛ii publice: pre∫edintele Rom‚niei, func˛ia de membru al Guvernului, func˛iile publice de autoritate din administra˛ia public„ central„ ∫i local„, magistra˛ii, ale∫ii locali, func˛ionarii publici. Este prev„zut„ obligativitatea Óntocmirii declara˛iei de interese a persoanelor care exercit„ demnit„˛i ∫i func˛ii publice, declara˛ie Ón care se includ func˛iile de˛inute Ón cadrul unor asocia˛ii, funda˛ii sau alte organiza˛ii neguvernamentale ori partide politice, activit„˛ile profesionale remunerate, calitatea de ac˛ionar sau asociat la societ„˛ile 355

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

comerciale, inclusiv b„ncile sau alte institu˛ii de credit, societ„˛ile de asigurare ∫i cele financiare.

Este reglementat„, totodat„, interdic˛ia de utilizare a numelui, Ónso˛it de calitatea persoanei care exercit„ demnit„˛ile ∫i func˛iile publice, Ón orice ac˛iune publicitar„ privitoare la o activitate care aduce profit, cu excep˛ia publicit„˛ii gratuite pentru scopuri caritabile.

Declara˛iile de interese sunt publice ∫i se consemneaz„ Óntr-un registru special, denumit Registrul declara˛iilor de interese.

Pe de alt„ parte, Ón proiectul de lege sunt reglementate incompatibilit„˛ile care vizeaz„ calitatea de parlamentar, func˛ia de membru al Guvernului ∫i alte func˛ii publice de autoritate din administra˛ia public„ central„ ∫i local„, magistra˛ii, ale∫ii locali ∫i func˛ionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat ∫i de senator, precum ∫i func˛ia de membru al Guvernului ∫i alte func˛ii publice de autoritate din administra˛ia public„ central„ sunt incompatibile cu func˛ia de pre∫edinte, vicepre∫edinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administra˛ie sau cenzor la societ„˛ile comerciale, inclusiv b„ncile sau alte institu˛ii de credit, societ„˛ile de asigurare ∫i cele financiare, precum ∫i la institu˛iile publice, func˛ia de pre∫edinte sau de secretar al adun„rilor generale ale ac˛ionarilor sau asocia˛ilor la societ„˛ile comerciale, func˛ia de reprezentant al statului Ón adun„rile generale ale societ„˛ilor comerciale, func˛ia de manager sau membru al consiliilor de administra˛ie ale regiilor autonome, companiilor ∫i societ„˛ilor na˛ionale sau calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Au fost stabilite cazurile de incompatibilitate privind pe prefec˛i, subprefec˛i, primari, viceprimari, pre∫edin˛i ∫i vicepre∫edin˛i ai consiliilor jude˛ene, consilieri locali ∫i jude˛eni, func˛ionari publici.

S-a prev„zut c„ pentru persoanele care exercit„ demnit„˛i ∫i func˛ii 356

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

publice de autoritate din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor aflate exclusiv sub control parlamentar se aplic„ normele privind regimul incompatibilit„˛ilor prev„zute pentru mini∫tri, precum ∫i dispozi˛iile stabilite, f„r„ Óndoial„, prin legi speciale.

Prin reglementarea transparen˛ei informa˛iilor referitoare la obliga˛iile bugetare restante se urm„resc descurajarea, prevenirea ∫i reducerea acumul„rilor de arierate la bugetul de stat, bugetul asigur„rilor sociale de stat, bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj ∫i la bugetul fondului na˛ional unic pentru asigur„ri sociale de s„n„tate, precum ∫i la bugetele locale.

Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale, Ministerul Administra˛iei Publice ∫i Casa Na˛ional„ de Asigur„ri de S„n„tate vor aduce la cuno∫tin˛a public„, pe pagina proprie de Internet, lista contribuabililor care Ónregistreaz„ obliga˛ii bugetare restante, cu indicarea totalului obliga˛iilor bugetare datorate Ón anul fiscal precedent, cuantumul obliga˛iilor restante.

Administrarea informa˛iilor ∫i serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternic„ debirocratizare a procesului administrativ prin realizarea reformei la ghi∫eu, ghi∫eul on-line, ceea ce determin„ ∫i o reducere a costurilor administra˛iei, eficientizarea utiliz„rii fondurilor publice, sc„derea semnificativ„ a actelor de corup˛ie prin eliminarea contactului direct dintre cet„˛ean ∫i func˛ionar ∫i transformarea modului de operare al institu˛iilor publice prin utilizarea tehnologiei informa˛iilor.

Dezvoltarea tehnologiei informa˛iei ∫i continua globalizare a re˛elelor informatice au condus la un progres de necontestat al societ„˛ii ∫i la asigurarea transparen˛ei Ón via˛a public„, dar au determinat ∫i apari˛ia unei noi forme de criminalitate, criminalitatea informatic„. Œn proiect, infrac˛iunile Ón domeniul informatic sunt grupate potrivit criteriilor prev„zute Ón Conven˛ia european„ privind criminalitatea 357

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

informatic„, semnat„ de Rom‚nia la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooper„rii interna˛ionale imediate ∫i permanente Ón domeniul combaterii criminalit„˛ii informatice se prevede Ónfiin˛area Ón cadrul Parchetului de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie a Serviciului de combatere a criminalit„˛ii informatice. Œn proiect se prevede reglementarea unei noi institu˛ii juridice Ón cadrul sistemului legislativ rom‚nesc, referitoare la grupurile de interes economic, precum ∫i la stabilirea condi˛iilor Ón care grupurile europene de interes economic sunt recunoscute ∫i pot func˛iona Ón Rom‚nia.

Pentru o deplin„ armonizare a cadrului juridic rom‚nesc cu dispozi˛iile legale ale Uniunii Europene, reglement„rile privind constituirea, organizarea ∫i func˛ionarea grupurilor europene de interes economic au fost prev„zute pentru grupurile de interes economic Ónmatriculate Ón Rom‚nia.

Este reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucur„ Ón Rom‚nia grupurile europene de interes economic. Œn baza reglement„rilor statuate prin proiect acestea sunt recunoscute ∫i pot func˛iona Ón condi˛iile legii Ón Rom‚nia. Adoptarea acestei legi ne va ajuta de altfel s„ Óncheiem unul dintre capitolele importante de negociere cu Uniunea European„ Ón s„pt„m‚nile urm„toare.

Cartea a doua din proiectul de lege cuprinde modificarea ∫i completarea unor reglement„ri Ón scopul prevenirii ∫i combaterii corup˛iei.

Astfel, modificarea ∫i completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie urm„resc, pe de o parte, completarea cadrului legal Ón domeniu cu noi incrimin„ri, iar, pe de alt„ parte, extinderea sferei subiectului activ al infrac˛iunilor de corup˛ie la unele categorii de persoane prev„zute Ón Conven˛ia penal„ privind corup˛ia, precum ∫i Ón 358

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

Conven˛ia privind protec˛ia intereselor financiare ale comunit„˛ilor europene ∫i protocoalele sale adi˛ionale.

De asemenea, pentru asigurarea eficien˛ei Ón activitatea de urm„rire, judecare ∫i sanc˛ionare a faptelor de corup˛ie, proiectul prevede o reglementare special„ referitoare la alc„tuirea completelor de judecat„.

Dintre prevederile referitoare la modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, men˛ion„m pe cele referitoare la competen˛a ∫i structura acestui parchet. Œn lege au fost prev„zute criteriile de departajare a competen˛ei Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie de competen˛a ce revine parchetelor de pe l‚ng„ instan˛e.

Aceste criterii se refer„, Ón principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin s„v‚r∫irea infrac˛iunilor prev„zute Ón Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, la valoarea sumei ori a bunului care formeaz„ obiectul infrac˛iunii ∫i la calitatea persoanelor care au comis o astfel de infrac˛iune.

Pentru o mai bun„ organizare a activit„˛ii de urm„rire penal„ Ón cadrul Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie au fost prev„zute unele modific„ri de structur„ at‚t la nivel central, c‚t ∫i teritorial, cum sunt, de exemplu, crearea unei sec˛ii judiciare sau Ónfiin˛area de servicii ∫i birouri pentru ofi˛erii de poli˛ie judiciar„ ∫i pentru speciali∫tii din cadrul Parchetului.

Conform art. 31 din Constitu˛ie, fiecare persoan„ are dreptul de a avea acces la orice informa˛ie de interes public, drept ce nu poate fi Óngr„dit.

Autorit„˛ile publice au obliga˛ia de a asigura informarea corect„ a cet„˛enilor Ón ce prive∫te treburile publice ∫i problemele de interes personal, iar modificarea ∫i completarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, 359

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere reprezint„ unul dintre mijloacele de realizare a acestei obliga˛ii.

Pentru a Ónl„tura suspiciunile cu privire la modul Ón care sunt dob‚ndite bunurile de c„tre demnitari, magistra˛i, persoane cu func˛ii de conducere ∫i control ∫i func˛ionari publici ∫i pentru a impulsiona conduita corect„ a acestora Ón exercitarea atribu˛iilor corespunz„toare func˛iei sau mandatului, precum ∫i pentru a asigura un control eficient al societ„˛ii civile asupra autorit„˛ilor publice, proiectul de lege prevede, Ón principal, urm„toarele: introducerea unei reglement„ri care s„ prevad„ publicarea declara˛iei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autorit„˛i ori institu˛ii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor jude˛ene, dup„ caz, ori Ón îMonitorul Oficial al Rom‚niei“, Partea a III-a; l„rgirea sferei persoanelor care intr„ sub inciden˛a legii, prin ad„ugarea prefec˛ilor, subprefec˛ilor, persoanelor cu func˛ii de conducere ∫i de control din cadrul autorit„˛ilor ∫i institu˛iilor publice, precum ∫i prin ad„ugarea tuturor persoanelor care sunt numite Ón func˛ie de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei, Parlament sau de c„tre primul-ministru; declan∫area din oficiu a procedurii de control ∫i Ón ipoteza Ón care persoanele obligate s„-∫i actualizeze declara˛ia de avere Óncalc„ aceast„ obliga˛ie; abrogarea art. 37 care incrimineaz„ fapta de a publica sau divulga con˛inutul declara˛iei de avere de c„tre persoanele care primesc, p„streaz„ sau de˛in astfel de declara˛ii deoarece nu mai corespunde scopului legii, care este asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea func˛iilor publice. A fost, de altfel, actualizat con˛inutul declara˛iei de avere ∫i s-a prev„zut obliga˛ia de depunere a unei noi declara˛ii de avere Ón termen de 30 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a acestei legi.

O alt„ reglementare se refer„ la asigurarea transparen˛ei ∫i stabilit„˛ii Ón mediul de afaceri. Principalele reglement„ri vizeaz„ asigurarea transparen˛ei Ón procesul de Ónregistrare a societ„˛ilor comerciale ∫i Ón Óntreaga activitate a acestora, precum ∫i evitarea 360

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

conflictelor de interese Ón cadrul opera˛iunilor efectuate de societ„˛ile comerciale cu organele sale de conducere.

Modificarea ∫i completarea Legii nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale a ap„rut ca o necesitate impus„ de noile cerin˛e ale trecerii la economia de pia˛„ ∫i de procesul de privatizare a unit„˛ilor economice.

Cre∫terea ∫i diversificarea continu„ a agen˛ilor economici c„rora le revin obliga˛ii fiscale a fost Ónso˛it„ ∫i de multiplicarea ∫i diversificarea metodelor ∫i c„ilor prin care ace∫tia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor ∫i contribu˛iilor legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigur„rilor sociale de stat ∫i altor bugete, chiar dac„ au beneficiat de facilit„˛i ∫i scutiri Ón perioada de Ónceput a func˛ion„rii lor.

De o deosebit„ importan˛„ sunt modific„rile legii Ón sensul contracar„rii evaziunii fiscale realizate prin utilizarea Ón cadrul lan˛ului comercial de la produc„tor sau importator p‚n„ la consumatorul final a unor societ„˛i comerciale care se sustrag controlului fiscal datorit„ nerespect„rii prevederilor legale referitoare la sediul social.

De asemenea, au fost introduse unele prevederi menite s„ combat„ producerea, comercializarea ∫i utilizarea Ón afara condi˛iilor legale a documentelor cu regim special prin care Ón multe cazuri au fost realizate tranzac˛ii comerciale nereale sau denaturate, ce au avut ca efect diminuarea veniturilor impozabile ∫i, implicit, a datoriilor fiscale. Œn continuare, am s„ m„ opresc asupra unor prevederi din proiectul de lege cu implica˛ii Ón procesul de combatere a corup˛iei, ∫i anume modificarea ∫i completarea Legii nr. 188/1999 privind statutul func˛ionarilor publici, adoptat„ la sf‚r∫itul anului 1999 prin angajarea r„spunderii Guvernului Ón func˛iune la acea dat„.

361

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi ∫i p‚n„ Ón prezent, Ón procesul de implementare au fost identificate o serie de dificult„˛i generate de imperfec˛iunea unor prevederi sau, dimpotriv„, de inexisten˛a altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora din dispozi˛iile legii.

Reforma administra˛iei publice Ón etapa actual„ a guvern„rii trebuie s„ r„spund„ unor cerin˛e legitime ale societ„˛ii civile, precum ∫i ale organismelor interna˛ionale, de a fi adoptate m„suri vizibile Ón plan legislativ ∫i institu˛ional, Ón sensul combaterii fenomenului de corup˛ie Ón r‚ndul func˛ionarilor publici.

Necesitatea alinierii Óntr-un timp c‚t mai scurt la standardele administrative existente Ón Uniunea European„ impune ca ac˛iunile de combatere a fenomenului corup˛iei s„ fie concomitente cu m„suri care s„ asigure profesionalizarea ∫i impar˛ialitatea serviciului public, optimizarea structurilor ∫i eliminarea birocra˛iei. Œn acest context, situa˛ia func˛iei publice ∫i a func˛ionarului public, ca mijloace de ac˛iune legal„ prin care administra˛ia Ó∫i realizeaz„ func˛iile, Ón mod necesar trebuie s„ constituie obiectul unor propuneri de reglementare.

Prin modific„rile ∫i complet„rile aduse Legii nr. 188/1999 privind statutul func˛ionarilor publici, este promovat„ o cultur„ a serviciului public profesionist, de calitate, capabil s„ serveasc„ eficient ∫i competent interesele legitime ale cet„˛enilor, s„-i asigure totodat„ determinarea riguroas„ a activit„˛ilor corespunz„toare func˛iei publice, condi˛iile clare privind acordarea statutului de func˛ionar public, precum ∫i o distribuire mai bun„ a competen˛elor ∫i responsabilit„˛ilor func˛iilor publice, ceea ce implic„ clasificarea func˛ionarilor publici Ón trei categorii, respectiv Ónal˛i func˛ionari publici, func˛ionari publici de conducere ∫i func˛ionari publici de execu˛ie.

Sunt consacrate norme speciale privind selectarea ∫i numirea Ón func˛ii publice, precum ∫i promovarea func˛ionarilor publici.

362

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

Aceste reglement„ri au fost realizate pe baza unei ample document„ri cu privire la statutele func˛ionarilor publici din state membre ∫i din state candidate la aderare Ón Uniunea European„, precum ∫i cu consultarea speciali∫tilor de la Uniunea European„.

Angajarea r„spunderii este un act constitu˛ional al Guvernului, care se desf„∫oar„ Ón cadrul unei proceduri parlamentare speciale, dar recurgerea la aceast„ procedur„ poate avea drept consecin˛„ demiterea sa pe calea unei mo˛iuni de cenzur„.

Cu toate acestea, Guvernul a considerat ca, prin obiectul s„u proiectul de lege av‚nd o semnifica˛ie cu totul deosebit„ pentru societatea rom‚neasc„, s„ fie transmis pentru observa˛ii ∫i propuneri partidelor reprezentate Ón Parlament, unor organiza˛ii neguvernamentale implicate Ón procesul de monitorizare pentru prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, mass-media, precum ∫i unor personalit„˛i politice. Œn urma examin„rii propunerilor ∫i observa˛iilor au fost Ónsu∫ite un num„r important de sugestii care vizau introducerea unor reglement„ri pentru completarea ∫i corelarea textelor din proiect, Ómbun„t„˛irea unor solu˛ii, unele clarific„ri ale textelor cu caracter tehnic, precum ∫i unele propuneri de ordin redac˛ional.

Au fost cel pu˛in ∫ase sau ∫apte variante de text pe care am lucrat de-a lungul acestor luni. Dintre observa˛iile ∫i propunerile f„cute ∫i care au fost re˛inute Ón proiect, ˛in s„ exemplific urm„toarele: din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D. (social-democrat ∫i umanist), completarea ∫i modificarea mai multor prevederi din Legea nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale, Ón cazurile conflictului de interese Ón exercitarea demnit„˛ilor ∫i func˛iilor publice s„ fie avute Ón vedere ∫i rudele de gradul I ale demnitarului, Ómbun„t„˛irea structurii organizatorice a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie, completarea declara˛iei de avere cu o nou„ pozi˛ie referitoare la obliga˛iile pe care le are declarantul, cu o valoare ce dep„∫e∫te zece mii de euro.

363

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Din partea Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., calitatea de ales local este incompatibil„ ∫i cu calitatea de ac˛ionar la o societate comercial„ Ónfiin˛at„ de consiliul local sau consiliul jude˛ean, numirea Ónal˛ilor func˛ionari publici s„ se fac„ de c„tre primulministru, iar pentru directorii generali din ministere, de c„tre mini∫tri. Secretarii generali ai prefecturilor ∫i ai jude˛elor s„ fie numi˛i de ministrul administra˛iei publice, ca ∫i Ón prezent.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D., orice persoan„ interesat„ poate sesiza Ón scris prefectul Ón leg„tur„ cu actele emise sau Óncheiate de primari ∫i viceprimari, care produc un folos material pentru ace∫tia, pentru so˛ul sau rudele de gradul I, ale∫ii locali vor depune declara˛ia de interese la secretarul unit„˛ii administrativ-teritoriale, reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilit„˛ile privind func˛ionarii publici ∫i declara˛iile de interese, poate face parte din categoria Ónal˛ilor func˛ionari publici persoana care a absolvit programe de formare Ón domeniul administra˛iei publice organizate de Institutul Na˛ional de Administra˛ie, de alte institu˛ii similare din str„in„tate, precum ∫i de institu˛iile de Ónv„˛„m‚nt superior din ˛ar„. Era o modalitate de a evita un eventual monopol al institutului Ón leg„tur„ cu aceast„ chestiune. Posibilitatea func˛ionarului public de a fi membru al unui partid politic legal constituit, precum ∫i condi˛iile privind transferul func˛ionarului public.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.N.L. au fost preluate unele texte, Óntr-o form„ reformulat„, cu privire la conflictul de interese, transparen˛a informa˛iilor referitoare la obliga˛iile bugetare restante, statutul func˛ionarilor publici, prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii informatice.

Din partea Partidului Umanist din Rom‚nia, includerea infrac˛iunii de ∫antaj Ón sfera infrac˛iunilor de corup˛ie.

Grupul parlamentar al P.R.M. nu a transmis observa˛ii.

364

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

Din partea societ„˛ii civile, includerea Pre∫edintelui Rom‚niei Ón categoria persoanelor care intr„ sub inciden˛a reglement„rilor privind conflictul de interese, solicitate, de altfel, ∫i de pre∫edintele ˛„rii; instituirea unor interdic˛ii pentru persoanele care exercit„ o demnitate sau o func˛ie public„, referitoare la utilizarea numelui, a imaginii, vocii sau semn„turii personale Ón orice form„ de publicitate a unui agent economic rom‚n sau str„in, a oric„rui produs comercial sau a unei activit„˛i care aduce profit, cu excep˛ia publicit„˛ii gratuite pentru scopuri caritabile; instituirea unui registru special de eviden˛„, denumit Registrul declara˛iilor de interese; reglementarea incompatibilit„˛ii dintre calitatea de deputat, senator, membru al Guvernului cu statutul de membru al unui grup de interes economic; s„ fie supuse declar„rii bunurile ∫i serviciile cu titlu gratuit Ón cadrul unor activit„˛i de protocol Ón exercitarea mandatului sau a func˛iei, a c„ror valoare dep„∫e∫te fiecare echivalentul a 300 de euro.

Din partea mass-media, eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea ∫i func˛ionarea G„rzii Financiare, Codul de conduit„ al func˛ionarilor publici.

Vreau s„ mul˛umesc tuturor celor care ne-au transmis propunerile lor.

Guvernul a luat act de declara˛iile critice ale unor lideri ai partidelor din opozi˛ie ∫i care, Óntr-un fel, Óncearc„ mai cur‚nd tergiversarea adopt„rii acestor reglement„ri.

Noi suntem con∫tien˛i c„ acest text nu este perfect, ∫tim acest lucru ∫i vom lucra cu cei care vor dori s„-l Ómbun„t„˛im Ón perioada urm„toare, dar au trecut prea mul˛i ani Ón care nu am luat m„surile necesare. Era nevoie s„ d„m un semnal foarte clar ∫i pentru clasa politic„, ∫i pentru societatea rom‚neasc„, ∫i pentru partenerii no∫tri din afar„.

Sigur c„ am deranjat foarte multe persoane, suntem con∫tien˛i.

Unele dintre acestea Óncearc„ prin intermediari s„ blocheze aceast„ 365

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

lege sau s„ o Ónt‚rzie. Nu ne mai putem permite a∫a ceva, este un moment important ∫i dac„ nu vrem ca lucrurile s„ ias„ de sub control sau s„ ajungem la situa˛ii extrem de complicate, cum a fost ∫i este Ón continuare cea din Serbia, ca s„ dau un singur exemplu, va trebui s„ lu„m m„surile necesare Ón acest moment.

Sigur, vom putea lucra Ómpreun„ Ón continuare pentru a Ómbun„t„˛i aceste texte ∫i de aceea m„ Óntreb dac„ nu cumva unele dintre discu˛iile de procedur„ nu ascund mai cur‚nd dorin˛a de a Ómpiedica adoptarea pe fond a reglement„rilor din aceast„ lege.

Dup„ cum lesne se poate observa, Ón ansamblul s„u, acest proiect de lege care vizeaz„ aprofundarea activit„˛ilor de prevenire ∫i combatere a corup˛iei este deosebit de complex, urm„rind o tratare coerent„ ∫i cuprinz„toare mai ales Ón acele sectoare ale vie˛ii sociale ∫i economice Ón care s-a dovedit c„ actele normative au fost deficitare, neclare sau neadaptate integral realit„˛ilor rom‚ne∫ti.

F„r„ Óndoial„, ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importan˛„ s„ fie supus dezbaterii Ón Parlament, Óns„ la fel de evident este ∫i faptul c„ nu mai dispunem de timpul necesar unor asemenea dezbateri care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu consecin˛e nefaste pentru evolu˛iile politice din ˛ar„, Ón contextul proiectelor pe care le avem Ómpreun„ ∫i le-am definit, ∫i le sus˛inem Ómpreun„, pentru integrarea european„.

Rom‚nia a Ónt‚rziat prea mult, mai bine de un deceniu, s„ adopte m„suri hot„r‚te Ón vederea prevenirii ∫i combaterii corup˛iei.

Aceste Ónt‚rzieri se r„zbun„ Ón prezent ∫i ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai Ón planul ac˛iunilor privind integrarea european„ ∫i euroatlantic„, ci mai ales Ón domeniul a∫ez„rii vie˛ii ∫i activit„˛ilor economico-sociale pe temelii s„n„toase, Ón folosul nostru, al tuturor cet„˛enilor Rom‚niei.

Guvernul are voin˛a politic„ ∫i capacitatea de a aplica prevederile cuprinse Ón aceast„ lege, fiind hot„r‚t s„-∫i asume r„spunderea Ón 366

Deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva corup˛iei

fa˛a plenului celor dou„ Camere ale Parlamentului Ón deplinul respect al prevederilor constitu˛ionale.

Lupta Ómpotriva corup˛iei nu este apanajul unui singur partid, ci reprezint„ unul dintre domeniile de ac˛iune care ar trebui s„ ne pun„ de acord pe to˛i. Rom‚nia curat„ este Ón interesul tuturor.

Acesta este mesajul principal pe care doresc s„ vi-l Ómp„rt„∫esc ast„zi ∫i dac„, Óntr-adev„r, Ól Ón˛elegem ∫i credem c„ putem face ceva Ómpotriva corup˛iei, atunci da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ m„ bazez nu doar pe acordul, dar ∫i pe suportul dumneavoastr„, indiferent de partidul pe care-l reprezenta˛i.

A trecut vremea simplelor declara˛ii, este timpul faptelor pentru to˛i cei care Ó∫i unesc eforturile Ón vederea integr„rii euroatlantice a Rom‚niei.

Nu de mult timp, domnul Robertson, de la aceast„ tribun„, ne atr„gea aten˛ia asupra necesit„˛ii de a da un semnal foarte clar Ón aceast„ privin˛„. Dac„ dorim ca obiectivele pe care ni le-am propus chiar s„ se Óndeplineasc„, este nevoie nu doar s„ vorbim despre ceea ce ar trebui s„ facem, ci chiar s„ facem ceea ce ∫tim c„ trebuie s„ facem.

Pentru aceasta trebuie s„ ne desprindem de trecut, de mentalit„˛ile care de at‚tea ori au afectat destinul ˛„rii. F„r„ transparen˛„, f„r„ asigurarea unui mediu de afaceri modern ∫i st„vilirea fenomenului de corup˛ie ne marginaliz„m singuri.

Prin angajarea r„spunderii Ón ∫edin˛a de ast„zi, Guvernul Ó∫i afirm„ hot„r‚rea de a-∫i continua mandatul de Óncredere acordat Ón decembrie 2000 numai cu condi˛ia accept„rii proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea r„spunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul Ón fa˛a unei alternative: fie s„ men˛in„ Ón func˛iune actualul Guvern, accept‚nd proiectul de lege prezentat, fie s„ se Óncerce demiterea sa, retr„g‚ndu-i-se Óncrederea prin ini˛ierea unei mo˛iuni de cenzur„.

367

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Sunt ferm Óncredin˛at c„ prin adoptarea ∫i aplicarea riguroas„ a acestei legi Rom‚nia va face un semnificativ pas Ónainte Ón direc˛ia consolid„rii statului de drept, a institu˛iilor acestuia, precum ∫i Ón vederea moderniz„rii Ón ansamblu a societ„˛ii noastre Ón concordan˛„ cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea Ónc„ din decembrie 1989. Œmi exprim convingerea c„ membrii Parlamentului vor judeca Ón mod obiectiv ofensiva anticorup˛ie pe care Guvernul a declan∫at-o ∫i c„ ne vor sprijini cu toat„ t„ria Ón acest moment.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ia acordat„ ∫i cred c„ dumneavoastr„, stima˛i colegi, ve˛i sus˛ine Guvernul Ón acest important demers legislativ.

368

27. UN TEXT PLIN DE MINCIUNI* reau s„ Óncep prin a v„ spune c„ am ascultat cu mare aten˛ie, timp de o or„, textul mo˛iunii de cenzur„ prezentat de c„tre opozi˛ie ∫i Ónc„ n-am Ón˛eles de ce legea pe care noi am propus-o nu este bun„.

V

Am Ónv„˛at o mul˛ime de lucruri, am ascultat o mul˛ime de lucruri, dar s„-mi da˛i voie s„ nu v„ mai spun o dat„ cunoscuta anecdot„ cu: îVoi vorbi˛i, voi, care a˛i omor‚t negri?“ P‚n„ la urm„, despre asta este vorba. Œn realitate, discu˛ia noastr„ ar fi trebuit s„ se poarte asupra proiectului de lege pentru care Guvernul ∫i-a asumat r„spunderea.

Poate c„ se Ónt‚mpl„ o mul˛ime de lucruri care nu sunt Ón ordine Ón Rom‚nia. Sunt nenum„rate lucruri, care, f„r„ Óndoial„, pot fi discutate, dar aceste chestiuni pot fi rezolvate mai u∫or Ón lipsa unei legi anticorup˛ie? De ce, stima˛i colegi, v„ este team„ de aceast„ lege anticorup˛ie? Ea nu este perfect„, ea poate fi Ómbun„t„˛it„, dar, p‚n„ la urm„, esen˛a acestei dezbateri este chiar aceasta: De ce s„ nu facem Ómpreun„ un pas mai departe Ón a Óncerca s„ reglement„m situa˛iile care pot s„ genereze corup˛ie?

De aceea, da˛i-mi voie s„ v„ spun Ónc„ o dat„ c„ nu am Ón˛eles sensul acestui text plin de minciuni, nenum„rate elemente care au fost luate din pres„ ∫i care au fost puse Óntr-un text kilometric.

Mi se pare lipsit de demnitate pentru Parlamentul Rom‚niei s„ discute asemenea lucruri, Ón condi˛iile Ón care, Ón mod firesc, nu * Pozi˛ia Guvernului cu privire la mo˛iunea de cenzur„ îMafia sufoc„ Rom‚nia“ — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 37 din 10 aprilie 2003 (Ón calitate de prim-ministru) 369

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

exist„ un drept la ap„rare ∫i, Ón orice caz, nu sunt luate Ón considerare discu˛iile purtate cu prilejul a 22 de mo˛iuni simple, care vizau multe dintre aspectele sau temele care au fost ast„zi identificate aici.

De aceea, punctul de vedere al Guvernului este s„ focaliz„m discu˛ia de ast„zi pe tema care a format substan˛a angaj„rii r„spunderii de c„tre Guvern.

Dac„ vor fi alte ocazii Ón care s„ discut„m alte subiecte, vom veni, bineÓn˛eles, ca de obicei, Ón fa˛a dumneavoastr„, pentru a da explica˛iile necesare, dar consider c„ ast„zi tema care trebuie s„ reprezinte substan˛a discu˛iilor din Parlament este legat„ de proiectul de lege pe care noi l-am depus la Parlament, la Birourile permanente, ∫i care, f„r„ Óndoial„, poate s„ fie Ómbun„t„˛it ∫i putem s„ facem Ómpreun„ eforturi Ón acest sens. Semnalul pe care dorim s„-l d„m cu to˛ii, sper, este acela c„ vrem o Óns„n„to∫ire a vie˛ii publice din Rom‚nia ∫i avem o responsabilitate, toate partidele politice, toate grupurile parlamentare, s„ ac˛ion„m Ón aceast„ direc˛ie.

S„-mi da˛i voie, stima˛i colegi, s„ v„ prezint, Ón numele Guvernului, pozi˛ia Executivului asupra mo˛iunii de cenzur„ ini˛iate de Grupurile parlamentare ale P.R.M., P.N.L. ∫i P.D. Mo˛iunea de cenzur„ a fost promovat„ ca urmare a angaj„rii r„spunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Recurgerea la procedura angaj„rii r„spunderii de c„tre Executiv reprezint„ un act de curaj politic ∫i de responsabilitate civic„ Ón cadrul ac˛iunilor de materializare a Programului de guvernare ∫i de preg„tire a Rom‚niei Ón vederea ader„rii la NATO ∫i la Uniunea European„.

370

Un text plin de minciuni

Sigur c„ nu este foarte simplu. Am avut foarte multe discu˛ii cu unii dintre colegi. Unii ne-au spus: îSunte˛i nebuni? De ce intra˛i Ón aceast„ zon„? De ce Óncerca˛i s„ reglementa˛i aceste teme? Crea˛i probleme Ón interiorul partidului, Ón interiorul Parlamentului, Ón societate. Sunt foarte multe lucruri care sunt deja a∫ezate ∫i voi veni˛i ∫i le strica˛i.“ Ani de-a r‚ndul, aceste teme au fost am‚nate, reglement„rile au fost tergiversate ∫i mi se pare extrem de important s„ observ„m c„ ceea ce este important pentru noi este s„ vedem acum ce anume putem s„ facem pentru a limita, dac„ nu pentru a elimina, cauzele majore ale corup˛iei Óntr-o perioad„ de tranzi˛ie Ón care realit„˛ile se schimb„ rapid, Ón care se transfer„ proprietatea de stat Ón m‚ini private. De aceea trebuie s„ Óncerc„m s„ reglement„m mult mai strict Óntregul proces pe baza unor standarde europene. Œn momentul Ón care a decis s„-∫i angajeze r„spunderea asupra acestei legi, Executivul a considerat c„ reglement„rile Ón domeniul prevenirii ∫i combaterii corup˛iei sunt a∫teptate de societatea civil„, de toate partidele parlamentare. Œntruc‚t autorii mo˛iunii au afirmat Ón aceste zile c„ ei ar reprezenta vocea opiniei publice ∫i c„ proiectul nostru de lege ar contrazice voin˛a cet„˛enilor Rom‚niei, Guvernul a solicitat efectuarea unui sondaj de opinie de c„tre INSOMAR, pentru a afla atitudinea real„ a popula˛iei.

La Óntrebarea direct„ privind acordul sau dezacordul fa˛„ de asumarea r„spunderii pentru o lege anticorup˛ie, sondajul relev„ c„ 92% din cei Óntreba˛i s-au exprimat afirmativ, deci Ón favoarea acestei legi, ∫i doar 8% s-au declarat Ómpotriv„. Œn condi˛iile unei asemenea realit„˛i, stima˛i autori ai mo˛iunii, rezult„ c„ reprezenta˛i sau exprima˛i o mult prea mic„ parte din spectrul atitudinilor popula˛iei fa˛„ de o astfel de reglementare Ómpotriva corup˛iei. Mai mult, vreau s„ v„ inform„m c„, potrivit 371

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

sondajului, 84% din aleg„tori sunt de acord cu aplicarea unei legisla˛ii privind conflictul de interese, iar 95% privesc ca fiind necesar„ publicarea averii tuturor persoanelor care de˛in demnit„˛i sau func˛ii publice.

Subliniez c„ popula˛ia Rom‚niei r„spunde f„r„ echivoc: 96% dintre rom‚ni consider„ c„ problema corup˛iei este important„, iar Ón ceea ce prive∫te responsabilitatea pentru combaterea acesteia 60% apreciaz„ c„ aceasta trebuie s„ revin„ Guvernului. De aceast„ realitate unii oameni politici din opozi˛ie fug, pentru a se cantona Óntr-o demagogie ieftin„. Œn acest sens, constat„m c„ tripleta parlamentar„ P.R.M.—P.D.—P.N.L., Ón fapt, un nou C.D.R., îC.D.R. 2003“, a fost at‚t de deranjat„ de con˛inutul legii, Ónc‚t a depus o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva acesteia.

Dac„ obiectivul acestei coali˛ii, format„ de ocazie sau cu perspectiv„, era schimbarea Executivului, se putea recurge, pur ∫i simplu, la o mo˛iune de cenzur„ clasic„. Partidele din opozi˛ie au recurs Óns„ la aceast„ mo˛iune de cenzur„ ca urmare a angaj„rii r„spunderii pe un proiect de lege anticorup˛ie, Óntruc‚t reglement„rile sale Ói afecteaz„ Ón mod direct, se pare, pe unii dintre membrii lor. Œn leg„tur„ cu mo˛iunea de cenzur„, doresc s„ remarc un fapt de absolut„ certitudine. Deputa˛ii ∫i senatorii P.R.M., P.N.L. ∫i P.D. au Ón˛eles efectul reglement„rilor din cuprinsul legii, ∫i anume c„ prin aceast„ lege se atac„ frontal corup˛ia, at‚t sub aspectul transparen˛ei, c‚t ∫i al actului de corup˛ie propriu-zis. A∫a se explic„ violen˛a ∫i mai ales comportamentul lipsit de argumente prin care opozi˛ia parlamentar„ Óncearc„ s„ se Ómpotriveasc„ adopt„rii ∫i aplic„rii acestei legi. Œn fapt, preocuparea principal„ a autorilor mo˛iunii nu a fost analiza proiectului de lege, ci Óncercarea de tergiversare a adopt„rii acestor reglement„ri Ómpotriva corup˛iei, pe fondul unor nejustificate atacuri la persoan„. Realitatea demonstreaz„ c„, din 372

Un text plin de minciuni

p„cate, semnatarii mo˛iunii nu vor o reglementare care s„ conduc„ la Ón„sprirea m„surilor de prevenire sau de combatere a corup˛iei, ci, dimpotriv„, doresc s„ men˛in„ condi˛iile conserv„rii jafului la care a fost supus„ ˛ara Ón perioada guvern„rilor anterioare.

Nu voi Ónceta s„ reamintesc c„ perioada 1997—2000 a reprezentat o sc„dere dramatic„ a produsului intern brut, evaluat„ la aproximativ 4 miliarde de dolari. Nu voi denumi îfurt din avu˛ia ˛„rii“ aceast„ pierdere, dar diminuarea grav„ a bog„˛iei ˛„rii a afectat toate componentele sociale. Œn schimb, Guvernul nostru, Ón numai doi ani, a ad„ugat la avu˛ia ˛„rii peste 4 miliarde de dolari.

Cred c„ este fireasc„ Óntrebarea: care guvern este mai eficient ∫i mai credibil?

Consider c„ recurgerea la procedurile referitoare la mo˛iunea de cenzur„ nu trebuie s„ transforme un drept constitu˛ional Óntr-un abuz, Óntr-un mod iresponsabil de exprimare ∫i etichetare a adversarilor politici, s„ obstruc˛ioneze derularea normal„ a activit„˛ilor parlamentare ∫i executive, s„ reduc„ Óncrederea popula˛iei Ón for˛ele politice angajate Ón reconstruc˛ia economic„ ∫i social„ a ˛„rii.

Iat„ de ce sunt sigur c„ pentru Óntreaga societate rom‚neasc„ este clar c„ prin acest demers noua alian˛„ P.R.M.—P.N.L.—P.D. dovede∫te incapacitatea de a se angaja Óntr-o lupt„ deschis„ Ómpotriva acestui flagel care este corup˛ia, cu consecin˛e deosebit de grave asupra prezentului ∫i asupra viitorului ˛„rii. Œn fapt, suntem Ón fa˛a unei coali˛ii bizare, Ón fruntea c„reia a fost instalat senatorul Corneliu Vadim Tudor, coali˛ie pe care pu˛ini oameni politici ar fi considerat-o posibil„ ∫i pe care cei mai mul˛i nu o Ón˛eleg.

S-a ignorat faptul c„, Ón afara efectelor ideologice interne, s-a indus Ón r‚ndul comunit„˛ii interna˛ionale o imagine negativ„ asupra seriozit„˛ii vie˛ii politice promovate de partidele parlamentare 373

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

aflate Ón opozi˛ie, aceasta conduc‚nd la lips„ de credibilitate extern„. Ne Óntreb„m cum vor putea explica P.N.L. ∫i P.D. Ón fa˛a electoratului propriu, a cet„˛enilor ˛„rii, a colegilor Domniilor lor din marile familii ideologice — Interna˛ionala Liberal„ ∫i, respectiv, Interna˛ionala Socialist„ — op˛iunea pentru aceast„ nou„ alian˛„ politic„.

Mo˛iunea acuz„ Guvernul c„ acest proiect de lege ar avea ca scop semnale de imagine Ón plan extern. Œn condi˛iile existen˛ei unor angajamente clare de politic„ extern„ pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i la NATO, obiective pe care toate partidele parlamentare s-au angajat s„ le sus˛in„, legea este ∫i un semnal puternic c„ Rom‚nia Ó∫i asum„ cu claritate toate acele m„suri care pot contribui la consolidarea unor reguli, institu˛ii, a unui cadru legal compatibil cu cel al statelor partenere.

Este o dovad„ concret„ c„ acest Guvern Ó∫i asum„ cu responsabilitate cur„˛irea mediului economic, institu˛ional ∫i administrativ de fenomenul corup˛iei, de orice acte ilicite.

Ce poate servi mai bine interesului Rom‚niei? S„ ne angaj„m concret ∫i energic pentru a combate corup˛ia, a∫a cum propune aceast„ lege, sau s„ facem un spectacol demagogic ∫i injurios, a∫a cum incit„ aceast„ mo˛iune? S„ punem ordine, a∫a cum propune legea, sau s„ cre„m mai mult„ dezbinare ∫i confuzie, a∫a cum fac semnatarii mo˛iunii?

Cine vrea s„ Ónt‚rzie lupta Ómpotriva corup˛iei Ón Rom‚nia?

Guvernul, care dore∫te Óndeplinirea c‚t mai rapid„ a angajamentelor Rom‚niei pentru integrarea Ón sistemul ordonat al economiei func˛ionale de pia˛„, sau cei care vor s„ torpileze, prin atacuri nejustificate, ordinea ∫i cur„˛enia necesare ader„rii la structurile europene ∫i euroatlantice?!

Dac„ prin invective ∫i minciun„ semnatarii mo˛iunii cred c„ vom pune mai mult„ ordine Ón Rom‚nia, atunci Ónseamn„ c„ avem nu 374

Un text plin de minciuni

doar o problem„ intern„, dar avem o mare problem„ extern„. Cei care aleg o asemenea cale dovedesc c„ le este mai aproape interesul lor imediat dec‚t interesul pe termen lung al ˛„rii. Pe de alt„ parte, interesele noastre externe nu ar trebui s„ fie obiectul unor atacuri ieftine, care s„ pun„ Ón discu˛ie efortul de durat„ pentru Ómbun„t„˛irea modului Ón care Rom‚nia este receptat„ de partenerii no∫tri.

Dinamica consult„rilor repetate pe aceast„ tem„ cu partenerii externi ai Rom‚niei Ón timpul preg„tirii obiectivelor legii, ca ∫i includerea recomand„rilor acestora sunt o dovad„ c„ legea este fundamentat„ pe criterii ∫i norme ce stau Ón aten˛ia organiza˛iilor ∫i institu˛iilor interna˛ionale. Chiar dac„ ini˛iativa complex„ a Guvernului este tratat„ cu at‚ta u∫urin˛„ de opozi˛ie, reac˛ia pozitiv„ a unor parteneri externi ai Rom‚niei la publicarea proiectului dovede∫te cu prisosin˛„ Óncrederea acestora Ón efortul nostru. Œn repetate r‚nduri, acest proiect de lege a fost considerat semnul unei schimb„ri fundamentale, Óndelung a∫teptate ∫i sus˛inute de ace∫ti parteneri. Dac„ nu altceva, m„car recenta semnare a Protocolului de aderare la NATO de c„tre Rom‚nia ar trebui s„ indice c„ demersurile noastre sunt recunoscute ∫i c„ ˛ara noastr„ se afl„ pe drumul cel bun.

A∫ dori s„ subliniez c„ o guvernare Ó∫i m„soar„ rezultatele, Ón primul r‚nd, prin siguran˛a ∫i condi˛iile de via˛„ ale cet„˛enilor s„i.

Eforturile externe sunt subsumate acestor obiective ∫i vizeaz„ sus˛inerea realiz„rii lor Ón dinamica contextului interna˛ional.

Proiectul de lege nu este un exerci˛iu de imagine, dar poate, Óntr-adev„r, furniza un important argument privind hot„r‚rea Rom‚niei de a preveni ∫i de a combate corup˛ia. Parte a angajamentului nostru Ón efortul de integrare Ón structurile NATO ∫i ale Uniunii Europene, proiectul de lege este generat ∫i de foaia de parcurs pe care Guvernul ∫i-a asumat-o Ón cadrul agendei pentru reform„.

375

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œmpreun„ cu setul de m„suri adoptate la finele anului ∫i sus˛inute, de altfel, de partenerii externi, acest proiect de lege vine s„ Ónchid„ un prim ciclu de ac˛iuni care pun bazele unui cadru juridic credibil ∫i solid Ón prevenirea ∫i combaterea corup˛iei. Acesta trebuie s„ fie nu doar eficient, dar ∫i s„ dea certitudinea c„ Rom‚nia vrea ∫i poate s„ ia m„surile necesare Ón vederea asigur„rii unui mediu administrativ ∫i de afaceri corect, transparent ∫i echitabil. fiara noastr„ s-a angajat s„ contribuie la Ónnoirea mediului economic, de securitate ∫i al bunei guvern„ri Ón regiunea din care face parte. Eforturile noastre de integrare Ón NATO ∫i Uniunea European„ sunt, evident, evaluate ∫i din aceast„ perspectiv„ ∫i avem convingerea c„ acest proiect va contribui la stabilirea unor mecanisme ∫i instrumente interne Ón m„sur„ s„ corespund„ obliga˛iilor asumate Ón plan regional pentru combaterea crimei organizate.

Mo˛iunea abund„ Ón formul„ri generale, demagogice, inexacte ∫i calomnioase, f„r„ nici o sus˛inere real„, av‚nd ca scop inducerea Ón eroare a opiniei publice Ón leg„tur„ cu adev„rata desf„∫urare a actului de guvernare.

De altfel, aspectele cuprinse Ón mo˛iune sunt relu„ri ale unor neadev„ruri din cele 22 de mo˛iuni anterioare depuse de opozi˛ie ∫i multe dintre afirma˛ii au fost deja dezmin˛ite de cei viza˛i. Pe de alt„ parte, ˛in s„ subliniez c„ se utilizeaz„ un procedeu total incorect: se asociaz„ informa˛ii neadev„rate, neverificate, Ón condi˛iile Ón care acestea se refer„ la dosare Ón curs de cercetare de c„tre organele abilitate ale statului. F„r„ nici o jen„, se neglijeaz„ Óns„∫i realitatea. Se ignor„ faptul c„ Guvernul P.S.D. este singurul care dup„ Revolu˛ia din Decembrie 1989 a declan∫at efectiv, legal ∫i institu˛ional, lupta Ómpotriva corup˛iei. Œn acest cadru, doresc s„ amintesc c„, Ón Programul de guvernare adoptat de Parlament Ón decembrie 2000, un capitol distinct l-a constituit combaterea corup˛iei.

376

Un text plin de minciuni

Nu v-a˛i Óntrebat, domnilor parlamentari semnatari ai mo˛iunii, ce ne-a determinat s„ includem Óntre cele cinci obiective de cea mai mare importan˛„ pentru evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti Ón perioada 2001—2004 reducerea birocra˛iei, combaterea corup˛iei ∫i a criminalit„˛ii, dac„ nu tocmai situa˛ia rezultat„ Ón urma guvern„rii C.D.R.? Situa˛ia la momentul Ón care noi am preluat guvernarea justifica acest capitol Ón Programul de guvernare, Ón mod evident, acest lucru fiind datorat unei realit„˛i pe care sper c„ Ónc„ v-o mai aduce˛i aminte.

Oare generalizarea de care vorbi˛i nu este, de fapt, efectul afacerilor veroase, desf„∫urate sub acoperirea politicilor aplicate de guvernarea anterioar„, din care au f„cut parte P.N.L. ∫i P.D.?

Lu‚nd Ón considerare necesitatea unei abord„ri unitare ∫i coerente, Guvernul a elaborat Programul na˛ional pentru prevenirea corup˛iei ∫i Planul na˛ional de ac˛iune Ómpotriva corup˛iei, pe care le-a aprobat, Ón noiembrie 2001, dup„ dezbateri publice ∫i consult„ri cu partidele politice, sindicatele, organiza˛iile neguvernamentale ∫i mass-media. Œn acest cadru general, planul de ac˛iune prevede consolidarea capacit„˛ii institu˛ionale de combatere a corup˛iei, cre∫terea autorit„˛ii ∫i responsabilit„˛ii organelor abilitate ale statului, poli˛ie, parchet, justi˛ie, Ón aplicarea ferm„ a legilor ˛„rii, Ón vederea prevenirii ∫i elimin„rii Ónc„lc„rii prevederilor legale.

Totodat„, Guvernul a Ónfiin˛at Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, organism cu atribu˛ii exclusive pentru combatarea marii corup˛ii ∫i care, prin rezultatele ob˛inute p‚n„ Ón prezent, Ó∫i justific„ utilitatea.

Pe plan legislativ, Ón anii 2001—2002 au fost adoptate ∫i promulgate 18 legi ∫i se afl„ Ón procedur„ parlamentar„ alte patru proiecte cuprinz‚nd importante reglement„ri Ón lupta pentru combaterea corup˛iei, dintre care exemplific: — Legea pentru ratificarea Conven˛iei penale asupra corup˛iei; 377

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

— Legea privind achizi˛iile publice; — Legea privind comer˛ul electronic; — Legea privind achizi˛iile publice prin licita˛ii electronice; — Legea pentru prevenirea ∫i sanc˛ionarea sp„l„rii banilor; — Legea privind prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate; — Legea pentru ratificarea Conven˛iei civile asupra corup˛iei; — Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Rom‚ne; — Legea privind liberul acces la informa˛iile de interes public; — Legea privind transparen˛a decizional„ Ón administra˛ia public„.

Activitatea de prevenire ∫i de combatere a corup˛iei impune Ón mod esen˛ial o abordare sistemic„, multidisciplinar„, coerent„ ∫i unitar„.

O astfel de abordare este singura care permite un atac concertat, frontal ∫i eficient asupra tuturor punctelor vulnerabile existente Ón societate, susceptibile c„ au generat sau pot s„ genereze acte de corup˛ie. Aceasta a fost ideea care a condus Guvernul la adoptarea solu˛iei de a elabora un singur act normativ, cuprinz„tor, prin care s„ fie reglementat„, unitar ∫i coerent, activitatea de prevenire ∫i de combatere a corup˛iei. S-a pornit de la reglementarea aspectelor de drept penal, continu‚nd cu normarea ∫i disciplinarea raporturilor de drept comercial, asigur‚ndu-se transparen˛a Ón via˛a economic„ ∫i Ón activitatea administra˛iei publice. Œn textul acestui proiect de act normativ, pentru care ne-am angajat r„spunderea Ón fa˛a Parlamentului, au fost avute Ón vedere domeniile cu vulnerabilitate m„rit„ la corup˛ie Ón raport cu alte aspecte din via˛a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Autorii mo˛iunii ne acuz„ de Ónc„lcarea articolului 113 alin. (1) din Constitu˛ie, prin aducerea Ón fa˛a Parlamentului a unui proiect de lege care ar cuprinde mai multe legi, sub titlul îLege privind unele m„suri pentru asigurarea 378

Un text plin de minciuni

transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice, a func˛iilor publice ∫i mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei“.

Atacurile cu privire la caracterul complex al legii dovedesc incapacitatea semnatarilor de a Ón˛elege c„ lupta pentru o societate curat„ ∫i cinstit„ nu se poate duce doar cu prevederi sectoriale, ci ea presupune tocmai un sistem legislativ articulat, care s„ blocheze at‚t cauzele, c‚t ∫i mecanismele corup˛iei.

Transparen˛a, asigurarea unui mediu de afaceri modern ∫i lupta contra corup˛iei constituie, Ón ultim„ analiz„, un tot unitar. Sub aspect politic, o asemenea abordare corespunde a∫tept„rilor cet„˛enilor, opiniei publice ∫i declara˛iilor for˛elor politice responsabile.

Din aceast„ perspectiv„, recurgerea la procedura angaj„rii r„spunderii Guvernului asupra proiectului de lege Ón cauz„ este justificat„ de Ómprejur„rile deosebite care reclam„ deschiderea unei ofensive radicale Ómpotriva fenomenului de corup˛ie.

De altfel, recurgerea la aceast„ procedur„, fa˛„ de care manifesta˛i re˛ineri ∫i cu privire la care a˛i formulat observa˛ii critice la adresa Guvernului, a fost utilizat„ ∫i de fosta guvernare, Ón anul 1999, Ón cazul Legii privind unele m„suri pentru accelerarea reformei economice. Deci precedentul parlamentar exist„ ∫i el nu ne apar˛ine.

Ne acuza˛i de sfidarea organiza˛iilor sindicale, patronale, neguvernamentale, a societ„˛ii civile cu privire la consultarea acestora asupra proiectului de lege.

Doresc s„ subliniez faptul c„ angajarea r„spunderii Guvernului asupra unui proiect de lege este o procedur„ special„, reglementat„ de Constitu˛ie, f„r„ a fi prev„zut„ obligativitatea realiz„rii unor dezbateri sau consult„ri prealabile cu privire la acest demers.

379

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Totu∫i, am considerat c„ astfel de consult„ri sunt benefice ∫i au menirea de a conduce la promovarea unei legi Ón acord cu realit„˛ile sociale care reclam„ adoptarea neÓnt‚rziat„ a unor reglement„ri.

Precizez c„ textul final asupra c„ruia ne-am angajat r„spunderea a fost Ómbun„t„˛it pe baza observa˛iilor transmise de unele grupuri parlamentare sau de c„tre reprezentan˛i ai sindicatelor sau patronatelor, ai unor organiza˛ii neguvernamentale, precum Asocia˛ia îPro Democra˛ia“, Agen˛ia de Monitorizare a Presei, Asocia˛ia pentru transparen˛„, chiar dac„ aceste organiza˛ii nu au fost pe deplin mul˛umite de felul Ón care au fost preluate unele dintre observa˛iile lor. Autorii mo˛iunii ne repro∫eaz„ c„ nu am supus dezbaterii Parlamentului proiectul de lege asupra c„ruia Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea. fiin s„ v„ reamintesc ceea ce, de altfel, am spus ∫i Ón ∫edin˛a celor dou„ Camere ale Parlamentului din 19 martie a.c., c‚nd am prezentat proiectul de lege, ∫i anume ar fi fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importan˛„ s„ fie supus dezbaterii Ón Parlament, Óns„ la fel de evident este ∫i faptul c„ nu mai dispunem de timpul necesar unor astfel de dezbateri, care s-ar fi prelungit mult prea mult fa˛„ de obiectivele pe care le avem de realizat la sf‚r∫itul acestui an ∫i Ónceputul anului viitor.

Suntem pe deplin con∫tien˛i ∫i accept„m faptul c„ prevederile legii nu pot s„ satisfac„ interesele tuturor celor c„rora li se adreseaz„.

Consider„m Óns„ c„ multe dintre reglement„rile propuse ar fi trebuit s„ fie adoptate Ónc„ din perioada Ón care Partidul Na˛ional Liberal ∫i Partidul Democrat se aflau la guvernare. Tergiversarea la care s-a recurs Ón perioada 1997—2000 ne-a pus Ón situa˛ia de a apela la procedura accelerat„ oferit„ de Constitu˛ie. Trebuie s„ recunoa∫tem Ómpreun„ c„ Rom‚nia a Ónt‚rziat prea mult, mai bine de un deceniu, s„ adopte m„suri hot„r‚te Ón vederea prevenirii ∫i combaterii corup˛iei. Aceste Ónt‚rzieri se r„zbun„ Ón prezent ∫i ne pot aduce prejudicii deosebit de mari nu numai Ón planul ac˛iunilor privind 380

Un text plin de minciuni

integrarea european„ ∫i euroatlantic„, ci mai ales Ón domeniul a∫ez„rii vie˛ii ∫i activit„˛ilor economico-sociale pe temelii s„n„toase, Ón folosul tuturor cet„˛enilor ˛„rii.

Guvernul are voin˛a politic„ ∫i capacitatea de a aplica prevederile cuprinse Ón aceast„ lege cu o semnifica˛ie deosebit„ pentru prezentul ∫i pentru viitorul ˛„rii noastre. Œn leg„tur„ cu faptul c„ mi-a∫ fi Ónc„lcat propriile angajamente luate Ón plenul celor dou„ Camere Ón ziua de 10 aprilie 2002, c‚nd anun˛am printre priorit„˛ile Guvernului la dezbaterea Ón Parlament a Legii privind declararea averii, a Legii referitoare la conflictele de interese, precum ∫i a Codului de conduit„ al func˛ionarilor publici, vreau s„ v„ reamintesc c„, la acel moment, am adresat Parlamentului rug„mintea ca aceste proiecte s„ fie analizate ∫i adoptate Ón acea sesiune, care se Óncheia la 30 iunie 2002.

Suntem Ón martie 2003 ∫i perspectiva unor dezbateri Ónc„ mai prelungite ∫i a unor am‚n„ri succesive ne va crea o dificultate de care Ónc„ o dat„ vreau s„ v„ rog s„ ˛ine˛i seama Ón perspectiva Ónchiderii unor capitole de negociere cu Uniunea European„ ∫i de ratificare a Protocolului de aderare la NATO. Din p„cate, adoptarea legilor respective Ón cursul sesiunii care s-a Óncheiat la 30 iunie 2002 nu s-a realizat, astfel Ónc‚t am fost nevoi˛i ca aceste proiecte s„ le prelu„m Ón legea de fa˛„. Œn continuare, am s„ m„ refer numai la problemele inserate Ón mo˛iune, care privesc direct proiectul de lege asupra c„ruia Guvernul ∫i-a angajat r„spunderea. Œn primul r‚nd, cu privire la critica adus„ reglement„rilor legate de transparen˛a informa˛iilor referitoare la obliga˛iile bugetare restante, men˛ionez c„ prin aceste prevederi se urm„re∫te Ón principal descurajarea acumul„rii de datorii la bugetele centrale ∫i locale, aceasta conduc‚nd la o mai bun„ colectare a veniturilor ∫i la continuarea relax„rii fiscale Óncepute Ón anul 2001.

381

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Ministerul Finan˛elor Publice, pe pagina de Internet, va publica lista contribuabililor care Ónregistreaz„ obliga˛ii restante la bugetul de stat, cuantumul obliga˛iilor restante, precum ∫i modalit„˛ile de colectare a acestora.

Se va publica situa˛ia juridic„ a debitelor, respectiv dac„ fac obiectul unor Ónlesniri la plat„ Ón derulare sau dac„ li s-au aplicat modalit„˛i de executare silit„. Œnlesnirile la plata obliga˛iilor bugetare nu reprezint„, de altfel, o noutate promovat„ de Guvernul nostru. Ceea ce actualul Guvern a adus nou este tocmai principiul transparen˛ei.

Dup„ statuarea acestui principiu, anul trecut, pentru recuperarea arieratelor bugetare, c‚nd am eliminat arbitrariul Ón procesul de acordare a Ónlesnirilor fiscale, stabilind criterii exacte, ast„zi continu„m s„ ne men˛inem consecvent pe aceea∫i linie ∫i s„ aducem la cuno∫tin˛a opiniei publice datele referitoare la Ónlesniri ∫i la situa˛ia fiscal„ a contribuabililor. Ce este r„u Ón acest lucru? Ce este r„u c„ am stabilit ca toate aceste datorii s„ fie cunoscute de c„tre toat„ lumea ∫i c„ nu mai pot fi f„cute aranjamente Ón spatele u∫ilor Ónchise Ón leg„tur„ cu diverse proceduri de am‚n„ri, Ónlesniri, ∫tergeri de datorii ∫i a∫a mai departe?!

Dac„ vom considera, Ón mod transparent, c„ o societate prezint„ un interes major pentru ˛ar„, pentru locurile de munc„ Óntr-o zon„ sau alta, la modul foarte transparent, vom acorda Ónlesnirile respective.

Dar este, credem sau credeam, o solu˛ie pe care partidele din opozi˛ie s„ o salute tocmai pentru c„ ea nu va mai permite Ministerului Finan˛elor Publice sau nu ∫tiu eu cui s„ rezolve Ón mod ocult aceste probleme. Œn al doilea r‚nd, ne surprinde afirma˛ia semnatarilor mo˛iunii referitoare la titlul II din lege, îTransparen˛a Ón administrarea informa˛iilor ∫i serviciilor publice“, potrivit c„reia aceasta nu ar avea nici o leg„tur„ cu m„surile anticorup˛ie ∫i c„, din contr„, aceast„ reglementare va genera corup˛ie ∫i corup˛i.

382

Un text plin de minciuni

Œn acest cadru, Guvernul a avut Ón vedere impunerea unor obliga˛ii care s„ asigure transparen˛a, lipsa acesteia fiind recunoscut„ pe plan interna˛ional ca un factor major de generare ∫i de men˛inere a corup˛iei la un nivel ridicat.

Este astfel vorba de promovarea unei solu˛ii de Ómbun„t„˛ire a procedurilor ∫i mecanismelor folosite Ón prezent Ón rela˛ia dintre administra˛ie ∫i cet„˛eni sau mediul de afaceri cu beneficii directe Ón ceea ce prive∫te cre∫terea transparen˛ei, diminuarea birocra˛iei ∫i limitarea condi˛iilor care favorizeaz„ apari˛ia actelor de corup˛ie.

Dorim s„ desfiin˛„m monopolul func˛ionarilor asupra informa˛iilor de interes pentru cet„˛eni ∫i companii, prin punerea tuturor formularelor ∫i procedurilor de lucru cu administra˛ia la dispozi˛ia oric„rui solicitant. Politica aplicat„ de Guvernul nostru prin planul de ac˛iuni pentru Ónl„turarea barierelor administrative din mediul de afaceri urm„re∫te dinamizarea comunic„rii cu mediul de afaceri, implicarea mediului de afaceri Ón procesul de luare a deciziilor specifice, Ómbun„t„˛irea rela˛iei autoritate-Óntreprinz„tor, introducerea ∫i func˛ionarea birourilor unice, corelarea standardelor de audit financiar, eficientizarea procesului de autorizareÓnregistrare a firmelor, Ómbun„t„˛irea sistemului de rambursare a taxei pe valoarea ad„ugat„, Ónlesnirea comunic„rii cu investitorii str„ini, trecerea la rezolvarea problemelor postprivatizare. Œn acest sens, a fost creat„, Ón 2001, baza legal„ de consultare a asocia˛iilor de afaceri ∫i organiza˛iilor neguvernamentale, Ón procedura de elaborare a proiectelor de acte normative cu relevan˛„ asupra mediului de afaceri.

S-a reorganizat sistemul integrat vamal, ca un sistem computerizat, adaptabil, flexibil, securizat ∫i performant ∫i s-au elaborat reglement„ri care asigur„ procedura simplificat„ de v„muire ∫i depunerea declara˛iilor prin procedee electronice. Au fost implementate proceduri ∫i norme specifice privind tematica, durata, periodicitatea ∫i 383

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

modul de desf„∫urare a controlului fiscal ∫i s-a transmis Parlamentului proiectul de Lege privind registrul unic de control. Œn acest cadru, doresc s„ fac c‚teva preciz„ri ∫i Ón leg„tur„ cu asigurarea transparen˛ei prin mijloace electronice, care face obiectul titlului II din proiectul de lege.

Cred c„ nu este necesar s„ amintesc c„ transparen˛a, ca modalitate esen˛ial„ de lupt„ Ómpotriva corup˛iei, a fost pentru Guvernul nostru o prioritate Ónc„ din momentul prelu„rii mandatului. Am manifestat, chiar din 2001, o preocupare real„ pentru modul Ón care se cheltuiesc banii publici la efectuarea de achizi˛ii guvernamentale, adopt‚nd pentru prima dat„ Ón Rom‚nia un act normativ coerent dedicat procedurilor de achizi˛ie public„, Ón deplin„ concordan˛„ cu acquis-ul comunitar.

Dup„ realizarea Ón anul 2001 a proiectului-pilot, care a dovedit fiabilitatea acestei solu˛ii pentru desf„∫urarea achizi˛iilor prin mijloace electronice, Ón anul 2002 am creat cadrul legislativ ∫i institu˛ional necesar pentru func˛ionarea la scar„ na˛ional„ a sistemului electronic pentru achizi˛ii publice. Œn prezent, s-a ajuns la aproape 900 de institu˛ii publice care utilizeaz„ sistemul ∫i la mii de produse care fac obiectul licita˛iilor. Œntr-un singur an, prin acest sistem, care promoveaz„ transparen˛a ∫i competi˛ia real„ dintre furnizori, au fost economisite 35 milioane de euro, deci banii institu˛iilor publice au fost mai bine gestiona˛i ∫i au acoperit o gam„ mai larg„ de necesit„˛i.

V„ mai dau un singur exemplu de economisire de fonduri. Dup„ recenta licita˛ie pentru construirea de s„li de sport a rezultat c„ se vor putea realiza suplimentar Ónc„ 25 de s„li, din economiile realizate la bugetul estimat ini˛ial, datorit„ competi˛iei care a ap„rut Ón aceast„ licita˛ie electronic„. Œn al treilea r‚nd, este regretabil faptul c„ proiectul de lege pentru care ne-am asumat r„spunderea nu a fost citit cu aten˛ia cuvenit„ de 384

Un text plin de minciuni

cei care au avut ini˛iativa mo˛iunii de cenzur„. Numai astfel se pot explica numeroasele afirma˛ii eronate, f„r„ nici o leg„tur„ cu textul proiectului de lege, Óndeosebi Ón aspectele de ordin juridic cu privire la titlul III, îPrevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii informatice“.

Spre ∫tiin˛a autorilor mo˛iunii, con˛inutul acestui titlu a fost elaborat ˛in‚nd seama de prevederile Conven˛iei europene privind criminalitatea informatic„, semnat„ de Rom‚nia la 23 noiembrie 2001.

C‚t prive∫te presupusa total„ discordan˛„ a pedepselor prev„zute Ón proiectul de lege cu regimul sanc˛ionator al Codului penal, Ói inform„m pe semnatarii mo˛iunii c„ pedepsele prev„zute pentru infrac˛iunile cuprinse Ón titlul III sunt, a∫a cum prevede Conven˛ia european„ privind criminalitatea informatic„, severe ∫i propor˛ionale cu pericolul social, incluz‚nd privarea de libertate. O alt„ dovad„ a faptului c„ textul proiectului de lege a fost tratat superficial o reprezint„ interpretarea dat„ institu˛iei perchezi˛iei, care, Ón fapt, nu este repetat„ Ón art. 56, a∫a cum cred autorii mo˛iunii. Œn proiectul de lege sunt prev„zute ∫i precizate doar elementele specifice unei perchezi˛ii efectuate Ón cauzele privind infrac˛iunile s„v‚r∫ite prin mijloace informatice, iar pentru prevederile de drept comun privind procedura perchezi˛iei se face, f„r„ Óndoial„, trimitere la dispozi˛iile din Codul de procedur„ penal„.

Vreau s„ fiu bine Ón˛eles. O prioritate major„ a Guvernului nostru o constituie protejarea bunurilor cet„˛eanului care sunt puse Ón primejdie prin fraudele ∫i Ón∫el„ciunile ce se pot realiza utiliz‚nd cele mai moderne tehnologii electronice. Consider„m c„ este de datoria noastr„, ca Guvern responsabil, s„ descuraj„m astfel de fapte printr-un cadru legislativ adecvat noilor situa˛ii. Œn al patrulea r‚nd, constat Ón continuare c„ autorii mo˛iunii insist„ Ón utilizarea demagogic„ a unor expresii, f„r„ a avea proprietatea termenilor folosi˛i, atunci c‚nd Óncearc„ s„ analizeze titlul al 385

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

patrulea din proiectul de lege, f„c‚nd referire la conflictul de interese ∫i regimul incompatibilit„˛ilor Ón exercitarea demnit„˛ilor publice ∫i func˛iilor publice.

Spre informarea semnatarilor mo˛iunii, titlul IV nu con˛ine nici o dispozi˛ie Ón temeiul c„reia nulitatea absolut„ a actului administrativ sau actului juridic se stabile∫te prin decizia primuluiministru. Nulitatea absolut„ a actelor administrative sau a actelor juridice, Óncheiate Ón situa˛ii de conflict de interese, este stabilit„ de lege ∫i ea nu poate fi constatat„ dec‚t Ón condi˛iile dreptului comun de c„tre instan˛ele judec„tore∫ti.

Nu primul-ministru este acela care poate hot„rÓ dec„derea unei persoane care s-a aflat Óntr-un conflict de interese de a mai exercita func˛ia de membru al Guvernului sau alt„ func˛ie public„ de autoritate din administra˛ia public„ central„ ∫i local„ pentru o perioad„ de trei ani. Dec„derea din dreptul de a exercita o asemenea func˛ie public„ opereaz„ Ón temeiul legii ca sanc˛iune aplicabil„ persoanelor care Óncalc„ dispozi˛iile privitoare la conflictul de interese. Preciz„m Óns„ c„ pentru asigurarea garan˛iilor ∫i a liberului acces la justi˛ie titlul IV prevede c„ deciziile primului-ministru referitoare la conflictele de interese pot fi atacate la Curtea de Apel Bucure∫ti, Sec˛ia de contencios-administrativ, iar hot„r‚rile Cur˛ii de Apel Bucure∫ti sunt supuse recursului.

Fa˛„ de severitatea reglement„rilor ∫i de gravitatea sanc˛iunilor aplicabile, dispozi˛iile referitoare la conflictele de interese ale func˛ionarilor publici nu pot fi ∫i nu au fost apreciate drept umoristice de nici unul dintre partenerii de dialog din societatea civil„, a∫a cum se exprim„ Ón deriziune distin∫ii semnatari.

Nerespectarea interdic˛iilor poate fi sanc˛ionat„ chiar cu destituirea din func˛ie ∫i nu poate fi considerat„ Ón nici un fel ca av‚nd un rol pur decorativ.

Referitor la dispozi˛iile art. 82 alin. 2 din titlul IV, care permit parlamentarilor s„ aib„ calitatea de reprezentant al statului Ón 386

Un text plin de minciuni

Adunarea general„ a ac˛ionarilor ori ca membri Ón Consiliul de administra˛ie, este de subliniat faptul c„ acestea reglementeaz„ o situa˛ie de excep˛ie, av‚nd Ón vedere procedura ∫i condi˛iile Ón care un deputat sau un senator poate dob‚ndi aceast„ calitate.

Aprobarea particip„rii deputatului sau senatorilor apar˛ine Ón exclusivitate Birourilor permanente ale Camerei Deputa˛ilor sau Senatului, fiind necesar ∫i avizul Comisiilor juridice, de numiri, disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Participarea este limitat„ la anumite persoane juridice de interes strategic sau Ón ipoteza Ón care un interes public impune aceast„ participare, ∫i nu pentru func˛ie executiv„. Iar dac„ dumneavoastr„ ve˛i decide c„ nici un coleg parlamentar nu trebuie s„ participe la o astfel de structur„, de coordonare, aceast„ excep˛ie va r„m‚ne strict teoretic„.

Deci Parlamentul va decide, Ón final, dac„ aceast„ excep˛ie, pe care noi am pus-o ca o supap„ pentru situa˛ii excep˛ionale, va fi utilizat„ sau nu. Ve˛i avea posibilitatea s„ decide˛i c„ o astfel de variant„ nu este convenabil„ Parlamentului ∫i ve˛i decide Ón consecin˛„. Œn al cincilea r‚nd, consider ca aberant„ aprecierea potrivit c„reia titlul V al proiectului este menit s„ legalizeze grupurile mafiote existente deja. Obiectivul declarat al reglement„rii din titlul V, îGrupurile de interes economic“, Ól constituie modernizarea legisla˛iei Ón domeniul dreptului comercial ∫i armonizarea deplin„ a acesteia cu acquis-ul comunitar. fiin s„ clarific c„ grupurile de interes economic sunt persoane juridice cu caracter sui-generis, acestea permit utilizarea Ón comun a anumitor mijloace de produc˛ie, fapt ce creeaz„ posibilitatea pentru desf„∫urarea activit„˛ilor proprii Óntr-un mod mult mai eficient ∫i cu costuri mai reduse, comparativ cu situa˛ia Ón care aceast„ exploatare ar fi exercitat„ Ón mod izolat.

387

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Cerin˛a referitoare la introducerea Ón legisla˛ia rom‚n„ a grupurilor de interes economic este prev„zut„ Ón urm„toarele documente, ∫i pe unele dintre ele ar trebui s„ le cunoa∫te˛i ∫i dumneavoastr„: — rapoartele Comisiei Europene privind progresul realizat de Rom‚nia Ón procesul de aderare la Uniunea European„ pentru anii 2001—2002; — Parteneriatul de aderare pe anii 2003—2004; — Road Map 2002 pentru Rom‚nia, elaborat de Comisia European„ Ón noiembrie 2002. Œn ceea ce prive∫te infrac˛iunile cuprinse Ón cadrul titlului men˛ionat, acestea reprezint„ o corelare corespunz„toare ∫i necesar„ cu infrac˛iunile prev„zute Ón Legea nr. 31/1900 privind societ„˛ile comerciale.

Aprecierile din mo˛iune, mai mult dec‚t jignitoare, la adresa juri∫tilor ∫i exper˛ilor care au contribuit la elaborarea acestui proiect de act normativ sunt normale numai pentru paginile unei publica˛ii de scandal ∫i nicidecum pentru textul unui document politic prezentat de la Ónalta tribun„ a Parlamentului Rom‚niei. Œn nici un caz nu poate fi acceptat„ aser˛iunea potrivit c„reia grupul de interes economic este conceput pentru a salva de incompatibilit„˛i ∫i conflicte de interese anumite persoane. Astfel, se prev„d dispozi˛ii exprese prin care se stabile∫te incompatibilitatea Óntre calitatea de membru al unui grup de interes economic ∫i cea de deputat ∫i senator, membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat ∫i func˛iile asimilate acestora, magistrat, demnitarii din cadrul autorit„˛ilor publice aflate sub controlul exclusiv al Parlamentului.

Din p„cate, semnatarii mo˛iunii nu au avut r„bdarea nici de a citi Ón totalitate prevederile referitoare la grupurile de interese economice, pentru c„ ar fi v„zut care este reglementarea de ansamblu ∫i ar fi 388

Un text plin de minciuni

evitat aceste critici care nu au un suport Ón textul proiectului de lege pe care noi l-am Ónaintat Parlamentului. Œn al ∫aselea r‚nd, Ón leg„tur„ cu acuzele ∫i criticile formulate cu privire la con˛inutul c„r˛ii a doua din proiectul de lege, doresc s„ ar„t c„ se aduc modific„ri esen˛iale unor legi, cum sunt Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea ∫i sanc˛ionarea faptelor de corup˛ie, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Na˛ional Anticorup˛ie, Legea nr. 115/1996 pentru declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i a unor persoane cu func˛ii de conducere.

Modific„rile propuse urm„resc, Ón principal, cuprinderea Ón legisla˛ia rom‚n„ a infrac˛iunilor Ómpotriva intereselor financiare ale comunit„˛ilor europene, constituirea de complete specializate ∫i colegiale pentru judecarea faptelor de corup˛ie, concentrarea activit„˛ii de urm„rire penal„ a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie spre marile cauze de corup˛ie, asigurarea transparen˛ei declara˛iilor de avere.

Infrac˛iunea nou introdus„ Ón Legea nr. 78/2000 constituie o form„ a traficului de influen˛„ ∫i este sanc˛ionat„ cu pedeapsa Ónchisorii de la 2 la 10 ani, pedeaps„ care este prev„zut„ Ón art. 257 din Codul penal pentru traficul de influen˛„ ∫i se ˛ine seama de prevederile art. 12 al Conven˛iei penale a Consiliului Europei privind corup˛ia, ratificat„ de Rom‚nia prin Legea nr. 27/2002. Œn privin˛a art. 13 din Legea nr. 78/2000, precizez c„ fapta men˛ionat„ este Ón vigoare de la publicarea Legii nr. 78/2000 ∫i se sanc˛ioneaz„ cu Ónchisoare de la 1 la 5 ani, pedeaps„ a c„rei modificare nu este propus„. Men˛ionez c„ singurele modific„ri aduse art. 13 din Legea nr. 78/2000 privesc corel„ri cu legisla˛ia Ón vigoare. Œn leg„tur„ cu modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea ∫i controlul averii demnitarilor, magistra˛ilor, func˛ionarilor publici ∫i 389

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

a unor persoane cu func˛ii de conducere, autorii mo˛iunii trec sub t„cere Ómbun„t„˛irile aduse acestei reglement„ri. Semnatarii mo˛iunii s-au f„cut a nu observa ∫i, prin urmare, nu fac nici o referire la extinderea sferei persoanelor ce intr„ sub inciden˛a legii, la introducerea reglement„rii care prevede publicarea declara˛iilor de avere pe paginile de Internet ale autorit„˛ilor sau institu˛iilor publice ori publicarea Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, precum ∫i a hot„r‚rii judec„tore∫ti irevocabile prin care se constat„ provenien˛a ilicit„ a unor bunuri.

Se impune sublinierea faptului c„ modificarea ∫i completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comer˛ului, a Legii nr. 31/1990 privind societ„˛ile comerciale ∫i a Regimului juridic al garan˛iilor reale mobiliare preiau Ón propor˛ie cov‚r∫itoare prevederile proiectului de Lege pentru modificarea unor acte normative privind activitatea comercial„, aflat Ón procedur„ de dezbatere la Parlament.

Prevederile au un caracter exclusiv tehnic, menite a asigura transparen˛a ∫i a Ómbun„t„˛i mediul de afaceri. Principalele modific„ri propuse vizeaz„ asigurarea transparen˛ei Ón procesul de Ónregistrare al societ„˛ilor comerciale ∫i Ón Óntreaga activitate a acestora, precum ∫i evitarea conflictelor de interese Ón cadrul opera˛iunilor efectuate de societ„˛ile comerciale cu organele sale de conducere. Œn al ∫aptelea r‚nd, am s„ m„ opresc asupra criticilor aduse reglement„rilor privind func˛ia public„ ∫i func˛ionarii publici. Œn perioada de timp care a trecut de la apari˛ia Legii privind Statutul func˛ionarilor publici, adoptat„ la sf‚r∫itul anului 1999, prin angajarea r„spunderii Guvernului Ón func˛iune la acea dat„, subliniez, prin angajarea r„spunderii Guvernului Ón func˛iune la acea dat„, au fost constatate mari dificult„˛i generate de imperfec˛iunea unor prevederi sau, dimpotriv„, de inexisten˛a altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora dintre dispozi˛iile legii.

390

Un text plin de minciuni

Reforma administra˛iei publice trebuie s„ r„spund„ unor cerin˛e legitime ale cet„˛enilor, ale societ„˛ii civile, precum ∫i ale organismelor interna˛ionale, Ón scopul adopt„rii de m„suri vizibile Ón plan legislativ ∫i institu˛ional pentru combaterea fenomenului de corup˛ie Ón r‚ndul func˛ionarilor publici.

Necesitatea alinierii Óntr-un timp c‚t mai scurt la standardele administrative existente Ón Uniunea European„ impune ca ac˛iunile de combatere a fenomenului corup˛iei s„ fie concomitente cu m„suri care s„ asigure profesionalizarea ∫i impar˛ialitatea serviciului public, optimizarea structurilor ∫i eliminarea birocra˛iei.

Prin modific„rile ∫i complet„rile aduse Statutului func˛ionarilor publici, este promovat„ o cultur„ a serviciului public profesionist, de calitate, capabil s„ serveasc„ eficient ∫i competent interesele legitime ale cet„˛enilor, s„-i asigure, totodat„, determinarea riguroas„ a activit„˛ilor corespunz„toare func˛iei publice, condi˛iile clare privind acordarea statutului de func˛ionar public, precum ∫i o stabilire mai bun„ a competen˛elor ∫i responsabilit„˛ilor func˛iilor publice. Œn acela∫i timp, se precizeaz„ cu claritate categoriile de func˛ionari publici, respectiv Ónal˛ii func˛ionari publici, func˛ionarii publici cu func˛ii de conducere, func˛ionarii publici cu func˛ii de execu˛ie. Œn proiect sunt reglementate, Ón mod detaliat, conflictele de interese ∫i incompatibilit„˛ile privitoare la func˛ionarii publici, precum ∫i sanc˛iunile ce se pot aplica celor care Óncalc„ prevederile legale. ™ti˛i foarte bine, a˛i participat la numeroase activit„˛i interna˛ionale, unul dintre repro∫urile permanente adresate Rom‚niei este legat de capacitatea administrativ„, de nevoia de a dezvolta structuri administrative Ón concordan˛„ cu modelele care exist„ Ón Uniunea European„.

Modific„rile pe care noi le propunem au fost discutate Ón permanen˛„ cu reprezentan˛ii Uniunii Europene. Dac„ vrem ca Ón perioada urm„toare s„ putem beneficia de sprijinul financiar al 391

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te proiecte care vor ajunge Ón anii urm„tori p‚n„ la aproape un miliard de euro, este necesar ca aceste structuri administrative s„ fie compatibile cu cele din Uniunea European„. Œn m„sura Ón care nu reu∫im Ón acest an s„ finaliz„m aceste proceduri cel pu˛in din punctul de vedere al reglement„rilor, practic, vom pierde o ocazie extraordinar de important„ de a ne apropia de o ∫ans„ deosebit„ de a utiliza sume importante pentru proiecte de infrastructur„ ∫i proiecte de investi˛ii Ón ˛ara noastr„.

De aici ∫i aceast„ grab„ pe care, cu drept cuv‚nt, o semnala˛i, dar care are justificare, v„ repet, Ón aceast„ nevoie de a gr„bi procedurile prin care s„ putem s„ finaliz„m negocierile cu Uniunea European„ la diverse capitole ∫i pentru a beneficia de o evaluare, Ón ceea ce prive∫te raportul de ˛ar„, care s„ ne permit„ s„ ne angaj„m Ón preluarea unora dintre proiectele de finan˛are la care m-am referit. Mul˛i dintre dumneavoastr„ participa˛i la aceste dezbateri.

Sunt numeroase structuri parlamentare unde se discut„ aceste subiecte. De aceea, eu nu fac aici dec‚t s„ v„ reamintesc c‚teva elemente pe care le cunoa∫te˛i foarte bine.

P‚n„ acum am prezentat pozi˛ia Guvernului Ón leg„tur„ cu criticile formulate de opozi˛ia parlamentar„ la proiectul de lege asupra c„ruia Executivul ∫i-a angajat r„spunderea.

Repet, nu voi r„spunde la injuriile ∫i calomniile cuprinse Ón mo˛iune, mai ales c„ ele se autocalific„ semnificativ. Consider c„ nu este de demnitatea ∫i ˛inuta unui om politic s„ coboare la nivelul suburban de apreciere ∫i tratare a problemelor de importan˛„ deosebit„ pentru evolu˛ia societ„˛ii rom‚ne∫ti.

De aceea, apreciez c„ asemenea injurii ∫i calomnii trebuie examinate de organele competente ale statului care au datoria s„ se pronun˛e pe baz„ de fapte ∫i de dovezi, ∫i nu pe vorbe ∫i scenarii de tot felul. ™i, la limit„, dac„ aceste acuza˛ii individuale ar fi 392

Un text plin de minciuni

adev„rate, cu at‚t mai mult ar fi trebuit s„ fie apreciate necesitatea ∫i con˛inutul legii. Œn plus, cred c„ este necesar ca fiecare dintre colegii mei Ónvinui˛i pe nedrept s„ apeleze la calea justi˛iei pentru stabilirea adev„rului. Œn ceea ce m„ prive∫te, am solicitat anul trecut Parchetului General s„ verifice anumite acuza˛ii formulate prin Internet, iar cercetarea respectiv„ a fost finalizat„ ∫i comunicat„ public la sf‚r∫itul anului trecut. Œn textul mo˛iunii sunt reluate unele din acele afirma˛ii, f„r„ s„ se men˛ioneze c„ ele au fost infirmate de c„tre Parchetul General.

Am s„ v„ dau un singur exemplu, pentru a ar„ta lipsa de bun„credin˛„ Ón ceea ce prive∫te acuza˛iile respective. Este vorba de Complexul îAna Aslan“. De-a lungul anilor care au trecut au fost nenum„rate Óncerc„ri, ∫i poate cu un alt prilej am s„ le fac publice, pentru o utilizare Ón interes personal a spa˛iilor de la Centrul Gerovital ∫i de Geriatrie îAna Aslan“. P„rerea mea este c„ cei care au urm„rit h„cuirea acestui centru, Ómp„r˛irea Ón parcele pentru diverse proiecte imobiliare, Ón momentul Ón care am trecut acest centru la R.A.P.P.S, care nu este o gospod„rie a partidului, ci este o regie a statului care asigur„ administrarea unor spa˛ii de interes public, vreau s„ v„ spun Ónc„ o dat„ — ∫i acest lucru a˛i omis cu reacredin˛„ s„-l men˛iona˛i — am trecut patrimoniul respectiv Ón proprietatea public„ a statului tocmai pentru a nu putea fi privatizat.

De ce a˛i uitat s„ ad„uga˛i aceste lucruri? Este vorba, Ón mod evident, de rea-credin˛„ ∫i am realizat opera˛iunea respectiv„ tocmai pentru a Ómpiedica pr„duirea acestui centru.

V-am dat acest exemplu, sigur c„ am putea s„ intr„m s„ discut„m pe diverse alte teme, dar nu vreau s„ intr„m Ón aceast„ capcan„ — ∫tiu c„ ne-a˛i Óntins Ón mod abil aceast„ capcan„: s„ Óncepem s„ discut„m despre tot felul de pove∫ti care sunt trecute Ón mo˛iune. La momentele respective, prin mo˛iuni simple sau prin interpel„ri, am venit Ón Parlament ∫i am explicat, am venit cu argumente, am dat explica˛ii.

393

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Dac„ sunt elemente grave, institu˛iile statului au datoria s„ examineze elementele respective ∫i s„ judece dac„ exist„ vinov„˛ii, dar, v„ repet, ceea ce discut„m ast„zi este proiectul unei legi care, teoretic, ar trebui s„ Ómpiedice ca fapte eventuale de corup˛ie, care ar fi putut s„ aib„ loc ∫i pe care dumneavoastr„ s„ le men˛iona˛i Ón aceast„ mo˛iune, s„ nu se mai produc„.

V„ deranjeaz„ acest lucru? V„ deranjeaz„ s„ existe o astfel de lege?

Cui Ói este fric„ de aceast„ lege, stima˛i colegi?

Doresc ca Ón fa˛a Parlamentului Rom‚niei s„ prezint foarte succint, pe l‚ng„ m„surile luate Ón plan legislativ ∫i institu˛ional, principalele ac˛iuni Óntreprinse pentru combaterea corup˛iei.

Astfel, Ón cursul anului 2001, Poli˛ia a identificat ∫i deferit parchetelor un num„r de 8.287 de persoane care au s„v‚r∫it acte de corup˛ie, dintre care 1.707 Óndeplineau func˛ii de conducere, s-au solu˛ionat 5.824 de lucr„ri ∫i dosare penale privind 13.021 de infrac˛iuni de corup˛ie referitoare la darea de mit„, traficul de influen˛„ ∫i luarea de mit„. Œn anul 2002 au fost deferite parchetelor 7.407 persoane implicate Ón s„v‚r∫irea actelor de corup˛ie ∫i au fost solu˛ionate 4.447 de lucr„ri ∫i dosare penale privind 10.913 infrac˛iuni de corup˛ie. Œn primele dou„ luni ale anului 2003 au fost sesizate parchetele cu privire la 1.461 de persoane care au fost cercetate Ón 824 de dosare penale privind aproximativ 2.000 de infrac˛iuni de corup˛ie. Œn alt„ ordine de idei, la Parchetul de pe l‚ng„ Curtea Suprem„ de Justi˛ie se afl„ Ón faze avansate de cercetare dosare privind corup˛ia la îSAFI Invest“, îSunoil“, Direc˛ia Silvic„ Suceava, îPremur“ T‚rgu-Mure∫, Direc˛ia de S„n„tate Public„ Piatra Neam˛, F.N.I., îPetromin“ Suplacul de Barc„u, îRomtelecom“, îBancorex“, a c„ror finalizare va l„muri cine sunt vinova˛i de grave acte de corup˛ie ∫i cu consecin˛e negative asupra economiei na˛ionale ∫i a cet„˛enilor ˛„rii.

394

Un text plin de minciuni

Cauze extrem de importante pentru deslu∫irea multor semnale din mass-media sunt Ón curs de judecare pe baza rechizitorului Parchetului, m„ refer la Banca Agricol„, BTT, CICO, Hotelul îBucure∫ti“, îCibela“, cazul îHamas“, Anmoco ∫i, cu deosebire, la multe dosare de calomnie.

Pe de alt„ parte, Ón sistemul de justi˛ie, Ón cursul anului 2002, au fost examinate Ón vederea aviz„rii solicit„rile privind 51 de judec„tori ∫i procurori suspecta˛i de s„v‚r∫irea unor fapte prev„zute de legea penal„. Œn raport cu materialul probatoriu administrat de parchete, s-a avizat cercetarea penal„ pentru 28 de judec„tori ∫i 8 procurori.

S-a propus avizarea perchezi˛iei pentru trei judec„tori ∫i s-a avizat trimiterea Ón judecat„ a 12 judec„tori ∫i procurori.

De asemenea, s-a solicitat avizarea cercet„rii penale pentru 34 de notari publici ∫i 40 de executori judec„tore∫ti ∫i s-au formulat propuneri de avizare pentru 30 de notari publici ∫i pentru 29 de executori judec„tore∫ti. Avizarea trimiterii Ón judecat„ a fost solicitat„ pentru 12 notari publici ∫i 4 executori judec„tore∫ti. Œn continuare, stima˛i colegi, men˛ionez faptul c„ au fost abrogate reglement„ri aberante Ón domeniul industriei, care au produs pagube uria∫e — exemplific: printr-un ordin din 1999 se permitea ca 4% s„ fie considerate pierderi normale Ón re˛eaua de gaze naturale; dup„ anul 2000 s-a demonstrat c„ aceast„ pierdere nu dep„∫e∫te 1%, ceea ce a permis o economie de peste 100 de milioane de dolari Ón 2001 ∫i 2002.

Apare Ón mod legitim Óntrebarea: Ce s-a f„cut cu echivalentul Ón dolari a diferen˛ei de 3% Ón anii 1999 ∫i 2000?

Un alt exemplu: prin dou„ hot„r‚ri de Guvern din anul 1999, se acord„ o reducere de p‚n„ la 30% consumatorilor de energie electric„ care pl„teau Ón avans Ón valut„; pierderile rezultate din aplicarea acestei prevederi subiective ∫i discriminatorii sunt de 540 de miliarde de lei.

395

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Un alt subiect asociat, indirect sau direct, corup˛iei ∫i criminalit„˛ii l-a constituit adop˛ia interna˛ional„ a copiilor rom‚ni. Comunitatea interna˛ional„ a formulat numeroase critici la adresa sistemului de adop˛ie interna˛ional„ din Rom‚nia instituit Ón 1997. Utiliz‚nd mai mult de 200 de intermediari s-a creat o afacere de peste 100 de milioane de dolari, Ón care au intrat ONG-uri, cabinete de avoca˛i, alte persoane interesate, ceea ce a condus, p‚n„ Ón anul 2000, la o cre∫tere exponen˛ial„ a adop˛iilor interna˛ionale. Œn aceste condi˛ii, Guvernul nostru a instituit Ón anul 2001 un moratoriu pentru suspendarea temporar„ a tuturor procedurilor referitoare la adop˛iile interna˛ionale, iar un num„r semnificativ de ONG-uri sunt Ón aten˛ia Poli˛iei ∫i Parchetului.

Dac„ dori˛i s„ discut„m despre adop˛iile interna˛ionale, v„ rog s„ face˛i o mo˛iune pe aceast„ tem„ ∫i vom veni s„ v„ prezent„m datele respective.

Guvernul consider„ c„ prin asumarea r„spunderii asupra acestei legi societatea rom‚neasc„ face un pas important pe linia prevenirii ∫i limit„rii factorilor de corup˛ie. Œn acest cadru, Executivul va ac˛iona cu fermitate pentru punerea Ón aplicare a Legii privind unele m„suri pentru asigurarea transparen˛ei Ón exercitarea demnit„˛ilor publice ∫i a func˛iilor publice ∫i Ón mediul de afaceri, prevenirea ∫i sanc˛ionarea corup˛iei.

Guvernul va elabora ∫i va adopta de urgen˛„ un program de m„suri ∫i de ac˛iuni concrete pentru aplicarea prevederilor legii, adopt‚nd ∫i reglement„rile subsidiare, care vor fi analizate periodic Ón ∫edin˛ele Executivului. Œn plus, vom urm„ri cu toat„ aten˛ia elaborarea unor acte normative ∫i realizarea urm„toarelor ac˛iuni principale: definitivarea proiectului Codului penal, elaborarea ∫i promovarea proiectului de Lege privind Statutul magistra˛ilor ∫i organizarea judiciar„, implementarea ∫i extinderea la nivel na˛ional a programelor privind 396

Un text plin de minciuni

constituirea infrastructurii informatice a sistemului de justi˛ie, instituirea unui sistem electronic de urm„rire a cauzelor penale de corup˛ie Ón sistemul judiciar, dosar cu num„r unic, la Poli˛ie, Parchet, Instan˛„, executarea pedepsei ∫i de repartizare aleatorie a cauzelor, adoptarea Codului de conduit„ a func˛ionarilor publici ∫i, respectiv, al ale∫ilor locali, restructurarea Corpului de Control Administrativ de la nivelul ministerelor ∫i institu˛iilor centrale, precum ∫i de la nivelul prefecturilor ∫i consiliilor jude˛ene, definitivarea proiectului de Lege privind finan˛ele publice locale, constituirea Oficiului Unic Na˛ional de Achizi˛ii Publice ∫i al Ghidului privind achizi˛iile publice, generalizarea ghi∫eului unic la nivelul tuturor autorit„˛ilor publice centrale ∫i locale, elaborarea unui ghid al cet„˛eanului prin care s„ se prezinte competen˛a fiec„rei institu˛ii publice Ón eliberarea actelor administrative solicitate de cet„˛ean, monitorizarea permanent„ a modului de aplicare a reglement„rilor cu privire la reconstituirea propriet„˛ilor funciare ∫i forestiere, informarea permanent„ a opiniei publice cu privire la Óndeplinirea sarcinilor prev„zute Ón planul na˛ional ∫i Ón planurile sectoriale de prevenire ∫i combatere a corup˛iei, introducerea Ón dezbaterea public„ a unor no˛iuni de m„surare a corup˛iei prin realiz„ri de cercet„ri sociologice ∫i de diseminare a rezultatelor.

Am s„ v„ rog s„ mai ave˛i r„bdare dou„, trei minute, v„ promit c„ voi Óncheia aceast„ lung„ expunere care sigur c„ a fost generat„ de o foarte interesant„ mo˛iune de cenzur„ la care dumneavoastr„ a˛i lucrat zi ∫i noapte timp de mai multe luni.

Apreciez c„ o opozi˛ie parlamentar„ constructiv„ nu ar fi trebuit s„ promoveze o mo˛iune de cenzur„ Ómpotriva unei legi absolut necesare pentru a sigura un mediu economic s„n„tos, atractiv pentru investitori, pentru organismele financiare interna˛ionale ∫i sistemul bancar ∫i, nu Ón cele din urm„, pentru instaurarea unui climat care s„ asigure stabilitatea vie˛ii economice ∫i sociale ∫i 397

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Óncrederea popula˛iei Ón actele clasei politice ∫i ale institu˛iilor statului. Œn aceast„ situa˛ie, v„ rog s„-mi permite˛i un comentariu de ordin procedural. Semnatarii mo˛iunii solicit„ Guvernului P.S.D. îs„-∫i retrag„ acest amalgam care nu legifereaz„ nimic, dec‚t corup˛ia, ∫i s„-∫i dea o demisie de onoare“.

Am putea analiza aceast„ cerin˛„ dac„ ea nu ar fi Ón total„ contradic˛ie cu prevederile Constitu˛iei. O lectur„ atent„ a articolului 113 din Constitu˛ie ne arat„ c„ Ón cele trei zile care urmeaz„ angaj„rii r„spunderii Guvernului asupra unui proiect de lege se poate depune o mo˛iune de cenzur„ a c„rei adoptare are ca efect respingerea proiectului de lege ∫i demiterea Guvernului. Œn cazul Ón care o asemenea mo˛iune de cenzur„ nu este aprobat„ prin votul majorit„˛ii deputa˛ilor ∫i senatorilor, proiectul de lege se consider„ adoptat ∫i urmeaz„ calea obi∫nuit„ spre promulgare.

Av‚nd Ón vedere necesitatea de a ac˛iona direct, curajos ∫i f„r„ compromisuri Ón lupta cu fenomenul corup˛iei, nevoia de stabilitate politic„ ∫i social„ intern„, reac˛ia pozitiv„ a cet„˛enilor, a mediului de afaceri ∫i a mass-media, aprecierile favorabile ale organismelor interna˛ionale ∫i ale partenerilor Rom‚niei pe plan extern, perioada extrem de important„ ∫i sensibil„ Ón care se afl„ acum Rom‚nia, Ón perspectiva ader„rii la NATO ∫i la Uniunea European„, m„ adresez cet„˛enilor ˛„rii, for˛elor politice, societ„˛ii civile, mass-media, pentru a manifesta, Ón spiritul Constitu˛iei ∫i legilor ˛„rii, fermitate ∫i intransigen˛„ fa˛„ de orice act de corup˛ie, indiferent de pozi˛ia pe care o ocup„ persoanele Ón cauz„ Ón structurile statului.

Iar pe dumneavoastr„, stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ exprima˛i votul dumneavoastr„ Ómpotriva mo˛iunii de cenzur„ ∫i v„ invit s„ lucr„m Ón continuare pentru perfec˛ionarea reglement„rilor Ón acest domeniu at‚t de sensibil ∫i, Ón egal„ m„sur„, at‚t de important.

398

28. REVIZUIREA CONSTITUfiIEI — REFORMA POLITIC√ ™I INSTITUfiIONAL√* laborarea, dezbaterea ∫i adoptarea unei Constitu˛ii reprezint„ un fapt istoric. Aceea∫i Ónsemn„tate are Óns„ ∫i demersul de revizuire a Constitu˛iei. De aceea, Ónc„ de la bun Ónceput, subliniez semnifica˛ia ∫i importan˛a deosebit„ a acestui eveniment pe care suntem preg„ti˛i Ómpreun„ s„-l finaliz„m Ón cele mai bune condi˛ii.

E

Constitu˛ia Rom‚niei, aprobat„ prin referendumul na˛ional din 8 decembrie 1991, a fost expresia victoriei Revolu˛iei Rom‚ne din 1989. Constitu˛ia a consacrat Ón plan juridic idealurile ∫i n„zuin˛ele milioanelor de rom‚ni pentru Ónl„turarea sistemului dictatorial comunist ∫i Ónlocuirea lui cu statul de drept, pentru suprimarea hegemoniei ∫i Ónlocuirea acesteia cu pluralismul politc, pentru Ónlocuirea sistemului economic hipercentralizat cu o economie de pia˛„.

Nici o Constitu˛ie nu este Óns„ ve∫nic„ ∫i, deci, imuabil„. Analiz‚nd cu exigen˛„ evolu˛iile societ„˛ii rom‚ne∫ti din ultimii 13 ani, stadiul ∫i gradul de consolidare a democra˛iei noastre constitu˛ionale, Partidul Social Democrat a apreciat c„ procesul de revizuire a Constitu˛iei poate fi Ónceput numai pe un fond de stabilitate institu˛ional„, economic„ ∫i social„. Œn acest context, Partidul Social Democrat a lansat ini˛iativa politic„ a revizuirii Constitu˛iei, contur‚nd principalele domenii ∫i obiective Ón oferta sa electoral„ * Discurs la ™edin˛a Camerei Deputa˛ilor consacrat„ revizuirii Constitu˛iei— Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 82 din 28 iunie 2003; Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 93 din 10 iulie 2003 (Ón calitate de prim-ministru) 399

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

din anul 2000. Amintesc c„, Ón acest scop, Partidul Social Democrat a lansat conceptul reformei politice ∫i institu˛ionale, sus˛inut, pe de o parte, de revizuirea Constitu˛iei, iar, pe de alt„ parte, de reformare a sistemului electoral Ón Rom‚nia.

De altfel, pe aceast„ tem„ am organizat, Ón luna august 2002, o reuniune a grupurilor parlamentare ale partidului, din Camera Deputa˛ilor ∫i din Senat, ∫i, de asemenea, Ón leg„tur„ cu perfec˛ionarea sistemului electoral, m‚ine urmeaz„ s„ aib„ loc o consultare a Pre∫edintelui Rom‚niei cu liderii partidelor parlamentare. Cu aceast„ ocazie v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ se afl„ Ón faza final„ aprobarea Legii privind Autoritatea Electoral„ Permanent„.

Aceste elemente Ómpreun„ constituie componente ale efortului de reform„ politic„ ∫i institu˛ional„. F„r„ Óndoial„ Óns„ c„, Ón acest cadru, revizuirea Constitu˛iei poate avea o semnifica˛ie deosebit„. Œn leg„tur„ cu revizuirea actului constitu˛ional doresc s„ subliniez, Ón principal, trei direc˛ii fundamentale. Œn primul r‚nd, revizuirea este necesar„ ca urmare a noului stadiu privind democratizarea vie˛ii politice, a evolu˛iei pozitive a regimului politic ∫i a institu˛iilor drepturilor omului. De aceea, pe fondul alternan˛elor la putere, dar ∫i pe temeiul realiz„rilor ob˛inute pentru Ónl„turarea unor disfunc˛ionalit„˛i Ón procesul decizional, al necesit„˛ii de Ónt„rire Ón continuare a democra˛iei constitu˛ionale, este necesar s„ asigur„m ˛„rii noastre, la nivelul a∫ez„m‚ntului s„u fundamental, noi deschideri corespunz„toare dezvolt„rii viitoare.

La aceasta adaug ∫i faptul c„ pe plan extern Rom‚nia este ast„zi Óntr-o alt„ situa˛ie, mai bun„ fa˛„ de cea pe care o aveam Ón decembrie 1991, atunci c‚nd Constitu˛ia a marcat, dup„ o lung„ ∫i nedreapt„ perioad„ de regim totalitar, sf‚r∫itul unei epoci de izolare Ón raport cu comunitatea interna˛ional„.

400

Revizuirea Constitu˛iei – reforma politic„ ∫i institu˛ional„

Œn al doilea rÓnd, revizuirea nu este un obiectiv doar al Partidului Social Democrat. Dimpotriv„, proiectul legii supus ast„zi dezbaterii Camerei Deputa˛ilor este rodul unui acord politic prealabil. Œn cadrul comisiei instituite Ón acest scop, to˛i reprezentan˛ii partidelor, ai Pre∫edin˛iei Rom‚niei, ai Avocatului Poporului ∫i ai Guvernului, ∫i-au adus o contribu˛ie efectiv„ la elaborarea propunerilor de revizuire. Œn forma de fa˛„, propunerile reflect„, pe l‚ng„ un spectru larg de solu˛ii, ∫i diversitatea ∫i complexitatea g‚ndirii sau tendin˛elor politice din societatea rom‚neasc„.

Partidul Social Democrat apreciaz„ ca pozitiv„ participarea cet„˛enilor ∫i a societ„˛ii civile la ini˛iativa de revizuire a Constitu˛iei. Œn acest context, a fost constituit Forumul constitu˛ional ca modalitate institu˛ionalizat„ de dialog cu cet„˛enii Rom‚niei, cu societatea civil„. Contribu˛ia unor organiza˛ii ale societ„˛ii civile, precum ∫i a unor cet„˛eni, dar mai ales a reprezentan˛ilor mass-media a fost deosebit de util„.

Multe dintre propuneri ∫i-au g„sit locul sau Ó∫i reflect„ substan˛a Ón proiectul de revizuire pe care Ól avem de dezb„tut, iar altele, prin con˛inutul lor, Ó∫i vor g„si concretizarea Ón alte legi ce urmeaz„ a fi adoptate ca efect al revizuirii. Œn consecin˛„, se poate spune c„ proiectul de Lege pentru revizuirea Constitu˛iei se bazeaz„ pe o deschidere maxim„ ∫i un acces liber, democratic al celor interesa˛i Ón perfec˛ionarea con˛inutului normelor constitu˛ionale la nivelul de dezvoltare actual„ ∫i de perspectiv„ a ˛„rii. Œn al treilea r‚nd, revizuirea Constitu˛iei se Ómbin„ cu ac˛iunea ˛„rilor Uniunii Europene de a-∫i elabora ∫i adopta o Constitu˛ie paneuropean„ pentru prima dat„ Ón istoria Europei. Dac„ noi vom reu∫i s„ realiz„m acest obiectiv comun, ∫i nu se poate s„ nu izb‚ndim, atunci, Ónc„ o dat„, Rom‚nia dovede∫te c„ este modern„, tr„ie∫te Ón contemporaneitate, cu fa˛a spre viitor ∫i nu spre trecut.

401

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

De aceast„ dat„ Óns„ voca˛ia noastr„ de reÓnnoire, reflectat„ Ón forma revizuit„ a Constitu˛iei, va fi predominant integratoare prin exprimarea g‚ndirii actualelor for˛e politice cu privire la destinul Rom‚niei ∫i al cet„˛enilor s„i. Œntr-un fel ∫i dezbaterea noastr„ privind Constitu˛ia Rom‚niei face parte dintr-o dezbatere mai larg„ la nivel european. S„ nu uit„m discu˛iile care au avut loc Ón cadrul Conven˛iei Europene ∫i faptul c„ acest brainstorming, aceast„ dezbatere european„, care prefigureaz„ discu˛ii mult mai dure Ón leg„tur„ cu viitorul text al Constitu˛iei Europene Ón cadrul unei conferin˛e interguvernamentale care Ó∫i va finaliza lucr„rile anul viitor, spuneam, acest efort al nostru se Ónscrie Ón dezbaterea unor teze, a unor teme care, f„r„ Óndoial„, vor fi preluate Ón dezbaterea interguvernamental„. Deocamdat„ avem un anteproiect de Constitu˛ie European„, elaborat Ón cadrul Conven˛iei ∫i care reprezint„ un punct de plecare Ón dezbaterea interguvernamental„.

Deoarece solu˛iile avansate prin propunerea legislativ„ de revizuire a Constitu˛iei, precum ∫i obiectivele urm„rite v„ sunt cunoscute, am s„ m„ refer succint la pozi˛ia partidului nostru fa˛„ de acestea, cu luarea Ón considerare, bineÓn˛eles, a amplelor argumente din raportul comisiei parlamentare Ónvestite cu elaborarea textelor.

Fiind rodul colabor„rii forma˛iunilor politice reprezentate Ón Parlament, c‚t ∫i al consult„rii societ„˛ii civile, Ón discu˛iile ce vor avea loc, Partidul Social Democrat va urm„ri ca lucr„rile de revizuire s„ respecte ceea ce s-a convenit, ∫i anume: 1. revizuirea legii fundamentale s„ nu conduc„ la schimbarea actualului regim constitu˛ional ∫i nici la renun˛area la ceea ce s-a cucerit, construit sau Óntemeiat prin Constitu˛ia din anul 1991, urm‚nd a se p„stra structura de ansamblu a acesteia, precum ∫i tot ceea ce s-a dovedit a fi pozitiv sau valoros; 2. revizuirea s„ asigure cadrul constitu˛ional necesar integr„rii Ón Uniunea European„ ∫i ader„rii la Alian˛a Nord-Atlantic„; 402

Revizuirea Constitu˛iei – reforma politic„ ∫i institu˛ional„

3. revizuirea s„ conduc„ la actualizarea ∫i optimizarea unor solu˛ii ∫i principii Ón vederea cre∫terii eficien˛ei ∫i autorit„˛ii institu˛iilor de drept, aprofundarea ∫i consolidarea procesului democratic, fluidizarea procesului legislativ, consolidarea ∫i l„rgirea drepturilor fundamentale ale omului; 4. s„ nu se accepte, de regul„, propunerile care nu au fost examinate de comisie, precum ∫i cele care nu au Óntrunit cel pu˛in 2/3 din voturile comisiei.

Doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ Ón faza negocierilor organizate de Partidul Social Democrat au participat, Ón mod constructiv, toate partidele parlamentare ∫i Grupul minorit„˛ilor na˛ionale. Fiecare dintre acestea au formulat propuneri potrivit propriilor op˛iuni politice. Œn final, s-au convenit domeniile ∫i obiectivele de revizuire ce au fost cuprinse Ón protocolul politic semnat de cei care au luat parte la lucr„ri.

Apreciez faptul c„ la elaborarea propunerii de revizuire a Constitu˛iei s-a ˛inut seama de observa˛iile ∫i de sugestiile formulate prin dou„ rapoarte de c„tre exper˛ii Comisiei europene pentru democra˛ie prin drept, Comisia de la Vene˛ia.

De asemenea, prin Hot„r‚rea Camerei Deputa˛ilor nr. 12/2002 a fost constituit, sub egida Camerei Deputa˛ilor, Forumul constitu˛ional ca structur„ institu˛ional„ de dezbatere cu societatea civil„ ∫i cet„˛enii a propunerilor de revizuire a Constitu˛iei.

Evident, ˛ara noastr„ este, Ón momentul de fa˛„, Ón situa˛ia fireasc„ de a garanta, prin temeiuri constitu˛ionale, procesul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord ∫i de integrare Ón Comunitatea Statelor membre ale Uniunii Europene, Ón marea familie a democra˛iilor occidentale ∫i a ˛„rilor puternic dezvoltate economic, unde, Ón mod firesc, Ó∫i are locul. De aceea, am eviden˛iat faptul c„ revizuirea Constitu˛iei marcheaz„ un fapt istoric de maxim„ importan˛„ ∫i, ca 403

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

atare, se impune tratarea cu maxim„ responsabilitate a acestei chestiuni din partea partidelor parlamentare.

Revizuirea Constitu˛iei ∫i a legisla˛iei Ón general au devenit ast„zi o practic„ la aproape toate statele democrate, corespunz„tor exigen˛elor statului de drept. Suprema˛ia normei constitu˛ionale Ón cadrul sistemului juridic al unui stat impune necesitatea ca aceasta s„ corespund„ evolu˛iilor istorico-sociale, singurele Ón m„sur„ s„ consolideze capacitatea de Ónnoire ∫i de modernizare a societ„˛ii. Œn acest cadru, revizuirea Constitu˛iei noastre este, sub acest aspect, un pas important pentru Ónt„rirea rolului Legii fundamentale a statului nostru de drept ∫i, prin intermediul s„u, pentru l„rgirea orizonturilor politice ∫i juridice ale ˛„rii, asigurarea evolu˛iilor pozitive Ón viitor, cre∫terea gradului de civiliza˛ie Ón ˛ara noastr„. Œmp„rt„∫esc convingerea c„ propunerea noastr„ legislativ„ va Óntruni exigen˛ele corpului electoral ∫i-mi exprim p„rerea c„, Ón urma dezbaterilor ∫i a referendumului ce vor avea loc, aceasta va constitui un moment de referin˛„ at‚t Ón via˛a cotidian„, c‚t ∫i Ón istoria constitu˛ionalismului rom‚nesc.

Revenind la nevoia de progres, vreau s„ accentuez c„ integrarea Ón structurile euroatlantice nu este ∫i nu poate fi un scop Ón sine.

Aceasta presupune Ón mod necesar democratizarea vie˛ii socialpolitice a ˛„rii, pentru ca Rom‚nia s„ poat„ face fa˛„ noilor confrunt„ri ∫i obliga˛ii ce-i revin, astfel Ónc‚t s„ poat„ beneficia de avantajele integr„rii.

Avem, deci, de Ónfruntat o perioad„ nou„, de preaderare, mult mai complex„, at‚t pentru Ónl„turarea r„m‚nerilor Ón urm„ pe care le-am mo∫tenit, Óndeosebi ca urmare a totalitarismului, c‚t ∫i Ón vederea integr„rii.

Rezolvarea acestei probleme interne presupune Óns„ o ∫i mai ferm„ ∫i mai ampl„ deschidere pentru dezvoltare, Ón consens cu evolu˛iile viitoare ale democra˛iilor ∫i economiilor ˛„rilor comunitare.

404

Revizuirea Constitu˛iei – reforma politic„ ∫i institu˛ional„

Sunt convins c„ proiectul de revizuire a Constitu˛iei este la nivelul acestor a∫tept„ri care sunt nu numai ale partidului de guvern„m‚nt, ci ∫i ale celor cu care am colaborat Ón realizarea acestui imperativ al Óntregii societ„˛i, Óntruc‚t prive∫te, a∫a cum am ar„tat, p‚n„ la urm„, chiar destinul Rom‚niei. Œn ultima vreme, Ón mass-media unii oameni politici s-au referit la eventuale condi˛ion„ri privind participarea partidelor pe care le reprezint„ la dezbaterea propunerii de revizuire, ∫i aceast„ condi˛ionare era realizat„ Ón func˛ie de luarea Ón considerare a unor amendamente care, fie c„ exced textul acordului politic ini˛ial, fie c„ nu sunt Ón concordan˛„ cu unele articole din actuala Constitu˛ie ∫i a c„ror revizuire nu a fost convenit„ Óntre partidele semnatare ale acordului.

Stenograma ∫edin˛ei Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei din 19 iunie 2002 consemneaz„ urm„toarea Ón˛elegere: s„ fie primite, de la fiecare partid, propunerile care Óntrunesc cel pu˛in 2/3, restul urm‚nd s„ fie Ónl„turate. A∫a se explic„ de ce Ón Anexa nr. 3 la domeniile ∫i obiectivele pentru revizuirea Constitu˛iei, care nu au Óntrunit sus˛inerea a 2/3 din grupurile parlamentare, se afl„ mai multe astfel de propuneri, dintre care nu pu˛ine sunt chiar ale Partidului Social Democrat, printre care: num„rul parlamentarilor s„ fie stabilit la 110 senatori ∫i 220 de deputa˛i prin Constitu˛ie; dizolvarea Parlamentului de c„tre Pre∫edintele Rom‚niei s„ se fac„ la propunerea Guvernului, Ón urma consult„rii cu pre∫edin˛ii celor dou„ Camere, dac„ Óncercarea de mediere Óntre partidele politice reprezentate Ón Parlament ∫i Guvern nu a reu∫it; promovarea mo˛iunii de cenzur„ s„ fie condi˛ionat„ de prezentarea unui candidat la func˛ia de primministru, asigur‚ndu-se, astfel, dac„ mo˛iunea este aprobat„, formarea unei noi majorit„˛i parlamentare ∫i continuitatea procesului de guvernare, ∫i altele, pe care nu le mai enun˛ acum.

405

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Toate aceste propuneri ale P.S.D. au fost respinse, pe motivul prestabilit: lipsa consensului sau a unui acord bazat pe cel pu˛in dou„ treimi din voturile membrilor comisiei.

Partidul Social Democrat subliniaz„, Ón mod ferm, c„ a pornit acest demers ∫i l-a sus˛inut continuu ∫i consecvent, numai din ra˛iuni care ˛in de interesele primordiale ale ˛„rii, ∫i nu va ceda acestor Óncerc„ri neloiale de Ónc„lcare a documentului pe temeiul c„ruia s-a declan∫at Óntregul proces de revizuire a Constitu˛iei.

De aceea, dac„ nu se respect„ Ón˛elegerile la care m-am referit, Partidul Social Democrat este hot„r‚t s„ sus˛in„ ideea ca revizuirea Constitu˛iei s„ se rezume doar la articolele care privesc aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord ∫i la integrarea Ón Uniunea European„.

At‚t opinia public„ din ˛ara noastr„, c‚t ∫i organismele interna˛ionale, sunt Óndrept„˛ite s„ cunoasc„ stadiul Ón care s-a ajuns, precum ∫i autorii sau motivele unei eventuale neÓmpliniri.

Amintesc numai faptul c„, at‚t Ón Raportul de ˛ar„ pe anul 2002, c‚t ∫i Ón cel pe anul 2003, trimis deja la Bruxelles, s-au f„cut referiri la acest obiectiv.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor, stima˛i colegi, Ómi exprim Óncrederea c„ acela∫i spirit de conlucrare — care a f„cut posibil„ convocarea ast„zi a Camerei, ca Adunare Constituant„, Ón cadrul procedurii constitu˛ionale de revizuire a Constitu˛iei — ne va uni ∫i Ón dezbaterile ce vor urma. Œn final, mul˛umesc membrilor comisiei pentru str„dania pe care au manifestat-o ∫i sunt sigur c„ toate grupurile parlamentare vor trata cu responsabilitate politic„ acest act cu o semnifica∫ie deosebit„ pentru viitorul Rom‚niei.

Cred c„ demersul nostru va fi confirmat, Ónc„ din toamna acestui an, prin referendumul de aprobare a legii de c„tre cei care ne-au ales.

406

Revizuirea Constitu˛iei – reforma politic„ ∫i institu˛ional„

Ast„zi* este o zi de s„rb„toare Ón Parlament ∫i m„ bucur s„ constat c„ aceast„ ambian˛„ extraordinar„ ∫i finalizarea lucr„rilor coincid fericit cu Óncheierea sesiunii Parlamentului Ón acest prim semestru, c„ reprezint„ o expresie a dialogului politic ∫i vreau Ónc„ o dat„ s„ le mul˛umesc celor care, Ómpreun„ cu noi, au dorit s„ facem acest pas Ónainte, adapt‚nd normativitatea constitu˛ional„ la o modificare de realitate.

Constitu˛ia din 1991 a fost, Ón mod categoric, o constitu˛ie a tranzi˛iei. Aceast„ constitu˛ie revizuit„ va fi o constitu˛ie a preader„rii. Probabil, ˛in‚nd seama de modific„rile care acum se fac Ón cadrul european, trebuie s„ g‚ndim de pe acum c„ pe undeva, dup„ anul 2007, va fi nevoie de Ónc„ un exerci˛iu de modificare a Constitu˛iei.

Dar, pentru ca aceste lucruri s„ se poat„ Ónt‚mpla succesiv, este nevoie s„ facem aducerile la zi necesare Ón planul normativit„˛ii.

Partidul Social Democrat, atunci c‚nd a lansat ideea reformei politice ∫i institu˛ionale, a men˛ionat ∫i a dorit s„ sus˛in„ ∫i aceast„ nevoie de revizuire constitu˛ional„, care a fost uneori considerat„ drept un atac la fundamentul statal.

Aceast„ interpretare era profund gre∫it„, pentru c„, Ón mod evident, ie∫irea noastr„ din izolare a Ónsemnat o acordare foarte fin„ a sistemului de valori, dar ∫i a sistemului de reguli, a principiilor cu cele din Uniunea European„. Œn urm„ cu mul˛i ani, Anita Naschitz, o foarte cunoscut„ specialist„ Ón filozofia dreptului Ón Rom‚nia, f„cea o diferen˛„ Óntre îdat“ ∫i îconstruit“ Ón drept, teorie foarte frumoas„ care Óncerca s„ explice de ce dreptul se modific„ discontinuu fa˛„ de realitate, care se modific„ continuu, de ce sunt anumite repere care, dincolo de momente de schimbare fundamental„, r„m‚n totu∫i Ón interiorul unei societ„˛i ca baz„ de raportare. * Continuarea dezbaterilor din ziua de 18 iunie 2003.

407

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

N-am s„ fac acum o teorie juridic„ ∫i n-am s„ revin la aceea pe care o Ómp„rt„∫esc ∫i care, Ón mare m„sur„, se bazeaz„ pe un fundament axiologic, dar am s„ spun c„, Ón mod firesc, trebuie s„ accept„m c„, a∫a cum noi, sper, evolu„m, a∫a cum societatea rom‚neasc„ evolueaz„, se schimb„, se modernizeaz„, ∫i legile trebuie s„ se schimbe, s„ se Ómbun„t„˛easc„. Œn mod evident, acordul parlamentar Ón leg„tur„ cu revizuirea Constitu˛iei, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ vorbim doar despre un astfel de acord, reprezint„ ∫i o expresie a Ón˛elepciunii politice din Rom‚nia ∫i vreau s„ le mul˛umesc ∫i colegilor de la P.N.L., de la P.D., de la U.D.M.R. pentru felul Ón care au desf„∫urat, Ómpreun„ cu noi, acest exerci˛iu de democra˛ie.

Sigur c„ nici unul dintre grupurile politice nu este perfect mul˛umit cu rezultatul ob˛inut. Fiecare a avut diverse idei, diverse sugestii, diverse propuneri. Au r„mas, Ón mod firesc, cele care, la momentul acesta, sunt considerate de c„tre majoritatea parlamentar„ a fi acceptabile.

Dar am mai reu∫it un lucru important: Ón acest exerci˛iu democratic, am eliminat for˛ele extremist-populiste, pe cei care Óncearc„ s„ r„m‚n„ undeva Ón istorie, critic‚ndu-ne de pe b„ncile istoriei pentru eforturile pe care le facem de a merge Ónainte.

Votul de ast„zi este ∫i un mesaj pentru cei care sprijin„ un astfel de efort. Oric‚te probleme ar fi Ón ˛ar„, oric‚te dificult„˛i am avea de dep„∫it, acestea nu pot fi rezolvate m„rind tirajele la o revist„ sau alta.

Este important s„ vedem care sunt, cu adev„rat, problemele, care sunt resursele pe care le avem ∫i s„ Óncerc„m Ómpreun„ s„ g„sim solu˛iile cele mai potrivite.

Avem o ∫ans„ extraordinar„ ∫i este o ∫ans„ a genera˛iei noastre.

Indiferent de guverne, noi am reu∫it, Ón aceast„ ultim„ perioad„, s„ elimin„m o parte dintre frustr„rile rom‚nilor Ón rela˛ia lor cu str„inii. Eliminarea vizelor pentru rom‚ni pentru a c„l„tori Ón 408

Revizuirea Constitu˛iei – reforma politic„ ∫i institu˛ional„

str„in„tate a fost echivalent„ cu d„r‚marea Zidului Berlinului pentru cei care, Ón Grupul Vi∫egrad, au v„zut schimb„ri de acest tip mult mai repede dec‚t noi.

Intrarea noastr„ Ón NATO, ce se va finaliza Ón cur‚nd, reprezint„ un alt element important pentru noi. Rom‚nii nu mai tr„iesc Óntr-o zon„ de ambiguitate, Óntre Est ∫i Vest, ci ei fac parte, de acum, dintr-o zon„ asigurat„ din punctul de vedere al securit„˛ii lor na˛ionale. ™i exist„, Ón fine, aceast„ a treia mare miz„ a genera˛iei noastre, aceea de a preg„ti intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. ™i, din acest punct de vedere, perioada care va urma va fi esen˛ial„, pentru c„, dac„ nu reu∫im s„ Óncheiem negocierile p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului actualei comisii, Ón octombrie, anul viitor, aceast„ fereastr„ de oportunitate se va Ónchide ∫i vom intra Óntr-un alt ciclu politic, poate ∫i cu alte ˛„ri, p‚n„ se va crea din nou o mas„ critic„ pentru un moment favorabil. Nu ne dorim a∫a ceva.

Suntem con∫tien˛i cu to˛ii c„, a∫a cum Constitu˛ia din 1991 a fost o constitu˛ie a tranzi˛iei, ∫i noi, ca oameni politici, reprezent„m genera˛ia tranzi˛iei ∫i va trebui s„ preg„tim momentul Ón care, dup„ 2007, vor veni cei care vor gestiona de fapt Rom‚nia Ón Uniunea European„. Dar avem datoria s„ nu facem p‚n„ atunci gre∫eli, sau s„ nu facem gre∫eli foarte mari. ™i, de aceea, este extrem de important s„ asigur„m o coordonare mai bun„ a eforturilor.

Ast„zi am decis, Ómpreun„ cu colegii mei, s„ trimitem liderilor grupurilor parlamentare o informare la zi cu toate eforturile pe care le-am f„cut ∫i pe care le desf„∫ur„m din acest punct de vedere. Poate c„, uneori, informa˛iile nu ajung la destinatarii fire∫ti ∫i poate c„ este ∫i vina noastr„. Œn aceste eforturi de zi cu zi, nu asigur„m Óntotdeauna o informare foarte bun„, mai ales a colegilor parlamentari. Œn orice caz, momentul de ast„zi este important. El este important nu doar pentru modific„rile respective, pe care nu le comentez, pentru c„ le ∫ti˛i foarte bine. Unele au un sens extrem de important – clauzele referitoare la integrarea european„. Exist„ alte modific„ri 409

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

care au fost adoptate intuitu personae. Pentru c„ o anumit„ persoan„ n-a Ón˛eles Óntr-un anumit moment c„ primul-ministru nu poate s„ fie schimbat, a trebuit s„ d„m acum o interpretare la nivelul Parlamentului pentru acel moment ∫i pentru acea persoan„. Asta ˛ine de farmecul politicii.

Dar, dincolo de aceste lucruri care pot fi comentate Ón diferite feluri, eu cred c„ r„m‚ne semnifica˛ia major„ a acestui vot Ón armonie, cum ar spune grecii, un vot care Ónseamn„ de fapt capacitatea noastr„ de a privi dincolo de orizont. ™i acest lucru, din punctul de vedere al partidului nostru, doresc s„-l salut Ónc„ o dat„.

410

29. UN ACT DE RESPONSABILITATE* „ adresez Parlamentului pentru a supune spre aprobare modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului, precum ∫i pentru a prezenta concep˛ia care a stat la baza restructur„rii Executivului. Recurgerea la aceast„ procedur„ reprezint„ un act de responsabilitate din partea partidului de guvern„m‚nt.

M

Am dorit s„ efectu„m o restructurare ampl„, care s„ asigure ac˛iuni rapide ∫i eficiente, Ón scopul aplic„rii Ón continuare, Ón cele mai bune condi˛ii, a prevederilor Programului de guvernare adoptat de Parlament Ón decembrie 2000, pentru gr„birea preg„tirii ader„rii la Uniunea European„.

Bilan˛ul activit„˛ii guvernamentale pe care vi l-am prezentat pe larg la Ónceputul acestui an este bun. Œndeplinirea programului de guvernare se face cu fermitate, iar Óncrederea popula˛iei Ón capacitatea noastr„ de a ne respecta angajamentele este stabil„, chiar dac„ mai sunt unele neÓmpliniri. Un lucru important pe care l-am realizat Ón ace∫ti doi ani ∫i jum„tate de guvernare a fost c‚∫tigarea legitimit„˛ii proiectului nostru de reform„ politic„, economic„ ∫i social„. A∫a se explic„ credibilitatea dob‚ndit„ pe plan extern ∫i suportul cet„˛enilor ˛„rii, prob‚nd astfel c„ Rom‚nia se afl„ pe drumul cel bun.

Guvernarea P.S.D. 2001–2003 reprezint„ o perioad„ cu realiz„ri certe Ón multe domenii. Rezultatele ob˛inute confirm„ teza noastr„ * Declara˛ie privind modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului— Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 83 din 30 iunie 2003 (Ón calitate de prim-ministru) 411

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

conform c„reia viziunea social-democrat„ de guvernare a ˛„rii este cea mai potrivit„ pentru Rom‚nia Ón aceast„ etap„. P‚n„ Ón prezent, am reu∫it s„ redres„m, Ón bun„ parte, situa˛ia economic„, s„ aducem Rom‚nia acolo unde Ói este locul s„u firesc ∫i s„ recuper„m mult din pierderile din perioada guvern„rii anterioare. Dar au r„mas, Ón continuare, multe probleme de solu˛ionat. Majoritatea acestora reprezint„ aspecte cu determinare istoric„, altele sunt datorate conjuncturilor ∫i noilor condi˛ii, pentru a c„ror solu˛ionare sunt necesare eforturi sus˛inute ∫i o perioad„ mai lung„ de timp. De altfel, concentrarea pe marile probleme ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, printr-o mai bun„ coordonare a procesului decizional, reprezint„ unul dintre criteriile care au stat la baza modific„rii substan˛iale a structurii guvernamentale.

V„ reamintim c„ la sf‚r∫itul anului 2000 Partidul Social Democrat s-a angajat Ón fa˛a Parlamentului c„ va realiza o guvernare mai bun„. Œn acel moment, ˛ara se afla Óntr-o situa˛ie de criz„ dup„ o guvernare care a aplicat politica regresului economic programat.

Erau profund afectate bazele dezvolt„rii economice, nivelul de trai ∫i credibilitatea ˛„rii Ón rela˛iile externe. Institu˛iile financiare interna˛ionale, agen˛iile de rating ∫i Comisia European„ erau neÓncrez„toare Ón capacitatea de reformare a economiei rom‚ne∫ti, erau dezam„gite de evolu˛ia social-economic„ a ˛„rii Ón anii 1997–2000. Documentele din acea perioad„ pot confirma aceste afirma˛ii pe care le-am f„cut. Œntr-o asemenea situa˛ie, am pus pe un plan prioritar redob‚ndirea Óncrederii ∫i revigorarea rela˛iilor politice externe, Óndeosebi cu Uniunea European„ ∫i institu˛iile financiare interna˛ionale. Am ac˛ionat concomitent pentru a putea realiza principalele obiective de politic„ extern„ ∫i pentru a dob‚ndi sprijin Ón sus˛inerea ∫i desf„∫urarea procesului de reform„ economic„, Ón condi˛ii de suportabilitate social„. Aceasta explic„ modul Ón care am reu∫it s„ asigur„m realizarea unor obiective de politic„ extern„ vitale pentru ˛ara noastr„, Óncep‚nd cu recunoa∫terea dreptului de liber„ 412

Un act de responsabilitate

circula˛ie Ón spa˛iul Schengen ∫i continu‚nd cu ob˛inerea unui calendar precis pentru ca ˛ara noastr„ s„ devin„, din 2007, membr„ a Uniunii Europene, precum ∫i cu Óncheierea ∫i respectarea acordurilor cu organismele financiare interna˛ionale. Remarc Ón mod deosebit invitarea Rom‚niei de a deveni membr„ NATO, evident, ∫i cu sprijinul altor for˛e politice.

Progresele economice ∫i sociale ob˛inute pe plan intern demonstreaz„ realismul programului guvernamental. Reamintesc relansarea economic„ Ón ritmuri care au plasat Rom‚nia pe unul din primele locuri Óntre ˛„rile europene, consolidarea structurilor de proprietate privat„, amplificarea unor mecanisme ale economiei de pia˛„ pe baza unei legisla˛ii armonizate cu cea comunitar„, lansarea unui amplu program social, care asigur„ crearea de noi locuri de munc„ ∫i diminuarea ∫omajului, programe de investi˛ii care sus˛in Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ Ón mediul urban ∫i rural, inclusiv Ón domeniul locuin˛elor, ridicarea gradului de protec˛ie a pensionarilor ∫i persoanelor cu venituri mici, Ómbun„t„˛irea pentru elevi a condi˛iilor din ∫coli ∫i din familie. Sigur c„ aceste lucruri nu au putut s„ rezolve problemele foarte grave, foarte serioase privind nivelul de via˛„ pentru foarte mul˛i dintre rom‚ni. Œn continuare va trebui s„ aloc„m mai multe resurse ∫i s„ d„m mai mult„ aten˛ie acestor probleme.

Chestiunea tinerilor ∫i problemele lor ne-au preocupat permanent.

Am pus Ón aplicare m„suri stimulative pornind de la atribuirea gratuit„ de active Ón zootehnie ∫i p‚n„ la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreaz„ Ón sectorul tehnologiei informa˛iei.

Acum putem afirma cu convingere c„ am dep„∫it situa˛iile critice care puteau exclude Rom‚nia din circuitul european ∫i interna˛ional. Mai mult, ast„zi ˛ara noastr„ se bucur„ de un larg ∫i substan˛ial sprijin extern, fiind un partener credibil Ón procesele ample ale construc˛iei Europei unite ∫i ale consolid„rii noii solidarit„˛i euroatlantice.

413

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn momentul de fa˛„ este foarte greu, ar fi imposibil ∫i nici nu ar fi de dorit s„ Óncerc„m o dezvoltare autarhic„, o izolare a noastr„ Ón procese ∫i mecanisme proprii, originale, Óntr-un moment Ón care Óntreaga Europ„ se schimb„ ∫i ne Óndrept„m, Ón mod categoric, spre un model nou, unificat al ˛„rilor din Europa. Œn acest context, doresc s„ reafirm c„ structura ini˛ial„ a Guvernului a fost bine aleas„ Ón decembrie 2000. Am pornit la drum cu o formul„ care s-a dovedit viabil„, care a r„spuns condi˛iilor existente atunci, c‚nd ˛ara era decuplat„, practic, de structurile euroatlantice ∫i ale Uniunii Europene, dup„ un grav declin economic ∫i social, f„r„ necesarele leg„turi financiare cu Fondul Monetar Interna˛ional sau cu Banca Mondial„.

Reamintesc faptul c„ am creat, la acel moment, un minister distinct al integr„rii europene care Ó∫i dovede∫te Ón continuare viabilitatea ∫i importan˛a, la fel, secretari de stat pe probleme de integrare European„ Ón cele mai multe dintre ministerele pe care le-am construit Ón acel moment. Apreciez cu temei c„ Executivul a lucrat Ón echip„ ∫i a ob˛inut cele mai bune rezultate de dup„ 1989 la nivelul unei echipe guvernamentale. Finalizarea proceselor reformatoare ∫i preg„tirea economiei pentru integrare european„ r„m‚n, desigur, o provocare important„. De aceea am stabilit c„ acum trebuie s„ sporim capacitatea de administrare a eficien˛ei actului de guvernare.

Acesta este momentul Ón care, de∫i unii s-ar fi a∫teptat s„ fim cuprin∫i de o stare de automul˛umire, am hot„r‚t s„ relans„m activitatea noastr„ printr-o restructurare semnificativ„ a Guvernului.

Reforma nu este ∫i nu poate fi complet„ f„r„ restructur„ri administrative care s„ asigure o Ómbun„t„˛ire a gestion„rii problemelor politice, economice, sociale ∫i culturale la nivel na˛ional. Ea trebuie s„ r„spund„ mai bine noilor cerin˛e legate de crearea celor mai potrivite condi˛ii pentru cre∫terea economic„ durabil„, asigurarea de noi locuri de munc„, ameliorarea condi˛iilor 414

Un act de responsabilitate

de via˛„, cu deosebire a categoriilor defavorizate ale popula˛iei, intensificarea procesului de preg„tire a ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Este vorba de o etap„ important„ Ón reforma institu˛ional„, care se va reflecta pozitiv Ón Óntreaga administra˛ie public„ central„ ∫i local„. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO ∫i ai Uniunii Europene ne oblig„ s„ ac˛ion„m cu mai mult„ energie pentru modernizare ∫i dezvoltare. Ac˛iunile pentru finalizarea negocierilor cu Uniunea European„, pe parcursul anului 2004, ∫i semnarea Tratatului de aderare Ón 2005 impun remodelarea institu˛ional„ Ón multe domenii, precum ∫i realizarea unui dialog eficient cu institu˛iile comunitare. Trebuie s„ intensific„m ac˛iunile care asigur„ ob˛inerea pentru Rom‚nia a statutului de economie func˛ional„ de pia˛„.

Pe fondul experien˛ei acumulate Ón plan politic ∫i guvernamental, prelu‚nd practica ˛„rilor europene cu administra˛ie modern„, am decis reducerea semnificativ„ a num„rului de ministere, chiar sub media european„. Astfel, fa˛„ de 24 de ministere, sunt propuse 14, ∫i anume: 7 ministere se Ónfiin˛eaz„ prin comasare sau prin alte m„suri de reorganizare a activit„˛ii ∫i 7 ministere r„m‚n ca atare. Œn acest cadru, trebuie s„ eviden˛iez Ón primul r‚nd ac˛iunile ce trebuie Óntreprinse pentru restructurarea economiei. Astfel, noul Minister al Economiei ∫i Comer˛ului asigur„ corelarea politicii economice pentru produc˛ia industrial„ ∫i de comercializare, urm„rind o utilizare mai eficient„ a resurselor. Obiectivele esen˛iale ∫i imediate vor fi eliminarea pierderilor, reducerea substan˛ial„ a arieratelor, promovarea exportului produselor rom‚ne∫ti. Œn al doilea r‚nd, acum ∫i mai ales Ón anii viitori, problema competitivit„˛ii industriei rom‚ne∫ti va c„p„ta o importan˛„ din ce Ón ce mai mare. Trebuie s„ cre„m o industrie eficient„ ∫i modern„, care s„ fac„ fa˛„ concuren˛ei pe pia˛a unic„ european„. Din acest punct de vedere, privatizarea ∫i restructurarea societ„˛ilor 415

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

industriale vor urm„ri schimbarea structurii produc˛iei, pe baza sortimentelor competitive din punct de vedere tehnologic. At‚ta timp c‚t lohn-ul este preponderent, viitorul nu poate fi lini∫titor.

Trebuie s„ identific„m solu˛iile adecvate, inclusiv printr-o politic„ guvernamental„ de sus˛inere pentru utilizarea ∫i dezvoltarea capacit„˛ii industriei orizontale, asigur„nd acoperirea cu resurse interne a necesarului pentru produc˛ia Ón lohn.

Din acest punct de vedere, concomitent cu o politic„ activ„, orientat„ c„tre industria orizontal„, avem Ón vedere o mai bun„ corelare Óntre diversele componente ale politicii economice, Ómbun„t„˛irea mediului concuren˛ial ∫i a climatului de afaceri.

Astfel, ne vom orienta investi˛iile c„tre produc˛ia competitiv„ destinat„ pie˛ei interne ∫i unui export eficient care s„ contribuie la echilibrarea balan˛elor comerciale ∫i de pl„˛i.

Doresc s„ v„ informez c„ am adresat rug„mintea asocia˛iilor investitorilor ∫i oamenilor de afaceri str„ini ∫i rom‚ni de a ne sprijini Ón recomandarea de candida˛i pentru func˛iile de secretari de stat la ministere ∫i consilieri ai primului-ministru, astfel Ónc‚t s„ aducem din zona real„ a economiei spre zona deciziei administrative oameni cu experien˛„ ∫i care s„ ne permit„ nu numai s„ continu„m cu proceduri administrative, ci s„ inov„m Óntr-o zon„ Ón care este nevoie de un efort de imagina˛ie deosebit. Sigur, toate aceste m„suri, toate aceste numiri se vor face Ón condi˛iile respect„rii reglement„rilor privind conflictul de interese, pe o baz„ care va fi foarte clar stabilit„ din punct de vedere administrativ ∫i legislativ. Œn Óntreaga sa activitate Guvernul a fost preocupat de identificarea unor solu˛ii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale ˛„rii, justa m„sur„, respectiv echilibrul at‚t de necesar Óntre nevoile sociale ∫i constr‚ngerile economice. Dorim s„ d„m o importan˛„ mai mare unor zone apropiate programului nostru social-democrat. Œn aceast„ ordine de idei, m„surile Óntreprinse p‚n„ acum, chiar dac„ uneori nu au r„spuns Ón totalitate a∫tept„rilor popula˛iei, 416

Un act de responsabilitate

certific„ angajarea ferm„ a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate Ón domeniul social. Œn cei doi ani ∫i jum„tate am aplicat m„suri de protec˛ie activ„ a for˛ei de munc„, prin reorientarea ∫i cre∫terea ocup„rii acesteia, amplificarea asisten˛ei ∫i asigur„rilor sociale, precum ∫i prin Ómbun„t„˛irea politicii salariale. Œn aceste domenii, priorit„˛ile actuale ale Executivului, pentru a c„ror realizare am proiectat o structur„ mai func˛ional„ a sistemului institu˛ional, cu atribu˛ii Ón punerea Ón executare a programului social, se refer„ la solu˛ionarea problemelor acumulate Ón domeniul s„n„t„˛ii, al muncii ∫i al asigur„rilor ∫i asisten˛ei sociale, al Ónv„˛„m‚ntului ∫i cercet„rii ∫tiin˛ifice. Œn sistemul de s„n„tate s-au manifestat neajunsuri ∫i multe disfunc˛ionalit„˛i care au afectat asisten˛a medical„ a popula˛iei.

Aceast„ situa˛ie a fost agravat„ ∫i de conceperea defectuoas„ a Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, adoptat„ Ón 1997, ceea ce a determinat acumularea unor deficite importante Ón plan financiar.

De∫i pentru redresarea sistemului sanitar s-au alocat an de an fonduri tot mai mari, reprezent‚nd peste 4% din produsul intern brut totu∫i situa˛ia este departe de a fi mul˛umitoare. Fondurile destinate Óngrijirii s„n„t„˛ii, Ón ace∫ti doi ani ∫i jum„tate, au permis sus˛inerea a 24 de programe ∫i subprograme na˛ionale de s„n„tate, precum ∫i acordarea Ón fiecare an, Ón regim gratuit sau compensat, a medicamentelor, Ón valoare de circa 14.000 de miliarde de lei. La acestea se adaug„ facilit„˛ile pentru accesul la asisten˛„ medical„, inclusiv gratuit„, pentru popula˛ia din mediul rural cu venituri mici sau f„r„ venituri, precum ∫i pentru cea din zonele defavorizate. Cu toate acestea, nu ne putem declara mul˛umi˛i de modul Ón care se desf„∫oar„ reforma Ón sectorul medical, de performan˛ele ob˛inute, practic, la toate nivelurile sistemului sanitar ∫i de asigur„ri sociale de s„n„tate.

Prin modific„rile pe care le propunem, asigur„m relansarea reformei Ón domeniul s„n„t„˛ii, astfel Ónc‚t din acest an s„ trecem la 417

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

eliminarea gravelor probleme acumulate p‚n„ Ón prezent. De altfel, dorim s„ reorganiz„m Ministerul S„n„t„˛ii ∫i Familiei, prin limitarea sferei de activitate, transfer‚nd la Ministerul Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale departamentele care se ocup„ de problemele familiei ∫i ale persoanelor cu handicap.

Vreau s„ v„ informez c„ noul ministru al s„n„t„˛ii va avea consult„ri ample Ón perioada de var„ cu toate organiza˛iile profesionale ∫i structurile interesate Óntr-un dialog care s„ ne permit„ identificarea problemelor ∫i construirea unei strategii de ac˛iune, astfel Ónc‚t Ón luna septembrie s„ organiz„m o Ónt‚lnire larg„, la care s„ putem decide care sunt ac˛iunile urgente ∫i ac˛iunile, m„surile pe termen mediu ∫i pe termen lung. Œn felul acesta, sper„m ca din toamna acestui an s„ se vad„ o diferen˛„ notabil„ ∫i Ón acela∫i timp percep˛ia ∫i solu˛iile, ca atare, s„ permit„ un alt tip de raportare a popula˛iei la sistemul sanitar care, Ón momentul de fa˛„, reprezint„ un domeniu de preocupare pentru foarte mul˛i.

Inten˛ion„m ca prin noua organizare s„ d„m Ministerului Muncii ∫i Solidarit„˛ii Sociale o dimensiune unitar„ pentru protec˛ia social„ a tuturor categoriilor defavorizate, pun‚nd un accent deosebit pe Ómbun„t„˛irea situa˛iei pensionarilor. Am considerat necesar„ nuan˛area responsabilit„˛ilor Ón acest domeniu, tocmai pentru a avea sub control evolu˛ia ∫i eficien˛a activit„˛ii noastre. Astfel, Ón scopul cre„rii condi˛iilor necesare rezolv„rii problemelor specifice ale protec˛iei sociale, am desemnat o func˛ie de ministru delegat pentru a prelua toate problemele legate de dialogul social, de realizarea unui adev„rat parteneriat cu sindicatele ∫i patronatele.

Adeseori, Ón ∫edin˛ele de Guvern aloc„m diverse sume de bani pentru diverse programe sociale sau ac˛iuni importante pentru categorii sociale extinse. Cu toate acestea, exist„ Ón continuare foarte mult„ nemul˛umire. F„r„ Óndoial„, este o problem„ legat„ de nivelul resurselor pe care le putem pune la dispozi˛ie pentru programe sociale Óns„, Ón acela∫i timp, poate c„ va fi necesar s„ 418

Un act de responsabilitate

reg‚ndim m„surile pe care le lu„m, s„ vedem dac„ nu putem utiliza mai bine ace∫ti bani pentru a-i direc˛iona mai bine spre cei care cu adev„rat au nevoie de aceste sume. ™i aceasta va fi una dintre sarcinile importante pentru noul ministru, care pe perioada lunilor urm„toare va trebui s„ identifice modalit„˛ile de repartizare ∫i eventuale surse noi pentru programe sociale Ón lunile care urmeaz„.

Modific„ri importante sunt ∫i la Ministerul Educa˛iei, care se va ocupa ∫i de problemele tineretului, domeniu Ón care rezultatele nu au fost Óntotdeauna la nivelul dorit. Avem Ón vedere concentrarea ∫i accentuarea preocup„rilor Guvernului pentru solu˛ionarea problemelor complexe ale tinerilor, integr‚nd, totodat„, ∫i activitatea de cercetare ∫tiin˛ific„.

Vrem s„ d„m o rezolvare real„ ∫i rapid„ nevoilor Ónv„˛„m‚ntului, tineretului ∫i cercet„rii, Ón corela˛ie cu strategiile ∫i politicile sectoriale de la reforma Ónv„˛„m‚ntului ∫i p‚n„ la programe specifice de atragere a tinerilor Ón domeniul cercet„rii. Vom acorda o aten˛ie special„ programului na˛ional de cercetare ∫i de dezvoltare tehnologic„, astfel Ónc‚t s„ r„spund„ efectiv necesit„˛ilor de modernizare a sectoarelor din economia real„.

Vreau s„ trec acum la cea mai ampl„ ∫i mai complex„ modificare structural„ pe care o realiz„m cu aceast„ ocazie, constituirea Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor care, Ón concep˛ia noastr„, va da o grea lovitur„ birocra˛iei ∫i corup˛iei.

Cu prilejul angaj„rii r„spunderii Ón fa˛a Parlamentului asupra proiectului de Lege privind lupta anticorup˛ie, am subliniat c„ rela˛ia dintre cet„˛ean ∫i autorit„˛i este Ónc„ afectat„ de disfunc˛ionalit„˛i cronice ∫i c„ spa˛iul public este cel mai expus fenomenului corup˛iei. Din acest punct de vedere, apreciez c„ structura noului Minister al Administra˛iei ∫i Internelor va crea condi˛ii pentru apropierea administra˛iei de cet„˛ean, pentru Óncheierea demilitariz„rii ∫i descentraliz„rii serviciilor publice, pentru aplicarea principiilor unanim acceptate privind 419

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

impar˛ialitatea, integritatea, transparen˛a deciziei ∫i suprema˛ia interesului public. Vom elimina astfel discrepan˛a dintre prevederea legal„ ∫i practica institu˛ional„ existent„. Important este ca la nivelul tuturor autorit„˛ilor publice centrale sau locale s„ se aplice cu fermitate ∫i cu eficien˛„, a∫a cum, de fapt, am procedat Ón ultimii doi ani ∫i jum„tate, m„surile care s„ elimine cauzele profunde ale corup˛iei ∫i ale birocra˛iei.

Ac˛iunile de restructurare Óncepute la nivelul Executivului vor continua Ón perioada imediat urm„toare Ón ministere ∫i la alte autorit„˛i centrale guvernamentale, precum ∫i la prefecturi ∫i la serviciile publice descentralizate.

Este o responsabilitate deosebit„, pe care ne-am asumat-o ∫i care are nevoie de sprijin politic ∫i, Ón acela∫i timp, de Ón˛elegere la nivel central ∫i la nivel local. A crea o structur„ modern„, compatibil„ cu structurile existente Ón multe dintre ˛„rile europene, este o sarcin„ extrem de dificil„. Ar trebui s„ remarc felul Ón care am reu∫it, Óntr-o perioad„ scurt„ de timp, s„ realiz„m demilitarizarea Ón cadrul Ministerului de Interne ∫i s„ consider c„ acesta a fost unul dintre succesele noastre politice importante. Aceast„ m„sur„ nu a creat disfunc˛ii ci, din contr„, o mai mare eficien˛„ la nivelul ministerului.

Exist„, acum, o a doua etap„ care va reprezenta, din nou, o dificultate, pentru c„, p‚n„ la urm„, dou„ structuri care tradi˛ional lucrau adeseori Ón paralel vor trebui s„ lucreze Ómpreun„ ∫i vor trebui s„ asigure mecanisme integrate de administrare a ceea ce, Ón alte ˛„ri, se nume∫te problematica afacerilor interne, unde administra˛ia ∫i internele, cum sunt la noi tradi˛ional, func˛ioneaz„ Ómpreun„. Este o responsabilitate deosebit„ ∫i, din punctul nostru de vedere, aceasta va fi una dintre temele cele mai dificile pentru perioada care urmeaz„ pentru Guvernul nostru, pentru c„ ea implic„ nu numai nivelul central, dar ∫i nivelul local, cu toate problemele, uneori de ordin personal, alteori care ˛in de structurile existente ∫i 420

Un act de responsabilitate

care vor trebui s„ fie, Ón mod Ón˛elept, coordonate Ón cadrul acestui nou minister.

De altfel, vreau s„ spun c„ aceasta este ∫i ra˛iunea pentru care, Ón afara ministrului ca atare, a domnului Ioan Rus, vom avea ∫i un ministru delegat pentru administra˛ia public„ Ón a∫a fel Ónc‚t perioada aceasta de tranzi˛ie s„ poat„ s„ fie atent urm„rit„ ∫i s„ Óncerc„m Ón fazele urm„toare, atunci c‚nd procesul va fi fost finalizat, s„ g‚ndim ∫i o alt„ structur„ de conducere. Probabil acest lucru se va Ónt‚mpla dup„ alegerile viitoare.

Pe acela∫i fond am Ónfiin˛at o func˛ie nou„, de ministru delegat pentru coordonarea activit„˛ilor de control, asigur„nd astfel activitatea unor organisme care trebuie s„ participe activ ∫i decisiv la lupta Ómpotriva corup˛iei, asigur‚nd o politic„ unitar„ ∫i coerent„ Ón domeniu. Am stabilit ca ∫i Corpul de control al primului-ministru s„ fie cuprins Ón acest sistem.

Doresc s„ precizez faptul c„ nu am creat un Minister al Controlului, cum gre∫it se comenteaz„ Ón aceste zile. Am stabilit o competen˛„ de coordonare unitar„ a tuturor structurilor cu atribu˛ii Ón domeniul controlului, Ón scopul elimin„rii paralelismelor ∫i cre∫terii eficien˛ei ac˛iunilor autorit„˛ilor de specialitate. Cu toate c„ avem realiz„ri Ón acest tip de activit„˛i, sunt Ónc„ multe deficien˛e, ca urmare a unor complicit„˛i Óntre diverse organisme de control, care pe diferite c„i limiteaz„ lupta Ómpotriva corup˛iei ∫i a evaziunii fiscale.

Vreau s„ afirm cu acest prilej c„ demersul nostru nu este Ón interesul direct al Guvernului sau al primului-ministru, ci este un interes major al investitorilor, al agen˛ilor economici, al tuturor contribuabililor. Am observat c„ domnul Bl„nculescu a devenit deja o ˛int„ preferat„ pentru unele dintre critici. D‚nsul va avea un rol de coordonator ∫i va trebui s„ vegheze ca statul s„-∫i dob‚ndeasc„ ceea ce i se datoreaz„. Va trebui s„ asigure mai mult„ ordine ∫i, de asemenea, mai mult„ coeren˛„ Ón cadrul unei ac˛iuni care va evita complicit„˛ile, cum spuneam, care uneori exist„ Ón 421

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

cadrul unor ministere Ón mod inevitabil Óntre structurile de control de acest tip ∫i celelalte compartimente ale ministerelor.

Acesta este sensul acestei ac˛iuni, probabil c„ Ón alte ˛„ri un astfel de minister nu ar fi fost necesar, dar, la acest moment, noi d„m un semnal foarte clar Ón ceea ce prive∫te voin˛a noastr„ de a asigura nu numai legi Ómpotriva corup˛iei, reglement„ri Ómpotriva birocra˛iei, ci ∫i de a controla ceea ce se Ónt‚mpl„ cu adev„rat Ón teritoriu, pentru a evita ca unii din factorii de control s„ mearg„ la contribuabili, cer‚ndu-le contra unor sume de bani s„ accepte s„ Ónchid„ ochii asupra unor aspecte.

Cunoa∫te˛i cu to˛ii ceea ce se Ónt‚mpl„ uneori din acest punct de vedere ∫i Ón sistemul autorit„˛ilor de control. Nu vreau s„ generaliz„m, dar sunt reclama˛ii permanente, sunt nemul˛umiri permanente pe care probabil c„ ∫i dumneavoastr„ le-a˛i primit Ón teritoriu ∫i acesta este sensul cre„rii acestui mecanism. Nu este vorba de un superminister, ci este vorba de un ministru delegat care va coordona aceste mecanisme de control. Œn acest mod se vor asigura, de altfel, ∫i aplicarea corect„ ∫i integral„ a legilor, ∫i luarea m„surilor Ómpotriva celor care, indiferent de func˛ie, sfideaz„ sau ocolesc reglement„rile legale. Œn ceea ce m„ prive∫te, eu am dorit s„ dau un exemplu personal, transfer‚nd la acest ministru delegat Corpul de control al primuluiministru, care va deveni Corpul de control al Guvernului. Œn mod similar am procedat cu autorit„˛ile de reglementare, cu deosebire cele care autorizeaz„ pre˛urile. Acestea nu vor mai fi coordonate sau subordonate ministerelor, ci, respect‚nd reglement„rile Comisiei Europene, vor fi structuri autonome, de regul„ Ón subordinea direct„ a Guvernului. Apreciem c„ Ón acest fel reu∫im s„ aplic„m Óntocmai prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului ∫i a ministerelor. Totodat„, restructurarea Guvernului pe care o propunem acum este asem„n„toare Ón linii generale structurilor guvernamentale din ˛„rile 422

Un act de responsabilitate

membre ale Uniunii Europene, fiind compatibil„ cu organizarea Comisiei Europene.

Prin acest demers asigur„m realizarea efectiv„ a func˛iilor ministerelor Ón deplin„ concordan˛„ cu prevederile legale. Astfel, Ón perioada imediat urm„toare, ministerele au create toate condi˛iile pentru a-∫i Óndeplini cele 5 func˛ii fundamentale, respectiv func˛ia de strategie, cea de reglementare, cea de control, cea de autoritate ∫i cea de reprezentare.

Parlamentul este chemat ast„zi s„-∫i exprime votul asupra propunerilor privind modificarea structurii ∫i a componen˛ei Guvernului, aprobate de cele dou„ Camere Ón ∫edin˛a din 28 decembrie 2000. Œn temeiul art. 37 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, aceste propuneri au menirea s„ conduc„ la Ómbun„t„˛irea ∫i eficientizarea activit„˛ii guvernamentale, s„ asigure un proces decizional accelerat la nivelul unor structuri mai flexibile. Œn primul r‚nd, propunem reducerea num„rului ministerelor la 14.

Din lista actualelor ministere Ó∫i vor p„stra statutul Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integr„rii Europene, Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Justi˛iei, Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerul Culturii ∫i Cultelor, Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei.

Se vor Ónfiin˛a, prin comasare sau alte forme de reorganizare, un num„r de 7 ministere, dup„ cum urmeaz„: Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor; Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei; Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului; Ministerul Agriculturii, P„durilor, Apelor ∫i Mediului; Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului; Ministerul Educa˛iei, Cercet„rii ∫i Tineretului; Ministerul S„n„t„˛ii. Urmeaz„ ca trei ministere s„ fie desfiin˛ate, ∫i anume: Ministerul Informa˛iilor 423

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Publice, Ministerul pentru Rela˛ia cu Parlamentul, Ministerul pentru Œntreprinderile Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie. Pentru acest din urm„ minister, Ón baza unor discu˛ii pe care le-am avut cu conducerea Partidului Umanist Rom‚n, am convenit ca acest minister s„ fie transformat Óntr-o agen˛ie care va fi subordonat„ direct primului-ministru. Œn urma modific„rilor produse Ón structura Executivului vor fi operate Ón mod corespunz„tor unele revoc„ri din func˛ia de membru al Guvernului. Vor fi numi˛i Ón func˛ia de membru al Guvernului urm„torii mini∫tri: Ioan Rus, ministrul administra˛iei ∫i internelor; Elena Dumitru, ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei; Dan Ioan Popescu, ministrul economiei ∫i comer˛ului; Ilie S‚rbu, ministrul agriculturii, p„durilor, apelor ∫i mediului; Miron Tudor Mitrea, ministrul transporturilor, construc˛iilor ∫i turismului; Alexandru Athanasiu, ministrul educa˛iei, cercet„rii ∫i tineretului; Mircea Beuran, ministrul s„n„t„˛ii. Mini∫tri delega˛i: Ionel Bl„nculescu, ministru delegat pentru coordonarea autorit„˛ilor de control; Vasile Pu∫ca∫, ministru delegat, negociator-∫ef la Uniunea European„; Acsinte Gaspar, ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul; Gabriel Oprea, ministru delegat pe administra˛ia public„; Marian S‚rbu, ministru delegat pentru rela˛iile cu partenerii sociali; Eugen Dijm„rescu, ministru delegat pentru comer˛.

Pe baza acestor propuneri, structura ∫i componen˛a Guvernului aprobate prin Hot„r‚rea Parlamentului nr. 39 din 28 decembrie 2000 pentru acordarea Óncrederii Guvernului se vor modifica Ón mod corespunz„tor.

Ar fi trebuit poate s„ Ói prezint pe candida˛ii pe care ast„zi Ói propunem pentru func˛ii importante Ón cadrul Guvernului Rom‚niei. Pe mul˛i dintre d‚n∫ii Ói cunoa∫te˛i, ei au fost, de altfel, audia˛i Ón ∫edin˛„ comun„ de c„tre comisiile permanente ale celor dou„ Camere. Avizele acestora au fost favorabile.

424

Un act de responsabilitate

Vreau s„ v„ rog, Ón aceste condi˛ii, s„ vota˛i proiectul de Hot„r‚re a Parlamentului pentru modificarea structurii ∫i componen˛ei Guvernului.

V„ asigur c„ vom Óncerca Ón continuare, Ón m„sura Ón care aceast„ hot„r‚re va fi adoptat„ ∫i configura˛ia Guvernului va fi acceptat„ Ón forma propus„, vom Óncerca s„ continu„m lucrurile bune ∫i s„ elimin„m zonele Ón care au existat anumite disfunc˛ionalit„˛i inerente ∫i printr-o erodare fireasc„ dup„ aproape 3 ani de guvernare.

Mi s-a p„rut important ca aceste elemente s„ fie judecate de c„tre colegii no∫tri parlamentari ∫i, bineÓn˛eles, vom ˛ine seama de observa˛iile pe care ni le ve˛i transmite Ón ceea ce prive∫te activit„˛ile viitoare. (...)

Da˛i-mi voie s„ v„ spun ce am Ón˛eles eu din prevederile Constitu˛iei, din prevederile regulamentare ∫i din practica politic„ Ón leg„tur„ cu func˛ionarea guvernelor. Œn˛elegerea mea este urm„toarea.

Popula˛ia, s„tul„ de ceea ce se Ónt‚mplase Ón perioada 1997–2000, de sc„derea averii ˛„rii cu aproape 4 miliarde de dolari, de blocarea rela˛iilor cu Uniunea European„, de blocarea rela˛iilor cu Fondul Monetar Interna˛ional, de faptul c„ eram singura ˛ar„ dintre ˛„rile propuse a fi candidate care nu reu∫ise s„ elimine vizele Ónspre vest, a hot„r‚t s„ dea preponderent votul s„u reprezentan˛ilor P.S.D. Pe aceast„ baz„, reprezentan˛ii P.S.D. Ón Parlament au dat votul lor de Óncredere, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii U.D.M.R. ∫i al˛i colegi independen˛i sau reprezentan˛i ai unor minorit„˛i na˛ionale, Guvernului pe care Ól conduc. Votul de Óncredere s-a exprimat Ón leg„tur„ cu Programul de guvernare ∫i lista membrilor Cabinetului.

Acel vot de Óncredere continu„ s„ existe. Acel vot de Óncredere s-a Óncercat a fi blocat, oprit prin ni∫te mo˛iuni de cenzur„ pe care dumneavoastr„, cei din opozi˛ie, le-a˛i Óncercat. N-a˛i reu∫it. Ca atare, Óncrederea, votul de Óncredere pentru Guvern ∫i Programul de guvernare subzist„. M„ adresez colegilor care sunt juri∫ti ∫i care au 425

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

invocat argumente pe aceast„ linie: ceea ce se Ónt‚mpl„ adeseori Ón procedurile parlamentare, Ón unele ˛„ri, primul-ministru schimb„ echipa, schimb„ structura Guvernului, consider‚ndu-se c„ votul este de fapt pentru programul de guvernare ∫i primul-ministru; Ón alte situa˛ii s-au f„cut remanieri f„r„ participarea Parlamentului la aceast„ procedur„, alteori s-a folosit procedura Parlamentului. Œn momentul de fa˛„, noi reconfigur„m formula pe care o utiliz„m pentru a pune Ón aplicare Ón continuare Programul de guvernare. Œn plus, eu am transmis c„tre Birourile permanente o scrisoare prin care exprimam aceast„ inten˛ie din partea mea ∫i din partea Guvernului de a modifica structura ∫i componen˛a actualului Cabinet. Birourile permanente au acceptat aceast„ procedur„ ∫i au introdus acest punct pe ordinea de zi. Din acel moment, problema nu mai este Óntre noi ∫i cele dou„ Camere, problema era, eventual, Óntre cele dou„ Birouri permanente ∫i Camerele Parlamentului.

De aceea, Ón momentul Ón care domnul senator Petre Roman a ridicat aceast„ excep˛ie, l-am rugat pe domnul ministru Gaspar s„ transmit„ rug„mintea noastr„ celor dou„ birouri, de a clarifica aceast„ problem„ prealabil„ Ónainte de a intra la discu˛ia pe fond.

Putem s„ discut„m la infinit despre procedur„, putem s„ accept„m argumente pentru, pornind de la anumite precedente sau de la anumite modele dintr-o parte sau alta. A intervenit ∫i o lege nou„, privind organizarea Guvernului. Putem s„ discut„m ∫i despre corelarea sau leg„tura Óntre articolele 36 ∫i 37. Dar, p‚n„ la urm„, ceea ce cred eu c„ este important este de a vedea Ón ce m„sur„ Guvernul c„ruia i s-a dat votul de Óncredere de c„tre Parlament Ón decembrie 2000 subzist„ ∫i vine Ón Parlament pentru a cere ni∫te modific„ri de structur„. Nu vreau s„ reiau chestiunile de procedur„, ele au fost tran∫ate printr-un vot ∫i mi se pare c„ este absolut inutil s„ relu„m aceast„ discu˛ie. Dar am vrut, dup„ ce acest vot a fost exprimat, s„ v„ prezint ∫i un punct de vedere pe care Ól formulez ∫i Ón calitate de parlamentar, ∫i Ón calitate de prim-ministru.

426

Un act de responsabilitate

Œn ceea ce prive∫te modific„rile, scrisoarea mea c„tre Parlament nu a fost Ón sensul de a veni aici pentru a face Guvernul Ómpreun„, cu tot respectul pentru Parlament. ™tiu care este diferen˛a dintre prerogativele Parlamentului ∫i prerogativele primului-ministru.

Primul-ministru este cel care poart„ r„spunderea ∫i partidul pe care Ól reprezint„ Ón leg„tur„ cu performan˛a sau neperforman˛a echipei care joac„ pe teren. Œn mod evident, pot s„ apar„ nemul˛umiri. Œn mod evident, printr-o mo˛iune de cenzur„, Guvernul, Ón configura˛ia de dinainte sau Ón configura˛ia de acum, putea s„ fie r„sturnat. Dar Ón momentul acesta noi am venit pentru a v„ solicita un vot clar, da sau nu, dac„ sunte˛i de acord sau nu. Poate nu sunte˛i de acord cu aceast„ configura˛ie. Eu sper c„ ve˛i fi de acord, pentru c„ ra˛iunile prezentate sunt, cred, sus˛inute de argumente foarte solide. Unii spun, iat„, faptul c„ restr‚ngem acum sau restructur„m, sau schimb„m unele lucruri arat„ c„ ei au avut dreptate acum dou„ mii de ani sau acum trei ani sau acum dou„ luni. Noi nu ne putem raporta la realitate dec‚t Ón timp real.

Func˛ionalitatea Guvernului, a configura˛iei din 2000, a fost verificat„ prin rezultatele ob˛inute. Este ceea ce spun ∫i sondajele de opinie, este ceea ce ne spun ∫i organiza˛iile interna˛ionale, ceea ce ne spun ∫i cei cu care ne Ónt‚lnim la nivelul oamenilor de afaceri, la nivelul structurilor profesionale, la nivelul popula˛iei. Œn momentul Ón care popula˛ia va avea o alt„ idee, o alt„ op˛iune, d‚n∫ii vor dori s„ se Óntoarc„ la o formul„ de colaborare ∫i de Guvern P.N.L.-P.D. pentru a se repeta ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón perioada 1997–2000, pentru o guvernare de acela∫i tip, sigur, popula˛ia va decide acest lucru, atunci c‚nd va decide.

Deocamdat„, ceea ce putem s„ observ„m dup„ aproape 3 ani de guvernare este c„ noi am rezolvat foarte multe probleme. ™tim c„ mai sunt probleme de rezolvat ∫i consider„m c„ o nou„ configura˛ie poate s„ fie util„ pentru aceste lucruri. Œn plus, consider„m c„ 427

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

trebuie s„ ne concentr„m foarte mult pe un obiectiv care va avea o valoare simbolic„ pentru noi ca ˛ar„ ∫i Ón acela∫i timp o implica˛ie practic„ extraordinar„: finalizarea negocierilor cu Uniunea European„ p‚n„ Ón octombrie 2004. Va Óncepe Ón cur‚nd reuniunea de la Salonic. Sunt convins, Ón urma discu˛iilor, preg„tirilor, negocierilor pe care le-am purtat, textul referitor la Rom‚nia va fi extrem de Óncurajator. Va fi Óns„ important ce vom face Ón lunile urm„toare pentru a Óncheia negocierile. Pentru asta avem nevoie de o echip„ care s„ se concentreze mai mult pe aceast„ direc˛ie.

Este firesc ca Ón echipa noastr„, atunci c‚nd apar modific„ri tactice, de orientare, s„ apar„ ∫i modific„ri Ón structura, Ón forma echipei.

Este ceea ce am venit s„ v„ comunic„m. Mi se pare aberant ca atunci c‚nd r„spundem societ„˛ilor comerciale, celor care se pl‚ng c„ sunt c„lca˛i de nenum„rate structuri de control, Ón momentul Ón care vrem s„ asigur„m o autonomie care s„ permit„ cu adev„rat func˛ionarea mecanismelor de control Óntr-un mod mai bun ∫i care s„ nu reprezinte o h„r˛uire pentru contribuabili ∫i pentru oameni de afaceri, s„ fim b„nui˛i de rele inten˛ii.

Eu cred c„ trebuie s„ Óncerc„m s„ ne acord„m o prezum˛ie de bun„credin˛„ ∫i de inten˛ii bune pentru ceea ce vrem s„ facem. Sigur c„ avem interesul ca lucrurile s„ mearg„ mai bine. Dac„ am s„ v„ spun c„ nu avem ∫i o component„ politic„ sau electoral„ Ón ac˛iunile pe care le facem nu m-a˛i crede. ™i nici n-ar fi adev„rat, dar aceste lucruri pot s„ vin„ Ón bine sau Ón r„u, Ón func˛ie de ceea ce facem Ón programul de guvernare. ™i acest lucru Ól facem, repet, cu bun„credin˛„.

Evident c„, printr-o politic„ de spectator, Óntotdeauna se pot g„si formule mai bune. Œntotdeauna ∫tim mai bine din tribun„ cine ar trebui s„ joace pe teren, ∫tim cine ar trebui s„ fie coordonator de joc, ∫tim cine ar trebui s„ joace pe st‚nga, cine s„ joace pe dreapta. Din tribun„, sigur, putem s„ privim lucrurile deta∫at. Sunt partide care sunt specializate Ón politica din tribun„.

428

Un act de responsabilitate

Sigur c„ tenta˛ia populismului este foarte mare. Sigur c„ tema na˛ionalismului ∫i-a pierdut foarte mult din valoare. (...) Œn momentul Ón care anumite partide n-au mai putut s„ spun„ îvin ungurii s„ ne ia Transilvania“, Ón momentul Ón care Rom‚nia a intrat Ón NATO, Ón mod evident c„ tema aceasta nu mai e de v‚nzare, nu mai poate fi utilizat„. E nevoie de o alt„ tem„.

Populismul devine o tem„, pl‚ngem pe umerii poporului c„ Guvernul nu ∫tie cum s„ procedeze. (...)

O s„ spune˛i la alegeri care sunt solu˛iile dumneavoastr„, deocamdat„ doar critica˛i ∫i lucrul acesta este cel mai simplu. Este foarte firesc din tribun„, politica asta de spectatori, rezervorul pentru nemul˛umiri, este o formul„ foarte bun„. Dar eu cred c„ ˛ara are nevoie de solu˛ii ∫i noi vrem s„ venim cu solu˛ii la problemele ˛„rii. Dac„ le identific„m Ómpreun„ ∫i ∫tim mai bine care sunt problemele, vom g„si solu˛ii mai bune.

Din acest punct de vedere, eu consider c„ multe dintre aspectele care au fost discutate aici reprezint„ ni∫te teme care nu au nici un fel de justificare. Faptul c„ mergem pe o formul„ european„ privind Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor intr„ sub b„nuiala c„ vrem s„ transfer„m gradele care nu mai exist„ la interne la administra˛ie.

Este o abera˛ie. Vrem s„ r„m‚nem Ón modelele staliniste? Dac„ sunt unii care doresc acest lucru, s„ spun„ foarte clar. Noi venim cu variante moderne care sigur c„ prezint„ riscuri, ∫tim foarte bine.

Dar noi ne asum„m aceste riscuri. ™tim c„ prin unirea celor dou„ ministere vor ap„rea foarte mul˛i nemul˛umi˛i. Noi vom avea aceste probleme. Deci riscurile sunt pentru noi, pentru guvernare ∫i pentru noi ca partid. Pentru c„ prin restructur„ri, prin restr‚ngerea de personal Ón anumite situa˛ii, aceste probleme se vor r„zbuna asupra noastr„, dar este important ca oamenii care nu vor mai fi necesari Ón aceste structuri s„ intre pe ceea ce este o ac˛iune necesar„, Ón special Ón contextul procesului de integrare european„. De aceea, eu 429

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

nu cred c„ sunt justificate temerile de acest gen. Ne spun unii colegi acum c„ Rom‚nia r„m‚ne cea mai s„rac„ ˛ar„ dintre ˛„rile candidate. Este adev„rat, dar putem s„ spunem, Ón acela∫i timp, c„ Ón 2000 Rom‚nia era mai s„rac„ dec‚t fusese Ón 1996, iar acum este mai bogat„ dec‚t era Ón 2000.

A∫ vrea s„ le mul˛umesc colegilor de la U.D.M.R. care au sprijinit Ón permanen˛„ Guvernul. Avem adeseori puncte de vedere diferite asupra multor probleme, am avut ∫i vom avea Ón continuare, dar am Óncercat s„ avem un dialog corect, loial ∫i din acest punct de vedere consider c„ felul Ón care U.D.M.R.-ul a reu∫it s„ fac„ un efort pentru a Ón˛elege ∫i punctele de vedere ale Guvernului a fost extrem de important. Œn plus, a∫ vrea s„ remarc faptul c„ Ón ace∫ti ani noi am reu∫it s„ Ómbun„t„˛im fundamental rela˛iile cu doi vecini, cu Ungaria ∫i cu Bulgaria. V„ rog s„ v„ aduce˛i aminte stadiul rela˛iilor cu aceste ˛„ri acum c‚˛iva ani.

Aceste lucruri fac parte din contextul actual european Ón care func˛ion„m. Sigur, putem s„ nu accept„m aceste constr‚ngeri.

Putem s„ Óncerc„m s„ construim Ón continuare ziduri pentru o citadel„ care s„ r„m‚n„ izolat„ Ón aceast„ v‚ltoare, Ón aceste dezbateri care se petrec Ón lume ∫i Ón Europa. Dar eu nu cred c„ putem s„ accept„m pentru destinul Rom‚niei o astfel de abordare.

Sigur c„ facem gre∫eli, am f„cut, pe unele le-am recunoscut, pe unele le descoperim Ón timp, dar acest lucru este inevitabil. Sunt a∫a de multe lucruri care Ónc„ nu func˛ioneaz„, sunt a∫a de multe institu˛ii, dintre care unele au fost construite Ónainte de 1989, altele Ón 1990, altele Ón 1996, altele Ón 1999. Va fi nevoie de foarte mult„ aten˛ie la nivelul Consiliului Legislativ ∫i al Parlamentului, pentru a construi codurile care s„ sistematizeze legisla˛ia ∫i care s„ simplifice de la taxe ∫i impozite p‚n„ la conduita electoral„. Toate aceste lucruri le vom face Ómpreun„. Sunt absolut convins.

430

Un act de responsabilitate

Dar la acest moment am venit Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a v„ prezenta ∫i punctul nostru de vedere legat de dorin˛a de a face ca lucrurile s„ mearg„ ∫i mai bine. Sunt convins c„ unii dintre cei afla˛i Ón sal„ consider„ c„ Guvernul V„c„roiu a func˛ionat foarte bine.

Sunt absolut de acord cu acest lucru. E adev„rat c„ au fost unele segmente la cultur„ care nu au func˛ionat a∫a de bine, dar dincolo de aceste detalii exist„ lucruri care, f„r„ Óndoial„, ne pot uni Ón ceea ce prive∫te abordarea pentru viitor.

De aceea, eu cred, stima˛i colegi, stima˛i prieteni, c„ acesta este un moment Ón care pute˛i s„ confirma˛i ∫i din punctul de vedere al noii configura˛ii a Guvernului votul de Óncredere pe care l-a˛i dat Ón anul 2000, la sf‚r∫itul anului 2000, atunci c‚nd a˛i votat lista Guvernului ∫i Programul de guvernare, ∫i, iat„, se poate spune dup„ 3 ani c„ nu a˛i gre∫it.

431

30. STIMULAREA PROCESELOR ECONOMICE ™I ASIGURAREA PROTECfiIEI SOCIALE* n numele Guvernului, v„ rog s„-mi permite˛i s„ prezint, Ón ∫edin˛a comun„ a Senatului ∫i Camerei Deputa˛ilor, proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, elaborate Ón conformitate cu prevederile art. 138 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Œ

Œnc„ de la Ónceput, a∫ vrea s„ subliniez c„ Executivul, respect‚nd prevederile constitu˛ionale ∫i ale Legii finan˛elor publice, supune dezbaterii ∫i aprob„rii Parlamentului cele dou„ bugete, Ón cadrul termenului prev„zut de lege.

Doresc s„ reamintesc faptul c„, Óncep‚nd cu anul 2001, Ón fiecare an, Guvernul nostru s-a Óncadrat strict Ón termenul legal de prezentare Ón Parlament a bugetelor, asigur‚nd condi˛iile necesare Ón vederea desf„∫ur„rii cu eficien˛„ a execu˛iei bugetare ∫i, Ón consecin˛„, a Óntregii activit„˛i economice ∫i financiare.

Votul pe care vi-l solicit„m asigur„ Ónc„ de la 1 ianuarie 2004 cadrul juridic pentru alocarea resurselor financiare la nivelul autorit„˛ilor administra˛iei publice centrale ∫i locale. Œn acest mod, imediat dup„ Ónceperea anului viitor, putem da un curs normal proiectelor de dezvoltare a Rom‚niei, at‚t la nivel na˛ional, c‚t ∫i la * Prezentarea proiectului Legii bugetului de stat ∫i al Legii bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004 — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 151 din 29 noiembrie 2003 (Ón calitate de prim-ministru) 432

Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale

nivelul jude˛elor, municipiilor, ora∫elor ∫i comunelor ˛„rii, Ón conformitate cu m„surile de reform„ economic„ ∫i cu cele sociale, prev„zute Ón Programul de guvernare aprobat de c„tre Parlament.

Proiectele bugetelor pe anul 2004 au fost fundamentate pornind de la premisa men˛inerii condi˛iilor de realizare a urm„toarelor obiective fundamentale de interes public: — asigurarea finan˛„rii programelor sociale, precum ∫i a celor de dezvoltare a infrastructurii, prin continuarea sistemului de alocare a fondurilor publice pe baz„ de proiecte ∫i de programe, Ón scopul sporirii performan˛ei economico-sociale; — respectarea angajamentelor asumate de Rom‚nia fa˛„ de partenerii externi, respectiv Uniunea European„, institu˛iile financiare interna˛ionale ∫i NATO. Œndeplinirea acestor obiective, bazat„ pe rezultatele pozitive ob˛inute de economia rom‚neasc„ Ón perioada 2001—2003 ∫i pe aprecierile favorabile Ónregistrate de Rom‚nia pe plan extern, va permite concentrarea eforturilor Guvernului Ón domeniul consolid„rii stabilit„˛ii macroeconomice ∫i al finaliz„rii reformelor la nivelul economiei reale.

Vom asigura, astfel, pe termen mediu ∫i pe termen lung, amplificarea cre∫terii economice, cu consecin˛e directe asupra Ómbun„t„˛irii condi˛iilor de via˛„ ale cet„˛enilor.

Proiectul Legii bugetului de stat ∫i proiectul Legii asigur„rilor sociale de stat pe anul viitor reprezint„ o prob„ evident„ a demersului permanent al Guvernului de a asigura o cheltuire ra˛ional„ a banului public, cu rezultate favorabile, at‚t Ón domeniul social, c‚t ∫i al eficien˛ei din sectorul economiei reale.

Se realizeaz„, astfel, Ón condi˛iile ierarhiz„rii priorit„˛ilor Ón alocarea fondurilor bugetare, un echilibru corespunz„tor Óntre resursele interne ∫i cele externe, pe de o parte, ∫i, pe de alt„ parte, nevoile de bunuri ∫i de servicii publice.

433

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Doresc s„ v„ mul˛umesc Ón numele Guvernului pentru analiza ∫i pentru dezbaterile caracterizate prin profesionalism din cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, precum ∫i pentru propunerile constructive formulate cu scopul folosirii eficiente a fondurilor publice.

Obiectivele prioritare ale politicii Guvernului — concretizate Ón realizarea, Ón continuare, a unei cre∫teri economice durabile Ón ritmuri Ónalte, accelerarea reformei structurale ∫i institu˛ionale, aderarea ˛„rii la NATO ∫i integrarea Ón Uniunea European„ — vor fi sprijinite Ón mod hot„r‚tor de proiectele de buget supuse aprob„rii dumneavoastr„.

Omolog„m Ón acest mod instrumentele active de interven˛ie ale statului, Ón scopul dinamiz„rii Óntregii activit„˛i economice ∫i sociale din ˛ara noastr„.

La nivel sectorial, bugetele au Ón vedere sus˛inerea domeniilor de larg interes public, cu un impact socio-economic ridicat cum sunt: protec˛ia social„, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, agricultura, transporturile, ap„rarea na˛ional„ ∫i ordinea public„, cultura ∫i sportul.

Activitatea complex„ de fundamentare a proiectelor de buget pentru anul 2004 a necesitat luarea Ón considerare a celor mai acute nevoi ale societ„˛ii rom‚ne∫ti, precum ∫i evaluarea atent„ a situa˛iei economice a ˛„rii, a poten˛ialului existent, dar ∫i al celui pentru anii viitori.

Consider„m c„ ∫i Ón anul 2004 traiectoria ascendent„ pe care este Ónscris„ evolu˛ia economiei rom‚ne∫ti se va men˛ine ∫i se va consolida, iar ritmul reformelor pe care-l vom adopta va Ónregistra un nivel mai ridicat.

Din aceast„ perspectiv„, atingerea obiectivului integr„rii Ón Uniunea European„ reprezint„ ∫i pentru anul 2004 un demers de maxim„ importan˛„ Ón realizarea acestei op˛iuni prioritare a Óntregii popula˛ii a ˛„rii.

434

Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale

Œmi face pl„cere s„ men˛ionez faptul c„ perioada celor 3 ani, 2001—2003, caracteriza˛i prin evolu˛ii economice foarte bune, a constituit o baz„ solid„ pe care am construit proiectele de buget pe anul viitor.

Proiec˛iile bugetare au fost fundamentate pe un ritm de cre∫tere a produsului intern brut, Ón anul viitor, de 5,5%. Factorii de stimulare a cre∫terii economice, concentra˛i Ón special pe consumul popula˛iei ∫i pe investi˛ii, vor avea o evolu˛ie favorabil„, sporind cu 3,7% ∫i respectiv cu 13%.

Exporturile de bunuri estimate pentru anul 2004 vor avea o cre∫tere de 8,2%, Ón condi˛iile realiz„rii de produse cu o competitivitate sporit„ ∫i ale relans„rii cererii externe, Ón special Ón spa˛iul Uniunii Europene.

Ritmul de cre∫tere a importurilor va fi de 8%, fiind devansat de cel al exporturilor. Aceasta reflect„, Ón special, procesul de relansare a procesului investi˛ional ∫i a transferului de tehnologie extern„, fapt de natur„ s„ imprime o dinamic„ accelerat„ ∫i durabil„ exporturilor.

Pe de alt„ parte, acord„m importan˛a cuvenit„ asigur„rii resurselor energetice ∫i a materiilor prime din import pentru dezvoltarea economic„ prev„zut„ Ón programul guvernamental.

Produc˛ia industrial„ va spori cu 5,2%, Ón special prin majorarea produc˛iei ramurilor industriei prelucr„toare cu desfacere la export, ceea ce va contribui Ón mod substan˛ial la modificarea favorabil„ a structurii industriale.

Subliniez faptul c„ Ón anul 2004 produc˛ia agricol„ va Ónregistra o cre∫tere cu 4,8%, pe baza m„surilor active ∫i a stimulentelor pentru valorificarea poten˛ialului productiv, cu efecte directe asupra sporirii randamentelor ∫i a competitivit„˛ii produselor ob˛inute.

Caracterul pronun˛at calitativ al evolu˛iilor economice cantitative din Rom‚nia, Ón cursul ultimilor 3 ani, a fost confirmat ∫i apreciat 435

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

de institu˛iile interna˛ionale care acord„ asisten˛„ tehnic„ ∫i financiar„ procesului de reform„ din ˛ara noastr„.

Evolu˛iile pozitive la nivel macroeconomic, respectiv al sectorului real al economiei Ón perioada 2001—2003 ∫i nivelurile proiectate ale cre∫terii economice Ón anul 2004 vor conduce la realizarea unui spor de 24,5% al produsului intern brut pentru perioada 2001—2004.

Se anihileaz„, astfel, recesiunea din anii 1997—2000, permi˛‚nd Rom‚niei ca la finele anului viitor sau cel mai t‚rziu Ón primul trimestru al anul 2005 s„ ob˛in„ un volum al produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989. Acest volum se va realiza Ón condi˛iile aplic„rii depline a mecanismelor specifice economiei de pia˛„, cu o structur„ modernizat„ din punct de vedere al ramurilor economice creatoare de valoare ad„ugat„. Œn acela∫i timp, consolidarea stabilit„˛ii macroeconomice ∫i progresele importante ale reformei sectoriale vor asigura condi˛iile ca Ón anul 2004 rata infla˛iei s„ se situeze, pentru prima oar„ din 1989, la un nivel cu o singur„ cifr„, respectiv 9%, reprezent‚nd de 3,3 ori mai pu˛in fa˛„ de anul 2000. Œn acest sens, este relevant faptul c„ Guvernul a reu∫it, prin eforturi sus˛inute de c„tre to˛i cet„˛enii Rom‚niei, s„ duc„ la bun sf‚r∫it, pentru prima oar„ dup„ 1989, un Acord Stand-by convenit cu Fondul Monetar Interna˛ional.

Totodat„, Rom‚nia respect„ graficul stabilit cu Banca Mondial„ privind ajustarea sectorial„ Ón cadrul Programului PSAL II. Se confer„, Ón acest fel, acces ˛„rii noastre la finan˛area extern„ provenit„ de la aceast„ institu˛ie pentru multiple proiecte.

Pe baza rezultatelor pozitive ob˛inute Ón rela˛iile cu Fondul Monetar Interna˛ional ∫i cu Banca Mondial„, Rom‚nia este eligibil„ Ón acest moment pentru a beneficia de fondurile alocate pe mai multe programe de la Uniunea European„.

436

Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale

Progresele evidente Ónregistrate Ón domeniul reformei economice, pe fondul solidarit„˛ii ∫i stabilit„˛ii sociale, s-au reflectat favorabil ∫i asupra cota˛iei privind riscul de ˛ar„. Ratingul acordat Rom‚niei de c„tre agen˛iile interna˛ionale specializate s-a Ómbun„t„˛it succesiv Ón ultimii 3 ani, ajung‚nd la un nivel apropiat de cel al candida˛ilor la integrarea Ón Uniunea European„.

Principalele op˛iuni ale politicii fiscal-bugetare pentru anul 2004, Ón total„ concordan˛„ cu doctrina social-democrat„, au Ón vedere crearea premiselor pentru ca bugetul s„ reprezinte instrumente active pentru stimularea proceselor economice, cum sunt economisirea, accelerarea procesului investi˛ional ∫i asigurarea protec˛iei sociale pentru grupurile vulnerabile ale popula˛iei.

Obiectivele avute Ón vedere la elaborarea proiectului bugetului pe anul 2004 sunt, Ón principal: — continuarea reducerii fiscalit„˛ii ∫i Óndeosebi a celei asupra for˛ei de munc„; —alocarea resurselor publice Ón raport cu priorit„˛ile stabilite; — Óncadrarea Óntr-un deficit bugetar pentru care sunt asigurate surse neinfla˛ioniste de finan˛are.

Politica fiscal„ pe anul 2004 continu„, Ón fapt, op˛iunile adoptate Ónc„ din anul 2001. Prin buget se realizeaz„ ∫i Ón anul viitor reducerea presiunii fiscale, prin sc„derea cotelor suportate de angajatori cu 2,5% la fondul de pensii ∫i cu 0,5% la fondul de ∫omaj. Astfel, se asigur„ condi˛iile necesare pentru modernizare tehnologic„ ∫i sporirea veniturilor, at‚t ale salaria˛ilor, c‚t ∫i ale Óntreprinz„torilor.

De la 1 ianuarie 2004, potrivit Programului de guvernare, taxa pe valoarea ad„ugat„ se va reduce de la 19%, c‚t a fost stabilit„ Ón anul 1999, la 9% pentru medicamente ∫i serviciile de turism, asigur‚ndu-se cre∫terea puterii de cump„rare a popula˛iei ∫i 437

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

dinamizarea activit„˛ii Ón domeniul turismului ∫i al sectoarelor asociate acestuia.

Cre∫terea transparen˛ei, a stabilit„˛ii ∫i predictibilit„˛ii legisla˛iei fiscal-bugetare constituie, de asemenea, obiective importante care vor fi realizate prin proiectul de buget pe anul viitor, cu impact favorabil asupra Óntregului mediu de afaceri.

Demn de subliniat, Ón acest sens, este faptul c„ din ianuarie 2004 vor fi puse Ón aplicare prevederile Codului fiscal, act juridic ce asigur„ unificarea ∫i reglementarea, Ón mod coerent, a domeniului at‚t de sensibil al impozitelor ∫i taxelor. Dup„ adoptarea Ón Parlament, aceast„ lege fundamental„ Ón materie de fiscalitate va realiza stabilitatea Ón timp a normelor fiscale ∫i alinierea lor la practicile europene ∫i interna˛ionale.

Anul 2004 va marca ∫i Ómbun„t„˛irea semnificativ„ a procesului de administrare fiscal„, fapt care se va concretiza Ón cre∫terea gradului de Óncasare a veniturilor bugetare ∫i Ónt„rirea disciplinei financiare a tuturor contribuabililor. Œn acest scop, de la 1 ianuarie anul viitor, va intra Ón func˛iune Agen˛ia Na˛ional„ de Administrare Fiscal„, ca institu˛ie unic„ de colectare ∫i de control al veniturilor bugetare. Œn cadrul politicii bugetare, pe fondul sc„derii cheltuielilor cu serviciul datoriei publice, Ón anul 2004 vor cre∫te, Ón concordan˛„ cu angajamentele asumate prin Programul de guvernare, resursele bugetare repartizate pentru: suplimentarea sprijinului financiar acordat unor domenii economice prioritare cum sunt agricultura, transporturile ∫i stimularea exporturilor; sus˛inerea substan˛ial„ a protec˛iei sociale, Óndeosebi prin orientarea acesteia spre familiile ∫i persoanele cele mai s„race; asigurarea cofinan˛„rii bugetare pentru proiectele de nivel na˛ional ∫i, respectiv, local, sus˛inute prin fondurile nerambursabile primite de la Uniunea European„.

Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2004 este programat la 3% din P.I.B. Nivelul este adecvat men˛inerii unei politici 438

Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale

financiar-monetare prudente, precum ∫i obiectivului consolid„rii credibilit„˛ii externe a Rom‚niei, prin p„strarea unui deficit al contului curent al balan˛ei de pl„˛i potrivit standardelor interna˛ionale.

A∫ dori s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ modul Ón care se prevede, prin buget, cheltuirea banului public pentru sectoarele importante ale vie˛ii sociale ∫i economice ∫i felul Ón care, prin aceste aloc„ri, Executivul Ó∫i respect„ angajamentele asumate prin Programul de guvernare.

Cheltuielile pentru asisten˛„ social„, aloca˛ii, pensii, ajutoare ∫i indemniza˛ii cuprinse Ón bugetul general consolidat de˛in ponderea cea mai mare Ón produsul intern brut ∫i Ón anul 2004, respectiv 10,8%. Œn acest cadru se au Ón vedere: —finalizarea procesului de recorelare a pensiilor, care presupune cheltuieli suplimentare de peste 5.000 miliarde lei; —dublarea pensiilor pentru agricultori, care determin„ alocarea unor fonduri suplimentare de 7.000 miliarde lei; —introducerea unei aloca˛ii complementare pentru familiile cu mai mul˛i copii ∫i cu un venit mediu net pe membru de familie de p‚n„ la 1,5 milioane lei lunar, precum ∫i a unei aloca˛ii de sus˛inere pentru familia monoparental„, ceea ce corespunde unor cheltuieli bugetare suplimentare de 5.000 miliarde lei; —majorarea ajutoarelor pentru Ónc„lzirea locuin˛elor care folosesc drept combustibili gaze naturale cu circa 51%, precum ∫i cre∫terea num„rului familiilor eligibile s„ beneficieze de ajutoare pentru Ónc„lzirea locuin˛ei Ón sistem centralizat, m„suri a c„ror aplicare totalizeaz„ 850 miliarde lei; —finan˛area suplimentar„ a programelor de protec˛ie socioprofesional„ a persoanelor cu handicap ∫i a programelor pentru sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului, Ónsum‚nd 2.000 miliarde lei.

439

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Œn domeniul s„n„t„˛ii, component„ esen˛ial„ a conceptului de dezvoltare fundamental„ a unei ˛„ri, se propun fonduri publice reprezent‚nd 3,8% din P.I.B. Se asigur„ func˛ionarea Ón condi˛ii de eficien˛„ a sistemului sanitar, aloc‚ndu-se totodat„ ∫i resursele necesare pentru derularea programelor de interes na˛ional. Avem Ón vedere programul de s„n„tate a copilului ∫i familiei, programul de prevenire ∫i control al bolilor netransmisibile, programul de administra˛ie sanitar„ ∫i politici de s„n„tate, programul comunitar de s„n„tate public„. Œn domeniul Ónv„˛„m‚ntului, care reprezint„ sistemul de infrastructur„ al cunoa∫terii, fondurile publice alocate totalizeaz„, potrivit legii, 4,1% din P.I.B. ∫i vizeaz„, Ón principal: — finan˛area Ónv„˛„m‚ntului preuniversitar ∫i superior; —acordarea gratuit„ de rechizite ∫i manuale ∫colare; —modernizarea logisticii prin dotarea ∫colilor cu calculatoare; —aplicarea programului de alimenta˛ie pentru copiii din gr„dini˛ele cu program normal de 4 ore ∫i pentru elevii din Ónv„˛„m‚ntul primar de stat.

Proiectul de buget acord„ o aten˛ie deosebit„ sus˛inerii ajust„rii structurale a unor sectoare importante ale economiei reale. Astfel, Ón industrie fondurile propuse a se aloca pentru anul 2004 sunt destinate moderniz„rii sectorului energetic, precum ∫i pentru sectorul industriei extractive, unde se vor continua ac˛iunile de restructurare, concomitent cu revitalizarea activit„˛ii economice Ón zonele miniere.

Pentru sus˛inerea agriculturii, care constituie una dintre ramurile de interes strategic na˛ional, s-au alocat resurse Ón cre∫tere substan˛ial„ fa˛„ de perioada precedent„, Ónsum‚nd 2,1% din P.I.B. Ón care sunt incluse ∫i cofinan˛„rile necesare Programului SAPARD. Aceast„ sus˛inere se va realiza printr-un sistem coerent de sprijinire a tuturor categoriilor de produc„tori agricoli, prin acordarea unei 440

Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale

sume de 2 milioane lei la hectar pentru suprafe˛e arabile de p‚n„ la 5 ha inclusiv; prime pe produs la unele culturi vegetale importante ∫i Ón zootehnie; ajutor pentru plata primelor de asigurare a culturilor agricole; sprijinirea produc„torilor agricoli ∫i a asocia˛ilor utilizatorilor de ap„ pentru iriga˛ii, Ón vederea achizi˛ion„rii de instala˛ii de irigat din produc˛ia intern„. Avem, de asemenea, Ón vedere sus˛inerea finan˛„rii activit„˛ii curente de produc˛ie Ón domeniul agricol prin credite bancare. Se asigur„ acordarea de aloca˛ii bugetare de p‚n„ la 30% din volumul creditelor pentru beneficiarii care ramburseaz„ Ómprumuturile ∫i pl„tesc dob‚nzile la termenele scadente. De asemenea, se prevede acordarea de desp„gubiri Ón cazul producerii de calamit„˛i naturale cu efecte negative asupra produc˛iei agricole.

Op˛iunile strategice Ón domeniul transporturilor iau Ón considerare reabilitarea, modernizarea ∫i dezvoltarea unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu re˛eaua european„ de profil, care s„ asigure Ómbun„t„˛irea, Ón continuare, a confortului ∫i siguran˛ei c„l„torilor, precum ∫i maximizarea efectelor pozitive asupra mediului Ónconjur„tor.

Pentru transport ∫i comunica˛ii sunt propuse fonduri publice care, incluz‚nd Programul ISPA cu cofinan˛area aferent„, reprezint„ 3,3% din produsul intern brut.

Activit„˛ilor de construc˛ii ∫i de amenajare a teritoriului le sunt alocate sume importante destinate s„ asigure continuarea, Ón ritm sus˛inut, a realiz„rii programului de locuin˛e sociale ∫i pentru tineri, a Proiectului îS„li de sport“, precum ∫i a sprijinului pentru construc˛ia de locuin˛e private prin A.N.L. Descentralizarea serviciilor publice ∫i consolidarea autonomiei locale — procese deosebit de complexe ∫i absolut necesare Ón contextul efortului de modernizare a finan˛elor publice locale — se reflect„ Ón buget prin Ómbun„t„˛irea sistemului de asigurare a 441

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

surselor de finan˛are ale administra˛iei publice locale, Ón corela˛ie cu responsabilit„˛ile transferate la acest nivel.

Pentru echilibrarea bugetelor locale, potrivit nevoilor de bunuri ∫i servicii publice ale comunit„˛ilor respective, Ón anul 2004 se propune alocarea de la bugetul de stat ∫i de la bugetul asigur„rilor pentru ∫omaj a sumei de 79.000 de miliarde lei, distribuit„ astfel: 22.000 de miliarde lei pentru: asigurarea pl„˛ii ajutorului social ∫i a ajutoarelor pentru Ónc„lzire; sus˛inerea sistemului de protec˛ie a copilului ∫i a persoanelor cu handicap; finan˛area institu˛iilor de cultur„ ∫i cult, precum ∫i celelalte activit„˛i desf„∫urate Ón folosul colectivit„˛ilor locale; 38.000 de miliarde lei pentru finan˛area cheltuielilor institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt preuniversitar de stat, a cre∫elor, precum ∫i a centrelor jude˛ene ∫i locale de consultan˛„ agricol„; peste 7.000 de miliarde lei pentru subven˛ionarea energiei termice livrate popula˛iei; aproximativ 11.000 de miliarde lei, respectiv transferuri pentru cofinan˛area investi˛iilor realizate din Ómprumuturi externe, precum ∫i pentru asigurarea programelor locative, a programelor privind pietruirea drumurilor comunale ∫i alimentarea cu ap„ a satelor.

Consider„m c„ aceste m„suri vor contribui la Ómbun„t„˛irea sensibil„ a modului de func˛ionare a autorit„˛ilor locale, la Ónt„rirea autonomiei administrative ∫i financiare.

Bugetele locale vor avea, Ón anul 2004,venituri totale de 147.000 de miliarde lei, reprezent‚nd aproximativ 7% din P.I.B., Ón cre∫tere semnificativ„ fa˛„ de anul 2003. Œn Óncheiere, doresc s„ subliniez faptul c„ Guvernul Ó∫i asum„ r„spunderea politic„ privind proiectul bugetului de stat ∫i proiectul bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004, ca instrumente de baz„ pentru punerea Ón aplicare a Programului de guvernare.

Prin calitatea finan˛elor publice ∫i coeren˛a politicii fiscal-bugetare vom asigura realizarea obiectivelor generale ale dezvolt„rii economice pe termen mediu ∫i lung, contribuind Ón mod 442

Stimularea proceselor economice ∫i asigurarea protec˛iei sociale

determinant la men˛inerea unui ritm ridicat de cre∫tere economic„, de natur„ s„ asigure reducerea decalajului care separ„ Rom‚nia de ˛„rile dezvoltate ∫i s„ ne apropie de Óndeplinirea criteriilor de convergen˛„ real„ pentru integrare Ón Uniunea European„. Œmi exprim speran˛a c„ dezbaterile pe marginea proiectului bugetului de stat ∫i a proiectului bugetului asigur„rilor sociale de stat pe anul 2004 vor reprezenta o confruntare profesionist„ de idei ∫i solu˛ii, care s„ se poat„ concretiza Ón Ónsu∫irea unor amendamente constructive ∫i realiste.

Adoptarea de c„tre Parlamentul Rom‚niei a legilor bugetare supuse aten˛iei dumneavoastr„ va permite derularea Ón condi˛ii de normalitate ∫i de eficien˛„ sporit„ a vie˛ii economico-financiare ∫i sociale Ón Rom‚nia. De aceea, Guvernul v„ adreseaz„ rug„mintea de a vota cele dou„ proiecte de legi bugetare pe anul 2004.

443

31. UN ANGAJAMENT POLITIC ESENfiIAL* nainte de a v„ prezenta g‚ndurile mele privind semnifica˛ia politic„ ∫i istoric„ a acestui moment, a∫ dori s„ v„ spun c‚teva cuvinte despre cei care au un merit de excep˛ie la succesul pe care Ól marc„m ast„zi aici: militarii rom‚ni.

Œ

A∫ vrea s„ m„ refer la militarii care se afl„ acum Ón cele mai dificile ∫i fierbin˛i zone de conflict, demonstr‚nd cu profesionalism c„ aderarea noastr„ la NATO nu este rezultatul unei conjuncturi politice, este o Ómplinire a unei munci serioase ∫i pline de curaj.

I-am Ónt‚lnit Ón urm„ cu dou„ zile Ón Irak, la Basra, la Nassiryah ∫i la Al Hillah, acolo unde Rom‚nia are disloca˛i Ón prezent 738 de militari Ón diferite misiuni, un batalion de infanterie, un deta∫ament de geniu, o companie de poli˛ie militar„, un deta∫ament de informa˛ii ∫i mai mul˛i ofi˛eri de stat major.

Am fost m‚ndru s„ fiu al„turi de ei ∫i s„ primesc cuvintele de apreciere ale comandan˛ilor de divizie britanic„ ∫i polonez„ ∫i ale brig„zii italiene. * Alocu˛iune rostit„ cu ocazia dezbaterii proiectului Legii pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord — Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 19 din 5 martie 2004 (Ón calitate de prim-ministru) 444

Un angajament politic esen˛ial

Mi-am notat c‚teva dintre aceste aprecieri ∫i am s„ v„ citez din ele: îRom‚nii au dovedit un Ónalt grad de interoperabilitate, de profesionalism Ón misiunile de paz„ ∫i ap„rare, la patrul„ri pe itinerariile cele mai amenin˛ate, la executarea lucr„rilor de geniu privind organizarea loca˛iilor Ón care sunt dislocate comandamentele. Dou„ dintre exploziile de s„pt„m‚na trecut„ au produs mai pu˛ine pagube ∫i datorit„ lucr„rilor de calitate executate de geni∫tii rom‚ni. Rom‚nii au capacitatea de a stabili rela˛ii de comunicare ∫i conlucrare cu localnicii. Œn misiunile Ón care sunt trimi∫i rom‚nii avem un mare grad de Óncredere c„ ele vor fi o reu∫it„.“ Am Óncheiat men˛ionarea acestor referiri, p„reri, opinii, dar au fost extrem de multe ∫i am fost foarte m‚ndru al„turi de ceilal˛i colegi din delega˛ia cu care ne-am deplasat Ón Irak.

Sunt sigur c„ oricare dintre cei prezen˛i ast„zi aici a˛i fi sim˛it aceea∫i m‚ndrie pentru aceste cuvinte ∫i de aceea m-am bucurat s„ Ómplinesc acolo, Ón Irak, decorarea de c„tre pre∫edintele Rom‚niei cu Ordinul Virtutea Militar„ Ón grad de cavaler cu Ónsemne militare a Drapelului de lupt„ al Batalionului 26 Infanterie îScorpionii Ro∫ii“, unitatea cu cea mai consistent„ participare la ac˛iunile de stabilizare din Irak, dar ∫i Ón alte misiuni.

Sunt sigur c„ Ón fa˛a bravilor no∫tri militari sau poli˛i∫ti din Irak, Afghanistan, Bosnia sau Kosovo sensul m‚ndriei patriotice Ó∫i Óntrege∫te valoarea ∫i greutatea sa istoric„.

Rom‚nia are Ón prezent Ón teatrele de opera˛iuni din Bosnia, Kosovo, Afghanistan, Irak ∫i Ón alte misiuni ale Na˛iunilor Unite 1.486 de militari, iar al˛i 1.500 de militari se afl„ Ón preg„tire Ón ˛ar„ pentru rota˛ia efectivelor.

Nu Ónt‚mpl„tor am dorit s„ Óncep cu aceast„ evocare, pentru c„ ea demonstreaz„ semnifica˛ia major„ pe care decizia Parlamentului de ast„zi o va avea pentru identitatea ∫i pentru percep˛ia Rom‚niei Ón lume. M„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ cu convingerea c„ actul istoric 445

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

pe care Parlamentul Rom‚niei este chemat s„-l consfin˛easc„ ast„zi este noua calitate a identit„˛ii Rom‚niei Ón lume ∫i o nou„ demnitate at‚t de meritat„ pentru armata rom‚n„.

Parlamentul Rom‚niei dezbate ast„zi proiectul Legii pentru aderarea Rom‚niei la Tratatul Atlanticului de Nord, document care atest„ c„ Rom‚nia a trecut definitiv Ón partea cea bun„ a istoriei sale. Este un moment pe care l-am a∫teptat de mult timp cu to˛ii, o Ómplinire la care au contribuit toate for˛ele politice, guvern„rile de dup„ 1989, Óntreaga societate rom‚neasc„.

A venit vremea s„ fim mai Óndr„zne˛i atunci c‚nd redescoperim voca˛ia ∫i meritele noastre ca na˛iune, ca spirit, ∫i s„ facem astfel ca an de an, cu fiecare pas spre aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO, partenerii no∫tri s„ Ón˛eleag„ ∫i s„ respecte meritele ∫i ambi˛ia rom‚nilor.

Pentru toate aceste argumente, evenimentul de ast„zi se constituie Óntr-un moment solemn. El egaleaz„ marile momente ale istoriei noastre na˛ionale, momente Ón care fondatorii na˛iunii rom‚ne, apoi marii oameni politici ∫i democra˛i ai secolului trecut au decis, Ón numele rom‚nilor, calea lor spre mai bine ∫i de fiecare dat„ decizia lor a fost Ón numele unui mai bine Ómpreun„ cu Europa, Ómpreun„ cu familia Ón care ast„zi Parlamentul decide s„ al„ture, oficial, Rom‚nia.

Rezultatul votului de ast„zi al Parlamentului este o Ómplinire a unei responsabilit„˛i pe care Rom‚nia ∫i-a asumat-o Ón ultimii ani, aceea de a contribui activ la misiunile Alian˛ei, ca un aliat de facto Ón spiritul valorilor democratice ∫i al Tratatului Atlanticului de Nord.

Votul dumneavoastr„ de ast„zi a r„mas s„ consacre trecerea de la statutul de aliat de facto la cel de aliat de iure al Alian˛ei NordAtlantice.

Aderarea Rom‚niei la NATO a reprezentat un obiectiv constant al politicii noastre externe Óncep‚nd din 1990. El a Óntrunit permanent adeziunea majorit„˛ii popula˛iei ∫i sprijinul Óntregului spectru politic rom‚nesc. Consensul na˛ional fa˛„ de integrarea Rom‚niei Ón 446

Un angajament politic esen˛ial

NATO a permis abordarea riguroas„ a preg„tirii pentru aderare ∫i sus˛inere robust„ de c„tre popula˛ia ˛„rii a eforturilor de aderare.

Pe fondul rezultatelor pozitive Ónregistrate Ón plan economic ∫i Ón planul stabilit„˛ii sociale, Ón ultimii trei ani a fost posibil„ accelerarea ridic„rii nivelului de compatibilitate a institu˛iilor rom‚ne∫ti, a armatei rom‚ne, a procedurilor de lucru cu cele specifice Alian˛ei.

Consolidarea bugetului pentru reforma militar„ a fost Ónso˛it„ de o planificare riguroas„ a obiectivelor ∫i resurselor disponibile.

Acest proces a fost stimulat de cre∫terea ob˛inut„ Ón perioada 2001—2003, pe baze macroeconomice s„n„toase, ∫i va fi continuat„ Ón 2004 ∫i Ón anii urm„tori, fiind prognozat un ritm mediu anual de dezvoltare de peste 5%.

Performan˛ele ob˛inute Ón reforma armatei au permis plasarea ˛„rii noastre Ón avangarda statelor candidate la aderare. Œn acest moment, Ón propor˛ie de peste 85% reforma structural„ ∫i opera˛ional„ a armatei este Óncheiat„. Œn prezent avem cea mai mare contribu˛ie militar„ la NATO dintre statele invitate s„ adere. Mai mult, profesionalizarea for˛elor armate a contribuit la definirea unei interoperabilit„˛i recunoscute, umane ∫i de g‚ndire, de concep˛ie cu Alian˛a, cu partenerii din statele membre.

Sunt o serie de repere de prestigiu care au consolidat meritele Rom‚niei de a deveni membr„ a Alian˛ei.

Spre exemplu, Ón 2002, pentru prima oar„ Rom‚nia a fost capabil„ s„ ofere infrastructura sa pentru rotirea trupelor aliate dislocate Ón regiune. For˛ele americane au fost rotite prin Portul Constan˛a.

Tot Ón 2002 au fost utilizate mijloace proprii pentru dislocarea for˛elor Ón Afghanistan, Ón condi˛iile Ón care nici chiar unele state membre nu dispun de asemenea capacit„˛i de transport.

447

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Un alt exemplu al modului Ón care suntem percepu˛i de c„tre ceilal˛i alia˛i: pot spune c„ decizia NATO de a desf„∫ura Ón Rom‚nia urm„toarea reuniune informal„ a mini∫trilor ap„r„rii din statele membre arat„ faptul c„ ni se acord„ un rol semnificativ chiar Ón participarea direct„ la transformarea Alian˛ei.

Implicarea noastr„ Ón procesele de reconstruc˛ie ∫i stabilizare Ón Afghanistan ∫i Irak a definit noi proiecte de asisten˛„, de securitate pentru alte state. Sprijinul pe care Ól acord„m Ón domeniul reformei armatei pentru ca statele partenere ∫i candidate s„ adere la NATO a creat premisele dezvolt„rii unui nou tip de diploma˛ie, a ap„r„rii, din care Rom‚nia va deveni donator de asisten˛„ pentru alte state.

Dincolo de rezultatele pe linie militar„ acumulate Ón ultimii ani, momentul de ast„zi este rezultatul unui proces de acumul„ri ∫i de transform„ri profunde ale societ„˛ii rom‚ne∫ti.

Este rodul unor ani de eforturi realizate cu tenacitate ∫i r„bdare, dublate de reforme interne pe multiple dimensiuni: militar„, economic„, social„, a consolid„rii democra˛iei ∫i statului de drept, a luptei Ómpotriva corup˛iei, birocra˛iei ∫i mentalit„˛ilor Ónvechite.

Este emblema unui efort profund de schimbare a Óntregii societ„˛i rom‚ne∫ti, la care Guvernul nostru s-a angajat Ón anul 2001 ∫i la care au fost chemate s„ contribuie for˛ele democratice ale ˛„rii, societatea civil„, partenerii sociali.

Reu∫ita de ast„zi arat„ meritele unui pact de stabilitate social„ pe care dorim s„-l promov„m ∫i care va conferi o baz„ solid„ de construc˛ie pe fundamentul interesului na˛ional.

Tocmai de aceea aceast„ reu∫it„ are meritele sale, fiind un bun exemplu care demonstreaz„ for˛a consensului politic pe marile teme de politic„ extern„, de interes na˛ional, Ón primul r‚nd integrarea european„ ∫i euroatlantic„; demonstreaz„ Ón acela∫i timp meritele men˛inerii acestor mari obiective strategice ale Rom‚niei Ón afara controverselor ∫i disputei. Dincolo de politica zilei, de ciclurile electorale, marile repere ale efortului na˛ional, Ón interesul 448

Un angajament politic esen˛ial

Rom‚niei, trebuie s„ r„m‚n„ deasupra tuturor intereselor de moment.

Aceasta a fost calea Ómplinirilor de anvergur„, a momentelor de referin˛„ Ón istoria modern„ a Rom‚niei, iar lec˛iile istoriei noastre sunt mult prea importante pentru a nu le pune ast„zi Ón adev„rata lor valoare.

O alt„ lec˛ie a acestui parcurs este rezultatul ob˛inut prin temeinicie ∫i seriozitate Ón Óndeplinirea angajamentelor.

S„ nu uit„m c„ preg„tirea pentru aderarea la NATO a fost jalonat„ de planurile na˛ionale anuale, iar modul metodic de Óndeplinire de c„tre Guvern a angajamentelor pe care ni le-am asumat a avut o greutate semnificativ„ Ón decizia de la Praga. Aplicarea lor ne demonstreaz„ c‚t de important„ este continuitatea pentru a duce p‚n„ la cap„t proiectul de modernizare a Rom‚niei. Aceasta este datoria politic„ pe care ne-am asumat-o.

Aderarea nu este un proces mecanic, bazat pe o simpl„ Óndeplinire a unor criterii minimale. De aceea, Ón strategia noastr„ de guvernare, preg„tirea pentru aderarea la NATO s-a corelat cu obiectivele privind preg„tirea pentru integrarea Ón Uniunea European„. Economia, societatea rom‚neasc„ au evoluat pentru a putea r„spunde exigen˛elor acestor procese simultane.

Merit„ s„ subliniem ast„zi, aici, faptul c„ preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i NATO a Ónsemnat pentru rom‚ni redescoperirea valorilor noastre europene, a armoniei na˛ionale ∫i Ómp„c„rii cu trecutul, a Ónsemnat o ac˛iune sistematic„ de asanare a societ„˛ii rom‚ne∫ti de fapte ∫i fenomene contrare statului de drept, contrare valorilor umane. ™i reamintesc de interven˛ia mea Ón Parlament, Ón aprilie 2002, c‚nd am spus clar c„ planul de ac˛iune pentru aderarea la NATO Ónseamn„ Ón acela∫i timp lupta contra discrimin„rii, lupta Ómpotriva corup˛iei, ac˛iunea ferm„ Ómpotriva practicilor perpetuate Ón ultimul deceniu Ón institu˛iile de protec˛ie a 449

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

copiilor, reforma privind accesul la informa˛ii clasificate ∫i Óndep„rtarea definitiv„ a umbrelor trecutului.

Toate acestea au contribuit la afirmarea mai vizibil„ a demnit„˛ii cet„˛enilor rom‚ni. Par acum repere lipsite de relevan˛„, dar ele s-au petrecut Ón ultimii trei ani. Cred c„ nu este pu˛in lucru s„ reu∫im s„ d„m Óncredere ∫i s„ afirm„m demnitatea rom‚nilor. Dac„ acum este posibil ca ei s„ c„l„toreasc„ liber Ón Occident, este ∫i aceasta o realizare a demnit„˛ii pe care am reu∫it s„ o red„m Ón ultimii ani cet„˛enilor no∫tri.

NeÓndoielnic, ambi˛iile noastre sunt mai mari ∫i trebuie s„ fie mai mari, ∫i ele nu sunt legate strict de un proiect de etap„. Tocmai de aceea am tratat cu toat„ seriozitatea evalu„rile pe care NATO le-a f„cut pentru cele patru planuri de aderare parcurse p‚n„ Ón prezent.

Astfel, aderarea noastr„ la Alian˛a Nord-Atlantic„ confirm„ Óndeplinirea criteriilor politice incluse Ón aceste planuri ∫i capacitatea Rom‚niei de a sus˛ine dezvoltarea democra˛iei, securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii, valori Ómp„rt„∫ite Ón egal„ m„sur„ ∫i de Uniunea European„.

De aceea, cred c„ este bine s„ recunoa∫tem c„ aderarea la NATO ne-a ajutat pe to˛i s„ Ón˛elegem mai bine, s„ ne asum„m atributele ∫i valorile esen˛iale ale familiei euroatlantice, f„r„ de care aderarea la Uniunea European„ ∫i la NATO nu ar fi posibil„.

Progresele pe care Rom‚nia le-a f„cut Ón preg„tirea deciziei de la Praga ∫i, mai apoi, Ón preg„tirea ader„rii efective la NATO sunt convergente cu cele pe care le face Ón cadrul negocierilor cu Comisia European„ ∫i Ón rela˛ia noastr„ cu alte institu˛ii ∫i cu al˛i parteneri europeni. De aceea este important, poate, s„ fac unele preciz„ri privind aceast„ convergen˛„, pentru c„ nu ne poate fi indiferent„ calitatea inegal„ a statutului Rom‚niei fa˛„ de cele dou„ repere fundamentale ale familiei europene ∫i euroatlantice, Uniunea European„ ∫i NATO. 450

Un angajament politic esen˛ial

Ieri am prezentat pre∫edintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, comisarului Gunther Verheugen ∫i pre∫edintelui Pat Cox lista concis„ de ac˛iuni concrete pe care Guvernul Rom‚niei le va Óntreprinde p‚n„ Ón luna iunie, c‚nd este programat Consiliul de Asociere Rom‚nia—Uniunea European„. Acest angajament, agreat de reprezentan˛ii Comisiei, este structurat pe priorit„˛ile de reform„ care vor consolida capacitatea Rom‚niei de a Óncheia negocierile de aderare Ón cursul anului 2004. Œn acest moment putem spune c„ Rom‚nia ∫i Comisia European„ au un plan comun pentru Óndeplinirea acestui obiectiv ∫i cont„m pe interac˛iunea continu„ cu structurile europene, pe sprijinul ∫i pe cooperarea lor. Reu∫ita acestui program Ón termenul convenit va reprezenta o ancor„ solid„ pentru aderarea la Uniunea European„ Ón 2007.

Domeniile prioritare sunt: reforma justi˛iei, lupta Ómpotriva corup˛iei, protec˛ia copilului, reforma administra˛iei publice, concuren˛a, energia, politica fiscal„ ∫i capacitatea administrativ„.

Fiecare domeniu este Ónso˛it de repere temporare precise. Ve˛i avea posibilitatea Ón cursul zilei de ast„zi s„ vede˛i Ón detaliu acest plan pe care l-am dat publicit„˛ii ∫i la Bucure∫ti, nu doar la Bruxelles.

Din aceast„ perspectiv„, reorganizarea Guvernului va avea ca scop concentrarea mai eficient„ pe priorit„˛i ∫i o coordonare mai riguroas„ a eforturilor pentru preg„tirea ader„rii.

Am avut de Óndeplinit un plan similar, concret Ón cadrul ader„rii la NATO ∫i ast„zi suntem capabili s„ constat„m ∫i putem s„ vedem c„ el a reu∫it.

Discu˛iile avute ieri la Bruxelles, dar ∫i cele anterioare cu pre∫edin˛ia Uniunii Europene, cu al˛i parteneri europeni, ne dau Óncrederea c„ proiectul nostru na˛ional de a respecta calendarul ader„rii este posibil ∫i este Ón puterea noastr„ s„-l Óndeplinim. Cu mai mult„ energie, cu mai mult„ hot„r‚re pe domeniile critice, cu o mai mare sus˛inere politic„ din partea for˛elor politice ∫i a societ„˛ii 451

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

civile, Óncheierea negocierilor cu actuala Comisie European„ este posibil„.

Aderarea la NATO este un Óndemn pentru to˛i s„ punem valoarea consensului politic Ón prima linie a solidarit„˛ii noastre na˛ionale.

Cred c„ acest an, dificil pentru politica intern„ rom‚neasc„, dar ∫i pentru Europa, trebuie s„ Ónsemne pentru Rom‚nia un exemplu de ambi˛ie ∫i de succes na˛ional. Avem ambi˛ia de a demonstra c„ pentru noi, ca parte a Europei, aderarea la NATO nu este intrarea Óntr-un labirint, este o parte din drumul precis p‚n„ la aderarea la Uniunea European„. Acesta este un angajament politic esen˛ial pe care nu Ól vom rata.

Reformele duse p‚n„ la cap„t cu rigoare ∫i hot„r‚re pentru aderarea la Uniunea European„, aceasta va fi cea mai bun„ politic„ electoral„ Ón acest an.

Eforturile noastre de preg„tire pentru aderarea la NATO, pe plan intern ∫i extern, nu s-au Óncheiat o dat„ cu dob‚ndirea calit„˛ii de membru al Alian˛ei.

Summit-ul de la Praga a marcat absolvirea de c„tre Rom‚nia a unei etape de consolidare politic„, democratic„ ∫i economic„. Praga a Ónsemnat Óns„ ∫i Ónceputul unei noi etape, cu responsabilit„˛i complexe pentru comunitatea euroatlantic„. Aderarea la NATO va aduce Rom‚niei at‚t beneficii substan˛iale, c‚t ∫i obliga˛ii sporite.

Beneficiile sunt indiscutabile, noul statut va Ónsemna prestigiu ∫i credibilitate pe plan interna˛ional, acces la decizii politice esen˛iale pentru securitatea european„ ∫i euroatlantic„. Garan˛iile de securitate primite de Rom‚nia prin aderarea la NATO sunt f„r„ precedent Ón istoria sa. Vom beneficia de aceste garan˛ii Ón cadrul unei alian˛e democratice, la al c„rei proces decizional privind inclusiv securitatea Rom‚niei ∫i a regiunii sale vom participa pe deplin.

452

Un angajament politic esen˛ial

Aderarea la NATO Ónseamn„ stabilitate democratic„, ca baz„ esen˛ial„ a unei dezvolt„ri economice durabile. Un mediu economic s„n„tos, cur„˛at de corup˛ie ∫i de birocra˛ie, un climat de stabilitate social„ ∫i de securitate regional„ vor avea o influen˛„ decisiv„ Ón perceperea Rom‚niei de c„tre mediile politice ∫i de afaceri din exterior ca o ˛ar„ predictibil„ ∫i stabil„.

Aderarea presupune costuri ce decurg din obliga˛iile Rom‚niei ca stat membru al Alian˛ei privind alinierea la standardele NATO, dar ele vor fi mai sc„zute dec‚t Óncercarea de a asigura Ón mod individual securitatea. Ast„zi securitatea na˛ional„ Ónseamn„ mai mult dec‚t puterea militar„ sau ap„rarea, Ón condi˛iile Ón care principalele amenin˛„ri de securitate sunt generate de triada terorism, regimuri nedemocratice ∫i proliferarea armelor de distrugere Ón mas„.

Pentru a-∫i putea Óndeplini obliga˛iile de stat membru al Alian˛ei ∫i de a contribui la transformarea acesteia Ón noul mediu de securitate, Rom‚nia va continua s„-∫i consolideze noul s„u profil strategic.

Rom‚nia se afl„ Ón prezent Ón situa˛ia, poate unic„ Ón istoria sa, de a-∫i consolida statutul de furnizor de stabilitate ∫i cooperare.

Vom pune astfel Ón valoare meritele noastre na˛ionale, voin˛a, ambi˛ia, competen˛a ∫i curajul, prin deschiderile pe care vom continua s„ le facem Ón rela˛ia noastr„ cu vecinii, cu statele din Balcanii de Vest, cu noua vecin„tate estic„ a Uniunii Europene ∫i Ón zona Orientului Mijlociu l„rgit.

Vom r„m‚ne activi Ón lupta Ómpotriva terorismului, inclusiv prin realizarea unei contribu˛ii de substan˛„ la stabilizarea ∫i reconstruc˛ia Irakului ∫i Afghanistanului.

Vom r„m‚ne ferm angaja˛i Ón consolidarea parteneriatului pentru pace, ca instrument de promovare a securit„˛ii ∫i stabilit„˛ii Ón spa˛iul euroatlantic.

453

Adrian N„stase – Discursuri parlamentare

Prin aderarea la NATO vom continua politica de sprijinire a unei rela˛ii transatlantice puternice. Ca viitor membru al NATO ∫i al Uniunii Europene, ˛ara noastr„ va fi un promotor constant al unei alian˛e cu capabilit„˛i militare sporite ∫i cu un rol viguros Óntr-o Europ„ puternic„ la nivel global.

Ast„zi Parlamentul va da r„spunsul la invita˛ia oficial„ primit„ de Rom‚nia de a face parte din amplul proiect de reÓntregire a Europei, Ónceput Ón 1997. Prin votul dumneavoastr„ de ast„zi Rom‚nia Óntoarce definitiv o pagin„ a istoriei ∫i Ó∫i consacr„ noul s„u statut interna˛ional.

V„ solicit, stima˛i membri ai Parlamentului Rom‚niei, ca votul dumneavoastr„ s„ Ónsemne confirmarea Óncrederii rom‚nilor Ón puterile lor, Ón calit„˛ile lor ∫i Ón destinul Rom‚niei, ca membr„ a Uniunii Europene ∫i a NATO. Œmi exprim Óncrederea c„ aceast„ decizie ne va Óncuraja pe to˛i, partidele politice, societatea civil„, partenerii de dialog social, Óntreaga noastr„ societate, s„ ne concentr„m Ón continuare pe atingerea cu succes a ˛intelor din parcursul pentru aderarea la Uniunea European„.

454

Editura MondoMedia din cadrul Institutului Social Democrat îOvidiu ™incai“ – Bucure∫ti Bun de tipar: 19 mai 2004. Ap„rut: 2004

Tip„rit la Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“