Spre normalitate by Adrian Nastase

SPRE NORMALITATE

GUVERNAREA REFORMELOR. REFORMA GUVERNARII

ADRIAN NASTASE

SPRE NORMALITATE GUVERNAREA REFORMELOR. REFORMA GUVERNARI

trs${itutill $ocial Dtmocr*t o,Ovidiu $incaio'

Bucuregti, 2004

rsBN 973-s67-426-2

SUMAR

EDITIEI........ DRUMUL SPRE VEST (decembrie 2003).............. O istorie care nu ne-a avantaiat inceputul recuper6rii............:................ Integrarea....... Politica: de la investinrr[ la anul electoral......... Cregterea economic[ qi lupta impotriva sdriciei...... NOTA ASUPM

...................7 .............9 ...............10 ...........................1g ....................26 .............3 I ........36

GWERNAREA SOCIAL-DEMOCRATA MODERNA (decembrie 20OO)....................44

minoritar.....

............................45 Un Guvern monocolor qi .................46 Integrare euroatlanticd qi cregtere economici ...........52 Politica solidaritntii Reforrna instituliilor statului gi ale guverndrii...................... ..................55 .............................57 RomAnia - actor european qi

durabi16.......... socia1e............ regional

CoMBATEREA SARACIEI, O PRIORITATE ABSOLUTA (mai 2001)......................62 MODERNTZAREA SOCIAL-DEMOCRATIEI ROMANE$TI (iunie 2001)...................67 .......................68 Social-democrafia in Rominia: tradilie gi modemitate.... ...........................72 Proiectul politic social-democrat.......... Prioritefile guvernirii social-democrate..................... .............................78 O

noui dinamicb

a acfiunii

partidului.......

.......................86

BILANT LA UN AN DE GUVERNARE (decembrie 2001)...........................................91 O noutate bine veniti - Declaralia de politicd generald a Guvemu1ui..........................91

economice..... ............ guvemirii.......

Reformele cregterii Reconstruclia solidaritntii sociale Reforma Paqii inainte 9i prioritifi pentru viitorin integrarea Promovarea Rominiei ca actor interna{ional Reforma institu{iilor politice

............95 ...................... 105

.........................112

europeand....... ......125 ................I28 semnificativ... ............... ......................... I 35

OPOZTTIA, DIN PACATE, DEMAGOGICA $I NEPROFESIONISTA (decembrie 200 l)

..............

REFORMA POLITICA (februarie 2002)............. Principiul politic al solidarit{ii.....

corupfiei......... po1itic............. PSD. PRIORITATEA INVESTITIILOR (mai 2002) ............. Combaterea

Reforma sistemului Reforma

.......................... 140

............166 .........169 ....................175 .........180 .................181

...........................186

DINAMIZAREA PSD (iulie 2002) .............

partidului austeritate Programul socia1.............. Din nou despre reforma PSD................ Rela,tiile cu presa gi rela{iile cu celelalte partide............ Dezbaterea doctrinarE gi modernizarea Politica economicE: cregtere gi

.....................r94 .........195

.....................197 .......................201 ........................204 .......................211

cuM sA NE ASUMAM VALORILE NOII SOCIETAJI (septembie 2002) ..............2r4 SPRE

NORMALITATE (octombrie 2002) .............

2002).............. CU UDMR (ianuarie 2003)..............

NOUL COD AL MI-INCII (decembrie

ALIANTA

.........224 ...........................240 .............253

LA JT.JMATATE DE MANDAT, REALIZARI $I PRIORITATI (februarie 2003)........260

funcfionali socia16............

..................265 Conskuim o economie de piafa ........272 Refacem solidaritatea gi coeziunea Sprijinim noua identitate istorici qi culrurali a poporului romdn...............................280 .....................284 Ne indreptim cu pagi mari spre .................290 Prioritdli pentru a doua parte a

Occident. mandatului..

ANGAJAREA POLITICA iUpOtRrya CORUPTTEI (martie 2003)..........................299

2003)............. TINERII $I POLITICA (mai 2003)..... NOUA OFENSTVA POLTTTCA (iulie 2003) ORIZONT 2025 (mai

..........318 .......328 ....................346

romdnegti....... ..............347 ........351 ......... ...............354 integr6rii,........ ..........................358 social[............ po1itic5........... ..................367

Consolidarea PSD ca lider al stdngii modeme Restructurarea Guvernului gi noile prioritlfi Un efort concentrat in direclia Romdnia Despre viitoarea confruntare

NOUA ARHTTECTURA e EUROpEI DE SUD-EST (octombrie 2003).......................380

nAspuNorRn GUVERNAMENTALA gI SOLIDARITATE NATIoNALA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANA (noiembrie 2003)..........................................385

SINTEZA DE ETAPA (decembrie

2003).............

............396

NOTI ASAPRA EDITIEI Volumul de fatd conline o selec{ie din discursurile sau intervenliile rostite tn ultimii trei ani. Unele din ele se referd la momente cheie ale politicii sau vielii economice romdneSti. Altele sunt precizdri importante ale viziunii social-democrate, ale progresului guverndrii Si al societdlii Si oferd o inyelegere mai bund a principiilor care au stat la baza deciziilor de guvernare.

Le-am considerat importante nu doar prin conlinut, dar Si prin cronologia lor. Ele oferd o perspectivd asupra modului in care a evoluat guvernarea, rdspunzdnd Ia provocdrile realitdlii. Intr-o realitate care s-a schimbat continuu, guvernarea a trebuit sd se schimbe ea insdsi, Jdrd a renunla fnsd la valorile fundamentale in numele cdrora afost mandatatd de electorat. Am pdstrat textele tn forma in care au fost prezentate, Jdcdnd doar

minime modificdri. Chiar dacd ele conlin destuleformuldri pe care acum, mai detaqat de ,,temperatura" momentului, le-aq inlocui sau nuanla, menlinerea textului original mi s-a pdrut importantd. Cdci au autenticitatea momentului politic gi a conjuncturii din care fac parte. La urma urmei, acestea nu sunt texte academice, ci politice, Si ele rdmdn vii doar in contextul Si fn forma in care au funclionat

politic.

schimb, am sintetizat opiniile Si evaludrile actuale ale acestor

trei ani de guvernare tntr-o introducere cu caracter general. in felul acesta cititorii pot lua cunoStinld inclusiv cu modul tn care aS Ji corectat sau completat aceste texte, dacd ar trebui sd Ie reiau astdzi.

imi

doresc ca prin publicarea acestor texte, sd ofer cititorilor, indiferent de simpatiile lor politice Si de modul fn care judecd guvernarea pe care am condus-o, posibilitatea de a lua un contact cdt mai direct cu problemele de care se lovesc cei care guverneazd, cu modul in care aufost ele abordate Si rezolvate fn aceSti ani Si de cum se vdd lucrurile din perspectiva unui om care, in toatd aceastd perioadd, a fost in centrul evenimentelor Si a trebuit sd decidd Si sd aclioneze.

Autorul

DRUMUL SPRE VEST (decembrie 2003) m decis sd public aceasti culegere de discursuri politice pentru cd sunt convins cd acegti primi trei ani ai noului mileniu au insemnat mult pentru Romdnia. Am pus-o sub dezideratul generic al intririi in normalitate, pentru ci tocmai asta trebuie s[ i se intdmple l6rii, si devini, dintr-o !ar[ gi societate care in ultimele doui secole a fost mereu ,,excepfional6" dintr-o cavzd sau alta, o societate gi o

lari normale.

Cu precizarea cd ceea ce eu - qi ?ncd mulli allii - consider cd este ,,normal" pentru Romdnia inseamnd o societate prosperi, aSezati

temeinic pe un traseu de dezvoltare durabild, integratd ca o componenti semnificativd in Uniunea EuropeanS gi in structurile nord-atlantice, gi jucdnd un rol semnificativ atdt in spaliul geopolitic din jurul sdu (Balcanii, sud-estul Europei gi aria adiacenti a Orientului Apropiat), cdt gi in cel ce asigurd legdtura esenliald cu spaliul euroasiatic, care incepe chiar de la granila de est a lirii noastre gi se intinde, trecdnd prin Asia Centrald, pdnd la Oceanul Pacific.

intr-un fel, aceasta ar fi fost situalia ,,normal6" a Romdniei de-a lungul intregii sale istorii. Din diferite motive, Romdnia, sau societilile qi statele constituite pe teritoriul sbu actual, au equat mereu in asumarea unui asemenea rol intr-un sistem mondial construit la inceput mai lent, apoi mai rapid, gi in care Rom6nia s-a strdduit - fiaft sd reugeasci - si ocupe un loc semnificativ. Am avut gansa extraordinard sd fiu primul-ministru al unui Guvern care, pentru prima dati in istorie, poate valorifica oportunitatea

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

exceplionald deschisi !6rii noastre de a deveni un actor, deopotrivd regional gi global, semnificativ qi de a se transforma pe sine insdgi pentru mai marea prosperitate a cetSlenilor sdi cu sprijinul gi in

interiorul lumii dezvoltate. Aceasti gansd, construitd intr-o succesiune de succese gi eqecuri, de guverndri anterioare gi prin efortul intregii societili romdnegti, a devenit concretd gi valorificabili abia ?ncep6nd cu sfdrqitul lui 2000 gi a ficut ca primii trei ani ai mileniului al treilea sd aibd pentru Rominia o semnifica{ie cu totul speciald.

De aceea, cred cd acegti trei ani trebuie bine inleleqi gi corect interpretali, iar cartea de fala este, cred eu, un instrument util pentru infelegerea qi interpretarea lor corectd, frr6 patima politici care i-a caracteizat gi cu detagarea necesard pentru a putea privi, pe termen mediu gi lung, cel mai important proces care a avut loc in societatea romdneascd de dupi 1989 - drumul spre Vest. O istorie care nu ne-a avantajat Cu cdt privim mai mult in urmi, la cei 1l ani de tranzilie care i-au precedat, la cele patru decenii de comunism gi la celelalte patru decenii de tranzilie de p6ni la comunism, cu atdt mai clar ne devine faptul ci acum, la sfhrgitul celui de al treilea an al mileniului al treilea, RomAnia se afl6 intr-o situa,tie mai bun6 dec6t oricind in ultimul secol. Are, de asemenea, in fali o oportunitate cu care nu s-a mai intAlnit niciodati p6n6 acum in intreaga ei istorie, de la cucerirea romanb gi p6ni it zilele noastre.

Atunci, in secolele al Il-lea gi al III-lea a.d., societatea de pe actualul teritoriu al !5rii noastre a fost integrati in lumea dezvoltatd

qi a inceput s6-gi construiasci structuri administrative, economice gi sociale asemdndtoare cu cele ale celei mai dezvoltate societili din lume. Dar, au urmat retragerea aurelian[ gi ndvdlirile popoarelor migratoare, iar civilizalia a frcut, in Rom6nia, un pas inapoi.

Drumul spre Vest

Vreme de aproape doui milenii, teritoriul pe care trdim noi acum a fost in afara sau cel mult la marginea marilor civilizalii ale istoriei. Sigur, strdmogii nogtri au rezistat, construind ceea ce putem cu mdndrie si numim acum o ,,civilizalie rom0neasc6", dar nu este

mai pulin adevSrat cd aceast[ civilizalie, multfl vreme ignoratl, izolatd gi plasatd la interseclia tuturor confruntirilor majore ale ultimelor doui milenii, a alut prea pufine resurse pentru a face fald competiliilor cu civilizaliile cele mai avansate care ii erau contemporane gi prea puline oportunitili gi ganse pentru a se integra in acestea. Indiferent dacd erau situate in sud-estul bizantin sau otoman, ori in occidentul european, marile civilizalii au ignorat sau marginalizat geopolitic zona in care ne aflam, iar societatea romdneasci a fost silitd si supravieluiascd intr-o periferie pulin tulburatl de marile transformiri ale istoriei. Abia in a doua jumltate a secolului al XIXlea a inceput ceea noi numim acum in Romdnia drumul spre Vest, spre societatea occidentald dezvoltatd, care eradeja capitalistl gi democraticd de peste un secol. De atunci gi pdnd acum, societatea romdneascd s-a angajat intr-o curs6 contra izolilii gi subdezvoltdrii care nu s-a incheiat nici astizi qi care, in ciuda numeroaselor eforturi gi a unor succese neindoielnice punctate din timp in timp, nu gi-a atins niciodatd cele doui obiective principale - reconstruclia Rominiei dupd chipul gi asemdnarea Occidentului dezvoltat gi integrarea in regiunea de dezvoltare pe care o alcdtuiegte Europa Occidentald.

in ciuda mitologiei care tinde

sd devind dominantd cu privire la

perioada istoricd cunoscutd sub numele de comunism (1948-1989), nu qov[i in a o include gi pe aceasta in acelaqi efort general de

dezvoltare gi modernizare a societ5lii romdnegti inspirat din modelul occidental. C6ci ce altceva a insemnat industrializarea gi vbanizarea accelerati din intreaga perioadd comunistl dec6t incercarea de a obline, cu pretul sacrificirii mecanismului esenlial al dezvoltdrii - adicd democralia gi capitalul - o apropiere de acelagi model de dezvoltare care avea in centrul siu oragul industrial? ll

Adrian Ndltase

Spre normalitate

Comunismul, care a trdit din iluzia cA poate depngi dezvoltarea capitalistd gi democraticd prin oprimare politicd 9i uniformizare social6, a eguat pentru cb a desfiinlat insugi motorul dezvoltirii creativitatea uman6, a cdrei mipcare liberi o asiguri deopotrivd libertatea politic6 gi democralia economicl, sub infrligarea economiei de piald. Copierea industriei capitaliste intr-o economie dominatd de stat gi intr-o societate aserviti politic a scos Romdnia din semifeudalismul in care se afla lajumdtatea secolului al XX-lea, dar a aruncat-o intr-o noud izolare internalionald gi intr-o infunddturl a dezvoltdrii. Din acestea nu am putut iegi dec6t in momentul in care globalizarca - extinderea la nivel mondial a democraliei qi a capitalismului modern - a provocat prdbugirea intregului sistem comunist european gi a permis Romdniei sd inceapi o noui reconstruclie, de data aceasta fbri abateri esenliale de la principiile fundamentale ale modernitalii.

1989, renunlAnd la comunism gi reorient6ndu-se spre capitalism qi democralie, societatea romdneascd" a frcut un uriag pas inainte, cdtre Vestul dezvoltat. Cu toate acestea, nu a ficut atunci altceva decdt sd defineasci un drum. Destul de repede am putut s6 ne ddm seama cd nu suntem decdt la inceputurile acestuia.

Desigur, prima condilie a dezvoltirii era reconstruclia politicd a democrafiei in Romdnia, un traseu pe care, atdt populalia, cdt gi clasa politicd romdneasci l-a parcurs destul de repede. Dar transformarea politicd pe care am parcurs-o, poate chiar mai repede dec0t alte societSli foste comuniste, cdci ele o incepuserl mai deweme, nu a fost decdt inceputul unei trarziliimai lungi dec6t ne-am a$teptat gi mai dureroase decdt ne-am dorit, care abia urma si ne aduci la punctul de pornire al dezvoltirii. Pentru a relua cursa dezvolt[rii gi a reducerii decalajelor fa!6 de Occidentul dezvoltat, Rom6nia mai trebuia, dupi cdqtigarea democraliei politice, si-gi

transforme radical structurile gi instituliile economiei gi vielii sociale. Ne-a fost necesar mai mult de un deceniu pentru asta, iar procesul, care a costat, intre altele, pierderea a aproape 30o/o din economie (in 1999, produsul intern brut mai reprezentanumaiT2o/o t2

Drumul spre Vest

din cel oblinut in 1989, ultimul an de comunism) gi a unui milion gi jumdtate de oameni (de la 23,2 milioane de locuitori la 1 iulie 1990,la 21,7 milioane de locuitori la recensimdntul din 2002), ntt s-a incheiat definitiv nici astdzi, de6i evolulia sa a devenit inexorabili, iar reztiltatul este precis previzibil. Revenirea pe drumul spre Vest a fost, pentru Romdnia, o necesitate

absolutd, dar prin simplul fapt ci s-a int6mplat, nici una dintre problemele esenliale ale !6rii nu a fost rezolvatl. Dimpotrivi, in mod paradoxal, Romdnia postcomunistl a pornit la drum de pe o pozilie mai slabd gi mai dezavantajoasd decdt avusese RomAnia comunistd nu cu mult timp inainte, deoarece pasul inainte a fost inso{it de doi pagi inapoi.

Primul pas inapoi a avut loc chiar in societatea romineascS. Tranzilia de la economia socialistb gi structurile sociale egalitare ale comunismului la economia de pia!5 gi la libertatea de a acumula proprietate gi a conduce o economie privatd s-a frcut nu prin dezvoltare, a$a cum ar fi fost de dorit, ci prin involulie. Procesul a costat, dupi cum am mai spus, aproape o treime din economie. in termeni umani, aceasta inseamnd sirlcirea unor categorii importante de populafie, pierderea a aproape patru milioane de locuri de muncd, reducerea salariului real cu mai mult de o treime fald de 1989, scdderea natalitefii 9i cre$terea mortalitdlii, degradarea valorilor sociale, generalizarea corupliei, cregterea infraclionalitelii, violenld, degradare umani gi, nu in ultimul rdnd, crearea unui sentiment de inferioritate pentru toli cei care emu sau se considerau rom6ni.

Al doilea pas inapoi l-am fdcut in relalia cu lumea dezvoltatd,

Occidentului european, adic6 cu punctul terminus al drumului pe care il definisem inci de la revolulie. Noi am considerat revolulia gi desfiinlarea comunismului ca pe o uriagd victorie a poporului impotriva unui sistem politic gi economic care era deopotrivd opresiv gi incapabil si asigure dezvoltarea. Mai lucidi gi mai pragmatici, Europa dezvoltatd le-a privit ca pe infrdngerea principalului adversar politic gi ideologic al globalizdrii 13

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

comunismul. Cu entuziasmul normal produs de victoria revoluliei, noi ne-am considerat un fel de fiu riticitor revenit in familia europeand. Riguroasd gi atent[ la propriile sale interese, Europa dezvoltatd a notat uriagele decalaje care despirleau Romdnia de Occident. Cdnd ne-am trezit din euforia victoriei am descoperit c6 Romdnia era mai marginahzati in Europa qi mai lipsitd de aliali decdt fusese oricdnd inainte, in toat[ perioada de un secol gi jumdtate de cdnd igi dorise sI se integreze in zona europeanl de dezvoltare.

A urmat un deceniu de transformiri interne gi practicd diplomaticd pentru a apropia Rominia de zona europeani dezvoltatl, aflati ea

insiqi intr-un proces care avea sd o transforme in

Uniunea

Europeani. Nu a fost deloc un drum drept gi incununat de succese. Numeroase erori ale politicii interne, pe care nu intenlionez sd le

judec acum, au incetinit sau au deviat traseul transformirilor economice 9i sociale. in acelagi timp, evenimente externe care nu au depins de Romdnia au transformat aria politicd in care ne afldm intr-o zond geopoliticd care se marginaliza singuri prin increngdtura de interese contradictorii qi prin violenla cu care aceste interese erau suslinute in relaliile reciproce. Singurul rdzboi european de dupl Cel de al Doilea Rdzboi Mondial a avut loc in aceasti regiune gi a fost nevoie de mult sim! politic Ai de abilitate diplomaticd pentru ca Romdnia s[ nu fie atrasl in conflict.

Fie ca unnare a propriilor noastre govdieli, fie ca urrnare a unor conjuncturi nefericite pe care nu puteam si le influenlim, fie, nu in ultimul rdnd, din cauza lipsei de interes a Europei dezvoltate pentru o regiune rimasi in urmi $i turbulentd, parcurgerea drumului c6tre Vest al Romdniei s-a fbcut incet gi cu sinuozitili. incet, dar sigur, Romdnia era marginalizati nu numai in raport cu Europa dezvoltati, dar gi in raport cu ldrile foste comuniste mai apropiate de zona dezs,oltati, qi mai interesante din punct de vedere economic, politic sau geostrategic. Regiunea de expansiune ,,natural6" a Europei dezvoltate, care se intindea din Slovenia, in sud-est, gi pdni la llrile baltice, in nord-est, tindea s[ se stabilizeze t4

Drumul spre Vesl

granita de vest a Rominiei, lSsdnd lara noastri din nou la periferie gi, din pdcate, o periferie situati in afaru regiunii de dezvoltare. Iatd o situalie chiar mai pulin avantajoasi decdt in perioada comunisti! acest sens, potrivit datelor Bdncii Mondiale, in 1995, fluxul de capital striin in Romdnia a fost de 687 de milioane USD. Cu 15 ani

in 1980, in plin comunism, Romdnia primea investilii strdine private de doud ori mai mari (1,3 miliarde USD). in acelaqi an 1980, in Ungaria erau investili din surse private doar 596 milioane USD (o treime din ce investea lumea dezvoltatf, in Romdnia), in Cehoslovacia nu se investea deloc, doar Polonia situdndu-se inaintea Romdniei, cu un volum aproape dublu de investilii. mai devreme,

Sunt convins gi acum - am fost qi atunci - cdla inceputul anilor '80, Romdnia a avut o oportunitate exceplionald de a-gi schimba cursul istoriei gi de a fi in avangarda drumului spre Vest. in aceiagi ani,

Polonia qi Ungaria igi incepeau primele reforme qi declangau primele confruntdri in pregitirea schimblrii de sistem. Romdnia, mai bine plasati in comunitatea internalionali gi net mai autonomd in raport cu Uniunea Sovieticd, a ratat ocazia din cauza obtuzitdtii clasei politice romdnegti din acea perioadi.

Din pdcate, orice ocazie ratatd se rizbun6. 15 ani mai tdrziu, situalia periferici a prii noasffe era confirmatd de uriagul decalaj creat de volumul investiliilor strdine. in acel an (1995), Cehia gi Ungaria, ldri care luate impreuni nu ajung la o populalie egald cu cea a Romdniei, primeau investilii striine intr-un volum de 20 de

ori mai mare decdt Romdnia (13,4 miliarde USD, fald de 0,7 miliarde USD pentru Romdnia)! Iar in 1997, pozilia perifericd a !6rii noastre primegte o confirmare suplimentarl: Romdnia nu este invitati si faci parte din primul val

de extindere cdtre est a NATO, politicienii 9i diploma{ii romAni.

in ciuda eforfurilor

fbcute de

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Dar poarta cbtre Europa ?ncepuse deja sd se deschidd, e adevirat

mult mai incet gi mai condiflonat decdt ne-am fi dorit. in 1997, Romdnia nu a fost invitati in NATO, dar pentru prima dati a fost luatd in serios posibilitatea invitirii ei in structura de securitate a lumii dezvoltate. Cdnd s-a constituit teritoriul liberei circulalii europene, definit drept ,,spaliul Schengen", Romdnia nu a fost acceptati in interiorul acestuia - degi celelalte ![ri foste comuniste din Europa de Est au fost - dar s-a luat in considerare posibilitatea acceptirii ei ulterioare. Vreme de 10 ani de zlle, drumul RomAniei a constat in construirea posibilitilii de integrare, in crearea unei noi viziuni - atdt a romdnilor, cdt qi a europenilor - despre locul pe care il poate ocupa lara noastrd in raport cu lumea dezvoltatd gi anume, in interiorul acesteia.

a posibilitSlilor a culminat in 1999 cu includerea Romdniei pe lista lerilor care vor incepe negocierile de aderare la Uniunea Europeani, ceea ce nu insemna catu$i de pulin cd Romdnia ajunsese deja in interiorul lumii dezvoltate gi ^ democratice. Insemna doar cd lumea dez:roltati gi democraticd nu mai privea Rominia doar ca pe o periferie, ci ca o periferie care ar putea fi totugi integratd, dacd dovedea c[ poate deveni, in primul Aceastd construire

rAnd prin propriile forle, o

lari democratici gi dezvoltatd".

Sffirqitul lui 1999 a consemnat confirmarea acestei noi relalii dintre Romdnia gi Occidentul dezvoltat, dar si nu uitdm c6, in acelaqi timp, 1999 a fost anul de maxim declin al economiei gi al societdlii. Rar a trecut Rominia printr-o perioadi de declin economic ai social atit de gravi ca cea din primul deceniu altrarziliei, declin care, din 1997 gi pdni in 2000 s-a accentuat, aducdnd economia gi societatea intr-o situalie de-a dreptul dramatici.

lggg, produsul intem brut scdzuse pentru al treilea an consecutiv gi, tot astfel, veniturile populaliei. Cigtigul salarial real mai reprezenta doar 56%o din cel din 1990 qi atinsese recordul absolut al scdderii veniturilor salariale de dupd 1990. Cregterea de numai 2,60/o din anul urmdtor nu avea cum si imbundtdleascd in vreun fel situalia. Indicele prelurilor de consum, dupl ce sirise in l6

Drumul spre Vest

1997 la 255oA, se fixase pentru urmStorii trei ani in jurul unei valori anuale de 145% Si nu indica o tendinli de scddere semnificativi nici micar in 2000, cAnd mai era ?nci de I45,7Yo.

P6n5la sfrrpitul lui 2000, Romdnia se dovedise incapabili nu doar sd ating6, dar qi sd se menlind pe un traseu de stabilizare macroeconomicd. Toate acestea afectau grav populalia gi viala sociald. Reducerile de

locuri de muncd luaseri forma disponibilizdrilor in masd gi Guverrrul CDR-PD a trebuit sI inventeze ,,compensa!ii1e", premii bdnegti acordate celor care accepti sd renunte la locul de munc6,

pentru a men{ine o ordine sociald care s-a dovedit lablld. La inceputul anului 1999, ,,mineiada" - revolta minerilor din Valea Jiului qi margul acestora spre Bucuregti - nu a mai fost expresia unor lupte politice (ca in 1990 gi 1991), ci un protest impotriva situaliei disperate in care fusese adusd populafia din Valea Jiului in rxma proastei gestioniri a restructurf,rii mineritului. Grevele gi protestele sociale se amplificaserd pe tot parcursul lui 1999 gi doar apropierea alegerilor a impiedicat o adevdrat6 explozie sociall in acea perioadd.

Mai grav era c6, societatea romineasc[ devenea tot mai pufin guvernabili, ca urmare a faptului ci populalia igi pierduse increderea in guvernanli. Coruplia se generalizase gi produsese deja scandaluri politice (de tipul ,,operaliunii ligareta"\ care

afectau grav credibilitatea intregii clase politice. Politicienii puterii erau angrenali ?n conflicte interne care aduseserd lara in pragul imposibilit5lii de a mai fi guvemati. Conform sondajelor de opinie, in noiembrie 2000, cu pulin timp inaintea alegerilor, doar l2o/o din populalie mai credea cd Rom6nia este agezati pe o direclie buni, in vreme ce 660/o credeau cdtara se indreaptd intr-o direclie gregit[.

Ca urmare, tabloul general al Romdniei la intrarea in cel de al treilea mileniu era aproape catastrofic. ln interior domnea haosul administrativ produs de nenumiratele conflicte qi dezmembriri ale partidelor aflatela guvernare. Peste acestea se suprapunea o derutd financiari creatd de falimentele FNI" ale celorlalte fonduri de 11

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

investilii asociate acestuia, ale b[ncilor ,,populare" gi ale unor bdnci mai mici, toate la un loc afectdnd grav credibilitatea intregului sistem bancar, inclusiv a celui garantat de stat, cbci CEC-ul fusese implicat in scandalul FNI. Dacd bincile 9i instituliile financiare mergeau prost, industria in ansamblul ei mergea qi mai prost. in 1999, industria romdneascd luati in totalitate avea un bilan! negativ, inregistrdnd pierderi de aproape 8.000 de miliarde de lei, la prefuile din acel an. Cea mai mare parte a acestor pierderi era concentratd in marile intreprinderi aflate

proprietatea statului gi care, numai in L999, inregistraser[ pierderi de peste 15.000 de miliarde de lei. In 2000, aceastd pribugire a industriei nu a putut fi opritl in intregime gi marile intreprinderi din proprietatea statului incd inregistrau pierderi de peste 21.000 de miliarde de lei. Economia era la pdm6nt, finanlele statului ardtau prost, iar populafia, pe buni dreptate nemullumitS, ?ncepea s6-gi piardd ?ncrederea nu doar in guvernanfi, ci in intreg sistemul politic. In noiembrie 2000, in preajma alegerilor, 360/o dintre rdspunsurile la intrebarea ,,credeli cd este bine sd fie un singur partid politic?" eta:u ,da"! Un record trist, care dovedea ci mai mult de o treime din populalia adulti a RomAniei nu avea incredere in democralie gi in capacitatea unui regim politic democratic de arezolvaproblemele prii gi ale cetilenilor ei.

Situalia dezastruoasd din interior afecta, firesc, locul Romdniei in

sistemul internalional. Partenerii nogtri externi nu aveau in Rom6nia mai multd incredere decdt aveau cetilenii in guvernanli. Fusesem acceptafi la inceperea negocierilor cu Uniunea Europeani, dar atunci c6nd autoritdlile romdne au propus 2007 ca datd a aderdrii, oficialii europeni au notat-o doar ca intenlie a RomAniei gi au evitat si o confirme in vreun fel. Dupd ce, in 1997, nu fusesem invitafi in NATO, trei ani mai tdrziv speranlele noastre de acces in organizafia nord-atlanticd erau chiar mai mici decdt inainte de

Madrid. NATO insipi oscila in decizia lirgirii intre mai multe variante qi nu toate cuprindeau qi Romdnia. Dar; poate cel mai sintetic exprimau imaginea despre Rominia marile agenfii de rating - care au evaluat la un risc din ce in ce mai mare investiliile 18

Drumul spre Vest

in Romdnia - gi cdderea

dramaticd pe piala internalionald a obligaliilor de stat romdnegti. Pur gi simplu, lumea din jurul nostru nu avea incredere in Rom6nia qi trebuie si mdrturisesc ci atunci, la sfbrqitul lui 2000, nici nu aveau prea multe motive pentru asta.

inceputul recuperdrii Cu atdt mai importante gi mai radicale mi se par schimbirile care au avut loc intr-o perioadl atet de scurti de timp - doar trei ani atdt in situalia intem6, cit gi in cea internalionali a ldrii noastre. Chiar gi o simpld ingiruire a acestora este impresionantd.

primul rdnd, s-a intrat pe un drum ferm

stabilizdrii

macroeconomice. Dac[ la sfrrgitul lui 2000, infla]ia era de 47%o,Ia sfhrgitul lui 2003 eava fr de circa l4o/o, o reducere de aproape trei ori gi jumdtate, care confirmd cd macrostabilizarea se va incheia in urmltbrii doi sau trei ani. O inflalie de I4o/o gi perspectiva unei rate

a acesteia mai micd de l0o/o in 2004 exprimi un proces de insinitogire a finanlelor statului de neconceput pentru tot restul deceniului tr anziliei.

Apoi, pentru prima dati in toati istoria sa, post sau predecembristil, Rom6nia a reugit sd ducd la bun sfrrgit un acord incheiat cu FMI. Ca prim-ministru, consider acest lucru extrem de important. Desigur, nu pentru sumele angajate, care nu au fost mari, ci pentru cd, pdnd la acest ultim acord frnalizat in 2003, toate guvernele de pdnd atunci nu reugiseri, din diferite motive, s6-gi respecte angajamentele pe care qi le asumaseri, ceea ce afecta grav insugi statutul Guvernului. Era vorba aici de credibilitatea externd gi internd grav zdntncinatd a Guvernului, ca gi de o conceplie ,,rea" despre guvemare, care se impunea ca simplu fapt cd, ani la rdnd, minigtri romdni au fost in situalia de a nu-gi putea indeplini obligaliile pe care le certificaserl cu propria semndturi. Unii dintre ei, chiar au fost in situalia de a semna acorduri pe care gtiau, incl inainte de a-qi pune semndtura pe ele, cd nu erau realizabile. Nu cred cI a$a ceva este acceptabil gi cred ci, prin realizarea, pentru 19

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

prima dat6, a unui acord stand-by cu FMI, dincolo de realizdrile macroeconomice oblinute, am realizat gi acea schimbare importanti care a redat Guvernului romdn demnitatea gi credibilitatea care reztrltd din faptul cd s-a linut de cuvdnt.

Dar, cea mai importanti schimbare a fost, desigur,

creqterea

economicS. In 2000 descregterea economicd s-a oprit, iar incepdnd cu 2001 economia a inceput sd creascf, intr-un ritm destul de accelerat de 5-5,5Yo anual. Aceast[ cregtere a inceput exact in momentul in care lumea denroltati in ansamblul sdu gi, mai ales,

principalul nostru partener comercial gi investitor - Uniunea Europeand - a redus rapid ritmul de cregtere gi a redus gi mai mult volumul investi{iilor in striinitate. Economia romdneascd, care scdzuse dramatic tocmai in perioada in care capitalul str6in se ardtase mai disponibil sd investeascd in lara noastrd - adici in anii 1997-1998 - qi care, in acea perioad[, respinsese oportunit6lile unor investilii striine masive in Rominia mai ales din cauza unor erori de guvernare, ardta dupd 2000 cd are resursele necesare cregterii intr-o perioad6 in care investiliile strdine erau limitate gi in care cea mai mare piald de export pentru produsele romdnegti, piala vest-europeand, era stagnare sau chiar didea semne de restrAngere.

Creqterea economici este, frrd indoiali, inainte de orice, meritul firmelor romdnegti, care au inceput sf, se matuizeze, si-qi gestioneze mai bine resursele gi si se descurce pe o pia16 internafionalS complicati 9i dur6. Sursele ei, intr-o perioadd de oportunit5li internalionale scizute, trebuie ciutate in resursele umane de calitate superioarl care s-au format in sectorul privat gi in colaborarea cu capitalul internalional, in manageri mai bine pricepufi la afaceri gi la conducerea activitelilor comerciale gi financiare ale firmelor lor, in muncitori mai bine calificali gi mai preocupali de calitatea produselor pe care le fac. $tiu insS c[ gi politicile guvernamentale au sprijinit aceasti cre$tere, degi aici probabil cd avem incd cele mai multe rimdneri in urmi. Dar

economia gi politicile economice au fost principala preocupare a 20

Drumul sore Vest

Guvernului pe care l-am condus de-a lungul celor trei ani de cregtere. $i sunt bucuros ce acum, la sfrrgitul celui de al treilea an de cregtere economicd consecutivi, suntem siguri ci va urma qi un al patrulea an de cregtere, cu o ratd,tot de aproximativ 5o/o. Iar dac[ guvernele de dupl 2004 vor fi la fel de atente la economie pe cdt am fost noi pdnd acum, nu existi nici un motiv ca Rom6nia s[-qi intrerupd evolulia economici pozitivd inci mulli ani de acum incolo.

imi

aduc aminte cdtdnervozitate a creat, mai ales in primul an de guvernare, faptul cd rezultatele cregterii destul de modeste din acel an nu s-au simlit imediat in viala de toate zilele a populafiei. Cu atilt mai mult cu c6t Guvernul a fost nevoit si mireascd pregurile la

principalele utilitdli

mai ales energie gi combustibili

iar

creqterile modeste de productivitate a muncii nu au permis mlriri semnificative ale salariilor gi doar indexdri modeste ale pensiilor. Ne aqteptam sd avem aceleaqi probleme gi in anul urmdtor, dar incepdnd cu2002 surpriza a venit din partea sectorului privat.

fost o surprizd, pentru cd nu ne-am a$teptat la un asemenea fenomen gi, in opinia mea, a reprezentat o cotituri esenliali in privinla modului in care a evoluat economia romdneasci. in 2002, nivelul de trai al populaliei a inceput si creascd gi primul semn cd aga stau lucrurile l-a reprezentat cregterea, mai int6i timid6, iar apoi accelerati a consumului intern. O serie de mdsuri gi reforme ale Guvernului gi ale BNR pregitiserd terenul. Increzdtoare in capacitatea sa de a controla masa monetari, Banca Na{ionali a Rom6niei redusese dobdnda la creditele de

refinanlare gi nu mai insistase, ca inainte, pe cregterea provizioanelor bdncilor comerciale, ceea ce a dus la scdderea dobinzii la creditele acordate de bdnci.

Apoi, o importanp deosebiti s-a dovedit cb a avut primul mare succes intemalional al guverndrii - admiterea Romdniei in,,spaliul Schengen" gi inliturarea necesitilii vizelor pentru cet2ilenii romdni care cil[toreau in prile Uniunii Europene (cu excepfia Marii Britanii). Interesant este zl

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

faptul cd, in vreme ce noi toli - oamenii politici, mass-media qi cetilenii - priveam inlIturarea acestei bariere ca pe o primd recunoagtere a locului lirii noastre aldturi de Occidentul european dezvoltat, ca pe un act de susfinere a demnitAlii nafionale gi ca inllturarea unei discrimindri nejustificate a romdnilor, aceasti importanli simbolicd a fost net depdgitd de semnificalia efectelor economice. Inldturarea necesit[1ii vizelor a avut ca efect imediat un adevlrat val de migralie sezonierd a forlei de muncd autohtone, care nu putea s[ gSseascd un loc de munc[ chiar prost pldtit in !ard, dar putea gisi un loc de munc6 mai bine plitit in Uniunea Europeand. Rezultatul a fost nu numai scdderea presiunii asupra ofertei, destul de reduse, de locuri de muncd din economie, dar gi cregterea veniturilor populaliei. Un val de valutd convertibild a inceput sd se reverse din Vest spre piala romineascS, ca urnare a transferurilor blnegti frcute de lucritorii romdni din strdinitate. $i, evident, consumul intern a crescut repede. A1 heilea factor care a favorizat creqterea consumului intern a fost totugi mirirea veniturilor salaria1ilor, in primul rdnd ale bugetarilor, ale pensionarilor gi chiar qi ale celor mai sdrace pdturi ale

populaliei, ca urmare a misurilor de proteclie socialS luate de Guvern gi a politicilor salariale, chiar aga limitate cum au fost ele de obiectivele politicilor de macrostab ilizar e.

in sfhrqit, dar nu in ultimul

rdnd, mai merit[ menfionat[ aici gi bancar pe care a dus-o la bun sffirgit Banca Nafionali a Romdniei dup[ un an de tulburiri qi

asanarea sistemului financiar

falimente, unele dintre ele frauduloase. Toate acestea au stimulat consumul intern, iar cregterea acestuia, mai rapidi in domeniul bunurilor de consum pentru populalie qi mai lenti, din pdcate, in domeniul investiliilor, a dus la creqterea nivelului de trai al populatiei. Dar adevdrata cregtere a consumului intern, pebaza cregterii achizilionirii de bunuri de consum de cdtre populafie, a venit nu prin stimulare guvemamentald, ci din iniliativa sectorului privat. Dintr-o datd, bdncile, bdncile private, au inceput sI crediteze nu numai investiliile, dar gi consumul. $i nu 22

Drumul spre Vest

doar consumul institufiilor guvernamentale sau al celor mai instirili dintre cetdleni - cei care, la urma urmei, nici nu au nevoie de credit pentru consum -, ci al acelei clase de mijloc de lipsa cireia tofi politicienii romdni s-au p16ns, dar pe care bincile gi societdlile de leasing au gtiut sf, o giseasci.

incep0nd cu2002, in Romdnia s-a reluat pe scar6largdvilruareain rate de bunuri cdtre populafie. La inceput, cu mai multi precaufie, dar apoi concurenla gi-a spus cuvintul gi vdnzirile in rate au crescut exponenfial, intrecind orice agteptiri gi surprinzdnd atAt

Guvernul, cdt

gi Banca Nafionald a

Rom0niei

experlii

internafionali in probleme macroeconomice.

Pentru cd sunt om politic gi nu economist, acest fenomen m[ bucurl in primul rdnd pentru cb vdd in el semnele lumii viitoare pe care vrem sd o construim. $tiu cd el ingrijoreazd FMI gi conducerea BNR qi, probabil, pi pe o parte dintre specialiqtii nogtri in finanfe. Am incredere in ei gi sunt inclinat si le dau dreptate in toate pspectele tehnice pe care le invoci, dar din punct de vedere politic, aceastd explozie a consumului intern pe baze private este, de departe, cel mai bun semn de via16 pe care putea siJ dea societatea rom6neasc6. lmi pare c[ seamini cu acel prim pldnset al noundscufului care anunli pe toati lumea cd a inceput si respire singur gi c6, prin urmare, a inceput si triiascd pe cont propriu.

P0n[ acum, cregterea nivelului de trai gi a consumului populafiei, in pufinele perioade in care a avut loc, s-a frcut din iniliativa qi prin cheltuiala Guvernului. Guvernul mlrea salariile, indexa pensiile, fixa pregurile esenfiale, infiinfa sau desfiinfa locuri de munc[, acorda beneficii sau ajutoare. Chiar gi in caz de dezastre naturale sau calamitili, cel care intervenea penffu compensarea pierderilor era tot Guvernul gi nu societSlile de asiguriri, pentru ci in Romdnia asigurdri se fac doar la automobile, care sunt obligatorii prin lege. O asemenea dependenfi a consumului populaliei de deciziile guverndrii este specificl socialismului, unde statul regleazi totul,

inclusiv ce gi cdt cumpdrd populafia. Zece sau doisprezece ani dupl declangarea privatizirii in mas[ gi dupd ce sectorul privat din

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

economie ajunsese si producd mai mult de jum6tate din produsul intern brut, situalia nu se schimbase radical - consumul populafiei continua sd depindd esenlial de deciziile guverndrii.

$i, deodatd, incep6nd at 2002, lucrurile incep si se schimbe radical, lu6ndu-ne prin surprindere atdt pe noi, cei de la guvernare, cdt gi pe specialigtii Fondului Monetar Intemalional. Bdncile private, gi mai ales marile bdnci private, sucursale ale unor binci internafionale, incep sd acorde pe scard largi credite pentru consum populaliei. Ia avdnt creditul imobiliar gi zeci de mii de locuinle incep si fie construite cu plata pe termen mediu qi lung. Piala auto explodeazi, ajungAnd la aproape 2 miliarde USD anual, iar cea a bunurilor de larg consum, in special mobila, electrocasnicele gi electronicele, se extinde brusc pe seama comerlului in rate. Aga cum spunea preqedintele unei mari bdnci private, ,,romdnii au redescoperit comerful in rate gi nu vor renunla la el prea curdnd". Or, o populalie care construiegte case, cumpiri magini, &igidere, aparate de condilionat aerul, centrale termice, mobild qi computere este o populalie a cdrei bunbstare este ?n cre$tere. Chiar dacd nu toati populalia este integrat5 in acest sistem, pentru cd cele mai sdrace pdturi ale acesteia, in special li;rdnimea, nu sunt cuprinse in proces, totugi este vorba de milioane de oameni care incep sd trdiascd mai bine gi, pe mine, ca om politic, acest lucru nu poate decAt sd md bucure.

Existi aici un aspect incd gi mai important gi acesta mi se pare a fi, de departe, cel mai mare succes al guverndrii de trei ani pe care am condus-o pin6 acum. Pentru prima dati in istoria postcomunisti a Romdniei, sectorul privat a intrat in conflict cu guvemarea nu pentru cd vrea sd absoarbd mai mulli bani de la bugetul de stat, ci pentru cd vrea sd arunce mai mult din proprii bani pe pia!6. Pentru prima datdin istoria postcomunisti a Romdniei - gi ar fi interesant de aflat c6nd s-a mai intimplat acest lucru in intreaga sa istorie cei mai timizi gi mai precauli dintre capitaligti, bancherii, gi-au afirmat sus gi tare increderea in viitorul economic al Romdniei si in

Drumul spre Vest

viitorul economic al salariafilor, pariind pe capacitatea lor de plat6, gi impotriva politicilor macroeconomice ale guverndrii! Astfel, la sfhrgitul anului 2003 am asistat la o confruntare extrem de interesantd intre specialigtii FMI gi conducerea BNR, pe de o parte, gi managementul bdncilor private, pe de alt6 parte. Semnalul de alarmil-au tras experlii in finanle, care arr notat cu ingrijorare cre$terea rapidi a creditului neguvernamental (adicd acordat de bincile private din [ard, sau strdindtate, frrd garanlii guvernamentale) care, stimuldnd consumul intern mai repede decAt producfia, duce la cregterea mai rapidd a importurilor, 9i anume a imporhrrilor de produse destinate consumului qi nu a producliei. Rezultatul este cre$terea deficitului contului curent al 16rii - din cauza cre$terii deficitului balanlei comerciale -, motiv pentru care specialiqtii in macroeconomie sunt ingrijorafi. Drept care, ei se strdduiesc sd preseze Guvernul pentru a adopta politici care si reduc[ creditul neguvernamental intem. La rindul ei, BNR sprijini aceastl abordare gi incepe si mdreasc6,tteptat, dar continuu, costul creditului intern, ceea ce, desigur, na$te un lung gir de proteste 1a adresa guvernlrii (gi nu la adresa BNR). Ca om politic, eu nu impirt6gesc pozilia FMI 9i a BNR, chiar dacl sunt convins ci temerile lor sunt bine intemeiate teoretic. Dar, pentru prima datd piala se migcd singur[, cu suficient[ for!6 pentru a afecta politicile macroeconomice ale statului 9i intrS in conflict cu acesta nu cerdndu-i mai mulli bani sau condilii privilegiate in

raport cu concurenla extetn6, ci cerdndu-i, pur 9i simplu, sd fie l6sat6 in pace. De altfel, bdncile private nu au redus creditul nici ca urmare a cregterii costurilor refinanfirii, nici ca rispuns la cererea directd a conducerii BNR. Solulia adoptath de ele a fost de a continua politica actuali pAnd in momentul in care cererea de credit de pe piali se va epuiza de la sine, ceea ce pare c[ se va int6mpla abia in doi-trei ani. Or, mie mi se pare ci avem, in sfhrqit, de-a face cu o economie de pialn funcfionald. Uniunea Europeani, care urmdreqte 9i ea acest

indicator de performanld al reformelor din Rom6nia nu ne-a

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

acordat statutul de economie de pia![ deplin[ in 2003. Motivele specialigtilor Uniunii Europene se refer[ la schimbdrile care trebuie sd mai aibd incd loc in economie, la privatizdrile care s-au fbcut intr-un ritm mai lent gi la pierderile inci mari ale sectorului de stat din economie. Dar, dincolo de acestea, avem acest prim act de independenld al pielei fala de stat, al schimbdrii economiei nu prin intervenlia statului, ci prin forlele proprii ale pielei gi, dup6 mine, realitatea sociald o ia aici inaintea teoriei economice. Economia rom0neasc[ de pia!6 este funcfionali pentru cd este capabild si transforme societatea singur6, frrd si mai aptepte reformele guvernamentale. Creqterea consumului intern este, fbri indoiali, o veste bund pentru orice guvernare. in primul rflnd, pentru cd populalia o duci mai bine gi, pdni,la urm6, acesta este rostul fundamental al oricirei guverndri - bundstarea populafiei. in al doilea r6nd, pentru ci sunt convins cd, pe urma cre$terii consumului va veni, fhr6 doar qi poate, cregterea investiliilor qi a produc{iei. Deocamdati, acest surpLus de consum este asigurat in primul r6nd de importuri, mai ales de pe piala vest-europeani, dar gi de pe piefele ldrilor in curs de dezvoltare. Dar, in anii imediat urmdtori, producitorii romdni vor reacliona la aceastS cregtere a cererii prin cregterea producliei gi, in doar c61iva ani, Romdnia va intra intr-un ciclu de dezttoltare normal, in care cregterea cererii interne va stimula cregterea gi diversifi carea productiei interne.

Integrarea Nu incape indoial[ cd Romdnia anului 2003 nu mai seamdnd cu Romdnia anului 2000. in numai trei ani, societatea nu doar s-a ordonat gi agezat, ci a parcurs, in drumul spre Vest, mai multe etape aproape ,pe nerdsuflate". IJn progres uriaS, pe care inc6 nu l-am asimilat gi nu l-am congtientizat inc6 in intregime, ne-a adus de la semiizolare, la un pas de integrarea in una dintre cele mai dezvoltate regiuni politico-economice ale lumii - in Uniunea

Europeand. 26

Primul pas important l-a reprezeutat insi intrarea in NATO' o conjuncturd cu totul speciala a favorizat, f6r6 indoiala, acest progr.t uriag pentru lara noastr6. Tragedia umand produsi de atacut terorist asupra SUA pe 11 septembrie 2001 a produs o cotiturd in politica mondiala. Nu doar intreaga lume dezvoltatl, ci intreaga lume s-a raliat Statelor unite intr-un uriag efort colectiv de combatere a terorismului. Dintr-o dat6, dimensiunea globala a politicii a apdrut a fi Ia fel de necesara qi de inevitabili ca 9i dimensiuneaglobala a circuitelor financiare 9i a celor tehnologice'

Unul din rez:tltztele colaterale a fost reconsiderarea statutului

Romaniei. intr-un ansamblu de politici regionale sau continentale, Romania este situat6, geopolitic 9i prin caracteristicile

socioeconomice, la periferia oricareia din regiunile luate in considerare. Dar, intr-o politicd global6, RomAnia este situat' pe placa turnant[ a interacliunii dintre regiuni 9i continente. Intre la Madrid, Rom0nia nu a fost invitat5 in NATO, 9i igg7, "end, 2001, cdnd a avut loc reconsiderarea politicii mondiale, Romdnia s-a schimbat vreme de cdliva ani in riu, 9i urma, de un an 9i jumState un ffaseu pozitiv. Schimbdrile din Rominia au ajutat, dar nu au fost decisive pentru reconsiderareapoziliei sale. Ceea ce s-a schimbat insA, esenlial, a fost perspectiva din care era judecati Rominia, iar schimbarea de perspectivi a fbcut ca partea plind a sticlei s6 se

vadd mai bine qi sd fie mai importantd, decdt lista real6 a sldbiciunilor gi vulnerabilitililor. A mai contat la fel de mult faptul c6, de data aceasta, Rominia nu a mai ratat oportunitatea creatd. Acesta este un merit al clasei politice rombneqti in ansamblul s6u, pe care doresc sd-l subliniez atilt mai mult cu cdt el nu aparfine nici unui singur partid ui"i, ",, politic gi nici unei singure guverndri. Oportunitatea a constat in pritelurite acordate Romaniei de a se comporta ca un aliat al i.feiO gi un suslinltor al valorilor fundamentale ale democraliei, iar statul romin s-a comportat ca atarc atat cu ocazia conflictului din Kosovo, c6t gi in perioada imediat urmatoare lui 11 septembrie.

Invitarea Romdniei de a intra in NATO gi parteneriatul strategic cu statele Unite au fost primii mari pagi ficuli de (ara noastri in

direclia iegirii din ,,lumea a treid' gi a intrlrii, printr-un salt spectaculos, nemaiintAlnit in istoria nalionald, in ,,lumea intAi',,

lumea democraliei gi a dezvoltdrii.

Cel de al doilea pas, cel care urmeaz6" in 2004 gi in anii imediali urmitori, este cel al integririi europene. Pdnd in 2000, integrarea Romdniei in Uniunea Europeani era un vis, avdnd aceacaracteristicd specifici visurilor de a fi, deopotrivd, frumos gi neadevdrat. Invitarea Romdniei, in decembri" Iggg,la inceperea negocierilor de aderare la uniunea Europeand echivala cu crearea pentru Romania a unei oportunitdli unice in intreaga sa istorie, de a se alStura Europei Occidentale din care, p6nd atunci, fusese tradilional eliminati, fie datoritd propriilor sale iaracteristici socioistorice, fie din cauza conjuncturilor, cum a fost cazul cu intreaga perioadS comunistd. Aq vrea sd fac aici o observalie care, din cdte qtiu, nu s-a fbcut inc6 cu destuli putere, in ciuda evidenfei sale. Din cele dou6 valuri de integrare in Uniunea Europeand, primul, ,,cei 10,,, reprezintd o recuperare gi numai cel de al doilea, ,,cei doi,,, adicd Romdnia gi Bulgaria, reprezintd cu adevirat o extindere.

Cu integrarea celor l0 Fxi cuprinse in primul val, Uniunea Europeand nu face altceva decit s6 recupereze teritoriul pierdut in fa{a expansiunii spre vest a Rusiei intre secolele XVIII*XX. Este,

de fapt, o revenire la o situalie geopoliticd gi economicd deja existentd la sfhrgitul secolului al XIX-lea. Integrarea celor l0 are o profundi gi veche bazb istoricd, culturald gi chiar economicd gi social[. intre altele, tocmai redefinind aceastd bazd, dupd criterii ceva mai moderne, dar limitdnd-o la simpla hadilie istorici, au putut o serie de teoreticieni ai globalizdrii s6 traseze granilele ,,civilizafiilor". Din fericire pentru Romdnia acestea sunt granile ale trecutului, depSgite de prezent gi, in nici un caz) granile ale viitorului. Cu integrarea celor l0 noi state, Uniunea Europeand 28

Drumul spre Vest

recupereaz| teritoriul politic, socioeconomic 9i cultural european pe care clasa politic[ europeani a secolelor XVIII-XX il cucerise deja gi se sfaduia s6-l integreze sub o comandd politicl unici inci de pe atunci.

Abia cu integrarea RomAniei (qi a Bulgariei qi, in perspectivi, a Turciei) are loc cu adevdrat o extindere a Europei Occidentale dincolo de spaliul sdu geopolitic tradilional, definit cu secole in urm6. Integrarea RomAniei 9i Bulgariei in Uniunea European5 reprezintd, de fapt, reluarea programului politic de extindere a Europei Occidentale din secolului al XIX-lea - program inceput cu succes prin constituirea dinastiilor vest-europene din aceste lari - 9i intrerupt brutal de evoluliile politice qi socioeconomice declanqate de Revolulia Comunistd din Rusia, imediat dupd Primul Rizboi Mondial.

Din perspectivi istorica, nu avem de-a face decdt cu un proces normal de expansiune a zonei dezvoltate a Europei Occidentaie spre est, pentru .care, un inlermezzo de c6teva decenii este nesemnificativ. Pentru clasa politici romdneascd de dupd comunism gi pentru Guvernulpe care l-am condus in primii trei ani ai noului mileniu, aceastd perspectivb istoric[ pSlegte in fa\a prioritblilor momentului gi a uriagei mize a viitorului, care este inlegrarea. Deceinbrie 1999 crease Romdniei o altd oportunitate uriagd care, in ciuda condiliilor interne nefavorabile' trebuia valorificati intr-o ecuafie de tipul *{lcurtt ori niciodatd". Ca prim-ministru al Guvernului instalat dupd alegerile din 2000, imi revenea responsabilitatea alegerii $i, in acelagi timpresponsabilitatea realizdrii. Ant ale; c[ integrarea europeani are prioritate strategicd asupra oricdrui alt obiectiv gi, vreme de trei

ani, Guvetnul pe care l-am t'ondus l'-.ac{ionat avfrnd

aceastd

prioritate drept criteriu absohti.

Privind in urm6, spre celeialte luverndri care s-au desfrgurat drrpi Revo$a din 1989, cred cd am avut, in aceasti privin!5. un avantaj gi o serie de dezavantaje. Avantajul a constat in a fi primul Guvern

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

roman de dupd 1990 care a avtrt o prioritate absolutl, clar definiti gi puternic suslinutS atdt intern, cdt gi internafional. Am reugit s6 transformlm obiectivul strategic al integrdrii europene nu doar tnt-o linti guvernamentald, ci intr-un obiectiv al intregii societdfi rom6neqti gi am primit, din partea societdlii, acel rdspuns pozitiv cate ne-a permis si impingem lucrurile inainte intr-un ritm incf, neintdlnit ?n tranzilia romdneascS.

Cel mai important dezavantaj a fost cel al ,,mogtenirii,'. Toate guvernele de dupi comunism - ca gi cele din timpul comunismului, de altfel - s-au pl6ns, cu mai multi sau mai pulind indreptdlire, de :,gre&u& moqtenire" pe care au trebuit sd gi-o asume gi care consta in caracteristicile societ5lii pe care au preluat-o spre guvernare. Aga cum amvdzut, ceea ce a preluat guvernarea PSD in 2000 a fost o realitate extrem de complicatd, cu multe pbrli rele in interior gi cu un avans spre exterior care abia urma si fie confirmat de realitdlile interne. Nu am nici o indoiali cd, dacd tendinla de cregtere economici gi de macrostabilizare declanqate in 1995-1996 ar {r continuat qi pe perioada guvernirii CDR-PD dintre 1996-2000, drumul nostru spre Vest ar fi fost mult ugurat, iar acum ne-am fi aflat cu un . pas inainte. Aga, o bunb parte dintre eforturile guverndrii de dupi 2000 au trebuit orientate spre recuperarea pierderilor produse in 1996-2000. Acum, ne afldm la un an depbrtare de incheierea mandatului de guvernare oblinut in 2000 gi, semnificativ, tot la un an de la incheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeand gi de la incheierea integrdrii in NATO. in acelagi timp, Rominia a ajuns, cred eu, pe direclia ,,bund" a evoluliei sale sociale gi economice gi, minusurile care incd mai existd gi slibiciunile care nu au fost in intregime eliminate vor fi cu siguranfb abordate in anul urmdtor. Ceea ce este important pentru viitor, acum cdnd el a fost precizat mdcar in liniile sale esenliale, este cd istoria !6rii se accelereazd,, iar, ca urmare, guverndrile viitoare vor trebui gi ele s[-gi accelereze performanfele. Cei trei ani care au trecut au dovedit ce politicienii romdni pot sd asigure acest ritm rapid, dacd, aclioneazd, pe baza 30

Drumul spre Vest

unei viziuni clare, dactr reu$esc s6-gi asigure sprijinul populaliei 9i al societf,lii civile qi dacd, in paralel cu reforma societilii fac eforturi pentru o reformd la fel de profundd a guvemdrii insdqi.

Politics: de la tnvestiturd la anul electoral centrul intregului proces care s-a desfdpurat in ultimii trei ani sti, desigur, politica. Ceea ce a permis Romdniei s[ parcurgd inff-un timp atAt de scurt un drum atit de lung a fost o situalie inediti pentru intreaga perioadd postcomunisti: o guvernare orientatd de o viziune clar6 gi comuni asupra viitorului.

Viziunea este, probabil, cel mai important ingredient al unei politici eficiente. Plec, desigur, de la premisa cd toate guvemele de pdni acum ale Romdniei - gi au fost nu mai pu,tin de gapte, numirind-o gi pe cea in funcliune - au fost mdnate de cele mai bune intenlii qi de responsabilitate pentru soarta 9i viitorul 15rii. Dar bunele intenfii, singure, chiar traduse in voinld politici, sunt un ingredient necesar, dar nu gi suficient al unei bune guverndri. Ceea ce mai trebuie asigurat este gi o viziune comund, a Guvernului, a

principalelor forle politice gi a principalilor actori economici 9i sociali. Iar construirea unei asemenea viziuni cu privire la parcursul imediat urmdtor al societilii romdnegti a fost, probabil, cea mai importanti realizare a Guvernului qi a partidului pe care le-am condus. Nu vreau si spun, cu aceasta, c5 in Romdnia au lipsit vizionarii in politici. Sunt dispus sd cred, chiar impotriva evidenfei, ci orice om politic de dup6 1989, a avut o viziune proprie asupra modului cum ar trebui s5 arate societatea romdneasci in viitor. Dar, in politicd, viziunile care rdmin personale sunt eliminate. Ceea ce conteazl' sunt acele viziuni care reu$esc si reuneascf, in jurul lor deopotrivd partide politice gi electorat.

ln momentul in care a intrat in alegerile din 2000, PSD avea deja o asemenea viziune gi ea era puternic suslinuti de populalie. Am reugit s6 o punem Silabaza Guvernului construit dupd alegeri 9i s5 JI

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o menlinem in func{iune pe toat[ perioada celor trei ani. Ea va guverna gi alegerile qi practica celui de al patrulea an.

Teza fundamentale a acestei viziuni este ce prima sarcini a guvernirii este de a crea in realitatea romAneas cd o zond a normalitdfii gi, apoi, de a asigura extinderea acestei zone in intreaga societate. ,,Normalitate" inseamnd bunbstare gi libertdli pentru indivizi, viald activd gi responsabild pentru comunitdli, precum gi integrare qi rol international semnificativ pentru societatea rom6neascS. Cred c6 am ficut pagi importanli in toate aceste direclii.

Textul fundamental prin care am definit aceasti viziune a mersului spre nonnalitate gi pe care am pus-o La bazele practicii noastre politice a fost publicat in altd parte gi nu l-am mai reluat in acest volum. Aici am cuprins insd texte la fel de ldmuritoare pentru aceasta tem6, precum gi altele, menite sd ilusfreze tumultul vietii politice a intregii perioade.

Cdci, in politici, care este intotdeauna un teren al competiliei, nimic nu este nici de la sine acceptat gi nici de la sine inleles. Iar cei trei ani care s-au sc'rs de la preluarea guverndrii, departe de a fi ani de construclie economici, sociald $i internalional[ linigtiti, au fost, de fapt, anii unei continue confruntiri politice. intr-o democralie, aceastd confruntare este normald gi beneficd, dar ea nu asiguri deloc linigtea politicienilor.

Am inceput guvernarea printr-o alian\i politicd cu UDMR, pe care nu o consider cdtugi de pulin conjuncturali. Dimpotrivd, cred cd, atdta vreme cAt UDMR igi pdstreazi actualul program politic gi atitudinea constructivd fald de obiectivele nalionale, participarea sa la guvernare este o componentd importanta a soluliei in spirit european a problemei statutului minoritSlilor in Romdnia. De altfel, colegii din UDMR s-au dovedit politicieni flexibili, cooperanli qi cu o viziune politici modern6.

Am inceput guvernarea in condiliile in care opoziyia era slabd gi speriati de propria sa sllbiciune. infrAngerea zdrobitoare din 5L

Drumul spre l/est

alegerile din 2000 a produs multl confuzie in partidele drn opozilie, totul traducdndu-se, in primii doi ani, prin numeroase conflicte interne in partide gi prin conflicte intre liderii fostei guverniri. Un efect colateral al acestei continue stdri de lucruri din interiorul opoziliei l-a reprezentat hemoragia de personalitili gi electorat al acestor partide, care s-a amplificat dupd alegeri. Un num6r mare de personalitSli de la vdrf, dar mai ales din organizatiile judefene ale PNL gi PD au migrat spre partidul de guvernimdnt, ceea ce a provocat o reacfie ridicoli a acestor partide care, in loc sd se intrebe de ce nu sunt ele in stare s6-qi pistreze oamenii, s-au mullumit s6 acuze Guvernul qi partidul de guvernlmdnt de exercitarea de presiuni administrative pentru ,,racolured' membrilor opoziliei. Este posibil ca unii dintre acegtia si fi dat dovadi de oportunism politic, dar cei mai mulli au schimbat taberele pur gi simplu pentru c[ au fost nemul;umi1i de prestalia conducerii centrale a partidului in care se aflau. In cantl PNL cel pu{in, nemullumirea organizafiilorjudelene fa\A de activitatea conducerii centrale a fost atht de mare, incdt, la presiunea acestora, PNL gi-a schimbat intreaga conducere gi organizare, anuldnd democralia interni gi intrdnd intr-un soi de ,,stare de asediu" permanentd.

Nu e convenabil sd guvernezi in condiliile unei opozilii slabe. Nu m[ refer aici doar la slibiciunea numericd a reprezent[rii in Parlament, care nici nu este atdt de mare, cdt mai ales la sl[biciunea politicd a opoziliei, proveniti din incapacitatea de a formula o alternativi realistd la programul guverndrii. In aceste condilii, opozigia nu mai este o criticl competentd a guvernlrii, util6 in evitarea unor erori ale acesteia, ci se reduce la un simplu gir de violenle verbale qi atacuri personale. Iar, cum acestea se dovedesc ineficiente, solulia adoptati - cel pufin in aceastd perioadd - de partidele opoziliei este de a-gi radicaliza tot mai mult atacurile, dar frrd a le int5.ri substanla. Cum guvernanlii sunt gi ei oameni, tentalia de a replica cu aceeagi monedi este mare gi viala politicl tinde si se ?nc61ceasc6 intr-un gir de confruntiri interfJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

personale, lipsite de continut politic real, care nu fac altceva decdt

sd reducd politicieni.

9i mai mult

increderea populaliei

in partide gi in

Adevlrata problem[ a partidelor de opozi,tie - cu excepfia PRM care a devenit destul de repede qi o probleml a guverndrii, este lipsa de conlinut politic al discursului 9i acliunii 1or, ca gi lipsa de personalitSli politice in Parlament, acolo unde ar trebui sb se desfrgoare cea mai mare parte a confruntlrii, dar gi a dialogului politic. Mutarea dezbaterii politice in afara Parlamentului este tendinla normal[ a celor doi lideri ai actualei Alianle PNL-PD, cdci nici unul nu este membru al Parlamentului, dar este piguboasi pentru viafa politici rom6neasc6. Poate ar trebui sf, procedim gi noi ca britanicii gi sd desemnim, o dati cu Guvernul, o conducere a opoziliei parlamentare.

in orice caz,in acele confruntdri politice autentice, cele prilejuite de mofiunile opoziliei sau de asumarea rispunderii de citre Guvern, alianla de guverndmdnt nu a avut niciodatd o problemi real[ in a obEine o majoritate parlamentard, care adesea a fost mai mare decdt cea rezttltati din simpla insumare a voturilor coaliliei de guvernimdnt.

Aceasti slibiciune de conlinut a opoziliei este ingrijordtoare pentru anul electoral care urmeazd,, cici anunli o campanie electorald la fel de lipsitd de conlinut gi bogatb doar in atacuri personale.

aceste condilii, adevdrata critici constructivd la adresa guverndrii a venit, in toat6 aceasti perioadd, mai ales din partea societdlii civile gi a comunitilii internalionale, care, in mai mare mdsuri decdt opozilia politici, au definit principalele teme ale dezbateii politice interne. Accelerarea programului de integrare nord-atlanticd gi europeand a determinat comunitatea interna,tionalS si ridice brusc Atacheta agteptirilor fali de evoluliile nu doar ale guvemlrii, dar gi ale realitilii romineqti. A$a cum spunea un oficial al Comisiei UE, comunitatea intemafionald a exercitat o continuS,,presiune amical6" asupra Guvernului, recunoscdnd 34

Drumul spre Vest

realizdrlle, dar privind cu nerebdare justificati la ,jumdtatea goald a sticlei", adiclla reformele care mai rdmdneau de fbcut. De aceea, mai degrabd decdt sd se raporteze la o opozilie inutil de agresivl gi derutati politic, guvernarea a fost atent[ in primul rdnd la reacliile, criticile 9i sprijinul intemalional gi s-a strdduit sd-i rdspundd de fiecare dati prin accelerarea reformelor.

in acelagi timp, un partener de guvernare mai eficient decdt partidele opoziliei a fost, pe parcursul acestor trei ani, societatea civil6. Societatea civili s-a dez:,oltat gi s-a maturizat in acegti trei ani intr-un ritm aproape la fel de rapid ca gi reformele. Aga cum era firesc, gi ea a adoptat o atitudine critici fa\d de guvernare, dar critica gi presiunile societdlii civile au avut mai multi substan!6. Sindicatele, asocialiile patronale, ONG-urile au obiective mult mai clare gi au dat dovadd de o cunoagtere profundd a realitdlli gi de inlelegerea mecanismelor guvernirii. Am ,tinut adesea cont de intervenlia societAfli civile gi, la presiunea acesteia am adus corecturi uneori importante unor acte ale guvernlrii, iar ele au fost utile gi s-au dovedit bine venite. $i cred cd am reugit sd punem bazele unui nou tip de relalie intre Guvern qi societatea civil6, mai modeme gi mai eficiente. insl cel mai important lucru in politici

este comunicarea cu

in aceasti privin![, Guvernul a frcut in ultimii trei ani mult, dar incd nu destul. Nu existi nici o indoialS cd actualul populalia.

Guvern este, de departe, cel mai transparent gi mai comunicativ dintre toate Guvernele de pind acum. Ne-am bazat mult pe tehnicile electronice de comunicafie, ele permildnd populaliei gi mass-media si aibd acces la toate informaliile de interes public, gi intenlia noastri pe viitor este sd dezvoltim gi mai mult acest sistem.

$i, evident, am utilizat cdt am putut mai bine mass-media. in privinfa aceasta, reaclia opoziliei politice gi a multora dintre criticii nogtri a fost cel pulin ciudatS. Am fost acuzali cd dominim massmedia, in principal televiziunea nafionalI, ceea ce este gi neadevSrat - pentru c[ statisticile dovedesc cd timpul de emisie a J)

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fost echilibrat ttihzat de guvernanli gi de opozilie - dar, mai ales, tddeazd o atitudine nerealisti fa{i de comunicare. Consider ci este normal ca un Guvern sI comunice cu populalia ori de cdte ori are ceva de spus, iar un Guvern care face reforme intr-un ritm atdt de accelerat cum am fbcut noi, are multe lucruri de spus populafiei. in oice caz, mult mai multe decdt a avut de spus opozilia.

Cred cd aici este

o mare diferenli de conceplie intre noi

adversarii nogtri. in vreme ce noi privim

-urr-*ediu

ca pe un mod

de a comunica populafiei deciziile gi problemele guvern[rii, ei privesc mass-media exclusiv ca pe un instrument de construire a imaginii. Sigur cd imaginea ne intereseazl, Si pe noi, dar in primul rdnd ne intereseazi comunicarea gi, in aceasti privinld sunt convins cd am mai ficut un pas important spre normalitate in relalia cu cetilenii. CreSterea economicd Si lapta tmpotriva sdrdciei

Una dinffe convingerile incetilenite deopotrivd in politicd gi in opiniile specialigtilor romdni - qi, uneori, gi internalionali - este cd reformele gi dezvoltarea nu pot avea loc impreuni. Tocmai pe aceastd convingere s-a incetdfenit mesajul politic care a dominat tranzilia pdnd in 2000 - acela cd reformele presupun intotdeauna cosfuri ridicate din partea populafiei, ci drumul spre Vest este precedat de un drum prin tunelul intunecat al reformelor gi abia la cap5tul acestuia se vede luminila salvatoare a dezyoltdrli. Ideea, cu care nu am fost niciodat[ de acord, c[ drumul spre Vest gi

reformele presupun misuri guvernamentale luate impotriva intereselor imediate ale populaliei gi care, automat, vor conduce la scbderea nivelului de trai gi a calitilii vielii oamenilor, are cel pulin doud consecinle importante pentru politica rom6neasci, amdndoul extrem de pdguboase. Mai intdi, ele induc convingerea cE succesul reformelor se mbsoard mai degrabi prin rdul pe care il produc populaliei, decdt prin noutatea beneficS pe care o introduc, ceea ce in mare misurd tinde sI reduci responsabilitatea unui Guvern qi a politicienilor aflali la guvernare fali de situagia populafiei. Pentru 36

Drumul spre Vest

cd, dacd populalia o duce prost, dace siricia cre$te, dacd numdrul de gomeri este mai mare anul acesta decdt anul trecut, dacd se desfiinjeazd mai multe locuri de muncl decdt se infiinleazd qi aga mai departe, asta in loc si insemne o proasti guvemare, ar putea se insemne, intr-o ideologie a reformelor intoarsi pe dos, o guvernare orientat[ spre reforme gi care iqi sacrificd propriile interese politice imediate - sacrificdnd in primul rdnd interesele populafiei - in favoarea unui ideal politic superior.

Convingerea mea fermi este c[ nu existi ideal politic superior celui asiguririi bundstlrii populafiei, iar aceasta este valabil mai ales inf-o democralie. intr-un regim dictatorial, cum era cel comunist, clasa politici putea, cu inima impicat5, s6 calce in picioare interesele populaliei de dragul unui ideal utopic, indepirtat gi despre care nu-i plsa daci ii apa(ine gi populafiei, dar intr-o democrafie, populafia alege politicienii gi-i trimite la putere in primul rAnd pentru a trdi mai bine, intr-o societate mai bund gi nu pentru a se sacrifica in numele nu gtiu cirui ideal indeplrtat.

Motiwl principal pentru care guvernele de pdni acum au identificat reformele gi mersul inainte al societSlii cu cre$terea costurilor gi suferinfelor populafiei nu a fost vreo inexorabilitate istoric[, ci pur gi simplu incapacitatea acestor guverne de a rf,spunde cerinlelor populafiei pentru o viald mai bun[. Ideologia care leagd succesul reformei postcomuniste de cre$terea suferintelor populaliei este pur gi simplu o legitimare a proastei guverndri gi ea trebuie respinsd gi combituti cu fermitate. Ceea ce nu este de loc ugor, dat fiind c6, pdni in 2000, in decurs de 10 ani, reformele care s-au succedat au produs 8 ani ,,r6i" de

descregtere a veniturilor, consumului gi nivelului de trai al populaliei - gi numai 2 ani ,,buni", in care soarta acesteia s-a mai ameliorat pulin sau micar nu s-a inrdutifit.

Din fericire, populafia a inleles mai bine gi a evaluat mai corect realitatea decdt cei mai mulli dintre politicieni. in 1997, cdnd lozinca politicd a necesitSlii suferinlei pentru a ajunge la liman a 3t

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fost lansatd cu putere de pe cea mai credibili platformi politicd a - cea a coalifiei cdgtigitoare a alegerilor din 1996 -, conform sondajelor de opinie ale vremii, cea mai mare parte a populaliei s-a aritat dispusi si suporte consecinle negative gi ,,si strdngi cureaua" o perioadi foarte lungl de timp, aproape doi ani. Dar foarte curdnd s-a v6zut ci ,,strdngerea curelei" era produsd mai degrab[ de erorile guvernirii qi de indiferenla fald de efectele sociale ale reformelor, decdt de faptul ci este o condilie de neevitat a tranzilie| Populalia a inleles cd nu reformele au produs suferinlele perioadei 1996-2000, ci guvernanlii, prin incompeten!6, nepdsare fa\d de populalie qi prioritate acordatd propriilor interese.

vremii

PSD a cAgtigat alegerile din 2000 tocmai pentru ci populalia s-a hotdrAt sd nu mai suporte orice fel de costuri ale reformelor qi pentru cI a respins o guvernare care nu a aclionat spre binele gi folosul de azi al popula{iei. Aga cum, gi in 1989, respinsese, in esenJS, aceeaqi filozofi e politici. Pentru mine a fost foarte clar in momentul in care am preluat guvernarea, ci sarcina pe care electoratul o trasase PSD a fost de a ,,inventa" buna guvernare gi de a dovedi cd ea este pe deplin

posibili. ,,Buna guvernare" este acea guvernare care este capabild,, pe de o parte, si avanseze reformele mai repede decdt oricdnd, iar, pe de altd parte, sI imbunltdleasci calitatea vielii populafiei. Cred

cea mai mare realizare a Guvernului pe care

conduc este cd acest lucru este posibil. De trei ani de zile facem reforme gi tot de trei ani de zlle economia Rominiei are o cre$tere solidl qi continui, intr-un ritm

ci, vreme de trei ani consecutivi, a dovedit

5Yo anual. $i asta in condiliile in care contextul internalional a fost defavorabil cregterii, iar investifiile str6ine directe au rdmas limitate. Noi am dovedit ci se poate gi, de acum incolo, aceastl dubl6 performant5 va fi condilia normall a bunei

de circa

guverndri.

Chiar mai important dec0t succesul economic obtinut in aceqti trei ani este faptul cd s-a redefinit continutul ,,bunei guverndri" qi c5, de 38

Drumul snre Vest

acum incolo, nici o guvernare nu se va mai putea prevala de prioritatea reformelor pentru a ignora bunlstarea populafiei. Este

inci un pas inainte fEcut pentru intrarea in normalitate.

Cea mai frecventi acuza\ie adusi de opozilie sau de unii comentatori ai vielii politice la adresa guvernirii actuale este aceea de ,,populism". Aici, criticii nogtri au adoptat o pozilie cel pulin ciudatd - cea potrivit cdreia, ori de cite ori Guvernul ia mdsuri indreptate spre combaterea sdriciei ori a marginalizdrii unor categorii de populalie sau de ridicare a nivelului de trai al salarialilor gi pensionarilor, aceste mdsuri sunt,,populiste".

Aici cred eu ci se afld marea diferenli de filozofie a guverndrii intre PSD qi opozilia noastrb politici, mai ales fald de cei care se considerd ,,de dreapta". Avem conceplii diferite despre ,,buna guvernare", cu deosebirea importantd c6, in vreme ce propria noastrl concepfie este explicitd gi pus[ in practicd de Guvern, conceplia lor este implicitd gi trebuie si o deducem din modul in care criticd guvernarea actual6.

Or, conceplia noastri spune cd o ,,bund guvernare" este cea orientatd fundamental spre creqterea bunistirii generale in societate. ,,Buna guvernare" impune unui Guvern si ia de fiecare datl acele m[suri pe termen scurt, ca gi pe termen lung, care pot duce la cre$terea bunlstdrii populaliei qi sd aibd grijd sn redistribuie o parte din bogdlia societllii gi in favoarea acelor categorii sociale pe care reformele gi tranzilia tind sd le defavorizeze.

De partea cealalti se afl6 acea conceplie despre guvemare care spune c5 reforma societSlii este indreptati impotriva populaliei gi c[ o guvernare este cu atdt mai eficienti cu cdt produce mai multe suferinle gi o scidere mai drastici a nivelului de trai. Aceasti conceplie a fost efectiv pusi in practici in perioada 1996-2000 9i reztfltatele ei s-au vdzlt, atdt in economie, cit gi in politicl.

Adrian Ndstase

Sore normalitate

In nici un ca4 Guvernul gi partidul pe care le conduc nu vor adopta vreodatd aceast6 filozofie negativd a guverndrii, indiferent cdte acuzalii de ,,populism" vor fi indreptate impotriva lor. Probabil c6 cel mai bun exemplu in aceastd privin![ este misura luati de Guvern aproape imediat dupS instalare, de a distribui in gcolile generale acel ,,corn cu lapte", care a fost sursa atdtor critici gi ironii. Noi am considerat-o * li o considerb.m incd - una dintre cele mai bune mlsuri guvernamentale pe care le-am luat. A fost o buni mdsuri de proteclie social6.

in legiturd cu proteclia social6, vreau sd precizezcd, departe de a fi o formi de populism ea este o necesitate absolutd qi cd filozofia protecliei sociale trebuie opusi cu fermitate filozofiei egalitblii de panse. Cdci, oricdt de convingdtor ar suna la nivel de principii gi ideologie egalitatea de ganse, in realitatea sociali concretd ea este aproape imposibil de obqinut. C6ci ce fel de egalitate de qanse poate se existe intre un muncitor gi un patron, intre un copil crescut la sat gi unul crescut gi edrrcat in capitalS, intre un om pensionat din boli grave gi un om pensionat inainte de 50 de ani, in urma restructurdrilor din armatd sau cdile ferate? Oricine are o minimi culturd sociologicd gtie, dimpotivd, cd in loc si producd egalitate de ganse, societdlile produc grave inegalitdfl $i dezvoltl cauza unei

mecanisme economice gi sociale care tind deopotrivd s6 le reproduci gi sl le accentueze. in aceste condilii filozofia,,egalitdgii de ganse" nu este decdt filozofia care ?ntemeiazd guverndri ce au ca obiectiv accentuarea acestor inegalitili gi nu diminuarea 1or.

Or, dupd pirerea mea, in Romdnia o asemenea filozofie este pdguboasS. Intregul proces de tranzilie postcomunistd a fost un proces de redefinire gi creare a inegalitdlilor, legitime in noua societate romdneascd. Sd nu uitim cd noi am plecat dintr-o societate relativ omogend gi egalitaristS, pentru a ajunge intr-o societate puternic polaizati din punctul de vedere al veniturilor, al

proprietilii gi al ganselor in societate. A fost o opfiune politicd fundamentali a intregii societSli romdnegti sd trecem intr-o societate de acest fel, dar eu consider cI a fost o opliune politici la 40

Drumul spre Vest

fundamentald cd este sarcina guvernlrii gi a politicii sd asigure nu doar introducerea noilor inegalitSli, dar gi proteclia sociald a celor defavorizaji de tranzifie, precum gi a celor care erau deja defavorizali de societatea comunistI.

fel de

Departe de a fi ,,populiste", politicile noastre in domeniul protecliei sociale se bazeazd pe patru principii fu ndamentale :

pe perioada tranzitiei qi, probabil gi dup6 iegirea din tranzilie, qi inegalitdli, inclusiv

societatea romdneasci produce polaizare

de ganse, prin mecanisme sociale gi economice care sunt produse atilt de pia\E, cdt qi de reformele ,,naturale", inegalitate

coordonate guvernamental;

o aceste inegalitdli trebuie

compensate

prin

politici

guvernamentale de proteclie sociali, care nu sunt nici paternaliste, nici indreptate impotriva competiliei pe piald, ci sunt rectificative. Rostul lor este si compenseze injustilia sociald pe care o produce

trarzilia;

r proteclia sociali gi, prin rumare, abordarea din perspectivS social-democratl a guvernSrii gi a reformelor reprezinti in aceasti perioadi o necesitate la fel de absolutd, pe cdt o reprezintd

politicile de privatizare, de stratificare sociali gi de creare

funclionare normal6 a pielelor pentru construirea unei economii de pial6 funcfionale;

pe termen lung, cea mai bund proteclie sociali o oferd cregterea

economici durabild.

Cine are de pierdut in aceastd noud societate rom6neascd? in primul rAnd, cei care au fost tot timpul marginalizalii societilii, adici !6ranii. Sd nu uitlm c[ atit industrializarea capitalisti din perioada interbelici, cit gi cea socialist6 care i-a urmat s-au fbcut cu prioritate pe seama resurselor financiare oblinute, prin intermediul foarfecelor prelurilor, din rural gi pe seama fdrlnimii, care a avut de p16tit cele mai mari costuri sociale ale tuturor tranzi{iilor de pdn[ acum. Nu intenfiondm s6 menlinem Romdnia in 41

Adrian Ndstase

Spre normalitate

stadiul de economie agrard gi nici mdcar agrar-industriald

considerdm cd, in viitorul imediat, va trebui sd elabordm gi sd punem in funcliune politici de industrializare rapid6, a agriculturii, de concentrare a proprietilii rurale gi de transfer al for{ei de munc6 ocupate acum in agriculturi cdtre alte ramuri ale economiei. Dar, pdni atunci, ![rdnimea trebuie sprijiniti gi ruralul modernizat prin

efortril intregii societdli romdneqti. Nu este altceva decit o compensafie justi a efortului de finanlare pe care ruralul il face, la

rdndul sbu, in raport cu intreaga societate.

in al doilea rdnd, au de pierdut categoriile sociale cu veniturile cele mai mici. Si nu ne amdgim cu lozinci ideologice. Cea mai mare parte a siracilor Romdniei sunt siraci nu pentru ci sunt lenegi, nedornici de muncd sau insuficient calificali, ci pentru c6, in aceasti perioadd, societatea nu le oferi suficiente ganse de a munci gi de a cdqtiga. Avem patru categorii importante de s6raci:

c cei care^muncesc pentru venituri mici sau fird nici un fel de venituri. Intre acegtia se numird lucrdtorii neretribuili ai asocialiilor familiale qi cea mai mare parte a lucrdtorilor din ec<lnomia ascuns5. Problema acestora nu este cd nu muncesc, ci c6 nu au suficient[ fo46 sociali pentru a impune condilii mai bune de munci gi de salarizare pentru ei ingigi. Este absolut normal ca statul si se preocupe de situa,tia acestor persoane gi si giseasci cele mai bune mijloace de a-i proteja;

o pensionarii. Pensionarii pl5tesc, nejustificat, o parte mare a costurilor tranziliei, a cizelot economice succesive prin care a trecut !ara, a destabilizirii macroeconomice etc. Daci este si cdutim vinovali pentru sdrbcia pensionarilor, acegtia trebuie cdutali la nivelul politicilor de industrializare comunisti, al erorilor de gestiune a fondurilor de asiguriri sociale gi de sdnitate, al unor conjuncturi nefavorabile qi, uneori, al unei legislalii mai pulin atente la pensionari. Este obligalia statului, cel in gestiunea ciruia s-au aflat economiile de zeci de ani ale actualilor pensionari, s6 le asigure un nivel de trai comparabil cu cel avut pe vremea in care 42

Drumul spre Vest

erau activi. Programele de proteclie socialA a pensionarilor sunt pentru PSD o

politici normall

9i pe deplin

justificati;

c cei care nu gdsesc un loc de muncd. in aceasti privinld, trebuie s5 linem seama de faptul c6, in decurs de un deceniu 9i jumdtate, in Rom6nia au fost desfiinlate peste patru milioane de locuri de munc6. Restructurarea atdt de necesar[ a economiei romdnegti s-a ficut, din piicarc, prin restrAngere gi nu prin dezvoltare selectiv[. Rezultatul este nu doar qomajul, care nici nu este impresionant, ci restrdngerea drasticd a numirului de salariali. Cea mai buni proteclie sociald pentru aceast5 categorie este, evident, crearea de

noi locuri de munc6, ca gi facilitarea de locuri de muncd in str6in[tate, dar pdnd cind cregterea economicd i;i va spune cuvdntul in aceasti privinfi, este important sd menfinem aceastl populafie la un nivel decent de trai qi s[ dezvoltlm programe de recalificare;

o cei care au in tngrijire un numdr mai mare de dependenli

familiile cu mai mulli copii, ca gi familiile care ingrijesc persoane cu handicap. Aceste categorii, cele mai defavorizate dupS cum arati studiile intreprinse, sunt gi cele care au cea mai mare nevoie de proteclie gi de asistenlI social6 tocmai pentru a le apropia qansele de nivelul mediu existent in societate. Cred cd cel mai important lucru pe care l-am ficut in acest domeniu a fost sd stabilim un venit minim garantat. Noi am impus, prin aceasti practicd guvernamentalL, o noud filozofie despre raporturile dintre stat qi populalie 9i despre rosturile guvernirii, in spiritul social-democraliei moderne qi in deplini cunoaqtere atdt a realitililor sociale rominegti, cdt gi a resurselor posibil a fi aiocate protecliei sociale. Introducerea venitului minim garantat 9i ansamblul mlsurilor de proteclie sociali Itate teptezinti pagi mari pe care i-am fbcut pentru avansarea citre starea de normalitate a societelii romdnegti.

GUVERNAREA

SOCIAL-DEMOCruff A MODERNA1 (decembrie 2000) Domnilor pregedinli ai Camerelor Parlamentului, Doamnelor qi domnilor parlamentari, Stimali invitali,

'p tt" o onoare gi un deosebit privilegiu pentru mine, ca primI-lministru desemnat, si mi adresez dumneavoastri in calitate de reprezentanli ai naliunii gi s6 vi prezint, spre analizd gi aprobare, Programul de guvernare pentru perioada 200I-2004 gi componenla Guvernului ce igi asumd rdspunderea inftptuirii sale. Un astfel de moment rcprezintd un fapt firesc in istoria democratici a unei naliuni. Prin exprimarea liberS, la urne, a voinlei sale, electoratul romdn

generat

anumitd structuri

a forlelor politice

Parlament. in virtutea acestor opfiuni, polul democrat-social din Romdnia, format din PDSR, PSDR gi PUR, care deline in aceastl legislaturl ponderea cea mai mare, a decis si-mi incredinleze responsabilitatea formdrii Guvernului gi a conducerii acestuia. Revine, acum, celor doui Camere sarcina de a decide dac6, prin votul 1or, vor susline echipa guvernamentald pe care o conduc Ai programul acesteia.

Discursul de investih.rl, Parlamentul Romdniei, 28 decembrie 2000

Guvernarea social-democratd modernd

Un Guvern monocolor Si minoritar Avem congtiinla rdspunderii pe care eu gi colegii mei ne-o asumdm astdzi. Acest Guvern va reprezenta nu numai echipa ce va conduce RomAnia la inceputul mileniului aI III-lea, dar el va fi pus, totodatl, qi in situalia de a prelua, in condilii de mare dificultate, sarcina implinirii, prea mult amdnate, a speranplor intregii noastre nafiuni. Jindnd cont de rezultatul alegerilor din 26 noiembrie 2000, am considerat necesar si ne consultdm cu reprezentanli ai fo4elor

politice parlamentare, cu exponenli ai societifii civile, ai asocialiilor profesionale, patronatelor gi sindicatelor privind posibilitdiile de formare gi sprijinire in Parlament a viitorului

Guvern. in urma acestor discufii, am ajuns la concluzia cd raportul de forfe din Parlament, natura opliunilor doctrinare gi dorinla electoratului de a identifrca, frrd echivoc, responsabilitatea politici

pentru viitoarea gestiune a problemelor Executivului impun o decizie dificild, dar necesari: aceea a asumirii de citre PDSR a guvern[rii monocolore, minoritare. Este evident ci o asemenea solulie prezinti dezavantaje gi riscuri. Ceea ce putem spune insd este c[ dorim sd transformim aceste dezavantaje intr-un avantaj al viitoarei guverndri, in sensul c[ vom putea exclude astfel, de la bun inceput, problemele generate de

funclionarea Executivului pe baza algoritmului de partid. Este o situalie relativ noui pentru experienfa noastrl politicd din ultimii l l ani, dar ea poate fi considerati in acelagi timp gi un semn de normalitate gi soliditate a democraliei noastre. Este, de asemenea, o premieri, de la adoptarea actualei Constitulii gi pAnd in prezent, ca liderul unui partid sd igi asume in mod direct sarcina conducerii executivului, fapt ce reprezinti un argument suplimentar privind mattxizarea mecanismelor politice romdnegti.

Desigur, existd, atit in interiorul clasei politice, cdt gi in rdndul publicului, opinii diferite privind viabilitatea unei astfel de solufii. Exist6 o anumiti incertitudine privind posibilitatea asigurdrii stabilitetii necesare pentru un astfel de Guvern. Cred cl, intr-o astfel de situa,tie, putem aminti celor care au tentafia de a absolutiza A<

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

rolul diferenlelor doctrinare indemnul rostit in Parlament de c6tre Ion C. Brdtianu: ,jn politicd, inainte de toate, sd fim romdni!". Sensul gi adevirul acestor cuvinte au r6mas, consider, nealterate gi au astdzi aceeagi valoare de realism gi pragmatism in raport cu interesul naflonal. Este important de menfionat cd atdt prevederile programului de guvernare, cdt gi prioritilile convenite cu partenerii politici, au fost discutate gi cu partenerii sociali gi economici. Ca urmare a acestui dialog, pe care il dorim continuat pe toati durata mandatului, s-a conturat posibilitatea instaurdrii unei perioade de pace sociald gi politicd de cel pulin un an, timp in care Guvernul PDSR sd poati adopta mdsurile de maximd necesitate. Un astfel de context ar face posibild inaintarea rapidb pe calea reformei gi ar da in plan extern un rdspuns convingitor gi pozitiv privind capacitatea Romdniei de a se menline pe drumul democraliei, stabilitelii $i al

integrlrii europene gi euroatlantice.

Distanla dintre idealurile cu care s-a pornit 1a drum in decembrie 1989 gi realitatea acestui moment este perceputd dureros gi mulli considerb cd RomAnia se afl[ astdzi, in mod nedrept, izolatd, in plan internafional. Ei incl mai agteaptd ca in spatele conceptului de reformd si apari gi schimbiri palpabile gi pozitive ale realitilii gi sd nu mai fie mereu pugi in fala unor politici guvernzrmentale de austeritate. Voinla de sacrificiu a populaliei nu dureazd la nesfbrgit

gi, mai ales, nu poate

hr[nit6 cu argumente retorice,

promisiunea unei prosperitili atemporale.

fntugrare earoatlanticd gi creStere economicd darabild

O analizd, obiectivd a stirii societilii romdnegti la sfirgitul anului 2000 reliefeazd faptul c5 ne aflim in fala unui paradox: pe de o parte, ne confrunt[m cu efectele distructive ale egecului total inregistrat de guvernele ce au condus fara intre 1996 9i 2000 gi care au fost sanclionate drastic de electorat cu ocazia recentelor alegeri, iar, pe de altd parte, Romdnia se intilnegte, la acest inceput de mileniu, cu mua integririi europene gi euroatlantice. Este o dramaticf, rcalitate, ca tocmai acum, cdnd deschiderea Uniunii 46

Guvernarea

s ocial-derno

cratd modernd

Europene gi, sper[m, qi cea a NATO, pentru admiterea de not membd au devenit mai consistente, situalia internd a Rominiei sd ridice obstacolele cele mai greu surmontabile in calea realizdrii acestor deziderate nalionale. De aceea, potrivit practicii internalionale, in interval de 30 de zile, Guvernul va face cunoscute rentltatele auditului privind gestiunea exercitatS - ?n ansamblu gi pe fiecare minister - de guvernele din perioada 1996-2000. Acest lucru este impus suplimentar qi de modul triumfalist de prezentare a rezultatelor guverndrii Isirescu, in contradiclie cu realitatea economici gi sociald, sanclionatd prin votul din 26 noiembrie 2000. Care ar fi viitorul Rom6niei dacl ar continua exodul inteligenfelor, destructurarea echilibrelor, excluderea sociall a unei mase tot mai mari de oameni care, indiferent de vdrsti gi pregdtire profesionali, igi vdd periclitate speranla in viitor gi chiar existenfa? Putem oare

s[ r[mdnem indiferenli qi sd continudm a face politicd intr-o manier[ fie naiv6, fie iresponsabili, surdi la mesajele cetd]eanului qi care a proiectat asupra intregii clase politice imaginea unui Bizanl decadent gi corupt, care batjocoreqte prezentul gi exorcizeazd", la infinit, trecutul? In elaborarea Programului de guvernare am considerat legitima o viziune social-democrati, care si asigure !6rii o noud agendl,-bazatd pe reinnoire, modernizare gi dreptate sociali. O reflectare concreti a acestei viziuni o reprezinti accentul pus in shuctura gi activitatea Guvemului pe solidaritatea sociald, pe valorile familiei gi pe principiile Cartei drepturilor fi.rndamentale din Uniunea EuropeanS. Un criteriu determinant in stabilirea fntelor gi a strategiilor guvemamentale este cel aI concordanlei cu cerinlele integr5rii europene gi euroatlantice, aga cum sunt ele conturate in Strategia naf,onald de dezvoltare economicd a Rom6niei pe termen mediu, ce a fost fansmisi in luna martie 2000 la Comisia Europeani gi carereprezintil o platformi comund de acfune a fo4elor politice gi sociale pentru promovarea interesului nalional. Acest criteriu de concordan{5 cu cerinlele integrarii are rolul de factor unificator qi, totodati, de garanlie a continuitdlii.

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Programul nostru de guvernare trebuie analizat gi evaluat in conexiune directi cu strucfura cabinetului pentru c5, prin ea insigi, echipa guvernamentall reprezintd un mesaj privind dorinla noastrd de profesionalizare a demersului politic gi de asumare de cdtre fiecare a moralitdlii gi responsabilitSlii in cadrul Executivului. Aqa cum veli constata, in continuare, din prezentarea elementelor definitorii ale Programului de guvernare, acesta se bazeazd, pe o serie de solulii noi, ce iau in considerare specificul Rom0niei gi agteptdrile electoratului, dar rispund gi unor sugestii gi recomanddri ale Uniunii Europene, precum gi unor cerinle ale Fondului Monetar Internalional gi ale B[ncii Mondiale.

Am dorit, in primul rdnd, s5 ddm o dimensiune umanb practicii economice, asigurdnd complementaritatea planului economic cu cel social prin promovarea unui program de modernizare gi dezvoltare durabilS a RomAniei, intr-o conceplie ce pune in valoare potenlialul runan, valenlele sectorului privat, parteneriatul dintre

sectorul public

qi privat, relaliile

externe

cooperarea

internalionald. Executivul va fi capabil sd stabileascd regulile economiei interne, sd reglementeze stimulativ sistemul de impozite gi taxe, sd, optimizeze mediul de afaceri.

Programul de guvernare se axeazd, pe o construcfie strategici care sd asigure maximum de avantaj in spaliul nalional, pe de o parte, qi si accelereze procesul de pregdtire pentru integrare in structurile enropene gi mondiale, pe de altd parte. Corectitudinea unui asemenea demers este confirmati de liderii social-democrali europeni. Astfel, Gerhard Schroeder afirma cE" ,f,,uropa trebuie sd fie o zond sociald, nu doar o zond pentru piald", sau Emilio Gabaglio secretarul general al Confederaliei Sindicatelor

Europene -, care spunea: ,,Este o chestiune de urgenyd ca dezvoltarea economicd sd capete o dimensiune globald Si sd meargd mdnd in mdnd cu dezvoltarea sociald'. Cu referire la aceleagi probleme, Lionel Jospin sublinia: ,,Globalizarea nu poate fi redusd la comerlul liber de bunuri. Globalizarea tnseamnd tn[elegerea faptului cd omenirea are un destin comun. 48

Guvernarea social-democratd modernd

Globalizarea presupune sd iei in considerare Si sd protejezi diversitatea culturald, revendicdrile sociale care garanteazd cd prin muncd se poate duce o viald demnd."

Printr-o asemenea abordare pe care PDSR gi-a insugit-o gi a promovat-o in programele sale, suntem convingi cd se poate asigura un cadru stabil pentru modernizarea gi dezvoltarca Romdniei. Se anuleazd astfel orice interpretare contradictorie dintre intervenlia statului in economia de pia!6 gi responsabilitdlile sale sociale, ln principal, reducerea inflafiei gi crearea de locuri de munci. Pe un alt plan, regulile concurenlei gi ale competifiei nu funclioneazd incd perfect in economiile de tranzilie. in acelagi timp, sistemul economic nalional rispunde imprevizibil la mdsurile gi acliunile guvernamentale. De asemenea, nu putem face abstraclie de faptul cd tranzitia 15rii nu are loc in ,,regim insular", fiind influenfatd determinant de relaliile qi realit[1ile economice qi politice existente, atdtpe plan mondial, cdt gi in spaliul regional gi nafional. Coniomitent, acfiunile guvernamentale vor avea ca scop asigurarea serviciilor publice, apdrarca nafionald, ordinea public6, ocrotirea sdndtdlii, educa{ia, realizarea unor programe pentru dezvoltarea infrastructurii, pe care mecanismele pielei libere nu pot si le puni la dispozilia cetileanului, dar care sunt esenliale pentru siguranla sa. O condilie esenlia16 pentru realizarca programului de modemizare gi dezvoltare a Romdniei este asigurarea de durati a stabilitelii macroeconomice, care s6 prevind costurile suplimentare, de.cele mai multe ori inutile, determinate de regres, gomaj cronic gi inflalie ridicatd. Cregterea economici durabild se va realiza prin aplicarea unui ansamblu coerent de politici macroeconomice, care vor asigura concomitent o economie de pial6 func1ional6, restructurarea selectiv[ gi modernizarea sistemului economic nalional, valorificarea profitabilS a resurselor interne, stimularea capitalului autohton gi atragerea investiliilor striine. in acest cadru, se prevede o cregtere economici intr-un ritrn anual de 4,5-60/o, susfinutd de: accelerarea modific[rii struchnilor de proprietate gi a celor de

Adrian Ndstase

Sore normalitate

produclie, prin extinderea $i consolidarea sectorului privat, astfel incdt ponderea acestuia in formarea produsului intern brut sd tindd spreT5o/o la orizontul anului 2004, structurarea mediului de afaceri gi combaterea obstacolelor administrative gi legislative in domeniul afacerilor. Cregterea economici proiectati se va regdsi integral in investilii, export qi in consumul populaliei, realiz6ndu-se, astfel, recdgtigarea piefei interne suslinute de sporirea puterii de

cumpirare, precum

reluarea relaliilor comerciale

zone

traditionale.

Guvernul va promova o politici financiard moderat-selectivd, in scopul stimulirii sectoarelor cu potenlial de competitivitate, al atragerii de noi surse de finanlare externS, precum qi al efrcientizdt',i cheltuirii banului public. TotodatS, Guvernul, impreund cu Banca Nalionald a Rominiei, va promova, cu deschidere gi seriozitate, cu profesionalism, un dialog permanent cu instituliile financiare internalionale Fondul Monetar Internafional, Banca Mondiald, Banca Europeani de Reconstruclie gi Dezvoltare, Banca Europeand de Investilii, precum gi cu Uniunea Europeand, in vederea stabilirii unui parteneriat real gi a unui climat de incredere. Reforma fiscalS va fr axatd pe principiul de a rispunde mai bine cerinlelor contribuabilului, de a crea un sistem fiscal simplu, echitabil gi elastic. Se au in vedere atAt acliuni imediate, cdt gi m[suri pe termen mediu. Astfel, se va opera o reducere graduald a impozitelor directe, in principal pe veniturile populaliei, precum gi o sc[dere a cotelor de TVA la unele produse, precum piine, lapte gi energie electricd qi termicd. bugetare un rol important il va avea revederea sistemului cheltuielilor publice. Vor fi eliminate gradual fondurile extrabugetare. Vom asigura transparenfa cheltuielilor bugetare. Vom aloca resursele publice pe bazd de proiecte gi programe. Aceastl noud construclie bugetard va fi aplicatd la elaborarea

in cadrul politicii

proiectului de buget pentru anul 2002, care va ft prezentat Parlamentului in luna octombrie 2001. Deficitul bugetar va fi finanfat in mod neinflafionist, dimensiunile acestuia urmdnd a fi in 50

Guvernarea social- democratd modernd

concordanlA, pe ternen mediu, cu sffategia dezvoltare economici qi sociald ale ldrii.

$i priodtSlile

Pe fondul politicilor macroeconomice vor fi aplicate misuri de ajustare structurald in industrie, agriculturd, transporturi, lucrdri publice, comunicalii gi turism, care vor viza accelerateapivatizdni societdlilor comerciale cu capital majoritar de stat 9i a restructuririi acestora, atâ&#x201A;Źit pt'rn modernizarea gi dezvoltarea agenfilor economici cu potenfial competitiv, cdt qi prin reorientarea, redimensionarea

sau inchiderea unitdlilor fdrd piat6 de desfacere, prealabil[ a problemelor sociale.

rezolvarea

Guvernul va acliona pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare regionall prevdntte in Strategia naliona16 de dezvoltare economici a Romdniei pe termen mediu, in deplin acord cu politica europeand de coeziune economicd Ei social6. In acest cadru, prin corelarea politicilor regionale cu cele macroeconomice gi sectoriale, se vor

asigura: diminuarea dezechilibrelor regionale existente; revitalizarea zonelor defavorizate; stimularea cooperlrii

interregionale interne gi internafionale; preg6tirea cadrului institulional pentru utllizarea fondurilor structurale gi pentru acces la Fondul de coeziune al Uniunii Europene. Procesul de privatizare se va desfbgura numai in condilii de eficienti qi transparenli, cu reintroducerea controlului Curfii de Conturi. in sfera ptivatizdrii vor fi incluse, in mod diferenliat, in funclie de specific, utilitalile publice - domeniu care se va deschide cu fermitate concurenlei, concomitent cu combaterea abuzului de pozi\ie dominant5 pe piaf5, in detrimentul consumatorului. in urmdtoarele sf,pt6mini, Guvernul va pune in aplicare programul pentru depiqirea iernii, care asigurd sursele de finanlare pentru achizilionarea combustibilului necesar inc[lzirii pentru populalie. in paralel, sunt previzute misuri pentru pregitirea gi desfbgurarea campaniei agricole de primivari, printre care acordarea directi cdtre producitorii agricoli a unui sprijin financiar de 1 milion de lei pentru fiecare hectar cultivat, concretizat in seminle seleclionate, ingriqdminte, pesticide gi unele

lucrlri agricole. 5l

Adrian Ndstase

- Spre normalitate P o litic a

lidaritdlii

ciale

Politica sociali a Guvernului pornegte de la nevoia unei schimbiri radicale de abordare, care se bazeazd pe echilibrul dintre competifie, colaborare gi solidaritate. Acest echilibru poate fi realizat, pe de o parte, prin salaizarea diferenliatd dup6 criteriul eficienlei $i, pe de alti parte, printr-o repartilie echilibrati gi transparentd a veniturilor realizate in societate. Pentru a iegi din criza economicd in care se afld, Romdnia are nevoie de mai multe locuri de munc{ dar gi de solidaritate sociali. Pornind de la aceste considerente, Guvernul va combina mdsurile de proteclie gi de asistenli sociald pentru anumite categorii sau grupuri de persoane cu acliuni care vor contribui la asigurarea locurilor de muncd pentru obtinerea de venituri permanente gi in continud creqtere. Un loc important in cadrul misurilor active vor avea acliunile de calificare, recalificare, reorientare a fo4ei de muncd, in funclie de cererea existentd pe piala muncii. Guvernul va incuraja agenlii privali in domeniul recalificlrii forlei de muncl 9i finanlirii cursurilor sau a programelor pe baza garanliilor suplimentare acordate pentru incadrarea ulterioard a cursan{ilor. Obiectivul programului de guvernare in domeniul veniturilor salariale il constituie asigurarea unui salariu care sd permitd un nivel minim decent de via!6. Guvernul va promova un nivel mai ridicat al salariului minim pe economie. Se are in vedere o cregtere treptatd a salariului minim, astfel incit in2004 acesta si fie - in termeni reali cu cel pulin 50% mai mare decAt la sfirgitul anului 2000.

imbunbtllirea nivelului de trai al pensionarilor se va asigura, at6t recorelarea pensiilor pe baza unui program care se va desfbgura pe o durati de 3 ani, incepdnd cu trimestrully/200I, cdt gi prin indexare^a trimestriald a pensiilor in vederea pdstririi puterii de cumpirare. ln domeniul asistenlei sociale, Guvirnul considerl c6 familia trebuie pus6 in centrul preocupirilor de naturd social6. In aceasti viziune, familia va beneficia de doud tipuri de prestalii sociale: alocalii pentru subzistenld gi alocalii pentru dezvoltare -"opii familiali. in acest cadru, alocalia pentru uu ajunge si

prin

Guvernarea

reprezinte

cial-demo cratd modernd

l0% din salariul mediu net pe economie, iar familiilor li se va acorda sprijinul financiar necesar pentru

cu venituri reduse

pregitirea copiilor in vederea inceperii anului gcolar.

in domeniul ocrotirii sdn6t6!ii, programul guvernamental porneqte de la faptul ci ingrijirea senetAlii trebuie si fie un bun social colectiv, liber accesibil tuturor cetilenilor Romdniei, indiferent de capacitatea lor de a pliti. In stabilirea acliunilor gi misurilor pentru realizarea acestui obiectiv strategic, s-a luat in considerare neconcordanla existentE dintre nevoile de ingrijire a populatiei, pe de o parte, gi structurile gi eficienla scdzltrtd din serviciile de sdndtate, pe de aLtd parte. Printre m[surile imediate pe care Guvernul le are in vedere sunt promovarea unei noi metode de compensare a medicamentelor prin introducerea mai multor grupe de medicamente compensate, in funclie de categoriile de boli, cu stimularea ofertei inteme qi acordarea gratuitl de lapte praf din produclia internl copiilor in vdrstd de pdnd la un an. SinStatea gi bundstarea tuturor copiilor vor constitui o prioritate a

Guvemului Romdniei, iar proteclia drepturilor lor va fi suslinuti ferm gi fbrd echivoc. Se va urmdri elaborarea gi promovarea unui program nafional de educalie publici cu privire la responsabilitatea gi rolul familiei. Ludnd in considerare recomanddrile raportorului Parlamenfului European pentru Romdnia, baroneasa Emma Nicholson, Guvernul va promova o legislalie unitari cu privire la proteclia drepturilor copilului, pentru prevenirea gi intervenlia eficienti in cazurile de abuz gi neglijare a copilului, investigarea delictelor cu privire la copii gi combaterea crimei organizate, cu referire specialS la traficul de copii. De asemenea, se va intiri capacitatea institufionald, la nivel central, prin consolidarea autoritSfii nalionale cu atribulii in elaborarea, coordonarea qi controlul implement5rii politicii de proteclie a drepturilor copilului. In acest context se vor reconsidera procedurile privind adopfia, in vederea promovirii adopliei nalionale gi misurilor alternative de suslinere a copilului in familie, iar regimul adopliei intemalionale va fi reanalizat pe fond. 53

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Programul nostru guvernamental pornegte de la faptul c5 educalia, cercetarea gi cultura sunt factori strategici ai dezvoltdrii. Sistemul de inv6!5mdnt este apreciat de Guvernul PDSR ca o prioritate nalionali, care trebuie si se bucure de o atenlie special5 in politica de dezvoltare pe termen lung. in scopul racordirii sale la cerinlele contemporane, sunt prevdntte acliuni pentru consolidarea rolului gcolii ca principala institulie de educa{ie gi invlfdmdnt. Programul de guvemare, in acest domeniu, se concentreazd asupta urmdtorilor

factori decisivi: educalia de bazd pentru to!i; capacitatea de autoperfeclionare a sistemului educafional; inv6ldmdntul superior

gi cercetarea gtiinlifici;

educalia permanentd intr-o societate educalionali. Guvernul va promova programe speciale penffu tineri, care vor urmdri: sporirea participirii la viala economicl; valorificarea potenlialului creativ al tineretului; acordarea de ganse egale tuturor tinerilor; atragerea tinerilor in viala public5 qi la luarea deciziei; stimularea asociativitSlii tineretului; suslinerea prioritard a parteneriatului cu structuri reprezentative ale societSlii

civile; sprijinirea participdrii tineretului la internalionald. Guvernul va promova, Legea tineretului.

activitatea

in urmitoarele gase luni,

Un alt pachet de mbsuri are in vedere

dezvoltarea relelei de transport gcolar prin dotarea a 120 de localitali pe an cu autobuze, precum gi construirea, in gcoli, a 400 de sili de sport in perioada

200r-2004. Programul de guvemare in domeniul culturii este structumt pe urmltoarele coordonate definitorii: accesul liber gi egal la informalie; patrimoniul cultural nafional; crealia culturali; consumul cultural; racordarea la cerinlele societilii romdneqti qi ale integrdrii europene. Identitatea nalionali, in dimensiunea si culturald, va fi int[riti. Teatrele, muzeele, chiar c[minele culturale vor redeveni locuri ale trdirii gi exprimdrii valorilor, ale creafiei, fradilionale gi de avangardi, rominegti.

Cu privire la culte qi viala spirituale, proiectarea acliunilor guvernului porne$te de la conceptul ci democralia gi religia sunt 54

Guvernarea

cial-democratd modernd

valori complementare, care exprim6, in modul cel mai nobil, condilia umanA.

Pornind de la principiul ci pentru Rom6nia minoritalle sunt o mare resursd, apreciem c6 un bun management al acesteia este o cale de a servi atdt dezvoltarea identitnlii minoritSlilor, cdt qi cooperarea interculturald. Acesta este modelul civic multicultural, bazatpe toleranld gi respect reciproc, pe care noi il vom promova.

Reforma instituliilor statului qi ale guverndrii domeniul apirdrii nalionale, obiectivul nostru strategic il reprezintd realizarea unui nivel corespunz[tor al structurilor militare din punct de vedere numeric qi al dotdrii forfelor, care sl asigure o capacitate operativi la nivelul impus de cerinlele programului de aderare la NATO, concomitent cu asigurarea capacitilii de a participa la prevenirea conflictelor, gestionarea crizelor gi apdrarea colectivi in plan regional. Procesul de restructurare qi modernizare a organismului militar va fi relansat prin suslinerea efortului material gi financiar, inclusiv prin promovarea unei legi de organizare a armatei' Un obiectiv de cea mai mare importanfi gi de urgenll imediatd este imbundtifirea rapid[ a procesului de management al resurselor umane, urmirindu-se : depolitizarea organismului militar; redimensionarea corpului de comandd gi imbundtilirea nivelului expertizei civile. Guvernul va acfiona pentru imbunitSlirea cit mai rapidd a condiliilor de pregdtire 9i de viafi ale militarilor gi familiilor 1or.

Programul guvernamental trateazd ordinea publici intr-o manierd nou6, europeanS, asigurdndu-se demilitarizarea respectivelor

servicii publice gi trecerea

lor la

autorita$le locale. Suntem con$tienli cd este o misiune grea, amdnatd de zece ani, dar suntem ferm hot6r6li s6 o realizdm p6nl in ant;J 2002. O prioritate a acliunii guvemamentale pe parcursul anului 2001 consti in indeplinirea condiliilor solicitate de Comisia Europeand pentru eliminarea obligativit[1ii vizelor pentru cetdlenii romAni care c6l6toresc ?n !6rile membre UE, pe care Guvernul anterior le-a

Adrian Ndstase

Spre normalitate

tratat cu superficialitate, determin6nd mentinerea, tratamentului

fapt,

scriminatoriu pentru Romdnia.

Ne vom angaja in realizarea unei reforme profunde a justiliei gi vom susline, prin toate mijloacele constitufionale qi legale, deplina depolitizare gi reala democratizare a actului de justilie, pentru asigurarea unui sistem judiciar independent gi responsabil, fundamentat pe respectarea principiilor statului de drept, a unui sistem care si fie funclional, eficient gi apropiat de cetSfean. Dorim ca autoritateajudecitoreasci sd fie o putere autentici in stat, astfel incdt principiul constitulional, potrivit cdruia ,fiimeni nu este mai presus de lege" s6 devind o realitate.

propunem sd respectdm

rolul Parlamentului de

centru

fundamental al vielii politice gi al democraliei constitulionale gi si eliminim imixtiunile din partea puterii executive. Pentru a reface

raporturile dintre Parlament qi Guvem, avem in vedere: reinfiinlarea funcliei de ministru pentru relalia cu Parlamentul gi desemnarea, la frecare minister, a unui secretar de stat cu atribulii privind raporturile cu Parlamentul, sindicatele qi patronatele. Mai mult, in calitate de prim-ministru, voi ft prezent in fala Camerei Deputalilor gi a Senatului, cel pulin o datd pe lund, pentru a rispunde, personal, la intrebdrile gi interpeldrile justificate ale dumneavoashd. Totodatd, dup6 primele 6 luni de la investiturd, voi prezenta Parlamentului stadiul aplicirii Programului de guvernare.

Institulia delegirii legislative va fi folositi de Guvern in limitele stricte ale prevederilor constitulionale, cunoscdnd cd abuzul de ordonanle emise in legislatura anterioard a introdus subiectivismul gi arbitrarul in domeniul legislativ. Doresc si vd informez cd, pe ordinea de zi a Camerei Deputalilor ftgtxeaz6,, in prezent, 250 de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanle, iar la comisii, pentru avizare sunt alte 246 de proiecte; in acelagi timp, la Senat pe ordinea de zi sunt inscrise 22 de proiecte pentru aprobarea unor ordonanfe, iar 124 se afl6 la comisii pentru avizare. Romdnia are deci, in acest moment, in mare misurf, o legislalie provizorie. De 56

Guvernarea

cial-demo cratd modernd

ce si ne mire faphrl ci strdinii considere Romdnia o tatd instabill din punct de vedere juridic?

Programul de guvernare abordeazd frontal accelerarea reformei administraliei publice centrale 9i locale, in concordan![ cu standardele europene, asigurdnd, concomitent, descentralizarea qi demllitarizarea serviciilor publice, depolitizarea structurilor administraliei gi eliminarea clientelismului politic. Noua structura guvernamentall reflect[ pe deplin conceplia PDSR de modemizare gi adaptare concretd a administrafiei publice la realitilile economiei qi societilii romdneqti. Direcliile prioritare de acliune in reforma administrafiei publice se refer6, in principal, la: eficientizarea structurilor qi cheltuielilor de administralie, prin reducerea personalului excedentar la nivel central gi local cu circa 30o/o, nornarea strictd a consumurilor materiale qi dot[rilor administrative, ceea ce va determina schimbarea de fond a raportului dintre administralie gi cetilean, in favoarea cetaleanului, concomitent cu reducerea substanliala a birocraliei 9i eliminarea premiselor corupliei din administrafie.

Guvemul va acliona cu fermitate pentru combaterea corupfiei, diminuarea substanliald a fenomenelor de evaziune fiscald, de contrabandl qi de sp6lare a banilor, ceea ce va asigura, implicit, reducerea consistentd a economiei subterane.

Romhnia

- actor european

regional

cruciala pentru destinul naliunii, politica externl rom6neasc6 af,e $ansa istorica de a contribui decisiv la realizarea intereselor nalionale qi la conturarea unui nou viitor pentru toli cetilenii Romdniei. Prin consecvenld, seriozitate 9i dinamism, Guvernul Romaniei va acliona cu responsabilitate pentru refacerea credibilitd,tii gi respectabilitelii internalionale ale Romdniei 9i ale

in aceasta etapi

cetilenilor sdi. Obiectivul fundamental

al politicii externe

urmatoarea perioadi va consta in accelerarea integrarii Romaniei in

structurile politice, economice

strategice europene

euroatlantice. Rom6nia rdmine pe mai departe angajati pe drumul 57

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

integrdrii depline cu Uniunea Europeand. Acesta este qi sensul credrii unui minister al integrdrii europene. Integrarea reprezintd destinul nostru nalional pi marele proiect de dezvoltare a Romdniei. Energia gi eforful nostru vor fi canalizate pentru accelerarea ritmului negocierilor de aderare, a indeplinirii integrale a criteriilor de integrare gi a reducerii handicapului care ne separd de alli candidali la integrare.

Principalii nogtri parteneri comerciali, economici qi politici sunt europeni. Contdm pe mai departe pe sprijinul lor in indeplinirea aspira{iilor noastre europene, inclusiv in asigurarea dreptului de liber[ circulalie a cetdlenilor romdni in statele Uniunii. NATO este cea mai importanti alianld" capabili sd asigure stabilitatea, coeziunea transatlanticd qi pacea Europei. Hotdrdrea noastrd de a aderala Alianla Nord-Atlanticl a fost gi rimdne neclintitl. Suntem increzdtori cd Romdnia, prin seriozitate gi perseveren!6, igi va gbsi in viitorul apropiat locul binemeritat in familia NATO. participarea Romdniei la forme de cooperare multilaterald va continua sI fie armanizati cu interesele Romdniei privind integrarea in structurile europene guvernare

euroatlantice

gi cu obiectivele programului

plan politic gi economic.

Parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii constituie un punct esenlial al politicii noastre externe. Vom lucra indeaproape cu noua administralie americani pentru avansarea agendei noastre bilaterale, a procesului integririi euroatlantice gi a asiguririi stabilitdlii Europei de Sud-Est.

Rominia va prelua incepdnd cu I ianuarie 200I pregedinlia - in exerciliu - a OSCE, cea mai inaltd pozilie incredinlati Romdniei pe plan internalional in ultimele decenii. in aceastd inaltd calitate, Romdnia va promova idealurile pdcii, cooperdrii gi securitilii in spaliul OSCE, valorile democrafiei, ale statului de drept gi ale respectului pentru drepturile qi libertdlile fundamentale ale omului, aducindu-gi contribufia pebaza valorilor de libertate gi demnitate, a aspiraliilor de stabilitate gi prosperitate proprii naliunii rom6ne. Romdnia va rdm6.ne pe mai departe un promotor al cooperdrii )6

Guvernarea social-democratd modernd

regionale gi al unor relalii stranse cu toli vecinii sai. vom utlliza pre$edinfia romaneascd a OSCE pentru promovarea idealurilor noastre comune de democralie, stabilitate 9i respect al drepturilor omului in intregul spaliu euroatlantic.

contextul cooperlrii regionale, vor fi consolidate relaliile de bun[ vecindtate cu statele vecine (Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, R.F. Iugoslavia), pe baza tratatelor politice existente, a aranjamentelor de cooperare trilaterale 9i a suslinerii iniliativelor locale de cooperare transfrontaliera. In paralel cu contribulia la stabilizarea, dezvoltarea 9i integrarea europeand a Europei de Sud-est, un rol important va fi acordat dezvoltirii dimensiunii central europene a politicii externe romdnegti, prin stimularea relaliilor de cooperare cu state central europene din vecinf,tatea sau proximitatea Romdniei, membre sau candidate la aderareala Uniunea Europeand sau care au aderat recent la NATO.

Vom acliona cu dinamism qi pragmatism pentru amplificarea relafiilor speciale gi privilegiate ale Romdniei cu Republica Moldova, pebazaidentitdlii de 1imb6, culturi qi istorie a celor doud state romdnegti, prin dezvoltarea ariilor de complementaritate economici, suslinerea fluxurilor investilionale in Republica Moldova, continuarea gi amplificarea sprijinului economic direct, asistenld pentru diversificarea resurselor energetice disponibile Republicii Moldova pentru cre$terea gradului de independenld energeticl a ldrli. Pentru gestionarea relaliilor cu Republica Moldova, la Guvern, va funcliona un oficiu subordonat direct primuluiministru, astfel incdt sd dim un nou impuls acestor raporhrri.

in procesul elabordrii sffategiilor gi execuliei acliunilor de politici extern6, Guvernul Romdniei va acorda o atenlie special6 consultdrii ample gi structurate cu Parlamentul Romdniei, cu societatea civil[, cu reprezentanlii mediilor de afaceri, de presd 9i

academice, cu reprezentan{ii de vdrf ai diasporei rominegti. Guvernul va sprijini, in continuare, pdstrarea identitAfli culturale 9i lingvistice a comunitililor romdnegti din statele vecine, precum 9i

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

crearea conditiilor pentru manifestarea acestei identitali, in statul ai cdrui cetileni sunt. in deplin[ transparenli, Guvernul-va include problemele etnicilor romani pe agenda dialogului cu statele vecine gi a cooperirii cu organizaliile internalionale. va continua s6 aloce fonduri pentru suslinerea gcolilor, institutiilor de cult. institutiilor culturale gi pentru burse de studiu de care pot beneficia indeosebi membrii comunitililor romanegti din statele vecine. Guvernul va stimula activizarea legiturilor economice transfrontaliere gi investiliile in comunitdlile rom0negti din afara granilelor. Executivul va ?ncuraja strangerea legdturilor cu fara a comunitefilor 19m{e$i din inheaga lume, va acorda asistenli pentru pdstrarea identitalii lor etnice gi culturale, va incuraja realizarea de investilii in Romdnia, de cdtre romdnii din afara hotarelor fdrii. Va promova un dialog cuprinzbtor qi deschis referitor atdtlaproblemel- cu care se confruntd comunitilile romdnegti, cdt gi la agteptbrile conafionalilor din afara tfl."ii, in vederea identificdrii. in comun. a celor mai bune solufii.

Guvemul va stimula continuarea schimburilor culturale gi a relafiilor culturale cu statele lumii, pentru promovarea valorilor culturii romdne, reintegrarea lor in circuitul valorilor universaie, asigurarea cunoagterii tezaurelor culturale ale altor naliuni gi promovarea unui climat de respect gi toleranld, bazat pe dialogul intre culturi gi intre civilizafii. PDSR considerd cr Romdnia se gisegte acum, la finere mileniului

al Il-lea gi in pragul celui de-al III-lea mileniu, intr-un moment

crucial al evoluliei sale istorice, politice gi socioeconomice. pe de o parte, lara trebuie si facd fa16 marii provociri reprezentate de ritmul extrem de rapid al procesulti globaliz5,rii. Din aceasti

perspectivd, sunt actuale cuuintele lui Nicolae Titulescu, care spnnea: ,in ziua de azi nimic nu este local sau continental, ci totul este de interes mondial'. Pe de alt6 parte, aga cum este normal intr-o democralie, in societatea romdneasci se manifesti, in mod liber, o diversitate de interese individuale gi ale diferitelor grupuri sociale. in faga acestor evolulii democratice firegti, n.-p.rt"- aminti 60

Guv ernarea s ocial-democratd mo dernd

cuvintele rostite de Nicolae Iorga, incd la inceputul secolului pe care il incheiem peste cdteva zile. Marele nostru istoric aftma: ,,trtIai presus de interesele indivizilor, mai presus de interesele claselor, trebuie sd se ridice solidaritatea nalionald, sentimentul de unitate, care sd imbrdliseze o societate de la un capdt la altul. Acest sentiment asigurd menlinerea unui popor, acest sentiment

asigurd afirmarea unui popor

Ei ti dd biruinld in

toate

imprejurdrile". Congtient de rispunderea pe care mi-o asum in fala

!1rii, impreuni cu colegii mei din acest eventual Cabinet

mileniului trei, convingi de a ac{iona numai in interesul nalional, al progresului Rominiei gi pentru integrarea !6rii noastre in structurile europene gi euroatlantice, v6 rog, doamnelor qi domnilor senatori 9i deputali sd acordali votul dumneavoastrd favorabil Programului de guvernare gi Listei Guvernului Rom0niei.

COMBATEREA SARACIEI, O PRIORITATB ABSOLUTA1 (mai 2001)

o temi care, pan[ la urmi, reprezintA esenla obiectivelor de guvernare in orice !ard, ?ncercarea de a crea condiliile pentru bunistare sau, in oice caz, pentru evitarea slrdciei gi, la limiti, evitarea sirdciei extreme. bordim

Din picate, situalia in Romdnia in acegti ultimi zece ani nu a evoluat intr-un mod fericit. Astfel, dacdratz sdrSciei in 1989 era de aproximativ 6%o, ea a ajuns in 1994 la aproximativ 28o/o, a scdntt apoi pdnd in 1996 Ia25o/o, respectiv 20%inperioada 1995-1996 9i dupl aceea a crescut constant, in 1997 - 30yo, in 1998 - 34o/o, in L999 - 4lYo, in 2000 - 44o/o, iar rata s[riciei extreme a crescut pdnd"laSYoin 1995, dupi aceeaa fost un an de inflexie, de scddere la 5o/o in 1996, iar dup[ aceea a continuat sd creasc6, in 1997 l0%o,in 1998 - l2o/o,in 1999 - l7%o.Este evident cd se produce o

erodare continud a puterii de cumpdrare $i, in general, a indicatorilor care eviden{iazd, sdrdcia, respectiv s[ricia extremd. Fa,td de celelalte

!5ri europene in tranzifie, Romdnia, din picate, nu

sti foarte bine gi am sd m[ refer poate doar la unele din

aceste !dri.

DacI in Romdnia, conform datelor internalionale, rata de sdricie in 1998 era consideratd 45o/o, sigar, metodologia este oarecum diferiti fali" de datele prezentate, dar, pe aceeagi metodologie, sub noi erau doar Albania, 59o/o, Rusia, 50%, gi Moldova, 85%. in rest, iatd, I Intervenlie rostit6 la lucririle Comisiei antisir6cie, 23 mai 2001. 62

Combaterea sdrdciei

Macedonia 44%o, Letonia 35o/o,'Bulgaria l8Yo, Lituania 23Yo, Ucraina 29Yo, Estonia l9o/o, Ungaria l5olo, Polonia l8o/o, Belarus 100/o, Slovacia 9o/o, Croalia 4o/o, Cehia 0,80/o, Sloveria 0,7o/o, deci un decalaj foarte mare gi, in orice cM, se evidenliazd o zond sociall care afecteazd, sau poate si afecteze, stabilitatea sociald 9i' prin aceasta, stabilitatea politicd. Trebuie sd ne fie foarte clar c[ nu se poate face politici in afaru unei stili de echilibru social, dar principalul element de echilibru social eite satisfacerea unor nevoi de bazd 9i iegirea din starea de sdr6cie. Ca surse ale exploziei sirdciei, in mod evident starea economiei - gi nu am si insist asupra acestor chestiuni - dar 9i unele probleme legate de proteclia sociald. Deqi sistemul de securitate social[ a reugit si se menlin[ pe linia de plutire, existi totuqi un deficit de proteclie tocmai pentru segmentele aflate in sbricie extremd. E vorba de cei fbri venit - 9i aici nu gtiu dacd e problema cea mai bun6, dar, in orice caz, o anumitd aproximalie cred ci este corectS, egecul Legii ajutorului social, grupurile speciale care cumuleazd o multitudine de condilii negative 9i care nu au ganse de a iegi din situalia de sirdcie extrem6, copiii care ies din diverse institulii, familiile monoparentale, familiile cu mulli copii, persoanele fird adipost, copiii strizii sunt aceste grupuri speciale pentru care, din pdcate, nu exist6, deocamdatS, programe nalionale coerente care sd le asigure suportul. De aceea, va trebui

sd cdutdm

soluliile cele mai bune, pornind de la

aceste grupuri linti pentru acliunea guvernamentald. Apoi caracterul fragmentar al unor programe, lipsa de coordonare, eficienfa redusi pentru unele dintre acliuni 9i, deqi sursele sunt limitate, existi multe programe cu finanlare mai ales externi, care au, din picate, un grad de eficienli redus 9i care nu reugesc si se coordoneze inh-un mod armonios. Un alt aspect pe care a$ vrea sd-l subliniez, este necesitatea de a se ac{iona mai bine la nivel local. Dacd la nivel central, poate 9i datoriti dobindirii de experienli mai mare a celor carchrcteazdpe proiecte in acest domeniu, s-au reugit lucruri mai bune, la nivel

local, lipsa de experienld in anumite canxi, o implicare mai redusd, multitudinea de probleme, incapacitatea de a orienta distinct anumite persoane pentru a se ocupa de anumite probleme, de anumite programe, creeazd un anumit grad de pasivitate, uneori se

agteaptd

ca soluliile gi rezolvarea problemelor sE vind de

Bucuregti.

Din acest punct de vedere, este clar cd va ft nevoie sd dezvoltim mai mult aceast6 axi de parteneriat intre nivelul central qi nivelul local. Pe de altd pafte,va trebui s6 vedem, la nivel local, ce anume se poate face, cum poate fi utilizatd imaginafia celor care lucreazl. in domeniile respective. Ieri am fost in Gorj,-am avut intdlniri cu cei din Valea Jiului. Avem un program special acolo, am creat un comitet interdepartamental cu secretari de stat din zece ministere. Lucrurile merg destul de greu, pentru c[ se incearcd extrapolarea unora dintre soluliile de la Bucuregti pe zona respectivd, nu intotdeauna cei din zoni sunt implica,ti efectiv in gdsirea solutiilor gi atunci unele dintre solulii sunt artificiale, ele sunt doar pe hdrtie gi, deqi banii s-au adunat pentru rezolvarea unor probleme e vorba de aproximativ 1.000 de miliarde, care, intr-un fel sau altul, vor curge pe diverse robinete pentru zona respectivd - nu este foarte sigur cd vor fi rezolvate unele dintre probleme intr-un mod eficient. Pe de altd parte, spuneau liderii de sindicat din Valea Jiului. noi am

dat 16 hot[rdri de guvern pentru ajutoare sociale, in urma unor atalize care s-au fbcut, foarte serioase de altfel, pentru cei din Valea Jiului aflafi in dificult6li deosebite. Liderul sindical n-a spus cd, in felul acesta, se incurajeazd totugi o anumitd a.titudine care nu are nici un fel de legdturi cu eventualele eforf'ri personale in munc[, gi ne argumenta cd acegti bani ar trebui coordonali cu nevoile primdriilor gi ale sindicatelor din zond,?n aga fel incAt in contrapartidd pentru acegti bani totugi unii dintre cei care ?i primesc sdrealizeze anumite activitili in folosul comunitdlii.

Am fost absolut de acord ci e bine si proceddm in felul acesta gi am inclus pe reprezentantul sindicatului gi pe reprezentantul Ligii 64

Combaterea sdrdciei

celor disponibilizali din Valea Jiului in acest Comitet interdepartamental, tocmai pentru a incerca sd aducem de la nivelul de bazd influxul necesar, inputul necesar pentru solulii cdt mai bune.

in incheiere, a$ vrea sI vi spun cdteva lucruri pe care le consider, de asemenea, importante, pentru cd ag dori ca aceastd disculie de inceput s6 fie, deocamdatd, mai curdnd un fel de brain-storming, cdutarea unor cdi, a unor mijloace, a unor resurse, a unor modalitl1i prin care s6 dezvolt[m activitatea in cadrul acestei comisii 9i vreau s5 mi refer, pe de o parte, la necesitatea de a ftnaliza c6t mai curdnd Legea privind venitul minim garantat,lege care mi se pare o componentd esenliali pentru ceea ce ne propunem sd facem in

urmdtorii ani in lupta aceasta impotriva sdrdciei 9i a siriciei extreme. $i aici vreau s[ vi spun cd acest proiect de lege a fost deja realizat de citre Guvern, a fost aprobat gi este deja depus la Parlament. Md refer la proiectul de lege privind venitul minim Earantat.

Existi apoi un proiect de lege privind sistemul nalional de asistenfd sociald, care a fost, de asemenea, aprobat in gedinld de Guvern 9i care este depus la Parlament. Este apoi un proiect de lege privind asigurdrile de qomaj gi stimularea ocuplrii forlei de munc[, realizat de mai multe ministere gi care a fost depus la Guvern pentru gedinla din aceastd sdptimind.

in fine, existi un proiect de lege pentru prevenirea marginaliz[rii, care este, dupi pdrerea mea, un alt instrument, extrem de important, pentru lupta pe care orice societate civilizatl trebuie s-o duci impotriva excluderii sociale, impotriva mar ginalizdrii sociale. Acest proie ct, care a pornit de pe vremea cdnd eram in opozilie pi am incercat sd promovim o iniliativi legislativd in acest domeniu, este acum in curs de elaborare, textul este deja avizat de mai multe ministere; sunt observalii de la Ministerul de Finanle, ca de obicei, dar intr-o primS lechrd textul va fi discutat in prima gedin![ de guvern. Dar mi se pare foarte important sd ddm semnale foarte clare despre dorinJa noastri nu numai de a face reformd

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

economica, dar de a face reforma economice in condiliile in care ne intereseazi foarte mult ce se intdmpld cu concetSlenii noqtri, cei care timp de zece ani de zile au suferit gi care, pe drept cuvdnt, igi pun intrebarea ce le aduce lor de fapt societatea aceasta ?n care trdiesc, societate cu valori nobile, unele dintre ele puse in acord cu lumea europeand, dar care, in plan personal, inseamnd foarte multe

frustriri.

De aceea, consider cd aceastl iniliativd a profesorului Cdtilin Zamft, clruia vreau s6-i mulpmesc in mod deosebit, reprezinti in primul rdnd o ocazie pentru noi de a ne apleca asupra unei teme caf,e a fost discutat5 mai pufin. Vorbim mereu despre proiecte sociale, dar intr-un sens foarte larg, or aici avem, intr-adevdr, o bund ocazie de a vedea care ar putea s[ fie solufiile pentru, pdnd la urmd, aproape jumitate din societatea romd.neascf,. in mdsura in care considerdm cd aceste date sunt corecte, inseamnd cd aproape jumdtate din populafia Romdniei trAie$te in sirdcie gi datoria noastri nu este numai de a face reforme care si fie mdngiiate pe cre$tet de mari specialigti in bibliotecile lumii, datoria noastrd este si g[sim solulii pentru concetilenii nogtri, pentru cei care triiesc

foarte greu. $i, de aceea,la nivelul dezbaterii guvernamentale,la nivel legislativ, la nivelul acliunii concrete trebuie si ne implicdm.

MODERNIZAREA SOCrAL-DEMOCRATIBT ROMANE$TII (iunie 2001) de 16 iunie 2001 va rimdne in istoria social-democrafier Lromdnepti ca data repunerii pebaze moderne a migcirii socialdemocrate, cu o veche tradilie in politica romdneascS. Partidul Democraliei Sociale din Romdni a finioneazd, in baza Protocolului politic convenit in 8 septembrie 2000, cu Partidul Social Democrat

liua

Romdn, credndu-se astfel un nou partid, Partidul Social Democrat. Totodatd astlzi vor fi adoptate gi documentele fundamentale ale noului partid, Statutul gi Programul politic, pi vom stabili direcliile de actiune pentru viitor. Fuziunea noastri reprezintilun moment important pentru unificarea social-democraliei din Romdnia, un selnn de mattxizare a clasei noastre politice.

Prin crearea PSD, dim un impuls semnificativ in direclia clarificirii gi reorganizdrii sistemului de partide din Romdnia. Dorim ca acesta s[ devind in perspectivi mai bine conturat doctrinar gi mai transparent pentru electorat. Partidul Social Democrat pe care il intemeiem astj;zi are resursele necesare pentru a influenla pe termen lung politica in Romdnia. , 1

Cuvantare rostiti la Congresul de constituire a Partidului Social Democrat, Bucureqti, 6 iunie 200 I .

Adrian Ndstase

Sore normalitate

Sociul-democralia tn Romfrnia: tradilie Si modernitate Partidul Social Democrat continui in modemitate tradilia miqcirii democratice de stdnga din Rom6nia. Constituind astdzi PSD nu facem altceva decdt sd ddm coeren!5 gi forla structurald unei traditii vechi a social-democraliei romdnegti.

si amintim ci romdnii au imbriligat ideile socialiste incl din momentul afirmdrii acestora in cadrul primei Intemalionale Socialiste. Atunci oameni de cultur[ de prestigiu, precum Emil Racovi!5, Constantin Dobrogeanu-Gherea, au participat pi au Este bine

contribuit ladezbaterea de idei specificd acelei epoci. Este de notat ci primul partid social-democrat din Romdnia s-a format relativ in acelagi timp cu majoritatea partidelor similare din Europa. PSDMR, partid precursor al celor de astdzi, s-a niscut in 1893, aderflnd incl de la crearea sa la Internalionala formatl in 1889. Degi partidul nu a jucat un rol important in viala politicd a {5rii la acel moment, se poate spune cd a contribuit la procesul de

democratizare

societdlii romdnegti, prin promovarea ideilor

generoase socialiste gi social-democrate.

Migcarea socialistd a luat o mai mare amploarc la inceputul secolului al XX-lea, sub presiunea modificdrilor din structura sociali gi a schimbirilor politice. Reorganizat

1910 sub denumirea de Partidul Social Democrat bine configuratS, noul partid a avut statut de partid parlamentar gi a contribuit la introducerea in legislalia vremii a unor prevederi specifice doctrinei sale gi intereselor celor pe care ii reprezenta.

din Romdnia gi situindu-se pe o bazd sociali mult mai

Social-democrafii romdni au crezti intotdeauna in valoarea reformismului, a oblinerii drepturilor politice, economice qi sociale, prin mijloace democratice, prin participarea loiald la viala parlamentari qi prin modificarea din interior a sistemului politic.

Modernizarea s ocial-democrafiei romdneS ti

Istoria social-democraliei a fost frbmdntati qi contradictorie, partidul trecdnd prin multiple sciziuni, fragmentdri gi perioade de umbr6, dar a menlinut vie tradilia social-democratd in Romdnia interbelicd. Dupd A1 Doilea Rizboi Mondial pentru aproape jumitate de secol aceasti mi$care politicd a fost reprimati de dictatul partidului unic, mulli dintre liderii sdi fiind victime ale terorii gi abuzurilor. Imediat &tpd 22 decembrie 1989, dochina social-democrati s-a revitalizat. Atunci s-a reconstituit PSDR-ul, partid care fuzioneazd astizi cu PDSR-ul, iar,inparalel, o mare parte a celor care au fost implicali direct in Revolulia din Decembrie 1989 au evoluat spre aceeagi viziune doctrinar[, formdnd, in timp, mai multe partide care igi construiau programele politice pe suportul ideilor socialdemocraf iei contemporane. PDSR aretr)rezentzt nucleul cel mai consistent al acestui proces, iar evolufia noastrd ulterioari a confirmat fo4a gi valoarea sa. Din nefericire, orgolii personale, un anumit imobilism politic qi o viziune pregnant partizand au impiedicat, in to{i acegti 11 ani, o necesard coagulare a social-democratiei din Romdnia intr-un partid puternic gi unit. Priviti obiectiv, evolufia social-democrafiei din

Romdnia dupi decembrie 1989 a pldtit $i ea un tribut greu ambiguitafllor perioadei de reconstruclie a sistemului democratic. Fragmentarea ce a caracterizat toate curentele doctrinare gi-a pus amprenta gi asupra social-democrafiei.

general, ca gi in cantl altor orientdri politice, a prevalat mai degrabd un model al competiliei in interiorul aceluiagi culoar doctrinar, decdt un model al cooperdrii in direclia realizirii unor valori gi obiective comune. Preocuparea principal[ era legatd de legitimitatea internl qi extern6 a celorlalte partide din aceeagi zond politici, iar nu de formele posibile de colaborare intre aceste

partide.

A fost necesari o lungd perioadi de experimente politice pentru ca astAzi sd putem reuni, la acest congres, cea mai mare parte a

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

pemonaht1lilor gi militanlilor cu gandire social-democratA. Celor doui partide - PDSR gi PSDR - li s-au aldturat grupuri politice gi personalitdli provenind din alte structuri de centru-stinga, ceea ce aratl cd tendinla de unificare a social-democrafiei este astdzi dominant6.

qi PSDR au cunoscut, ambele, un proces firesc de maturizare, de modernizare doctrinard gi funcfionald. Desigur, elementele de continuitate gi de identitate s-au pdstrat, dar trebuie si recunoagtem cd este o diferenli mare ?ntre PDSR-ul de astizi gi FDSN-ul din 1992, dupd cum este o diferen!5 mare intre ceea ce inseamnd PSDR astizi qi ce era in 1990. PDSR

Acest proces de modernizare, experienla succesivd a opoziliei gi a exerciliului puterii ne-au permis sd angajdm un dialog de substanld, care s-a ftnalizat prin convenirea principiilor programatice qi organizatoice ale Partidului Social Democrat. Suntem convingi c[ PSD va reprezenta nu o simplS insumare a oamenilor gi ideilor din cele doud partide, ci o fo46 politicd noud, pentru o noui etap6 de evolulie a societ[fii rom6negti. Formarea PSD nu este o migcare politicd de conjuncturS,

nici nu

este motivatd de nevoia de a cre$te numeric partidul, nici de interesul de a beneficia de exercifiul puterii gi nu reprezinti in nici un caz o incercare de a pltrunde printr-o alianld intdmpldtoare in familia Internafionalei Socialiste.

Am lucrat impreuni,

transparent, consult0nd organiza[ille gi

exersend in actul guverndrii proiectul nostru de uniune.

Am discutat impreund proiectele de statut gi de program,

consultat experienla unor partide social-democrate puternice din Europa qi reprezentanli ai Internalionalei Socialiste 9i ai Partidului Socialist European.

Modemizarea

so cia l-demo

craliei romdneS ti

intreg acest demers ne indreptdleqte sd apreciem cd noi nu am realizat un proces de cosmetizare a unui partid, ci cd am generat o realitate politici noud.

Am atins astdzi un prag de experienfd politicd qi suntem gata si deschidem o noud etapd in istoria social-democraliei romdneqti.

Noi nu dorim sf, inchidem spaliul

social-democrafiei pentru nimeni, dar ne definim ca fo45 politici relevantl a acestuia gi ca un nucleu care poate constitui centrul de coagulare al polului politic de centru stdnga in Romdnia.

Nu suntem de acord cu cei care incearcd sd menfind divizarea social-democralilor, considerdnd ci au monopol asupra doctrinei social-democrate. Noi nu dorim si negdm proiectele politice ale altor partide sau personalitili social-democrate, ci considerim cd forfa acestei doctrine constd tocmai in caracterul ei deschis 9i ?n tradilia sa unifi catoare.

Dorim ca PSD s6 devinl centrul de gravitalie al intregii elite politice social-democrate, sE se construiascl 9i reconstruiasci o datl cu fiecare noui generafie de politicieni. Deschiderea noastr6, capacitatea de a genera noi lideri politici, disponibilitatea de a evolua din punct de vedere doctrinar, pragmatismul gi ataqamentul fala de valorile unei lumi democratice sunt elementele care ne dau fo46, unitate gi viitor. Partidul Social Democrat va introduce in Romdnia o noud abordare a actului politic, o abordare care se delimiteazi de modelul ce a caracterizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abordiri sunt: asumarea responsabilitdtii actului politic in fala cetilenilor nu doar in momentul alegerilor, ci pe toati durata unui mandat, adaptarea permanent[ a acliunii politice la nevoile reale ale populafiei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe, denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic.

Conceptul nostru de cetllenie este inclusiv, gararrtdnd reprezentarea corecti a intereselor tuturor categoriilor de cetlleni 7l

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

care trdiesc $i muncesc in Romdnia. Justilia socialA poate fi impliniti doar intr-o societate deschisd gi tolerantd, in care libertatea de expresie a diferitelor culturi, credin{e qi orientdri este respectati, in care prejudecilile gi discriminirile sunt eliminate. Promovarea toleranlei gi a respectului reciproc au constituit intotdeauna un obiectiv central al social-democraliei europene gi interna{ionale.

Proiectal politic

cial-democrat

Partidul Social Democrat propune un proiect politic de anverguri, proiect ale cirui axe principale de acliune sunt guvernarea eficienti, dentoltarea, coeziunea sociali gi integrarea europeani.

Acest proiect politic se intemeiazl pe valorile tradilionale ale social-democrafiei - libertate, egalitate, justilie qi solidaritate. Aceste valori sunt perene gi ele reprezintl un reper gi un criteriu de judecatd a politicilor noastre. Privim ins[ aceste valori prin prisma actualitalii, a lumii de astlzi gi incerclm, pornind de la ele, s[ dim rispunsuri convingitoare provocdrilor cu care se confruntd societatea.

Lumea contemporand este caracteizatd prin dominanta proceselor de integrare gi mondializare, printr-o mare vitezd de transformare gi, implicit, printr-o continui stare de tranzilie. Evoludnd in aceasti lume in schimbare, Romdnia este nevoitd sd parcurgd in paralel un proces de asezare a economiei pe fundamentele mecanismelor de pia!5 gi de consolidare a instituliilor democratice.

Credem cd strategia social-democrati oferl soluliile necesare pentru a asigura atdt succesul transformdrilor interne, cdt gi integrarea cu succes, in beneficiul nostru, in procesele de globalizarc. Social-democralia este doctrina cea mai deschisi la schimbare, la reformd gi la integrare. in contrapondere cu liberalismul sau cu neoconservatorismul, ea oferi o viziune pragmaticd gi ponderatb 72

Modernizarea s ocial-democraliei romdneS ti

asupra dezvoltdrii, incerc0nd

menlind coeziunea sociali 9i

intdreascd solidaritatea intr-o epoci in care schimbarea introduce o presiune puternici asupra individului gi a comunitdlilor.

Chiar dacd unii teoreticieni au prezis in deceniul trecut sfhrgitul social-democraliei, cel pu{in din perspectiva politicilor pe care le mai putea contrapune acest curent neoliberalismului triumfrtor, acest lucru nu s-a ?ntdmplat. Creqterea galopanti a clivajelor sociale, creqterea qomajului, reaparilia unor posibile surse de tensiune socialf,, ca gi agravarea decalajelor dintre regiunile lumii fac ca alternativa propusi de social-democrafie si rdmdni in continuare valabild. Diversitatea economicd a lumii este atdt de mare, inc0t nu mai putem concepe sistemul economic mondial ca unul monocrom; de aceea astdzi se vorbegte nu despre o lume ci de lumi, cu ritmuri de cre$tere gi evolulie diferite. Numai cd, in vreme ce ultraliberalismul nu a frcut altceva decit si creascd distanla dintre aceste lumi, social-democrafia qi-a f[cut un scop din a promova apropierea gi solidaritatea. Social-democralia a acceptat principiul piefei concurenliale, dar a respins supremafia pielei privite ca un zeu

intangibil. Nu intdmplStor, una dintre axele principale ale

proiectului nostru politic este reprezentatd de guvernarea eficient5. Acesta este principalul instrument de modemizare a societdfii, principalul instrument de asigurare a echilibrelor economice gi

sociale, de transformare in realitate

obiectivelor social-

democrate.

dezbaterea publicd asupra ttar.;,iliei de la economia de comandd la economia de pia!6, social-democralia s-a confruntat, inclusiv in Romdnia, cu o mitologie pusd in migcare de anumite cercuri intelectuale legate in principal de liberalism. Aceastd mitologie afrma, in principal, c6 social-democralia nu poate infbptui reforma qi dezetatizarea. Cd tranzilia postcomunistl se bazeazd in mod obligatoriu, in principal, pe misuri liberale. Cd social-democrafia doar redistribuie, fbrS a putea crea bogitie.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Experienla noastri a infirmat aceaste mitologie. Social-democrafia este cea care a inceput transformarea Romdniei intr-o societate capitalisti gi a condus pdnd,la un punct acest proces. Din pdcate, politicile de dreapta in RomAnia au eguat in continuarea lui, au produs haos gi dezordine in societate gi economie.

Este tot sarcina social-democraliei rom6.neqti, reuniti

puni bazele unei politici pentru deztroltare, s6 economia,

in PSD,

revitalizeze incurajeze sectorul privat, ?ntr-un cuvAnt, si adopte

acel complex de mdsuri care si ducd la prosperitate.

Rom6niei i-a lipsit ?n ultimii ani o guvernare eficientd, o guvernare care s5 creeze resurse gi si le aloce in funclie de interesele cetSfenilor gi societdlii. Avem nevoie de o guvernare care sd stabileasci prioritdli nalionale gi s5 urmdre ascd realizarea acestora. Este misiunea guvemdrii social-democrate si ducd la bun sffirgit trarzilia economicd gi sociali inceputd in 1990. Ceea ce inseamn6 cd la sfhrqitul mandatului de guvernare va trebui ca procesul de pnvatizare sd fi fost frnaliza| iar sectorul public reorganizat pe baza principiilor de eficienli gi competitivitate economicd. Cel tdrziu in anul 2007 va trebui si avem o economie de piaf6 pe deplin operantd, cu un sector privat majoritar in structura economiei, piele funclionale, un sistem bancar puternic. La sfhrgitul acestei perioade va trebui ca toate relaliile economice qi sociale sI fie reglementate gi sd funclioneze ?n spiritul societ[1ii spre care dorim si ne indreptim.

cI acest efort in direclia ftnalizdrii tranziliei in Romdnia este absolut necesar. incheierea trar:u;itiei inseamni a$ezarea Romdniei in cadrele normalitAlii unei societdli modeme. Rom6nia Credem

mult timp intrarea in aceastd normalitate gi este de datoria noastrd, a social-democra{ilor, si ac{iondm decis in aceastd agteaptS de prea

direcfie.

Modemizarea social-democraliei ro mdneS ti

Numai incheind transformlrile de sistem vom putea s[ ne concentrdm in continuare asupra dezvoltirii gi sd aborddm, de pe altebaze qi cu alte argumente, integrarea europeand.

Exploziatehnologiilor gi a formelor moderne de comunicare fac ca nici o economie nalionalS sd nu mai poatS supravie,tui izolat. Lumea se integreazd gi noi trebuie si ne gdsim locul in acest proces.

Pentru Romdnia nu exist[ decdt o singuri opfiune: integrarea europeana qi in structurile nord-atlantice. Suntem deseori tentali si privim integrarea doar ca element al politicii externe. Realitatea este cb integrarea reprezintd cadrul de referinld al strategiei nafionale de dezvoltare. Ea are in principal o dimensiune internd, Iegatd de modul in care inlelegem sd ne reconstruim economia gi societatea.

Deschiderea spre exterior, spre integrare, spre dialog gi solidaritate dincolo de limitele frontierei nalionale sunt cosubstanliale viziunii social-democrate, pentru c6, de la inceputurile sale, acest curent

politic a fost unul internalionalist, in sensul cel mai pozitiv

generos al acesfui concept.

Este foarte important ca social-democralia romdneasci si participe la marile dezbateri care se referi la viitorul Europei. Nu putem ignora aceste dezbateri deoarece configuralia Europei va influenfa destinul l6rii noastre. Nu ne este indiferent dacd Europa va fi o confederalie sau o federalie, dacd ea va fr bazatd pe fenomenul globalizirii economice sau se va intemeia in continuare pe modelul statului-nafiune. Suntem datori s[ definim interesele noastre intr-o lume care se schimbd permanent gi in care fiecare !ar6, ftecare popor iqi urmdregte propriile sale obiective.

Social-democrafii romdni trebuie s5 contribuie

configurarea

perspectivei social-democrate europene asupra viitorului continentului nostru, aducind propriile lor rispunsuri la intreb6rile: ,,Ce fel de Europd dorim sd construim? in ce fel o construim,

pentru ca cetdlenii ei sd beneficieze de bundstare, egalitate solidaritate".

..Refacerea coeziunii sociale, puternic afectatd de tranzilie, este o altd direclie principali a proiectului politic social-democrat. Romdnia se confrunti acut cu probleme grave, precum generalizarea sirdciei, gomajul, excluderea social6. Preocuparea noastrd pentru coeziune sociald, pentru solidaritate, nu

inseamni cd suntem adeplii unei politici egalitariste. Exist6 asemenea interpret5ri deformate, inguste, care identificd solidaritatea sociali doar cu redistribuirea a ceea ce societatea

produce. Credem cd nici o guvernare nu poate ignora nevoia de a menline unitatea societ5lii, de a ameliora discrepanlele sociale dramatice produse de schimbare. Este clar c5, in timp ce doar o mic6 parte a societdlii se bucuri de beneficiile tranzi]';iei, majoritatea se simte siricitl, frustrati gi marginalizati.

Iati de ce trebuie si construim gi s6 promovlm o politicl sociald puternicd, axatd pe combaterea sdrdciei gi gomajului, o politicd pentru nn nivel de trai decent, care si favorizeze revenirea celor exclupi la o via!6 sociali normal6. Viziunea noastrd nu este una strict asistenlial[. Credem c6, mai degrabi decdt sd-i menlinem pe cei defavoizali ?n sisteme de asistenfi qi in dispozitive de excludere, este mai bine sf, le oferim gansa reintegrdrii ?n societate.

ci cea mai bund formd de proteclie sociali dorim si punem in migcare o politicd de ocupare cdt mai deplini a forlei de munc6. Nu credem in teza atdt de dragd unor teoreticieni ai tranzifiei, potrivit cireia gomajul este un indicator al progresului reformei economice, potrivit cireia succesul transformirilor se mdsoari prin num6ru1 celor disponibilizali. Pornim de la premisa este munca gi

M o d ern iz ar e a s o ci a l-demo cral i ei

ro mdn

$omajul, ca $i serecia sunt boli sociale gi nu mijloace de a stimula dezvoltarca economicA.

A-i exclude social pe cei sdraci, a refuza si

folosegti aptitudinile, potenlialul pe care marea masi de cetileni il are inseamnl a condamna naliunea la egec gi la izolare intr-o lume a

integririi.

De altfel, reticenla privind migralia necontrolati a masei de oameni

sdraci gi lipsili de perspectiva unui loc de muncb in propria lard este tocmai ceea ce susline viziunea euroscepticilor. in spatele supdrltoarei probleme avizelor se ascunde, de fapt, tocmai aceasti teamd.

A combate gomajul nu este insi sinonim cu a bloca dinamica fo(ei de munc6. Astizi este tot mai greu sd asiguri pentru mari mase de oameni o stabilitate ferm6 a locului de munci. Economia este mult mai flexibild, ea se vdapteazd continuu sau egueazi. Problema este de a da oamenilor posibilitatea de a se adapta schimbdrii qi de a genera o dinamicl pozitivd, a locurilor de munc6. Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare gi care sd asigure acele servicii cu inevitabil caracter social: educafie, s6nitate, apdrare, ordine public6, justitie, administralie gi control macroeconomic.

Flri

un stat activ este pulin probabil cd vom putea oferi servicii publice de calitate, care si rdspundd nevoilor oamenilor gi nu numai posibilitililor lor financiare. $ansele egale la educafie, securitatea cotidiand, securitatea sanitard gi alimentard, proteclia mediului, dreptul de a comunica in libertate sunt tot atdtea rispunderi ale statului. El nu se poate rezuma numai la rolul de regulator sau de animator, ci trebuie s6-gi indeplineascd misiunile fundamentale: garantarea egalitefii ganselor, interesul general, coeziunea social6, noi forme de protecfie gi noi drepturi. Statul gi serviciile sale publice trebuie sd producd un liant social gi sd creeze un mediu favorabil dezvoltlrii economice.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Proiectul nostru este acela al unei societefl moderne, in care statul, parteneriat cu cet[leanul, creeazi cadrul competi]iei corecte, cadrul afirmdrii inteligenlei qi creativitifii.

Dintre toate resursele de care dispune Rom6nia cele mai valoroase sunt resursele umane - cel mai important potenfial al cregterii economice. Educalia gi dezvoltarea capacitilgii de a crea avulie nalionald, incurajarea individului in a-$i lutlliza resursele intelectuale, spiritul de iniliativ[ gi adaptarea continud la schimbare rcprezintd cheia major[ a progresului social. Acesta este cadrul in care ne construim viitorul gi, totodatd, aceasta este $ansa noastrd ca naliune. Trebuie si ne insuqim strategia marii familii social-democrate europene. Succesul guverndrilor social-

democrate

din Europa Occidentald este generat tocmai

capacitatea acestora de a crea un climat favorabil unei economii

prin gestiune economicd sdn[toas[, investilii in tehnologie, dar gi in capitalul ulnan, qi prin folosirea cit mai deplind a fo4ei de muncd disponibile in societate.

prospere

Prioritdgile guv erndrii

ciul-demo crate

Am convingerea fermi cd apaftenenla la social-democralie nu se verificd doar prin declaralii de principiu, oricdt de frumoase ar fi acestea. Ea se verificd in primul rind prin ac{iune politici, prin dimensiunea guvernamentali gi parlamentard a acestei acliuni, prin direcliile de evolulie pe care dorim si le imprimdm societilii. Starea economiei gi societSlii romdnegti este departe de a fi una mulEumitoare. Radiografia pe care am intreprins-o o dat5 cu

preluarea guverndrii a relevat, dincolo de abstractul datelor statistice, existenla unor acumulSri de disfunclionalitili gi fenomene grave.

Ca urmare a aplicirii unor politici gregite, Romdnia are acum un

mediu economic qi social instabil, caracterizat de scdderea dramaticd a producliei pi a cererii, a puterii de cumpdrare a 78

M o dern

iz are a

ci a l-demo

populaliei, cu un ritm investilional redus financiari fraglld".

c r at

i r o mdn

$i cu o disciplin[

Declinul economic a atras dupd sine, cum era de agteptat, cregterea alarmantd a ratei sirdciei, in ultimii ani mirindu-se de dou6 ori ponderea acelor concetdleni care triiesc - in ceea ce privegte veniturile - sub pragul sdrdciei. De aici creqterea fenomenelor sociale negative: abandonul familial, cre$terea infraclionalitilli, a violenlei domestice, sciderea stirii generale de sdnltate a populafiei, impingerea spre periferie a unor categorii sociale.

De aceea, celor care au guvernat nu le reprogim atdt politicile economice greqite dar mai ales le reprogdm faptul cd au privit prea adesea societatea ca pe un factor rezidual al reformei. Acest lucru a fost incorect moral gi a zdruncinat puternic increderea oamenilor in

instituliile statului 9i in intenfiile qi capaciti,tile clasei politice.

Datoriti regresului economic Rominia a pierdut un timp prelios aproape 6-7 ani - in ceea ce privegte integrarea sa in Uniunea Europeani. O politicd economicd lipsitn de coerenld 9i prioritili clare a fbcut ca lara noastrd, in loc sf, reducd decalajele fa[6 de statele din UE, sd le adinceascd.

aceste motive a crescut neincrederea organismelor gi comunitilii financiare internafionale, manifestati prin scdderea

Din

continui a rating-ului de [ard, scdderea interesului investitorilor gi a volumului surselor de finan{are necesare dezvoltirii. Situalia actuald ne obligi la acliune fermn gi decis6. Este necesar sd restabilim echilibrele economice gi sociale, si reddm increderea oamenilor in guvernare gi in capacitatea reformei de a produce bunistare, si restabilim increderea partenerilor nogtri externi in capacitatea Romdniei de a fi gi de a rimdne un partener credibil.

Nu mai putem rdmdne in permanenlllara cu potenlialul care nu c

oncr etize az6 ni ciodatd

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

inci din primele zile ale guvernbrii

ne-am concentrat in principal

asupra soluliondrii unor probleme cu caracter de urgenli, cu impact imediat asupra nevoilor populaliei in perioada de iarn[.

Am asigurat funcfionarea normald a sistemului

energetic, a infrastructurii, a transporfurilor gi a finanfelor publice, am adoptat citeva mlsuri absolut necesare pentru remedierea unor situalii sociale grave, am reluat derularea unor programe de restructurare. Am reorganizat cadrul institufional, definind mai bine rolul qi atribuliile unor organisme de stat - inclusiv sau mai ales in ceea ce privegte procesele economice gi de privatizare - astfel incdt acest cadru s[ ne ofere un instrument eficient pentru ceea ce dorim si facem in viitor.

intre obiectivele noastre a figurat modificarea raporturilor dintre Guvern gi Parlament, restabilirea autoritilii acestuia in principal in ceea ce priveqte funclia de legiferare. Imediat dupl constituirea noului Parlament au fost luate primele mdsuri pentru modificarea regulamentelor celor doud Camere in vederea simplificirii gi acceleririi procesului legislativ. Existd cdteva renfltate pozitive: numdrul de acte normative adoptate de Parlament (378 de legi la Senat gi 68 la Camera Deputafilor) depdgegte cu mult media anuald din legislaturile hecute. Am reugit si limurim situalia majoritl1ii din cele aproape 600 de ordonanle care stiteau de ani de zile pe rolul celor dou6 Camere. Au fost adoptate o serie de acte normative importante cum ar fi Legea administraliei publice locale, regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv de c6tre stat dupd 6 martie 1945.

Trebuie si recunoagtem in acelagi timp c[ ne-am confruntat cu dificultdli in procesul de legiferare, dificultali derivate din condilia noastr[ de partid minoritar.

O alt6 direclie de acliune a fost introducerea disciplinei

in economie gi in funclionarea institutiilor statului, elimindnd sau mdcar limitind o serie de fenomene negative care afectau bunul mers al lucrurilor, reducind aparatul birocratic qi ddnd un impuls 80

Moder nizarea

cia

l-democra(iei ro mdneS ti

nou activite$lor legate de combaterea coruptiei 9i

crimer organizate, incercdnd sd impunem funclionarea corespunzdtoare a sistemului judiciar.

prioritili ale acliunii statului in domenii de interes precum sdndtatea, invl![mdntul gi cultura. Am intdrit disciplina frnanciath 9i

Prin Legea bugetului de stat am stabilit pentru prima datd

transparenla prin includerea fondurilor extrabugetare in construclia consolidati a bugetului, am dimensionat deficitul fiscal fdri a crea pusee inflalioniste.

Prin actul de guvernare am incercat sI redim Romdniei credibilitatea interni gi extern6. Am reluat disculiile cu organismele financiare internalionale, internalional, precum gi cu marii investitori.

sistemul

bancar

Ne-am propus pentru anul 2001 sd realizlm o cregtere economici durabilE, un proces de dezinflafie, s[ stimulSm mediul de afaceri, s6 accelerlm imbunit5lirea actului legislativ.

Am inceput

sd punem

in practici ceea ce ne-am propus.

Astfel, am inregistrat in primul trimestru o cregtere economic[ de 4,5o/o. Am asigurat finanfarea deficitelor intr-un mod neinflalionist. Am adoptat incd din luna ianuarie Legea pentru intreprinderile mici gi mijlocii. Am luat mdsuri de impunere a disciplinei financiare gi limitare aratei inflafiei. Este important faptul cd acum suntem din nou prezen\i pe pielele internalionale de capital iar lumea incepe si ne perceapd ca pe nigte parteneri seriogi.

Am privit gi privim creditul intem ca pe un instrument important de relansare economici. Din aceasti perspectiv[ este imbucuritor c5 in primele cinci luni creditul a crescut in economie cupeste 7o/o, fa!5 de numai 2%;o in intreg anul 2000. Vom reuqi sd facem mai atractiv banul pentm cei care vor sd economiseasci qi sd investeasci.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Am reu$it prin

acliunea noasffe guvernamentald o dubl[ imbunitblire a rating-ului de lard de cdtre Agenfia Standard and Poors, fapt care va avea efect asupra modului in care suntem privifi, o creqtere industriald cu llYo, a investiliilor cu 4,7Yo, cregterea rezervelor valutare, precum gi reducerea $omajului.

Am dorit sd ddm un sens nou procesului de privatizare. Celor care ne repro$eazi ritmul mai lent al acestui proces le spunem ci in primele luni ale acestei guverndri a fost necesard - frrA a opri pivatizarea - evaluarea realistd a situaliei preluate dar gi remodelarea de ansamblu a concepfiei asupra privatizdrii. Aga cum am ardtat incd inainte de cdgtigarea alegerilor, pentru noi

privatizarea este un mijloc de a produce dezvoltare, retehnologizare gi eficienld economicd, iar nu un scop in sine.

A fost necesari pregitirea aterrtl a relansirii privatizdrii gi este clar acum cd avem o nou6 abordare: am inceput cu marea privatizarc de care s-au ferit atAtea guverne - atac0nd decis ,,nucleul dur" al

societdlilor comerciale cu capital majoritar de stat. De aceea, in afar[ de Sidex, Promex, Urbis, Romvag, Rafo, Electroputere sau Hidromecanica, sunt lansate deja in proceduri alte zece societdli comerciale mari gi foarte mari, iar joi Guvernul a aprobat startul privatizilrii pentru incd 19 societIli din programele PSAL 9i RICOP. rezultatele nu vor intdrzia sd apard.

Considerlm cd in aceste luni am pus bazele pentru realizarea in continuare a politicilor economice gi sociale pe care le-am enunlat in platforma noastrd electorali gi in programul de guvernare. Pentru a dispune de instrumente de lucru clare, cu responsabilitdli gi termene precise, Executivul a adoptat Planul de acliune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, care se referi la domeniile cheie ale societSlii romineqti.

Am elaborat strategia in domeniul protecliei copilului gi am reluat programele de investilii in domenii importante pentru viala comunitililor (alimentarea cu api a localitililor, refacerea gi

Modernizarea

cial-democraliei romdneS ti

modernizarea relelelor de drumuri, modernizarea administrafiet publice locale). Sunt cdteva realizdri care ne indreptilesc si credem cd guvernarea noastri social-democratd este angqatdpe un drum pozitiv' Trebuie

si fim insd congtienfi cd frrd a continua gi accelera reformele

structurale, frrd a intiri cadrul juridic Ai a imbunitI,ti legislagia nu vom putea continua acest curs pozitiv. Opliunea guvernirii social-democrate este pentru solulii durabile, care sd rezolve problemele pe termen lung' Aga cum am mai arltat

ocazii, conflictele sociale pe care a trebuit si le gestiondm in aceasti perioadd au demonstrat cd soluliile improvizate, insuficient cdntirite sub aspectul consecinlelor economice gi sociale, acceptate sub dictatul unor grupuri de interese, nu rezisti in timp.

in diferite

Suntem pentru modemizarea gi dezvoltarea Romdniei, in strdnsi legiturd cu nevoile stringente ale societSlii 9i cu nevoia integririi in marea familie a democraliilor europene dezvoltate.

Prioritl1ile guverndrii social-democrate pot fi sistematizate astfel : Prima este relansarea economiei,bazath pe o cre$tere economici susfinutd, generatoare de prosperitate gi locuri de munc6, singura in mdsuri sd combati in mod real sdricia 9i qomajul.

in conceplia noastr6, relansarea economiei depinde in mod esenfial de modul in care vom reugi sd asigurim stabilitate macroeconomici, sd punem in migcare anumite politici sectoriale, sd oferim un cadru juridic stabil gi coerent qi sd infrptuim reforma sectorului public.

Nu vom putea relansa economia dacd nu vom avea o viziune clar6, pe termen mediu gi lung, asupra sectoarelor cu potenlial de dezvoltare. Trebuie sd ne gdndim care sunt ramurile care vor aduce valoare addugati in mod rapid pi cu costuri minime. Numai prin eficienld gi adaptabilitate vom avea o nou6 economie romdneascE.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Iatd de ce definitivarea unor politici sectoriale pentru dezvoltarea unor ramuri de baz6, - cum sunt agricultura, serviciile, ramuri ale industriei tradilionale de bazd - cum ar fi lemnul, textilele, construcliile de magini, energia -, este o prioritate imediatd pentru

noi.

Se impune gi reforma sistemului legislativ, care trebuie s6 rdspundi

mai bine la aplicarea acestor politici sectoriale. Prin legi stabile, ugor de administrat, vom putea aplica ceea ce ne-am propus.

Astfel, in perioada imediat urmitoare vom introduce schimbiri importante in viala economic[. Este vorba de Legea pentru investiliile directe, care va avea impact semnificativ in economie, reprezentdnd in acelagi timp un prim pas cdtre realizarea unui Cod al investi{iilor, precum qi noul sistem fiscal, aflat acum in curs de elaborare, vor elimina in mare parte elementele discrefionare gi vor conduce c6tre o stimulare a cregterii qi dezvoltirii.

Am consident cd este momentul ca eforful contribuabililor de a face fa!d, reglementdrilor sd fie inlocuit cu eforrul autoritAilor de a introduce intr-un mod responsabil reglementiri ugor de inleles gi de aplicat.

Reglementirile care servesc unor scopuri publice bine definite se cer revizuite pentru a servi acestor scopuri mai bine. Costurile reglementirilor nu trebuie si fie mai mari decit beneficiile lor pentru interesul public.

Reformarea economiei presupune eliminarea dezechilibrelor cronice gi a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani,

nu de

standardele europene,

ci de condiliile

specifice

subdezvoltbrii. in proiectul nostru de dezvoltare un loc impbrtant il ocupi accelerarea procesului de privatizare qi restructurare, ca parte a construirii unui nou mecanism de performanli economicd qi social6, a unei economii de piafd funclionale.

Vom continua eforturile, incepute deja, in direcfia unei politici sociale moderne, flexibile gi eficiente, care sd stimuleze interesul 84

Modernizarea social-democratiei romdnesti

pentru munc6 $i care sd ofere o proteclie corectA categoriilor defavorizate. O componenti importanti" a acliunii noastre de guvernare este imbunitilirea serviciilor pentru care sunt pldtite taxe (sdnltate, salubritate, ordine publici etc.). Legea administraliei publice locale pe care am adoptat-o in primele luni ale acestui mandat oferd comunitdlilor cadrul necesar stabilirii unor raporfuri mult mai eficiente intre nevoile gi interesele cetdlenilor qi politicile administrative.

altA prioritate

a acliunii

guvernamentale este reforma instituliilor, modificarea Constituliei pi a sistemului electoral, astfel incdt arhitectura institulionali sd se adapteze schimbdrilor intervenite in ultimii zece ani, si imprimim mai multi eficien!1 sistemului politic qi organismelor statului qi si schimbdm relalia acestora cu cet6feanul.

in viitorul imediat va trebui si ne concentrim eforturile ?n directia integrdrii europene gi euroatlantice acceler6nd procesele economice gi de armonizare legislativd. Extinderea NATO reprezinti o miz\

importanti pentru politica noastri extem6. Se deschide o competilie extrem de duri pdnd la summit-ul NATO din 2002, pentru a gti, de data aceasta, cine va face parte din grupul ldrilor acceptate sau pentru a face in aqa fel inc6t formula utilizati si fie aceea a,,regatei", cu toate lirile candidate pornind odati, urmindu-gi fiecare propriul program care sd ducd la aderarea efectivd.

Prioritard este amplificarea eforturilor pentru dezvoltarea raporturilor dintre Romdnia gi Uniunea Europeani qi crearea condiliilor pentru integrarea cu drepturi depline in UE. Acest obiectiv ne obligi la accelerarea armonizdrii legisla{iei rom0neqti cu legislalia europeanS, la adaptarea politicilor noastre industriale gi agricole la politicile comunitare potrivit intereselor noastre comunitare. Reforma administraliei publice, astfel incdt ea si atingd standardele modeme comunitare este o dimensiune importantd a procesului de integrare. Pentru a putea fi cu adevirat competitivi in acest proces avem nevoie de un mare numir de specialigti. Pregdtirea acestora, ca gi, de altfel, informarea constanti 85

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

a opiniei publice asupra avantajelor gi costurilor integrdrii trebure se stea in permanenld in atenlia guvemdrii.

Dintre direcliile de acliune enumerate, cu siguranld cea mai importanti rdmdne relansarea economicd, pentru cd efectele acestei relansiri se vor repercuta asupra tuturor zonelor de activitate - de la proteclia sociald la integrarea europeand qi euroatlanticl - gi vor avea consecinle benefice asupra nivelului de trai al cetSleanului. latd de ce considerim ci avem datoria sd ne concentrim asupra acestei relansiri economice gi s[ punem in migcare toate pArghiile posibile, si antrenim toate eforturile necesare pentru a o determina.

Dorim si subliniem responsabilitatea deosebitd pe care o avem cu tolii, ca membri ai unui partid care a cdgtigat alegerile. Cetilenii acestei !5ri au tr6it o dezamdgire profundd in ceea ce privegte actul guverndrii in ultimii patru ani. Situalia in care ne gisim este grea iar rezolvdrile nu mai suferd amdnare. Suntem intr-o competifie extrem de duri cu timpul!

Oamenii gi-au legat speranlele de noi. Exigenla cu care judecd acfiunile noastre este mare. Nu avem dreptul si ii dezamdgim! Trebuie sd ardtdm ci gtim sd guvernim cu adevdrat profesionism gi eficient, in interesul Romdniei! O noud dinamicd a acliunii

partidului

PSD este asti;zi cel mai puternic partid politic din Romdnia! A ffecut impreunl prin momente frumoase, dar gi prin momente dificile. S-a format in 1992, sub presiunea apropierii alegerilor, conqtient fiind cd lara are nevoie de o autentici for!6 socialdemocrat6. A preluat atunci sarcina guvemdrii gi a reugit sd aducd Romdnia la,,linia de plutire", intr-o situalie incomparabil mai bun[ decdt cea in care se glsegte astdzi.

Modernizarea social-dernocratiei romdne; ti

Am trecut impreun[ prin perioada opozitiei, care nu a fost deloc ugoar[. in toamna lui 2000 insl electoratul a validat op]iunea noastri social-democrati, demonstrdndu-ne ci deciziile de fond pe care le-am luat in leg5turd cu orientarea, cu destinul partidului, au fost corecte. Suntem o comunitate politicd puternicl gi unitd, care a demonstrat c[ este apti sd reziste in timp gi s[ schimbe cu adevirat in bine

destinul Rominiei! Pentru aceasta dorim sd vd mul,tumim dumneavoastri, militanfilor nogtri, membrilor gi simpatizanlilor Partidului Democratiei Sociale din Romdnia, care incheie astdzi o anumiti etapd in existenla sa.

Noul ciclu pe care il incepem o dath cu fondarea Partidului Social Democrat impune cerinle noi gi in ceea ce privegte dinamica vie,tii de partid.

Avem peste 500.000 de membri, organza[i in toate cele 41 de judefe ale prii gi in municipiul Bucureqti. impreun[ cu prietenii din PSDR , numirul acestora va cregte.

Este datoria conducerii care va

datoria organizaliilor locale,

fi aleasi in congres,

dar mai ales

gestioneze corect aceastl bazd

importantd.

Dupd alegeri am ffecut de la un anumit tip de mobilizare, specifici perioadei de opozilie gi de campanie electoral[, la un alt gen de activitate - activitatea de guvernare. Cu alte cuvinte, am trecut de laorganizarea pentru alegeri la o organizaxe pentru administralie. Problema noastri este de a nu pir6si zona acfiunii politice propnuzise de partid, folosind toate resursele in administrafie. In urma acestui congres este absolut necesar sd revenim la o reorganizare a

vielii de partid, sd dim substanfa legnturii dinfre guvernare 9i cetileni prin intermediul organizaliilor de partid, prin militanlii nogtri.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Este obligalia noastr6 sI gisim forme noi de comunicare cu membrii qi simpatizanfii nogtri, cdt gi cu electoratul in general. Trebuie s[ identificdm forme noi de informare gi participare a membrilor de partid la via\a de organiz.atie, sd introducem tehnici moderne ale comunic6rii in partid. Internet-ul, buletinele informative pe suport electronic - toate acestea pot sd-i faci pe oameni s[ se simti conectati in permanen!1 la acliunile gi proiectele noastre.

ci este bine sd ne gdndim Ia orgarizarea - cel pufin bianual la nivel local gi o dati pe an la nivel nafional - unor conferinle consultative, a unui Forum nalional de dezbateri social-democrate ?n care fiecare membru de partid sd poat[ participa cu idei qi sugestii privind politica PSD. Poate

Este important ca oamenii si se simti implicali acestei politici, si-qi spun6 pdrerea deschis asupra ei.

elaborarea

Trebuie sd ne ferim de tentalia ,,partidului administrativ" qi sd demonstrdm cd linem uga deschis[ pentru membrii gi simpatizanlii nogtri nu numai atunci cdnd suntem in opozilie, cdt mai ales c6nd suntem la guvernare.

in perioada opoziliei qi a campaniei electorale, trebuie sd continue, ea fiind specifici acliunii social-democrate moderne. Am enuntat ideea inilierii, impreuni cu unele centrale sindicale, a unor cluburi socialdemocrate. Aceastd idee se poate materializa pe scarb largi la nivelul intregii !iri. Colaborarea cu sindicatele poate fi un bun canal de comunicare pentru a explica salarialilor dificultdlile cu care se confruntd guvernarea, dar gi o modalitate de a identifica in comun anumite solulii pentru problemele unor intreprinderi sau Colaborarea cu sindicatele, care a funclionat

ramuri.

Pe de altl parte, trebuie si fim congtienfi cd suntem cel mai putemic partid din administralia localf,. Avem I.461 de primari, i3.180 de consilieri judeleni gi locali. Aceste cifre reflectd atdt 88

Modernizarea social-democraliei romdneSti

rezultatele oblinute de noi in alegeri, c6t 9i un mrmar semnificatlv de alegi care ni s-au aldturat dup[ 2000.

Si privim cu rnulti exigenld pozilia noastr6 ca partid cel mai important in administrafia local[! De performan]ele pe care le vom

administralie, de modul in care vom inlelege si ne respectim angajamentele depinde in bund mdsurd judecata oamenilor asupra noastrd ca parlid. avea

Iat[ de ce cerem organizaliilor PSD si fie cenzorul cel mai sever al participirii reprezentanlilor noqtri in guvernarea locald. Competenfa gi cinstea in exercitarea atribuliilor administrative, refurul tentaliilor de orice fel trebuie sd caracterizeze acli'unea noastri. Congresul de astdzi deschide practic procesul de unificare a PDSR gi PSDR la nivel local. Desfbgurarea lui in bune condi,tii este foarte importanti din punctul de vedere al forlei qi al mesajului pe care il vom transmite electoratului de centru-stanga. Acest proces va

trebui s6 producd structuri funclionale, capabile de gdndire acf iune

politicd unitarl.

Este necesar ca acest proces

si fie caracterizatprin

deschidere, prin

accentuarea acelor elemente care sunt comune at6t pentru noi, cdt

gi pentru grupurile gi personalit5lile social-democrate care ni se al[tur6, trecdnd intr-un plan secund anumite istorii personale care ar putea afectarelaliile din cadrul structurii.

Apelul nostru cdtre dumneavoastrd, citre militanli, este de a munci in continuare pentru consolidarea partidului gi profesionalizarea acliunii lui politice. PSD trebuie sd fie un organism viu, cu o capacitate proprie de a sesiza schimb[rile din societate, de a reacliona la aceste schimbdri, de a genera noi idei qi concepte, de a produce noi lideri la nivel central qi local.

datd

acest congres de infiinlare

a PSD activitatea

internationald va trebui sd capete o noud dimensiune. PSDR este membru al Internalionalei Socialiste. PDSR a construit in timp

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

raporhrri de cooperare cu numeroase partide social-democrate $i socialiste, cu grupurile politice social-democrate din parlamentele nafionale, de la Consiliul Europei gi din Parlamentul European. Ne-am

consolidat relaliile

cu Partidul

Socialigtilor Europeni

gi cu

Internalionala Socialisti. Acestea reprezinti, premise bune pentru ca partidul care se nagte ast6zi sd devinl un participant cu drepturi

depline

la via[a comunitilii internalionale a

partidelor social-

democrate gi socialiste.

Acestea sunt principiile noastre gi ceea ce ne propunem pentru

viitor. Acesta este mesajul pe care il transmitem

atAt

dumneavoastri, militanlilor nogtri, cdt gi cetilenilor acestei 15ri.

Politica pe care o vom duce impreund, reniltatele pe care le vom obline trebuie s6-i faci pe toli social-democralii sd se uneascd pi si se angajeze in elaborarea Si realizarea proiectului nostru pentru viitor!

BILANT

LAUNAN DE GWERNARE1 (decembrie 2001)

O noutate bine venitd

Declaralia

politicd generald a Guvernului

T)entnr Guvem, investit prin votul Parlamentului Romdnieila23 -decembrie 2000. zin de astdzi are o semnifcaSe deosebit6'

Este pentru prima oara in viafa parlamentar[ postrevolulionara cdnd un guvern igi angajeazd, potrivit Constituliei, rdspunderea asupra unei declaralii de politic[ general[' Astfel, angajamentul ttost* de a prezenta, in fala forului legislativ al ldrii, bilanlul primului an de guvemare, este respectat. Angajarea rdspunderii constituie o dovadi concludenti cb am reugit

asigurdm ca in Romdnia instituliile statului de drept si funclioneze normal, procesul de guvernare sd se desfrqoare in conformitate cu principiile democratice gi in condiliile unei depline

transparenle.

Doresc ca, printr-un asemenea demers, sd restabilim funclionarea eficientd a relaliei Executivului cu Parlamentul, sI inl6tur6m unele slabiciuni ale sistemului politic Ai institulional al statului nostru de drept, si asigurim stabilitate gi coerenli actului legislativ. I

Declaralia de politici general5, Palatul Parlamentului,

decembrie 2001'

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in plenul Camerelor reunite, vd prezentdm astLzi rezultatele politicii guvernamentale. Aga ne-am angajat, in urmi cu un an, at6t in fala Parlamentului, cdt gi in fala celor care au determinat victoria in alegeri qi accesul la putere al Partidului Social Democrat. Deqi riscdm o motiune de cenz;ttrd, Guvemul se prezintd in fata Parlamentului pentru ca acesta s6 poatd aprecia in ce misuri Executivul gi-a indeplinit angajamentele asumate cu prilejul acorddrii vofului de incredere. De asemenea, vom putea constata dacd Guvernul dispune, in continuare, de sustinere parlamentari pentru ducerea la bun sfrrgit a mandatului s6u.

Am afirmat, cu prilejul investirii Guvernului, c[, impreund cu colegii mei, formdm echipa care va gestiona bunul mers al societdlii romdnegti la inceputul mileniului al III-lea, dup6 un regres economic gi social sever, inregistrat in perioada 1997-1999.

in acest sens, prin Programul nostru de guvernare ne-am propus cinci obiective fundamentale:

in primul rdnd, sd relansim gi sd modernizdm economia; o in al doilea rdnd, sd reducem polarizarea sociali, s6 combatem sdrdcia gi gomajul prin cregterea generald a standardului de viatd gi afirmarea solidaritnlii sociale; o in al treilea rdnd, sd refacem autoritatea statului gi a instituliilor sale;

o in al patrulea rdnd, sI reducem birocratia, si combatem coruplia gi criminalitatea;

o in al cincilea rand, sd valorificim oportunitatea de integrare

lirii

noastre in structurile europene gi euroatlantice.

La fel ca la sfirgitul anului 2000, reafirm gi acum c6 viziunea social-democratd de guvernare a lirii este cea mai potrivitd pentru Romdnia. Acesta este contextul in care putem asigura un program

economico-social, cu obiective gi prioritili realitilile romdnegti gi cu interesul nafional. 92

concordanld cu

Bilan! la un an de guvernare

Ne-am strdduit sd obfinem incredere pe plan intern din partea populaliei gi sA rec6qtigdm credibilitatea pentru acliunile Guvernului pe plan internalional. Am reugit sI instituim un dialog normal, eficient, deschis gi constructiv pe plan politic ai economic, in Europa gi in lume. acest cadru, printr-un demers politic consecvent, dup6 un an de guvernare, Romdnia se dovedeqte a fi un partener viabil gi credibil, ale cirui eforfuri gi rezultate sunt recunoscute.

Iatd de ce, astdzi, lara noastri se bucuri de cel mai larg qi substanlial sprijin internalional * in raport cu perioadele anterioare - gi este apreciatS ca promotor al cooperdrii gi al stabiliâ&#x201A;Źlii regionale.

Cel mai elocvent argument in suslinerea acestor afirmalii il constituie, pe de o parte, rentltatele multiplelor contacte politice, economice gi diplomatice realizate, atdt Ia nivelul Guvernului gi Preqedinliei, c0t qi la nivelul Camerei Deputalilor gi al Senatului Rom0niei. Pe de altil parte, evaluirile pozitive ale organismelor internalionale gi instituliilor europene, ale agenliilor de rating, institutelor gi asocialiilor profesionale din alte 96ri, constifuie tot atAtea dovezi ale progreselor politice, economice gi sociale in primul an de guvernare a PSD. capacitatea Guvernului de a acliona consecvent pentru consolidarea democrafiei, asigurarea stabilitdlii inteme 9i accelerarea pregitirii RomAniei pentru integrarea european[ a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat, recent, ?n favoarea renunldrii la obligativitatea vizelor de cl16torie pentru cetilenii rom6ni in,,spafiul Schengen".

Un rispuns convingitor privind

informez Parlamentul ci Guvernul a abordat cu responsabilitate, in spiritul Constituliei gi legilor !6rii, relalia Pregedinlie - Executiv. Astfel, gedinlele care au dezbdnt probleme de interes nalional privind politica externd, apdrarea gi ordinea public6, au fost prezidate de domnul Ion Iliescu, Pregedintele Doresc

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Romdniei. De asemenea, consultdri cu Pregedintele importan!6 deosebitd.

mrmeroase canJri am realizat !6rii pe probleme urgente gi de

Bilanful primului an de guvernare nu poate ignora rezultatele negative ale auditului privind modul in care guvernele din anii 1997-2000 au gestionat treburile publice.

in momentul prelu[rii puterii de cdtre Guvernul nostru, era intr-o stare economici gi

Rom6nia

sociall gravL.

Astfel, produsul intern brut scizuse fald de anul 1996 cu ll,2o/o, produclia industriald cu peste 15% qi investiliile cu circa l0 %. Rata qomajului era de l0,5Yo, in timp ce inflalia din anul 2000 a fost de 40,7oh.

Aceste contraperformanle ale guverndrii de dreapta au fost consecinla instabilitefli politice din acea perioad6, a indiferenlei fogtilor guvernanli fa!5 de fari gi de cetElenii ei, a manierei necorespunzitoare prin care actul de decizie a fost asociat corupliei gi clientelismului

politic.

Politica preponderent conjuncturald, caracteristicd anilor

guvernare 1997-2000, a insemnat doar incercarea de rezolvare a unor dificulteli punctuale. Grav este cd in acea perioadi s-a

acceptat regresul economic programat, afectAndu-se, astfel, dezvoltarea economicd gi sociali a !6rii pe termen mediu gi lung. Pornind de la o asemenea situalie, Guvernul nostru a aclionat ca o

echipi unitari, hotirdti sd accelereze procesul de reform5, in aga fel, incdt societatea romdneascl s6-gi recapete increderea in sine gi credibilitatea internalionalb.

Spiritul de echip6 reprezintd una din trdsdturile principale, atdtla nivelul Guvernului gi ministerelor, cdt qi in administralia local5.

Obiectivul central al programului nostru este, pentru intreaga perioadd de guvernare, ridicarea nivelului de via!6 al populatiei,

Bilan! la un an de guvernare

bazati pe dezvoltarea durabili a tdrii gi pe reducerea decalajului care separd Romdnia de standardele medii ale Uniunii Europene. Cregterea economicd realizatd in anul 2001 a asigurat condilii favorabile pentru redemararea coerenti a reformei structurale a

economiei gi a privatizirii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese. Evaluarea activitSlii gi a rezultatelor primului an de guvemare ne indreptdlesc si afirmdm cd angajamentele asumate prin Programul de guvernare pentru anul 2001 au fost, in cea mai mare mdsurd, realizate.

accelerarea reformei economice, au fost corecte gi au permis o relansare semnificativd a

Mdsurile aplicate, vizdnd reorientarea cregterii economice.

Importantd este acum cregterea vitezei cu care vor fi frcute schimbSrile structurale sectoriale qi la nivel microeconomic, pentru a se realiza, cdt mai rapid gi eficient, o economie de pia!6 funcfional[.

Reformele creSterii economice Anul 2001 a fost anul recuplIrii Romdniei la tendinlele europene de dezvoltare gi modernizare.

Rezultatele economice

din acest an sunt, in general,

superioare

nivelurilor prognozate inilial. Cregterea economici, pe care o estimim la 4,9Vo - priviti la inceput cu reticen![ qi apreciati de mulli ca prea optimisti - este cu atit mai edificatoare cu cdt s-a realizat intr-un context internalional relativ nefavorabil gi in condiqiile unor constringeri interne,

datorate involufiei economice reformd din ultimii patru ani.

inconsistenlei procesului de

Vreau sb subliniez c6, in pofida incetinirii cregterii economice mondiale, Romdnia a reugit sdrealizeze in anul200i cel mai inalt

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ritm de cre$tere economicd intre !6rile Europei Centrale gi de Est. Analiza rezultatelor economice din anul 2001 relevi ci economia Rom6niei s-a inscris pe traiectoria dezvoltilrii economice durabile.

Produsul intern brut a fost, pe primele 9 luni, in cre$tere - in termeni reali - cu S,LYo fald de perioada corespunzitoare a anului precedent.

Realizdrile din primele trei trimestre ale anului evidentiazd o schimbare structurald importantd in fillizarea produsului intern brut, in sensul cregterii semnificative a cererii interne gi, in cadrul acesteia, a ponderii acumulbrii gi consumului populafiei. Formarea

bruti de capital fix a inregistrat o majorare cu 60/o, rata

de investilie fiind in creqtere.

Un alt argument al caracterului durabil al creqterii economice il oferi evolufia valoricS, dar mai ales structurald, a comerfului exterior.

in primele 10 luni, exportul de 9,6 miliarde USD este cu peste un miliard de USD mai mare decit in perioada corespunzitoare din anul trecut. Pe 2001 preliminbm un export de circa 11,6 miliarde USD, ceea ce reprezinti cel mai ridicat nivel realizat vreodati de Romdnia.

intr-adevdr gi importurile sunt mai mari, fapt generat, in primul rdnd, de facilitdlile acordate intreprinderilor mici gi mijlocii, de factura energeticS, de relansarea investiliilor qi modemizarea economiei, de cregterea majoritilii prefurilor pe plan mondial gi nu in ultimul r6nd - insuficienta corelare a cursului de schimb cu evolulia monedei euro. Dar, considerdm ci important este fapful ci respectSm strict nivelurile programate pe anul 2001 pentru deficitul balanlei comerciale qi al contului curent al balan{ei de pld1i. Prelimindm, pentru acegti indicatori, chiar o situalie mai bund decdt cea pusi de acord cu Fondul Monetar Internalional gi Banca Mondial6.

Bilanl la un an de guvernare

Apreciez cd - dupl atilia ani in care autoritAlile guvernamentale nu gi-au respectat angajamentele fa!6 de organismele financiare

internalionale

am reugit

si dim

dovadi de seriozitate in

respectarea cuv6ntului dat. Aceste lucruri sunt ilustrate gi in cele gase volume din ,,Cartea albd a guverndrii PSD", puse la dispozilia dumneavoastrd, a tuturor parlamentarilor. Po

liticile macroeconomice

Din perspectiva relansdrii economiei gi a creqterii competitivit6lii acesteia, politica financiard a fost astfel orientatd incdt sd contribuie la stimularea economisirii, investiliilor gi exportului. Astfel, s-a redus gradul general de fiscalitate la 30o/o, prin eliminarea unor cote aferente unor fonduri speciale. S-a practicat o

politicb de stimulare a intreprinzitorilor privali prin facilit6li de ordin fiscal, referitoare la taxe vamale gi la taxa pe valoarea addugatd, care in anul 2001 au insumat peste 3.500 miliarde lei. De asemenea, s-a asigurat orientarea cererii cltre producbtorii interni cu capital autohton qi strf,in, prin care s-au creat aproape 400.000 de noi locuri de muncd.

Sporirea veniturilor bugetare cu peste 4.000 miliarde lei, ca efect al cregterii economice, a permis alociri suplimentare de fonduri - in termeni reali - pentru inv6|1mdnt, sdnState, armatd,, mediu, asistenli sociald, cercetare gtiinfifici, pensii qi alocalii de stat pentru copii.

in anul 200I a fost asiguratd o mai bun[ alocare a fondurilor bugetare, pentru sprijinirea activitelii din agriculturi, minerit gi industria energeticS, transport feroviar de cilltori, metrou gi altele. Cu toate acestea, nu putem trece cu vederea cd, in unele cazuri, se inregistreazd importante cheltuieli neeconomicoase gi risip6, asupra c[rora vom ac]iona mai ferm in anul 2002. in acest an, s-au aplicat politici monetare

qi valutare

cu obiectivele Programului economic al Guvernului.

in concordanti

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ca efect, s-a recunoscut de cetre agenliile internalionale de rating reducerea riscului de far[ pentru Romdnia. Astfel, pentru datoria externd pe termen lung Standard & Poors a imbunitd{it perspectiva de rating de la stabil la pozitiv gi apoi a scdzttt gradul de risc de la B minus la B. Agenfia Moody's a reconfirmat nivelul 83, precum

gi perspectiva neutri la stabil. Agenlia Fitch IBCA a modificat perspectiva de la stabil la pozitiv. Acestea au permis reluarea accesului pe pielele externe de capital, in condilii rezonabile de dobdndl.

acest cadru, se inscrie lansarea emisiunii de eurobonduri pe in iunie 2001, la un cost mult mai scdzut dec6t cel al emisiunii pe cinci ani din noiembrie 2000, fiind considerati,,emisiunea anului". gapte ani, in valoare de 600 milioane etro, realizatd

Credibilitatea Executivului a fost confirmatd gi prin recenta aprobare, de citre Fondul Monetar Internalional, a acordului standby, din care prima hangd a fost deja eliberatd ?n luna noiembrie.

Evolulia principalilor indicatori bugetari in primele 10 luni ale anului 2001 scoate in evidenli faptul cd deficitul bugetului general consolidat de 3,5oh din produsul intern brut va 3,7 Yo programat la inceputul anului.

respectat, fa!6 de

Datele statistice pe 1 1 luni consemneazS o ratd a inflafiei de 27,5o/o fa!5 de decembrie 2000, confirmdnd ?ncadrarea in linta anuali proiectatd pentru acest indicator, respectiv, in jur de 30%.

in Programul de guvernare am previzut aplicarea unei cote reduse cu pdnl la 9%o a taxei pe valoarea addugatd, pentru produsele esenfiale ?n consumui populaliei, concomitent cu majorarea TVA la produsele de lux. Condiliile macroeconomice de la sffirEitul anului 2000, ce au impus insemnate constrdngeri bugetare pentru un orizont de timp mai mare decdt cel anticipat, nu au permis incd aplicarea acestei m6suri, dar o vom realizain anii 2003-2004.

Va trebui si obfinem venituri suplimentare la bugetul de stat prin cre$terea bazei de impozitare, ca efect al sporirii produsului intern 98

Bilan! la un an de guvernare

brut, al reducerii economiei subterane 9i aplicdrii din 2001 a impozitului pe venitudle globale. Pe mdsura realizdtii acestor obiective, Guvernul are in vedere, pentru anii urmdtori, o relaxare graduald a fiscalitdfii. Astfel, se va continua in anul 2003 eliminarea de fonduri speciale gi se va diminua cota aferenti impozitului pe venitul global de la 40o/o, la 28-29%

De altfel, chiar in bugetul pe anul 2002, promovat de Guvern 9i aprobat de Parlament pentru prima oar[ dupi revolulie in termenul legal - ceea ce reprezintd o nou[ dovadi de intrare in normalitate se regdsegte aceastd tendin![, prin eliminarea cotei de ZYo destinat[ fondului pentru inv6![mint, precum gi prin reducerea cu un procent a fondului pentru persoanele cu handicap. Reforma economiei reale

Eforturile - gi succesele - la nivel macroeconomic au fost corelate cu eforturi la fel de suslinute in domeniul economiei reale gi la nivel microeconomic. $i in aceasti privinfi cred cd putem inregistra o schimbare de strategie a guverndrii. Cici, in cea mai mare parte a deceniului trecut, strategiile de guvernare nu doar au considerat politicile macroeconomice ca fiind prioritare in raport cu cele destinate economiei reale, dar ;i-au stabilit calendarele politice in aga fel, incdt reformele de tip microeconomic, cum ar fi restructurarea intreprinderilor gi modernizarea mediului de afaceri, au fost planificate in urma gi ca efect al politicilor macroeconomice destinate stabilizdrii.

Noi am decis sd le desfigurlm in paralel, pentru cd

asigurarea

coerenlei intre nivelul macro gi cel micro al economiei reprezinti

cheia guvemamentald

declangSrii

suslinerii

crepterii

economice. in domeniul economiei reale, eforturile noastre auvizat imbunltSlirea mediului de afaceri gi a mecanismelor de acces pe pia!5, prin: o infiinlarea in cadnrl fiecdrei camere de comer! teritoriale a unui birou unic, ceea ce permite scurtarea duratei infiinfidi gi autorizlrii noilor societ6li comerciale la 20 zrle, fa!5 de circa 90, in sistemul anterior;

Adrian Ndstase

Spre normalitate

o reducerea taxelor in acest domeniu cu aproape 40yo; o eliminarea de pe piali a firmelor-fantomi.

Am acfionat, ?n acelagi timp, pentru perfeclionarea cadrului legal gi institulional destinat investitorilor. Ag menliona, in acest sens, doui schimbdri importante, apreciate pozitiv de majoritatea investitorilor romdni gi strlini: o in primul r6nd, adoptarea Legii privind promovarea investiliilor directe cu impact semnificativ in economie; in acest cadru, remarc faptul cd de la intrarea in vigoare a \egii, respectiv din 27 iulie gi pdni in prezent, s-au inregistrat 58 de investilii mari, in industria chimici, farmaceuticd, in transpo rt.il gazelor naturale, comunicafii, tehnicd de calcul, come4 gi altele, cu o valoarea totali de aproximativ jumdtate de miliard de USD; o in al doilea rdnd, am infiinfat la Guvern un departament care se ocupd de accesul direct al antreprenorilor strdini cu investilii substanliale ; pdnd ?n prezent s-au realizat peste 800 de contracte.

Totodati, in anul 2001 am asigurat importante facilitafl pentru intreprinderile mici gi mijlocii, ceea ce a dus la crearea a incd, 20.000 de IMM-uri, ajungdndu-se la 406.000 unit61i. Pentru cele 230.000 de microintreprinderi, care au maxim 9 salariali, s-a redus substanlial cota de impozitare gi s-a introdus un sistem financiarcontabil simplificat. O noud conceplie despre privatizare

O alta prioritate a activit5lii guvernului, vizdnd restructurarea gi modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea intregii conceplii de privatizare, astfel incdt activitatea din acest domeniu s5 devind un factor dinamic al cregterii economice. Pnvatizarea nu mai este tratatd ca un scop in sine, ci ca un proces prin care transferul de proprietate trebuie sd se regdseasci, atdt in recapitalizare gi modernizare prin investilii, cdt gi in asigurarea unui management performant al societdlilor comerciale.

100

Bilanl la un an de guvernare

in pofida obstrucliilor pivatizarea SIDEX.

dificultl1ilor, Guvernul nostru a reugit

^gi In acelagi timp am ftnalizat gi o

privatizare importantd, cea

altd

Bincii Agricole.

Pe primele 10 luni au fost incheiate contracte de vdnzarccumpdrare de acliuni pentru 121 societEli comerciale, cu un capital social vdndut de 9600 miliarde lei, mai mare cu peste 50 o/o fald de anul 2000.

Au fost aprobate strategiile de privatizare a unor mari societSli comerciale, respectiv Banca Comerciald Romin[, ALRO gi ALPROM, ceea ce va permite, in anul 2002, accelerarea procesului de pivatizare gi realizarea, in termeni generali, a condilionafitnlilor programelor PSAL I qi RICOP. Un alt aspect pe care doresc s6-l relev, in mod deosebit, se referi la acfiunile intreprinse pentru restructurarea economiei reale gi implementarea politicilor sectoriale care vizeazd cresterea producliei nalionale.

in industrie au urmdrit, in principal, a productiei de ap[rare, precum energetic, sectorului restructurarea gi pregdtirea pentru pivatizare a distribuliilor de energie electricd, gaze natrtrale gi a SNP Petrom. Dintre acestea, sunt de menlionat: Acliunile de reformd

o o

reorganizarea SC Elechica in 8 sucursale de distribufie;

reorganizarca

Termoelectrica

in 2

sucursale-9rup,

concomitent cu sistarea investifiilor pentru 15 obiective, retragerea din exploatare a 8 obiective gi externalizareaunor centrale; o reorganizarea CN Transelectrica, extemalizdndu-se activitatea de intrefinere;

reorganizarea gi restructurarea societSlilor de explorare, pi depozitare a gazelor naturale, prin infiinfarea operatorului de pialn in domeniu gi deschiderea pielei de gaze naturale culDo/o;

produclie

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

. dezvoltarea sistemului nafional de transport al gazelor naturale, precnm gi extinderea capacitElilor de tranzit din Federa{ia Rusd spre firile din regiunea balcanici; o restructurarea organizatoicd a companiilor miniere de la Deva ti Ploietti; o continuarea acliunilor de inchidere a minelor neviabile prin frnalizarea lucrdrilor la inc6 20 de mine; in cadrul acestora se inscrie gi desfhqurarea programului de resfiucturare a sectorului minier finantat de Banca Mondiali, in valoare 44,5 milioane USD gi care vizeazd inchiderea a29 de mine; o inceperea acliunilor de constituire a unor parcuri industriale in cadrul unor societIli comerciale care aveau in profil produclia militarS, in scopul introducerii lor in circuitul producliei civile; o constituirea societllii mixte EURocoPTER RoMANIA SA Bragov, in sistemul producliei de apdrare; o continuarea activitifii de pivatizare a sucursalelor de distribulie Banat gi Dobrogea, precum qi pentru 2l de obiective de investilii in sectorul hidroenergetic. O noud

politicd agrard

Politica de guvernare in domeniul agriculturii s-a axat, ?n principal, pe relansarea producliilor vegetale gi animale.

Principalele mdsuri aplicate de Guvern au urmirit sprijinirea producitorilor agricoli, prin: o acordarea unui sprijin direct de 1 milion lei pentru fiecare hectar cultivat, fiind alocate de la bugetul de stat 5.600 miliarde lei; o reducerea prefului de cumpirare a seminlelor certificate din producfia internd cu 40-50o/o, reprezentdnd 760 miliarde lei; . punerea in funcfiune a sistemelor de irigalii qi de deseciri pe o suprafa!5 de 900 mii hectare, de 2,5 ori mai mare fald de cea realizatd in anul 2000; pentru aceast[ acliune s-au destinat 1.000 miliarde lei, o cotd importanti revenind direct asocialiilor utilizatorilor de ap6; 102

Bilant la un an de

alocarea a 103 miliarde lei pentru combaterea bolilor qi diundtorilor; o reducerea cu 55o/o din pregul de cumplrare al tractoarelor, maginilor agricole, utilajelor 9i instalaliilor achizilionate de la producitorii interni; au fost contractate utilaje agricole in sumi de circa 2.41 6 miliarde lei. Valoarea totali a investiliilor ce se vor realiza in acest an in domeniul agriculturii se estimeazd a fi de 17 .650 miliarde lei, peste | 5o/o dintotalul investiliilor !6rii.

Politica de dezvoltare a zootehniei a avut ca principal obiectiv pregdtirea condiliilor pentru majorarea ponderii acestui sector in totalul producfiei agricole, prin accelerarea ritmurilor de creqtere a efectivelor de animale qi, respectiv, a producliei de lapte 9i carne, ca produse de interes naiional, indispensabile in structura bunurilor agroalimentare.

Jin6nd seama de gestionarea deficitard a problemelor din zootehnie in perioada 1997'2000, Guvernul nostru a adoptat un progmm special pentru stoparea declinului qi sporirea gradului de icoperire din produclia intern[ a consumului de produse de origine

animali, valorificarea

in misuri sporiti a condiliilor

posibilitalilor naturale, a fo4ei umane 9i a tradifiei existente pentru cre$terea animalelor.

Pe aceastd linie, am aclionat pentru repunerea

funcliune a

construcliilor zootehnice dezafectate, care au fost pbrisite, precum

acestora in folosinli asocialiilor de crescltori de

gi a fabricilor de nutreluri, prin oferirea

gratuiti - pe o perioadd de cinci ani animale qi persoanelor fizice pdn6la 40 de ani. M o d erniz ar ea infr as truc turi I o r

domeniul transporturilor, Guvernul s-a preocupat pentru

intensificarea acliunilor de modernizare a infrastructurii. Astfel, la calea ferat5 sunt in plin6 desfrgurare lucrarile de reabilitare pe tronsonul Bucuregti-Bra$ov. 103

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in infrastructura rutieri s-a pus un accent deosebit pe oblinerea de credite pentru construirea qi modernizarea de autostrdzi, drumuri exprese gi linii de centur6, astfel inc6t Rominia si se alinieze la standardele europene. in 2001, au fost reluate lucririle de execulie la autostrada Bucuregti-Cernavodd, valoarea contractelor pe cele trei tronsoane incepute fiind de 157 milioane euro, cu finalizare in 2004.

in contextul actual de eliminare a blocajului financiar, de eficientizare a activitSlii gi de creare a condiliilor de privatizare prin restructuriri tehnice, organizatorice gi economice, s-au infiinlat 26 de societili comerciale, prin extemalizarea activititilor din domeniile feroviar gi rutier. Am pus in aplicare o noul conceplie a construcfiei de locuinle. Aceasta s-a materializatin deschiderea a 130 gantiere, atAt pentru locuinle destinate tineretului, cdt gi pentru locuinfe prin credit ipotecar; daci in anul2000 au fost date in folosinfi 1.301 locuinle, in 2001 numirul acestora este de 3.158, prin relansarea sectorului construcliei de locuinle, impreund cu alte industrii care suslin, pe

orizontali, aceastd ramur6.

Am acordat o atenlie deosebitb tehnologiei informaliei; un prim inceput constd ?n inilierea a 20 de proiecte pilot ce oferd solulii pentru plata taxelor gi impozitelor prin mijloace electronice, servicii de largd informare cetdteneasci, licitalii pentru achizigii publice. Aceste proiecte vor fi extinse la nivel nalional in anul viitor. Au fost luate misuri pentru scutirea de impozitul pe venit pentru specialigtii din sectorul IT gi pentru crearea de parcuri de software, sub forma unui parteneriat intre mediul de afaceri, mediul academic ai autoritilile locale.

O importantfr, aparte o reprezinti investilia americand de 350 milioane USD, din care 150 milioane de USD au intrat deja in Romdnia, pentru realizarea in premieri mondiali a primei relele digitale de telefonie mobild in banda de 450 MHz. 104

Bilanl la un an de guvernare

Ne-am preocupat intens de valorificarea potenlialului turistic al 16rii prin demoltarea qi modernizarea bazei materiale, cu efect in creqterea activitetii acestui sector. Astfel, numai in primele 9 luni, sosirile de turiqti din Uniunea Europeani au crescut w I9Yo fa!6 de aceeagi perioadi din 2000. Prin acceleratea ptivatizdrii in turism, au fost gi sunt in curs de vdnzare 17 societdli, urmdnd ca pdndla sffirgitul trimestrului 112002 intregul sector sd fie ptivatizat.

Nu pot sd nu subliniez cd numeroasele ilegalitili din anii 19972000 in privatizarea celor mai importante active din acest sector au creat dificultifi majore gi confuzie pentru investitorii str6ini' Md refer, in primul r6nd, la Neptun-Olimp, Poiana Braqov, BTT, Hotel Bucuregti.

Pentnr redefinirea vocaliei Romdniei de far6 turisticd, vom interveni mai energic in anul 2002,in scopul intronarii legalitSlii 9i respectului falA de proprietatea publicl 9i privat6. Reconstrucgia solidaritdqii sociale

in intreaga sa activitate, Guvernul a fost preocupat de identificarea unor solulii viabile pentru una din cele mai delicate probleme ale fdrii: justa misuri dintre nevoile sociale 9i constrdngerile economice.

Solidaritatea gi protecfia social[ reprezintd, principii fundamentale pentru Guvernul PSD. in politica noastr6, componenta sociald este cu atdt mai importanti, cu cdt ignorarea acesteia in timpul guvernSrii de dreapta din perioada 1997-2000 a dus la prlbuqirea frrd precedent a nivelului de trai 9i la creqterea gradului de siricie a populaliei !6rii, de la lgYola 43oh la sfirqitul anului 2000.

Misurile intreprinse in acest an, chiar daci uneori nu au rdspuns in totalitate agteptirilor populaliei, certifici - a$a cum de altfel o reflectl gi sondajele de opinie - angajatea ferml a Guvernului pentru realizareaobiectivelor asumate in domeniul social.

105

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie

de citre toate centralele sindicale (CNSLR-FRATIA, CSDR, MEzuDIAN, BNS 9i CARTEL ALFA) pi patronatele reprezentative la nivel nalional a constituit elementul determinant

stabilitdlii sociale, precum gi premisa necesard realizdrii indicatorilor macroeconomici. Totodatd, trebuie precizat gi faptul ci fiind semnat pentru prima datd de citre toli partenerii sociali, acest acord a insemnat gi un vector de credibilitate pe plan extem. Proteclia veniturilor populaliei

in anul 200L, am aplicat misuri de proteclie activi a fo4ei de muncl prin reorientarea gi cregterea ocupirii acesteia, pentru amplificarea asistenlei pi asigurlrilor sociale, precum gi pentru ?mbunit5lirea politicii salariale. Rezultatele oblinute constau in crearea a 397.000 locuri de munc6, de doui ori mai multe decit nivelul stabilit inilial. Astfel - chiar in condiliile restructur[rilor efectuate in economie - rata gomajului a sciart dela 10,5%o in decembrie 2000, la7,7o/o in prezent.

cI pe fondul cregterii numirului locurilor de munc6 au sporii veniturile salariale, ceea ce a permis majorarea consumului general al populaliei cu 6,8Yo in primele 9 luni ale acestui an, fa\d de perioada corespunzitoare din anul trecut. Aceastd evolulie pozitivd a fost posibild ?n condiliile cregterii cu 60/o a salariului real, comparativ crt 4Yo, convenit prin acordul social, ceea ce susline sciderea gradului de sdrdcie. Subliniez

Salariul de bazd minim brut pe tard, ca instrument de diminuare a

polarizirii sociale gi - in consecinld a reducerii sdriciei

a fost

majorat de la 1.000.000 lei, cdt era ?n decembrie 2000, la 1.400.000 lei incepdnd cu luna martie 2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd devind 1.750.000lei.

vederea suslinerii puterii de cumpdrare

personalului din

sectorul bugetar s-a majorat nivelul minim al salariului debazd cu

106

Bilanl la un an de guvernare

cdte 7o/o

din lunile martie, respectiv iunie, gi cu

60/o incepAnd cu

luna septembrie.

Angajamentul Guvernului de a menfine valoarea rcald a pensiilor a fost realizat, in special, prin indexarea lor trimestriali. incepdnd cu anul viitor, ne vom inscrie intr-un proces de cregtere treptatd a acestora. Prin recorelarea aplicati in acest an, pensiile mai mici s-au majorat in termeni reali. Este de remarcat faptul cd efortul bugetar in sfera asiguririlor 9i asistenlei sociale a crescut de la 9,7o/o din PIB, in anul trecut, la l0,6Yo.

Eliminarea inechitdlilor intre diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acliune care va incepe din ianuarie 2002; aceasd mesur[ va fi realizatd in gase etape semestriale. Cregterea puterii de cumpirare a pensiilor va fi asiguratd qi prin aplicarea cu consecvenld a indexirilor trimestriale in raport cu rata

inflaliei. Printre mdsurile de proteclie sociali din anul 2001 se numdri 9i contractarea unui numdr de 375.000 bilete de tratament 9i 60'000 bilete de odihnl - fiind alocate in acest sens 1.740 miliarde lei, respectiv 2Yo din totalul cheltuielilor bugetului asiguririlor sociale de stat. Beneficiarii acestor bilete au fost pensionarii 9i salariafii bugetari, inclusiv membrii lor de familie. Contribulia pensionarilor 9i a salariafilor bugetari pentru plata biletelor de tratament 9i odihnd areprezentat in anul 2001 numai 14,406 din costul acestor bilete. O serie de categorii sociale, cum ar fi veteranii de tdzboi, pensionarii IOVR gi salarialii din mediul radioactiv benefrciazd gratuit de aceste bilete.

in vederea protejirii populaliei cu venituri foarte reduse, Guvernul Rom0niei a elaborat un set de mdsuri pentru acordarea, pe perioada iernii, a unor ajutoare de incdlzire; de aceste ajutoare vor beneficia 107

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

familii. S-au acordat, de asemenea, ajutoare familiile aflate in situalii de extremd dificultate.

aproape 2,6 milioane de urgenlE pentru

Guvernul a lansat un program-pilot, in cadrul ciruia s-au infiinlat magazine alimentare de tip ,,economat" destinate pensionarilor; economia anuali realizatl de pensionari este apreciatl" la circa 2.250 miliarde lei.

A fost aprobatl gi va intra in vigoare de la inceputul anului Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia, aproximativ 600.000 de familii gi persoane singure. Venitul minim gararrtat - componenti important5 a politicii noastre socialdemocrate - constituie o mdsuri de proteclie care va inlocui actualele ajutoare sociale, al ciror cuanfum este extrem de sc6zut.

Aplicarea Legii privind venitul minim garantat presupune un efort bugetar de circa 5.700 miliarde lei la nivelul anului 2002.

Deqi au fost luate mbsuri impotriva economiei subterane gi evaziunii fiscale, factori majori ai sdricirii gi polarizirii sociale, reniltatele nu sunt incd semnificative.

Existi incd zone, din pdcate largi, ale societ6lii noastre care se confruntd cu o s[rdcie extremd. Cumularea de multiple privaliuni in care la lipsa de venituri se adiugd condilii de locuit precare, gomaj cronic, dezorganizare familiali gi sociald - este cauza

proceselor grave de marginalizare gi excluziune social6.

in acest prim an de guvernare am acordat o atenlie speciald programelor de activizare a dezvoltilrii economico-sociale zonale, judelene gi comunitare. Md refer la programul de microcredite, care va fi inaugurat anul viitor gi, respectiv, la cregterea numdrului de programe pentru satele sdrace. Aceste programe vor fi finanlate din Fondul Romdn de Dezvoltare Sociald, din care au fost deja aplicate, in acest an, proiecte pentru 232 sate sdrace, totalizdnd o sumi de aproximativ 350 miliarde lei.

Bilan! la un an de guvernare

Sdndtatea

sistemul nalional de sinitate s-au manifestat neajunsuri gi disfunclii. Aceastd situalie a fost agravatd gi de conceperea defectuoasd a Legii asigurdrilor sociale de sindtate, adoptatd in 1997, ceea ce a determinat inregistrarea unei datorii care, la sffirgitul anului 2000, reprezenta 5.525 miliarde lei, de 2,8 ori mai mare, in termeni reali, decdt in 1996. Pentru redresarea sistemului sanitar, in bugetul pe anii 2001 gi 2002, s-au alocat fonduri reprezentdnd 4,2oA din produsul intern brut, comparativ cu 2,6-3,80 in anii 1997-2000. Guvernul a organizat recent o ampl6 analizd a stlrii de sinitate a populafiei gi a situaliei sistemului de asistenli medicalS, cu participarea tuturor factorilor responsabili. S-au stabilit misuri gi solulii concrete prin dezbaterea strategiilor gi

programelor nafionale de sin6tate. Se urmiregte relansarea reformei in domeniul sanitilii, imbundtilirea eficienfei utilizirii fondurilor in acest sector, asigurarea medicamentelor, inclusiv in regim compensat qi gratuit, restructurarea relelei spitaliceqti, care vor avea efecte directe in cregterea calit5lii actului medical. reprezentat o schimbare radicalS a politicii de protecfie a copilului aflat in dificultate qi a adopliei. Pornind de la

Anul 2001 a

aprecierile negative cuprinse in Raportul de pra aprobat de Consiliul Europei in septembrie 2000, Guvernul a elaborat o noud strategie nalionald, avdnd ca principale obiective:

o majorarea substanliald a fondurilor alocate pentru acest domeniu; o inceperea tuturor programelor oferite de Comunitatea Europeani Siintdrziate nejustificat in anii 1998-1999; o stoparea proceselor de adoplii internafionale, generatoare de coruplie qi mari deservicii aduse imaginii Romdniei; o promovarea unor noi politici privind reducerea abandonului familial, diminuarea masivi a numdrului de copii aflali in instituliile de profil; 109

Adrian Ndstase - Spre normalitate

o asigurarea tratamentului corect pentru copiii bolnavi de HIV/SIDA; o trecerea in invllimdntul normal a unui numdr de peste 5.000 de copii cu handicap.

solufionarea problematicii copilului aflat in dificultate, autoritdlile romdne beneftciazd, de un sprijin consistent din partea raportorului Parlamentului European pentru Romdnia, doamna Emma Nicholson, a consilierilor strdini, precum gi ale Comisiei Europene, LINICEF, USAID, DFIDI - Marea Britanie. Important este faptul c6 seriozitatea misurilor gi ac{iunilor de politici economici gi socialS aplicati in {ara noastri in anul 2001 au constituit un element determinant al reconsiderdrii, in sens favorabil, a unor puncte de vedere negative din Raporhrl de lari

pentru anul 2001, prezentat Parlamentului Uniunii Europene.

invdldmdntul

inci din primele luni

ale anului 2001 Guvernul a abordat temeinic problemele de conlinut ale reformei invdlSmdntului.

Pe baza evaluirilor impactului misurilor anterioare asupra sistemului, s-au efectuat corecturi in planurile de invdlimdnt gi s-au repus in drepturi disciplinele marginalizate. Mb refer la istorie, limba gi literatura romdni, frzicd. S-au operat, totodatS, modificiri in vederea descongestionirii programelor, precum gi pentru alega, pe orizontald, disciplinele inrudite.

Repartizarea computerizati a celor aproximativ 200.000 de absolvenli de gimnaziu a fost un succes, nu numai pentru invifimdnt, dar gi pe plan social. S-a evitat repetarea unor situagii, precum aceea din anul 2000, care a provocat nemulfumiri ale elevilor gi pirinfilor acestora, in Capitali gi in marile orage ale 15rii. Acum, acest program are gi o recunoattere internafionali. El a fost singurul seleclionat din !6rile Europei Centrale gi de Rdsdrit gi a primit un important premiu european Best Practice in eGovernment.

ll0

Bilanl la un an de guvernare

Pornind de la ideea regandirii refelei lcolare, penftu prima dati s-au

acordat 1.000 de burse studenlilor ce provin din mediul rural 9i

care se pregltesc si devind profesori calificali pentru limba 9i literatura romdnS, istorie, geografie, limbile englezd Si francezd. Vom reugi in acest mod sd avem mai puline persoane necalificate pe posturi de inv6!6tori qi profesori 9i s6 asigurdm venituri mai mari celor care desfrgoarl o activitate de calitate.

Guvernul ac\ioneazd pentru a asigUra accesul tuturor elevilor ia educalia debazd, elabordnd programe pentru: e prevenirea abandonului gcolar;

acordarea celei de-a doua ganse pentru instruire incompletS;

o o o o

tinerii 9i adullii

susfinerea limbilor gi culturilor minoritare; accesul la educalie al comunitdfilor de romi;

dezvoltareazonelor defavorizate in plan educalional; reinserlia persoanelor marginalizate sau excluse social'

Anul 2001 este primul an in care elevii provenili din familii cu probleme sociale au primit rechizite in mod gratuit, insumind 206 miliarde de lei. Unui numir de 923.000 elevi li s-au atribuit rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei pentru fiecare elev' Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea gratuiti a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugi peste 1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi 9i studenli, taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii cdminelor studenleqti'

Pentru elevii performanli s-au alocat premii de peste 12 ori mai mari, in termeni reali, fa!6 de anul precedent. Totodatd, s-a infiinlat

Centrul Nalional

de Excelenfi pentru elevii capabili

performantS, care va dezvoltaprograme speciale de pregitire.

anul 2001 am realizat unul din obiectivele importante ale

gUvernarii noastre, respectiv descentralizarea finanfdrii intregului invalimdnt preuniversitar. in acest an, au fost reabilitate 184 $coli, fa!6 de numai 20 in anul2000.

lll

Adrian Ndstase

Spre normalitate

acelagi timp, ne-am preocupat pentru aducerea invd![mdntului din mediul rural la standardele normale; astfel, au fost restructurate peste 400 de qcoli, asigurdndu-se elevilor acces in unitdli cu cadre didactice califi cate. Pentru rezolv area problemei transporfului de la gcoali la domiciliu, prin grija Guvernului au fost achizilionate 193 de microbuze, in valoare de 80 miliarde lei.

Angajamentul din Programul de guvernare, pentru informatizarea gcolilor devine realitate. in acest cadru, incepdnd cu 2002 vom asigura circa200 de milioane de USD; de altfel, actiunea se afld in plind desfigurare gi pin6 la sfbrgitul acestui an gcolile vor fi dotate cu 12.000 noi calculatoare gi imprimante, in valoare totall de peste 300 de miliarde de lei.

in concordanlE cu importanla activitdtii de cercetare, Guvernul a aclionat pentru perfeclionarea cadrului legislativ gi institulional, concomitent cu imbundtllirea finan,tirii acestui domeniu prin bugetul de stat. Reforma guverndrii Consider reforma guvernirii ca fiind nu doar la fel de importanti ca oricare alt6 reformi destinati modernizirii, in spirit european, a firii, dar gi principalul instrument pentru modernizdrile ulterioare.

in conformitate cu angajamentele asumate prin documentele de aderare la Uniunea Europeani, am asigurat hecerea de la finanlarea institulionald, la finanlarea competilionali, pe programe. Aceastd schimbare reprezintd o modernizare esenliald a modului de finanlare a activitilii guvernamentale qi este, totodatS, cheia reformei intregii administralii publice. Cdci trecerea de la finanlarea simplei existenle a instituliilor, la finanlarea acelor activitAli care sunt de utilitate publici echivaleazd cu trecerea de la o administralie orientati spre ea ins[qi, la o administrafie orientati spre deservirea cetdleanului. Desigur, acesta este un proces care se desfEgoari in timp gi ale c6rui renitate depline le vom vedea in tt2

Bilanl la un an de guvernare

anii urmitori. Dar pasul inilial gi, totodatd, esenlial a fost deja frcut.

Dincolo de aceasti schimbare de principiu, o serie intreagi de reforme au avut loc in cele mai importante domenii de activitate ale statului.

Justilia

domeniul justiliei s-a pornit de la necesitatea reevaludrii procesului de reformS, in principal in scopul asigurdrii independenfei reale a puterii judecitoregti, identificirii soluliilor normative corespunz6toare pentru reglementarea raporturilor juridice specifice economiei de piap gi pentru realizarea acquisului comunitar. Executivul a acordat, in contextul economic actual, atentia cuvenitS

asigurdrii condifiilor logistice gi financiare pentru justilie. Menlionez cd nu au fost operate reduceri de posturi ?n acest domeniu. Au fost alocate fondurile necesare salaizdrii personalului gi, pentru prima dati in existenla magistraturii, am luat mdsuri pentru refacerea capacitSlii de munci gi a sdnltdlii magistrafilor;

concret, am atribuit in administrare Ministerului Justiliei gi Ministerului Public un hotel cubazd de tratament pe litoral. Vom continua acest program, fiind convingi de importanla componentei economice gi financiare a independenlei justiliei. Ministerul Justiliei a luat, de asemenea, mdsurile administrative aflate in competenla sa potrivit legii, pentru imbun[tdlirea activitAlii Consiliului Superior al Magistraturii, prin implicarea sporitl a acestui organism in procesul de gestiune a resurselor umane din justilie, precum gi din activitatea Institutului Nalional al Magistraturii.

Chiar din primele zile ale guvernirii au fost promovate

acte

normative pentru a reda cet6lenilor posibilitatea de a-gi valorifica toate drepturile procesuale, inclusiv pe cele privind exercitarea c[ii de atac a recursului in anulare, precum pi de a avea un control I lJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

asupra calitdlii actului de justilie, prin reintroducerea obligativitifii motivdrii tuturor hotir6rilor judecdtoregti.

Modificbri gi completiri esenliale au fost aduse Codului penal qi Codului de procedurd penal5, urmirind proteclia mai eficientd a unor valori sociale de importanld deosebitd, in special prin sanclionarea severS a furnrrilor care afecteazd conductele petroliere, de irigalii, relelele electrice gi cele de hansport feroviar, precum qi in domeniul asiguririi siguranlei cetileanului gi al eliminirii oriciror discriminiri in exercitarea drepturilor gi libertifilor cetifenegti. Am promovat o noui reglementare, modernS, unitard gi funcfionalE, privind regimul constatirii gi sancfionlrii contraven{iilor, inlocuind astfel dispozilii desuete, practic inutilizabile, datdnd de peste 30 de ani. Pentru crearea cadrului normativ adecvat unor forme moderne de come4 au fost elaborate legile privind comerlul electronic gi semnitura elechonici, precum gi proceduri judiciare simplificate, mai rapide, pentru valorificarea creantelor.

in mai pufin de un an de la semnarea la Palermo a Convenliei ONU

privind combaterea criminalitilii hansfrontaliere, Romdnia este singurul stat dintre {6rile candidate la aderarea in Uniunea European6 care are un cadru legislativ gi institulional dezvoltat, compatibil cu normele internalionale in domeniul traficului de fiinfe umane. Am adoptat Legea privind prevenirea gi combaterea traficului de persoane. Au fost incriminate unele fapte sdv0rgite in afara teritoriului {6rii de c6tre cetSlenii romdni in legiturd cu migrafia clandestini. De asemenea, sunt desemnali ofiprii gi magistralii de legituri care acfioneazl, sub o coordonare unic6, pe baza unui progrcm bine definit.

Rdspunzdnd prompt 9i ferm la imperativul combaterii terorismului,

am adoptat - corespunzdtor mdsurilor politice - ordonanle de urgen!5 menite si prevind gi si combatd actele de terorism, precum gi folosirea sistemelor financiar-bancare in finanfarea unor asemenea acte.

tt4

Bilanl la un an de guvernare

Ordinea publicd

domeniul ordinii publice s-a acfionat, cu prioritate, pentru apdrarea gi protejarea patrimoniului nafional, a avutului public gi privat, a viefii gi integritilii cetdfenilor, a drepturilor gi libert6lilor fundamentale ale acestora. Astfel, s-au intreprins acliuni pentru reconstruclia gi modernizarea institulionald a intregului sistem de ordine public[. S-au reorganizat structurile funclionale, asigur6ndu-se reducerea in medie cu 20o/o a posturilor din aparatul central al Ministerului de Interne, al inspectoratelor generale gi comandamentelor de armS gi transferarea acestora la unitalile teritoriale, in scopul cregterii capacitilii operative gi de intervenfie. TotodatS, s-au avut in vedere:

r perfeclionarea cadrului normativ, cu accent pe armonizarea legislaliei in acord cu cerinlele acquis-ului comunitar european; o negocierea de acorduri gi convenlii in domeniul combaterii crimei organizate gi criminalitilii transfrontaliere; o

imbundtdlirea procesului

cooperare polilieneasci

internafionald.

in acelagi timp, s-a urmlrit reducerea criminalitilii pe fondul intensificdrii acliunilor, dar gi al prezenlei mai active a poliliei; pe 11 luni rata criminalit6lii a inregistrat o ugoari scidere, respectiv cu 3,2o/o, iar furturile de autoturisme de lux s-au redus cu circa 30%.

A crescut gradul de profesionalizare qi de implicare a poliligtilor in combaterea marii criminatte!, in relinerea infractorilor constituili in grupuri organizate, a traficanlilor de toate categoriile. Amintesc doar identificarea gi prinderea operativd a criminalului internalional grec, descoperirea autorilor in 7 cazltri de omucidere prin cruzime comise in urmd cu 3-4 ani, identificarea autorului principal in cazurile de omor de la Timiqoara gi Deva. S-au intensificat acliunile specifice de penetrare a grupdrilor crimei organizate pentru combaterea traficului ilicit de droguri, arme,

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

munilii, substanfe explozive qi radioactive. Astfel, a fost descoperit primul laborator clandestin de fabricare a drogurilor sintetice din Romdnia, unde urmau sd se producn 350.000 de comprimate de ecstasy, in valoare de peste un milion de USD pe piala drogurilor. De asemenea, trebuie subliniate misurile complexe luate pentru combaterea furtuilor din conductele de produse petroliere, prin care au fost identificate 4I9 infracliuni, cu 806 autori.

Putem afirma

cd am

asigurat imbundt[firea proceselor de

securizare a granilelor prin reorganizarea la standarde europene a poliliei de frontierd gi cregterea gradului de profesionalizare a

personalului, concomitent

amplificarea acliunilor de in vederea reducerii

supraveghere gi control la frontierele de stat,

migraliei 9i imigraliei ilegale, a traficului ilegal de persoane qi bunuri; in acest an s-au descoperit 746 de infracliuni de migralie ilegald gi de trafic de carne vie.

anul 2002 Guvernul va depune eforturi consistente pentru realizarea unei reforme semnificative in domeniul descentralizdrii institulionale, a deciziei operative gi pentru asigurarea transparentei ?n scopul rcalizdrii unui serviciu public eficient, pus in slujba siguranlei cetSleanului

gi care si rispundi la un

nivel

corespunzdtor dezideratelor integrdrii in structurile europene. Combaterea corupliei

ci instituliile internalionale, in principal Banca MondialS, au semnalat in ultimii ani inexistenfa unui program unitar gi coerent in domeniul combaterii corupfiei. De Este bine cunoscut faptul

aceea, Guvernul a elaborat, cu o largd consultare a reprezentanlilor principalelor partide gi a sindicatelor, a ONG.-urilor gi mass-media, un Program nalional de combatere a corupfiei.

Este evident cd proasta gestionare a reformei in anii treculi gi neftnalizarea misurilor pe care aceasta le-a implicat sunt intre principalii factori generatori de corupfie. Cu c6t sectorul privat va fi mai puternic, cu cdt economia de pia!6 va fi mai funclionald qi 116

Bilanl Ia un an de guvernare

cadrul normativ mai stabil $i coerent, cu atat coruplia va g6si din ce in ce mai pulin teren de manifestare.

Marile probleme generate de restituirea proprietililor nu au beneficiat de un cadru legislativ unitar gi corespunz[tor. in procesul de aplicare a legilor proprietifilor, abuzurile bazate pe lutilizarca documentelor falsificate, pe coruperea factorilor de decizie administrativl gi judiciard" au creat un adevirat haos.

Acelagi comportament incepuse sd capete forme alarmante gi in aplicarea Legii nr. l0/20AI, ceea ce ne-a determinat si completim legea, introducdnd mdsuri severe pentm persoanele care folosesc abuziv drepturile conferite de aceasta sau utllizeazd acte false ori falsificate.

Coruplia gi lipsa de responsabilitate au condus

privatizdri

frauduloase sau lipsite de perspective reale de viabilitate gi care s-au transformat treptat in litigii insolubile. Mdrfurie sunt cele 14.000 de litigii referitoare la privatizdri, aflate in prezent pe rolul instanlelor de judecatd. De asemenea, sunt definitivate cercetirile in 27 de cauze penale, cu propunere de sesizare a instanlelor.

in anul 2001, s-a constatat ci importante venituri ilicite

care se

constituie in fraude de mari proporfii in dauna bugetului statului gi care alimenteazd fenomenul de coruplie - se oblin prin incdlcarea

prevederilor legale ce reglementeazi importul, producerea, procesarea gi comercializarea alcoolului, indeosebi datoritd neachitdrii contribufiilor legale datorate statului. Astfel, in acest an au fost controlate peste 340 societdli comerciale care au ca principal obiect de activitate producerea gi comercializarea alcoolului, constatdndu-se ci la I l3 dintre acestea legislalia economico-financiar[ a fost incilcatd; de relinut este faptul ci au fost constatate 88 infracliuni, prin care bugetul statului a fost pigubit cu peste 600 miliarde lei. Pe fondul cregterii volumului de comer! exterior, mulli agenli economici folosesc documente strdine vamale falsificate insolite de acte legale de transport sau subevalueazd mdrfiirile importate, ceea 117

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ce conftibuie la amplificarea economiei subterane $i proliferarea corupfiei. Spre exemplificare, numai de 4 societSti - care au importat aparaturd electronicd gi de uz casnic, covoare gi flori statul a fost prejudiciat inilial cu 65 miliarde lei. in ceea ce privegte subevaluarea facturilor, multe firme au declarat pentru o marcd germand importul a 2 radiocasetofoane sau 10 radiouri sau 4 aspiratoare sau 20 de ceasuri; un televizor este declarat in vami la valoarea de 20 DM.

continuare nerezolvate de justiiie probleme legate de adopliile intemafionale, cazluri de abuzuri gi coruplie care au avut o reaclie negativl gi in strdindtate.

Sunt

Toate acestea nu sunt fenomene apdrute in anul 2001. Societatea rom0neascd le-a inregistrat de aproape un deceniu gi in forme din ce in ce mai acute in ultimii ani.

Ciile deschise influenlelor gi ingerinlelor in sfera justiliei, mai ales prin modificirile din 1997 ale Legii de organizare judecltoreasci gi prin activitatea Consiliului Nalional de Acliune impotriva Corupfiei qi Crimei Organizate, au avut serioase implicalii in evolulia ascendenti a fenomenului corupfiei. Asumdndu-ne, in decembrie 2000, rdspunderea guverndrii, ne-am luat qi obligalia de a lupta impotriva corupliei, de a g[si gi aplica

tehnicile de control social cele mai eficiente. Dupd abandonul declarat oficial in anul 2000 de citre factorii politici angajali in combaterea corupfiei, am reconstruit institulii, le-am consolidat pe cele existente gi am trecut la aplicarea de misuri concrete. Seclia specializati" in combaterea corupliei din cadrul Parchetului a inceput sI funclioneze efectl din acest an, degi a fost infiinlat6 prin lege, cu 2 ani in urm6. in acest context, in anul 2001 numIrul persoanelor deferite parchetelor pentru acte de coruplie a fost de 7.900, cu 33Yo mai mult decdt in anul trecut. Printre persoanele cercetate sunt 2 demnitari, 38 de directori generali gi directori, 23 de funclionari bancari, 24 funcfionari vamali gi 339 manageri ai unor societifi comerciale sau regii autonome. 118

Bilanl la un an de guvernare

Pe primele 11 luni, autoritelile Ministerului Public au frnalizat anchete referitoare la 2.386 de persoane. Din Ministerul de Inteme sunt in cercetare penali 356 cadre, din care 62 pentru fapte legate de coruplie. In domeniul criminalitSlii economico-financiare au fost cercetate peste 61.000 persoane cta,I9%o mai mult dec6t in anul anterior, in special directori de societlli comerciale (2.062), funclionari din administralie (753), lucrdtori din b[nci (158), funclionari vamali (137). Justilia a inceput un proces de autoevaluare gi de indepirtare din structuri a organismelor cu risc de coruplie, precum gi de identificare gi tragere la rbspundere a celor care, intr-o formi sau alta, nesocotesc legea. Astfel, s-au luat mdsuri impotriva unor magistra{i. S-au emis 25 de avize de cercetare, 5 avize de trimitere in judecatd, 4 magistrali au fost deferili justiliei, s-au inaintat 14 cereri Consiliului Suprem al Magistraturii in vederea indepdrtirii din justilie pentru incompeten![, precum Si 45 avize de cercetare penal5 gi trimitere in judecati pentru notari. Dar, ceea ce este deosebit de grav, constd ?n faptul cd acest fenomen s-a ndscut din toleranla gi duplicitatea fostei guverndri, pentru cd in toate cazurile semnalate sunt in discufie acte s6vdrqite in anii 1999-2000, perioadd in care ministrul justiliei nu a avizat cercetarea penald sau nu s-a exercitat acliune disciplinard.

Degi vom acliona cu fermitate pentru aplicarea strategiei gi Programului nafional de combatere a corupfiei, noi nu facem din acest complex de mlsuri un instrument de luptd politicS, pentru cd Guvernul nostru a decis si aclionim in respectul legii, al principiilor statului de drept, al independenlei puterii judecitoregti. Reforma adminis traliei

Prin activitdiile desf5gurate in cursul acestui an, Guvernul a abordat frontal procesul de accelerare a reformei in domeniul administraliei publice centrale pi locale, fapt recunoscut, de altfel, prin Raportul de lzrd al Comisiei Europene pe anul 2001, publicat in luna

Adrian Ndstase

SDre normalitate

noiembrie. Raportul constati progresele substanliale realizate fa\i de anul trecut in domeniul administraliei publice.

la necesitatea apropierii administraliei publice de cetdlean qi a cregterii cafitalii serviciilor fald de contribuabil, precum gi de la exigenlele Uniunii Europene, Guvernul a adoptat recent Strategia privind accelerarea reformei administraliei publice Pornind de

Strategia privind planul nalional

informatizare

administrafiei publice. in anul 2001 am aclionat pentru realizarea obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, asigurdnd:

cre$terea semnificativd

a capacitdlii manageriale a Guvernului

gi a cooperirii interministeriale;

descentralizarea atribufiilor gi competenlelor c6tre autoritilile administraliei publice locale;

includerea fostelor agenfii departamentale in structura Guvernului, in scopul imbundtilirii coeziunii administraliei gi coerenlei actului de decizie; reducerea cu

22%o

a personalului din

instituliile bugetare la nivel central; r constituirea structurilor responsabile in ministere cu managementul procesului de pregdtire a integririi in Uniunea Europeand gi, respectiv, a relafiei cu Parlamentul; o aprobarea infiinldrii Institutului Nalional de Administralie, avdnd ca principald atribulie pregitirea la standarde europene a funclionarilor publici; o adoptarea unei noi Legi privind administralia publicd locali, prin care se asiguri consolidarea autonomiei publice locale, administrative qi financiare, descentralizarea qi demilitarizarea serviciilor comunitare gi definirea relaliilor dintre autoritdlile centrale gi locale;

aprobarea Legli serviciilor publice de gospodirie comuna16, prin care se va reglementa - impreuni cu legislalia secundari organizarea coerentb gi desfbgurarea normali a serviciilor pentru contribuabil la nivelul fiecirei localititi.

120

Bilanl la un an de guvernare

in acest an s-a aclionat pentnr implementarea Legii statutului funclionarului public gi a legislaliei secundare pentru acest in scopul asigurdrii stabilit[lii gi continuitSlii in funcliile publice, al depolitizdrii qi debirocratizirii administraliei publice centrale gi locale; Guvernul va adopta in perioada imediat urmitoare strategia privind managementul funcliei publice gi al domeniu

fi.rnclionarilor publici.

anul 2001 a crescut semnificativ gradul de implicare a autoritdlilor locale in derularea unor programe cu asistenli

internafionali; de altfel, unele judele 9i municipii au inceput chiar contractarea directS de credite externe, frrd garantja statului, destinate imbunitilirii infrastructurii locale.

Pe 1l luni, consiliile judelene gi locale de la municipii, orage qi comune aurealizat investilii de peste lI'433 miliarde lei, din care 7.294 miliarde lei din bugetele locale, 2.273 miliarde lei de la bugetul de stat gi 1.866 miliarde lei din surse externe. Investilii importante s-au realizat in infrastructura localitdlilor pentru alimentdri cu ap6, canalizdri gi depozite ecologice pentru deqeuri (2.562 miliarde lei), incdlzire, relele de gaze 9i termoficare (820 miliarde lei), drumuri judelene gi comunale (1.460 miliarde lei), obiective social-culturlle (4.215 miliarde lei). it anul 2002, volumul investiliilor care se vor realiza de cltre consiliile judelene qi locale se va ridica la peste 36.700 miliarde lei, in creqtere de 2,5 ori, in termeni reali, fal6 de acest an. Respectarea drepturilor omului

Romdnia respecti normele internalionale in ceea ce priveqte proteclia drepturilor pentru cetilenii care aparlin minoritdlilor nalionale. in opinia noastr6, semnarea qi ratificarea documentelor europene in problema minoritililor, utilizatea limbii materne in administralie, infiinlarea Consiliului Nalional al Minoritalilor Nalionale, adoptarea Ordonanlei Guvemului privind prevenirea 9i combaterea discriminlrii, adoptarea Hotiririi Guvernului privind crearea Consiliului Nafional pentru Combaterea Discriminirii, 121

Adrian Ndstase

Spre normalitate

utiliz[rii limbii materne pe toate treptele de inv6!6mdnt sunt cateva dintre acliunile pe care Romdnia le-a intreprins pentru institulionalizarea dialogului interetnic Ai rezolvarea pe cale pagnici a problemelor dintre majoritari qi minoritari.

precum gi posibilitatea

in acest an, Guvernul a adoptat Shategia nalionald pentru imbun[tifirea situaliei romilor, document concret gi realist, apreciat in toate valorile internalionale referitoare la Romdnia, menit sd asigure emanciparea acestei etnii printr-un efort al intregii

societili romdnegti.

Am fbcut progrese semnificative, iar \ara noastrl este considerat[

un model de gestionare a relaliilor interetnice. Apreciem

actualul cadru legislativ romdnesc asigurS respectarea drepturilor cetdlenilor aparlindnd minoritililor nafionale, pornind de la administralia locald gi mergdnd pdnd la educafie, organizare civicd qi politici. Integrarea nord-atlanticd Si reforma armatei La preluarea mandatului, procesul de reformd a armatei se afla intr-un deficit de credibilitate, indeosebi sub raportul respectdrii propriilor angajamente. in aceastd situalie, Guvernul a modificat fundamental abordarea reformei din punctul de vedere al viziunii manageriaie, precum gi al ritmului, lindnd seami de obiectivele summit-ului de la Praga. Astfel, in anul 2001 au fost implementate 17 obiective de parteneriat Romdnia - NATO, f4a de numai 5 pdni la sfhrgitul anului 2000.

Comparativ cu evaluarea realizatd in anul 2000, analiza activitdlilor de pregdtire a Romdniei pentru aderarea la NATO efectuatd in acest an de cdtre secretariatul alianlei a evidenliat o atitudine favorabild gi rezultate pozitive. Pregdtirea ciclului al IIIlea al Programului nalional anual pentru aderarea Romdniei la NATO a fost prezentat in luna octombrie gi a fost apreciat pentru seriozitatea gi coerenla acliunilor propuse. Romdnia a fost primul 122

Bilan! la un an de guvernare

candidat care a inaintat documentul respectiv NATO, dupS consultdri cu membri ai alianlei.

Secretariatul

incd de la inceputul anului s-a acfionat pentru imbundtilirea actului de administrare a organismului militar, declangAndu-se totodat6 procesul de intensificare a efortului de integrare in structurile euroatlantice. Obiectivul strategic asumat in Programul de guvernare a fost abordat, in acest an, prin restructurarea forlelor in vederea constituirii unei armate credibile, deplin compatibile cu forlele NATO qi capabile sd contribuie la securitatea regionald.

acelaqi timp, a fost pus la p;rrut un sistem cuprinzdnd compensdri, cursuri de reconversie profesionalS 9i convenlii cu agenlii ale statulrri. pentru preluarea forlei de munci disponibilizate. Drept urmare, in anul 200I, atmata a fost resirinsi cu peste 4.100 ofiferi, din care 44 genetali. Dinamica 9i proporliile acestui proces au'fost apreciate de statele membre ale alianlei. in acest context" in anul 2001 au fost realizate toate cele 13 obiective asumate prin al doilea plan nalional de aderare.

in perioada urm[toare, ne vom concentra atenlia asupm unor

domenii prioritare, cum ar fi: restructurarea qi operulionalizatea fo4elor in contextul compatibifitilii cu NATO; participarea la operaliunile conduse de NATO, inclusiv in cadrul unor structuri multinalionale; managementul spaliului aeian, al sistemelor de comunicalii gi informaticl, logistic6 9i infrastructuri; reforma sistemului de inv6!6mdnt militar. Considerbm cd direclia noastrd de acliune este bine definitd 9i ne bucur6m de sprijinul NATO pentru atingerea obiectivelor fixate in Programul nalional anual de pregdtire a aderirii la NATO. Folosim asistenla oferiti de parteneri in sprijinul efortului nostru general de integrare in alianli, subliniind in mod special aportul deosebit al

secretarului general al NATO, sir George Robertson. Yizita efectuati la Bucuregti de secretarul general al NATO a confirmat faptul ci suntem pe un drum bun gi c5, urmirind cu acelaqi dinamism indeplinirea angajamentelor asumate, putem s[ fim tL)

Adrian Ndstase

Spre normalitate

optimigti in ceea ce prive$te decizia de anul viitor de la Praga. Suntem congtien{i ci admiterea in NATO depinde de noi, de stabilitatea politicd gi social6, precum gi de progresul reformei economice.

in vederea suslinerii procesului de pregdtire pentru aderare a fost asigurati o perspectivi bugetari pe termen mediu, clar[, solidd gi sustenabilS, aprobatd de cdtre Parlamentul Romdniei.

Acumuldrile la care m-am referit, realizate intr-un timp scurt gi cu eforturi considerabile, s-au concretizat in faptul cd Romdnia este astizi un candidat cu $anse reale, sporite fald de anul 2000, de a fi invitatA sd adere la NATO cu prilejul summit-ului de la Praga din anul viitor. Lupta impotriva terorismului internalional

Romdnia a reactionat prompt qi solidar la constituirea coaliliei internalionale impotriva terorismului. Mesajul politic transmis a fost acela cE RomAnia igi asumd, concret, responsabilitSlile pe care le implicd apartenenla la grupul de state ce impdrtigesc valorile euroatlantice. RomAnia a fost primul dintre statele candidate la aderare care a frcut o oferti concreti de a contribui la eforrurile operalionale ale alianlei, decizie care a fost aprobatd imediat de Parlament. Aceasta nu a fost o decizie conjuncturalS; Guvernul qi Parlamentul au demonshat cd Romdnia inlelege sd igi asume, deopotrivi cu membrii alianlei, responsabilitatea fald de valorile in numele cirora doreqte si adere la NATO. Reaclia noastrd la actele teroriste din 11 septembrie a fost lipsitd de echivoc. Am pus la dispozilia coaliliei antiteroriste internafionale, at6t spaliul aerian terestru gi maritim, cdt gi o ofertS de fo4e, care demonstreazd capacitatea noastrd de a acliona ca membri de facto

alianlei. Rolul Preqedintelui Romdniei, al Parlamentului qi Guvernului in acest context a fost esenlial, iar atitudinea Romdniei a fost apreciatd pe deplin de SUA qi de NATO.

114

Bilan! la un an de guvernare

Aq vrea sd menlionez, pentru deplina inlelegere a lucrurilor, ci progresele inregistrate in plan intern - relansarea economicd, seiozitateaindepliniriiangajamentelor,rezttltateleevidenliateprin Raporhrl de lari - au determinat imbundtillirea imaginii qi credibilitafli activita$i guvernamentale. Acest fapt a fost confirmat, de altfel, la intilnirile pe care conducerea Guvernului le-a avut la Bruxelles, Washington, Londra, Ottawa, Berlin, Paris gi Roma, amplu relatate de mass-media interni pi internalionald. PaSii tnainte Si prioritdli pentru viitor tn integrarea europeand

Pregitirea Romdniei pentru aderarea la Uniunea Europeand a dobdndit o consistenli sporitd prin remodelarea institulionald de coordonare qi execulie a acestui proces, precum qi prin realizarca unui dialog eficient cu instituliile comunitare.

Noul mod de abordare a relafiei dintre Romdnia 9i Uniunea Europeani a determinat, in acest an, un progres important in rcalizarea obiectivelor prioritare ale Guvernului, a;a cum sunt evidenliate in Raportul de lard pe anul 2001 al Comisiei Europene

qi in

Raportul prezentat Parlamentului European. Rapoartele conlin, in mod firesc, recomandiri care impreuni cu prioritIlile din Parteneriatul de aderare constituie elementele de bazd ale Programului de misuri pentru intensificarea gi accelerarea pregdtirilor pentru aderare. Aplicarea acestuia va duce la indeplinirea criteriilor economice de aderare gi la deschiderea tuturor capitolelor in perioada preqedinliei spaniole. Suslinerea RomAniei de cdtre Comisia Europeand gi Parlamentul European, de state membre, exprimati - atdt in cele 8 conferinle de aderare care au avut loc in acest an, cdt gi la Consiliile europene de

la Griteborg qi Laeken - este neechivocd: Romdnia are $ansa ader[rii la Uniunea Europeani, recuperdnd decalajele fali de celelalte !6ri candidate gi rdmdnerile in urmi in etapa de negociere.

Este insd de relinut cd situalia actuali se datoreazd integral intdrzierilor in elaborarea documentelor de pozi]gie cumulate pdnd r25

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

in anul 2000. Astfel, dacd celelalte !6ri

candidate

din

grupul

Helsinki aveau depuse toate documentele de pozilie la sffirqitul anului 2000, Rominia a putut sd frnalizeze aceasti etapl abia in 2001. Astdzi putem aftma cd am recuperat acest handicap, crednd astfel condi,tiile pentru accelerarea procesului de negociere.

in acest moment, consider cd important este si inlelegem ci negocierile pentru integrarea europeand reprezintd,, de fapt, o excelent[ oporhrnitate pentru a moderniza economia gi cd, ?n realitate, este vorba de doui procese simultane. Procesul de modernizare economic6 internd care faclliteazd, integrarea Romdniei in Uniunea Europeani $i, pe aceastl bazd, decizia politici a Comisiei Europene privind modelul extinderii. Pe acelaqi plan, al intensificdrii

activitilii

inscriu ac{iunile privind atragerea

de pregdtire a aderdrii, se

utilizarca fondurilor

comunitare nerambursabile. Astfel, in ceea ce privegte Programul ISPA, Romdnia ocupd primul loc intre ldrile candidate din punct de vedere al volumului de fonduri atrase. In anul 2001, au fost

semnate memorandumuri

de finanlare

pentru proiecte

infrastructurd de transport gi de mediu in valoare de 930 milioane euro, la care se adaugi cofinanldri de la BERD, BEI gi comunitilile locale romdne de circa lmiliard de euro. Principalele proiecte de investigii, dintre care multe deja in derulare, vizeazd reabilitarea refelelor de alimentare cu ap[, de epurare a celor uzate, precum gi

lucrdri de canalizare din municipiile Br[ila, Arad, Cluj, Oradea, Focgani, Timigoara, TArgu Mureq, Paqcani.

in ceea ce privegte proiectele de construclie qi reabilitare a drumurilor sunt avute in vedere autostrada Bucuregti-Cernavodi, secliunea de cale feratd Bineasa-Fetegti, drumurile na,tionale Bucuregti-Giurgiu, Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Lugoj gi altele. ln

ceea ce priveqte Programul SAPARD, ?ncepdnd cu luna februarie au fost recuperate toate intdrzierile in semnarea gi ratificarea acordurilor cu Comisia EuropeanS, adaptirile legislaliei rom6ne necesare pentru infiinlarea instituliilor necesare gestionlrii 126

Bilan! la un an de guvernare

unui volum de fonduri de peste lmiliard de euro; programul se aflA

infaza de frnalizare a acreditirii nafionale. Guvernul RomAniei a salutat decizia Consiliului minigtrilor de justilie gi de afaceri interne din statele Uniunii Europene (Consiliul JAI) de eliminare a vizelor pentru cetdlenii romdni care doresc sd cdldtoreascd in spaliul Uniunii Europene incepdnd cu 1 ianuarie 2002. Este indiscutabil c6" decizia Consiliului JAI confirmi progresele inregistrate de Romdnia in domeniul controlului frontierelor, luptei impotriva crimei organizate gi corupliei, imbundtilirii substanliale a securizirii documentelor de cilitorie pi al controlului migraliei ilegale. in luarea acestei decizii au fost apreciate eforturile considerabile depuse, deopotrivd, de Guvernul gi Parlamentul Rom6niei pentru dezvoltarea cadrului legislativ qi institulional, pentru armonizar ea legislaliei romdne cu standardele europene in materia extrddirii qi regimului strdinilor, a frontierei de stat a Romdniei, a organizdrii gi funcliondrii Poliliei de Frontieri, a statutului qi regimului refugialilor in tara noastr6. Relevim, totodate, eforturile fbcute in acest sens pentru ratificarea unor importante convenlii ale Consiliului Europei, ce fac parte integrantd din acquis-ul comunitar.

Evident, aceste rez;ultate nu ar fi fost posibile ftrd adoptarea, in primele zile ale lunii ianuarie 200I, a Planului de acliune in domeniul vizelor, plan transmis Consiliului Uniunii Europene, apreciat gi monitorizat ca atare de acest important organism. Guvernul nostru a trebuit sd solulioneze problemele dificile ldsate nerezolvate de guvernele anterioare, constdnd in blocarea dialogului cu statele membre, in mod special cu Germania, gi in ignorarea avertismentelor adresate inci din 1999 de Cehia cd va introduce vize, dacd anumite solicitdri nu vor

satisftcute.

Salutind decizia Consiliului minigtrilor de justilie gi interne privind ridicarea vizelor, Guvernul este congtient de obligaliile ce ii revin in contextul in care granilele Romdniei vor deveni frontierele exteme ale Uniunii Europene. in continuare, vom gestiona, cu toatii 127

Adrian Ndstase

Sore normalitate

rdspunderea, consecinlele acestei importante decizii

a Uniunii

Europene. Este pentru mine o onorantd indatorire sd mulEumesc Parlamentului pentru modul responsabil in care a inleles si acorde prioritate promovlrii legislaliei noashe, armonizatl cu cea din Uniunea Europeani qi pentru sprijinul pe care - sunt sigur - il va acorda in continuare in acest important domeniu.

Promovarea RomAniei cfl actor internafional semniJicativ Politica externl a Romdniei s-a aflat in anul 2001 in fala unei misiuni de cea mai mare rdspundere, ce decurge din noul statut al !5rii noastre in ansamblul relaliilor internafionale, in primul rdnd in procesul de aderare la Uniunea Europeani, ca gi prin calitatea de candidat important pentru urmitoarea etapi a lnrgirii Alianlei Nord-Atlantice. Prezen[aRomdniei in viala internalionald s-a distins prin:

o iniliativi in promovarea

proiectelor ce pot aduce beneficii

pentru securitatea gi prosperitatea !5rii; o rigoare in indeplinirea obiectivelor strategice gi a angajamentelor asumate;

o o

demnitate in suslinerea intereselor noastre nalionale;

construclie solidd gi de incredere in relaliile cu partenerii nogtri, in primul rdnd cu !6ri1e din spaliul euroatlantic, de care sunt legate profund prioritifile externe ale lirii noastre.

Anul 2001 a fost un an intens in plan diplomatic, in care RomAnia a delinut pregedinfia OSCE pi pregedinlia Comitetului mixt al CEFTA. Bucuregtiul s-a afirmat in repetate rdnduri ca un centru de interes pentru Europa gi pentru intreaga lume, glzduind evenimente majore in viala internafionall: Conferinla Ministeriall a OSCE, Reuniunea Regionald a Pactului de Stabilitate pentru SudEstul Europei, Summit-ul CEFTA gi Summit-ul pentru Mediu 9i Dezvoltare Durabili, reuniuni regionale ale cooperdrilor din r28

Bilan! la un an de guvernare

domeniul economic sau

domeniul combaterii ameninlarilor

neconventionale, crimei organizate.

Fa!6 de obiectivele stabilite prin Programul de guvernare' s-a aclionat pentru accelerarea demersurilor externe de promovare a aderdrii Romaniei la structurile europene 9i euroatlantice, prin ?nt[rirea relaliilor de parteneriat gi cooper[rilor strategice cu !6rile membre ale Uniunii Europene 9i NATO' Romdnia gi-a indeplinit cu succes mandatul preqedinliei OSCE, una dintre responsabilitalile cele mai prestigioase in plan internalional ale !6rii noistre in ultimele decenii. Jara noastrd a continuat sI iqi consolideze rolul sdu dinamic in plan regional pe baza unor strategii coerente qi urmdrite riguros de Guvern, pentru punerea ?n valoare a potenlialului de cooperare cu firile vecine qi din vecinitate.

in centrul politicii externe promovate de Guvernul Romdniei s-a aflat gi se afl6 suslinerea 9i ap6rarea intereselor directe ale cetSleanului romdn - ca cetdlean al Europei Unite siguranfa, prosperitatea qi demnitatea sa.

precum qi

acelagi sens, acliunile externe au promovat cu profesionalism

interesele economice ale Frii noastre, in primul rdnd prin asigUrarea deschiderilor politice necesale pentru pitrunderea pe noi piele de desfacere a produselor romdneqti, o buni rcprezerftare a intereselor noastre economice gi a oportunititilor de afaceri 9i investilionale din Romdnia' D ezvoltarea p arteneriatelor

bilaterale

in plan bilateral, Guvernul a urmdrit relansarea relafiilor cu ldri de importanlI strategicd pentru interesele de politicd externd ale Romdniei, reconfirmarea prin rcztltate concrete a parteneriatelor stabilite cu !6ri membre ale UE 9i NATO, aqezatea pe o bazS nou6, credibil[ 9i productiva, a relaliilor bilaterale cu state fa\i' de cate RomAnia are interese majore in plan politic ai economic.

129

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Anul 2001 reprezinti o etapd de vdrf pentru intensitatea dialogului

politic dintre Romdnia qi SUA. Contactele la nivel inalt cu reprezentanlii Administraliei americane, disculiile de substanl6 avute cu preqedintele gi vicepregedintele SUA, cu secretarul de stat,

cu membri ai Congresului gi cu reprezenta\i ai unor importante companii au confirmat gi intdrit Parteneriatul strategic romdnoamerican.

acest an Rom6nia a marcat o dinamicd nou6 in relaliile cu Germania, Franfa, Marea Britanie, Italia, concretizati, in dialogul politic la nivel ?nalt cu gefii guvernelor din aceste !1ri 9i prin noi proiecte de cooperare economicd bilateralS. Acestea au confirmat:

r o structurare

dinamicd, bazatd pe incredere,

a relaliilor

Germania;

o o .

substanla

politici a parteneriatului special romdno-francez;

parteneriatul productiv cu Italia; cooperarea strategici cu Marea Britanie.

Au fost

aSezate pe noi baze de incredere gi deschidere deplini relaliile cu Spania, Olanda, Belgia gi cu !6rile nordice gi s-a reugit rezolvarea problemei datoriei Romdniei fali de Suedia, care trena de aproape 50 de ani, readucdnd relaliile rom6no-suedeze in cadrul firesc de cooperare. Au fost reconfirmate excelentele relalii cu Grecia gi Turcia, prin dialogul politic la nivelul cel mai inalt.

Guvemul a continuat si promoveze proiecte concrete de cooperare liri membre gi candidate la Uniunea Europeand, cu Canada, confirmdnd prestigiul gi identitatea Rominiei ca viitoare membri a Uniunii Europene gi candidat credibil pentru aderareala

cu celelalte

NATO.

Rom0nia este interesati in construirea unor bune relalii de cu Federalia Rus[, urmdrim, totodatd, relansarea gi dezvoltnea legiturilor economice gi comerciale romdno-ruse. Conduita pragmaticd promovati in aceastd relalie confirmd pozilia conform cireia a fi pro-Vest nu inseamnd a neglija Estul.

parteneriat

130

Bilanl la un an de guvernare

Contactele politice din acest an indici premisele relansirii cooperdrii bilaterale, in special a cooperdrii economice. In negocierile privind Tratatul politic bilateral am inregistrat dezvo\tdri semnificative. Evaluarea preliminard a modului in care se desfbgoard acestea permite aprecierea ci aspectele in suspensie vor putea ftrezolvate in cur6nd.

Obiectivul aderirii la Uniunea Europeand a fost intirit prin dezvoltarea parteneriatelor cu vecinii, bazate pe o strategie coerentd, pe stabilirea unor relafii consolidate cu lirile centraleuropene, de care ne leagd preocuplri comune de cooperare. Au fost deschise noi proiecte de cooperare cu partenerii noEtri iugoslavi, pe baza unei strategii special constituite pentru aceasti relalie qi incurajdnd consecvent evoluliile democratice din aceastS !ar6. Cooperarea cu Bulgaria, in sensul Parteneriatului de bund vecinitate dintre lirile noastre, a constituit o temi prioritard pe agenda promovat[ de Guvernul Rom6niei in dialogul cu noile autoritili guvernamentale de la Sofia.

in relafia cu Ungaria am continuat s[ demonstrdm disponibilitatea noastrd de a lucra cu partenerii unguri pentru concretizatea proiectelor economice in avantaj reciproc. in ultimele luni au fost realizate demersuri diplomatice consistente legate de conlinutul Legii privind statutul maghiarilor de peste granile. Pozilia Romdniei pe aceastd tem[ a fost confirmat5 de reprezentan[ii unor importiante organisme gi institulii europene, in primul rdnd de Comisia Europeani pentru Democrafie prin Drept de la Venefia. Guvernul Romdniei a urmlrit cu consecvenlE respectarea cadrului normal de dialog bilateral bazat pe prevederile tratatului de bazd,

pe normalitatea relaliilor de bun6 vecinitate gi pe respectul reciproc, suslindnd, totodat6, eliminarea prevederilor discriminatorii fa[ de cetilenii romini ale legii, aflate in contradiclie evidentS cu normele europene.

in relafia cu Ucraina dialogul politic bilateral a fost marcat, pe de o parte, de negocierile pe cadrul juridic privind frontiera gi spafiul maritim gi, pe de altd pafte, de lansarea proiectului Parteneriatului

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

romano-ucrainean pentru Europa, de dorinla comunl pentm cooperare economice, pe care o vom concretiza in cursul viziteila Bucuregti a primului-ministru ucrainean, in luna ianuarie anul

viitor. Pe parcursul acestui an relaliile cu Republica Moldova au fost marcate de evolufiile politice de la Chiqindu, abordarea de cdtre Romdnia a relaliilor bilaterale fiind deschisd 9i pragmatici. in pofida eforhrrilor pi deschiderii depline a Guvernului Romdniei pentru intirirea cooperdrii bilaterale, rispunsurile autorit[filor de la Chigindu nu au fost intotdeauna sincrone. Rom6nia a contribuit la admiterea Republicii Moldova in Pactul de stabilitate 9i la suslinerea intereselor acestei !5ri pentru a avea acces la proiectele de dezvoltare promovate de Comisia Europeand gi Pactul de stabilitate.

Guvernul Rom0niei a continuat sd promoveze consecvent, prin dialogul politic la nivel inalt gi prezenla tot mai eficienti a companiilor romdnegti, dimensiunea estic5 a cooperdrii. Prin pozilia si geostrategicd, Romdnia reprezintl puntea prin care Uniunea Europeanl poate si igi proiecteze rolul gi capacitatea sd de motor al economiei mondiale spre spaliile intranzilie de dincolo de Marea Neagr6, citre Marea Caspicd gi Asia CentralS. Romdnia in arena politicilor globale

Caracteristicile demersului romdnesc pentru integrarea in NATO gi in promovarea procesului de aderare la Uniunea Europeanl au fost: realism, solidaritate cu ceilalli candidali, punerea in valoare cu eficienld arealizdrilor in plan intem in vederea aderirii. Guvernul Romdniei a promovat calea solidaritilii cu toli candidatii la NATO, atitudine consacrati in cadrul noii cooperdri Vilnius-l0, la care Romdnia este parte qi la care contribuie cu convingerca cd partenerii de astizi vor fi alialii de miine.

Dialogul cu partenerii Guvernului din societatea civilS a fost gi rdmdne un instrument concret gi convingitor al promovdrii l)L

Bilanl la un an de guvernare

candidaturii noastre pentru aderare, iar consensul fo4elor politice parlamentare in jurul obiectivelor fundamentale de politicl externi a fost afirmat explicit pe parcursul anului 2001. Acest exerciliu a fost inceput o dati cu instrumentarea Shategiei nalionale de aderare la NATO, asumatd de Guvern.

Eforturile Guvernului Rom6niei pentru suslinerea intregii activitAli a pregedinliei OSCE au fost considerabile gi apreciate in cei mai buni termeni de partenerii externi. Obiectivele pe care lara noash[ gi le-a propus la asumarea mandatului preqedinliei OSCE au fost realizate integral. Aceastd misiune a fost un test important al gradului de implicare a lhrii noastre in glsirea unor formule de securitate pentru a face fa!6 noilor provocdri inainte de aderarea la UE gi NATO. Rom6nia a confirmat capacitatea sa de a fi un partener capabil sd iqi asume responsabilitdli de anverguri qi sd duci la ?ndeplinire angajamentele luate. In acest context nu se poate omite sublinierea gansei dar gi a rdspunderii care a tenlJtzt pentru lara noastri din faptul, ftri precedent, cd Rom0nia a definut in acelagi timp, atdt conducerea ramurii guvernamentale, cdt 9i a celei parlamentare a OSCE. Prin modul in care am reugit integrarea acestor doui dimensiuni am mdrit atdt relevanla aportului politic romdnesc pentru OSCE, cdt gi relevanla OSCE pentru pacea, securitatea gi stabilitatea g1oba16.

O atenlie speciald a fost acordat5 intdririi rolului gi contribufiei Romdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,

in primul rdnd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe baza unei strategii de acliune a Rominiei in plan regional. In acelaqi timp, Rom0nia a avut o prezenll activd gi iniliative de referinl6 in cadrul cooperirilor regionale la Marea Neagrd, Iniliativa Central Europeani 9i SECI. Un moment de referinl[ in afirmarea Romdniei ca important factor de stabilitate gi promotor al cooperdrii regionale l-a constituit Conferinla Regionald a Pactului de Stabilitate, organizatd in luna octombrie la Bucureqti. Cu aceastl ocazie au fost reconfirmate IJJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

proiectele de infrastructurl pentru care Romaniabeneficiazl de cea mai importanti sumi alocatdin plan regional.

promovarea intereselor economice in plan extern, o atenlie speciali a fost acordati revitalizirii legdturilor cu partenerii din afara spaliului euroatlantic, urmdrind redeschiderea de piele de desfacere pentru produsele rominegti, in special in America Latind,

lirile

arabe gi Asia-Pacific, identificarea de parteneri stabili pentru

aprovizionarea

cu materii prime gi

recuperarea datoriilor

contractate inainte de 1990.

Prioritar pe aceste spalii a fost identificarea nigelor de oportunitate

pentru interesele economice ale Rom6niei. Africa reprezintl o surs[ incd insuficient valorificatd. Ministerele de resort au alcituit un inventar de oportunitdli economice, care va fi urmdrit in acliunile externe gi in promovarea intereselor asocialiilor private ale intreprinzitorilor gi exportatorilor din Romdnia. Un rol important pentru asigurarea deschiderilor politice necesare consolidirii relaliilor economice cu firi din aceste zone, in special din Asia, l-au avut contactele pe linie parlamentari, cu deosebire la nivelul preqedinlilor celor doul Camere. RomAnia a fost o prezenld activi qi recunoscutd in dezbaterile privind rolul viitor gi reformele necesare unor institulii cu vocafie universald, in primul rdnd ONU. De asemenea, a fost continuatl participarea in cadrul Consiliului Europei, organiza[ie in care parlamentarii romdni se bucur[ de prestigiu. La Strasbourg, la fel ca gi la New York, Bruxelles qi Geneva, Romdnia se afirmd ca un contributor la migcarea universal5 de promovare qi asigurare a respectirii drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparlindnd minoritdlilor nafionale. Politica externe a continuat s[ promoveze proiectele de sprijinire a comunitSlilor rom0negti de peste hotare, pentru consolidarea identit5lii 1or culturale, pebaza normelor europene. A fost adoptati Strategia privind relatiile cu romOnii din afara granilelor, cu atenlie speciald privind problemele romdnilor din vecindtatea tirii. 134

Bilan{ la un an de guvernare

Guvernul Rom0niei a iniliat gi susline din acest an Proiectul ,,Casa

Rom6niei", dedicat intdririi relaliilor Romdniei cu comunitilile rom6negti de peste hotare, dar gi pentru promovarea intereselor economice romdnegti in strdindtate. Fondul Romdnia, constituit la iniliativa Guvernului, va fi un suport semnificativ, atdt pentru activitdlile de promovare a intereselor economice qi comerciale de export ale mediului de afaceri din !ar6, cdt gi un sprijin consistent pentru viitoarele acliuni ale,,Casei Romdniei".

in intreaga activitate de promovare a politicii externe a Romdniei, Guvernul nostru a beneficiat de sprijinul constant al Preqedintelui Ion Iliescu gi al Parlamentului. Prin contribulia diplomafiei parlamentare am reugit sd promovim o politicd externd coerentd qi eficientd, dedicatd pe deplin intereselor nafionale ale ldrii noastre. Refo rm a in stitagiilo r

P o litic e

decembrie 2000, Guvernul PSD s-a angajat gi cred c6, in buni parte, a reugit sd restabileascd raporturile constitu,tionale dintre Executiv qi Legislativ, prin repunerea Parlamentului in rolul siu de reprezentant suprem al poporului romdn 9i de unic[ autoritate

legiuitoare atdrii.

impreuni cu Parlamentul, prin simpliftcarea procedurilor

dezbatere gi de adoptare a legilor, am consemnat sporirea eficienlei in desfbgurarea activitllii legislative; pdn6 in acest moment, au fost adoptate 9i promulgate 748 de legi.

inrealizarea Programului legislativ pentru perioada 200I-2004 au fost elaborate gi prezentate proiecte de acte normative pe domenii, in concordanll cu reglementdrile comunitare in materie, precum 9i cu prevederile cuprinse in tratatele internalionale la care Romdnia este parte.

Controlul parlamentar asupra Guvernului s-a exercitat deplin qi continuu, prin informiri, puncte de vedere pe care Guvemul le-a prezentat la iniliativele legislative parlamentare, rispunsuri la 135

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

intrebirile sau interpeldrile deputalilor qi senatodlor

adresate

membrilor Guvernului, mofiuni simple, asumarea rispunderii.

Cu privire la modul

in care ne-am indeplinit angajamentele

asumate am sd citez cdteva evaluiri recente ale Comisiei Europene,

din Raportul de lard pentru Romdnia pe anul 2001, referitor la in capitolul intitulat Criterii politice - Democralia gi statul de drept, in care se afirm6: ,,Eficienfa puterii legislative,

Parlament,

identificati drept o problemd deosebitd in rapoartele precedente, s-a imbundtilit considerabil [...]". inaintea alegerilor, corpul legislativ se gdsea in stare de paralizie, ca urmare a sl[biciunii coaliliei de la putere. Una dintre primele iniliative ale noului Parlament a fost reformarea funcfiondrii celor doud Camere, cu scopul accelerdrii procesului

legislativ [...]. S-au luat o serie de misuri de imbundtdtire a relafiilor dintre legislativ gi executiv [...]. Num[ru] de legi adoptate de Parlament a crescut semnificativ de la inceputul anului [...]. Toate agenliile guvernamentale au fost subordonate ministerelor, ceea ce a imbunitilit coeziunea administrafieil...].

Simplificarea procedurilor parlamentare, prin modificarea regulamentelor Camerei Deputafilor gi Senatului, a dus, pe de o parte, la accelerarea procesului legislativ, iar, pe de altb parte, la transferul centrului de greutate al dezbaterilor in comisiile

permanente de specialitate. Drept urmare, plenul Camerei Deputafilor, al Senatului sau al gedinlelor comune au devenit forum de dezbatere politicd gi de decizie final[.

Pe plan legislativ, Guvernul a aclionat in doui direcfii: pe de o parte, a reexaminat proiectele de lege iniliate in legislatura 1996-

2000, aflate

momentul preludrii guverndrii

in proceduri

legiferare la Parlament, prezentdnd punctul sdu de vedere asupra acestora, in concordanld cu mdsurile propuse prin programul nostru de guvernare. Pe de alt5 parte, a iniliat noi proiecte de acte normative, in diferite domenii de activitate, necesare punerii in practici a angajamentelor lJo

Bilan! la un an de guvernare

luate pentru annonizarea legislaliei nalionale cu cea comunitara. Astfel, de la investiturd $i pdni in prezen| Guvernul gi-a exercitat dreptul de iniliativi legislativd prin kansmiterea la Parlament a unui numir de 393 de proiecte de lege.

in cadrul procesului de legiferare, am uzat gi de institulia delegdrii legislative, dar cu respectarea prevederilor constitulionale gi regulamentare. Guvernul a emis in acest an un

Este adev[rat c6,

numdr important de ordonanle de urgenli. insd motivele principale care au determinat emiterea lor au fost intemeiate, a$a cum s-a demonstrat in expunerile de motive pentru aprobarea proiectelor de lege, conform articolului 114 din Constitulie.

in perioada sesiunilor

parlamentare

din acest an, Guvemul

elaborat 148 de puncte de vedere

iniliativele legislative

parlamentare ale deputalilor gi senatorilor. De asemenea, a rdspuns

la 990 de intrebdri gi interpel6ri

adresate membrilor Guvernului,

inclusiv primului-mini stru.

O insemnatd parte a intreblrilor gi interpeldrilor ne-a ajutat sd examindm gi si soluliondm situalii, st6ri sau aspecte din viala economicd gi social6.

Din ansamblul controlului parlamentar nu poate fi omis controlul exercitat pe calea mofiunilor. Ne-am confruntat cu un numdr record de moliuni simple, pe parcursul a doud sesiuni. Numai in ultima lund au fost depuse 4 moliuni simple gi vd asigur cd le-am tratat cu maximd seriozitate gi responsabilitate.

inchei acest capitol dedicat raporturilor constitulionale GuvernParlament cu ceea ce noi am numit ,,dialogul siptdmdnal al parlamentarilor cu Guvernul". in acest sens, am asigurat ca de doud ori pe siptim0nd, la sediul celor doui Camere, secretarii de stat pentru rela{ia cu Parlamentul sd fie prezenli la intdlnirea cu senatorii sau deputalii care doresc sl se consulte sau si se documenteze in vederea soluliondrii unor probleme din propria circumscriplie electorali. Lt I

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Un lucru important pe care l-am realizat in aceste 1l luni a fost cdgtigarea legitimitilii proiectului nostru de transformare sociald gi, implicit, legitimitElii guverndrii noasffe. Suportul popular pe care l-am cdgtigat in aceast[ perioadd este, pe de o parte, o dovadf, consistenti cd suntem pe drumul cel bun iar, pe de altd parte, o premisS a participirii active la reconstruclia economicd gi social[, participare firl de care nici un program de dezvoltare nu poate avea sorli de izbdndtrin condiliile democraliei. Dacd,la alegerile din anul 2000 coalilia polului social-democrat a oblinut pulin peste 35o/o din voturi, astAzi, dupS un an de guvernare, toate sondajele de opinie indicd un sprijin politic de intre 55 gi 620/o.In plus, Guvernul gi Parlamentul, alte institulii fundamentale ale sistemului democratic au cdgtigat in acest an importante puncte de incredere. Este un lucru frrd precedent, intrucdt regula era pierderea de credibilitate dupi primele luni de guvernare.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul cd, degi o mare parte a populaliei nu beneficiazd,incd de un nivel de trai acceptabil, declard totuqi cd este pregititi si faci, pe termen scurt, sacrificii pentru reformd. Este un fapt care ne responsabilizeazd suplimentar, ddndu-ne, in acelagi timp dovada infelepciunii qi realismului cetdlenilor Romdniei, semne ale culturii civice participative. Doamnelor gi domnilor senatori qi deputali

analele Parlamentului Rom6niei, gedinfa de astizi a celor doud Camere va fi consemnatd ca un moment special in care, din proprie iniliativ6, Executivul iqi angajeazS, pentru prima dat6, rdspunderea politic[ fa!6 de activitatea desfbguratd in primul an de guvernare. Acest act exprimd hotirdrea actualului cabinet de a-gi continua

mandatul numai cu condilia aprobdrii Declaraliei de politicd generald cu care se prezintd in fala forului legislativ gi a acorddrii, in continuare, de c6tre acesta a increderii politice. 138

Bilanl la un an de guvernare

Desigur, prin angajarea rAspunderii, Guvernul pune Parlamenful in fala unei alternative: fie si menlini in funcliune actualul Guvern,

aprobdndu-i Declaralia

de politicd generali, fie sd

incerce

retragerea increderii prin inilierea unei moliuni de cenzuri.

Considerlm cd un asemenea demers trebuie sd se bazeze pe o fundamentare corectd a conlinutului moliunii, respectiv pe invocarea unor neajunsuri gi disfunclii care pot fi imputate pe drept Executiwlui gi nu pe afirmalii generale, fdri corespondent in realitate sau pe aserliuni vizdnd diferite fenomene negative provenite din alte perioade de guvernare sau generate de factori obiectivi. Tratdnd in mod just opliunea pe care o au, raportat la declaratia noastrd de politicd generald, distingii reprezentanli ai opoziliei au prilejul si demonstreze cd aclioneazd,in spiritul interesului nalional gi in mod constructiv fali de reniltatele preponderent pozitive ale actualei guvernlri.

imi

exprim increderea in fair-play-ul politic al colegilor din opozilia parlamentarl, mu{umindu-le totodatd pentru atenlia gi rdbdarea de care au dat dovadd pe parcursul prezentdii acestei Declaralii de politicd generald referitoare la bilanful primului an de guvernare PSD.

oPozITIA, DIN PACATB, DEMAGOGICA $r NEPROFESTONTSTAT (decembrie 2001) (^leea

vfost

ce m-a surprins la mofiunea de cenzurd a opoziliei nu a

actul in sine, cdci o moliune de cenzurd la adresa guvernirii este o acliune legitimi intr-un sistem democratic. Nu m-a surprins, degi este nenaturald, nici alian\a impotriva unei guverniri orientate spre democralie qi economie de piali, a PD gi a PNL, partide care pretind cd au aceleagi obiective politice fundamentale, cu PRM, partid care igi propune controlul excesiv al pielei de citre stat gi restr6ngerea drepturilor democratice. Ceea ce m-a surprins nepldcut a fost modul in care au procedat autorii mo{iunii 9i toli cei care i-au sprijinit.

in fala Parlamentului gi a populaliei lilri'i Declaralia de politicd generald privind bilanpl Reamintesc faptul cd marli am prczentat

primului an de guvemare a PSD. Acest document a fost insolit de 6 volume prin care se detaliau, pe domenii economice gi sociale, atdt rezultatele oblinute in anul 2001, cdt Si de Programul de acliune pe anii 2002 gi 2003, lucrdri care s-au distribuit tuturor parlamentarilor.

Discurs rostit

21 decembrie 2001. 140

gedinta de dezbatere

a moliunii de cenzurd, Palatul

Parlamentului,

Op oz ili a, nepr ofes i o n i s t d

Mo{iunea de cenzur6, inregistrati in aceeagi zi,lap:ulin timp dupd ce am inceput si prezint Declaralia de politicd generald, constituie - dupl opinia noastrd - un demers lipsit de eleganli, o acliune de propagandi demagogic[, avdnd drept scop crearea de confuzie in rdndul cetdlenilor, in vederea cdqtigirii de capital politic, prtn practici politicianiste, de cdtre grupurile parlamentare ale partidelor conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Traian Bdsescu gi Valeriu Stoica, reunili intr-o coalilie de fapt, pe care pulini oameni politici ar fi considerat-o posibili gi pe care - cei mai mulli - nu o ?nleleg.

Modul bizar in care a fost depusd moliunea de cenz-vd este dovedit chiar de conlinutul s[u, care - in lipsa timpului material necesar studierii celor 6 volume ale C64ii albe a primului an de guvernare PSD qi pe fondul necunoa$terii declaraliei mele de politicd generald, ignord total evoluliile pozitive din societatea rom6neascd in anul 2001, recunoscute inclusiv de comunitatea internalional[, dar mai ales bine cunoscute populafiei. Elaboratd in aceste condifii, mofiunea de cenntrd este caracterizatd, prin superficialitate, stil eclectic Ai confuz, probdnd lipsa de competenli profesional[ gi de moralitate politici a autorilor gi a semnatarilor mofiunii. Prin acest demers, partidele iniliatoare ale moliunii dovedesc incapacitatea de a se angaja ?ntr-un dialog de fond, profesionist gi constructiv, asupra prezentului qi viitorului 15rii, intr-o perioadi extrem de important[ pentru Rom6nia.

Iatd cd, din interese mirunte, politicianiste, Partidul Democrat gi Partidul Nalional Liberal, care au aclrzat, ani in gir, formaliunea noastri politicd pentru colaborarea cu partidul domnului Corneliu Vadim Tudor, se aliazd acum cu acesta, ignordnd faptul c5, astfel, induc in rdndul comunitdlii internalionale o imagine negativ[ asupra vielii politice din lara noastr6. Ne intrebim cum vor explica PD 9i PNL opliunea pentru o noud alian!6 politici infa\a colegilor domniilor 1or din marile familii ideologice, Internalionala S oc iali sti g i, re spectiv, Intemali on ala Lib er ald.

tl+l

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Mai mult, caracterul inoportun gi artificial al moliunii de cenntrd este pus in eviden!6 de faptul ci pe plan internalional sunt recunoscute progresele reformei gi democrafiei din Romdnia. FMI a aprobat recent Acordul stand-by de imprumut, Banca Mondiald va accepta in curdnd Programul PSAL II, agenliile internalionale de rating imbunitdlesc succesiv calificativele acordate ldrii noastre, iar Uniunea Europeanl a eliminat obligativitatea vizelor penku romdni in ,,spaliul Schengen", in timp ce marii specialigti ai opoziliei acuzd Guvernul de incapacitate de a administra!ara. Reamintesc cd

in Declaralia politicd pin care ne-am asumat in eviden!6 principalele realizdi din anul la oferta noastr6 electorali gi la Programul de

rdspunderea, am pus

2001, raportat Guvernare aprobat de Parlament, precum gi unele neimpliniri din aceastd perioadi.

Am marcat, prin documentul menlionat, faptul cd aercalizarea in anul 2001 a unora din angajamentele luate s-a datorat stirii economice qi sociale dezastruoase in care era Romdnia la finele anului 2000, ceea ce a impus in acest an importante constrAngeri, la care s-au addugat, pentru anumite domenii, evolufii nefavorabile ale conj uncturii internaf ionale. Prima acuzlla adresa Guvernului, cuprinsb in moliune, se refer[ la o aga-zisd nerealizare a angajamentelor asumate prin Programul de guvernare privind:

r o o r

relansarea cregterii economice; combaterea

siriciei

gi a gomajului;

combaterea corupliei gi a criminalitilii; refacerea autoritdlii statului gi a instituliilor sale.

Doresc si afirm cu toatii responsabilitatea cd aceste afirmalii sunt lipsite de confinut, prin faptul c6 ignorl, cu rea-credin!5, evoluliile economice gi sociale din acest an, in care s-a rcalizat recuplarea Romdniei la tendinlele europene de dezvoltare gi modernizare.

142

Opozitia, neprofesionis td

Cregterea economic5, pe care o estimEm la 4,9o/o - privit[ la inceput cu reticenfi gi apreciati de mulli ca prea optimistd -, este

oblinutd in pofida incetinirii cregterii economice mondiale, Rominia reugind sd realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm de cre$tere economicd intre fdrile Europei Centrale gi de Est.

domeniul nivelului de toai subliniez c6, pe primele 10 luni, a crescut cu 6,lyo comparativ cu perioada corespunzdtoare din anul trecut, iar ruta gomajului a scizut de la 10,50 in decembrie 2000, la 7,7o/o in prezent; corespunzitor acestor evolulii favorabile s-a diminuat gi rata sdrdciei.

salariul real

la aatzallile privind lipsa mdsurilor de combatere a corupliei gi a criminalitifii, precum gi legat de refacerea autoritalii statului qi a instituliilor sale, v6 asigurdm ci acestea au constituit prioritn{i ale acliunii noastre guvemamentale. Astfel, au fost adoptate programe concrete gi coerente care au avut ca rczultat intdrirea capacitdlii administrative a statului, pe fondul modernizirii qi descentraliz[rii atribuliilor gi competenlelor Referitor

acestuia.

De aceea, pentru edificarea semnatarilor moliunii asupra acfiunilor intreprinse gi a rezultatelor oblinute de Guvernul nostru ii invitdm pe distingii nogtri colegi din opozilie si examineze, cabibliografie,

Declaralia politicd, paginile 34-40, precum Si Cartea albd a guverndrii P,SD din anul 2001, volumul I, paginile 168-183; volumul II, paginile 255-262 9i 276-307, gi volumul V, paginile 6, 11,20-29, 3l , 50, 69-g9. Dupd parcurgerea acestor capitole, veli constata, stimali colegi din

opozilie, cd gi in ceea ce privegte combaterea corupliei gi a criminalitSlii, precum gi referitor la refacerea autoritdlii statului gi a instituliilor sale, ne-am respectat angajamentele asumate in fala Parlamentului, aouzele autorilor moliunii dovedindu-se, astfel, tendenlioase gi demagogice.

Analizdnd, constatrm

continuare, continutul moliunii

cenzurd",

semnatarii acesteia iqibazeazd acuzele privind starea t43

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

sociale a populaliei pe ,,Cre$terea aberantd a prelurilor, care au scdpat de sub orice control. Prelurile la gaze, energie, curent

electric, transporturi Si combustibili au evoluat fn func\ie de cotalia dolarului tn timp ce salariile reale au scdnil".

Din respect pentru cei care mi ascultl acum, nu doresc sd analizez in detaliu conlinutul acestei fraze sub aspect tehnic gi economic, degi ar merita s6 procedez in acest mod, ea fiind elaboratl sub patronajul sociologului Corneliu Vadim Tudor, juristului Valeriu Stoica gi al primarului Traian Bdsescu.

Totugi, imi este greu sd explic evoluliile tarifelor qi nu ale prelurilor in mod distinct pentru energie Si curent electric, fiind nevoit si intuiesc cd autorii au dorit s6 se refere la energia termicd gi energia electricd. Totodati, trebuie si reamintesc iniliatorilor moliunii cd, pentru a putea determina evolulia puterii de cumpdrare a personalului angajat, respectiv dinamica salariului real, domniile lor trebuie sd compare evolulia prelurilor gi tarifelor cu aceea a

salariului nominal qi nu cu cea a salariului real care reflecti gi evolulia prefurilor. De altfel, voi face o remarci asupra invocdrii ca argument de fond pentru moliune a comunicatului publicat de Institutul Nalional de Statisticd gi prezentat de semnatari in anexa la moliunea de cenmrd.

Sunt convins ci aceasta este o premieri in viala parlamentari mondialS. Noutatea absolut4 constd in faptul cI semnatarii acestei

moliuni de cerztxd, aflali acum in opozilie, aduc acuzatii puterii actuale, tocmai prin informaliile statistice care ilustreazd, prin date comparative, o situalie mult mai buni in anul2001 pentru evolulia prefuilor de consum, decit in anul trecut, cdnd la putere se afla coalilia din care fbceau parte PNL gi PD. Astfel, suntem aotza\i cd in primele l0luni din acest an s-a reugit atingerea unei rate medii lunare a inflaliei de 2,2o/o comparativ cu 2,9o/o in acelagi interval din anul 2000, ceea ce ne va permite s6 144

Op oz i! ia, nepr ofes ionis td

incheiem anul cu 40,7oh

o ratd a inflatiei de circa

30o/o, comparativ cu

in anul trecut.

Probabil cd in inlelepciunea economicA a autorilor moliunii, pentru a evita aceste acuze gratlite ar fi fost necesar sd inregistrlm o ratd a inflaliei superioari celei din anul precedent.

in leg[turd cu afirmaliile potrivit

cdrora prelurile la gaze, energie electrici qi termic6, transporturi gi combustibil au evoluat in funclie de cursul leu"/dolar, doresc sd amintesc faptul ci acest mecanism de ajustare a fost asumat, in urma unor negocieri neprofesioniste, incd din primele dou6luni ale anului 1997 de Guvernul Victor Ciorbea, din care fbceau parte distingii reprezentanli ai PD gi PNL.

Astfel, prin Ordonan{a de urgenl5 a Guvernului ru. 3/27 februarie 1997 qi prin Hotdrirea Guvemului nr. 37126 februarie, precum gi prin Memorandumul de politicd economicd stabilit cu FMI gi aprobat de Ordonanla Guvernului nr. 30/25 august 1997 a cabinetului Ciorbea s-a stabilit, in mod ireversibil, ajustarea lunard a prefurilor gi tarifelor in funclie de cursul ler.r/dolar pentru bunurile gi serviciile invocate de autorii mofiunii, cit gi pentru serviciile telefonice, api potabili, servicii de salubritate qi altele.

in aceste condilii, trebuie sI luali cunogtinld cd in raporfurile cu organismele financiare internafionale odati asumati o misuri de gi cu atdt mai reformS, ea nu poate fi ulterior nici modificati pulin eliminatd. Astfel, actualul Guvern nu face altceva decdt sd aplice in acest domeniu angajamentul asumat de ingigi autorii moliunii de cenzuri, noi reugind doar temperarea majoririlor de

preluri gi tarife prin incetinirea, obiectivi,

a sistemului de

depreciere a monedei nafionale.

ni le aduc PNL pi PD, nu fac bine meritat6 autocriticd in fap

concluzie, prin acuzele pe care

decdt sd-gi administreze

populaliei pentru modul incompetent in care au condus !ara.

in suslinerea caracterului netemeinic al afirmaliilor din mofiune, dorim sI aducem la cuno$tinla Parlamentului cd inscrierea |

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Rom6niei, incepdnd cu anul 2001, in procesul benefic al dezinflaliei este durabili qi consistentd. Acest fapt este demonstrat in mod pregnant de evolulia comparativi a prefurilor $i tarifelor, atat pe ansamblu, cdt gi pe grupe de produse gi servicii, in primele 11 luni din acest an, comparativ cu aceeagi perioadd din anul 2000. Consider cd sunt edificatoare urmitoarele menliuni:

rata inflafiei pe 11 luni in anul curent a fost de 27,5yo, fata de 37,30 in perioada corespunzitoare din 2000; o la mirfuri alimentare rata inflafiei a fost de 23,8yo fa\a.de 4l ,5o/o in anul precedent din care la pdine l6,6oh faln de 56,Iyo,la fiini gi mdlai L6Yo fa\E" de 70Yo,la carne gi preparate M,soh falE de 62,3%o,la lapte gi produse lactate 23,2yo fati de 39,6%o; o la mdrfuri nealimentare, evolufia este, de asemenea, pozitivd, respectiv deLa34,4%o in 2000 la29,60/oin200l, cu toate ci actualul Guvem a fost nevoit sd opereze importante ajustiri ale prefurilor qi tarifelor la energie gi combustibili, ca efect al blocdrii administative, in scopuri electorale, a adaptErii acestora in raport cu evolulia cursului leu/dolar de cdte Guvernul din 2000, format cu larga participare a PNL qi PD; o la servicii, pe total, scdderea ratei infla,tiei este de la 34,9Yo la 32,4yo, din care reduceri mai substanliale s-au inregistrat la serviciile de ap6, canal gi salubritate dela 62,60/ola34,9o/o, ftansport interurban de la 39%o LaZ8Yo qi la cele de pogti qi telecomunicalie de la 4I,8o/o la 30,7Yo.

Pentru edificdri suplimentare ale acestor tendinle pozitive in domeniul inflafiei se anexeazd un tabel conlindnd indicele prefurilor de consum la principalele mirfuri qi servicii. Doamnelor gi domnilor senatori qi deputafi, Bazdndu-se pe cregterea economicd realizatd, Guvernul a conectat politica salariall la aceste tendinfe pozitive, urmlrind ca pe l6ngd concretizarea intr-un volum sporit de investilii, sporul de produclie qi de productivitate a muncii obtinute in acest an sd se reg[seascd gi t46

Op oz ilia, nepr ofes ion

i s td

veniturile personalului angajat. in acest sens, recomand semnatarilor moliunii sb ia cunogtinfi de pachetul de misuri aplicate gi de rezultatele din acest domeniu, indicdndu-le ca material bibliografic Declaralia de politicd generald, paginile 2I23, precum Si Cartea albd a guverndrii PSD, volumul I, paginile 54-55 pi 137-138, pi volumul V, paginile 33 gi 89. Totugi, nu pot trece cu vederea crasa lips6 de competen|l profesionall a acelora care afirm[ la pagina 2 din Moliunea de eennxd ci in perioada primelor 10 luni ale anului 2001, puterea de cumpdrare a populaliei a scdnft cu l2Yu Se ajunge la aceasti concluzie, utilizdndu-se raportarea lunii octombrie 2001 la decembrie 2000, demers total inadecvat, datoritd necomparabitt1fli

acestor luni. Este cunoscut faptul c[ in decembrie, la veniturile lunare uzuale se adaugd o serie de sporuri gi - in general - al treisprezecelea salariu, ceea ce conduce la sporirea considerabili a cdgtigului salarial specific ultimei luni a anului. Corect din punct de vedere al arnlizei economice este efectuarea comparatiei intre lunile corespondente ale fiec[rui an calendaristic. ln aceste condilii, pe ansamblul economiei, veniturile reale au crescut pe primele l0 luni cu 6,I%o, calculat ca medie a sporului salarial real din fiecare luni a guvernlrii noastre, care a oscilat intre 3o/o qi 13,4o/o, in comparatiile cu lunile din perioada ianuarieoctombrie 2000. Aqadar, gi aceasti afirma{ie privind dinamica salariului real este neconformi cu realitate4 netemeinici gi demagogicS. Referitor la acuza conform cireia Guvemul ar incerca manipularea opiniei publice prin sondajele de opinie, autorii moliunii preiau in mod trunchiat unele concluzii pe caxe le interpreteazd ca negative. in fapt, evaluind pe ansamblu optiunile politice ale populafiei, recentele test6ri obiective ale cetilenilor arati cd dacd la alegerile din anul 2000 coalilia polului social-democrat a obfinut pulin peste 35% dinvoturi, astiizi, dupl un an de guvernare, toate sondajele de opinie indicl un sprijin politic intre 55 Si 62%. in plus, Guvernul qi 147

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Parlamentul, alte institulii fundamentale ale sistemului democratic, au cdgtigat, in acest an, importante puncte de incredere.

Dar poate nu acesta este cel mai important lucru. Mai important este faptul cI degi o mare parte a populaliei nu beneficiazd,incd, de un nivel de trai acceptabil, declar[ totugi ci este pregdtit| sd fac6, pe termen scurt, sacrificii pentru reformi. Este un fapt care ne responsabilizeazd suplimentar, ddndu-ne, in acelagi timp dovada inlelepciunii gi realismului cetilenilor Romdniei, semne ale culturii civice participative. Cu privire la acuzele referitoare la evolulia ratei qomajului

care

in viziunea autorilor moliunii ar inregistra o iluzorie cregtere in ultimele luni - a acuzelor referitoare la raportarea nereal[ a numirului de gomeri, precum gi la cele referitoare la caracterul inadecvat al politicii de asistenli sociall a qomerilor, doresc s6 resping cu fermitate aceste aserliuni ca fiind nefondate.

Insist asupra faptului cd sporirea gradului de ocupare a forlei de muncd gi reducerea gomajului au constituit obiective prioritare ale programului nostru de guvemare, pentru realizarea cdrora s-a elaborat, pentru prima dat6, o strategie de acliune la nivel nalional pentru intreaga perioadi p6ni in anul 2004. in acest sens, prin mdsuri active s-a urmirit cregterea gradului de ocupare, reducerea gomajului in judefele gi localitdfile cu nivel ridicat al acestuia, deoarece, in viziunea PSD, cea mai potrivitd mdsurd de proteclie

sociali a cetilenilor o constituie asigurarea unui loc de munc6 stabil qi cdt mai bine remunerat.

Acliunile din cadrul acestor programe au dus la sciderea ratei gomajului cu2,8 puncte procentuale, respectiv la7,7o/o in condiliile continulrii procesului de restructurare gi privatizare din economie. In aceasti perioadi, au fost incadrate in munc6 400.000 persoane. Numdrul de gomeri qi rata gomajului sunt determinate dupi o metodologie preluati din practica Uniunii Europene gi este nemodificatii fa[n de cea folositi in anii anteriori. Astfel, la inceputul lunii noiembrie 2001, in evidenlele Agen{iei Nafionale 148

Op oz i tia, neprofes ionis t d

pentru Ocuparea Forlei de Muncd erau 742.400 qomeri, din care 523.500 indemnizali gi 218.900 persoane neindemnizate, aflate in ciutarea unui loc de munc6. In schimb, in luna decembrie 2000,la

sfrrgitul guvernirii dumneavoastri, erau inregistrafi

1.007.000

gomeri, din care 751.900 indemnizali gi 255.100 neindemnizali.

Edificatoare

cadrul pachetului de misuri active

pentru

combaterea gomajului este acordarea de credite cu dobdnd"[ subvenlionati din fondul pentru plata ajutorului de gomaj, prin care s-au creat peste 14.000 locuri de munci stabile gi durabile in intreprinderile mici pi mijlocii.

Problema ocupirii tinerilor a fost un obiectiv esenfial al programului nalional care a avut doui direclii principale de acfiune. Pe de o parte, s-a organizat, pentru prima dati la nivel nafional, Bursa locurilor de muncd pentru absolvenli, prilej cu caxe s-au prezentatinfatp angajatorilor circa 40.000 de tineri, din care peste 32.000 au fost selectionali pentru un loc de munc6. Angajatorii absolventilor din promofia anului curent primesc, pe o perioadi de un an, din fondul de gomaj, 70% din salariul net negociat. Pe de altd, parte, s-a asigurat corelarea permanenti a cifrelor de gcolarizare pe meserii gi specializdi cu cerinlele piefei muncii.

linie,,frogramul 70'a concentrat acfiunile gi resursele vederea reducerii qomajului in 70 de localitdli urbane mici 9i mijlocii, in special monoindustriale, unde, ca unnare a restrdngerii

Pe aceastl

incetirii activitSlii unor agenli economici, rata gomajului a

!ari. Cu toate cd prin programul ini1ial, in prevdzut localit5li aceste s-a ocuparea a 38.750 persoane, in primele 11 luni, prin atragerea de noi resurse, num6ru1 gomerilor depdgit cu mult media pe

incadrali in muncl a depipit 56.000. Restructurarea mineritului

perioada 1997-2000 a dus la un qomaj

ridicat gi un dezechilibru cronic al piefei muncii in Valea Jiului. Pornind de la aceste realitdli, am constituit o comisie interministerialI cu misiunea de a concentra eforturile si identifica

Adrian Ndstase

- Spre norrnalitate

resursele pentru reducerea $omajului. In acest context, prin mijloace finanlate din fondul de qomaj gi din resurse atrase de la Banca Mondiald ne-am prcpus inilial ocuparea in acest an a cel pulin 3.030 de persoane. Rezultatele pe primele ll luni aratb incadrarea efectivd in activitdli permanente sau temporare a peste 7.400 de persoane. Mai mult, acum sunt 1.900 locuri de munc6 disponibile.

Fali de aceste date,

incontestabile, afirmalia potrivit c[reia in Valea Jiului s-au creat in acest an numai Z4locuri de munci este total deplasatd. Ruginos nu este modul nostru de acliune, a$a cum ne imputi opozilia, ci ruginoasd gi degradanti totodatd, este utllizarca de date false in scopul dezinformdrii opiniei publice de cdtre grupurile parlamentare PRM, PD gi PNL, conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Traian Bisescu gi Valeriu Stoica.

Pe fondul cregterii credibilitnlii externe a Rom6niei, ca efect al guverndrii PSD, s-a realizat deschiderea ciltre pia\a internalionald a muncii, ca o premisl a pregitirii integririi gi, pe aceastd cale, in Uniunea Europeand. Experienfa unei bune colaborlri cu Oficiul Federal al Muncii din Germania a stat la baza unor noi acorduri incheiate sau in curs de negociere cu liri din Uniunea Europeand. Programul pentru anul viitor prevede incadrarea in munci a peste 250.000 de persoane gi urmiregte reducerea gomajului in 180 de

localitSli din zone defavorizate gi monoindustriale. Programul pentru Valea Jiului este in continuare in atenlie 9i va asigura ocuparea a cel pulin 4.600 de persoane. Guvernul nostru pune in aplicare, in anul 2002,vrt program real de restructurare pentru industria de ap5.rare, insolit de mdsuri de protectie sociali de care vor beneficia circa 18.000 de persoane. Printre aceste mdsuri menfionim: crearea parcurilor industriale, in care urmeazi si fie ocupate o parte din persoanele disponibilizate gi acordarea ajutorului de gomaj, precum gi a veniturilor de completare pe o perioadd de 14 luni, insofite de un pachet de

m[suri active specifice fiecirei zone. 150

O p ozi I i a, nep ro fes ion is t d

Pentru informafii suplimentare referitoare la politica promovati de Guvern pentru combaterea gomajului prin cregterea gradului de

ocupare a fo4ei de munc6, recomand semnatarilor moliunii ca bibliografie, Declaralia de politici generali, paginile 2l-22, precum

gi Cartea albd a guvern[rii PSD, volumul

paginile 136-137,

volumul II, paginile 183-185, qi volumul V, paginile 30,69-70. Cu privire la act:zele proferate la adresa Guvernului in legituri cu insuficienta preocupare pentru combaterea slrdciei, considerim ci este un act de profundi imoralitate politicd ca, tocmai aceia care au dublat in 4 ani numdrul celor care triiesc in sdricie s[ tragl la rdspundere actualul Guvern, pe motiv cd nu a solulionat aceasti problemd in Romdnia.

Sd nu uitEm c6, pentru Romdnia, perioada 1997-2000

fost

nefast6.

esenfd, fiecare Guvem ar trebui si ducd lara mai departe pe un drum al dezvoltirii economice qi bunistirii populatiei, s6 o ageze pe un loc mai bun in rdndul statelor lumii.

Trebuie insl si vb aduc aminte c6 in momentul preluirii puterii, la sfhrgitul anului 2000, Romdnia era intr-o stare economicd gi social[ gravd: produsul intern brut scdzuse fa15 de 1996 cu Il,2oA,

produclia industriali cu peste 15% gi investiliile cu peste 10olo. Rata gomajului era de l0,5Yo, inflalia ajunsese la 40,7Yo, iar rata sSriciei crescuse de la l9%o in 1996, la 43o/o in 2000. Decalajul Romdniei fala de Uniunea European[, la sfhrgitul mandatului guvernirii de dreapta, in loc s5 scad6, crescuse considerabil. Astfel, fa!5 de media Uniunii Europene, produsul intem brut reprezenta 27o/o, comparativ cu 36Yo, cdt era in 1996. Este cinic ca, acurn, opozigia

ne reprogeze cd nu refacem intr-un

c[, in fapt, Guvernul actual este obligat si depuni eforhri, in primul rdnd, pentru eliminarea situaliilor dezastruoase, create, practic, in toate sectoarele economice si in toate domeniile sociale. astfel incdt sd an ce au distrus ei in patru ani. Atrag atenlia

151

Adrian Ndstase

Spre normalitate

poatA construi temeinic Ai durabil, asigurdnd imbundtSlirea condiliilor de

viali

ale cet[fenilor

- prin aceasta * lirii.

Ag dori s5 se relin6 cd actualul cabinet - a$a cum s-a angajat prin Programul de guvernare - qi-a propus o schimbare radicali in abordarea problematicii sirdciei gi marginalizf,rii sociale, prin promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competifie, colaborare qi solidaritate.

Astfel, politica sociald s-a concretizat, pe de o parte, in mdsuri de proteclie gi de asistenli sociald pentru anumite categorii sau grupuri de persoane gi, pe de altdparte, in acliuni care vor contribui la asigurarea locului de muncl pentru oblinerea de venituri permanente gi in creqtere. Am aclionat pentru realizarea unei asistenle sociale moderne, reale gi eficiente, urmirind cu atenlie deosebitd respectarea principiilor demnitnlii umane gi justiliei sociale, prevenirea gi combaterea tendinlelor de discriminare, marginalizare gi excludere social6, precum gi trecerea de la programe universaliste la cele direcfionate citre cetilenii nevoiagi. Legat de alocatia de stat pentru copii, Guvernul a decis ci aceasta se va majora din luna ianuarie 2002 la 150.000 lei/copil gi in semestrul al IIJea la 180.000 lei/copil. Cuantumul alocaliei de intrelinere stabilit pentru copiii dali in plasament este de 500.000 lei/copil, de care benefrciaz1" un numir de 35.400 copii, efortul financiar in anul200l fiind de 191 miliarde lei. Pentru a veni in sprijinul familiilor cu copii gi care au venifuri mici,

in anul 2001 s-au atribuit, pentru prima dat6, rechizite in mod gratuit, insumdnd 206 miliarde de lei. Astfel, fiecare din cei 923.000 elevi au primit rechizite in valoare de 200.000-300.000 lei. Tot de la buget s-au alocat 325 miliarde de lei pentru asigurarea grafiitd a manualelor gcolare. Acestor eforturi li se adaugd alocarea a peste 1.650 miliarde de lei, destinate burselor pentru elevi gi studenli, taberelor de vacan!6 gi subvenlion6rii ciminelor studenlegti.

r52

Op ozilia, nepr ofes io nis td

Ca urmare a cre$terii tarifelor pentru energia termicd in sistem centralizat, precum gi datoriti cregterii prelului gazelor naturale, ajustlri blocate de guvernarea precedentd in trimestrul IV al anului 2000, Guvernul a aprobat o serie de acte normative care vizeazd proteclia sociali a familiilor gi persoanelor cu venituri reduse, pentru ca acestea s6 fie in mdsurd sd-gi pliteasci cheltuielile cu incillzirea locuinlei; de aceste ajutoare beneftciazd aproximativ 70Yo din num6ru1 total al familiilor din Romdnia care folosesc pentru incdlzire energie termicd in sistem centralizat gi, respectiv, 64Yo din num6ru1 total al familiilor care folosesc gazele naturale pentru incdlzire, adicd in total aproximativ 2,6 milioane familii, pentru care efortul bugetar este de 947 miliarde lei. in acelaqi timp s-au acordat ajutoare de urgenli pentru familii aflate in situalii de extremd dificultate gi alocafii de solidaritate, in valoare totaii de 280 miiiarde lei. Pentru asociafiile gi fundaliile care presteazi servicii de asistenli

social6, in anul 2001 statul a acordat subven{ii de 450.000 leilpersoand asistatd, sumi care va fi majorath in anul 2O02 la 600.000lei.

Av0nd

vedere dificultd1ile cu care se confrunti pensionarii

veterani de rizboi, in anul 200 I s-a acordat un ajutor in cuantum de 275.000lei/persoand pentru acoperirea unei pi(i din costul chiriei, energiei electrice gi energiei termice; menlionez ci in anul 2000 veteranii de rdzboi nu au primit acest ajutor.

La fel, pentru garattarea acorddrii unui ajutor social lunar tuturor persoanelor aflate in dificultate s-a imbundt[lit sistemul actual de alocare a resurselor cu aceasti destinalie, prin completarea fondurilor repartizate din bugetele locale cu transferuri de la bugetul de stat, confomr Legii nr. 4l612001privind venitul minim garantat.

in acest cadru, se estimeazd c6, incep0nd cu I ianuarie 2002, vor beneficia de venitul minim garantat circa 758.000 familii 9i

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

persoane singure, iar efortul bugetar estimat va fi de 5.700 miliarde lei, din care circa 80% (4.375 miliarde) din bugetul de stat.

Ddnd dovadd de ineficienli qi ignoranli in perceperea acestui nou mecanism financiar de proteclie social6, autorii moliunii criticd in mod cu totul anacronic deplasarea competenlelor de identificare a

persoanelor eligibile de primire a acestui ajutor la nivelul autoritrlilor locale. Nu ne mir6 aceste nostalgii centraliste ale opoziliei, deoarece ele fac parte din practica discursului duplicitar, atdt in ceea ce privegte tratarca unor probleme interne, c6t gi in raporturile cu shiinitatea, pentru cd el este specific liderilor coaliliei, create ad-hoc, formati din partidele conduse de domnii Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica qi Traian Bdsescu.

Pentru completarea imaginii privind politica Guvernului in domeniul combaterii sirdciei gi al marginalizdrii sociale, invitim pe distingii reprezentanli ai opoziliei si studieze capitolele de la paginile 136-145 din volumul I, capitolele XVII-XXII de la paginile 183-2ll din volumul II pi paginile 36, 44,46, 83 din volumul Y ale Cdrlii albe a guverndrii PSD. Doamnelor gi domnilor,

ceea ce privegte acuzaliile aduse Guvernului, referitor la neglijarea politicii in domeniul pensiilor, doresc sd menlionez c[ programul de guvernare a urmirit luarea de mdsuri in vederea protej[rii puterii de cumpirare a pensionarilor, precum gi pentru diminuarea inechitrlilor generate de formula de carcul a pensiei, utilizati, pAni la intrarea in vigoare a actualei legislatii, privind sistemul public de pensii. Astfel, s-a aplicat un mecanism de indexare trimestriald diferenfiati, care s[ acopere rata inflaliei gi s6

corecteze, prin intermediul unui program de recorelare, discrepanlele apdrute ?ntre diferitele grupuri de pensionari iegili la pensie in perioade diferite. Datele referitoare la pensii, prezentate in Moliunea de cenzurd, sunt dep[qite. Acestea au fost act.talizate, in sensul majoririi lor, pe baza evoluliei economice pozitive gi a efectelor imbunItetirii 154

Op o it, or ngplgf" t

rglE t d

legislaliei privind pensiile. Astfel, valorile corecte, atdt in ceea ce privegte numirul, cdt gi valoarea pensiilor sunt urmitoarele:

pensia medie

a celor 4,5 milioane pensionari provenili din

sistemul pensiilor de stat este de I.375.277 lei; cifre diferite de 4,3

milioane pensionari qi

pensie de 1.204.031 lei, invocate in

moliune; o pensia pentru limitl de vdrsti cu vechime completi este de 1.803.552lei; o pensia medie a celor 1,74 milioane pensionari provenili din sistemul pentru agricultori este de 287 .299lei fald de 269.000 lei. acelagi timp, compar6nd raportul dintre pensia medie netl de asigur[ri sociale gi salariul mediu net pe economie rentlti ci acesta a crescut de la 37o/o, cdt era in decembrie 2000, la 40,lYo in luna octombrie 2001; pentru categoria de pensii pentru limiti de virsti cu vechime completi (circa2,3 milioane pensionari), acest raport a crescut de la 48,6Yo 2000 la 52,5Yo.

Suntem con$tienti, pentru c[ avem o permanenti legdtur[ cu populalia gi dorim sb acliondm numai in interesul cetllenilor 9i al veniturile pensionarilor sunt inci nesatisfbcitoare' ln 1iiti, timp, nu trebuie omis faptul c[ progresele de mai sus au acelagi"e fost obfinute numai in 11 luni de guvernare, perioadl insuficientd pentru r ezolv ar ea completi a ace stei importante probleme. Tocmai de aceea, Guvernul a aprobat programul de recorelare suplimentard gi indexare trimestriall a pensiilor pentru perioada 2002-2004, menit sd asigure sporirea veniturilor pensionarilor de limitd de virsta cu vechime complet[ gi a pensionarilor beneficiari de pensie de urmaq iegili la pensie inainte de anul 1999. Procedura de recorelare acordd prioritate pensionarilor cu venituri mici, care vor primi in anul 2002 w procent din recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urm0nd ca proporfia s[ se modifice in anii 2003-2004, astfel incit toli pensionarii a cdror pensie se recoreleazd si beneficieze integral pebaza acestei acfiuni. 155

Numirul total al persoanelor care vor beneficia de recorelarea pensiilor, a cirei primd etapd" va fi aplicati in luna ianuarie 2002, este de circa 3.040.000, din care circa 640.000 sunt pensionari urmagi gi 500.000 pensionari agricultori. in anul 2002, ponderea cheltuielilor cu pensiile va reprezenta circa 7% din pIB, fatl de 6,60/oin anul2000. Pensia medie din sistemul public in 2002 ya avea o cregtere nominali de circa 33o/o, respectiv I.736.000 in anul viitor, comparativ cu o ratd prognozati a inflaliei de 22yo (decembrie

2002la decembrie 2001). Rata de inlocuire ce se va asigura pentru pensionarii de limitd de varsti pi vechime completi, calculild fala de nivelul salariului mediu brut prognozatpentruanul de referinfl, va fi de 43,80 in luna decembrie 2002 Si va ajunge la 44,9o/o in luna decembie2004.

Toate acestea demonstreazd cd politica de continuare a reformei

in domeniul pensiilor este coerenti, departe de a confirma previziunile sumbre cuprinse in moliune. Reforma este indreptati spre imbundtdtkea real6 gi consistentd a situaliei pensionarilor, segment important al populaliei asupra cdruia se rdsfrdng efectele dureroase ca'szate de amdnarea nejustificati a aplicirii mdsurilor de reformd de citre guvernarea haoticd gi distructivi din anii 1997-2000.

Nici in cadrul acestei probleme nu putem prezenta complet rezultatele oblinute in acest an qi acliunile programate pentru anii

2002-2004, motiv penfru care rug6m semnatarii motiunii sd consulte paginile 23-24 din Declaralia de politicd generald, paginile 138-140 din volumul I, paginile 185-190 din volumul II qi paginile 17,58,77 din volumul V. Doamnelor gi domnilor,

continudnd pe linia criticilor nefundamentate, referitoare la starea de sdndtate a populafiei, semnatarii moliunii ignord incd o dati acliunile Guvernului pentru imbundtdlirea acestei situalii gi de a r56

Op oz i I i a,

pune ordine

eprofes i on

is td

in sectorul sanitar, ldsat practic intr-un haos legislativ

gi administrativ de c6tre guvernarea precedent5.

Fa!6 de situalia critici a stirii de sinltate a populaliei la sfrrgitul anului 2000, Guvernul s-a angajat si scadd morbiditatea gi sI diminueze drastic rata deceselor premafure, alocdnd in acest sens, prin legile bugetelor de stat pe anii 2001 gi 2002, sume majorate in termeni reali, falil de anul 2000, ceea ce a dus ca din fondurile publice pentru sdndtate sd alocim 71 USD/cap de locuitor in anul 2001 fapde 55 USD/cap de locuitor in perioada 1997-2000.

Aceasti cre$tere se reflecti gi in valoarea procentului din produsul intern brut alocat ocrotirii sindtSfii, care pentru anii 2001 Si 2002 este de 4,2%o, fald de 2,6 - 3,9yo in anii 1997-2000.

in privinla afirmafiei referitoare la cregterea numirului de interndri in spitale in anul2001, amintim distingilor semnatari ai moliunii cd aceastd situalie este datoratd in mare parte haosului legislativ creat in sectorul sanitar de guvernarea precedentd, concretizat in introducerea numdrului zilelor de internare drept criteriu al finanldrii spitalelor, ceea ce a indus comportamente gi raportiri ale acestui indicator total contraproductive, generatoare de risipd gi detumiri ale fondurilor alocate acestui sector. Acest model de finanlare a spitalelor a adus grave prejudicli atdt spitalelor, cdt gi populaliei, neexistind practic un sistem de stimulare a calitalii actului medical, cu influenle nefaste asupra echitnlii serviciilor medicale oferite cet6feni1or.

semnatarilor ceea ce privepte datoriile spitalelor, restante ale sectorului mofiunii cd,la 3I decembrie 2000 sumele sanitar au fost de 5.525 miliarde lei, sumi care in condiliile unei ,,proaste gestion[ri" de c[tre Guvernul nostru, ar fi hebuit si ajungi, flndnd cont de rata inflaliei,la 6.740 miliarde. Rezultd cu evidentd ci nu a fost vorba in nici wr caz de o slabd gestionare a fondurilor alocate sectorului sanitar in anul 2001, ci, din contrd, de o preocupare permanentd pentru cregterea eficienlei utilizirii acesteia, fapt demonstrat de pldlile restante ale sectorului sanitar, 157

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

care sunt in'prezent de circa 5.000 miliarde lei. Se dovedegte, astfel, c6 actuala administrafie a reugit nu numai si achite obligaliile rcntltate din consumurile curente ale anului 2001, ci sd onoreze gi suma de 1.740 miliarde lei, proveniti din datoriile existente la

3l decembrie

2000.

in legiturd cu afirmalia din mofiune privind aSa-zisa deturnare a fondurilor Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdndtate prin Trezoreria statului, Guvernul consideri aceste aserliuni ca o dovadd evidentd a incompetenfei autorilor moliunii, nimeni allii

decdt

parte din cei ,,15.000 de specialigti" ai guvern[rii politicl privind

precedente -, precum qi a lipsei de responsabilitate corecta informare a opiniei publice.

Semnatarii moliunii confundi, din necunoagtere sau din reacredinfi, programarea gi aprobarea prin legea anuall a bugetului de stat al unor excedente ale bugetului Casei Nalionale a Asiguririlor de Sindtate cu deturndri sau disparitia acestor fonduri, dorind sd inducd prin demagogie ieftind gi spirit politicianist neincredere gi nemulfumiri in rAndul populafiei fati de un domeniu deosebit de sensibil, cum este sectorul sanitar.

Excedentele la fondul special pentru asiguriri sociale de sdndtate au fost programate inc6 din primul an de funclionare a acestui nou sistem in domeniul sanitar, respectiv in anul 1998, cdnd la

guvernare se aflau chiar reprezentanlIi partidelor care acum semneazi prezenta moliune. Iatd, in mod concret, excedentele aprobate de coalilia de dreapta in anii de guvernare a acesteia: 0,3yo dn P.I.B. in 1998 9i 1999 9i 0,2oA d:rl'P.LB. in 2000.

Urmdrind realizarea unui deficit redus

bugetului general

consolidat, in scopul sciderii accelerate a ratei inflaliei, respectiv la un nivel de 3,5Yo in 200 I gi 3%o in 2002, comparativ cu 4oh in anul 2000, Guvernul PSD a programat excedente bugetare la fondul special al Casei Nalionale a Asiguririlor de Sdn[tate, similare, de altfel, celor din perioada 1998 gi 1999, respectiv de 0,3%o in 2001 qi 0,2Yoin2002. 158

Op oz il ia, nepr ofes

i o n is t

Situalia sectorului sanitar gi a stirii de sdndtate au fost atent analizate de Guvernul PSD, stabilindu-se principalele orientdri strategice in domeniul reformei spitalelor, imbunitSlirea finanlirii, politica medicamentului gi materialelor sanitare, precum gi imbunStdlirea sinitilii femeii, copilului 9i familiei. Informalii suplimentare asupra reformei domeniului de ocrotire a sendtdlii sunt cuprinse in paginile 25-26 din Declaralia de politicd generald, paginile l4I-143 din volumul I, paginile 195-203 din volumul Il - Cartea albd a guverndrii PSD. Doamnelor qi domnilor semnatari ai moliunii de cenntr6,

Ag dori sb infirm aserliunile mincinoase, fbcute cu rea intenfie, referitoare la lipsa de preocupare pentru asigurarea condiliilor necesare furnizdrii in condilii corespunzdtoare a cdldurii qi apei calde pentru populalie in iama 2001-2002.

imi exprim dezacordul fa!6 de afirmaliile din mofiune, intrucdt, pentru prima oari in ultimii 5 ani, Executiwl a aprobat gi a pus in aplicare un program energetic in vederea deplgirii anotimpului friguros, respectiv ,frogramul de iarnd, octombrie 2001-martie 2002, Si pregdtirea condiliilor necesare realizdrii acestuia". Obiectivele programului de iarnd au fost realizate integral, inregistrdndu-se chiar niveluri superioare ale stocurilor de combustibil la lignit gi huil[, precum gi la energia din lacuri. Aceste niveluri sunt ?n mod considerabil mai mari decit cele constituite de c6ffe precedenta guvernare in iama 2000-2001. Pe fondul apariliei unor temperaturi extrem de scdzute in intervalul 1-20 decembrie (cdnd temperatura medie pe lard a cobordt sub -15

grade Celsius), neinregistrate in perioadele similare ale ultimilor 5 ani, a avut loc.o cregtere importantd a consumului de gaze naturale,

in special in consumul populaliei. La aceast[ stare de fapt a contribuit semnificativ cregterea numdrului consumatorilor casnici cu l4o/o, ponderea acestui tip de consum casnic in total consum 159

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ajungdnd in aceasti perioadi la 72%o din totalul producliei interne gi al cantitSlilor extrase din depozitele de inmagazinare.

Doresc sd asigur, cu toat[ responsabilitatea, Parlamentul gi populalia !6rii, c5 Guvemul, in mod direct, a luat mdsuri pentru asigurarea resurselor energetice necesare trecerii in condilii normale a iernii 2001-2002, acorddnd totodatd, un sprijin substanlial autoritdlilor locale in a cdror competenli revine adoptarea unor m[suri adecvate asiguririi cdldurii gi apei calde pentru populalie gi instituliile publice.

in legituri cu afirmaliile

autorilor moliunii, potrivit cirora

creqterea economicl de 4,9To estimati pe acest an ar fr o farsd propagandisticd care nu se regdseqte in cogul zllnic al cetifeanului, doresc sd le resping cu fermitate. Aceasta, ?ntrucdt cre$terea economicl din anul2001, precum gi cea

de 5% proiectati pentru anul 2002, reprezinth parametrii macroeconomici recunosculi - dupd profunde arnlize profesioniste - de cltre experlii FMI, confirmare realizati prin aprobarea recenti a Acordului stand-by, in care sunt previzuli qi acegti indicatori. De altfel, in jurul orelor 13 din ziuade marli 18 decembrie anul curent

Camera Deputafilor, deci inclusiv PRM, PNL qi PD, a aprobat in unanimitate Memorandumul de politici economice qi Acordul de trnprumut stand-by cu FMI.

in aceste condilii, mI intreb, pe buni dreptate, cdnd sunt serioase gi responsabile fa![ de electorat partidele conduse de Corneliu Vadim Tudor, Valeriu Stoica gi Traian Bdsescu? Atunci, cind marli la orele 13 au votat acordul cu FMI sau la orele 15,30 c0nd au depus moliunea de cenzrxd prin care contest6 unii din parametrii acestuia?

Concluzia, ?n acest caz, nu poate fi decdt una singurS: fie semnatarii moliunii sunt ignoranli qi au votat in necunoptinli de cauzd Acordul cu FMI sau sunt demagogi, practicdnd rur discurs duplicitar, in sensul ci au votat Acordul cu FMI in cunogtinji de cauzi pentru imaginea lor extemd gi - concomitent - practicd o 160

Op oz i! ia,

eprofes

i o n is t

atitudine populistd gi de dezinformare a opiniei publice in plan intern.

Pe de altd parte, am demonstrat anterior

ci o buni parte din

cregterea economicd realizatd in acest an s-a reflectat in sporirea puterii de cumpirare a populaliei, proces care se va consolida - in termeni mai substantiali - in anul viitor.

in ceea ce privegte referirile la procesul de aderare a Romdniei la Uniunea Europeand, doamnelor gi domnilor parlamentari susfindtori ai moliunii de cenzur6, v-a!i folosit, in incercarea disperatl de a sabota eforturile Guvernului de intensificare gi accelerare a acestui proces, de Raportul Comisiei Europene.

Maniera in care ali ales sd abordali aceast[ problematic6 de maximi importanld pentru Romdnia este insd vddit riuintenlionat5, trunchiatd, manipulativd gi profund neprofesionistd, const6nd exclusiv in scoaterea din context a cdtorva aspecte negative ilustrate in Raportul Comisiei Europene gi citarea lor in textul mofiunii.

Prin aceastl prezentare tendenlioasd, moliunea nu face altceva decdt si incerce pervertirea spiritului pozitiv al raportului gi si contrazicd flagrant aprecierile favorabile ale Comisiei Europene, Parlamentului European gi statelor membre Uniunii Europene.

acest sens, subliniem cd in 2001 este pentru prima dati cdnd Comisia Europeand a inceput evaluarea periodici a gradului de ?ndeplinire a criteriilor de aderare la Uniunea Europeand de c[tre statele candidate (1997) cdnd raportul pivind Romdnia relevl progrese evidente, lucru confirmat gi de comisarul european pentru extindere, Giinther Verheugen, in prezerrtarea frcutd in Parlamentul European cu ocazia prezentf,rii rapoartelor comisiei: ,,pentru prima oard am vdzut ln Romdnia o strategie credibild de reforme politice si economice", sprxlea domnia sa.

$i cum institufiile qi statele membre ale UE nu pot fr actzate de partizanat politic, dupd cum se recunoa$te chiar in moliune, l6l

Adrian Ndstase

Spre normalitate

numeroasele aprecieri pozitive ale acestora nu pot duce decdt la o singurd concluzie. Anume c6, acitala opozilie nu se dA in lAturi sA foloseascd orice mijloace, chiar incorecte, pentru a pune piedici acliunilor ample gi decise ale Guvernului in scopul integririi cit mai rapide a Romdniei in structurile europene. Ceea ce moliunea evitd si spunl este faptul cI rdmdnerile in urmd intr-o serie de domenii se datoreazd integral modului defectuos gi iresponsabil in care lara a fost condusd in perioada 1997-2000. De altfel, prin referirile doar la ultimul Raport al Comisiei Europene se incearci ascunderea gravelor deficienle evidenliate de Comisia European6 in rapoartele precedente, elaborate in anii 1997,1998, 1999 gi 2A00, rapoarte profund negative gi in care tonul Comisiei Europene s-a in[sprit de la an la an.

Un exemplu in acest sens il constituie criteriile politice de aderare. Indeplinirea acestora a fost periclitatd intr-o misurd din ce ?n ce mai mare in perioada 1997-2000, ajungdndu-se chiar ca, in raportul pe anul 1999, Comisia Europeanf, sd ameninle cu reconsiderarea poziliei conform cdreia RomAnia indeplinegte criteriile politice. Prin contrast, raportul pe anul in curs subliniazd cd Rominia continud sI indeplineasc5 criteriile politice 9i gi-a consolidat substanlial situalia in acest domeniu pe parcursul anului 2001. Dat fiind c5, aga cum am mai spus, citatele din raportul comisiei redate in moliunea dumneavoastrd sunt scoase din context gi nu fac referire la situalia mogtenitd de la guvernele ce s-au succedat in perioada 1997-2000, ne permitem sd prezentim succint, exemplificdnd doar cdteva dintre aceste citate, complet gi corect, a$a cum sunt inscrise in rapoartele Comisiei Europene. Astfel, cu referire la afirmalia Dvs.'. ,,Procesul decizional in Romdnia este foarte slab", facem menliunea cd aceasta se referd la contraperformanf ele precedentelor guverne, fi ind inscris d, la pag. | 5 a raportului comisiei pe anul 2000 qi nu pe anul 2001. Aceastd eroare este sugestivl pentru superficialitatea de care au dat dovadd autorii mofiunii. 162

Opozi{ia, neprofesionist d

Semnatarii moliunii uitA inse si menlioneze progresele substanliale privind procesul decizional, realizate in anul 2001 gi evidenliate obiectiv in raport. Totodat[, in raportul pe anul 2001, Comisia Europeand considerb ci Romdnia a frcut, pentru prima dat6, progrese decisive citre edificarea unei economii de piald

funclionale gi c5, degi nu indepline$te inc6 cel de-al doilea criteriu, economic, de aderare, a intreprins misuri care-i vor denolta capacitatea de a face fald pe termen mediu presiunii concurenliale gi forfelor pielei din cadrul Uniunii Europene (pag. al).

Moliunea face, de asemenea, referire la Summit-ul de la Laeken, si arunce vina pentru neincluderea Rominiei in grupul de !6ri candidate ce vor adera la Uniunea EuropeanS in anul 2004 asupra actualului Guvern.

incercdnd

in bilanlul primului an de guvernare am afitat cd acest ultim loc pe care se afl6 Romdnia in rdndul candidatelor la statutul de membru al Uniunii Europene se datoreazd, de fapt, integral rdmdnerilor in urm[ in ceea ce privegte elaborarea documentelor de pozilie pdn[ la sfhrgitul anului 2000, moment in care RomAnia inregistra un decalaj considerabil in desfigurarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeand fa!6 de celelalte state candidate, care au inceput negocierile de aderare in februarie 2000.

Astfel, cu documente de pozilie comunicate oficial Uniunii Europene doar pentru 13 capitole, din care 6 capitole inchise provizoriu qi 3 capitole deschise, Romdnia s-a plasat pe ultimul loc in rdndul statelor candidate la aderare. Activitatea Guvernului din anul 2001 s-a concretizat in elaborarea gi transmiterea oficia16 citre Consiliul UE a unui numdr de 31 documente de pozilie (17 noi documente de pozilie, documente de pozigie revizuite pentru 4 capitole, documente de pozilie complementare pentru 8 capitole gi doud documente referitoare la acquis-ul pe 2000). in acest sens, Guvernul a elaborat un,,Program de mdsuri pentru intensificarea Si aecelerarea pregdtirilor fn

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

vederea aderdrii Romdniei la Uniunea Europeand", prezentatin volumul III din Cartea albd a guverndrii PSD.

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Pe parcursul prezentirii rdspunsului Guvernului la moliunea de cenntrd inifiat[ de reprezentanlii PRM, PD gi PNL m-am strdduit sd aduc in fala dumneavoastri, cu obiectivitate qi realism, argumente concrete gi motivalii politice in sprijinul infirmirii tuturor acuzelor gi afirmaliilor netemeinice cuprinse in documentul aflat

dezbatere.

in final, doresc si aduc ai alte argumente date de acliunile gi rezultatele recunoscute in zilele care s-au scurs de la deounerea moliunii de cenzurd. Astfel, menlionez:

r cregterea salariald ce va fi acordatAin anul 2}02pentrupersonalul din sectorul bugetar, gi anume 8% din ianuarie Si 12% din octombrie; o

prevederea de mdsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din

sistemul public;

o de

infiinlarea Oficiului Nalional pentru Recrutarea gi Plasarea Forlei Munci in Striindtate;

o accelerarea procedurilor de privatizare a IAS-urilor; o cregterea gradului de deschidere a pielei energiei electrice. in acelagi timp, Agenlia de Evaluare Financiarl Moody's a imbundtdlit din nou, alaltdieri, rating-ul Romdniei pentru obligaliunile emise in valut6, precum gi rating-ul atribuit depozitelor bancare constituite in valuti; la fel, agen,ti a japotezd de rating JCR a rcvinit in sens pozitiv cotalia pentru datoriile pe termen lung.

Tot in aceste c6teva zile, doamna Nicole Fontaine, pregedintele Parlamentului European, a reconfirmat sprijinul pentru Romdnia, iar doamna baroani Emma Nicholson a apreciat in mod deosebit activitatea qi rezultatele obflnute de Guvernul nostru.

164

Op oz i li a, ne profes i on

is td

Doamnelor gi domnilor parlamentari,

Vreau sd subliniez c[ Guvernul pe care il conduc, alcituind o echip[ de profesionigti, pune, in prim plan, in deciziile pe ca.re le adoptd interesul !6rii gi al cetSlenilor ei, dorind sd asigure continuarea progresului economic Ai social inregisffat in anul 2001. Aceasta numai in condiliile in care i se acordd increderea actualului cabinet, motiv pentru care, din proprie inifiativl, pentru prima oard in perioada postrevolulionari, ne-am asumat rispunderea prin Declaralia politicd din ziua de 18 decembrie anul curent.

Avind in vedere perioada extrem de importanti gi sensibilS in care se afl6 acum Romdnia din perspectiva viitorului siu, necesitatea continudrii reformei economice cu reflectare pozitivd asupra condiliilor de via!6 ale populafiei, nevoia de stabilitate politicosociali intern6, in vederea consolidirii credibilitS{ii parcursului democratic al l6rii noastre, precum gi caracterul netemeinic, pur politicianist, al moliunii de cenzuri, vd rog, doamnelor gi domnilor parlamentari, sI votali impotriva moliunii de cenzurd iniliate de grupurile parlamentare ale PRM, PD gi PNL din Camera Deputalilor gi Senat.

165

REFORMA POLITICA1 (februarie 2002'1 l) euniunea Biroului nostru executiv are loc la un an de cdnd I\PSD gi-a schimbat statutul din partid de opozilie, in partid de guvernimdnt, gi la mai bine de jumitate de an de cdnd suntem impreuni cu fostul PSDR. in tot acest timp s-a acumulat o noui experienld de partid gi parlamentard; acelagi lucru poate fi spus gi despre actul guverndrii. Sigur cd trebuie si ne g6sim timp si le analizdmpe fiecare in parte, sd identificdm cele mai potrivite solulii la problemele cu care se confrunti, in primul rdnd, cetdlenii gi, in al doilea rdnd, partidul.

Dar o concluzie putem si eviden{iem incd de pe acum. in aceast[ perioadi am declangat o adevdrati reformi a sistemului politic romdnesc, prin introducerea unui nou mod de a aborda problemele devenite cronice ale societilii gi tranziliei gi un nou mod de a guverna. Noi am dovedit ci o guvernare social-democrati poate avansa cu reformele mai repede gi mai eficient decdt o guvernare care se considerd de dreapta, am dovedit cA se poate face macrostabilizare gi cregtere economicd in acelagi timp, am dovedit cd reformele gi proteclia sociald nu se opun gi nu se contracareazd" reciproc, am dovedit cd transparenla guvernirii este posibili - degi aici mai avem multe de fbcut - a$a cum am dovedit ci un guvern competent gi cu o strategie solidi poate si igi propundlinte realiste, s6-gi asume angajamente credibile gi si atingd lintele qi sd-gi respecte angajamentele. Pe scurt, am dovedit cd Romdnia poate fi t

Discurs rostit in $edinfa Bircutui executiv central al Partidului Social Democrat, 6 februarie 2002

166

Reforma politicd

bine guvernatd gi

social-democrafia modemd este,

acest

moment, cea mai bund solulie politici pentru lara noastr6. Evaluarea activitalii gi a rezultatelor primului an de guvernare ne indreptdlesc s[ afirm6m cd angajamentele asumate prin Programul

mare masura de guvernare pe anul 2001 au fost in cea realizate. In pofida incetinirii cregterii economice mondiale, Romdnia a reuqit sd realizeze in anul 2001 cel mai inalt ritm de dezvoltare intre llrile Europei Centrale gi de Est. Cregterea economici, estimatd la 4,9%o - privit[ la inceput cu reticenld qi apreciati de mulli ca prea optimistd - a asigurat condilii favorabile pentru redemararea reformei structurale a economiei gi a priv atizdrii, concomitent cu reducerea costurilor sociale antrenate de aceste procese.

Credibilitatea Executivului a fost confirmatl qi prin aprobarea de citre Fondul Monetar Internalional a Acordului stand-by, din care prima tranqd a fost eliberati in luna noiembrie a anului 2001.

Acliunile politice pe plan extern au contribuit esenfial la str6ngerea relafiilor de partid cu omologii nogtri europeni. Prin aceste eforhri, am oblinut de la partenerii nogtri occidentali doud lucruri esenfiale: atenfia acordatl demersurilor RomAniei gi increderea cu care sunt privite aceste demersuri. Cel mai elocvent argument in susfinerea acestor afirmalii il constituie, pe de o parte, rezultatele multiplelor contacte politice, economice gi diplomatice realizate atit Ia nivelul Guvemului gi Pregedinliei, cdt gi la nivelul Camerei Deputalilor gi al Senatului Romdniei, iar pe de alth parte, evaludrile pozitive ale organismelor intemalionale qi instituliilor europene, ale agenliilor de rating, ale institutelor gi asocialiilor profesionale din alte !iri.

Un rdspuns convingitor privind capacitatea Guvernului de a acliona consecvent pentru consolidarea democraliei, asigurarea stabilit[1ii interne gi accelerarea pregdtirii Romdniei pentru integrarea europeani a fost dat de unanimitatea cu care statele membre ale Uniunii Europene au votat, recent, in favoarea

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

renunlerii la obligativitatea vizelor de cilitode pentru cetSlenii rom6ni in,,spaliul Schengen".

Pentru

obline

insi din

partea statelor occidentale decizii

favorabile Romdniei, care si o alinieze la poziliile pe care celelalte

!6ri candidate la UE le au in acest moment, trebuie si ne concentr[m in perioada urmitoare pe rezolvarea sau mScar pe aplicarea unor strategii de rezolvare a problemelor interne. Cdnd vorbesc de probleme interne, mi refer gi la cele ale guverndrii, dar 9i la cele mai largi ale vielii politice.

La nivelul administraliei centrale, doresc sd intensificim acliunile noastre pentru mutarea centrului de greutate al activitilii de la abordarea generald sau macroeconomici la problemele specifice sectoriale. O asemenea abordare ne va permite un contact direct cu primul nivel al economiei reale - 9i am in vedere aici nu numai aspectul economic, dar gi cele de ordin politic ai social. Aceasta inseamnd ci ne vom ocupa mai mult de problemele prefecturilor, ca gi de problemele regiilor gi direcliilor din ministere. in ceea ce priveqte administrafialocald, consider cd marele potenlial pe care il reprezintd primarii gi consilierii locali PSD nu este folosit decit in foarte micd mdsur6. Mai mult decdt atdt, existi multe exemple in care primari gi consilieri locali sunt membri PSD doar declarativ, ei aclionAnd in realitate ca pe propria lor mogie, marcali de interese personale, frr[ s[ dea socoteall niminui. Ne afl6m cu tofii - nu doar partidul, ci intreaga lari - in fala a trei probleme majore: siricia, corupfia qi ineficien{a sistemului administrativ. Aceste probleme nu pot fi abordate pe rdnd. Degeaba vom aloca bani sub formi de ajutoare gi subvenlii pentru controlul sirf,ciei, daci, pe de alti parte, corupfia dreneazd, aceqti bani in alte direclii, iar sistemul politic duce la polarizarea qi mai accentuatb a societefi. La fel, degeaba arestim infractori mdrunli sau oprim trenurile in cdmp, dacd sdrdcia nu oferd oamenilor altd opliune decdt furtul gi dacd sistemul politic permite marilor corupli sd evite rlspunderea penald prin tot felul de subterfugii. Degeaba vom schimba Constitulia sau vom face legi noi sau institulii 168

Reforma

politicd

speciale, daci nu vom fi fermi in primul rdnd in aplicarea celor existente gi daci nu vom crea suficientd bunSstare, in aga fel incdt

respectarea

legii

si fie

pentru oricine mai avantajoasS decdt

incSlcarea ei. Iat6 de ce aceste trei mari probleme ale societlfii noastre ffebuie s6 fte atacate simultan, cel pulin intr-o primd etap[.

Vreau s6 v6 atrag atenlia cd ne aqteaptl un an foarte dificil. Rezultatele nu se vor vedea imediat gi, probabil, vom deranja destui profitori care ne vor ataca din toate pdrfile. Singura noastri gansd, nu ca partid, ci ca naliune, este si acceptdm aceastd provocare? cu toate riscurile gi sacrificiile pe care le presupune.

Am avut ocazia sd constat, cu consternare, in cursul anului cate a trecut, c[ existd doud tipuri - amdndoui negative - de activigti PSD. Unii care s-au aSezat in fotolii de conducere gi care g6ndesc ci vor sta la putere cdt veacul gi allii care vdd numai zirua de azi Si care sdv6rgesc abuzuri mai mari sau mai mici in spiritul formulei clasice ,Dupd mine potopul!". Doamnelor gi domnilor, nu suntem vegnici! Nici noi ca indivizi qi nici din perspectiva mandatului pe care l-am oblinut. Nu suntem vegnici gi, inlelegdnd asta, trebuie sd fim responsabili. In lumea de azi nimeni nu se mai poate sustrage evaluirii gi judecdlii celor din jur. Mulli cred ci noi guverndm privind in afari, la institulii internalionale care fie ne laudd, fie ne atet[ioneazl cu degetul. Dar a fi responsabil inseamni si exercitim puterea privind in ochii celor care ne-au votat gi ai celor care nu ne-au votat. Pentru ci qi

unii pi algii primesc la sfhrgitul fieclrei luni

aceeagi notd de

intrelinere mare gi aceleagi salarii mici.

Principiul politic ul solidaritdlii Componenta sociali a politicii noastre este cu atAt mai importantd

cu cdt ignorarea acesteia in timpul guvernirii de dreapta din perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea f[rd precedent a nivelului 169

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

de trai gi la cregterea gradului de siricie a populaliei !6rii, de la l9Yola 43o/oLa sffir$itul anului 2000. incheierea Acordului social pe anul 2001, semnat in luna februarie de cdtre toate centralele sindicale gi patronatele reprezentative la

nivel nafional, a constituit elementul determinant al stabilitdlii sociale, precum gi premisa necesard realizdrii indicatorilor macroeconomici. S-au aplicat mdsuri de proteclie activd a fo4ei de munci prin reorientarea pi cregterea ocup[rii acesteia. Rezultatele oblinute constau in ocuparea a 397.000 de locuri de munc6. Chiar in condiliile restructuririlor efectuate in economie, rata qomajului a scdzlt de la 70,5%o in decembrie 2000, la 8,6Yo la sfhrgitul anului 2001. Au sporit veniturile salariale, s-a majorat salariul real cu peste 6%o, comparativ cu 4o/o convenit prin Acordul social. Salariul debazd minim brut pe fard a fost majorat de la I milion de lei, c6t era in decembrie 2000, la 1,4 milioane lei incepdnd cu luna martie 2001, urmdnd ca la 1 martie 2002 sd devind 1.750.000 lei. Angajamentul Guvernului de a menfine valoarea reald a pensiilor a fost realizat in special prin indexarea lor trimestriali. Efortul bugetar in sfera asiguririlor gi asistenlei sociale a crescut de la 9,7o/o din PIB, in anul 2000, la 10,60/o. Eliminarea inechit6filor inhe diferitele categorii de pensionari se va realiza prin recorelarea pensiilor, acJiune care a inceput din ianuarie 2002 gi va fi rcalizatd" in gase etape semestriale. Puterea de cumpdrare a salariilor a crescut in anul 2001 cu peste 60/o.Intr-o situalie similari se gisesc qi pensiile.

Este adevirat ci ne-am confruntat cu unele cregteri mai mari de prefuri decdt rata inflaliei, in special la carne, energie termicd, gaz metan qi fransport. In acest cadru este totugi de relinut ci in anul 200I,?n luna noiembrie, practic la toate celelalte produse gi tarife cregterile au fost inferioare ratei inflaliei, astfel incet cantitilile de produse care s-au putut cumpira in noiembrie 2001 sunt mai mari - in unele situalii chiar cu mult - decAt in noiembrie 2000.

170

Reforma

politicd

Cdteva exemple: Noiembrie 2000

Noiembrie 2001

2001-% 2000

Pdine alb6 simpld

253 kg

292ks

t15,4

Cartofi

734k9

1002 kg

136,5

Ulei de floarea soarelui

l16kg

l2l

t04,4

Zah6r

184 kg

200 kg

108,6

Lapte - litru

347 kg

351 kg

I0t,z

Brdnzd

5l kg

54 kg

106,2

165 kg

183 kg

rtO,7

4 tone

5 tone

111,0

193 tone

194 tone

r00,4

18 tone

22 tore

117,2

Unt

pachet 200 g

Lemne de foc Benzind

litru

Gaze

lichefiate

(butelie) Energie electricd

(tarif social)

3256

kwh

3298

kwh

101,3

2066

kwh

2098

kwh

101,5

22 abonamente

110,4

- kwh

Energie electrici

(tarif standaxd)

- kwh

Abonament telefonic numdr

20 abonamente

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in vederea protejdrii populaliei cu venituri foarte reduse, in perioada iernii se aaordl ajutoare de inc6lzire de care beneficiazd aproape 2,6 milioane de familii, precum gi ajutoare de urgen!6 pentru familiile aflate in situaliile de extremi dificultate. A fost aprobati qi a intrat in vigoare de la inceputul anului 2002 Legea venitului minim garantat. De prevederile ei vor beneficia aproximativ 600.000 de familii gi persoane singure. Pentru redresarea situaliei sistemului sanitar, in bugetul pe anii 2001 gi 2002, s-au alocat fonduri rcprezentAnd 4,2oh din produsul intern brut, comparativ at2,6 -3,8yo in anii 1997-20A0.

Anul 2001 a reprezentat o schimbare a politicii de protecfie a copilului aflat in dificultate gi a adopfiei. Au fost stopate adopliile internafionale, s-au promovat noi politici pentru reducerea abandonului familial qi diminuarea numirului de copii aflali in institulii

profil.

Cu toate acestea, populalia, gi cu deosebire pensionarii gi qomerii, fac fala- cu mare greutate traiului zllnic. Ca social-democrafi autentici, intre economie gi oameni, trebuie sd alegem intotdeauna oamenii. Politica economici trebuie sd fie orientati citre cetdlean. Degeaba mdrim pre,tul energiei, dacd cet\enii nu au cum sd pllteasci. In acest fel nu putem rezolva nici problemele oamenilor, nici pe cele ale societdfilor din sectorul energetic. Solulia nu sti in prefuri, ci in eficienla procesului de produclie. Cum poate cineva sd pldteascd o facturi care depdgeqte venitul pe o lund de zile?

Am primit de curdnd un mesaj al unor pensionari care au ajuns si imprumute cartofi de la vecini pentru cd toati pensia o dau pe curent gi infefinere. Aceqti oameni sunt condamnali sd cergeasci. Singurul lor sprijin este in noi, care suntem la guvernare. Unor asemenea oameni explicaliile macroeconomice nu le lin de foame. Ei au nevoie de sprijin, de proteclie sociali rea16. Trebuie si rimdnem fideli principiului ,,aldturi de oameni". Din acest punct de vedere o guvernare care privegte doar de la centru, doar de la 172

Reforma

politicd

indllimea cifrelor macroeconomice, este o guvemare ineficientd. Guvernarea reald se face la baza oartidului. acolo unde ne intdlnim direct cu oamenii.

Si nu uit[m oamenii care ne-au votat. DacA unii nu au inleles acest lucru, atunci nu au ce ciuta la guvernare. La nivel central gi local, a guverna nu inseamnd a conduce, ci in primul rdnd a-i servi pe cei care gi-au pus increderea in tine. Fiecare membru PSD care ocupi o funclie in aceastd !ar6 trebuie s5 linb cont cd orice decizie a lui

trebuie sd reflecte voinla celor care l-au ales. Mergefi in

circumscripliile care v-au votat gi intreba{i-i pe localnici care sunt lor! Apoi luptali-vd sd gdsi,ti o solulie, sd gdsili un sprijin, fie la Guvern, fie la Parlament, fie chiar la autoritdlile locale pentru arezolva acele probleme.

problemele

Zona cea mai sensibili a politicii este la baza partidului aflat la putere. Acolo se simte pulsul naliunii. Daci partidul aflat la putere nu cunoa$te problemele care frimdntl cetSlenii, atunci toate acliunile sale sunt lipsite de sens. Rolul filialelor PSD este de a identifica problemele locale gi de a acliona pentru rezolvarea lor. Partidul de guverndmdnt trebuie si fie o solulie pentru problemele oamenilor gi si nu devind o problemi in plus.

in Rom6nia oameni care nu agteaptd nimic, pentru niciodati n-au primit ceva, pentru ci niciodati nu i-a tratat nimeni omenegte. Existi segmente sociale complet perifeizate, care nu trdiesc dupd reperele pe care le are majoritatea, ci dupi repere proprii, intr-o lume in care nu pdtrunde mare lucru din afar6. Fie cd vorbim despre copiii strdzii, despre satele pe jumdtate pdr[site din vdrfuri de munte sau despre cartierele de gomeri din oragele monoindustriale, avem in fa!5 o singurd problemd -

2002 existi

mar ginalizarea s oc i ald.

Sirdcia gi marginalizarea necesitd, prin excelen!6, un rdspuns social-democrat. Acest rSspuns este solidaritatea. Solidaritate se creeazd in jurul unui proiect comun, care la rdndul sdu e insuflelit de o idee. Realizarea solidaritdlii este unul dintre obiectivele I It

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

majore ale partidului nostru in acest mandat. Trebuie sb creim comunitili solidare. Ca social-democrafi trebuie si fim preocupali permanent de a crea gi a consolida sentimentul de coeziune gi solidaritate umand. Fiecare dintre noi, ca militant social-democrat, are datoria sd vind mlcar cu o idee folositoare gi sd sprijine punerea ei in aplicare. Nu trebuie si uitim cd am preluat guvernarea dupd un regres economic profund gi o pauperizarc frrd precedent pentru o larl in tranzilie. Politica noastrd economicd trebuie si-gi dovedeascd eficien{a prin faptul cd, an de an, resursele ce pot fi alocate domeniilor sociale sd fie din ce in ce mai mari. Trebuie s6 facem astfel , inc6t chiar dacd am contat gi contdm pe resursele bugetare, pe investifii striine, pe fondurile comunitare, din aceasti ecualie nu trebuie si lipseascd un termen important: resursa proprie a cetdfeanului. Fie cd se obfine din muncd mai multi sau chivernisire mai atent6, ea trebuie sd fie luati in calcul din ce in ce mai mult in calitate de capital de dezvoltare. inainte de 1989 n-am fost cresculi intr-o culturd a economisirii, ci intr-una a penuriei. Dupn 1990 s-a n[scut o noui tentafie, tentalia consumului, tragicd pentru cb e justificatd uman, dar nu se bazeazd pe resurse. $i astdzi, economisirea e posibilS numai pentru un numdr extrem de redus de cetdleni, cei care mai rimdn cu bani dupi acoperirea nevoilor de bazd. Nu s-au creat condiliile pentru economisire, care sd stea la baza bundstSrii viitoare. Un mediu

bancar sdnitos este unul din rdspunsurile statului la aceasti chestiune. Din picate, trebuie, chiar in aceasti perioadi, si reddm increderea cetdlenilor in instituliile financiar-bancare dupi escrocheriile care au afectat grav CEC-u1, ASTRA gi alte institulii ale statului. Trebuie sd fim in stare s5 sarantdm oamenilor micile lor economii. Un an de guvernare a insemnat gi un an de dialog cu sindicatele, an care a inceput cu sernnarea unui pact social gi a continuat sinuos, cu unele situalii conflictuale, pe mdsura unei societdli care se schimb6. Cdnd negociem probleme generale cu uniunile sindicale, cind vorbim despre acorduri sau parteneriate sociale, nu trebuie si 174

Reforma

politicd

ne gendim ci lucrdm la o construclie fEri sfbrgit, pentru c[ este posibil si ajungem uneori foarte repede la pozilii greu de conciliat cu unii sau allii dintre partenerii de dialog social. DacI vom fi mereu de acord, inseamnd cd cineva nu-gi face datoria, fie noi, fie d6ngii. Ceea ce trebuie si ne intereseze nu e o societate frrd, conflicte, o pace sociali totali (la care nu putem ajunge), ci o gestiune corespunzdtoare a situaliilor de crizd ?n aqa fel inc6t stabilitatea Romdniei

si nu aibd de suferit.

relajia cu sindicatele, problemele cele mai spinoase nu

negociazb gi nu se rezolvd la centru, intr-o cl[dire a guvernului, pentru cd ele apar in teritoriu, intr-o curte de fabrici sau, mai riu, pe un drum nalional. De aceea trebuie sd mergem in teritoriu gi sd discutdm cu liderii gi membrii de sindicat din societSlile care trag semnale de alarmd. Sigur c5 asta e o problemd care privegte

reprezentanlii locali ai Guvernului. Dar ea ii privepte qi pe reprezentanlii locali ai unui partid de guvernbmdnt socialdemocrat. Pe senatori, deputali, lideri de organizalIi care trebuie si inleleagd cdrelatia cu cetdlenii nu se face in cdteva luni, o datdla patru ani, ci este un proces de contact permanent. Eu cred cd am moqtenit mai multe zone de conflict social decit am creat. Dar problema reald, rdmdne solulionarea lor, ea e acum in sarcina noastrS. Multe conflicte ar fi putut fi prevenite prin dialog mai rapid qi printr-o grijd mai mare fa15 de informafiile pe care le trimitem cdtre angajatii intreprinderilor care se afl6 in dificultate. Nu putem dialoga cu grevigti, cu sindicate aflate in alert6, prin intermediul televizorului sau al ziatelor, prin comunicate. Dacd, gisim solulii posibile, mai intdi trebuie sd le prezentim la fa\a locului, acolo unde ar urma sI se aplice. Pe urmd putem face gi conferinle pe presd.

Combaterea corupliei Suntem de un an de zile la putere gi incepem, ugor-ugor, sd repet5m gregeli pe care gi al1ii, dar gi acest partid, le-au mai frcut. Vreau si

aduc aminte un lucru. de care ar trebui

si fim constienti in r75

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

pennanenla: singura mare amenintarela adresa noastri suntem nol

ingine. Sondajele aratd cd PSD este in continuare sprijinit de popula{ie. Dar aceasta nu este o realitate vegnicd. Un eventual eqec la guvernare va fi exclusiv din vina noastr6. Am venit aici cu un mandat ferm gi avem datoria sd nu il uitim.

Am declangat in urm6 cu mult timp o ofensivd clard, structuratl impotriva corupfiei. Poate cd am omis o etapd esenliali. Am fost prea grdbili si trecem la identificarea surselor corupliei gi la gdsirea antidotului gi nu ne-am gdndit cd ar fi infelept s5 se plece de la definirea acestui fenomen. Nu ne luptim cu o entitate abstracti, cu articole de presi sau cu o obsesie a Occidentului. Ne luptdm cu un fenomen care are dimensiuni foarte concrete. Din 1989, pentru Rominia a inceput o realitate nou6. A inceput sd se construiasci un sistem nou, cu institulii noi, care funclioneazd pe principii noi. Coruplia inseamni negarea acestui sistem; inseamnd ocolirea lui, inseamnd incercarea de a-i pdcili, de a-i perverti sensul. inseamnd cumpdrarea de privilegii false, care afecteazd^drepturile celorlalli gi care duce, in timp, la blocarea sistemului. Inseamni bancnot[ in plus strecurati funcfionarului, pentru un loc mai sus pe o listd sau pentru o o16 mai devreme la rdnd. Dar inseamnd gi afaceri de milioane de USD prin care se ingeald mecanismele legale, adicd statul, adicd cetifenii, adicd noi to1i. inseamnd trafic de influenfd la toate nivelurile,vdruarea unui bun care nu e de vdnzare. Da, existi coruplie mic6 gi corupfie mare. Dar nu existi o ordine de prioritS,ti; una nu este mai pulin importantd decit cealalti gi nici mai pulin grav6. Coruplia nu mai este de mult doar o problemd de cinste gi moralitate; este o problemd de eficient[ economicd, de dezvoltare. Una din cele mai addnci catze ale stagndrii Romdniei este coruplia. Iar orice ocolire a acestei realitili este o decizie iresponsabil[.

Coruplia ii afecteazd pe toti cetilenii acestei !6ri; dar ii afecteazd mai ales pe aceia care nu se pot apdra, pe cei delabaza sistemului, cei care nu sunt nici miniqtri, nici directori, nici patroni gi nici 176

Reforma

politicd

m6car paznici sau portari. Coruplia accentu;eazd sirdcia, cteeazd piedici serioase dezvolt6rii economice, compromite funclionarea serviciilor publice gi submineazd democralia. Este momentul sd recunoagtem deschis: coruplia extinsd este un simptom al subdezvoltirii. Faptul cd a apirut se datoreazd sistemului vulnerabil. Faptul c6 s-a extins face sistemul sl fie 9i mai vulnerabil. Iar aeeastd" spirali nu se va opri p6nd cdnd nu vom interveni hotirdt gi nu vom intrerupe acest ciclu. Coruplia e o formS de aservire a omului, o neoiobdgie, gi ea ridicd intre Romdnia gi 1drile occidentale bariere mai mari decdt cele pe care le ridicd comunismul.

Unii au spus ci am inceput aceastd lupt6 cu coruplia la presiuni externe, cd mai mulli oficiali internalionali au condilionat integrarea lirii noastre in UE gi in NATO de rezolvarea problemei corupliei. E adevdrat, au existat gi existl semnale exteme. Oameni importan{i, din institulii importante, au cerut sd se inceapd aceastd 1upt6. Dar la fel de adevdrat este ci existd deja o presiune intern[ foarte mare. Vreau sd vd dau doar un exemplu: 90Yo dintre romdni, practic toati populalia firii, consideri cd fenomenul corupliei este foarte mare qi in cregtere. Oamenii obignuili s-au sdturat si mai tolereze acest fenomen. Tot ei ardtd cu degetul spre instituliile statului atunci cdnd cred, 70o/o dintre ei, cd marii corupli vor sclpa de pedeapsd. Vom demonstra ci nu este aga. Indiferent de riscurile pe care ni le asumdm, avem obligalia si impunem respectarea legii.

Lupta impotriva corupliei nu este o temi pe cate o avem de frcut pentru a primi note mari. Dacd o vom percepe ca pe o curs6 de indeplinire de plan, ca pe vremuri, nu vom rezolva nimic. Lupta anticoruplie a inceput prost. S-a ajuns intr-o situalie care seamind foarte mult cu anii guverndrilor trecute. Si nu uit5,m campaniile hei-rupiste ale anilor trecufi. $i atunci s-a vorbit de coruplie, qi atunci s-au demarat campanii nalionale. $i atunci s-au declangat procese gi cercetdri penale. Dar gi atunci, ca gi acum, lupta impotriva corupliei s-a transformat intr-o v6ndtoare a coruplilor din celelalte partide. Lupta impotriva corupfiei nu e o lupti a PSD la 177

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fel cum nu e o luptA impofiva PD, PNL sau UDMR. Evident, nu putem s[ nu recunoagtem cd existi coruplii no$hi $i coruplii lor, ca s[ preiau o sintagmd des folositi. Dar odatd ce am luat hotirdrea de a lupta cu fenomenul corupliei, nu ne este permis sE utilizim acest criteriu. Ag vrea sd fie clar pentru toatd iumea. Existd doar coruplii din Rominia. Carc fac riu Rominiei, nu corupfii dintr-un partid sau altul. Iar dacd am hotdrdt si acliondm impotriva 1or, nu ne intereseazd apartenenla lor politicd.

Am declanqat aceastd lupti lans0nd un mesaj care, in multe cazuri,

a fost inleles gregit. Din aceastl cauzd, s-au demarat

campanii qi gdsirea aberante, in care singurul scop era condamnarea cu orice

pre! a unor oameni ca si se dea publicitalii rapoarte la mod6. Dosarele penale pentru profesori sunt un exemplu de cum nu trebuie abordatd aceasti campanie. Un principiu de drept afirmd cd trebuie sd acorddm gravitatea mdsurilor la gravitatea faptelor vizate. Or, a face dosare penale pentru fraude relativ mici pare o misuri exagerati. Sunt foarte multe lucruri neclare, care pot transforma toatd aceastA lupti intr-un spectacol trist. Iar acest lucru ne scade practic noul din credibilitate. Dacd se va continua aga, se va ajunge la imaginea unui PSD care igi bate joc de lupta impotriva corupliei. Cei care se simt ameninlali de lupta impotriva corupliei incearc6 s[ ne discrediteze prin tot felul de acuzatii, sperdnd ci astfel vom ceda. Cum se face ci au inceput atacuri masive impotriva PSD abia dupi ce am declarat deschisi lupta impotriva corupliei? Nu trebuie si ne l5s5m intimidafi. Nu trebuie sd cddem in aceast6 capcan6. Sunt convins cd astfel de acuzalii vor continua gi in perioada urmltoare. Insi acest lucru nu trebuie si ne fac6 si ddm inapoi. Cei care se simt vinovali gi ne atacA n-au decdt s-o facd. Dar dacd sunt vinovali atunci trebuie sd pldteascd, iar rolul nostru este de a aplica legea, nu de a ne justifica in fala 1or. Sd nu ne amigim crezdnd ci in PSD nu sunt gi usclturi. Cei care se gtiu in aceasti situalie sd nu creadd cd dacd sunt membri PSD sunt

178

Reforma

la addpost. Fafn de astfel de oameni nu trebuie pentru cd acliunile lor afecteazl PSD.

politicd

sI fim toleranfi,

Corupfia nu poate fi stArpitl doar prin vorbe mari. Cei care profiti de coruplie pentru a-gi face imagine uiti un lucru simplu: corupfia se rezolvi doar prin misuri administrative eficiente gi decizii politice ferme. Administrativ, prin aplicarea corecti gi ferm[ a legii. Am luat misuri administrative prin care incercim si facem lumind in modul in care statul gestioneazd banii publici. Acesta este insi un prim pas care trebuie urmat rapid de alfii. Numai aplicarea legii ne poate apdra de coruplie.

La nivel politic putem acfiona prin regdndirea intregului sistem politic. Un sistem politic care, acum, se sprijind pe lipsi de transparenli gi neclaritate. Politica a ajuns sd fre vdnttd, ca un club de lux in care se intri gi se avanseazd pe criterii obscure. Dupi 12 ani de incercdri politice, trebuie si schimbdm ceva. Este evident c5 nimeni nu mai este mullumit cu modul in care se face politici in RomAnia. Este evident c[ oamenii nu mai au incredere in institulii. Iar atunci cdnd oamenii nu au incredere in institulii, ajung si creadd cd singura cale prin care se poate face ceva in lara asta este coruplia. Trebuie sd schimbim acest mod de gdndire.

Coruplia este direct legatd de modul in care este construit gi funclioneazi sistemul politic Ai nu poate fi combitut[ decdt prin mdsuri de fond. Romdnii nu mai pot tolera un sistem politic cu funclionare defectuoasd, care timp de doisprezece ani, in afari de libertate, le-a adus mai ales neajunsuri.

La alegerile din 2000, ca de altfel la toate alegerile, oamenii nu au votat neapdrat PSD - au votat o speranfd de mai bine. Noi avem obligafia gi gansa de a nu mai trdda increderea oamenilor. E un moment critic in care nu ne putem juca cu soarta !6rii. Acum avem puterea de a schimba din temelii tot ceea ce nu funclioneazd in cadrul sistemului nostru politic. Trebuie doar s[ avem curajul sd deschidem drumul unei revigoriri reale a clasei politice. Cine nu

179

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

inlelege qi se gribegte doar la locul clldu! de demnitar poate

plece.

Reforma sistemulai politic Experienla celor 12 ani de trarzilie aratd" cd" sistemul politic romdnesc cunoa$te deficienle structurale care il fac ineficient gi incapabil sb rezolve problemele fundamentale precum slrdcia sau generalizarea corupfiei. Asanarea sistemului politic este o decizie majord despre care se vorbegte ocazional gi declarativ, dar pe care nici un partid politic nu a luat-o cu adevdrat in serios. Dac6 oamenii au ajuns sI vadd politica drept o piedicd majorl in calea bundstlrii lor, atunci avem cu tolii o problem[. S[ nu ne mai prefacem ci nu o vedem. Altfel, ne pdcllim singuri cd putem realizaceva cu adevirat important pentru lara aceasta! Asanarea sistemului politic este un proiect vast, care cuprinde m6suri legislative gi decizii administrative pe care le vom lua dupd

consultarea cu celelalte partide politice societdlii civile.

qi cu reprezentanlii

privim cu sinceritate gi sd spunem lucrurilor pe nume. Lipsa de transparenld in finanfarea partidelor politice, conflictele de interese in care se regdsesc tot mai mu[i demnitari publici, votul pe listi 9i imposibilitatea cetileanului de a evalua performanlele celor alegi, activitatea chinuit[ a unor institulii fundamentale ale statului sunt doar citeva dintre consecinlele sistemului care fac din politicd Sd ne

o activitate nepopulari, ineficientd gi generatoare de stagnare.

inainte de oricine, noi suntem cei care avem obligalia morald sd vorbim deschis de finanlarea partidelor politice. $tim cu tolii cd finanlarea partidelor este un domeniu slab reglementat, care permite multe nereguli. $i, ca s6 spunem adevirul pind la capdt, mai gtim c5 incl nu existd un control real al modului de finanlare gi nici o identificare clard a finanlatorilor. Toate acestea se intorc ?n cele din urmd impotriva noastr6, deoarece distrug increderea oamenilor. Curilenia trebuie si inceapi cu noi gi, de aceea, vom 180

indspri atdt sancliunile, cit gi procedurile de control al modului de finanlare a partidelor politice.

Demnitarul public, fie ales, fie numit, este plitit ca si protejeze interesele cetifeanului. in momentul in care interesele personale ale demnitarului se intersecteazi cu cele publice, rolul siu igi pierde din confinut, iar actul politic devine corupfie. Reglementarea conflictului de interese este problem[ fundamentall pe care nu o vom ignora.

in 2000, am promis c5 vom guverna ,,aproape de oameni gi impreuni cu ei". Pentru ca aceastd promisiune s6 nu rdmdni un slogan lipsit de conlinut, trebuie sI aducem cu adevdrat politica aproape de oameni. Iar acest lucru nu-l vom putea face decdt atunci

c0nd oamenii vor gti cu adevirat pe cine voteazd. Sd pled[m public pentru introducerea votului uninominal, chiar dacd, in primi instanld, vom avea un sistem mixt de vot. ,

La baza sistemului politic se afli activitatea instituliilor sale fundamentale. in calitate de principal partid al ldrii, avem datoria

sd analizdm cu maximi seriozitate sistemul constitulional. Trebuie discutat dacd suprapunerea atribuliilor celor dou[ Camere ale Parlamentului este un act bine venit care echilibreazd reglementirile publice sau este un obstacol care ingreuneazd serios procesul legislativ. $i, nu in ultimul rdnd, trebuie arralizatl oportnnitatea reagezdii raportului dintre instituliile politice fundamentale ale statului, dacd aceasta le-ar spori eficienla.

Reforma PSD

si m[ refer in cele ce ttrmeaz5, pe scurt, la c6teva deficienle, mai mari sau mai mici, din ultimul timp, din activitatea noastr6. Ele se refer[ in primul rdnd la nivelul de bazd, adicd la Ag vrea

organizaliile locale de partid qi administralia locali.

la activitatea alegilor PSD in

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Unele primirii ale PSD nu au intocmit intotdeauna din timp listele

cu cei care au dreptul la ajutor pentru plata intrefinerii. Acei primari nu realizeazd ce inseamnd o zi de iamd pentru cei care au nevoie de acest sprijin? Cine vreli sd vind sd faci aceste liste? Reprezentanlii PSD de tezolvarea s[

vini

la nivel local nu trebuie sb

agtepte ca

mereu de la centru. Primarii, prefeclii, consilierii

judeleni PSD trebuie si inleleagi ci sunt direct rdspunzltori de acest lucru. Constat c6 autoritSlile locale refuzd sd preia in administrare unele centrale termice locale. Printre cei care au adoptat aceast[ pozilie sunt gi membri PSD. Am inleles cI principala problemd e c5 nu sunt bani la nivel local pentru a intrefine aceste centrale. in aceastd problemd putem gindi impreund un progmm de investilii care sd reduci costurile de producfie ale energiei termice. Guvernul este pregltit sd suslini investiliile. insi comunitatea localE trebuie sd igi asume nigte rdspunderi pe termen lung. A continua cu actualul sistem nu inseamni decdt sl evitdm cdutarea unor solulii definitive. Acum citeva luni, reducerea fondurilor alocate cheltuielilor interne

ale consiliilor judelene gi prefecturilor a stdrnit o serie de nemullumiri. Am awt atunci impresia ci mulli dintre liderii locali ai partidului ocupi funclii in administrare doar pentru magini gi secretare. Acest gen de reduceri bugetare reprezintd exemple de minimd solidaritate a demnitarilor PSD cu cetdlenii Rominiei. Mulli dintre liderii locali ai PSD ar trebui sd se intrebe in virhrtea cdrui fapt igi ocupi poziliile gi daci social-democra{ia nu e doar o etichetE in spatele cdreia iqi pot ascunde lenea gi nepdsarea. Cei pentru care o funclie in administralie inseamnl sd cheltuiascd bani de \a buget au greqit partidul. Mulli speri cd asemenea comportamente gi reaclii vor trece neobservate sau vor fi repede uitate: eu le spun insd cd partidul nu le va trece cu vederea - gi chiar dacb partidul ar face-o - la alegeri, cetilenii n-o vor face!

Exist[ o intrebare pe care trebuia, poate, sb o formuldm deschis incd de la inceput. incl nu e tdrziu s5 o facem. De ce ne aflim la guvernare? Am sd incep eu si rispund la aceasti intrebare gi am sI 182

Reforma

politicd

incep prin a spune ce nu trebuie sb facem cdt timp suntem la guvernare. Nu ne afl6m la guvernare pentru a ne servi interesele personale. Nu ne aflim la guvernare pentru un salariu mai mare, pentru magind mai noud sau pentru un cont mai gras. Nu ne afl6m aici pentru a ne imbogili. Sunt lucruri clare, sunt adeviruri evidente, pe care in mod normal nu ar fi fost nevoie s6 le reamintim acum. Dar unii dintre noi se pare cd nu au inleles acest lucru.

in plus, cdnd

spunem c6 ne afl6m la guvernare nu trebuie sd ne uitdm doar la echipa de 27 de minigtri. Guvernim prin prefecli qi

serviciile descentralizate, consiliile judelene qi locale. Cu tolii suntem guvernarea, fiecare cu rolul s6u. Funcliile pe care le definem in stat sunt pdrghii de putere. Romdnii ni le-au incredinlat pentru a le face sI funclioneze cdt mai bine, pentru a indeplini niqte scopuri foarte clare. Ca partid de guverndmdnt suntem responsabili de evolulia acestei !5ri. Probabil ci nu am reugit s[ ne ridicdm cu totul la inillimea increderii pe care a investit-o in noi lara infreagd in noiembrie 2000. Suntem afectali gi noi de relele majore care afecteazd societatea rom6neascs. Singura diferenld este cb misiunea noastrd este tocmai aceea de a eradica aceste rele. Dacd nu suntem capabili sd o facem, atunci vom fi obligali si lSsdm pe allii care pot. Trebuie sd fim atenli la pres6, nu s5 ne batem cu ea. E gi mai uqor gi mai bine sd rezolvi efectiv problemele semnalate de presi, decdt s[ te lup]i cu presa. Daci nu suntem congtienli de gregelile pe care le facem, atunci nu avem cum sI le corectdm. Dacd nu suntem in stare si-i ascultdm pe al1ii, atunci nu ne vom mai atzi nici micar pe noi ingine. In unele cazltri presa are alt punct de vedere decit al nostru. Nu trebuie s6 ne ambal6m. Trebuie s5 ascultdm acest punct de vedere qi mai ales sd-linfelegem. Pentru cd, fie am gregit noi, fie nu am explicat suficient de clar ceea ce vrem s[ facem. in ambele cantri, rolul de a corecta situalia ne revine nou6, nu presei.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

ci ne aflem la momentul in care trebuie sl analizim inci o dat6. rela\ia partidului cu presa. Aq putea spune acum multe propozilii care au devenit banale, prin repetare, despre rolul presei intr-o societate democraticd. N-o s-o fac. Mie mi se pare important Cred

acum sd inlelegem cd o problemb importantd a unui partid de guvern[mdnt nu este presa in sine, ci relalia noastr[ cu ea. Presa nu va ayea qi nu hebuie si aibi parte de refuzuri, e o realitate cu care trebuie sl ne obignuim definitiv, cu tolii. $i si folosim aceasti institulie ca sd ne transmitem cdt mai corect mesajul cdtre societate. Pe parcursul acestui an, Guvernul gi Parlamentul au pus la punct o

serie de sisteme de informare mult mai complete qi mai rapide decit cele folosite pAnd acum. E o realitate pe care au remarcat-o mulli dinhe cei care folosesc efectiv aceste sisteme, ziariqti gi analiqti politici sau economici. Pe de alti parte, am ciutat s[ asigurdm prezenla presei la multe dintre intdlnirile de lucru in care am analizat probleme importante. Partidul a cdttat sb aibd qi el contacte permanente gi institulionalizate cu media. Cu toate acestea, cred cd ne afldm abialajumdtatea drumului spre o relalie cu adevdrat eficienti cu mass-media.

in anul care s-a scurs, am fost criticali pe motivul ci avem o tendin{6 de a subordona partidului o serie de organisme de presi. Dacd unii dintre noi gdndesc cu adevirat aqa, vreau si vi spun ci e o strategie absolut gregiti qi un semn de mare slSbiciune. in primul rdnd pentru ci asta inseamn[ cd respectivii nu se simt capabili s6-gi transmitd mesajele intr-o relalie normald cu media. Dar citre cine ne-am transmite astfel mesajele? Cine ar cumpira, de pild6, un ziar care ne laudd gi ne tot laud6? Trebuie sd ne obiqnuim cu gdndul ci au qi al1ii mesaje de transmis prin media, nu neapdrat aceleaqi cu ale noastre. E un mediu concurenlial, in care convinge cel mai inteligent qi cel mai informat in legdturd cu orizontul de aqteptare al publicului.

184

Reforma

politicd

Legea accesului la informaliile publice este o iniliativ6 excelentd, dar aplicarea ei se afl6 doar la inceput. Am vdzut reportaje in care televiziunilor li se cereau nu gtiu ce aprobiri ca sd frlmeze in spalii absolut publice, cum ar fi holurile unei administralii financiare sau pe peronul Gdrii de Nord. M[ intreb cum se comporti cei de acolo cu un cet[tean care cere qi el informafii fbri sd aibd in spatele lui

nici o televiziune. Suntem la ora actuali cel mai puternic partid din Rominia, dat, pentru a rdmdne in aceastd pozilie, o condilie esenliali este deschiderea porlilor pentru tineri. La viitoarele alegeri, segmentul de virst5 care va constitui curentul principal al electoratului va fi cel cuprins intre 18 gi 35 de ani. Penku a conta in viitor, trebuie si gtim gi ce vor tinerii, dar, in acelagi timp, trebuie si le oferim 9i exemple.

Opliunea Romdniei din toamna lui 2000 a fost dovada clard cd electoratul doregte sd pund soarta ldrii in mdinile unui partid responsabil. Partidul Social Democrat dore;te si se defineascd in principal ca un partid responsabil. in 12 ani de la cdderea comunismului, Romdnia a avut $apte guverne' Este cam mult; este dovada cd politicienii nu au fost suficient de responsabili fa!6 de

actul guvern[rii. S-a dat prioritate luptelor intre partide 9i s-au trecut cu vederea interesele pe termen lung; energiile politice au fost prost orientate qi nu a existat un proiect politic nafional. Acum a venit timpul proiectelor de anvergurd 9i de durat6; acum e timpul construcliei asezate- e timpul sd gdndim pe termen lung. Stimali colegi,

Au trecut deja prea mul1i ani de la o revolulie cate a readus in Romdnia speranla qi timpul nu mai are rlbdare. Mai avem in fa!6 doi ani gi jumltate de munci susfinutd. In acest ristimp, si nu ne gdndim in mod special la ceea ce ne-ar putea spune prietenii sau adversarii politici. Si ne g6ndim la ceea ce vor spune viitoarele generalii de romdni.

PRIORITATEA INVE STITIILOR1 (mai 2002) Doamnelor gi domnilor, Distinpi participanli,

/\ numele Guvernului romdn doresc si vd mullumesc

pentru Iparticiparea dumneavoastrd la Forumul Romdn de Investilii care se desfrgoard inaintea intdlnirii anuale a BERD, gdzduiti la Bucuregti. Acesta este un eveniment important, care permite oamenilor de afaceri sd se ?ntdlneascd cu factorii de decizie in domeniul economic gi financiar, precum qi cu reprezentanlii lumii bancare. Acum, cdnd putem privi cu mai multi incredere evoluliile economiei mondiale dupi gocul de la I I septembrie, intdlnirea anual6 a BERD ne db o ocazie excelenti de a inilia noi afaceri si de a elabora proiecte de cregtere.

Rominia este anhenati pe calea consolidirii cregterii economice gi este hotdrdth sd intireasc[ mediul de afaceri. Acesta este principalul obiectiv al politicii noastre economice din moment ce dorim si mdrim standardul de viald al poporului nostru gi creqterea cererii interne, atet din partea populafiei, cit gi din partea companiilor, fapt care va duce la crearea de noi afacei gi de noi locuri de munc6. Guvemul nosku este hotirdt ca in 2003 s6 incheie perioada mult prea lungi de tranzilie a economiei romdnegti. Pentru a atinge acest obiectiv, doresc sd v5 asigur cd Guvernul va continua si colaboreze indeaproape cu instituliile financiare I

Cuvdntare rostitd la deschiderea Forumului Rom6n de Investitii.

186

mai 2002.

Prioritatea investitiilor

internalionale, inclusiv cu BERD, Comisia Europeand, pentru a ne asigura cd Rominia va respecta criteriile de funclionare ale economiei de pia!6.

Sunt congtient cd membrii comunitdlii de afaceri din Romdnia gi din intreaga lume agteaptd, re^itate imediate. Strategia de lard pentru Romdnia, elaboratd de BERD toamna trecut6, trece in revistd toate aceste agteptiri qi doresc s[ vb asigur c5 ne-am asumat acest document ca un ghid extrem de valoros pentru trasarea politicilor noastre. Relansarea economiei necesitd acliuni hotbrdte, care sd fie consolidate pe termen mediu. Aceasta este o necesitate absoluti pentru a aduce Romdnia mai aproape de UE gi de a cre$te capacitatea de a se confrunta cu cerinlele unei piele comune. Suntem perfect congtienli de provocdrile care ne agteapti gi astfel incercdm si ajungem la un consens social cdt mai larg posibil.

in urma cregterii economice de 5,3o/o din PIB din 2001, Guvernul sperd cd prin politici potrivite nivelul cregterii va putea fi menlinut in zona 4,5-50 din PIB in urm[torii trei ani, fiind coroborat cu un trend dezinflafionist. Ne bazim a$rt pe investiliile interne gi pe noi investilii externe directe pentru a susline aceaste finie. Anul trecut,

formarea capitalului fix a crescut in termeni reali cu 6,60/o. Investiliile striine directe au crescut cu lloh potrivit cifrelor balanlei de prefuri, iar influxurile nete au atins 1,37 miliarde USD, majoritatea datorate privatizdrilor. in primele dou[ luni ale lui 2002, investiliile strdine directe au crescut cu incd 72 de milioane, iar totalul investiliilor striine directe in Romdnia a atins 8 miliarde USD. Pe de altA parte, din momentul ?n care am adoptat noile stimulente pentru investiliile de peste un milion USD, 90 de investitori au intocmit dosare pentru a beneficia de acest tratament preferenlial. De la inceputul acestui an rata inflaliei a continuat sd descreascl: rata medie lunari a inflaliei pe primele 4 luni a scizut de la 3,3o/o in 2000, la 2,7%o in 2001 pi la l,5o/o in 2002, confirmdnd faptul cd

politicile implementate de Guvern gi de Banca Nalionald a Romdniei sunt eficiente. Baz6ndu-ne pe faptul cd am ftnalizat 18'1

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

aproape ajustdrile de preluri pentru energia electricd gi alte utilite!, considerbm cd anul acesta rata inflaliei se va situa sub 20o/o, fapt care va ugura gi vaface mai sigurd decizia denominalizirii monedei

nalionale, preconizatd pentru anul viitor. Procesul este, de asemenea, suslinut de menlinerea deficitului bugetului consolidat in limite suportabile, in zona de 3% din PIB, precum gi de deprecierea mult mai lentl a leului fa15 de euro gi dolar in ultimele 18 luni, dovadi a pozigiei imbundtdlite a bincilor qi a unui numdr de companii dinzona de comer! exterior.

Obiectivul nostru este s5 mirim rata de formare a capitalului la aproximativ l0-ll% din PIB pentru anul acesta gi cei care vor urma. Acest lucru poate fi realizat, qi vom incerca sd mdrim participarea investiliilor strline directe. Pentru a reugi acest lucru,

Guvemul este hotbrdt sd impuni

serie de politici

care,

considerdm noi, pot miri increderea investitorilor in piata romdneascd. Conform acestei linii de acliune, la iniliativa Guvernului, Parlamentul Romdniei dezbate deja dou6 proiecte foarte importante: legile TVA-ului gi a impozitului pe profit. Aceste acte normative armonizeazd legislalia romdneasci cu acquis-ul comunitar gi elimind mdsurile discrelionare pentru companiile care se afld inci in proprietatea statului. Pe de alti parte, pentru a reduce arieratele din economie gi pentru a cregte lichiditatea companiilor, Guvernul a reegalonat datoriile cdtre buget, pe baza contabilitilii pld,tilor gi a selecliei electronice a companiilor care pot beneficia de aceastS misur6.

Misurile pe care vi le-am menlionat fac parte integrantd dintr-o strategie coerenti de imbunitdtire a mediului de afaceri gi de a evita intruziunile birocratice sau cele ale intereselor personale ale oamenilor politici. De exemplu, prin lansarea e-procurement-ului,

costurile bunurilor achizilionate au scdzut cu aproape 40oto. Se prefigureazd", de asemenea, mdsuri suplimentare, care vor fi aplicate de la anul viitor, printre care cele mai importante sunt dupd cum urmeazS:

188

P ri

ori t at ea inv es tili

lor

introducerea unor reguli mai severe dar transparente, de

conducere a companiilor publice;

imbunitdlirea colectdrii taxelor prin formarea unui corp nu va avea nici o legiturl cu mecanismele

independent, care bugetare;

instituirea de birouri de colectare pentru contribuabilii majori, incepdnd cu un proiect pilot pentru Bucuregti;

funcliilor de reglementare, execulie 9i control ale principalelor institulii guvernamentale cu putere de decizie la separarea

nivelul economiei nalionale; o reducerea gradatd a contribuliilor sociale la buget din partea angajatorilor gi a angajafilor. Toate misurile de politici publice menlionate mai sus au fost, de asemenea, inspirate de sugestiile investitorilor romdni 9i striini

care sunt interesali de dezvoltarea afacerilor in lara noastr6. Credem cd toate aceste acliuni vor avea un impact direct in combaterea corupliei, prin metode mai eficiente decdt simplul apel la tribunale. Una din cele mai bune mlsuri luate pentru a imbundtili climatul de afaceri este reprezentati de noile amendamente la legislalia privind contractele comerciale destinate sd accelereze pHlile dinte p64i1e contractante: francizele pot exista acum gi in Romdnia gi salutdm formarea de companii specializate in astfel de activitdli. Mai ales in

pe investitorii striini, Guvernul a decis sd instituie ARIS - Agenlia Romdn[ pentru Investilii Strdine, sub patronajul primului-ministru. Proiectul de act normativ a fost transmis Parlamentului pentru aprobare gi sperdm c[ aceastl noub institulie va intra in activitate in aceastd toamnd. ceea ce-i privegte

Un alt pas important pentru accelerarea privatizirii a fost deja luat prin aprobarea noii legislafii care prevede o transparenli mlrit5 9i proceduri mai scurte. Este, de asemenea, prevdzttt cd agenliile specializate pot primi sarcina de a elabora proiecte de privatizare. Astfel, consider cd anul viitor aproape toate companiile din 189

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

portofoliul APAPS vor fi ftansferate cetre proprietatea privatA sau inchise. Dupi cum probabil $tili, in acest an dorim si finalizdm cerinlele preliminare pentru privatizarea BCR. ii incurajez pe toli cei interesali sd se foloseascd de gederea 1or la Bucuregti pentru a obline informalii actualizate despre portofoliul BCR gi despre ultima si balan!6 contabild.

Vom pune accentul pe privatizarea utilitililor publice gi

companiilor na{ionale de mari dimensiuni. Piala energiei electrice a

fost deschisd incd de la inceputul anului pentru ll3, iar extemalizarea sta{iilor de produclie a energiei electrice de la Termoelectrica a inceput deja. Sperim sd privatizim doud relele de distribulie a energiei electrice pdnd la sfhrgitul acestui an sau cel tdrziu pdnd la sfhrqitul primului trimestru al anului viitor. Relelele

de distribulie a gazului vor fi urmdtoarele privatizate. Cea mai importanti privatizare a urmitoarei perioade rim6ne PETROM. Guvernul Rominiei ar dori implicarea BERD in aceasti

pri^vatizarc.

Guvernul a aprobat deja doud mari strategii de investilii: una pentru reabilitarea sectorului energetic Ai cealalti pentru infrastructuri. Durata de indeplinire a acestor proiecte este de aproximativ 7 ani.

la dispozilie de instituliile financiare internafionale, inclusiv BERD, Banca Mondiali qi Banca Europeanl de Investilii, precum gi de bugetul de stat. Cu toate acestea, doresc si subliniez c6 actualele plafoane de indatorare extem[ negociate cu FMI sunt foarte sci.zute, comparativ cu nevoile noasfe. Prin urmare, impreuni cu politicile noasfte pentru a irnbunitifi pozilia contului extern doresc si fac apel la dumneavoasti pentru a participa la faznle ini,tiale de implementare a acestora printr-un parteneriat public-privat care necesiti mai pufine garanlii suverane. Detaliile tehnice, rcalizate Resunele sunt puse

participarea unor companii exteme de o linuti ireprogabill, reprenntil cea mai buni garanlie pentru viabilitatea acestora gi pentru recuperarea sigurd a resurselor financiare investite. Suntem deschigi unor solutii de tip BOT gi BOO, inclusiv prin privatizarea gi concesionarea pe termen lung pentru proiectele mai sus menlionate.

190

Pr i o rit ate a inv e s t i ti i lor

Doamnelor gi domnilor, Este, de asemenea, wednic de interes s6 subliniem c5 pe misur[ ce avansim in ceea ce privegte negocierile cu Uniunea Europeand, economia romdneascd gi reglementlrile din cadrul acesteia devin din ce in ce mai compatibile cu cele din cadrul statelor membre ale UE. Romdnia a inchis provizoriu 11 capitole, a deschis alte 12 Si a inaintat hdrtiile de pozifie pentru cele 7 care mai rdmin. Dorim sl

incheiem negocierile momentul aderdrii.

pini in 2004, apropiind

astfel Romdnia de

Lupta impotriva corupliei reprezinti unul dintre obiectivele noastre principale. Am asistat, in acegti ani de tranzi[ie, la falimente bancare gi la fonduri mutuale care au ftqfi ca un numir mare de deponenli s6-gi piardd economiile. Am vizut cd nu piala a dus la astfel de lucruri, ci existenla cazurilor de fraudd gi coruplie.

in decembrie am revizuit legislalia bancari gi am armonizat-o cu reglementirile cele mai recente, adoptate de Comitetul Basle, consoliddnd, printre altele, funclia de supervizare a Bincii

Nalionale a Romdniei. in martie, Guvemul a amendat legile privind piala de capital gi de obligafiuni. Am mdrit, de asemenea, transparenla achiziliilor publice gi a privatizdrilor, in concordanti cu standardele UE.

Guvernul a trimis Parlamentului proiectul de act normativ pentru instituirea Parchetului Nalional Anticorupfie (menit sd strdngi toate acliunile anticoruplie sub autoritatea unei singure institulii), pentru a asigura o ac,tiune coordonatd impoftiva unor asemenea practici. Sistemul legislativ a iniliat un sistem de autoevaluare pi de a elimina din structura sa pe toli cei care prezintd risc de a fi corupli. Doresc sd menlionez c5:

r garanliile Ministerului de Finanfe sunt preluate de AVAB. Prin urmare, creditele neonorate vor fi tanzaclionate in condilii de deplini transparenfi; 191

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o minigtrii gi adjunclii acestora nu vor avea dreptul sb figureze in consiliile de administralie ale companiilor; se afl6 in pregdtire legislalia privind conflictul de interese, precum gi un cod etic al funclionarului public.

aceeaqi

iinie, am propus Parlamentului si amendeze Legea

falimentului. Aceasta va u$ura procedurile de iegire de pe pia!6.

Bineinleles, vom cduta noi metode de a imbundtili mediul de afaceri, qi pentru aceasta vom p6stra legdturi strdnse cu Consiliul Investitorilor Str[ini din Romdnia gi cu diversele asociatii patronale.

Pentru a imbundtdli condiliile de piali, Guvernul a luat alte doui seturi de mdsuri:

o r

incurajarea IMM-urilor; prevederea de investilii de peste un milion USD.

IMM-urile beneficiazd

scutirea taxelor vamale pentru

importurile de magini-unelte, reduceri de taxe pe profit, precum qi de tratament preferenlial in cadrul licitaliilor deschise pentru active apa(inind companiilor de stat. Ca urmare a acestor stimulente, in 2001 au fost create 20.000 de noi IMM-uri. Pentru investitorii mai mari stimulentele prevdd scutirea de taxe vamale, plata eqalonati a TVA, precum qi reduceri de taxe pentru investiliile noi gi depreciere acceleratd. Industriei IT i s-au acordat facilitdli suplimentare, precum gi parcuri industriale. ceea ce privegte politica economicd va fi flexibi16, proactivd gi orientatd spre rezultate. Avem un obiectiv foarte clar: crearea unei economii vibrante, competitive gi axate pe cunogtinfe. Vom pune un accent special pe postprivatizare. Din p6cate, ne confrunt[m cu o serie de egecuri datorate managementului deficitar gi prevederilor mult prea optimiste ale acordurilor de vinzare. Performanlele slabe ne-au determinat s5 ne asumdm responsabilitatea pentru

amendamentele aduse legisla{iei, 192

dar suntem congtienli cd

P ri o ri t at e a inv es titi i I or

eforturile Guvernului trebuie coroborate cu o serie de curli comerciale mai puternice $i cu o mai bund pregdtire a documentelor incheiate pentru pivatizarea activelor nepivatizate. Doresc sd menlionez in acest context al privatizdni cd in cazul companiilor care vor ft pfivatizate, am decis si anu16m pena1it61ile gi dobdnzile legate de datoriile vechi cdtre Guvern, care au fost la rdndul lor reeqalonate, pentru a face aceste active mai atractive gi pentru a permite noilor proprietari sd foloseascA fichidititile pentru capitalul de lucru qi pentru investilii, eliberdndu-i de povara unor

neglijenle mai vechi gi de gregelile datorate managementului deficitar.

Sunt pe deplin increziltor ci grupurile de lucru care sunt programate in cadrul forumului vor da tuturor gansa sd aprofundeze detaliile oportunit5lilor de afaceri existente in Romdnia in acest moment. Vd invit si profitali de acest forum 9i de intrunirea BERD pentru a porni noi afaceri, asigurdndu-vd c6 Guvernul RomAniei se angqeazd si facd tot ce ii sti in putinti pentru a crea un mediu de afaceri competitiv gi transparent.

DINAMIZARBA PSD1 (iulie 2002) f)ermiteli-mi sd vdnrez dumneavoastrd, tuturor colegilor, un bun I venit la aceastd gedinlI a Biroului executiv central al partidului! Reuniunea noastri are loc intr-o perioadd in care am declangat o serie de acliuni care au ca scop redinamizarea activitdfii organizallllor de partid, clarificarea unor chestiuni care au ap5rut in ultimul interval de timp, precum gi conturarea strategiei de viitor a PSD. in acelagi timp, dorim sd dezbatem o serie de aspecte legate de realizarea programului de guvernare a Partidului Social Democrat, de programul social pe care dorim sd il lansdm in perioada urmitoare, precum gi construclia bugetului de stat pe anul viitor.

Am avut deja prilejul s[ discutdm cu o parte dintre dumneavoastri la Sibiu, cu ocazia intnlnirii delegaliei permanente cu filialele qi parlamentarii din zona Transilvaniei. Cred ci a fost o intdlnire extrem de utild, cd ea a prilejuit un

schimb de idei bine venit. Muntenia gi Moldova.

Vor urma reuniunile zonale pe

Nu doresc sd repet aici, in fala dumneavoastrd, toate lucrurile pe care le-am spus la Sibiu. Vreau si insist insd asupra citorva elemente de analizd gi direcfii de acliune care mi se par importante.

Expunere la gedinla Biroului executiv central al Partidului Social Democrat, Snagov, iulie 2002.

194

Dinamizarea PSD

D ezb sterea

doctrinard Si modernizarea psrtidului

Ag vrea si incep cu o teme care poate plrea surprinzdtoare in contextul ordinii de zi a acestei gedinle de birou executiv. Este vorba de nevoia continulrii procesului de modernizare a partidului gi de dezbaterea doctrinard. Cred ci ne aplecim prea pulin asupra acestor aspecte qi de aceea riscdm ca evoluliile viitoare sd ne prindi nepregitifi, fbri rdspunsurile adecvate la transformdrile din societate. Ne apropiem de momentul in care etapa de tranzilie se va incheia, dupl un deceniu destul de dureros.

Cum construim ideologia social democrati posttranzilie? Cum vedem viitorul societAfii romdnegti dupd incheierea transformdrilor in sens democratic Ai capitalist? Consider cd Programul socialdemocrat trebuie s[-qi redefineasci mijloacele pentru a ajunge la scopurile qi valorile sale generoase.

Social-democrafia nu este o solulie in sine. Ea dobdndegte for![ numai prin aplicarea la condilii concrete. Pdni la urmd, cea mai bun[ ideologie este o solulie economici qi sociald la nevoile

oamenilor. Cine gdsegte cele mai bune solufii, cine reuqegte sd creeze cadrul pentru a genera resurse, face o bund politicd, o politicd de succes.

Neoliberalismul nu mai poate oferi rdspunsuri provocirilor societllii rominegti contemporane. Cine mai crede cd toate problemele se rezolvd dacb transformim totul intr-o uriagi pialh? Social-democrafia nu mai inseamnd Stat-Providenfi. Nu trebuie incurajatl pasivitatea, oamenii trebuie sdpartajeze riscuri pe care le pot gestiona. Noul stat social trebuie sd-i integreze atfltpe bogafi, cit gi pe sdraci. Nu trebuie ldsati bogalii si se izoleze, ci trebuie s5 participe aleturi de ceila{i la construcfia sociali.

Primordiali nu este redistribuirea propriet6lilor - care a fost dominanta ultimilor zece ani - ci crearea oportunitSlilor pentru a munci. Munca joac[ rolul cenhal in viala oamenilor, iar iegirea din sirdcie inseamni reintoarcerea oamenilor la muncd. Restul sunt 195

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

solulii provizorii. Statul nu trebuie si redistribuie ajutoare sociale, el trebuie sd fixnizeze oportunitSli, iar in acest caz oporhrnitate inseamnd locuri de munci bine pldtite.

Partidul Social Democrat trebuie si aducd o noud abordare a actului politic, o abordare care se delimiteazd de modelul ce a caracteizat politica de tranzilie. Coordonatele acestei noi abord[ri sunt: asumarea responsabilitalii actului politic in fala cetdlenilor nu doar in momentul alegerilor, ci pe toat[ durata unui mandat, adaptarea permanenti a acliunii politice la nevoile reale ale populaliei, coerenla doctrinard in stabilirea strategiilor de alianfe, denunlul explicit al tuturor formelor de extremism politic. Proiectul nostru trebuie sd fie acela al unei societdli moderne, in care statul, in parteneriat cu cet5feanul, creeazd cadrul competiliei corecte, cadrul afi rmdrii inteligenlei gi creativitdlii. Asigurarea coeziunii sociale presupune un stat activ, care s6-gi asume rolul de constructor al marilor strategii de dezvoltare qi care sd realizeze acele servicii cu inevitabil caracter social: educalie, s5ndtate, apdrare, ordine public6, justifie, administralie gi control macroeconomic.

Iatd doar cdteva teme de dezbatere doctrinard pe care doresc sd le enun! pentru viitorul consiliu nalional al parfidului. Sper c5 aceasti disculie va antrena toate organiza[Ilte gi competenfele partidului. Dezhaterea doctrinard gi noul program reprezintd, un palier de preocupare. Pe alt palier se afl6 nevoia elabordrii unei strategii de acliune politicd. Trebuie si inlelegem foarte exact momentul in care ne gdsim. Din punct de vedere cronologic, ne vom afla, peste cfiteva luni, la mijlocul mandatului. Este un interval de timp cu destule riscuri, pentru cd acum se epuizeazl practic ,,creditul" de simpatie care funclioneaz[ in urma cAgtigdrii alegerilor gi tendinfele in opinia publicb tind sd se reordoneze. Este limpede cd incepdnd cu iama-primdvara acestui an am intrat intr-o noud etapd de evolulie politicd. Ea are cdteva caracteristici: o t96

Dinamizarea PSD

tendintd, lentd, dar totugi descrescdtoare in ceea ce pdve$te increderea gi suportul electoral, o schimbare destul de accentuati in ceea ce privegte atitudinea media, conturarea unor teme foarte precise de atac la adresa noastri. Trebuie sd analizdm rispunsul nostru la aceste provociri.

acelaqi timp, vor urma citeva momente decisive, care vor influenla scena politici din Romdnia; fbr6 indoiali cd ,,momentul Praga" este, dintre acestea, un moment decisiv; noi ne-am focalizat in acest an in principal pe aceasti ,,bdtillie" pentru admiterea Romdniei in NATO, care a fost un obiectiv central al guverndrii PSD.

Sunt tot atdtea motive pentru care consider cI aceasti dezbatere este necesard iar din ea trebuie si se desprind6 o serie de elemente care si contureze o noud strategie politicd a PSD, strategie pe care sd o operafionalizilm incepdnd cu aceastd toamnd gi in anul viitor. O strategie care s5 defineascd principalele noastre linii de acliune: caxe este agenda guvernirii noastre dupi admiterea in NATO, care

sunt punctele forte pe care le construim in orizontul alegerilor viitoare, caxe sunt temele principale ale discursului nostru politic, cine sunt oamenii care susfin aceste teme, cum orgarizilm partidul pentru viitoarea competilie electorali.

in func1ie de capacitatea de a inlelege momentul qi de strategia pe o vom operalionaliza depinde rezultatul viitoarelor alegeri. Putem cdgtiga, dup[ cum la fel de bine putem fi redugi din punct de care

vedere al ponderii electorale.

Politica economicd: cregtere $i austeritate Doresc s6 fac, in continuare, o foarte scurti analizd a situaliei economice, pentru ca dumneavoastrd, membrii Biroului executiv central si avefi o perspectivi asupra situaliei in care ne afldm. Este momentul unui bilan! intermediar in ceea ce privegte evolufiile economice gi sociale din acest an. Pe de alti parte, este momentul in care vom proiecta bugetul pe anul viitor, buget pe care 197

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

il depunem, $i in acest an, ca gi anul trecut, qi rupdnd tradilia guverndrilor postrevolulionare, in termenul

intenlionim s6

prevdzlttt de lege.

Nu are rost sd repet aici anumite date pe care le cunoagtem in legiturd cu creqterea economicd de anul trecut, cu cregterea produsului intern brut, a investiliilor gi a productiei industriale. Vreau insi sd subliniez un anumit aspect de ordin politic. In prezentarea acestor date trebuie sd facem in permanenld referire la faptul cd toatS cregterea din anul 2001 nu a putut compensa reducerile din anii 1997, 1998 qi 1999, c0nd scdderea a fost de l1,7yo. Nu este vorba de o r6fuial5 cu trecutul, cu guvernirile pur gi simplu trebuie si fotografiem realitatea aga anterioare, ^ci cum este. In parametri generali, rentltatele din prima jumdtate a acestui an sunt incurajatoare in ceea ce privegte indicatorii

macroeconomici. Vom

avea o cre$tere economicd de 4,5%o,rataitflatjei decembrie/decembrie gi,

va fi undeva in jur de 20,8-2lyo, calculati

respectiv, 23,7-24oh media anului 2002 rapor+atd,la media anrlui tecut. Deficitul bugetar se va menline la 3Yo, a$a cum a fost el pus de

acord gi cu organismele financiare internafionale. Vom rcaliza un export de 12,4 miliarde USD, in condiliile reducerii semnificative a soldului negativ al balanlelor comerciale qi de p16!i ale !6rii. incd o dati vreau s5 reafirm angajamentul nostru de a duce la bun sffirgit inlelegerile ?ncheiate cu Fondul Monetar Internalional, oricdt de dificil ar fi acest lucru. Este o mizd istorici aici, de a parcuge un intreg ciclu de acorduri cu fondul, de a vedea nu numai costurile, ci gi beneficiile economice ale acestei strategii. in relatia cu fondul am depdqit o anumiti stare de amatorism ce a

caracterizat guvernele anterioare. Suntem deja la al doilea memorandum suplimentar de politici economice gi sociale pe care il incheiem cu FMI, ca instrumente de coreclie a anumitor evolulii. Deci nu este o relafie care evolueazd sub un anumit dictat al fondului, ci un proces controlat in care putem discuta gi conveni reaLizarea social5. 198

propriilor noastre obiective de politicl economicS

Dinamizarea PSD

Am stabilit miercuri cu reprezentanfii FMI lintele noastre pentru anul viitor in ceea ce privegte deficitul bugetar, care va scidea in 2003 la 2,650A, gi infla1ia, care va fi in jur de I5o/o' Consider ci sunt linte perfect realizabrle, iar obiectivul nostru pentru anul electoral trebuie sd fie o rati a inflaliei cu o singurd cifr6. Sunt gi anumite zone care, din plcate, nu au o dinamici pe misura agteptdrilor. Este vorba, in principal, de atragerea unor investilii strdine directe in economie, de imbundtdlirea mediului de afaceri, de colectarea veniturilor statului. Asupra acestor zotrc va trebui si ne concentrdm cu prioritate.

Vreau sd subliniez c[ dominanta politicii financiare va perioada urm[toare austeritatea, oricdt de nepldcut ar srma.

9i in

ln urma analizei execufiei bugetului general consolidat pe primele 6 luni ale acestui an, precum gi a estimdrilor pentru semesfrul II, este evident ci in aceast5 etapd veniturile nu pot fi majorate gi, prin urmare, cheltuielile totale, qi respectiv deficitul bugetar este necesar sd fie menlinute la nivelul aprobat. Vom avea doui rectificdri ale bugetului in acest an. In prima etapd este posibili diminuarea cheltuielilor aprobate in bugetul de stat pentru dob6nzile aferente datoriei publice gi redistribuirea acestora pentru

acfiuni urgente sau care devin prioritare. in acest context, economiile ne vor ajuta sd acoperim anumite angajamente ale noashe, in primul rdnd majorarea salariilor personalului din inv6!6mdnt, cheltuielile cu recensdmdntul populafiei, subvenlionarea energiei termice pentru populalie, ca unnare a trecerii unor centrale termoelectrice in administralia autoritSlilor locale.

in lunile septembrie-octombrie, in funcfie de nivelul veniturilor ce se vor realiza pe primele nou[ luni ale anului, finind seama qi de efectul unor m[suri pe care le-am propus pe linia imbundtnfirii colectbrii veniturilor bugetare, vom analiza posibilitatea major[rii veniturilor bugetului general consolidat $i, pe aceast[ bazd, o 199

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

alocare suplimentarA de cheltuieli, printr-o noud rectificare a bugetului. Pebaza rectificdrilor bugetului de stat, autoritilile publice locale au obligalia de a-gi rectifica - intr-un termen foarte scurt - propriile

bugete.

Pe baza indicatorilor macroeconomici prognoza\i am realizat o primd estimare a venihrrilor gi cheltuielilor bugetului general consolidat pentru anul 2003.

in estimarea veniturilor s-a avut in vedere noua legislafie aprobati domeniul impozitelor qi taxelor, precum gi reducerea contribuliilor la asiguririle sociale cu cel pulin 5 puncte procentuale. Este vorba de o mdsuri pe care am anunlat-o ca o componentd a programului nostru guvernamental gi pe care va

trebui

sd o aplicdm anul

viitor.

Pentru bugetele locale, veniturile acestora au fost estimate pe baza influenfelor din aplicarea prevederilor Ordonanlei Guvernului nr. 3612002 privind impozitele gi taxele locale, prevederi care vor asigura autoritelilor administraliei publice locale, la nivelul intregii !dri, venituri mai mari (peste 4.000 de miliarde lei).

Aceasti cre$tere abazei de venituri la nivelul autoriElilor locale va permite continuarea procesului de descentralizare a unor servicii publice prin transferarea efectivi in responsabilitatea autoritdlilor administraliei publice locale.

in limita veniturilor bugetare posibil de realizat gi a respectdrii lintei de deficit bugetar urmeazi a se stabili de cltre autoritilile administraliei publice centrale gi locale prioritdlile in domeniul cheltuielilor, prin elaborarea unor programe concrete ce vor fi finanlate in anul 2003.

in lunile urmdtoare, trebuie sd se desfbqoare o activitate suslinuti din partea autoriteflor administraliei publice centrale gi locale

200

Dinamizarea PSD

pentru definitivarea proiectului bugetului pe anul 2003, ?n vederea depunerii acestuia la Parlament in prima decadi a lunii octombrie.

Programul social Am lansat in ultimele zile un proglam social pe termen scurt' El a devenit necesar in misura in care anumite creqteri de prefuri au debalansat sever veniturile populaliei. Nu trebuie sd uitdm vocalia socialI a partidului gi angajamentele pe care le-am formulat in campania electorali. Suntem un partid social-democrat 9i pentru noi bunastarea oamenilor este principalul indicator al unei reforme de succes.

si lind seama in primul rdnd de efectele pe care aceqti doi ani de cre$tere economicb le-au avut din punct de vedere social. Miza este de a Pe de alt5 parte, consider

strategia noastr[ trebuie

opri procesul de sdricire a grupurilor sociale care sunt deja sirace gi foarte sirace gi de a ameliora situalia acestora. Analizele pe care le-am efectuat pe dinamica s[r[ciei av ardtat cd aceste grupuri - in principal pensionarii gi familiile cu mul,ti copii - nu s-au numirat printre beneficiarii creqterii economice din 2001. Programul social pe perioada 2002-2003 are drept destinatari, in principal, aceste grupuri sociale' Sigur ci el cuprinde mai multe teme gi capitole, insi va trebui sd ne focalizdm, in principal, pe proteclia sociald a categoriilor de persoane cu venituri mici. Aici avem in vedere venitul minim garantat, recorelarea pensiilor gi alte

misuri de sprijinire a pensionarilor, indexarea salariilor

pensiilor, ajutoare pentru plata facturilor la intrelinere 9i energie iermicl, alocalii de stat pentru copii, evitarea cregterii necontrolate a tarifului apei potabile, stoparea acliunii de evacuare a cetalenilor din apartamente ca urrnare a restanlelor la plata intrelinerii,

asigurirea de locuinle sociale, realizatea unui mecanism de creditare in scopul ameliordrii situaliei locative a cetdlenilor cu venituri mici gi mijlocii.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Vreau sd fac o parantezd aici. Este foarte clar ci, in principal, pensiile rcprezintd un subiect extrem de dureros pentru populafie. Oriunde mergem suntem abordali in 1eg6turi cu aceasti tem6. in acelagi timp, resursele noastre bugetare pentru a rezolva aceasti problemi la un nivel dezirabil sunt extrem de limitate. Cred cd este necesar un efort mai mare din partea Ministerului Muncii gi

Solidaritdlii Sociale de

explica programul de recorelare a acelagi timp, consider cdla nivelul Guvernului trebuie s6 ne gdndim la o anumitd comprimare a diferitelor etape de recorelare a pensiilor.

pensiilor pe care

urmdm.

Programul social pe termen scurt mai cuprinde gi elemente legate de asigurarea securitllii alimentare a populafiei, de asigurarea cu

produse lactate gi de panificalie pentru fiecare elev din invSl5mdntul obligatoriu, de asigurare a rcchizitelor qcolare. De asemenea, sunt prev[zute misuri pentru ameliorarea stirii de s6ndtate a populaliei.

Consider

este necesar sd ne concentrdm,

continuare, pe

modernizarea gi, mai ales, pe disciplinarea administrafiei publice, astfel incdt ea sd serveasc[ cu adevirat intereselor cet6{eanului. Reforrna administrafiei hebuie sd fie una dintre temele majore ale mandatului nostru. Dacd in ceea ce priveqte economia gi veniturile

populaliei suntem supupi unor constringeri, inclusiv de ordin extern, ne sti la indemdni sd realizim o transformare fundamental[ a mecanismelor de funcfionare ale administraliei.

Sunt multe lucruri care s-au fbcut in acest domeniu in ceea ce privegte cadrul legislativ Si rcalizarea sistemului institulional insd pe ansamblu ritmul reformei in administralie a fost mai lent decit cel avut in vedere inilial.

Va trebui s[ intirim capacitatea administrativi la ministere, prefecturi gi consilii judetene gi in acelagi timp sd imbundtifim substanlial raporturile dintre administralia publicd centrald gi cea 1ocal6. in aceasti relatie se manifestd in continuare o serie de distunclii. 202

Dinamizarea PSD

Sunt ministere care nu consulti prefectudle qi autoritilile locale in probleme specifice judelelor, inclusiv in ceea ce priveqte eliberarea gi numirea in func1ie a qefilor serviciilor descentralizate. In acelagi timp, sunt judele - prefecli, preqedinli de consilii judelene - care au dezvoltat un comportament de ,,stat in stat", nu sunt receptivi la

sugestiile ministerelor, ac\ioneazi

dupl bunul plac sau

intereselor personale sau de gruP'

Ambele atitudini aduc mari prejudicii imaginii PSD' Sunt unii colegi de la nivel central gi local, care nu stapdnesc integral legile afecteazd lirii, aclionind, de multe ori ,,dup6 ureche", ceeasece in constata, pdcate, din fel, La statului' prestigiul instituliilor a operativd solulionarea pentru judele, lipsd de interes unele la primul r6nd in problemelor economice 9i sociale; m[ refer aplicarea legilor proprietdfii. Constatim cu regret, cd in unele judele nu s-au constituit - aqa cum era normal - adevdrate echipe de conducere, existdnd divergenle, tensiuni intre: prefecfi - subprefecgi; prefecli - preqedinli de

consilii judelene; parlamentar i

prefecli

pregedinli

ai filialelor PSD;

or gantzalii locale.

o alti problemi deosebit de gravd, care poate afecta substanlial

partiduinostru, este legatide diverse aranjamente locale, afaceri la ii*itu legii, constituirea de grupuri de interese, ,,lupte" absurde intre unii colegi de partid (parlamentari gi din administralia local6); lipsi de reaclie operativl 9i eficientl a delegaliilor permanente, a birourilor executive judelene ale PSD. Va trebui sd elimindm foarte rapid aceste neajunsuri, dupi cum va trebui ca prefecfii, pregedinfii consiliilor judelene 9i primarii noqtri sd fie mult mai ofensivi in a prezenta opiniei publice reniltatele oblinute, atilt de citre Guvern, c6t 9i de administralia locald.

203

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Din nou despre reformu PSD Permiteli-mi si m[ refer in continuare la c6teva aspecte care lin de funclionarea noastri ca partid in noua conjuncturd.

in primul rAnd, vreau sd insist asupra necesitilii de a abandona o anumiti stare de confort gi siguranli care s-a instalat printre militanlii nogtri, in special in rdndul celor care delin funclii administrative. Aceastd stare de confort gi siguranli inhibA acliunea

politici Si genereazi derapaje periculoase. Se pomegte de la prezumlia fals6 cd, fiind in momentul de fali cel mai puternic partid, vom cdgtiga fEr[ probleme qi alegerile viitoare gi, ca atare, nu mai este nevoie de nici un fel de acliune politicd 9i de partid. Nu odatd, aceasti stare de siguran![ genereazd gi ac]iuni situate in afara sau la marginea legalitilii. Voi detalia acest subiect ceva mai tilrziu. Aceasti stare de siguranld este gregitd qi ea ne poate duce pe un drum extrem de pigubos: acela de a repeta, aproape identic, experien{a ciclului electoral 1992-1996, experien{d soldati cu pierderea alegerilor de citre PDSR. Temele de atac care se conturaserd in discursul media la adresa PDSR erau aceleagi, cu mici varialiuni: coruplie, clientelism, partid-stat, baroni locali, scandaluri locale, stagnare economicd; printr-o acumulare progresiv[ de elemente negative de imagine ele qi-au fbcut efectul 9i au contribuit la rezultatul din 1996.

Nu are nici un rost si aritlm cd nu am invilat nimic gi ci repetim aceast[ experien!6.

in continuare, vreau s6 accentuez elementele legate de cinste, de moralitate, de lupta impotriva corupfiei. Am vorbit despre aceste lucruri gi la Sibiu, vom vorbi gi acum pentru cd hebuie sd fie o conduiti gi o acliune asumatd de intregul partid. Vreau sd facem o distinclie foarte limpede intre doul planuri. pe de

o parte 204

existd campania

imagine, atacurile care

Dinamizarea PSD

la adresa noastre pe tema corupliei. Cum am aceste atacuri, care sunt zonele din care provin, noi la reacfionat instrumenteazd

este o disculie care trebuie fbcutd.

Atacarea adversarilor crt acrrze de coruplie a devenit un loc comun.

Din p6cate, noi avem obiceiul de a transforma diverse subiecte in adevirate legende, cu zonl exhaustivd de aplicare, astfel ci orice incercare concret5 de abordare a subiectului este impiedicatd. Imediat dupi revolulie, foarte mul1i oameni erau acuza[i cd ar ft terorigti. Acum cilliva ani, 9i mai mu[i erau aunali cd ar fr colaborat cu Securitatea. Astdzi, mulli oameni sunt acluza\i de corupfie. Coruplia funclioneaz[ ca o foarte buni temd de atac pentru ci populalia e sensibild la acest subiect. Pentru un politician acuza\ia de coruplie echivaleazl cu o delegitimare suprem6.

Pe de altd parte insi, sunt anumite date 9i fapte care s-au acumulat qi care nu mai lin de imagine, de campanii de pres6, ci de realitate.

monitorizare foarte atentd a nu incredinlarea la licitalii, unor favoizarea De la sunt in ordine. suspectl a unor lucriri care se tealizeazd pe bani publici, la anumite anturaje pe care le frecventeazdurrli dintre colegii nogtri, sau la opulenfa afiqatd de unii funcfionari publici'

Vreau sd vd asigur

avem

fenomenelor din teritoriu gi

ci in foarte multe locuri lucrurile

Nu weau s[ reiau anumite mesaje. Nu putem rezolva problema

corupfiei din Romdnia dacd nu vom atdta cd gtim s[ o gestionim la nivelul propriului partid. Soluliile pe care le avem in vedere sunt in general politice, in condi,tiile in care rezolvdrile juridice sunt ceva mai complicate qi de duratl. Este vorba de retragerea sprijinului politic pentru cei implicali in scandaluri evidente de corupfie, icordarea unor sancliuni care pot sd meargd pdn1la excluderea din partid.

prive$te pe membrii PSD aflafi in func1ii in administra,tie, le sugerez celor care vor fi implicafi in scandaluri de coruplie c5 solulia cea mai bun6, atdt pentru onoarea lor, cit 9i pentru imaginea instituliilor in care se afl6, este demisia. Aceasti

ceea ce

Adrian Ndstase

Spre normalitate

solu,tie este, din punctul meu de vedere, cea mai onorabilA, deoarece ea nu inseamnl recunoa$terea vinovdfiei, ci respect pentru instituliile statului. lar dacd sugestia mea nu va fi ascultati, atunci o vom impune.

Trebuie se facem ordine

gi sI

elimindm aceste zote care sd repet aici ci nu

paraziteazdpartidul. Am spus foarte clar gi vreau

vom face nici un fel de rabat in ceea ce privegte respectarea legii, indiferent de cine este vorba. PSD nu va oferi proteclie politici pentru nici un fel de acte de coruplie, pentru nimeni care este certat cu legea.

Vom decide astdzi formarea unor grupe operative ale Delegaliei permanente care sd analizeze, pentru fiecare jude! in parte, semnalele de pres6, sesizdrile care privesc cazttn de corupfie. Aceste grupe operative vor propune Delegaliei permanente mdsuri imediate, care pot merge de la retragerea sprijinului politic gi pdni la excluderea din partid, precum gi demiterea din funclie a unor membri. in alti ordine de idei, nu cred c5 noi ca partid trebuie sf, decontim politic incapacitatea organelor in drept - polilie, parchet, justilie de a face lumind in anumite cazui de presupusi coruplie care privesc membri ai PSD, cu funcfii sau fbrd. De ce spun ci noi gi nu altcineva decontdm politic aceastd incapacitate? Se formuleazi diferite acuzalli in pres6, acuzalli fondate sau nu. Este rostul organelor in drept sd cerceteze aceste cantri gi sd stabileascE vinoviEii. Eu vreau sd fac un apel public c[tre oamenii care lucreazd" in polilie, parchet 9i justilie s6-gi facd datoria. Nimeni din cei care incdlcd legea nu este sub proteclia partidului, nimeni nu este sub proteclia mea. Dacd se fac anumite intervenlii, acestea nu se fac in nici un caz cu gtiinla PSD sau a mea. Vreau sd fie foarte limpede cd agtept semnale, sesiziri din zona poli,tiei, parchetului gi justiliei privind eventuale imixtiuni ale politicului in instrumentarea unor cazttn.

Dinamizarea PSD

increderea oamenilor ?n politic slibeqte nu numai ca urnare a suspiciunilor de coruplie, ci 9i datoritd comportamentului nepotrivit, ca si folosesc o expresie bl6nd5, al unor lideri politici' Din pdcate, unii dintre aceqtia fac parte gi din rindurile noastre. Sugerez celor care au deplgit uneori limitele

in ceea ce priveqte

comportamentul sau declarafiile publice s[ dea dovadi de mai multi decen!6 gi cumpitare. Excesele de orice fel sunt dlundtoare nu neap[rat pentru cd genercazl o impresie proast6, ci pentru c[ nu au nimic in comun cu felul in care trebuie si fie un bun conducdtor. Romdnia nu este moqia niminui, iar noi nu suntem eterni la putere' Infatuarea qi aroganla risc6 s6 ne indepirteze de oameni. Trebuie si

invS!6m bine leclia fogtilor guvernanli care se zbat acum intre umilinli 9i disparilie.

Subliniez necesitatea de a mentine partidul intr-o stare de mobilizare permanentd, in raport cu proprii membri, in raport cu simpatizanlii, in raport cu electoratul 9i societatea civil[. Structura de partid trebuie sd fie principalul mijloc de comunicare cu zona de simpatizanli qi cu electoratul. Pirem s[ nu infelegem incd foarte bine acest lucru: primesc multe semnale din judele, de la membri vechi de partid, care imi spun cd o dati cu cdgtigarea alegerilor, structurile de conducere s-au indepbrtat de membrii simpli, cd pe aceqtia nu ii mai bagd nimeni in seam6. Este o gtegeald.

Vorbim de comunicarea cu proprii no9tri membri de partid, de mobilizarea lor in sprijinul guverndrii, insd constatbm c[ in anumite judele nu funcfioneazl, nici m[car acele intruniri ale forurilor de partid care sunt prevazute in statut. Existd otganiza\ii in care nu s-a mai intrunit consiliul judelean de la alegeri incoace. De asemenea, datele centtalizate ne. atafj- c[ nici reuniunile birourilor executivejudelene nu se desfbqoara conform unui grafic statutar. O asemenea situalie este extrem de periculoasd 9i nu poate fi tolerat6: degeaba suntem un partid maxe - cel mai mare ca numlr de membri din Rominia- dacdblocam circuitul informafiilor, dacd

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

nu comunicdm cu militanlii no$tri, dacl nu le explicim politica noasfe gi nu ii facem sd se simti angajaliinrealizareaacesteia. Forfa Partidului Social Democrat consti in membrii simpli, care frri si agtepte nici un fel de beneficii se afl6 aldturi de noi. Lor trebuie sb ne adresim in mod direct. in acelaqi timp, este din ce in ce mai clar ci va trebui sd deschidem o dezbatere foarte serioasi despre rolul 9i obiectivele organizaliilor speciale ale partidului: organizalia de tineret qi organiza\ia de femei. Trebuie s6 recunoattem deschis ci activitatea acestora a fost cel mult sporadicS, ca si nu spun inexistentS, in perioada care aurmat dup6 alegeri. Am avut la Sibiu o disculie care sper si ne conductr la o noui dinamici a organizaliei de tineret. Sper ci ast[zi biroul executiv va adopta o decizie in acest sens. Profesionigtii noqtri tineri trebuie sd se integreze in aceastd organizalie. Pentru zona de tineret nu e nevoie de solulii miracol, fhri confinut, inventate de unii pentru a-gi crea un vehicul de imagine.

Eu cred cd organizatia noastri de tineret va fi capabili s6 produci teme de dezbatere public6, idei gi acliune politic[. Vorbind tot despre partid qi despre imaginea sa, este clar cd atacurile impotriva noastri au crescut ca intensitate incepdnd cu acest an, c6 ele sunt profesionist instrumentate, cd au vectori media bine stabilili; rispunsul inteligent gi documentat gi mai ales rapid la aceste atacuri este esenlial pentru perioada imediat urmitoare. Una dintre temele de atac din ultimul timp este, de pild6, asocierea frecventi intre PSD gi PCR, ca partid stat, intre Nicolae Ceaugescu gi mine.

in primul r6nd, citeva comentarii referitoare la cei care suslin astfel de acuzalri pot fi, din punctul meu de vedere, destul de edificatoare. Am v6zut cd aceste atacuri au fost lansate de ASpEC. Este dreptul oricdrei asocialii de a avea o opinie. Ea insd trebuia asumatd curajos gi pe fa!5. ins[ un asemenea atac con]ine o mare dozd" de ipocrizie, de lagitate, din partea unor persoane care s-au 208

Dinamizarea PSD

aflat la conducerea ldrii. Pentru cd lagitate se poate numi a te in spatele rapoartelor unor organizalii obscure, rapoarte cu pretenlii de ,,analizd politicl". Se poate spune, spre exemplu, c5 ASPEC ar insemna Asocialia de sprijin pentru Emil Constantinescu gi reprezintl o platformd pentru revenirea sa in prim-plan. Dar nu pot si nu mi mir c5 un fost Pregedinte al Frii uit6 cd era umilit de presa romdn6, fiind considerat omul de paie al CDR, uite c6 a fost catalogat ca lag atunci cdnd s-a retras din politicd, refuzdnd sd mai candideze. ascunde

Emil Constantinescu uiti aceste lucruri gi ne dd astdzi leclii

moralitate politici. Eu sunt acuzat cd sunt dictator. Sunt un om autoritar insl nu poate suficient de autoritar pentru a face ordine in haosul ldsat in urmd de guvemarea CDR-PD. Eu respect insi regulile jocului democratic, spre deosebire de domnul Emil Constantinescu, cate a schimbat dupl bunul siu plac trei prim-minigtri, unul chiar in afara textului Constituliei. Cred cd acuzSia de comportament dictatorial gi-o poate atribui probleme, linand cont gi numai de aceste lucruri.

frri

Atit

,,partidul-stat", cdt gi asocierea cu Nicolae Ceaugescu sunt etichete facile pe care unii incearcd si le lipeasc6 de noi, uitdnd ci am fost legitimali prin vot popular gi c6, spre deosebire de ei, respectdm regulile jocului democratic. Cred ci oamenii trebuie sd invele si nu se mai agate de ,,obsesia Ceauqescu". Astizi, spre deosebire de perioada lui Ceauqescu, existd libertate de exprimare qi se pot formula orice fel de acr,na[ii frrd fricd, inclusiv acuza\ii aberante cum sunt cele ale ASPEC.

Trlim intr-o

democralie

contraargument pe care trecutul.

real6

acesta este principalul

opunem celor care fac comparalii cu

Domnul Emil Constantinescu 9i cei din ASPEC - inclusiv aceia din seclia lor politicS, Uniunea pentru Reconstruclia Romdniei - ar

Adrian Ndstase

Spre normalitate

sd inleleagE clmareadiferenli dintre perioada de dinainte de 1989 gi cea de acum este cI atunci asemenea comparalii nu erau

trebui

$i, din cdte gtiu, domnul Emil

Constantinescu, ca fost pe Ceaugescu. Am frcut atace inghesuia s6-1 secretar BOB, nu se aceastd parantezd pentru a demonta o temi care este vehiculatb 9i in\ard gi in striin[tate. Trebuie si avem, repet, reaclii foarte rapide in fafa unor asemenea atacuri.

admise.

Solidaritatea este, de asemenea, esenliali; din pdcate ea nu s-a manifestat in ultima perioadi; noi avem o lungd experien![ pe tema ,,partidului divizat in tabere" Si a ,,tensiunilor interne". Nu are nici un rost s6 ardtdm ci dupl zece ani de zlle nu gtim si contracardm corect aceastd tem6, inventatd 9i scoasd pe tapet la anumite intervale de timp de cei care vor sd ne dezbine. N-au reugiq pflnd acum, nu vor reuqi nici in viitor. Vreau si insist, in acest segment de analizd a vielii interne de partid, asupra nevoii de a respecta statutul. Trebuie s[ inlelegem cd la gradul de institulionalizare politici pe care il are partidul astdzi gi la dimensiunile lui, este necesar si respectdm regulile interne de partid. Statutul este cel care reglementeazd funclionarea internd a partidului gi el trebuie aplicat gi respectat. Inclusiv in ceea ce

privegte disputele dintr-o organizalie; nu mai putem admite sistemul balcanic al micilor intelegeri peste sau pe l6ng[ statut. Statutul prevede gi mecanisme de conciliere gi sancliuni. Grupele operative pe care le-am menlionat mai devreme vor avea 9i misiunea de a monitoriza rezolvarea unor eventuale dispute din filiale, dar in bazamecanismelor statutare.

incl nu gtim s[ utilizdm eficient

toate resursele de care dispunem: parlamentari; vteau si fac o locald, in administralia reprezentan1i partidului care au o parlamentarii legiturd cu menliune speciali in parte, fa!6 de organizaliile foarte mare responsabilitate: pe de o judelene, fafd de electoratul care i-a trimis in Legislativ, pe de altd parte, fa\i de conducerea partidului, in a asigura celeritatea procesului legislativ necesar guvernirii; sigur cd este o situa,tie complexI, care impune un anumit echilibru. Cred cd o nouS 210

Dinamizarea PSD

cAdenld se impune nu numai ?n ceea ce prive$te disciplina gi prezenla la vot, dar gi in ceea ce privegte legitura cu judefele, apariliile publice, o anumitd distribuire de roluri care trebuie sd existe intre noi.

Relagiile cu presa Si relaliile ca celelalte partide Revin la un subiect pe care trebuie s6-l ludm in seamd cu tofii, pentru c6 nu este nici minor, nici nesemnificativ: presa.

Ultimul barometru de opinie ne-a ardtat tuturor un fapt surprinz[tor: presa ocupd locul al treilea in clasamentul increderii in institulii. Cred cd fiecare dintre noi trebuie si inleleagd - mdcar acum - rolul presei gi respectul pe care ea il meritd din partea noastr6. F[ri o relalie de colaborare cu mass-media nu putem transmite eficient mesajele noastre cltre oameni. Fiecare om politic va trebui sd invele, mai devreme sau mai tirzht, o leclie simpll: cu

cit

suntem mai sinceri gi mai deschigi fa16 de oameni, cu atdt presa ne transmite, mai sincer gi mai deschis, mesajele.

existat o istorie destul de conflictuall, a relaliei dintre mass-

media gi clasa politici, inclusiv a relaliei dintre media gi partidul nostru. Probabil ci gi in continuare vor mai exista tentalii de a declanga mici rilzboaie cu presa. Dupi cum gi oamenii din presd vor avea, probabil, atitudini vindicative, resentimente mai mult sau

mai pulin personale. insi aceste lucruri trebuie considerate exceplii, nu regul6. Ceea ce conteazl intr-adevir este relalia corectd dintre pres[ gi politic, cooperarea dintre aceste entit61i, care este unul dintre procesele esenliale ale democraliei.

Nu doresc si fac o analizd extinsi a sistemului de partide. Cdteva concluzii insi se impun. ln momentul de fa!6 pare sd se fi stabilizat o anumitd ierarhie politicd, a$a cum aratd sondajele de opinie: PSD (undeva in jur de a5%); PRM (care graviteazdintre I5-20Yo); PD 9i

PNL, care s-au stabilizat la l0o/o, urmate de UDMR. Aceastd ierarhie ne indici oarecum gi anumite zone de acliune politicd: 2tl

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

avem nevoie de

sffategie mai coerente de contracarare a

Partidului Romdnia Mare.

in ceea ce priveqte Partidul Democrat, s-a demonstrat cd efectul Bdsescu nu poate impinge partidul spre lintele pe care le-a fixat pregedintele sdu. Alegerile locale parfiale au ardtat ci PD nu mai dispune de infrastructura politicf, necesard unei competilii electorale de succes; va trebui sd ne concentrdm, in principal, la nivelul teritoriului, pe dezagregarea in continuare a infrastructurii PD; in contextul apariliei PSD, ca forl5 legitimi a social-democraliei, PD gi-a pierdut ra{iunea de a mai exista, decdt doar ca structuri de suport personal pentru Bdsescu.

Clarificdrile din PNL trebuie urmSrite cu atenlie. PNL va rdmdne concurentul nostru pe centru-dreapta, in condiliile in care sistemul nostru politic se va orienta spre

geometrie normald, de tip

european.

UDMR s-a dovedit a fi un partener stabil gi relativ sigur, cu beneficii substanliale pentru imaginea Romdniei pe plan extern; este de evaluat in ce misurd cooperarea cu UDMR produce in termeni reali efecte negative asupra electoratului nostru. Din acest punct de vedere, cred c6 dezbaterea de la Sibiu a fost extrem de utili. Ea ne-a ardtat gi o anumiti schimbare de perceplie la nivelul conducerilor organizaliilor noastre in ceea ce privegte raporturile cu UDMR. Este important ci anumite zorLe, in care discursul politic se construia aproape in exclusivitate pe ostilitatea fa!6 de UDMR, au inleles importanfa acestui protocol gi l-au acceptat. Cred ci trebuie sd acorddm mare atenlie in perioada imediat urmdtoare unor misuri care si compenseze cumva anumite pierderi de electorat tradilional. Am in vedere un sprijin mai accentuat pentru organizaliile noastre din Covasna gi Harghita.

Relafia cu PUR meriti o atenlie speciald. Vom semna un nou protocol cu acest partid. Am avut o serie de probleme, mai ales la nivel local, unde PUR a avut o anumitd strategie de atragere in 212

Dinamizarea PSD

partid a unor oameni in conflict cu PSD. Cred c[ trebuie sd avem un respuns echilibrat la aceasti strategie gi, in acelagi timp, si explicdm colegilor no$tri din PUR ci nu ne opunem politicii lor de construclie a identitdlii de partid, sub condilia ca aceastd politicd sd nu se facd pe seama PSD. Apreciez ci este bine ci am extins, da la ultima qediniS a Biroului executiv central, zona relaliilor noastre politice, semndnd protocoale de colaborare cu Partida Romilor gi cu Forumul Democrat al Germanilor din Romdnia. De asemenea. am sernnat protocolul de fuziune prin absorblie a Partidului Social

Democrat

Partidul Moldovenilor. Aceste protocoale vor

constitui o zonl de sprijin suplimentar pentru guvernarea noastr6.

Vorbind de protocoale este necesar si monitorizim qi la nivelul organizaliilor locale inlelegerile pe care le-am frcut gi cu alte organiza\ii, nu numai cu cele politice. Existd protocolul cu CNSLR Frafia. Urmlrirea cu atenlie a aplicirii lui este extrem de important6 qi constituie, in fapt, o prob[ de seriozitate pentru noi. Sigur cd ar fi gi alte subiecte pe care am putea s[ le aborddm, cum ar fi relaliile internafionale ale partidului - care se afl6 pe un curs ascendent - sau teme legate de raporturile dintre Guvern gi Parlament sau de modificare a Constituliei.

Am dorit insd si enun!6m un set de mesaje care ne preocupl la nivelul conducerii partidului. in incheiere, cred ci este important s6 inlelegem foarte bine ceea ce dorepte populalia de la noi: corectitudine, profesionalism, cinste, decenti.

2r3

cuM sA Nn asuvrAnn vALoRILB NoII soclnTAtlt )

(septembrie 2002) J\ezbaterea de astdzi este o dezbatere aparent teoretici, insi cu Lzf o mizi extraordinar de important[, pentru cI, in definitiv, ne punem problema cu tolii dac6 in numele valorilor, intr-un mecanism de definire, care nu este intotdeauna foarte bine precizat, putem s[ stabilim anumite frontiere interioare in cadrul unei

societlli.

in ultimii 12

ani,

in Romdnia a existat in permanenli o abordare

maniheisti, cei buni gi cei rdi, comunigti gi anticomunigti, securigti

antisecurigti, reformigti

conservatori, democrali

nedemocrali. Nuanlele au jucat mai greu gi, pdnd la urm6, problema central[ in cadrul societ5lii este cine are dreptul sd redefineascd valorile, cine poate si le impun6; existd un drept de a impune valorile bune, existi o obligalie de a inldtura nonvalorile? dreptul la diferenll poate si justifice un mesaj care poate si nege drepturile celorlalli.

in Romdnia, dupd 1990, am avut un moment de derutd axiologic[. intr-o lucrare mai veche pe care am scris-o la un moment dat numeam acea perioad6, desemnam acea perioadd, ca fiind trecerea peste noapte de la Karl Marx la Coca-Cola. Sistemul de valori de dinainte de '89 a fost bulversat de un sistem de mesaje gi de agteptiri care au creat din ce in ce mai mult un decalaj teribil intre I

Dscurs rostit la Conferinla Intemationat[,,Cum si ne asrmim valorile noii societifi", organbatA de Societatea Romene de Radiodifrziune. Palatul Parlamentului. 27 seotembrie 2002. 214

Asumarea valorilor noii societdti

resurse gi expectafii. De aceea, noi am numit perioada pe care am triit-o in acegti ani simplu ,,tranzilie", nefiind foarte clar care era setul de valori pe care aceastd perioadd sebaza, gtiind oarecum de unde am plecat, dar nefiind foarte clar unde vrem s[ ajungem. De aceea, practic, modelul ideologic

din aceqti ani a fost definitiv

acoperit prin formule mai largi: democtalie, economie de pia!6, statul de drept, drepturile omului. Aceste sintagme trebuiau sd modeleze intr-un fel ceea ce defineam ca model de societate. Sigur, aceastd perioadi a fost perioada in care am experimentat diverse

lucruri, o perioadd in care am cdutat solulii gi a9 spune cI am mers pe o formul[ de balans, de la o extremd la alta, tealizdnd cu timpul cf, a venit wemea sI ne intoarcem la normalitate.

spun un secret de partid: lucrim pentru 12 octombrie la un text care va fi, sper, interesant, ideologia social-democrat[ post-

tanzigie. Am impresia c[ ne-am ocupat cu tofii mai curdnd de probleme de administralie qi nu am reu;it s[ infelegem c[ ftrd o concentrare puternici pe un anumit numdr de valori 9i mai ales firI un transfer puternic pe zona de mentalitSli orice proiect pe termen lung riscd sd egueze. De aici, probabil, unele dintre dificultilile pe care le-am avut in ultimii ani in a reacliona la ceea ce au fost mai curind mesaj e antisistem.

Noi vorbim despre extremism, un coleg de al meu spunea ci noi avem o strategie deizolare a lui Vadim Tudor. Nu avem aqa ceva 9i nici nu ne propunem a$a ceva. Poate colegul acela e mai bine informat decit mine, dar, teoretic, la nivelul partidului ar trebui si gtiu ce se int6mpl[. O strategie poate si fie g0nditn eventual impotriva extremismului gi este normal s6 fie aqa, dar pini la urmd este important sd vedem de ce in flri cum este 9i RomAnia extrema stdngi gi extrema dreaptd se intdlnesc eventual in ideologia sau tlpsa de ideologie a unui singur partid. in definitiv, sdr6cia extrem6, lipsa de speranfi, ca gi tentafia izolafionistd, teama de exterior, teama de ceilal1i, xenofobia, toate aceste reaclii personale de teami fa\d, de ceilalfi, de izolare, toate se intdlnesc in aceasti zond, a reacliilor antisistem. Cei care se strdng impreuni, precum 215

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

cei care au anumite complexe gi trebuie sd facl terapie de grup, nu se bazeazd pe valori, nu se bazeazd pe o aftrmare axiologicd, se bazeazd in mare misurd pe reacliile de nemullumire la nivelul celorlalfi. Ei sunt precum butoaiele pe care cei de lalafi,le pun la streaqind ca si recupercze apa de ploaie atunci cdnd plou[. Sunt pur gi simplu nigte rezervoare ale nemullumirii, nigte barometre care ne

cd ceva nu merge bine gi atunci problema noastri nu este a-i izola pe cei care sunt nemulfumifi. Eu nu vorbesc de lideri gi de cei care manipuleazd nemulgumirile; md refer ca atare la nemulqumiri. Datoria noastri este sd facem in aga fel incdt guvernarea s6 fie mai bun6, guvernarea si producd mai pulinl nemulfumire, polarizarea sociall s[ fie mai pulin accentuati. aratd"

neapdrat de

Se discutl mult

in ultima vreme despre declararea averilor. Vreau

ci prima chestiune pe care trebuie sd o discutim este s[ declar[m averea lnrii gi sd vedem ce se intdmpld cu ea. in perioada sd vd spun

'96-2000, datorit[ sciderii PIB cu peste I2o/o, averea ![rii a scizut cu peste 4 miliarde, 4 miliarde gi jumitate USD, la un PIB de aproximativ 40 de miliarde USD. Este foarte simplu de fbcut acest calcul. in ultimii doi ani, datorit[ cregterii economice - anul trecut cu 5,3o/o, anul acesta cu 4,5Yo - o cregtere de aproximativ 10%, in

aceqti doi ani noi am adus la avulia ldrii, la averea !6rii, aproximativ 4 miliarde USD. Deci, daci facem un audit in primul rdnd pe aceste zone, putem s[ vedem dupd aceea ce se intdmpld qi la nivelul unor exceplii, putem si ludm misurile necesare gi trebuie sd le lulm la nivel individual pentru cei care dobdndesc ilicit averi. Dar intr-o tard" care se pr6bugegte sau care inainte avea un trend descrescdtor atit de puternic in mod evident soluliile nu mai pot fi gisite prin penalizarca celor care, eventual, la nivelul unor zeci sau sute, sau mii, c6!i or fi, au dobdndit ilicit averi. Soluliile aici sunt nu de a declanga circul pe care unii pe zonele extreme il sugereazi. Nu prin vdndtoare de vrdjitoare vom putea si rezolv[m problemele pe termen lung.

A ataca unele dintre disfirncliile din tar6, inclusiv coruptia, inseamnd in mod esenlial si atacdm catzele care genereazd 216

Asumarea valorilor noii societdti

coruplia. $i aici lucrurile sunt din nou foarte simple. Transparenla proceselor de cumpdrare, in special acolo unde este implicat statul... Noi am introdus in ultimele luni in mod brutal, a$ spune, obligalia cumplrdrii tuturor produselor de cdtre stat prin formuld electronicl, on-line procurement, pentru tot ce este public procurement, pentru ci in felul acesta coruplia care poate si existe in sistem este in mod evident eliminati. Ce am descoperit?

observat probabil, pentru cd adeseori ali comentat aceste lucruri, prelurile la medicamente, la materiale sanitare au scazut; dela30Yo,5Ao/o,inanumite caztti am observat o scSdere cu93oh a prefului inilial. Avem o piali de 1,3 miliarde USD numai pentru medicamente gi pentru materiale sanitare, de doud ori mai mare dec6t acum doi ani. $i cu toate astea, exist[ foarte multd nemullumire pe pia!6, pentru c6 din pScate unii dintre furnizori romdni sau strdini - au introdus o marji de profit uneori de peste 500%. A lupta impotriva corupliei nu inseamnd a aresta pe X din Braqov sau de nu gtiu unde. $i asta este important! Dar sistemul ?n sine trebuie modificat gi este ceea ce am fEcut, obligind din aceasti

Ali

s6pt6mdn6 ca toate aceste medicamente 9i echipamente 9i materiale

sanitare

si fie dobindite numai printr-o procedurl transparentd'

in al doilea rdnd, este important s6 finalizilm

statutul, sd inh-o masiv consolidlm statutul proprietElii. Coruplia a crescut perioadi in care s-au fbcut transferurile de proprietate de la stat la particulari, romini sau strdini' Sd fie foarte clar, coruplia nu a fost o chestiune in care numai romanii erau prinqi qi strdinii stiteau ca spectatori in tribune gi se uitau 9i spuneau: ce multi coruplie e in Romdnia! inainte de '89, in Romdnia coruplia era la un nivel foarte coborit sau cel pulin coruplia eralanivelul in special al unui cartuq de ligbri sau al unei sticle de whisky, pentru cdmiza era mai micS' in momentul in care au inceput s[ se v0nd6 fabrici, in momentul in care au inceput sd se dea terenuri, miza ftrnd mult mai mare - cu romini gi cu strnini, ca s6 fie foarte clar -, tentalia a fost mult mai procesele acestea de corupfie in mod evident au crescut. puternicS, -Ce este de fbcut? Sigur, putem sd mergem inapoi, s6-i cdutlm pe 2r7

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

unii, pe al1ii, s6-i verificem. Parchetul, Parchetul Anticoruplie face lucrurile acestea, dar esenfial este sA inlelegem ci trebuie finalizat procesul de privatizare, trebuie frnalizate procesele de restituire a proprietdfilor, astfel inc6t statutul proprietdlii si fie foarte clar. Coruplia apare in mod indubitabil in special atunci cind apar intermediari in transferurile acestea de proprietate. Pdni la sf0rgitul anului ne-am propus ca 90o/o din titlurile de proprietate pentru pimdnt sd fie acordate. Este foarte greu, dar am luat pAnI qi mdsura de a elimina taxele care se dddeau pe hectar pentru titlurile de proprietate, pentru c6, am descoperit - nu o si credeli, nu o si vd vind si credeli -, erau primari care nu dldeau titlurile de proprietar pentru cd voiau si lind terenurile respective pentru a le cultiva separat inc6 un an sau doi inainte de a da titlurile respective. $i atunci am eliminat aceste taxe qi titlurile se vor trimite acasd direct la beneficiarii respectivi. Aceste eforturi sunt absolut necesare, dar ele fac parte din aceast[ zond frnald a trarzitiei inainte de a reveni la normalitate. A reveni

la normalitate inseamni reasumarea sau asumarea valorilor care ne vor permite inclusiv o aplicare fireasci a legislaliei. Ce inseamni legea? O prevedere legall se construie$te pentru a proteja o anumitd valoare sau in zona penali pentru a elimina o nonvaloare. Aceste valori au ele insele insd o geometrie variabild. Confinutul unei valori se schimbi cu timpul. Valoarea este mai curdnd o denumire care acoperi un conlinut foarte amplu. Oricare dintre valorile despre care vorbim ne va da exemple extraordinar de clare. Egalitatea, spre exemplu, libertatea. Fiecare dintre ele, dacd le vom detalia, ne vor ardta evolufii interesante in ultimele decenii sau in ultimele secole. De aceea, pdnd la urmi, legislalia are rolul de a dezvolta in plan social, de a pune in migcare, de a justifica sau de a apira aceste noi conotafii, aceste dezvoltiri din zona axiologicd.

Nu vreau s[ intru intr-o analizd care ar putea eventual si vd plictiseasci pe zona axiologici, degi eu cred, ca multi dinne dumneavoastrL, cd a venit momentul si nu ne ocupim doar de curAlat curtea, dat cu mdtura, de reparat cl6diri, de administratie, de 2r8

activit[lile din bucdtirie. Este important s6 gindim in primul rand modelui strategic pe care trebuie s6-1 oferim sau s6-l comunicim, sau sd-l imp6rt6gim. De aceea, consider c6, ?n definitiv, chiar dac[ pornim de la modelul gi eseul lui Kundera care vorbea despre o -Europa multiculturall gi pagnic6, dar zdtobita intre doud extreme, cum spunea el, intre totalitarismul comunist, politic_ qi militar la ur.-.u lui 1984, iar pe de altd patte artificialitatea 9i mercantilismul exportate spre aceasta zon6 din vest, este important s[ vedem in ultimii 12 ani ce anume s-a intdmplat cu noi ingine 9i mai ales cu societatea in care trlim. Mulli s-au intrebat care au fost resorturile care in Franla au dus la alegerea sau la num[rul de voturi pe cafe le-a oblinut Le Pen. Allii s-au intrebat: pentru Rominia ce va urrna dupi Praga? Vom avea Praga dupd Bizanf sau Bizanl dupd Praga? Vom avea o modificare de valori 9i de atitudine care sd ne ducd mai departe sau vom considera Praga un final de parcurs, dupd care reincepem pe modelul nostru obignuit, de ,,stop and go", s6 oprim motoarele, si revenim la cdsula numdruiunu gi i6 incepem din nou un joc complex, balcanic' Aceste lucruri, in definitiv, reptezintd teme de dezbatere pentru noi, pentru c6, in definitiv, avem datoria de a vedea ce anume se intdmpla in societate gi de a ne pune intrebdri despre viitor. Am fbcut t scurti pavzd in exprimare, pentru c[ g6ndeam in paralel la

ceea ce

u- iprrt la un moment

dat

leg[turd cu presa

comunicarea qi md gindeam daci este corect. La un moment dat, in definitiv, mass-media este importanti pentru c6 ea aduce fieciruia dintre noi acasd un univers care in mod material nu este accesibil. Material, in sensul de real. Problema este ci mass-media nu poate si explice fiecaruia dintre noi spre exemplu cum triiegte, pentru c6 fiecaie gtie cum triieqte. Chestiunea este insi in termeni de speran!6 qi de motivare, care este imaginea care este transferat5 in fr""ur" cas6 despre exterior. tn momentul in care aceastd imagine invadeazdcadru-l personal gi via{a personald exclusiv cu informafie negativi, in mod evident abordarea personala in leg6tur[ cu acliunea viitoare a oricSruia va

fi influenfatl.

219

Dacd noi, stdnd aici, vom primi sd spunem informalii in legdtur[ cu fapful cd a inceput rdzboiul nu qtiu unde, in care zond, in lume, o informalie care si nu fie corecti, dar care si fie transmisi ftr6 s6 fie verificati, reacliile vor depinde de aceastd informatie indusa acestui grup care suntem noi aici.

momentul in care romdnilor li se va spune in permanen!6: lucrurile sunt catastrofale, nu se intdmpld nimic in Romdnia, totul este sirdcie... Sigur, eu pot si intreb: dac6, e at6ta siricie, de ce aceastd griji extraordinard a relelelor Metro Cash and Carry, Shell, nu gtiu mai cum g.a., care, in ultimii ani, au dezvoltzt zeci de magazine de acest gen, dacd puterea de cumpdrare a scdzut aga de mult? Vor spune mulli: situalia este foarte grea. Se poate r[spunde: dacd este at6t greu, de ce in ultimii zece ani s-au construit peste 400.000-500.000 de case in Rom6nia? gi dacd inmullili cu patru, cdt este media pentru o casl de acest tip, inseamnb cd, practic, in ultimii zece ani s-a construit in Romdnia un alt orag de dimensiunea Bucuregtiului.

Dar dacd bombardamentul acesta informatic despre dramatismul vielii, despre situaliile dificile, despre accidente, despre disfuncfii, in care nimic nu merge - in sdnitate nu se intdmpli nimic, la qcoall nu-i nimic... Noi realizim acum un program pentru un milion de copii: produse de panificalie gi de lapte in fiecare zi pentru ei la gcoal6. Nu se discutd decAt despre cele dou6 sau trei situalii, sau cinci, sau zeceincare laptele nu a ajuns sau pdinea sau cornul erau mucegdite sau laptele nu a stat la frigider. Nu se spune nimic despre celelalte 990.000 de cazuri in care totugi copiii acegtia, in special din familii mai sd.race, au avut acces la aceste lucruri. Eu pot se infeleg din punctul de vedere al mass-media, ca industrie, cd aceste lucruri nu sunt interesanteo dar din punctul de vedere al societdlii gi al responsabilitililor pe care le avem impreuni, noi guvernanlii gi dumneavoastri, oamenii din pres6, cred cd este nevoie de un parteneriat prin care sI ddm sens eforturilor pe care le facem impreund, pentru cd, dacd, societatea se prdbuqeqte, dac6 mai vin o dati minerii la Bucuregti , dacd" se distruge nu gtiu ce sistem 220

Asumarea valorilor noii societdli

economic vom avea cu tolii de suferit, societatea romdneascS, qi din nou vom lua lucrurile de la capdt, iariqi incepem sa mergem in exterior sd explic6m diverse lucruri. De aceea, cdnd vorbim despre responsabilitate, eu cred c6 trebuie si discutim despre seriozitatea demersului 9i despre responsabilitatea noastri, a tuturor, gi de aceea sb nu vd sup[rali pe mine dac6 chiar vi spun ci, in definitiv, poate cd 9i acele elemente pozitive pe care

le facem la nivelul Guvemului ar trebui totuqi Am avut adeseori curiozitatea si numir la diverse

uneori poate prezentate.

ieleviziuni, si vdd care sunt gtirile 9i am mai spus-o 9i cu alt prilej' in general, sunt pisici care au cdntt de pe acoperig, accidente de maginS, sunt analize ample in leg6tur6 cu tot felul de persoane care qi-au furat calul sau gi-au vandut vaca, sunt tot felul de lucruri care poate cb sunt spectaculoase ca imagine, dar dafi-mi voie totuqi sd ua intt"b dacd nu cumva in lara noastrb se intampla totuqi 9i lucruri mai importante. Poate reuqim sd vedem ce se intdmpld qi in alte locuri.

Am fost mirat adeseori de aceasti tentalie permanent6 a televiziunilor, a radiourilor, a ziarelor noastre de a-$i trimite

in Franla, in SUA, in Germania eventual' Noi nu gtim nimic despre ce se mai intdmpli in Bulgaria, in fosta Iugoslavie, in zonele din vecinitate. Daci vrem sd comparim anumite lucruri, poate sd le compardm 9i cu ceea ce se intAmpli in corespondenfi doar

aceste leri.

Sigur, poate noi, ca partid la guvernare, nu suntem intotdeauna

foarte eficienli. Dali-mi voie sb

bucur ins6 aldturi

dumneavoastrd de faptul cd rdmdnem totuqi intr-o zond de sprijin intre 45o/o qi 50% ca partid. Md uitam in Bulgaria, totuqi migcarea politici ce sprijinS Guvernul a ajuns la un nivel de l3%. Este vorba gi Oe impticafii legate de funclionarea sistemului, a mecanismului, a proiectelor... Poate da, poate nu. Dar unde sunt analizele care sb ne ajute s6 inlelegem de ce bulgarii uneori merg in diferite locuri

din iume spunind cd ei vor s[ meargi singuri in ceea ce priveqte integrarea europeana. Au solulii mai bune dec6t noi? Au succese

221

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

mai mari decdt noi? Au perspective mai bune? Poate da. Dar dafi-mi voie s[ spun ci avem impreuni responsabilitatea de a face nu numai analize diplomatice, dar qi analize de prospeclie.

De aceea, dali-mi voie incd o dati si subliniez parteneriatul necesar dintre Guvern, dintre oamenii politici gi mass-media. Sigur, gi aici sunt foarte multe lucruri pe care le gtim cu tolii. in momentul in care vorbesc foarte linigtit gi vi transmit anumite lucruri, prietenul nostru cu aparatul de fotografiat

il line pe

genunchi linigtit; dac[ insi voi scoate batista sau voi bea un pahar cu api, vd asigur ci aparatul de fotografiat va incepe, deci blitz-ul o sd-l vedeli de indat[ funcliondnd... $tim lucrurile acestea. Dar dali-ne voie uneori sd vd cerem gi o anumiti complicitate. Poate c6 uneori chiar ne este sete, poate uneori chiar trebuie si ne $tergem fruntea din cauza cdldurii. Aceasta inseamnl pdni la urm6 un anumit parteneriat in care nu ne supraveghem unii pe allii, nu ne vdndm unii pe a[ii. Inlelegem cd suntem pafte a unei familii in

definitiv care incearcd

ea insSgi

s[ revind in familia euroatlanticb.

Acesta este in definitiv mesajul meu gi acesta este in definitiv comentariul esenlial pe care voiam s6-l fac in aceasti discu{ie, vorbind gi despre pericolele la adresa democraliei, vorbind qi despre costurile sociale aIe tranzi\iei, vorbind despre nenumirate lucruri sau pe unele doar sugerdndu-le - pentru cd am in definitiv aici o mullime de fige pe care nu le-am folosit gi pe care probabil prietenii mei gi colegii care le-au pregltit se vor simli supirali c6 nu le-am adus in dezbatere. Dar mi se pare important la acest moment in care, in definitiv, incercim sd tragem linie, s6 vedem: in definitiv, Romdnia se apropie gi romdnii se apropie de ceea ce gi-au dorit cel pulin in linii foarte mari? S-au eliminat vizele pentru cAlAtorii in Occident, existi o buni posibilitate sd oblinem o invitalie de a deveni membru al NATO, reugim sd dinamizim negocierile cu Uniunea Europeani qi in urmbtorii ani putem s6 avem in mod categoric o strategie de acest gen. Economia, cel pulin la nivel macroeconomic, incepe sd funclioneze, nivelul inflaliei a scdntt totugi in ultimii doi ani, este jumdtate din ceea ce 222

Asumarea valorilor noii societd[i

2000. Toate aceste lucruri sigur cd nu se simt in buzunarele fieciruia dintre cetilenii Rominiei, dar este important sd existe, sl fie consolidat[ increderea in proces, in tendinfele' in care vor veni cu $ansa pe care o avem, pentru ci altfel cei un tefen fertil in avea vof populiste mesaje arunca vor demagogie, noastr[ este sl datoria aceea, de sdmdnfi. aceasta care si arunce $i, sd fim impreun6 iar guvernanli, ca abordare fim profesionigti in tr6im care in istorie de 9i care responsabili pentru acest moment poate sa ins-emne pentru noi efortul de continuitate 9i cel de

in anul

revenire la normalitate.

Stimali prieteni, m-ag opri aici cu aceste comentarii, pentru cd, in definitir,, s-ar putea s6 vd intereseze cu totul alte subiecte 9i, de aceea, vreau sa v6 dau posibilitatea s6 puneli intrebdri sau sd facefi comentarii qi, in timpul pe care noi il avem la dispozitie, s6 incerc la rdndul meu si vd r6sPund.

SPRE NORMALITATEI

(octombrie 2002) afldm azi la aproape doi ani de cdnd am preluat l\T" I \ responsabilitatea guverndrii. Romdnia este acum in fafa unui moment crucial al istoriei sale - aderurea la NATO. Tot acum

incepem negocierile la capitolele cele mai dificile ale procesului de integrare in Uniunea Europeand. Parcurgem etape decisive ale efortului de macrostabilizare economici. Dac6 vom reugi, atunci Romdnia va avea economie funclionali de piald. Raportul Comisiei

Europene a fbcut o analizd atentd gi neutri privind stadiul de pregitire a Romdniei pentru integrare. Concluzia este una clard: am fbcut, in special in ultimii doi ani, progrese consistente, dar suntem incd mai departe decdt ne-am fi dorit de obiectivul integririi. Avem o guvernare coerentS, care se sprijini pe o majoritate parlamentari stabili gi predictibil6. Forla gi eficienla noastri in actul guvernbrii sunt date tocmai de faptul cI suntem azi cel mai puternic partid al societi{ii romdnegti - Partidul social Democrat. Iat6 foarte sintetic contextul in care lansdm astdzi o dezbatere privind suportul doctrinar al activitdlii noastre.

Acest document, acest manifest doctrinar, este o provocare, o invitalie la dialog adresatd dumneavoastrd, militanlilor partidului. Este o invitalie la dialog gi pentru societatea civild, chemati sd se exprime asupra lui. El nu ftxeazd, puncte de vedere definitive, ci

rDiscurs rostit la Consiliul Nalional al PSD,

))4.

12 octombrie 2002.

Spre normalitate

incearcl sd otganizeze tematrc o dezbatere necesari asupra viitorului Rom0niei. Nu punem o limitd rigidn in timp pentru incheierea procesului de reflecfie doctrinar6, dar stabilim un

obiectiv, respectiv, conturarea unei noi sinteze ideologice, care si fie cdt mai fin adecvatd realitllii, cdt mai lipsitd de discontinuitate in raport cu valorile tradilionale ale social-democraliei gi in egal6 misurd deschisi inovaliei conceptuale.

Doctrina ne conferi forlA gi coeziune internl gi capacitate de expresie gi acfiune. Poziliile pe care le delinem in Guvern, in Parlament, in administralia localS sunt importante. Sprijinul popular de care ne bucur6m, evidenliat qi de sondajele de opinie apirute in aceste zile, este gi el extrem de important. Toate acestea sunt elemente care ne responsabllizeazd. Dar forla noastrd real4 este in acelagi timp 9i capacitatea noastri de a gdndi 9i acliona pentru viitorul Romdniei.

Nu facem o politici doar cu fala spre sondajele de opinie. Nu facem o politicd de imagine. Noi facem politicd pentru cd avem un crez, pentru ci gtim cum trebuie sd fie viitorul Romdniei. Sunt teme mari: provocdrile posttraruigiei, rdspunsul nostru, statul, piala, proprietatea, munca, integrarea europeand, locul nostru in lumea in curs de globalizare, teme pe care trebuie sb le discutim' se agteapti ca aceasti reuniune a Consiliului nalional s[ ofere, s6 se transforme intr-o acliune punitivd, aqteaptS ,,capete tdiate" 9i

Unii

nu idei. Poate cd a$teptarea lor este in anumite limite intemeiati. Poate cd avem colegi care au incilcat legea, au greqit in raport cu comunitdlile pe care le reprezintd sau au pierdut echilibrul moral al unui adevirat social-democrat. $i aceasta este o temd, qi nu trebuie sd o evitdm. CAt de curdnd, cdnd toate incidentele nedorite vor fi analizate va trebui s[ lulm gi misuri radicale. Nu este firesc ca partidul in intregul siu sd deconteze gregelile unor membri ai sii oriunde s-ar afla ei in ierarhia partidului. Faptul cd ast5,zi nu ne centrdm atenlia asupra acestor probleme nu insemni ci nu le cunoa$tem importanla.

Adrian Ndstase

Sore normalitate

Dali-mi voie sa fac unele comentarii in legdturd cu dezbaterea pe care o deschidem astizi.

Mulli

se vor intreba de ce acum, cind suntem at0t de nemijlocit implicali in acliunea politicd a guverndrii, cAnd avem de rezolvat probleme de maximf, importanli pentru !ar6, suntem gata sd deschidem o ampld dezbatere privind valorile gi ideile fundamentale ale dochinei noastre.

rispinditi gi teoretizatd credinta ci epoca ideologiilor a trecut, pragmatismul qi abordarea tehnocratici a problemelor guvernirii sunt atitudini politice dezirabile gi c[ recursul la

Este

doctrind este desuet.

Tuturor celor care cred cd partidele de astizi trebuie sb

distanfeze de suportul lor doctrinar, eu le rdspund cd gregesc. Forla ideologiilor, rolul valorilor sunt ?ncd nealterate. Fird un set coerent gi puternic de valori, fbrd repere ideologice, firi concepte politice clare riscim s6 ne rdtdcim, riscim sd pierdem din vedere tocmai acele idei care ne-au unit gi ne dau zilnic puterea de a acfiona in numele cetSfenilor.

Nu existi partide puternice frrd liantul doctrinei. Nu existi electorat care alege doar personalitili sau programe concrete de guvernare. Oamenii, prin votul lor, aleg nu numai personalitSli politice, ci, in egal6 misur6, ei valideazd gi acel corp de valori gi de principii in care cred gi pe care il doresc apdrat gi pus in practicd de cei pe care ii mandateazd sd exercite puterea in numele lor gi pentru ei. Forla partidului nostru este dati in mare mdsurd de forla doctrinei social-democrate pe care noi o promovim. Atunci cind oameni voteazd" pentru noi, ei voteazd, in primul rdnd pentru ci au incredere in principiile gi proiectele noastre social-democrate.

Existi qi un curent de opinie care postuleazl. caracterul depSgit qi ineficient al unei vieli politice caxe are ca actori principali partidele. O astfel de viziune tinde sd identifice partidele cu 226

Spre normalitate

cauzele disfunclionafitAlilor societalii noastre. Adepfii acestet viziuni privesc partidele ca pe un conglomerat de personalitdli politice al cdror liant este doar interesul pentru controlul puterii 9i al beneficiilor acesteia. Se incearcb promovarea unui model al societSlii nonpolitice, in care administralia tehnocraticd 9i devolulia sunt considerate solulii pentru depdqirea cizelot' realitate, o astfel de viziune, negdnd rolul partidelor, neagd implicit principiile democrafiei. Este un mod fals de a prezenta lucrurile. Tocmai lipsa identitilii ideologice face posibil mimetismul doctrinar pe care il practicd unii dintre adversarii nogtri. Ei, in locul unor proiecte suslinute 9i motivate de un sistem de valori gi principii, oferd electoratului dezbateri sterile pe teme minore sau false, sau supraliciteazd imaginea liderilor lor. F[ri criteriul doctrinar qi frrd proiecte concrete lupta politici se transformd intr-un conflict centrat pe persoane gi nu pe idei. Sensul democraliei este astfel alterat.

Formulele care se prezintd' uneori, aga cum s-a intimplat qi in guvernarea trecut6, au reprezentat un amalgam doctrinar care nu a permis programe de guvernare coerente. Se incearci cumva in perspectiva alegerilor din 2004 o formuli din nou de amalgam realizat in diferite laboratoare, in care elementul doctrinar dispare gi rdmdn doar considerente de ordin politicianist 9i preocupdri legate doar de cucerirea puterii. Electoratul are nevoie de criterii stabile, de repere pentru aface opliuni politice.

Tocmai consecvenla noastri doctrinarI a reprezentat una din motivaliile puternice ale menlinerii noastre constante pe primul loc in opliunile electoratului. Aceasti aderen!6 a unui mare numdr de cetdleni la ideile social-democrafiei, pe care o promovim, explici de ce partidul nostru reprezinth astdzi axul central al vielii politice romdnegti.

in primul identitatea lor

Este de observat cd celelalte forle politice se definesc,

rdnd, prin raportare doctrinar6.

la noi gi abia apoi prin

Adrian Ndstase

Sore normalitate

Lansdnd dezbaterca noastre doctrinar[ nu inseamni c[ punem ih disculie matricea valorilor noastre. Noi agezim azi cl gi mai multi forld democralia, llbertatea, proprietatea, munca, economia de pia!6 funclionali, justilia social6, solidaritatea qi pacea labaza edificiului nostru politic qi acfional. Ceea ce supunem acum dezbaterii nu sunt valorile, ci modul cum operdm cu ele. Dorim ca rdspunsul nostru la provocirile societdlii romAneqti sd fie unul coerent gi predictibil.

acelagi timp, rim6ndnd fideli marii familii a social-democrafiei europene gi mondiale, asimilim qi potenlim tradilia g6ndirii liberale de stdnga, frrd a ne confunda cu neoliberalismul.

Una din raliunile puternice ale declangdii dezbaterii

noastre

doctrinare in acest moment a fost aceea a sincronizirii acesteia cu ritmul gi dinamica transformdrii societdlii romdnegti. Ag vrea in continuare si vi prezint unele aspecte, unele comentarii in legdturd cu procesul de tranzilie din lara noastr6.

Dupd 13 ani de traruilie, credem cd am atins momentul in care ne putem intreba cum qi cdnd se va incheia acest proces, care dincolo de sensul sdu pozitiv atrattmatizat o mare parte a naliunii noastre. Sunt mulli cei care se intreabd dacd, tranzilia este in Rom6nia un proces

frri

sfhrgit sau ratat.

Rispunsul nostru este fbrl echivoc. Tranzigia este aproape de final gi, in ciuda unei anumite intdrziei sau riticiri din parcursul siu, este indubitabil un proces care, pe ansamblu, a avut efecte pozitive. Considerdm cd o dati cu incheierea negocierilor de aderare la UE, semnarea tratatului in 2004, a$a cum ne propunem acum, franzigia va fi un proces incheiat.

prin

Sunt disculii privind modul in care vom defini conceptual perioada ce va urrna tranziliei. Unii propun ideea unei st6ri de posttranzilie.

Eu consider cd mai nimerit ar fi sd vorbim despre intrarea in normalitate. Sunt gi mulli care se indoiesc de faptul ci tranzilia se va incheia. Acegtia confundd de fapt tranzigia cu reforma. Trarr;ilia presupune reform6, dar nu se reduce la aceasta. Tranzilia este o 228

Spre normalitate

stare de cizd, o perioadi de fluiditate gi ambiguitate economici, sociald gi politicd.

Reforma este insi qi un atribut al stdrii de normalitate. Ea este un mecanism de adaptare la noile situalii gi la noile necesitdli. Tocmai

dintr-o astfel de perspectivi credem cd trebuie sI construim viitoarea noastrI viziune politici.

Adaptarea noastri la normalitate presupune cu siguranli qi redefiniri ale conceptelor cu care operlm gi chiar deschiderea noasfi fala de noi idei.

unii dintre noi vor accepta mai greu o astfel de evolulie, nu este exclus ca qi o parte a electoratului s[ considere ci ne indep[rtim de ceea ce agteapt[ ca noi s5 fim. Poate

Este un risc pe care trebuie sd ni-l asum6m, altfel nu vom putea line pasul cu schimbarea unei lumi tot mai expusl acliunii globalizdri| Altfel, nu vom fi pregdtili sd int6mpinim sfid6rile

globalizdrii pentru a le transforma in cdgtiguri, societdlii romdneqti qi ale fiecdrui cetilean romdn.

in victorii

ale

Noi nu am fost nicicdnd un partid inchis la schimbare 9i tocmai din acest motiv am reuqit sd nu rdm0nem prizonieri ai trecutului sau ai unor solulii qi conjuncturi politice.

depbgim momentele dificile a fost tocmai unitatea partidului, valoarea celor care il alcdtuiesc, dar Pi modul Ceea ce ne-a ajutat

pragmatic in care am inleles sd ne pregitim de guvernare gi s6 guverndm. Pentru noi pragmatismul nu a fost o ideologie, ci o metod6. Ultimii doi ani de guvernare au reprezentat dovada cea mai bun6 c[ gtim mai bine decdt allii ce trebuie frcut in Rominia. Am schimbat profund modul de a face politici 9i de a guverna' Am considerat cd trebuie sd ne fixdm obiective rezonabile, dar nu facile, 9i am reugit slle indeplinim. O astfel de guvernare eficienti

gi bine focalizatl asupra prioritililor explicl de ce am reugit sd cAgtigdm gi sd menlinem increderea electoratului, iar in plan extern si readucem credibilitatea Romdniei.

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

Important este cA, acolo unde allii au e$uat, noi am reugit. Azi romanii pot caletori in Europa fard vize, iar unii chiar abtzeazd, de acest drept. Am reluat procesul de integrare in NATO de la un punct de unde nu existau prea multe speranle, iar azi suntem aproape siguri ci vom avea succes. Am abordat inci de la inceput problemele dificile gi am gdsit solulii corecte gi eficiente. Aga am procedat cu negocierea gi plata datoriei fald de Suedia, care a contribuit decisiv la recdgtigarea credibilitdlii noastre externe.

Am continuat procesul pe care tot noi il lansasem ?n guvemdri anterioare de reconstituire a proprietililor, realizdnd in acest domeniu mai mult decdt guverndrile de dreapta. Degi sunt mulli care ne critici cu privire la ritmul privatizdrli, nu avem nici un motiv si le dim dreptate. Noi am privatizat SIDEX Galali, un colos industrial, ca gi Banca AgricolS, ca gi multe IAS-uri gi pot fi date multe alte exemple. Toate acestea sunt dovezi concrete c6 ne respectim cuvdntul dat, dar qi principiile.

Vom incepe curdnd dezbaterile in Parlament la bugetul pe anul viitor. Sd menlion5.m cd noi suntem primii care am reugit, dupd 1989, si respectim legea gi si aprobdm bugetul pe anul viitor inaintea incheierii celui in curs. Sub raport economic am contribuit decisiv la refacerea echilibrului macroeconomic, reduc0nd sistematic inflalia gi deficitul bugetar gi

asigurdnd dupd patru ani de cddere economici semnificativd a produsului intern brut.

cre$tere

Sunt doar cdteva exemple privind modul in care am inleles si guverndm.

general,

guvernare eficienti nu este

in mod

automat

guvernare care aduce sprijin popular. Existi exemple relevante atdt in statele vecine, cdt gi in cele vest-europene. Situalia din sondaje aratd, cd avem inci un sprijin bun in electorat, dar acesta poate s6 se erodeze dacd nu receplionim mai prompt semnalele alegitorilor.

Atdt strategia de guvernare, cdt gi cea electorald au nevoie

react;talizare gi de un contact mai direct cu realitatea gi problemele 230

Sore normalitate

oamenilor. Noi trebuie s[ dovedim nu numai competen{a noastri in guvernare, ci gi validitatea gi credibilitatea intregului nostru proiect

politic.

Trebuie sE convingem societatea romdneascl s6 investeasc[ incredere gi efort intr-un proiect afirmativ gi generos, nu intr-unul reactiv gi constring6tor. Organismele statului trebuie sd poarte un dialog permanent cu cetileanul in aga fel incit acesta si aib[ dovada ci voinla qi agteptdrile lui gi voinla 9i aqteptdrile celor de lAngd el se regisesc in acliunile statului. A cl6di normalitatea inseamn[ a asigura o buni guvernare, institulii publice credibile, comunitdli locale puternice 9i angajate in realizarca propriului destin, care permit oamenilor s[ genereze dezvoltare gi si creadd in prezent gi viitor. Avem convingerea cd finalizarea procesului de tranzi\ie, in sensul credrii unui capitalism modern qi echilibrat social in lara noastrd, trebuie si nu conduc[ la o opozilie alienant[ intre capital 9i demnitatea uman6.

Normalitatea inseamnd echilibru intre economic qi s1eial. Economicul inseamn[ pia![, socialul presupune solidaritate. Intre economic gi social trebuie sd existe dialog. Aceasta este esenla dialogului social pe care noi l-am sprijinit in acegti doi ani de guvernare gi il vom sprijini in continuare. Acesta este sensul gi valoarea unui bun program social. Programul impotriva siriciei este o reaclie la o stare de ctiz6, de urgenll' El trebuie urmat de un ansamblu de misuri in care nu redistribuirea resurselor bugetare, nu subvengia, ci redistribuirea oporhrnitifilor

de munci qi afaceri trebuie

si fie mecanismul fundamental.

Considerim cd este necesar sd umanizlm trami\ia 9i sf, reclidim

speranla oamenilor in normalitate, sd refacem increderea cetdfenilor ?n virtulile gi fo4a de regenerare a democrafiei, s5 readucem romdnilor increderea in forlele lor, in capacitatea lor de a fi cetSleni europeni egali. Este timpul sd redescoperim mdndria de 231

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fi romdn, fEcdnd ca talentul gi valorile nalionale si igi regiseasci locul in sfera valorilor europene.

Recentul Raport al Comisiei Europene recunoa$te progresele importante pe care le-am fbcut, dar sesizeazi gi aspecte care lin de dificultili in realizarea unei economii de pia16 funclionale qi in implementarea legislaliei necesare integririi europene, atrage atenlia asupra necesitilii unei lupte hot5rAte cu coruplia gi a consolidirii gi eficientizirii justiliei.

Mulli sunt tentali si compare progresele noastre cu ale altora, dar uitd sd spuni cine gi c0nd a generat decalajul. Citili cu atenlie raportul gi veli vedea cind a pierdut Rom6nia ritrnul reformelor gi integririi!

in interiorul Uniunii Europene se recunoa$te deja contribulia guvernirii noastre. Acesta este sensul recentei scrisori a premierului britanic Tony Blair, dar gi a declarafiilor de sprijin exprimate de Romano Prodi, acestea sunt motive pe care le putem invoca in fala Consiliului European de la Copenhaga in sprijinul solicitirii noastre de a se fixa anul 2007 ca moment al integririi depline a Romdniei in Uniunea Europeand. Cred cd obiectivul nu este de a ne lua la intrecere cu alfii, ci de a ne respecta propriul calendar.

Suntem criticali ci nu facem reforme mai dure, cd nu negociem mai relaxat capitolele deschise, dar mb intreb: ce ar dori cetltenii nogtri? Sd trecem prin experienfele dureroase ale reformei din Bulgaria? Si inchidem capitol dupi capitol fird s6 incercim si

protejlm interesele propriilor producbtori?

Nu suntem opaci la critici. Am luat deja misuri de recuperare a decalajului acolo unde acesta exist6. Dorim si reform6m mai repede gi mai profund administra{ia qi si restructurim acele sectoare ale economiei care ne impiedici sd avem caracteristicile unei economii de piata funcfionale.

232

Spre normalitate

fi ugor, dar gtim cA putem atinge aceste obiective. Am reupit gi in acordurile cu Fondul Monetar Internalional 9i cu Banca Mondia16. Vom putea reuqi gi in celelalte domenii. Acordurile cu fondul nu sunt contrare politicilor noastre social-democrate. Reducerea pierderilor din economie, sdndtatea finanlelor publice prin menlinerea unui deficit bugetar redus, descreqterea ratei

Nu va

inflafiei, reducerea cheltuielilor administrative - pentru a enumera doar c0teva dintre condilionalitllile acordului cu FMI - sunt politici necesare pentru redresarea 9i dezvoltatea economiei nalionale, pentru integ&rea europeani. Important este cd tot acest efort de reformS l-am fbcut menlindnd e"liilib*l gi coeziunea socialS. Am respectat astfel conceptul nostru privind raporturile dintre cetSlean 9i stat, precum 9i

principiul solidaritblii sociale. Vorbim despre incheierea tranzigieigi de intrarea in normalitate. in fapt, folosim aceste concepte pentru a descrie etape diferite de evolulie a societalii romanegti. o lungd perioada postrevolulionar[ se apropie de sfhrgit. Este perioada in care am aSezat temeliile noului edificiu al economiei de pia!5 9i ale statului de drept. Accesul la resursele bundstirii este ins[ in continuare foarte inegal disnibuit. Credem, de aceea, ci cel mai important clivaj sociopolitic nu este intre cei bogafi 9i cei sdraci, intre muncitori qi patronat sau intre politicieni gi societatea civi16, ci intre cei care au b gansi sau nu s6 se integreze tapid in noua societate, sd facd fali schimbdrilor, prin competenlele, abilitilile 9i resursele pe care le posedd: grad de educalie, profesionalizare, spirit de iniliativi, capital.

resursele bunistbrii inseamnd educalie, sdndtate, formare profesional6, pregatire pentru comunicare, culturd 9i alte bunuri sociale. Sunt domenii in care social-democralia trebuie si investeasca. in acelagi timp, accesul la resursele bunlstdrii inseamni apartenenla la comunitali democratice deschise, capabile sI manifeste gi sd dezvolte incredere.

Accesul

255

Adrian Ndstase

- SDre normalitate

Simpla na$tere 9i apartenenld la o familie qi la o comunitate lipsiti de un patrimoniu material, social gi cultural minim expune pe oricine la un risc ridicat de sirdcie gi nefericire. Dac6 spiritul intreprinzltor reprezinti in societatea de m0ine o virtute social6, atunci societatea trebuie sd suslind politici publice pe m6surd. Propunem o noud viziune asupra redistribuirii. Noi, socialdemocrafii, avem convingerea cd noile sfiddri gi riscuri niscute din deschiderile gi dinamica globalizdrli iqi gisesc rezolvarea intr-o altfel de redistribuire, nu in abandonarea ei. Az| noul angajament al social-democra{ilor trebuie sd fie politica de amplificare a participdrii gi imp6(ire mai egali a ganselor gi a accesului la bogslie.

Propunem

o noui viziune

asupra statului. Statul construieqte

reforma, el tempereazi excesele pielei, sprijind iniliativa, dar nu se substituie acesteia. Reludnd o formulare din Manifestul BlairSchroeder, putem spune gi noil. statul nu trebuie sdvdsleascd, ci sd

stea

cdrmd. Intenlionim sd ddm statului rolul gi puterea

necesare, dar sb nu a$teptAm de la el ceea trebuie sd facd cetileanul sau agentul economic prin uzul

libertdlii sale.

Sunt astizi dezbateri ample privind ce trebuie gi ce nu trebuie s6 fie sau sd faci statul. Ca social-democrafi trebuie sd veghem ca ,Societatea sd aibd atdta stat cdt cere momentuf'. Orice preconceplii, orice tabuuri sau extravaganle doctrinare privind statul risci si fie pentru acesta asemeni unei haine prea strimte pentru un trup in plinb transformare.

Economia de piald - altfel spus libera concurenli - este motorul cel mai puternic al producliei 9i iniliativei, recompensdnd efortul gi capacitatea de a inova, dar nu genereazd prin ea insigi egalitate in bun[stare, nici sens, nici proiect. Este nevoie ca economiei de pia!6 gi structurilor democraliei si le adiugim prin voin16 gi acfiune politici o buni guvernare, a cdrei sintezd trebuie sE fie un stat activ, responsabil, social gi ralional.

Firi un astfel de stat, frrd un orizont 234

politic moral, bunuri

Spre normalitate

inalienabile vielii demne - munca, educalia, sdndtatea, securitatea persoanei, mediul natural gi chiar persoana - devin mdrfuri, iar societatea o societate de pia!6. O astfel de evolulie este indiscutabil opuse valorilor gi idealurilor social-democraliei.

Nu suntem pentru egalitarism, ci pentru o egalitate de ganse. Noua noastrd politici va defini egalitatea ca includere 9i inegalitatea ca excludere. Includerea se referS, in acest caz,la un sens foarte larg: cetdfenie, drepturi politice gi civile, obligalii sociale. De asemenea, se referd la bportunitdlile $i implicarea in spaliul public' intr-o societate in care munca rimdne resursa centralS pentru supraviefuire, dar gi pentru respectul de sine 9i nivelul de trai, accesul la muncd este principalul cadru de oportunitili. Educalia qi profesionalizarea, asistenla medicalf, qi asiguririle sociale reprezintl alte forme de manifestare a egalitAlii de $anse. Solidaritatea sociali nu trebuie sd insemne o sldbire a mediului concurenfial gi o descurajare a competiliei intre indiviziPractica ne aratL ci acolo unde existl proprietate de stat, exist[ responsabilitate difuzd gi tentalia corup,tiei. Dacd sunt intreprinderi de stat care sunt eficiente atunci e foarte bine' inseamnE c6 avem de-a face cu manageri competenli 9i responsabili. Daci lucrurile

stau insd invers nu putem tolera ineficienla economici

incompetenla. Falsa proteclie sociali care a fi.rncfionat ani buni in

economia romdneasci trebuie

dispar6. Este imposibil[,

indezirabild qi inutila practica suslinerii activitSlilor ineficiente prin redistribuiri mascate dinspre activitalile rentabile. Statul nu trebuie sd distribuie decdt in mod exceplional ajutoare sociale, el trebuie si farnizeze oportunitlli. A

fi social-democrat inseamnd s[ generezi

sd redistribui prosperitatea, nu

gestionezi sdrdcia. Politica noastra trebuie s6 se orienteze cdtre suslinerea includerii sociale. Solidaritatea reprezinti principiul debazd", iar incluziunea social[ efectul dezirabll.

Avem o noui viziune asupra relaliei dintre stat 9i cetilean. Ea trebuie sd se bazeze pe responsabilitate. Statul oferi ganse 9i cere, in schimb, responsabilitate. Crearea capitalului, garantatea

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

dreptului de proprietate au fost esenliale in primii ani de dupd Revolulia din decembrie, in procesul restabilirii relaliilor de pia!6. Acum accentul trebuie sI cadi pe dreptul la munc6. Social-democrafia susline proprietatea privatf,, aa motor al economiei de pia!6, insd accentueazd rolul social al acesteia gi dreptul la muncd cinstit retribuitd. Ca social-democrali, nu putem sd nu reacliondm atunci cdnd resursele producfiei risci si rdmdnd neutilizate. Trebuie si vedem care sunt catzele gi sd gdsim ?mpreun6 cu proprietarii solufiile de a le reintroduce ?n circuitul economic. Statul nu mai genereazd direct locuri de munci, dar sus{ine crearea acestora gi urmbregte proteclia gomerilor obligdnd la diverse forme de asigurare contributivd gi qcolarizare continud. Munca este cea care std la baza prosperitSlii. Iegirea din siricie inseamni in mod

esenlial intoarcerea oamenilor la munca organizatd gi retribuitd corect.

Social-democralia respinge metodele etatiste de interven{ie in economie, insi nu susline abandonarea oricirui rol al statului in economie. Acolo unde piala nu reuqegte sd rcalizeze anumite

obiective sociale, Guvernul trebuie sd fac6 uz de instrumente politice pentru a le indeplini. Social-democralia asiguri o justd aqezare a poverilor fiscale pentru pldtitorii de impozite - impozit pe profit, pe capital, pe proprietate, pe salariu - pentru c5, in definitiv, plltitorii de impozite sunt cei care asigurd cheltuielile comune ale societilii. Social-democrafia considerd ci profiturile de azi, dobdndite gi utilizate in condilii transparent gi bine determinate, sunt investiliile

de m6ine, iar investiliile de mdine sunt locurile de munci

poimdine.

Proiectul nostru politic susfine, de asemenea, democratizarea democraliei. Ne intrebdm care sunt cauzele absenteismului ridicat la urne, reducerii activismului social, scepticismului faln de clasa 250

Spre normalitate

politicA? Politica s-a izolat de societate prin dezideologizarc, comercializare gi electoralism. Adicd exerciliul democratic tinde s[ fie redus la alegeri organizate cu mijloacele marketingului in scopul exclusiv de a obline qi pistra puterea. Criza se exprimd gi prin agteptarea unor solulii miraculoase gi a unor lideri providenliali, precum gi prin tot mai accentluata inclinalie cdtre soluliile politice de forfd qi autoritariste. Remediul acestei stbri de fapt consti, in opinia noastr6, intr-o real6 ,democratizare a democrafiei", prin deschiderea partidelor cdtre societatea civil6, crearea de mecanisme decizionale tmnsparente, prin intoarcerea politicii la adevir gi la problemele reale ale

cetilenilor. Nu putem evita sd ne pronun!6m asupra unor probleme care suscit6 o reactivitate publicd mare. A nu discuta anumite probleme nu inseamni c6 acestea nu existS. O astfel de temd este cea privind

politicile regionale de dezvoltare.

Oric6t de dificil ar fi sd lansim un proiect de reconstruclie regionali in dezbaterea publicS, trebuie si avem curajul sl facem cunoscute op,tiunile noastre. Amdnarea nu ar conduce decdt la pierderea unor oporfunitnli de atragere a unor fonduri europene de dez-toltare gi nu ar rezolva pe fond problema necesitdlii de autlliza modalitdli de acliune regionald in Romdnia.

Am abordat aceastd problemd doar cu statut de exemplificare, dar trebuie sI linem cont ci in noua etap[ de integrare europeanb in care intrdm nu mai putem amdna decizii sau acliuni, nu mai putem tergiversa lucrurile sau sd ne prefacem ci anumite probleme nu existS.

o altd provocare, atita vreme cdt inci nu s-a inleles bine, la nivelul structurilor din teritoriu, semnificalia acestei reforme.

Reforma administrafiei publice reprezintl

Aceasti reformd este meniti s[ contribuie, in mod esenlial, la transformarea 1ocalit61ilor in comunit6li, in cadrul cirora cetdlenii z)t

Adrian Ndstase

Sore normalitate

sunt chemali sI decidd asupra modului de dezvoltare a comunei, oraqului sau municipiului in care trdiesc.

Aceste decizii ale comunitilii urmeazd sd fie respectate gi in practicd de structurile administraliei. Este un model participativ, care pune in prim plan coeziunea gi solidaritatea sociald - doui din valorile ideologiei social-democrate. transpuse

Autonomia locald

inseamni ,,independenla absolutS"

organelor administraliei locale fa\d de ,,centru", cum cred foarte mul1i, ci dependenla acestora fap de problemele cetilenilor.

Dialogul cu societatea civil[ este o dimensiune esenlia16 a acliunii politice, oamenii trebuie sd fie informali cu privire la ce gdndim gi propunem ca programe de acfiune.

Este nevoie de transparenld decizionalS pentru a apropia actul guvernirii de cetdfean. Comunicarea cu societatea civild este esenliald qi pentru cd de cele mai multe ori acest feed-back ne spune foarte multe despre agenda cetSleanului gi astfel putem ajusta actul guvernlrii. Este momentul ca PSD si igi redefineasci relaliile cu mass-media, in funclie de agteptdrile pe care partidul le arc fa\d de pres6, dar gi in raport de agteptirile pe care presa le are fali de noi. Noi credem

c[ aceasti relalie trebuie sd fie guvernatd de interesul public. Relalia cu presa este importantd pentru cd alegdtorul, pe l6ngi perceplia realitdlii din jurul sbu, simte nevoia de a-gi integra informaliile intr-un context mai larg gi se bazeazd pe liderii de opinie qi informaliile furnizate de mass-media. Esenlial6 este transparenla activitdlilor noastre fa!5 de presd qi reclidirea unui climat de parteneriat, care sd asigure informarea publicd a cetIlenilor despre activitatea autoritdlilor publice la nivel central qi in teritoriu. Am venit azi in fala consiliului nalional cu proiectul

unui

document ideologic. Este desigur o schi!6, un inventar de teme de refleclie gi de solulii. Tocmai acest caracter de document de lucru 238

Spre normalitate

are valoare in acest moment pentru cd el ne oferd suportul unei dezbateri gi ne propune repere pentru demersul de construclie a viitoarei noasffe strategii electorale, dar qi al noilor proiecte de pro grame guvernamentale.

Am dat acestui document ideologic un titlu care s[ exprime inci de la inceput angajarea noastri intr-un proiect orientat spre viitor gi spre o stare de normalitate. Oamenii, cetSlenii Romdniei, la fel ca qi cei din Uniunea Europeand, igi doresc o viaJi sigura, un viitor predictibil, o stare de calm, de incredere gi de confort. O astfel de stare a societSlii este de fapt o stare de normalitate, o stare de echilibru 5i dinamicd pozitiv6. Iat[ de ce, dorim prin acest demers doctrinar sd definim obiectiwl strategic al acliunii noastre politice ca pe o opliune pentru firesc qi normal in viala societllii noastre. Am hecut peste noapte de la un partid la dou6 sute de partide. Am trecut de la o economie fbrd inflalie la niveluri de 1.000%. Este momentul ca aceasti balan\i, intre opfiuni extreme si capete ritmul firesc al normalitalii. Partidul Social Democrat este un partid al trarrziliei, dar este qi forla politicd care se angajeazi sd dea realitate proiectului unei Rom0nii viitoare pentru o perioadf, in care modelul de societate trebuie sd fie definit simplu gi in parametrii societllilor occidentale. Avem resursele intelectuale gi institulionale cele mai perfotmante, avem proiectul potrivit de dezvoltare gi avem de paftea noastrd majoritatea societSlii. Aceasti confluen!5 a forlei noastre politice cu voinla qi aspiraliile electoratului dau consistenld platformei noastre politice. Avem voinla gi puterea de a incheia cu succes un ciclu istoric ai de a deschide calea de dezvoltare pentru o RomAnie prosperi, stabil[ gi integratd unei Europe unite gi sociale.

NOUL COD AL MUNCII1 (decembrie 2002) Domnilor pregedinli, Doamnelor gi domnilor deputali gi senatori, Stimali invitafi, v7

\ / Y

reau

si vd spun cd am fost extrem de impresionat

dezbaterea care

a avut loc inainte ca noi sd ne

angajdm

rispunderea in legdfurd cu un text despre care, teoretic, nu ar trebui, deocamdati, sd aibi loc disculia atdta vreme cdt el, doar incepdnd de astizi, are o formd finall. Sigur, colegii nogtri liberali sunt mai obiqnuili sd ne ocupim in Parlament, cum ne-am ocupat ani de zlle, doar de problemele proprietilii. Noi credem insi cd este important sI ne ocupbm gi de problemele muncii gi, de aceea, dupd ce am rezolvat o parte dintre probleme, cdt am putut noi gi cum am gtiut, probleme de restituiri de proprietate, legate de privatiziri gi de transferuri de proprietate, este cazul si ?ncepem si ne mai ocupdm qi de reglementdri privind munca.

$i pentru un partid social-democrat - vreau si subliniez acest lucru - este pentru noi cel pulin la fel de important, daci nu mai important, sd g6sim cele mai bune reglementiri privind problematica muncii. 'Discurs rostit cu ocazia asum6rii r[spunderii Guvernului pentru noul Cod al muncii, 9 decembrie 2002.

240

Noul Cod al muncii

Domnilor pre$edinli, Doamnelor gi domnilor deputali qi senatori,

Stimali invitali,

La doi ani de la

acordarea

votului de investire, Guvernul

prezintd astdzi, penhu a patra oar6, in fala Camerei Deputalilor gi

Senatului, reunite in gedin!6 comund, pentru a-gi rlspunderea, potrivit procedurilor constitulionale,

asuma asupra

proiectului de lege denumit Codul muncii.

prezent, Guvernul gi-a asumat rdspunderea in fa\a Parlamentului asupra Legii privind promovarea investiliilor directe cu impact semnificativ in economie gi a Legii privind unele mdsuri pentru accelerarea privatizdrii. Totodati, pentru prima oard in viala parlamentari postrevolulionarl, Guvernul gi-a angaj at rlspunderea asupra Declaraliei de politicd generali privind bilanful primului an

PAn[

de guvernare.

Astdzi, lin sd declar, in mod expres, in plenul celor doud Camere ale Parlamentului cd Guvernul, bazdndu-se pe dispoziliile art. 113, alin. I din Constitulie igi angajeazd rispunderea asupra unui proiect de lege cu semnificalii deosebite pentru viala economicd gi socialS

atdrii.

legislativi este determinatd de necesitatea indeplinirii obiectivelor adoptate de Guvern in

Recurgerea

aceastd procedurd

domeniul muncii

gi politicilor sociale, de

respectarea

angajamentelor luate in cadrul procesului de aderare a Rominiei la

Uniunea Europeand, printre care gi acela de a adopta un nou Cod al muncii pdnd la sfdrgitul anului 2002, cl intrarea in vigoare la I martie 2003. reglementarea relaliilor de muncd sub o noud formi se impune ca o problemi majori a politicii legislative a

in mod obiectiv,

statului nostru. Tocmai de aceea, dupi aproape 13 ani de la actul 241

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

revolutionar din 1989, act pdn care Romania a inceput un parcurs politic, economic Ai social radical nou, se resimte acut necesitatea adoptdrii unui nou Cod al muncii. Aceasta, cu atdt mai mult, cu cdt

legislafia muncii

gi a securitilii sociale a

inregistrat deja

transformdri de esen!6, intr-o dinamicd cu totul deosebitd, impusi de trecerea !5rii noastre de la o economie centralizatd la una de piald.

Modificdrile de ordin legislativ au avut la baz6 evoluliile in sistemul relaliilor de munci, in permanentd

manifestate

schimbare, pe piafa forlei de muncd gi de capital.

Libertatea, in toate formele sale de expresie, a condus la formarea capitalului gi a proprietdlii private, dar gi a unor relalii sociale bazate pe dialog, competilie, concurenld gi, nu in ultimul r6nd, pe solidaritate.

in ultimii

12 an iniliativa economicd privatd s-a manifestat treptat gi, fireqte, s-a extins in toate ramurile economiei nalionale, fapt care a condus la importante restructurdri economice. Sectorul privat contribuie astdzi cu peste 670/o la crearea produsului intern brut, comparativ cu I6,4oh in 1990. Ponderea sectorului privat, in valoarea addtgath a principalelor ramuri, este astlzi comparabill cu cea din principalele ldri candidate la integrare in Uniunea Europeand.

domeniul privat lucxeazl, in acest moment, peste 70o/o din numirul total al salarialilor, in condilii de competilie comerciald qi profesionalS. Toate acestea eviden\iaz6, un mediu economic Ai un sistem al relaliilor de muncl cu totul diferit de cel din anul 1990.

acest cadru, proiectul noului Cod al muncii aqeazd, din piati gi pe principii social-democrate, raporrurile dintre salariali gi angajator. in aceste condilii, in ansamblul siu, Codul muncii ?ntdreqte dialogul dintre partenerii sociali - sindicate $i patronat - la toate nivelurile qi intre ei qi factorii guvernamentali. Ne racorddm, astfel, la ceea ce, in lumea contemporan[, a devenit o axiomi a dezvoltdrii economico-sociale, perspectiva economiei de

242

Noul Cod al muncii

a statului de drept, care rdspunde necesitilii de a conserva o pace sociald, in condiliile unei justilii sociale, convenite, cu implicarea constructiv6 a partenerilor sociali. Statudnd necesitatea dialogului social la toate nivelurile, Codul muncii urmdregte atmonizarea intereselor angajatorilor cu cele ale salarialilor, de la nivelul de angajator pdnd la scard nalionald qi, totodati, ofer6 modalit5li concrete de realizare a democraliei economice, sociale, parte integrantd a democraliei politice. consens cu practicile existente in statele membre ale Uniunii Europene, partenerii sociali sunt consultali 9i i;i exprimd opiniile

referitoare la diverse decizii a\e angajatodui sau coparticipl Ia aplicarea politicilor sociale. Pe planul strict al raporturilor dintre angajatori qi salariafi, noul cod

reglementeazd,inacord cu cele mai recente documente ale Uniunii Europene gi ale dreptului internalional al muncii, drepturile 9i obligaliile ce revin atdtsalarialllor, cdt 9i angajatorilor'

dreptului intemalional aI muncii contemporan - incheierea contractului individual de munc[ pe durati nedeterminati - se regiseqte pe tot parcursul codului, urmarindu-se aplicarea stricta a principiului stabilitilii salarialilor

Regula indiscutabild

in munc6.

Contractele

de muncd pe duratd determinati sunt limitativ

reglementate, iar modalitdlile moderne, reglementate pentru prima dati in legislalia noastrS, cum sunt contractele de munc6 pe timp partial sau cele incheiate prin agent de muncd temporard sunt riguror definite. in esen15, reglementarea asiguratii prin cod creeazd premisele pentru inlSturarea a ceea ce este indeobqte denumit abuzul pakonal. Deosebit de aceasta, Codul muncii creeazdun mediu competilional uniform pentru toli angajatorii, care sunt datori ca, in raporturile de munc6, sb aclioneze pebaza principiului bunei-credinfe.

Adrian Ndstase

Sore normalitate

perioada care s-a scurs

din 1990, s-au adoptat o serie

reglementdri noi in domeniul muncii gi securitdlii sociale, cum sunt cele referitoare la stimularea ocupdrii forlei de munci gi la sistemul

asiguririlor pentru gomaj, pensionarea anticipati, cumulul

funclii, precum gi cele referitoare la grevd.

serie de reglementiri innoitoare, racordate

exigenlele

economiei de pia!6, au fost adoptate in legiturd cu negocierea colectivi, salarizarea, stabilirea duratei timpului de muncd sub 8 ore pe zi pentru salarialii carelucreazd in condilii deosebite, grele, vitdmdtoare gi periculoas e, or ganizarea sindicatelor gi patronatelor, concediul de odihnd, proteclia muncii gi solulionarea conflictelor de muncd.

Noile acte normative gi eliminarea din legislalie a dispoziliilor ce ?mpiedicau derularea normald, in noile condilii, a raporturilor juridice de muncd, au fost pagii necesari care si produci schimbSrile dorite din societatea romdneascd.

Evoluliile din economie au condus la aparilia unor domenii de activitate noi, profesii gi meserii noi, specifice modernitdlii, care au fost reglementate in mod dinamic, dar, uneori, fragmentat, sub imperiul necesitilii imediate. Acum a venit vremea ca aceste norne si se reflecte coerent intr-un nou Cod al muncii. Proiecful noului Cod al muncii a fost elaborat cu luarea in considerare a dispoziliilor constitulionale care reglementeazd. munca gi protecfia sociall (art. 38, 39 gi a0) gi care asigur6, pentru o perspectivi indelungatS, un cadru fundamentat gi corect. S-au avut in vedere dinamica relafiilor de munc6, drepturile sociale gi economice generate de starea de libertate qi de atagamentul fald de

valorile libeftelii, definitorii pentru democratie gi economia de piald,.

Pe parcursul

elaboririi noului Cod al muncii, lindndu-se seama de

exigenlele economiei de piali, au fost identificate solulii corecte gi elastice, etice pi eficiente, cu stabilitate rezonabild in timp. 244

Noul Cod al muncii

Putem afirma cd proiectul noului Cod al muncii rlspunde opliunilor gi exigenlelor pietei muncii, problematica reglementatl privind exclusiv legislalia muncii.

linem si subliniem ci proiectul noului Cod al muncii nu are un caracter exhaustiv.

Dinamica schimbdrilor din societate ne impune adoptarea unor solulii principiale in domeniile aflate in plin6 transformare. In aceste caz-Llri, reglementarea concreti se realizeazl la nivelul legilor speciale. in acelaqi timp, dupd mai mult de un deceniu de tranzilie existd qi domenii in care se manifesti stabilitate. in aceste situalii, proiectul noului Cod al muncii oferd solulii concrete gi

detaliate, negociate

agreate

partenerii sociali.

demonstreazd, astfel, ci procesul trar:ziliei inregistreazd succese consistente, ca unnare a climatului de pace sociald tealizat, ceea ce asigurd apropierea mai rapidi spre starea de normalitate. Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali

Prin noul proiect de Cod al muncii s-a urmirit sd se reglementeze pentru toate categoriile de salariali gi angajatori, ansamblul tuturor normelor de bazd privitoare la contractul individual de munc[. Astfel, s-au identificat solulii care s5 reglementeze condiliile 9i clauzele contractului individual de munci specifice economiei de

pia\i,

ale executdrii,

modificdrii, nulitnlii gi suspenddrii acestuia.

Proiectul aduce noi reglementiri qi in materia angajdril astfel incdt, pe ldngd incadrarea in muncd in baza unor contracte de munci pe duratd nedeterminatb, se propun gi alte tipuri de contracte de munci, cum sunt cele pe durati determinat6, de muncd temporari, de muncd cu timp parfial, munca la domiciliu sau contractul de ucenicie la locul de munc6. Flexibilitatea tipurilor de contracte individuale de muncd r6spunde dinamicii tranzi\iei spre economia de piald gi ritmurilor impuse de globalizare, dar qi interesului economic, de mobilitate profesionali gi de calitate a muncii pe care il are angajatul.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ca noutate legislativd, s-a reglementat posibilitatea ca in contractul individual de munci s[ fie incluse unele cla.uze de mobilitate, de neconcurenld gi de confidenlialitate care, dacd nu srmt respectate, pot atrage obligarea pirlii in culp[ la plata de daune interese.

Firegte, in contract, pA{ile vor fi libere s[ includi gi alte clauze specifice in cadrul unei economii de pia!6, cu respectarea ordinii publice gi a bunelor moravuri. Suntem siguri cd proiectul Codului muncii, care reglementeazd eficient gi echitabil piafa forfei de munc6, va crea, pe de o parte, oportunitSli viabile pentru toli salarialii gi, pe de alti parte, mecanisme eficiente de selectare a personalului. Se vor incuraja, astfel, politicile de formare gi recalificare profesionali gi se va promova o jurisdiclie care si rezolve operativ conflictele de munc6.

Proiectul de cod promoveaz[ clar drepturile fundamentale ale salarialilor, printre care cel mai important este dreptul la salariu. Acest drept va fi protejat in mod special prin crearea Fondului de garantare a creanfelor salariale in cazul insolvabilitdlii patronilor. Proiectul noului Cod al muncii reglementeazi strict, in concordan{d europene gi ale dreptului internalional al muncii, institulia incetirii contractului de muncd in raport cu exigenlele economiei de pia!6, consacrAnd un capitol special concedierii.

cu normele

Aceasta poate fi dispusi pentru motive care lin de persoana salariatului sau pentru mofive care nu lin de persoana salariatului. Cea de a doua categorie poate fi individuall sau colectivi. Respectdnd interesele economice ale angajatorului, noile prevederi referitoare la concediere limiteazd posibilul arbitrar patronal.

domeniul relaliilor colective,

s-au conferit atribulii noi

institugiei reprezentanlilor salariafilor, in scopul de a promova gi apira interesele salarialilor in unitilile in care nu sunt constituite sindicate sau acestea nu sunt reprezentative.

246

Noul Cod al muncii

Reprezentanlii alegi

ocrotili prin lege

ai salariafilor, dar gi liderii sindicali, sunt

conformitate

cu normele Organizatiei

Internafionale a Muncii. care noul Cod al muncii definepte gi apard interesul economic al salarialilor in raport cu angajatorul, putem spune cI

in misura in

acest cod reflectd responsabilizarea socialI

capitalului.

Reglementdnd, in mod echilibrat, qi rispunderea integrali pe care salarialii o au pentru prejudiciul material ca.uzat angajatorului prin faptele lor culpabile, noul Cod al muncii demonstreaz6 responsabilitatea economicd reciproci a partenerilor sociali.

in ansamblu, se poate afrma c[ r[spunderea juridicb a cdpdtat, in noul cod, o modalitate mai largi de reglementare, statudnd principii noi legate de rispunderea disciplinard, patrimoniall, contravenfionali qi penali.

Rdspunderii patrimoniale i s-a stabilit un cadru juridic de reglementare diferit de cel existent. Ea se va intemeia pe normele 9i principiile rispunderii civile contractuale. Astfel, angajatorul este obligat sd-l despdgubeascd pe salariat in situalia in care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului, in timpul indeplinirii obligaliilor de serviciu sau in leg[turi cu serviciul. Tot astfel, salariatul rispunde patrimonial, in temeiul normelor 9i principiilor rispunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina gi in legiturd cu munca sa. Solufiile sunt simetric egale. Doamnelor gi domnilor parlamentari Cred c6 suntefi de acord cd rEspunsul la sfidirile globalizirii nu este unul strict economic, dar qi unul de educafie gi formare

profesional[. Competilia economicd este

competilie

capitalurilor, a tehnologiilor, a capacitllii de a cdgtiga piele noi, dar gi a dinamismului noilor profesiuni.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

construirea qi

Romdniei pentru acest deceniu este consolidarea societdlii cunoagterii, a economiei

Obiectivul strategic cunoagterii.

Responsabilitilile angajalilor, ale angajatorilor gi ale autoritdlilor

publice, reglementate prin proiectul de lege supus aten{iei Dumneavoastr6, vor contribui la o noud calitate a muncii qi a economiei, reflectate, atdt in rezultatele competiliei gi in dezvoltarea economicl, c6t gi ?ntr-o noul calitate a vielii qi dezvoltirii sociale. Din aceastl perspectivi sunt reglementate doul tipuri de contracte in domeniul formdrii profesionale organizate de angajatori: contractul de calificare profesionali gi contractul de adaptar e profe

ona16.

Un titlu distinct, reflect6nd concepfia social-democrati,

este

rezewat sAnAtAUi gi securitdlii in munci, comitehrlui de securitate gi sdnitate in muncd, protecliei salarialilor prin servicii medicale. Toate aceste prevederi fac din noul Cod al muncii un act normatrv modern, un text de justifie gi coeziune socialS, ale c5rui prevederi

vor acfiona pentru diminuarea polarizdrli sociale in RomAnia. Totodatb, se creeazd condiliile ca o parte a clasei de mijloc si provind din rdndul salarialilor.

Din momentul intrlrii in vigoare, noul Cod al muncii va trebui si devind un cod de conduitd pentru cei care interaclioneazd, pe piala muncii, fie cd sunt angajatori, fie ci sunt salariali, fie organizalii sindicale sau pahonale, fie, desigur, organe ale statului. Doamnelor gi domnilor parlamentari, Rdspunzdnd cerinlei ca noul Cod al muncii sd exprime trdsitura

definitorie a legislaliei muncii - proteclia salarialilor - Guvernul a fost preocupat si asigure qi promovarea intereselor legitime ale angajatorilor.

Echilibrul judicios intre interesele salarialilor 9i cele ale angajatorilor constituie o cerinli certd pentru legislalia muncii. in 248

Noul Cod al muncii

acest spirit, proiectul de cod reglementeazl drepturile angajatorilor

intr-o dubli perspectivl: cele care se exercitd prin dialog cu sindicatele sau cu reprezentan\ii salarialilor, dar gi cele care se exercitd de sine stitdtor, independent. Md refer la orgatizatea muncii salarialilor, la dreptul de a da dispozilii gi ordine obligatorii - dacd sunt legale -, la dreptul de control gi, in sfhrqit, la dreptul de a sancliona disciplinar pe cei vinovali de incSlcarea obligaliilor de serviciu.

Dim

expresie, astfel, preocupirii noastre pentru dezvoltarea proprietilii private, spiritului antreprenorial, pentru intirirea

autoritilii celor care conduc unitl1ile

economico-sociale,

imbundtilirea actului managerial, pentru promovarea intereselor patronale.

Doamnelor qi domnilor deputafi qi senatori, Aga dupd cum gtifi, la preluarea mandatului de guvernare spuneam cd unul dintre obiectivele noastre prioritate va

crearea condiliilor

fundamentale astfel incit cetdlenii s[ poatd participa efectiv la viala social6, prin asigurarea unor garanlii individuale, colective

sau de alt6, naturd, impreuni cu creqterea gradului

responsabilitate individuali. Tot atunci spuneam ci modelul social pe care Guvernul il va aplica va fi unul bazat pe echilibrul dintre competifie, colaborare gi solidaritate.

Codul muncii prezintb gi reprezintd valorile in care noi, Guvernul gi Partidul Social Democrat, credem qi dupi care ne-am ghidat 9i ne ghiddm in construclia unui model economico-social, care sd determine, treptat, bunistarea la care Romdnia gi cetilenii sii au dreptul.

Eforturile de integrare in structurile Uniunii Europe demonstreazd, al[turi de costurile etapelor aderdrii, mai ales cAgtiguri durabile, care decurg chiar din definilia noii Europe, ca fiind o Europd social6. Pentru noi. Guvernul social-democrat al Romdniei, este deosebit de important ca, in perioada imediat urmdtoare, sd intensificdm acliunile gi pregltirile impuse de obiectivul integririi

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in Europa sociala, parte esenliali a construcliei Uniunii Europene. Este ,,o destinalie" unde Romdnia se va afla aldturi de alte 1iri, unde romanii vor

tr[i

gi vor munci aldturi de alte popoare.

Noul Cod al muncii este astfel construit incdt, apirdnd in mod egal gi echilibrat gi munca gi proprietatea, respecti valorile socialdemocraliei.

in mod special, cd pentru noi munca reprezintd o valoare socia16, la fel de important[ ca proprietatea.

Dorim sd subliniem,

Noul Cod al muncii constituie pentru Guvernul gi partidul nostru expresia cea mai elocventd a doctrinei social-democrate gi a obiectivelor pentru care cetilenii Rom6niei ne-au investit la alegerile din anul 2000.

Noul Cod al muncii, parte a identitl1ii noastre social-democrate, are sprijinul reprezentanlilor societ5lii civile. Prevederile proiectului Codului muncii sunt in concordanld cu legislalia comunitard in domeniul muncii, la elaborarea acestuia avdndu-se in vedere gi angajamentele asumate de Romdnia prin Documenful de

pozilie la capitolul 13 ,,Politicd sociali gi ocuparea forlei munci".

Romdnia este membru fondator, din anul 1919, al Organizaliei Internalionale a Muncii, cea mai prestigioasd organiza{ie in materie. Tocmai de aceea, in raport de exigenlele actuale ale dreptului internalional al muncii, la elaborarea noului cod au fost avute in vedere convenliile Organizaliei Internalionale a Muncii, ratifrcate de tara noastr6. TotodatS, la elaborarea codului au fost avute in vedere gi cerin{ele Cartei sociale europene a Consiliului Europei, ratificate gi de Romdnia prin Legeaw.74/1999, document considerat ilustrativ pentru problematica muncii in acest nou secol. Doamnelor gi domnilor parlamentari

Dialogul cu organizafiile sindicale gi patronale a fost o preocupare constantd a Guvernului incd din momentul investirii acestuia. 250

Noul Cod al muncii

Acordurile gi convenliile incheiate cu confederaliile sindicale 9i patronale au constituit un vector de incredere, de stabilitate pe plan intern. Totodat5" aceste acorduri negociate qi semnate cu partenerii sociali au condus, pentru prima datd in 12 ani, la tealizarea pdcli sociale, care a oferit climatul necesar reformelor promovate de Guvern.

Noul cod rcprezintd rodul unei munci suslinute, de echipd, in care Guvernul a avut doi parteneri importanli gi onegti: sindicatele qi patronatele.

El nu este doar opera Guvernului, ci un

angajament discutat, patronatele. Dialogul cu

negociat gi convenit cu sindicatele 9i partenerii sociali s-a purtat indelung, cu multb seriozitate, responsabilitate $i determinare din partea tuturor pirfilor. El este expresia fide16 a importanlei pe care o acorddm rela,tiilor cu societatea civild.

Suslinerea noului Cod al muncii demonstreaz[, incd o dat6, faptul cd ne respect6m programul de guvernare. Iati de ce considerim c6

este datoria noastrb sd ne asumdm rdspunderea

fala

Parlamentului pentru noul Cod al muncii.

Rdspunderea asumati pentru acest act normativ fundamental pentru o societate modern[ demonstreazi ci Guvernul infelege modernitate a, mai ales prin respectarea angaj amentelor luate. Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali

Am prezentat in fala Dumneavoastri principalele reglementdri pe care le confine noul Cod al muncii.

Nu este, desigur, un proiect de lege care si nu presupund in viitor ca $i orice alt act normativ - perfeclion[ri impuse de via![, de practica pielei muncii gi a raporturilor de munci.

finind

seama de caracteristicile proiectului de Cod

membrii Guvernului au decis,

al muncii,

unanimitate, s5-9i asume

rdspunderea in fala Camerei Deputalilor 9i a Senatului. 251

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Imi ingddui sd reamintesc, ?n acest context, faptul cI in acelagi domeniu, al relaliilor de munc6, a mai existat o asumare a rispunderii, realizatd de unul dintre guvernele anterioare, in legituri cu Legea privind Statutul funclionarilor publici. Prin angajarea rispunderii politice in gedinla de astdzi, Guvernul igi afirmb hotdrdrea de a-gi continua mandatul de incredere acordat in decembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege pe care l-amprezental.

De altfel, prin angajarea rdspunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul in fala unei alternative: fie s[ menlini in funcliune actualul Guvern, acceptdnd proiecful de lege prezentat, fie s[ incerce demiterea sa, retrdgdndu-i increderea prin inilierea unei moliuni de cenzur6.

imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca in mod obiectiv demersul nostru, prin raportare la necesitatea de a asigura ldrii cadrul legislativ corespunzdtor intr-un domeniu atdt de important cum este cel al relaliilor de muncd. Vd mullumesc pentru atenlia acordati gi cred ci Dumneavoastr6, stimali colegi, veli susline Guvernul ?n acest important demers legislativ.

ALIANTA CU UDMR' (ianuarie 2003) Stimali delegali gi invitali,

Dragiprieteni,

numele Guvernului Rom0niei gi al colegilor mei din Partidul am plScerea sd vd adresez un salut cdlduros gi sd

ISocial Democrat

urez succes lucrdrilor congresului dumneavoastri.

Prezenla astdzi aici a membrilor cabinetului gi a reprezentanlilor PSD nu este un simplu gest de politele fatfl de DumneavoastrS, partenerii noqtri de cooperare pariamentard.

Ea arc o valoare de simbol, marcdnd incheierea unei etape de evolulie ?n relaliile dintre partidele noastre qi inceputul unei perioade noi,bazatdpe o alti calitate a comuniclrii politice.

Trebuie

recunoaqtem astdzi deschis

cd foarte mul1i

ani

raporturile dintre formaliunile noastre politice au fost dificile, cd au existat tensiuni gi suspiciuni reciproce.

in ceea ce ne privegte, unele dintre aceste suspiciuni erau legate de ceea ce noi percepeam ca o acliune politicd de contestare a unitllii statului romdn. In ceea ce vd priveqte, existau suspiciuni privind o

politici de asimilare etnicS. Ambele atitudini igi aveau sursa in trecut, fiind efecte ale ,,decongel6rii" relaliilor interetnice dup6 ciderea comunismului. t Interventie in cadrul lucririlor Celui de al VII-lea Congres al Uniunii Democratice a Maghiarilor din RomAnia, Satu Mare, 3l ianuarie 2003.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

nu trebuie si ne ferim s6 vorbim despre aceste lucruri astdzi, cdnd relalia noastri politicd s'a mafirizat, cdnd am parcurs impreund un proces de schimbare a mentalitS{ilor, de inlelegere 9i acceptare reciproci a obiectivelor noastre politice. Cred

Unele solufii, care pdreau imposibile la inceputul deceniului trecut, sau pireau a genera mari probleme in relaliile interefirice, s-au dovedit a fi realiste gi fezabile gi au fost bine receptate atAt de etnicii maghiari, cdt gi de romdni. Procesul politic din ultimii ani are c0teva invd{iminte importante.

Preocuparea noastri, a Partidului Social Democrat, privind

apirarea unitlfii gi integritifii statului romffn nu este incompatibili cu afirmarea identitifii etnice a minorititii maghiare.

Raportarea permanenti la standardele europene a conferit soliditate acestui proces politic. Ast5rzi, cAnd vorbim despre un alt tip de relalie intre UDMR qi PSD, cred cI se cuvine si mullumesc public acelor politicieni, at6t din partidul dumneavoastri, c6t gi din partidul nostru, care au depus in timp eforturi in direclia construirii comunicdrii politice intre noi.

imi place si cred ci aceasti evolufie din cadrul clasei politice exprimi o evolufie a societlfii romflnegti in ansamblul siu. Cred cd am

invilat si

ne acceptim unii pe ceilalli.

Am invifat ci toleranla este nu numai nobi16, ci gi eficientd. Cd avem, cu tofii, aceleaqi obiective - sd inscriem Rominia pe o traiectorie stabild cdtre Europa gi cdtre un viitor mai bun. Am inv6fat, cu tofii, leclia cooperirii.

Din acest punct de vedere, colaborarea noastrd nu trebuie privitd nici exclusiv prin prisma unor obiective conjuncturale, legate de asigurarea suportului parlamentar al guverndrii, nici ca o expresie a intereselor unor elite. 1<t

Alianla cu UDMR

Ea este un bun cflgtigat al democra,tiei romflnegti gi are efecte

pozitive asupra stabilitflfii relafiilor interetnice. Faptul

Romdnia este astdzi un model de convieluire interetnicd in aceasti

zoni frdmintati a Europei se datoreazL deopotrivd infelepciunii politicienilor romdni qi a celor de etnie maghiard.

Va trebui, in continuare, sd facem eforturi pentru a elimina orice fel de tentalii extremiste qi xenofobe din viala public6. Numai astfel vom construi relatii interetnice cu adevdrat durabile, ferite de orice posibil derapaj.

Am ales aceasti localitate gi acest moment pentru semnarea unui document politic important pentru noi: protocolul de colaborare intre Partidul Socialist Ungar gi Partidul Social Democrat. Aceastd alegere nu este int6mplStoare. Ea aratd cd UDMR, dincolo de rolul pe care il joacd pe plan intern, poate fi un vector important

relaliile politice internalionale,

construclia unei relafii

strategice intre fo(ele politice din Romdnia gi cele din Ungaria in perspectiva integrlrii europene.

Parteneriatul strategic pentru secolul al XXI-lea, semnat recent de guvernele Ungariei gi Romdniei, este doar unul dintre modurile in care s-a conqetizat aceastd relalie privilegiatd dintre politicienii romdni qi cei maghiari. Doamnelor qi domnilor, Cu sprijinul Dumneavoastrd parlamentar, Partidul Social Democrat a asigurat guvernarea fdrii in ultimii doi ani.

Am oblinut o serie de succese importante. Evolulia economic[ aratd c6, in sffirgit, in Rominia incepe si fie bine. Rezultatele pozitive ale reformelor incep s5-gi facd apai[ia.

Anul acesta sperim ca evoluliile excelente ale indicatorilor macroeconomici sd genereze efecte concrete gi in ceea ce privegte nivelul de trai al populaliei.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in plan extern, de asemenea, succesele au fost insemnate. Primirea invitaliei de aderare la Tratatul nord-atlantic reprezinti vdrful unei perioade in care eforturile diplomatice au fost intensificate. Aceste succese nu ar

fost posibile fbrb sprijinul dumneavoastrd 9i in numele tuturor colegilor mei, pentru

doresc si v6 mulfumesc, acest sprijin.

Dar, dacd primii doi ani de guvernare au fost excelenli, aceasta nu inseamnf, cd anii urmdtori vor fi foarte ugori. Dimpotrivd. aqteaptd o perioadd foarte dificild, marcatd de inceperea procesului efectiv de integrare in Uniunea Europeand. Aceasta este miza esenlia16 a acliunii noastre in anii ce vor urrna.

Integrarea nu mai este astdzi doar o problemi de politicd externi, ci a devenit principala prioritate de politicd interni a Romdniei.

Integrarea inseamnd

gi un efort parlamentar enorm, in

care

continuitatea, consecvenla gi tenacitatea sunt cuvintele cheie. Contdm pe Dumneavoastrd!

Dorim ca UDMR, ca o formaliune ataqati valorilor europene, sd fie pentru Partidul Social Democrat un partener pe termen lung in procesul de pregitire a societi{ii romffneqti pentru aderarea la Uniunea Europeani. Cooperarea noastrd parlamentard qi la nivelul administraliilor locale - cum este cea de aici, de la Satu Mare, spre exemplu - s-a bazat pe principii corecte, de respect reciproc, gi a decurs pozitiv. Desigur, ea nu a fost scutitd de momentele de tensiune gi de nemulfumirile pe care le genereazl orice fel de colaborare politicS. Doresc sd v[ spun - gi aici cred ci sunt in asentimentul tuturor colegilor care au participat la negocierile cu UDMR - cd echipa dumneavoastrd este o echipd solid6 gi dificild pentru orice partener. Disculiile cu UDMR nu au fost niciodat[ u$oare sau superficiale. Dimpotrivi. Am apreciat insi faptul cd echipa uniunii a avut o

256

Alianla cu UDMR

gdndire politicd pozitivd inlelegerile convenite.

gi mai ales cd inlelege sA respecte

$tim ci mul1i au privit cu mult scepticism protocolul de colaborare dintre partidele noastre. S-a vorbit foarte mult despre aceastS colaborare ca despre un compromis major, care at fi generat consecinle periculoase atdt pentru noi, cdt gi pentru dumneavoastrd.

S-a incercat agitarea spiritelor gi resuscitirea intoleranfei. Toate acestea nu au fost decAt incerc6ri ale celor care se tem de succesul

colabordrii intre noi. Pentru ci cei doi ani care au trecut de la alegeri au ardtat c[ aceast[ colaborare a fost funclional[ gi productivi. Am adoptat Legea administraliei locale. Pebaza listei judelelor gi a localitSlilor in care ponderea locuitorilor aparlindnd unei minoritili nalionale depdgeqte 20o/o, a listei pe judele a denumirilor in limba materni ale acelor localitdli in care ponderea locuitorilor aparlinind unei minorit5li nalionale depdgegte 20o/o, am putut crea o lege modernS, in deplin acord cu cele mai avansate prevederi in domeniul protecfiei minoriti,tilor din Europa.

Am completat gi consolidat prevederile Ordonanlei de urgen!6 a Guvernului nr.9412000 cu Legea w. 50112002 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apar,tinut cultelor religioase.

Pentru

avea

lege funcliona16 care sd rdspundi nevoilor

ldcagelor de cult gi sd repare nedreptifile sociale de acum 50 de ani,

am iniliat un amplu proces de consultare cu reprezentanli ai comunitllilor locale gi ai diverselor culte religioase. Vom gisi in comun solulii gi pentru problemele nerezolvate incd, cum ar ft aceea a lirgirii ariei invdldmdntului universitar de stat in limba maghiard. Dorim si asigurim un cadru institulional corespunzStor pentru cultura gi inv6ldmdntul minoritifilor nalionale.

257

Adrian Ndstase

SDre normalitate

Desigur, pirerile noastre nu coincid intotdeauna. Opliunile pe care le avem in vedere sunt diferite. Sunt insd convins cf, va prevala intotdeauna logica flexibild a cooperbrii, care ne va conduce la un compromi s constructiv.

ceea ce ne privegte, vom respecta intotdeauna standardele in ceea ce privepte drepturile minoritdlilor nafionale. in numele acestor standarde, ne vom opune oricdror revendicdri maximaliste, de autonomie pe criterii ebdce, sau altor formule care nu sunt europene in litera gi spiritul lor. europene

Noi credem ci drepturile omului se exerciti in mod individual, nu colectiv. Am spus de mai multe ori acest lucru gi nu abdicim de la acest principiu.

linem la exerciliul suveranitdlii pe teritoriul Romdniei, in zonele !6rii, qi la respectarea simbolurilor statului in

toate toate

comunitilile. Nu incercdm sd suprimdm sau s5 limitdm folosirea limbii materne.

Din contr6, vom sprijini diversificarea situaliilor minoritdlile igi utilizeazd, limba matern6.

care

Dar trebuie s5 inlelegeli cd vi cerem reciprocitate gi respectarea Constitu,tiei: limba romdnS, ca limbd oficial5 a statului nu poate fi ingrdditd in circulalia ei pe tot teritoriul lerii, indiferent de componenla etnici a comunitililor. Stimali prieteni,

Sunt convins cd gi Dumneavoastri, in cadrul acestui congres, avind qi experienla guverndrii in coalilie cu alte partide, veli valoiza in mod pozitiv colaborarea cu Partidul Social Democrat.

Pe aceastd bazd putem gdndi mai departe gi stabili obiective comune pentru viitor, construind un parteneriat strategic pentru integrarea societilii romdnegti in Uniunea Europeand.

258

Alianta cu UDMR

Vreau sd

asigur pe

tofi membrii Uniunii

Democratice a

Maghiarilor din Romdnia de prietenia noastr6. Vd mulfumesc qi v[ urez succes! J6 MLII.{IGT ES SOK SIKERT TiVANOT A KONGRESSzuSI{AK!

LAJUMATATE DB MANDATO REALTzART $r

PRroRrrAlr'

(februarie 2003) J)ezbaterea de cdtre Parlament a rezultatelor politicii

LJ gxemamentale reprezintd, un demers deosebit de important pentru sistemul politic gi pentru sistemul institulional din Romdnia. Doresc si prezint Parlamentului, pe de o parte, aspectele pozitive, dar evident, 9i anumite neimpliniri din anii 2001-2002, in vederea identificdrii soluliilor, a prioritdlilor pentru desfrgurarea cu mai multd eficienlb a procesului de guvemare. Primii doi ani ai guvernirii noashe au rcprezentat o perioadd de realizdri certe qi notabile in multe domenii. Succesele oblinute, atdt pe plan intern, cdt gi extern, confirmd teza noastr6, potrivit cireia viziunea social-democratd de guvernare a ldt'ri este cea mai potrivitd pentru Romdnia in acest moment. Folosesc acest prilej pentru a mullumi incd o dati tuturor cetSlenilor care ne-au votat, care au avut incredere in programul politic gi oferta electorald a PSD. in acest fel, avem posibllitatea confirmdrii viabilit5lii programului social-democrat de guvernare in lara noastr6.

La sfhrgitul anului 2000, Partidul Social Democrat s-a angajat in fala Parlamentului c[ va realiza ,,o guvernare mai bund". Trebuie reamintit faptul c6, ?n acel moment, lara se afla intr-o situalie de I Aloculiune rostitd cu

ocazia prezentArii

in fala celor doui

Camere ale Parlamentului a

,peclaraliei cu privire la politica Guvernului in perioada 2001-2002 qi la principalele prioritdli economice Si sociale in anii 2003-2004' , 12 februaie 2003. 260

La iumdtate de mandat

crizd dttpd guvernarea de dreapta, care, din incapacitatea de gestionare a !6rii gi a reformei, a aplicat politica regtesului economic programat. Au fost afectate, astfel, nu numai bazele dezvoltdrii economice a Romdniei, ci, in mod grav, nivelul de trai al populaliei 9i credibilitatea !6rii in relaliile externe. Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea ce se manifestau in plan social au creat pe plan extern o imagine nefavorabili lirii noastre. Institufiile financiare internafionale, agenliile de rating 9i Comisia Europeand erau neincrezdtoare in capacitatea de reformare a economiei romdnegti.

realitdlilor din lara noashd a reprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit s[ le dep6gim. Intr-o asemenea situaiie, Executivul a pus pe un plan prioritar redobdndirea ?ncrederii gi revigorarea relaliilor politice externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeand gi instituliile Aceasti perceplie negativi

financiare internafionale. Astfel, am Acfionat concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politic[ externS 9i pentru a dobOndi sprijin in suslinerea gi desfrgurarea procesului de reformi economicd in condilii de suportabilitate social6. Aqa se explici modul in care am reugit si asigurlm realizareaunor obiective de politicl extern6, vitale pentru Romdnia, qi anume:

o recunoa$terea dreptului de liberd circulalie a cetllenilor romdni in,,spafiul Schengen"; o invitarea Romdniei, laPraga, de a deveni membru NATO; o oblinerea, la Copenhaga, a unui calendar precis pentru ca Romdnia si devind membru al Uniunii Europene, incepdnd cu anul 2007; r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internalional gi Banca Mondial6; o rezolvarea unor litigii existente de ani de zilein relatiile externe bilaterale; ca un singur exemplu, rezolvarea unei situalii vechi, delicate in relaliile Romdniei cu Suedia. Nu numai cd am solulionat acel diferen4 dar in acegti doi ani am 9i pldtit cele 120 milioane USD 261

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

in patru tran$e, astfel incat aceasti chestiune, care ne-a venit din urml gi care a grevat relafiile noastre cu lirile nordice, a putut fi rezolvatd, dar iatd, gi cu un pre! suplimentar, care a insemnat adiugarea unei sume considerabile in bugetul de cheltuieli al Guvernului;

extinderea cooperdrii cu liri gi regiuni ale lumii in care prezen[a Romdniei devenise nesemnifi cativd.

sociale oblinute pe plan intern gi demonstreazd ele realismul programului guvernamental. Astfel, amrealizat relansarea economici in ritmuri care au plasat Romdnia pe unul din primele locuri intre !6ri1e central gi est-europene. Aici ag face o parantezl. Colegii nogtri care tocmai au pirisit sala, dupi doi ani de guvernare, dacd s-ar fi prezentat in Parlament pentru a prezenta rezultatele lor, ar fi trebuit si arate cd produsul intern brut al farii scdzuse cu aproximativ I0%. fost o pierdere de aproximativ 4 miliarde USD la avutia !6rii, in timp ce noi, in aceqti doi ani, practic am mirit cu 4 miliarde USD produclia intemd. Cei care vorbesc despre holie gi despre diminuarea bogiliilor larii trebuie sd lind seama c[ acest Guvern, in doi ani, indiferent de problemele care au apdrut, a reuqit s6 aduc6 la avulia Wil 4 miliarde USD, in timp ce cei care acum ne critic[ au luat de la avufia lirii 4 miliarde USD. Progresele economice

In plus f4e de aceasta, am mai realizat:

o dezvoltarea gi consolidarea structurilor de proprietate privati; o instituirea gi amplificarea unor mecanisme ale economiei de pialn pe baza legislaliei

naf ionale, armorizate cu cea comunitari; declangarea unor programe de investitii care suslin imbunitifirea conditiilor de via!5 in mediul urban gi rural; o lansarea unui amplu program social care asigur6: intensificarea preocupirilor pentru crearea de noi locuri de munc6, in vederea cregterii gradului de ocupare a populaliei active gi diminudrii gomajului; sporirea sensibili a numdrului de locuinle, inclusiv penb:u un numir foarte mare de tineri; ridicarea gradului de

262

jumdtate de mandat

pensionarilor $i persoanelor cu venituri mici; imbundtdlirea, pentru elevi, a condiliilor din qcoli gi din familie; o punerea in aplicare a unui pachet de misuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gatuitd de active in vederea dezvoltirii de afaceri in zootehnie gi pdnS la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreazl in sectorul tehnologiei informaliei, domeniu in care cifra de afaceri a fost dublati in 2002

protectie

fa!5 de 2000.

Acum, dupi doi ani, putem afirma cd am depigit situaliile critice care puteau exclude Romdnia din circuitul european 9i internalional. Astizi, lara noastri se bucuri de un larg 9i substanfial sprijin extern. Romdnia este acum un partener credibil ?n procesele ample ale construcliei Europei unite qi ale consoliddrii noii solidaritSli euroatlantice. Evaludrile pozitive privind realizdrile din Rominia din anii 20002002 sunt in total contrast cu evaluirile negative din perioada guvernirii anterioare. in rapoartele Comisiei Europene 9i ale Fondului Monetar Internafional de pdnl in anul 2000 inclusiv, se fbcea referire la ,,performanfele economice dezamdgitoare catzate de politicile macroeconomice nepotrivite".

incepdnd cu anul 2001, aprecierile sunt de genul - citez ,,Romdnia a oblinut prin programul siu o performanti macroeconomici deosebit6"; ,,Romdnia a continuat sd facl progrese cdtre o economie de pia!6 funcfionali, iar perspectivele de realizare a acestui obiectiv s-au imbunlt6lit"; ,,Romdnia a fbcut progrese impresionante in abordarea mai multor puncte slabe mai vechi gi agteaptl acum o performanll pe misurd". Am incheiat citatele.

Bilanlul ultimului an aratd o continuare a evoluliilor favorabile din 2001. Anul 2002 a reprezentat, din punct de vedere economicosocial, un an al performanfelor ridicate gi mi refer aici, indeosebi, la cregterea economici, majorarea substanfial[ a exporturilor, la

reducerea semnificativ[

infla1iei,

sporirea volumului

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

investiliilor, la cregterea salariului real $i a pensiei reale, precum $i la un grad mai bun de protec{ie sociaE a categoriilor defavorizate. $tim ci sunt in continuare foarte multe probleme. in doi ani nu am putut sd rezolvdm toate dificultilile care existd in societatea romdneasc[, nici nu ne-am propus acest lucru gi nici nu ne-ar fi crentt cineva dacd ne-am fi propus un astfel de lucru. Dar s-au int6mplat foarte multe lucruri pozitive. Sigur, existi in continuare polarizarea social[, existi foarte multi sdrdcie qi, de aceea, problematica nivelului de trai, cregterii nivelului de trai trebuie sd ne preocupe in mai mare mdsurd in perioada urmdtoare. Politica pe care am promovat-o a demonstrat cI teoriile potrivit cdrora reforma nu face casd buni cu progresul economic gi, mai ales, cu cel social, nu ipi au justificare decit in explicalii privind ineficienla actului de guvernare a celor care suslin asemenea concepte.

Ne aflim astizi, stimali colegi, in fala Dumneavoastrl, in situalia in care Romdnia benefrciazd de condilii favorabile pentru ca obiectivele de dezvoltare economicS, imbunitilirea nivelului de trai, aderarea la NATO gi integrarea prii in Uniunea Europeani si devini certitudini pentru anii urmitori. Suntem pregitili s6 continulm aplicarea cu fermitate a programului nostru, inclusiv prin reconsiderarea prioritililor de la o etapd Ia alta, in scopul respectirii angajamentelor asumate la investire. Chiar dac[, prin prisma rezultatelor prezentate, perioada primilor doi ani de guvernare reprezintl" cu adevirat o schimbare ?n bine, wem si vi asigurim cb nu am intrat, in nici un fel, intr-o zoni a automullumirii. Sunt incd domenii care nu au evoluat cum am fi dorit. Cunoagtem difrcultilile gi neajunsurile din !ar6. De altfel, cred c6 am convins c6, permanent, c[utim solulii gi acliondm operativ pentru rezolvarea problemelor care apar pe parcurs.

Dup[ cum ali observat, atdt in planul de acliuni al Guvernului pentru perioada hecut6, c6t gi in cel pe anii 2003-2004, pe care il aveli acum printre volumele primite, acliunile nerealizate sunt evidenliate gi reprogramate. Degi num6rul lor este mic, in virtutea probitdlii profesionale gi a transparenlei pe care le-am instituit ca 2U

La iumdtate de mandat

principii ale activitilii noastre, nu le ascundem 9i le

recunoaptem

deschis.

Construim o economie de pialdfanclionald

Nivelurile cantitative, dar mai ales schimbirile calitative din economie, ca rezlltat direct al procesului de reform6, ilustreazd faptul c6 s-au inregistrat progrese evidente pe linia crebrii unei economii de piald funclionale. Rezultatele sunt cu atdt mai apreciabile intr-un context internafional caracterizat prin incetinirea

ritmurilor de cregtere in larile deztoltate. Evolulia din ultimii doi ani, precum gi tendinlele proiectate, confer6, cred, certitudinea indeplinirii, in orizontul de timp programat, a criteriilor de aderare la Uniunea European[.

Degi cifrele qi comparaliile pot plictisi pe unii - mai ales pe cei care doresc si fie uitate cit mai repede datele statistice negative din trecutul apropiat - md simt totugi nevoit sd apelez la acestea, pentru ci numai astfel putem avea misura corectd a progresului realizat.

in anul 2002 produsul intern brut 4,5%o, edtam

a crescut

4,9Yo, comparativ cu

previzut in programul nostru guvernamental.

Am reugit ca, in perioada 2001-2002, creqterea produsului intern brut sd fie de circa ll% fald de anul 2000, suslinut[ de sporirea cu l6Yo a valorii adlugate in industrie, peste 2l% in agriculturd 9i aproape l3%o inactivitatea de construcfii. Reamintesc cd in primii doi ani ai guvernirii anterioare, produsul intern brut, aqa cum spuneam mai devreme, a sclntt cu I0o/o.

Anii 2001-2002 au reprezentat un plus de produs intern brut de 4 miliarde USD, comparativ cu pierderea de aproximativ 4 miliarde USD, inregishatl de economia romdneascd in perioada 1997-1998. Cu toate acestea, in prezent, produsul intem brut este numai la nivelul anului 1996, respectiv cu circa l2o/omai mic dec6t in 1989Cu alte cuvinte, noi am lucrat doi ani de zlle ca si acoperim gdurile care s-au fbcut in economia noastrl timp de patru ani de zile pe

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

timpul guvernerii anterioare gi pomim acum de la nivelul anului l996,in loc s[ fi avut un proces de dezvoltare, de creqtere care si ne aducd mai aproape de nivelul !6rilor din Uniunea Europeand. Aceasta este situalia pe care ne-au l6sat-o colegii nogtri de la PD gi de la PNL prin guvernarea lor gi, de aceea, ii inleleg ci o astfel de prezentare pe care o facem noi astdzi aici ii deranj eaz6.ii jeneazd.

Suslinutd de reforme structurale, economia romdneasci are in prezent capacitatea de a valorifica in timp real oportunitdlile mediului economic intern gi internafional. Semnificativ este faptul cd sporul de produclie gi, respectiv, de produs intern brut s-aurealizat prin contribulia echilibrati a cererii

pentru export gi investifii, in condiliile redresdrii sensibile a raportului dintre export pi import. in anul 2002, exporturile s-au situat la cel mai ?nalt nivel dupd 1990, fiind de aproximativ 14 miliarde USD, mai mare cu 33Yo comparativ cu exportul din anul 2000. in doi ani de zile, exportul a cresiut cu aproximativ o feime, ceea ce dovedegte vitalitatea gi puterea economici a Rom6niei, care a inceput si permitd aceste exporturi semnificative.

Antl2002

reprezintd, primul an de dup6 1990 cdnd inregistrdm, la asemenea nivel de cregtere economicd, concomitent: o contribulie pozitivd a comer,tului exterior, o reducere a stocurilor, o

ratl

inaltd" de investilii gi cregterea, sigur, a nivelului de trai.

inci insuficientd, dar

evidenti,

Am reugit, prin misurile de politicd structurald, si

producem

competitiv gi mai eficient, cu un grad mai redus de dependenli de import. Producem ceea ce se cere. Investim din ce in ce mai mult intr-o produclie care e solicitati pe piala internd gi mai ales la export. In acest fel, creim condilii pentru cre$terea gradului de ocupare a fo4ei de muncd, pentru sporirea veniturilor bugetare gi a nivelului de trai al populaliei.

domeniul mediului de afaceri, chiar dacd acesta este inc[ prin m6surile luate am reugit si rIspundem corespunzdtor aqtept5rilor investitorilor autohtoni qi str6ini. in

perfectibil, 266

La iumdtate de mandat

prima etap6, am aclionat pentnr simplificarea

procedurilor

adminishative aferente inilierii qi dezvoltirii legislative afacerilor pe baze concurenliale. Astdzi, in Romdnia este posibil[ infiinlarea unei societdli comerciale in mai pulin de doud siptimdni, iar studenlii care doresc si inceap[ afaceri sunt scutili de plata taxei de inregistrare. Alte direclii de acliune au urmirit, cu prioritate, revizuirea cadrului juridic de reglementare a funclionirii iocietllilor comerciale, concomitent cu reducerea birocraliei, intirirea disciplinei financiare, combaterea corupliei 9i a evaziunii

fiscale.

politicii financiare a contribuit la stimularea muncii, economisirii gi investiliilor. in acest sens, s-a reuqit - in limitele resurselor disponibile - relaxarea gradului de fiscalitate de la 2g,5Yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000, la 28,7oh in 2002 Si 27 ,9o/o proiectat pentru acest an. Este de remarcat Orientarea

faptul cd aceasti evolulie favorabila pentru demoltarca afacerilor s-a oblinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii. Astfel, am asigurat sc[derea contribufiilor de asiguriri sociale cu 3 puncte procentuale in 2002 qi cu alte 5 puncte procentuale in acest an.

a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale 9i bugetare s6 asigure scdderea drastici a ratei inflaliei, dar 9i

O preocupare

constantd

reducerea pldlilor restante gi a blocajului financiar din economie-

Doresc s6 reamintesc

pentru limitarea efectelor

acestor

fenomene negative - care, in fapt, reprezentau la inceputul anului 2001 cele mai grave probleme ale economiei romdneqti - Guvernul a pus in aplicare Programul antiinflalie 9i Programul antiblocaj

financiar.

Am acordat o atenlie deosebiti intdririi disciplinei

financiare, indsprind legislafia in domeniul recuperlrii datoriilor bugetare. Ca uilnare a aplicarii mdsurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie

9i pdnil la sfbrgitul anului au fost incasate peste 5.000 de miliarde lei de la un numir de aproape 3.000 agenli economici. 2002

26'7

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Totodatd, pentru diminuarea arieratelor cdtre bugetul de stat gi intre partenerii de afaceri, au fost luate o serie de misuri vizdndu-i pe marii datornici, printre care: corelarea salariilor managerilor

intreprinderilor de stat cu indicatorii de performanfi; anularea obligaliilor bugetare aferente minelor inchise sau aflate ?n conservare; adoptarea Legii privind unele misuri pentru intdrirea disciplinei contractuale. Acum, dupd mai bine de un an de la aplicarea acestor programe, progresele sunt semnificative, chiar dacl in cazul arieratelor situalia nu ne mul,tume$te.

Ce am oblinut? Cel mai scdzut nivel al inflaliei de dupd 1989. La sfbrgitul anului 2002, rata inflaliei a fost de 17,80 fald de decembrie 2001, mult sub linta programati de22%.

incepem acest an cu

inflafie pe luna ianuarie de

l,3yo,

comparativ cu4,3o/o rata inflaliei in ianuarie 2000.

in condiliile reducerii sensibile a inflaliei, ratele dobdnzii practicate de sistemul bancar s-au redus treptat, proces suslinut qi de evolulia descendenti

a dobdnzilor la titlurile de stat. Ca efect,

creditul

neguvernamental a crescut gi acest lucru s-a intdmplat, in termeni reali, la sffirgitul anului 2002, cu circa30Yo fa\n de anul 2001. Cu toate acestea, nivelul absolut al acesfui indicator monetar este incd foarte scizut gi aceasta este incd una dintre problemele la care cdutlm solulii. Md refer, in special, la creditul pentru investilii pe termen mediu gi lung, care este menlinut la valori foarte reduse

comparativ cu necesarul impus de intensificarea ritmului de cregtere economici.

Prin bugetul general consolidat aferent anilor 2001 9i 2002, a fost promovat[ o politici fiscal-bugetarl orientatl cdtre suslinerea reformelor structurale. Construclia bugetelor a urmdrit, totodatd, imbundtdlirea condiliilor sociale, prin promovarea politicilor in domeniul protecfiei sociale, sdndtifii, educaliei gi mediului. 268

La iumdtate de mandat

acest moment relalii stabile cu instituliile financiare internalionale gi este pentru prima datd cdnd lara noastrd are premisele favorabile de a ftnaliza un acord stand-by cu Fondul

Romdnia are

Monetar Internalional.

in perioada 200I-2002, cele mai importante agenlii internalionale de rating au imbunitilit de trei ori cotalia Romdniei. S-a ajuns la situalia de evaluare, de apreciere din arrul 1996, sub aspectul aprecierilor legate de condiliile de investire in Romdnia, respectiv la nivelul uror ldri in tranzilie avansate sub aspectul reformei.

Reamintesc cd in anul 1999, Rom6nia era cotatd la fel ca Ecuadorui, Coasta de Fildeg gi cu Zimbabwe' Aceasta era performanla economici c6nd colegii nogtri de la PD qi PNL erau la guvernare qi, de aceea, infeleg de ce au preferat s[ pdrdseascS aceast6 sa16 qi si nu asculte elementele pe care noi le prezentim in cadrul acestei dezbatei. O prioritate majori a activit[fii Guvernului, vizdndrestructurarea 9i modernizarea economiei reale, a constituit-o schimbarea concepliei despre pivatizare. Prin ceea ce am rcalizat in anii 2001 9i 2002 s-

au creat condiliile de frnalizare in 2003 a pivatizdrii capitalului social din portofoliul APAPS, institulie care, aga cum am anunla! igi va inceta activitatea la sfbrgitul acestui an. 2001-2002, s-a vdndut un capital social de l7 .900 miliarde lei, insemnind de trei ori mai mult decdt in perioada 1997-1998, respectiv in primii doi ani ai fostei guverniri, ceea ce a contribuit semnificativ la reducerea ponderii statului in economie.

in anii

Au fost trecute in

proprietate privat5 numeroase societdli

comerciale mari qi foarte mari, intre care: SIDEX Galafi, $antierul Naval Constanla, Uzinele Sodice Govora, PROMEX Br6ila, COS T6rgovigte, ALRO 9i ALPROM Slatina qi altele.

Au fost privatizate BANCA AGRICOLA 9i Societatea ASTRA Bucuregti, fiind vindut gi pachetul minoritar de acliuni pe care statul il mai delinea la BANCPOST.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

mu[umti insb de faptul c[ misura luatl la inceputul anului 2001, de transfer al unor societdli la ministere, in scopul urgent6rii privatizdrii acestora, nu a fost pe deplin valorificatd. Pe acest fond, nu suntem

in acelagi timp, nu trebuie uitat ci am fost obligali sd consum[m mult timp cu problemele sociale apirute in societ6li1e privatizate de Guvernul anterior, ca unnare a incompetenlei gi superficialitilii care au caracterizat acest proces in perioada 1997-2000. Probabil cd am dat mai mult timp pentru a vedea gi a rezolva probleme decurgdnd din privatizarea Combinatului de la Regila, decdt am dat

gedinlele de Guvern tuturor disculiilor privind privatizarea in timpul guverndrii noastre, tocmai pentru a incerca sd solulionim, si rezolvdm problemele pe care le-au generat superficialitatea cu care a fost abordat acest proces de privatizare. Realizarea obiectivelor din programul de guvernare cu privire la aplicarea legilor fondului funciar gi forestier demonstreazd voinld politicd gi determinare. Aga cum ne-am angajat, gradul de emitere a titlurilor de proprietate a depdgit 90o/o, la sfbrgitul anului 2002, ajungdnd la 9l,4Yo. Pentru anul 2003 avem in vedere incheierea

emiterii gi inmdndrii titlurilor de proprietate, exceplia constdnd doar in cantrile aflate pe rolul instanlelor judecdtoregti.

in ceea ce privegte aplicarea Legii nr. lO/2001 referitoare la proprietdlile imobiliare nalionalizate, anul 2003 va fi decisiv. Astfel, pAni la sffirgitul anului 2002, au fost depuse 21,0 mrj solicitiri, urm6nd si inaintim Parlamentului proiectul de lege privind modalitilile concrete de solutionare qi de acordare a despdgubirilor, in conformitate cu resursele lArii 9i cu practica adoptatI ?n alte !6ri foste socialiste. Sigur, gi din punctul de vedere al consoliddrii statutului proprietdtii in Romdnia, noi am realizatin doi ani mai mult decdt au realizat colegii nogtri de la PD gi PNL in cei patru ani de guvernare, pe un program pe care il anunlaserd foarte ambilios legat de garantarea proprietilii,in afar6, de trompeta pe care au folosit-o pentru a introduce un alt cuvdnt in Constitulie gatarfiarea proprietifii, in loc de ocrotirea proprietd{ii - nu au reuqit 270

jumdtate de mandat

sd facd nimic in mod concret, din punct de vedere al legilor concrete, care sd puni in aplicarca acorddrii titlurilor de proprietate o dinamicd mai rapidi in acest domeniu, aga c[ inleleg incb o datd raliunile pentru care colegii de la PD gi PNL se simt jenafi sd participe la o dezbatere de acest gen gi au hotirdt sd pdrdseascl sala, pentru a se preg[ti pentru runda urmetoare, cdnd poate vor proceda mai bine la guvernare.

Ag vrea sb hec acum la un capitol extrem de important,

care

presupune mdsuri extrem de energice. Este vorba de combaterea

birocraliei gi a corupliei. Acestea sunt domenii in care acliunile noastre au intdmpinat multe dificult6li.

tot atilt de adevirat cd reforma prost gestionatd in guvernarea trecuti gi nefinalizarea de c[tre aceasta a misurilor care se Este

impuneau au constituit principalii factori generatori de coruplie.

Marile probleme generate de restituirea proprietifilor nu au beneficiat pinl in anul 2001 de un cadru legislativ unitar 9i corespunzitor. Aceasta a f[cut ca abuzurile bazate pe ttilizarea documentelor falsificate, pe coruperea funclionarilor, inclusiv a factorilor de decizie, si creeze un adevbrat haos in economie. Prin urmare, la inceputul anului 2001, ne g6seam la un asemenea nivel al corupliei, intr-un asemenea climat economic ai social distorsionat, incdt rezultatele pozitive oblinute pdnl in prezent nu au putut fi receptate de toate segmentele din societate ca fiind semnificative. Partidele, ai cdror reprezentanli au fbcut parte din fosta putere, nu

au dovedit responsabilitatea de asumare a rispunderii

pentru faptele ilegale ale unora dintre proprii membri, indiferent dacd este vorba de adoplii internalionale sau de privatizdri frauduloase.

Degi vom aborda aceste aspecte pe larg intr-o gedin!6 viitoare a

Parlamentului, cdnd vd vom prezenta un pachet de mlsuri legislative anticoruplie, v5 rog s6-mi dali voie totugi s6 vd prezint cdteva acfiuni intreprinse pdni in prezerlt de Guvernul nostru, prin 271

Adrian Ndstase

Sore normalitate

care s-a asigurat reducerea corupliei gi a criminaliti,tii, ceea ce constituie bazele unei activitAli viitoare mai intense gi eficiente.

Executivul a elaborat, cu o largi consultare a rcprezentanlilor principalelor partide gi ai sindicatelor, ai ONG-urilor gi massmedia, o ,,Strategie nalionall de luptd impotriva corupliei", iar recent a adoptat un Program detaliat privind accelerarea aplicirii acestei strategii.

in acelagi timp, suntem convingi cd lupta impotriva criminalitilii trebuie purtatd cu respectarea deplini a legii, frrd conotalii politice.

Consolidarea ordinii de drept, a prestigiului gi integritilii autoritdtilor judiciare, a credibilitelii instituliilor publice sunt demersuri vitale pentru limitarea fenomenului criminaliti{ii gi gar antarea vielii cetdlenilor.

aceste domenii

va trebui sd avem o inlelegere comun|

indiferent de pozilia politicS, in sensul ci vdndtoarea de vrdjitoare sau tdierea de capete, numai pentru a da sentimentul unei lupte hotirdte impotriva corupliei, nu reprezint5 solulia pe termen lung a rezolvdrj.i acestui fenomen antisocial.

Important este ca la nivelul tuturor autoritililor centrale gi locale si se aplice cu fermitate gi eficienli - aga cum, de fapt, am procedat in ultimii doi ani - mdsurile care sd elimine catzele profunde ale corupliei gi ale birocrafiei, suspiciunile in legiturd cu astfel de fenomene.

Refocem solidaritutea Si coegiuneu sociald Solidaritatea gi proteclia sociald reprezintd principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta sociald este cu atdt mai importantl, cu cdt ignorarea acesteia in timpul guvernirii din perioada 1997-2000 a dus la prdbugirea frrd precedent a nivelului de trai al populaliei.

Am sI incerc sI ilustrez efectele acliunilor gi misurilor luate in anii 2001-2002, nu in general, ci pe categorii de populalie. 272

jumdtate de mandat

S6-mi permiteli mai intdi sd precizez principalele direclii de acliune in plan social, qi anume: . crearea de locuri de munci pentru diminuarea qomajului 9i cregterea veniturilor din munc6;

o dezvoltarea serviciilor de interes public gi controlul fondurilor destinate acestora;

aplicarea de mdsuri suplimentare pentru proteclie sociall, in

func1ie de situalia specificd

a fiecirei categorii de cet5,teni.

Consecvent orientdrii social-democrate, Guvernul aplic6 un amplu program social, menit si amelioreze condiliile de viali ale

populafiei, in concordanli cu resursele pe care le atela dispozilie. Ca urmare a regresului economic din perioada 1997-2000, aceste fonduri, din p[cate, au scdzut foarte mult, nivelul de trai deteriorAndu-se in mod dramatic. Desigur, cu toate efornrrile depuse in anii 2001 9i 2002, aqteptdtlle populaliei rdmdn foarte mari. Va trebui insi sd linem seama, cu tofii, cd mdsurile pe care le luim depind de nivelul resurselor. Nu vrem sd avansdm promisiuni frrd acoperire, s6 creim aqteptdri care nu pot fi indeplinite. in acelaqi timp, trebuie si avem grijd 9i de viitor, si nu neglijim investifiile care cteeazd resurse suplimentare pentru cre$terea nivelului de trai.

in mod concret, in cei doi ani s-au realizaturmdtoarele.

Au fost incadrate in muncb peste 1 milion de persoane, din care 678 mii persoane au aparlinut grupurilor sociale cu acces mai dificil pe piafa muncii - tineri, femei, gomeri de lungl durat6, persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 ani provenili din institufiile de ocrotire sociald, persoane eliberate din detenlie, persoane de etnie rom6. in cadrul acestor programe, in localititile in care s-a inregistrat o rati ridicatd a gomajului, au fost incadrate peste 137.000 persoane, iar in Valea Jiului peste 17.000 persoane.

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Rata qomajului, la finele anului 2002 a fost de 8,Io/o, cel mai sc[zut nivel din ultimii cinci ani. Num5rul $omedlor inregistrafi a fost de 760 mii persoane, respectiv c1246 mii persoane mai mic decdt in decembrie 2000. $i in cazul femeilor, rata gomajului a scdzut la 7 ,5o/o la finele anului 2002, de la 10,3 o/o, cdt s-a inregistrat in luna decembrie 2000. Fald de anul 2000, cdnd s-au alocat resurse financiare pentru misurile active de combatere a gomajului doar in propo(ie de 2,3o/o din totalul cheltuielilor prevdzute in buget, in anul 2001, pentru mdsurile active de cregtere a gradului de ocupare a forlei de munci s-au destinat peste l2%o din cheltuielile bugetare, iar in anul 2002 aceste alocalii au.rcprezentat aproape l4%o.

Politica salarialf, a fost axat6, in principal, pe mdsuri de proteclie a veniturilor angajafilor, comparativ cu evolulia inflaliei, precum gi pe misuri de impunere a disciplinei financiare in ?ntreprinderile publice.

in societilile in care statul

este aclionar majoritar, au fost adoptate mdsuri restrictive gi de condilionare a cregterilor salariale in raport

cu evolulia productivitdlii muncii. Lunar, monitorizdm, din acest punct de vedere, circa 80 de companii.

in anii 2001 gi 2002 s-a aclionat pentru o mai mare stabilitate a salariului minim, care sd permitl agenfilor economici sd-qi planifice pe o perioadd mai lungd costul fo4ei de muncd, politica de

firmi

qi de produs.

Salariul minim brut pe lari a fost majorat succesiv, incepAnd cu I martie 2001, de la 1.000.000 lei, la 1.400.000 lei, apoi la 1.750.000 lei, iar de la I ianuarie 2003, a crescut cu 43o/o, ajungdnd la 2.500.000 lei. Ca urmare a ansamblului de mbsuri luate in acest domeniu, s-a asigurat majorarea - in termeni reali - a cdgtigurilor salariale. Astfel, in anul 2002, creSterea salariului real a fost de 4,5Yo, iar in

perioada 200I-2002 de circa l0oA, comparativ cu scdderea salariului real de 20Yoin primii doi ani ai guvernirii anterioare. De aceea, inleleg de ce colegii noptri de la Partidul Democrat gi de la

La iumdtate de mandat

Partidul Nalional Liberal nu au dorit si participe la aceastd disculie in care punem in oglind[ ce s-a ?ntdmplat in primii doi ani ai

guvernirii ddngilor gi ce am realizat noi

acegti doi ani de

guvernare.

Un alt obiectiv prioritar al Guvemului l-a constituit protejarea puterii de cumpdrare a pensionarilor, prin recoreliri 9i prin indexarea trimestriald a pensiilor cu un procent care sd acopere rata

inflaliei.

in urma apliclrii combinate a m[surilor de indexare qi recorelare, in intervalul decembrie 2000-decembtie 2002, pensia medie de

asigurdri sociale de stat a inregistrat o cre$tere de 56%io, ajung6nd la 1.800.000 lei fald de 1.155.000 lei, cdt era in luna decembrie a

anului 2000.

Referitor la aceastS problemd a$ vrea sd subliniez c[ Executivul nostru trebuie s[ gdseascl solulii pentru deficienlele acumulate in acest domeniu timp de 12 ani. Vreau sd reamintesc faptul cd pini in anul 2000, in momentul in care apdrea o problem[ intr-o ramuri industriald 9i, in acela;i timp, o problemi social6, solutia folositd era trecerea la pensie a segmentelor profesionale in cauzd, in loc si se tealizeze o restructurare autenticl. acesta, s-a ajuns la un numdr foarte mare de pensionari, care reprezintd, astdzi, aproape 6,2 milioane, fa!6 de 3,4 milioane

in felul

pensionari, c6!i existau in 1990. Deci iat6 aproape o dublare a numirului de pensionari in 12 ani. Astfel, dacd in 1990 la un pensionar corespundeau 2,4 salaria[i, in prezent pensia unei persoane este suslinutd nici mdcar de un angajat.

Sigur, putem si gdsim explicalii, justificdri cdte dorim, dar p6n6 la urm6, avem o problemd in comun, aceea de a gestiona o dificultate care fine, pe de o parte, de restructurarea economiei, de scbderea

numirului de salariafi datorit[ unor procese specifice ttanzi\iei, unele imputabile unor guvemiri, altele poate obiective, iar, pe de 275

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

altEparte, aceste solulii de comoditate dinzona restructurdrii, care au dus, practic, la o dublare a numirului de pensionari. De aceea, aceasti problemd care este una dintre cele mai sensibile din punct de vedere social qi care atrage, fbrd indoiali, foarte multe discursuri populiste qi demagogice, este o problemi pe care va trebui si ciutdm si o solulionim pe termen mediu gi pe termen lung, cu infelepciune, impreuni. Grija Guvernului nostru este sd

cdutim,

continuare, soluliile cele

mai potrivite

pentru

?mbundtSfirea nivelului de trai al pensionarilor.

Dintre acliunile aplicate in ultimii doi ani pentru sprijinirea acestei categorii sociale sunt totugi de menlionat cdteva:

acordarea de medicamente gratuite pensionarilor

cu venituri 1.400.000 lei, prin suplimentarea listei medicamentelor gratuite cu circa 40 medicamente esenliale din produclia internd, necesare afeciiunilor cu incidenld majord asupra morbiditSlii la persoanele vdrstnice; o ?nfiinlarea gi extinderea relelei de magazine de tip ,,economat", care oferd pensionarilor produse de bazd la prefuri cu circa 20o/o mai mici; la sfhrgitul anului 2002 func\ionau 481 astfel de magazinq de unde igi pot efectua cumplrdturile peste un milion cetdfeni cu venituri modeste; r acordarea de ajutoare pentru incdlzire; o subventionarea de la buget a biletelor de tratament gi menlinerea reducerii de 50% pentru transport. lunare de pdnl

in ceea ce privegte alocalia de stat pentru copii, aceasta a fost majorati in mai multe etape, de la 130.000 lei in luna decembrie 2004,b 210.000Iei cdt este in prezent. Atenlia acordatd familiilor cu venituri reduse s-a concretizat prin instituirea, de la I ianuarie 2002, a venitului minim garantat, concomitent cu cregterea substanliall a fondurilor bugetare destinate acord6rii acestor ajutoare sociale.

276

La iumdtate de mandat

Prin alocarea acestor fonduri, in valoare de 3.600 miliarde lei, a fost posibil ca in 2002 si beneficieze de ajtttoare sociale 602 mli familii, fali de 40 mii in 2000. Nivelul venitului minim garantat,in funclie de care se calculeazd ajutorul social, a fost indexat cu lTYo cu incepere de la I ianuarie 2003, respectiv intr-un procent superior ratei inflafiei.

Avdnd

vedere criza spafiilor de locuit

mai ales pentru

categoriile de populafie cu venituri mici - la inceputul anului 2001, am pus in aplicare o noul conceplie a unui program de construcfii

de locuinle, bazat pe intensificarea sprijinului bugetar 9i

extinderea utilizdrii creditului ipotecar, indeosebi pentru familiile tinere.

c[ am reugit s[ dim in func1iune, in

anul 2002, cel mai mare numdr de locuinle de dupd 1996, respectiv acest mod, nu numai

peste 3.500 uniteli, dar am asigurat, totodate, front de lucru in fiecare jude!, pentru ca in anii 2003 gi 2004 numirul locuinlelor noi s[ creascd simlitor.

Activitatea de construclii de locuinle s-a mateializat prin deschiderea a circa 180 gantiere de lucru de locuinte pentru tineri,

locuinle sociale, locuinle individuale in proprietate, prin credit ipotecar.

Fa{i de anul 2000, c0nd au fost date in folosinli 1.300 locuinfe, in perioada 20U-2A02 au fost tn execu,tie circa 213A0 unit1li locative, din care s-au dat la cheie 5.500, respectiv 2.300 locuinle pentru tineri destinate inchirierii, 2.400 locuinle sociale gi 800 locuinfe in proprietate individuald.

lJn caz aparte il reprezintd blocurile incepute inainte de 1989 gi neterminate. Am considerat cd fnalizarea consfucliilor de locuinfe aflate in diverse stadii de execulie reprezintd o prioritate. Chiar daci timpul scurs de la revolulie le-a afectat gi din aceas6 cauzd sumele necesare pentru continuarea execufiei devin tot mai mari, trebuie sI eliminEm din peisajul oragelor imaginea construcliilor p6risite.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

La sfhrgitul anului 2000, existau circa 7.600 unitAfi locative neterminate , a cAror execufie a fost sistati sau fusese sistat5.

Am stabilit un program clar de frnalizare a acestora. Prin efortul conjugat al autoritdlilor centrale gi locale, dar gi prin implicarea sectorului privat, am reuqit s[ reducem sensibil num6ru1 acestor blocuri. Acliunea este deja incheiati in 10 judefe. Pe ansamblu, am asigurat finanlare pentru aproape 4.200 unitdti locative, din care, deja, au fost puse ?n funcfiune 1.800 apartamente.

Pe acelagi plan, am aclionat pentru dezafectarea macaralelor-turn abandonate qi evacuarea din locurile publice a autovehiculelor pdrdsite. In felul acesta, imaginea de heirup dupl bombardamentele

din rdzboaiele anterioare ale Bucuregtiului qi altor localitili

probabil c5 nu va mai exista, dar gi aceste misuri ar fi putut fi luate de citre guvernele anterioare gi in felul acesta noi ar fi trebuit si ne ocup6m de alte teme, de alte probleme, sd nu cheltuim banii pentru rczolvarea unor probleme care ar fi trebuit rezolvate inainte. in felul acesta gi de aceea inleleg de ce colegii nogtri de la PD gi PNL

au decis

si plriseascd aceastd sali, pentru a nu participa la o

dezbatere despre perioada care s-a scurs dupd 1990.

Concomitent, ne preocuplm pentru realizarea programului de construire a 400 s51i de sport, care - degi inregistreazd unele intirzieri - va fi frnalizatin acegti doi ani.

in anul qcolar 2001-2002 9i in

pregdtirea anului de invd!5mdnt 2002-2003 au fost aplicate mdsuri concrete vizitnd implementarea programelor nalionale de dezvoltare a sistemului educalional gi de formare profesionali. Sintetizdnd cele mai importante rezultate, se cuvine precizat ci in cadrul Programului ,,Reabilitare gcoli", cu termen de frnalizare 2004, au fost reparate, modernizate gi date in

folosinli 800 gcoli, in care inva{i peste 170 mii de elevi.

scopul asigurdrii accesului echitabil la educalie pentru copiii 9i tinerii din mediul rural, au fost create 400 de gcoli-centre de zon6. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la gcoall, au fost 278

La iumdtate de mandat

achizilionate gi date in exploatare 454 microbuze, fondurile totale alocate de la buget ridicdndu-se la circa 200 miliarde lei.

Prin lansarea in anul gcolar 2001-2002 a programului de acordare in regim de gratuitate a rechizitelor gcolare elevilor provenili din familii cu venituri mici, au beneficiat de acest prcgram in valoare de 206 miliarde lei 930 mii de elevi, iar in anul qcolar 2002-2003 beneficiazd 950 mii elevi. incepdnd cu anul gcolar 2002-2003, s-a lansat Programul de asigurare gratuitd de produse lactate Si de panificayie, in care sunt cupringi peste un milion de elevi ai claselor I-IV din inv[!6mdntul de stat. Programul va fi extins in acest an 9i la nivelul grldinilelor'

Prima etapd a programului de informatizare a gcolilor, pomit in anul gcolar 2001-2002, s-a incheiat cu succes. Au fost dotate cu 120 relele de calculatoare un numir de 113 licee 9i 7 centte nalionale de formare a profesorilor' tn actualul an gcolar, care ate ca obiectiv incheierea informatizdrii liceelor, a continuat sd se achizilioneze tehnicd de calcul pentru dotarea gcolilor cu laboratoare informatice.

in vederea redreslrii gi modernizlrii sistemului sanitar, in bugetele din 2001 qi2002 s-au alocat fonduri reprezentind anual 4,2o/o din produsul intern brut, comparativ cu2,6 -3,8oA in anii 1997 -2000-

Fondurile substanliale alocate in aceqti doi ani au permis suslinerea, in regim gratuit, a 17 programe nalionale de sin[tate, precum gi acordarea gratuiti sau compensarea medicamentelor in valoare de peste 12.000 mii miliarde lei. La acestea se adaug[ faci1it61i1e acordate pentru accesul la asistentd medicala, inclusiv gratuiti, pentru populafia din mediul rural cu venituri mici sau fir[ venituri, din zonele defavorizate.

Cu toate

acestea,

nu suntem mulgumili de modul in care

desfbqoari reforma in sectorul medical, de performanlele obfinute, practic, la toate nivelurile sistemului de ocrotire a sdnet5lii.

279

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

In legdtur5 cu problematica principalelor domenii sociale, ag dori sA asigur cetiienii Rominiei gi pe Dumneavoastrd, stimali parlamentari, ci noi considerim problema legatd de sectorul sinAtilii reprezintd, in momentul de fa\d, poate cea mai importanti prioritate pentru noi. incercdm sd revedem sistemul aga cum a fost el construit in acegti ani. Am efectuat cdteva modificdri la nivelul conducerii ministerului, vom continua cu aceste mdsuri. Dorim sd gdsim cele mai bune solulii de utilizare a fondurilor pe care le avem la dispozifie, astfel incdt, intr-un termen c6t mai scurt, in domeniul sinitifli sd putem observa schimbiri semnificative.

Nu am reugit in acegti doi ani decdt sd atacdm problemele sectoriale, prin care am oprit addncirea sdrdciei gi extinderea marginalizdrii sociale. Analizele specialigtilor, inclusiv ale celor din organismele internalionale arat6 chiar o diminuare a ponderii populaliei aflate sub nivelul minim de trai. Dar, in mod evident, aceste aprecieri generale, datele statistice nu

fin de foame, nu lin nici de cald. $tim ci trebuie si c6ut6m mai departe resurse pentru a rezolva gi probleme la nivelul infrastructurii localitililor, in special in mediul rural, trebuie si cdutdm gi soluliile de investilii pentru a genera mai multe locuri de munci pentru persoanele de vdrsti activS, trebuie sd g6sim solulii gi pentru pensionari, pentru a imbunitili gi sistemul de sindtate, pentru a imbunitdli condiliile din invdldmdnt gi multe altele.

Problema este

c[ bugetul este cel pe care il

cunoagteli gi pe care

votafi la sfrrgitul fiecdrui an pentru anul urmStor. Nu avem alte resurse pe care sd le utilizim pentru a rezolva aceste probleme gi incercdm sd utilizdm cdt mai bine aceste sume pentru a rezolva cdt mai multe dintre problemele pe care le cunoagteli.

Sprijinim noua identitate istoricd Si culturald a poporului romiln Solidaritatea sociali nu se realizeazd" ?ns6, numai prin proteclie sociald sau prin servicii de sinitate gi educafie oferite de stat. Ea se realizeazd prin comunitatea de valori, de culturd gi de credin{e a 280

La iumdtate de mandat

membrilor comunitililor. De aceea, Guvernul ;i-a propus 9i a declangat un numdr mare de programe destinate culturii 9i a continuat sprijinirea cultelor religioase, pe fondul imbundtdlirii comunicdrii cu acestea. Am lua! de asemenea, decizii menite s[ contribuie la refacerea qi intarirea identitalii noastle istorice 9i culturale. Opliunea noastri strategicd este de a sprijini, prin acfiuni guvernamentale adecvate, formarea unui nou fimdament cultural al societdlii romdnegti, care priveqte trecutul cu respect 9i valorifici potenlialul creator actual al naliunii.

Am acordat o atentie deosebiti patrimoniului nalional, astfel incit num6ru1 qantierelor de restaurare 9i al monumentelor redate circuitului turistic qi muzeal a crescut substanlial. S-a asigurat restaurarea integrala a Muzeului Satului din Bucureqti 9i darea in folosinli a unui nou corp de cladire a acestuia, la care lucrdrile au fost abandonate din arnil 1997. in anul viitor vor fi incheiate lucrSrile de consolidare qi de restaurare la Muzeul Colecliilor de Art6, pe care il vedeli atdt de des, mergdnd pe Calea Victoriei 9i care de ani de zile este pSrSsit gi este o ruin6 la care se uit6 probabil cu dispre! mulli dintre vizitatorii capitalei noastre. Va intra in circuitul cultural Muzeul de Arti Contemporand. ln Romdnia, oricat de ciudat ar pilrea, lara marilor artigti de avangardi din secolul trecut, nu am reuqit sd credm un muzeu de atti contemporanl care si valideze gradual lucririle, operele artigtilor mai tinbri, astfel incit s6 participdm la un dialog intercultural in aceste domenii gi in secolul al XXI-lea, nu sd ne hrdnim doar din ceea ce a insemnat avangardaromdneascd pentru cultura europeanl qi mondiald la inceputul anilor 1900'

deosebitd din acest punct de vedere a avut-o 9i de opere de artd contemporand. Dacd in perioada achizilionarea Lggg-2000 nu au fost alocate deloc fonduri cu aceastd destinalie, in anii 2001 qi2002 au fost tfillizate 40 de miliarde de lei. Totodata, s-a procedat la r[scumplrarea unor terenuri pentru cercetari arheologice in Transilvania gi in Dobrogea gi au fost achizilionate opere d- art[ din perioada Renaqterii europene, a celei medievale gi

O semnifica{ie

281

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

din avangarda romdneasce. Dali-mi voie s[ v[ invit si mergeli sd vedeli recent deschisa Seclie medievall de la Muzeul Nalional de Art6. Veli vedea de ce trebuie si fim mdndri de ceea ce inseamnd trecutul romdnesc, arta romdneasc[ gi putem oricdnd s5 prezentim oriciror vizitatori o carte de vizitil culturali si istorici la nivelul cel mai inalt.

in domeniul institutiilor de spectacol, considerim un mare succes desftqurarea Festivalului ,,George Enescu" artistice in ,lnul Caragiale".

gi a manifestlrilor

Doresc si menlionez fapfil ci, in cur6nd, vor incepe lucririle la Or5gelul artigtilor. Este vorba de un ansamblu de peste 100 de locuinle 9i ateliere destinate, in principal, artigtilor tineri.

Considerdm cd domeniul cultural trebuie sE reprezinte, in continuare, un interes special pentru Guvem gi pentru toate instituliile statului, inclusiv la nivel local. Identitatea noastrd romdneascd in spaliul european este $i va fi determinatd, in mare mlsur[, de specificul cultural. Vreau si subliniez gi faptul cd incercim si tratdm cu respect istoria noastr6, chiar dac6 putem sd avem pdreri diferite despre anumite segmente ale sale. Felul in care am tratat segmentul perioadei monarhice din istoria romdneascd, felul in care ne-am purtat cu regele Mihai, fost gef al statului, in condiliile in care guvernarea anterioard, cu preocupdrile pe care le cunoagteli in acest domeniu, nu a gtiut sd asigure nici micar un mediu decent de locuit pentru

familia regald ?n Bucuregti, ilustreazi opfiunea noastrd de

a respecta trecutul gi instituliile lui, chiar dacd, desigur, ne permitem s5-l

judecim.

Au fost disculii in ultima vreme gi in

legdturd

cu o decizie a

Guvemului de a aduce inapoi in lar6 osemintele regelui Carol al IIJea.

Vreau sd vd informez cd aceastd decizie s-abazat pe o intenlie pe care am exprimat-o in cursul anului 2001, intr-o scrisoare pe care am trimis-o regelui Mihai gi in care, dupi ce am vizitat locul in care erau depuse osemintele regelui Carol al ll-lea gi ale fostei sale 282

intr-o debara dinh-o clddire din Lisabona -, gi l-am consultat pe regele Mihai, ca ;ef al Casei Regale, in legltur6 cu aceasti intenfie. Acest schimb de scrisori a avut loc in anul 2001. Regele Mihai mi-a transmis rispunsul siu '.. cd gtim bine istoria disputelor pe care le-a avut cu tatil siu 9i, pe aceastdbazd, am trecut la pregdtirea acestei acfiuni' solii, Elena Lupescu,

Ag vrea s[ fie foarte clar c6 aceasta este o inifiativa pi o m6sur6 pe

care ne-o asumlm. Este adevlrat, 9i domnul senator Adrian P6unescu, anul trecut, a suslinut aceasti misurd 9i vreau sd ii mullumesc. Nu ag vrea si parl cumva c[ ne ascundem in spatele unei alte inifiative, pentru ci aceasta a fost iniliativa clatd pe care am discutat-o inclusiv la nivelul Guvernului 9i am adoptat-o' Nu punem in disculie ce a fbcut Carol al Il-lea, nu este problema noastr[. se vor scrie in continuare foarte multe c[rfi despre el 9i despre ceea ce s-a intamplat in perioada interbelic[, dar nu putem s[ llsim ca zorTe ale istoriei noastre s6 fie aruncate prin colluri de clidiri in alte p6(i ale EuroPei. Aceeagi filozofie cu care am lansat ideea unui institut de cercetare, de analizdpentru exilul romdnesc. Dacd ne-a interesat perioada de dinainte de r6zboi, cred c6 trebuie s6 ne intereseze qi perioada de dupi rizboi. Este inadmisibil ca in Paris, de exemplu, in coqurile de gunoi si se arunce documente importanle ale perioadei postbelice, scrisori importante ale unor personalitali din Rom6nia, in condiliile in care cei care au fbcut parte din exilul romdnesc, datoritd virstei, dispar, iar mogtenitorii 1or probabil sunt mai pulin interesafi sd pistreze aceste documente.

noi nu vrem sd facem judecifi de valoare, dar avem o responsabilitate de a ne raporta, a;a cum am fbcut-o in ceea ce-l Repet,

privegte pe Nicolae Titulescu, care gi el era undeva intr-un cimitir, ieparte, in sudul Franfei, la Cannes. Este datoria noastri de a face aceste lucruri gi de a continua aceste lucruri. Trebuie s[ ne aducem inapoi istoria, dac6 wem s6 fim puternici atunci cind ne raport5m la viitor. Fiecare va facejudecalile sale in legiturd cu unul sau altul

dintre personajele acesteia. Luafi orice istorie despre Nicolae

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Titulescu gi veli vedea ci in perioada ?n care a treit erau mult mai mulli cei care ?l criticau decdt cei care il iubeau. V6 asigur c6, o datl cu timpul, se decanteazi multe fapte, poate putem s6 vedem mai bine din perspectiva timpului.

domeniul culturii minoritililor, stimali colegi, pregdtim deschiderea Centrului de Culturd a Romilor, care va dispune de un ansamblu artistic - dans, teatru, muzicd, expozilie de civilizalie a

acestei minorit5li.

in legiturd cu sprijinul acordat cultelor religioase legal constituite, Guvernul nostru a ttatat cu toat6 responsabilitatea relalia stat biserici. sprijinim biserica prin acordarea de salarii personalului clerical qi neclerical, precum gi prin asigurarea pensiilor pentru clerul pensionat. Am transferat pentru bisericd, cu titlu gratuit, importante suprafele de teren agricol gi forestier, precum gi imobile. Am acordat gi vom acorda, in continuare, sprijin financiar pentru renovarea gi punerea in valoare a unor ldcaguri de cult qi construirea unor noi biserici.

Ne indreptdm cu pasi mari spre Occident Activitatea de politici externi a Guvernului Romdniei in cei doi ani a marcat decisiv noua identitate europeand gi euroatlanticd, a lirii noastre, prin confirmarea unui traseu concret gi previzibil al aderirii la uniunea Europeand qi oblinerea invitaliei de aderare a Romdniei laNATO. Rezultatele pozitive iffegistrate au reflectat racordarea solidd a politicii externe la progresele economice gi sociale oblinute in conformitate cu obiectivele stabilite prin programul de guvernare. Perioada ultimilor doi ani a marcat redefinirea rolului strategic al Rom6niei in noul context global gi regional, precum gi angajarea

efectivi a lnt',i noastre in procesele integr[rii qi cooperirii economice internalionale, pe bazele competitivitdlii gi

performanlei. 284

La iumdtate de mandat

La oblinerea deciziilor pozitive pentru destinul

european qi

euroatlantic al Romdniei luate la Praga gi la Copenhaga la finele anului 2002,tnrol esenlial l-a avut modul consecvent pi coerent al acliunii Guvernului, in ansamblul s6u, implicarea responsabild a

tuturor ministerelor

indeplinirea obiectivelor stabilite prin

agenda pentru reforme gi in planurile sectoriale de acfiune pentru indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani 9i NATO.

in mod deosebit, progresele inregistrate in cooperarea cu partenerii europeni de care ne leagf, relalii cu semnificalii Se disting,

speciale, cum sunt: Franfa, Germania, Italia, Grecia, inilierea unei noi etape in relaliile cu Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia,

Irlanda, Islanda, Danemarca

gi alte ldri

membre ale Uniunii

Europene, precum gi deschiderea frrd precedent in relafiile politice gi economice cu Suedia, aga cum am ardtat, in urma soluliondrii definitive a problemei datoriei Romdniei fali de aceastl !ar6, prin plata sumei de 120 milioane USD, in cele patru rate din 2001 9i

2002.

ln anii 2001 9i 2002 au avut loc intdlniri oficiale 9i de lucru

cu ale Europene primii minigtri din toate statele membre ale Uniunii 9i NATO gi au fost amplificate contactele externe la nivelul primuluiministru, ca gi al celorla$ membri ai Guvernului pentru suslinerea

relaliilor pragmatice cu spaliul estic gi cu parteneri din alte zone geografice.

lirii noaske de a adera la NATO, Guvernul intensificirii contactelor politice, atdtin o atenlie specialE a acordat cdt gi in relalia cu Secretariatul alianlei, plan bilateral, cu membrii in sprijinul candidaturii internalional NATO. Amrealizat intdlniri cu qefi de stat gi de Guveme din fdrile aliate 9i din ![ri candidate, ocazii in care au fost ?ntirite parteneriate cu o dinamicd innoit6, in special cu SUA, Franla, Marea Britanie, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Norvegia gi alte 16ri aliate.

Adrian Nastase

Romdnia

- Spre normalitate

a dovedit, totodatd, cA este un aliat de nddejde in

confruntarea cu ameninlirile neconvenfionale, terorismului internafional.

Buna pregdtire

a Romdniei pentru

aderarea

in lupta

impotriva

la NATO a

fost

confirmatd de preqedintele SUA in cursul vizitei sale la Bucuregti, in noiembrie 2A02, cdnd au fost apreciate eforturile depuse de poporul romdn pentru atingerea standardelor NATO, eforturi pe care le-a calificat drept ,,o reugit5", iar invitalia privind admiterea in Alianfa nord-atlantici drept ,,un vot de incredere din partea !6rilor NATO".

O atenlie speciali a fost acordatd intiririi rolului gi contribuliei Romdniei la dezvoltarea cooperirii regionale in Europa de Sud-Est,

in primul r6nd, prin intermediul Pactului de stabilitate gi pe

baza

unei strategii de acliune coerentd a Rominiei in plan regional. Romdnia a avut o prezen[d activd gi iniliative de referinlE in cadrul cooperlrilor regionale la Marea Neagr6, in cadrul Procesului de Cooperare in sud-estul Europei gi SECI, precum gi in cadrul cooperirilor trilaterale sau al euroregiunilor la care participim.

Romdnia a promovat cu succes sau a contribuit la o serie de iniliative regionale in plan politico-militar in sud-estul Europei. Guvernul nostru a adoptat pozilii constructive gi a propus o abordare pragmatici a proiectelor gi iniliativelor de cooperare regionald in cadrul Iniliativei Central Europene gi CEFTA.

Relafiile cu 15ri1e vecine au fost amplificate pe baza unor au consolidat eforturile comune

parteneriate pragmatice, care pentru integrarea europeand.

Este de remarcat puternicul impact pe care l-a avut inilierea unei rom6no-ungare, prin propunerea Parteneriatului pentru secolul aI XXI-lea, precum gi prin intdlnirile frecvente intre primii-minigtri ai celor dou6 !5ri.

noi etape in rela{iile

286

La iumdtate de mandat

In ultimii doi ani, relalia cu Bulgaria a avut o amplitudine specialA,

care

a confirmat viziunea comune a Guvernului Rom0niei

Guvernului bulgar privind parcursul citre aderarea ldrilor noastre in Uniunea Europeani gi NATO.

A fost amplificatd cooperarea cu Guvernul

sdrb, au fost lansate noi proiecte de cooperare in plan economic, in facilitarea comerlului gi in domeniul transporhrrilor. Iat6, chiar ast5;zi se afl6 la Bucuregti ministrul de externe al noii entitili statele Serbia gi Muntenegru, tocmai pentru a discuta felul in care putem s[ dezvoltdm, in noile condilii, relaliile bilaterale.

Au continuat eforturile pentru incurajarea unor relalii constructive

cu Republica Moldova in spirit deschis, pragmatic,

european,

urmdrind relansarea cooperdrii economice bilaterale qi consolidarea comuniunii culturale. Sigur, acesta este un subiect mai delicat pe care va trebui sdl vedem cu atenfie. Sunt diverse procese de a$ezare la Chiginiu. Vom urmdri cu atenlie. Dialogul nostru cu Chigindul, in nici un caz, nu va porni de la precondilii pe care cineva s6 le impund in legdturd cu felul in care noi putem sd abordim anumite tipuri de probleme. Ne rezervim dreptul de a face propriile noastre aprecieri in legdturi cu o realitate sau alta. in ceea ce priveqte relafiile noastre pe care le avem intre ldrile noastre vecine, cum men{ioneazd tot mai des liderii de la Chipindu, gi pe care noi le considerdm relafii frdleqti pentru diverse raliuni de istorie, sigur, suntem deschigi sd abordim cu mai multd atenfie, cu mai multi amplitudine relaliile economice qi, bineinfeles, cele culturale.

Au fost

puse bazele Parteneriatului romdno-ucrainean pentru

Europa.

Guvernul $i-a propus relansarea

dentoltarea legSturilor

economice gi comerciale gi a raporfurilor bilaterale de ansamblu cu Rusia. Dialogul politic cu Federalia Rusi privind incheierea tratatului de bazd, a fost productiv gi este de agteptat sernnarea

acestuia

de citre preqedinlii celor doui state in acest

an. 287

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

Convorbirile cu premierul Federafiei Ruse au confirmat trecerea la o noui etap6 de cooperare, baza6, pe incredere reciprocd, pe interese comune privind lansarea unor proiecte economice pe termen lung. De altfel, la sfhrgitul lunii martie, il aqteptim la Bucuregti pe premierul Kasianov pentru a confirma dialogul pe care l-am inceput ct ocazia vizitei efecfuate anul trecut la Moscova.

in ultimii doi ani, s-au revitalizatlegdtrtt'rle Romdniei cu partenerii din zonele geografice complementare. Astfel, au fost analizate, cu regularitate, demersurile necesare pentru valorificarea relaliilor de cooperare gi a oportunitdlilor de export in zona Asiei Centrale, in ldri arabe, Africa gi din America de Sud. Una dintre acliunile de referinld pentru amplificarea relaliilor !6rii noastre cu parteneri din afara spaliului euroatlantic a constituit-o vizitaoficiald intreprinsd in R. P. Chfuezd"in anul2002.

Guvernul Romdniei

continuat sd promoveze consecvent

dimensiunea esticd a cooperdrii. Prin pozilia s6 geostrategicd Romdnia reprezintd puntea prin care Uniunea Europeand poate sd igi proiecteze rolul qi capacitatea sa de motor de dezvoltare a relaliilor spre spaliile in tranzi\ie de dincolo de Marea Neagr6, citre Marea Caspicd gi Asia Centrali.

s-a pronunlat activ pentru suslinerea eforturilor comunitilii internalionale privind combaterea ameninldrilor neconvenfionale qi pentru respectarea stricti a angajamentelor RomAnia

privind neproliferarea armetor de distrugere in masd. in acest sens, Guvernul nostru a adoptat pozilli ferme in legdturd cu problema irakiani, confirmind responsabilitatea lirii ca viitoare membrl a NATO 9i a Uniunii Europene.

$i din

acest punct de vedere, gi

in calitate de vicepregedinte al

CSAT gi de prim-ministru, doresc sd vd mullumesc pentru votul pe carc l-ali exprimat astlzi gi pentru sprijinul pe care l-ali asigurat pozi,tiilor pe care Guvernul gi, bineinleles, CSAT, le-au formulat in legltur6 cu criza irakiand. 288

Guvernul

a urmdrit cu consecvenld

jurndtate de mandat

consolidarea

relaliilor

comunitdlile romane$ti din str6in[tate, in special cu cele din

!6ri1e

vecine.

ceea ce priveqte promovarea valorilor culturii romdneqti, a fost

organizat| o suiti de evenimente in plan intern gi internalional la Geneva, Paris, Londra gi in alte capitale, dedicate personalitafli celui mai important diplomat romdn gi ilustru reprezentant al Societilii Naliunilor - Nicolae Titulescu.

Un rol important in acfiunea de politici extern[ a Guvernului Rominiei l-a awt dialogul substanlial cu societatea civild, ?n special prin dinamizarea activitSlii unor prestigioase repere ale diplomaliei romAnegti, cum sunt ADIRI, Fundalia ,,Nicolae Titulescu", Institutul Romdn pentru Studii Internafionale,,Nicolae Titulescu', precum gi prin cooperarea cu o serie de organizalii neguvernamentale gi academice din lard qi din strlindtate. inaugurat noul sediu al Ambasadei Romdniei la Berlin, o in curs de finalizare preg6tirea noului sediu al Misiunii Romdniei pe ldngd Uniunea Europeani, la Bruxelles. Sigur, ne-ar fi convenit ca cei care au fbcut contractul pentru sediul noii ambasade de la Berlin qi care au semnat

A fost

realizare deosebiti, gi este

contractul inainte de 2000 sd gi pl6teascd pentru aceastd construcfie. Ddngii au preferat, pentru diverse ratiuni, doar sd semneze contractul, ldsindu-ne pe noi si plItim rcalizarea investifiei. Le mullumim foarte mult gi apreciem inci o dati felul in care au qtiut sd transfere la guvernarea noastri aceasti problemi. Totugi, vreau sd vi spun cd prin eforturi deosebite ale echipei de constructori, acest nou sediu al Ambasadei Romdniei in Germania arati cu totul remarcabil.

Am cumpdrat, aga cum qti1i, cu aprobarea Dumneavoastri, un nou loc la Bruxelles pentru a permite un alt mod de lucru pentru echipele noastre in perspectiva finalizbni negocierilor qi desfbgurdrii contactelor cu Uniunea Europeani. Este un proiect pentru care din nou a trebuit sd d[m bani. Dac[ ar fi fost altii

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

inaintea noasffA care sI dea aceqti bani, probabil cd noi am fi folosit banii pentru altceva. in scurt timp, acest nou sediu din centrul Bruxelles-ului va fi funclional gi el ne va fi extrem de util pentru eforturile viitoare. De asemenea, a fost consolidat serviciul consular cu mijloace de lucru performante, care s6 fie compatibile in viitor ,,spaliului Schengen", au fost deschise consulate generale la Barcelona, Shanghai gi s-au frcut pregdtiri pentru deschiderea in curdnd a consulatelor generale de la Sankt Petersburg gi Hong Kong. Doresc si subliniez faptul ci in perioada 200I-2002, in intreaga activitate de politicd externd, Guvernul Romdniei a beneficiat de sprijinul constant al Pregedintelui 1[rii, domnul Ion Iliescu, 9i al Parlamentului Rom0niei.

Prioritdgi pentra a doaa parte a mandatalui Doresc sd v5 mulpmesc, in mod special, pentru efortul pe care l-a!i in aceastd parte a mandatului dumneavoastri, in vederea susfinerii programului de guvernare, prin adoptarea, in perioada 2001-2002, a 703 legi cu semnificatii deosebite in procesul de accelerare a reformei politice, economice, sociale gi institulionale.

depus

Vd mu$umesc, de asemenea, pentru atenlia pe care ali acordat-o gi in care a\i tratat, in cadrul procedurilor parlamentare, proiectele de lege promovate de Guvern in perspectiva aderirii Romdniei la Organiza\ia Tratatului Atlanticului de Nord gi a integrdrii Frii noastre in Uniunea pentru modul responsabil

European6.

Ag vrea, de asemenea,

sE folosesc acest moment pentru a multumi colegilor nogtri, membri ai Partidului Umanist Romdn gi, de asemenea, colegilor din grupurile parlamentare ale UDMR, in

cadrul unei colabordri parlamentare pe care doresc s6 o salut inc6 o date $i care consider cd a reprezentat unul din motoarele principale alereztltatelor bune pe care le-am obfinut impreuni. 290

La jumdtate de mandat

Sunt congtient cA acest discurs este mai lung ca de obicei, dar am

vrut, pe de o parte, sd pun impreunl, sd realizez o sintezi a celor 1.400 de pagini pe care colegii nogtri de la PD gi PNL nu au vreme sl le citeasci datoriti preocupirile diferite pe care d0nqii le au in calitate de parlamentari qi de oameni politici in aceasti perioadd, dar, pe de alti parte, amconsiderat util ci este important si vd spun cdteva cuvinte gi despre viitor. Sunt convins c6 aqteptali unele comentarii din partea noastrd gi in 1eg5tur5 cu proiectele pe care le avem in vedere pentru perioada care urmeaz6.

De aceea, v-am prezentat principalele coordonate ale activitilii noastre de pini in prezent, avdnd convingerea cd rezultatele pozitive oblinute in anii 2001-2002 nu reprezint6 dec0t o etapd a realizilrli programului nostru de guvernare. Vreau sd subliniez faptul cd ne agteaptd perioade decisive, dar avem o bazd btndpentru indeplinirea angajamentelor asumate.

Ne confruntim cu multe probleme. ln unele domenii rezultatele stau inci sub semnul fragilitn{ii. Obiectivul nostru de a deveni membri ai NATO qi ai Uniunii Europene ne determini si ac,tionlm consecvent pentru modernizare gi dezvoltare.

Anul 2003 este un an esential pentru accelerarea procesului de pregdtire a aderdrii Rominiei la Uniunea Europeand, iar pe baza progreselor inregistrate in politica intern6, devine posibild frnalizarea negocierilor gi semnarea tratatului de aderare pe parcursul anului 2004.

Doresc si remarc faptul c6, in numai doi ani, Romdnia a deschis negocierile pentru 2l de capitole din totalul de 30 qi a incheiat negocierile la 10 capitole din cele 16 frnalizate la acest moment. Aga cum am afirmat din momentul investirii Guvernului, consider ci impreuni cu membrii cabinetului formdm echipa care poate gestiona bunul mers al societitii romdneqti. 291

Adrian Ndstase- Spre normalitate

Am demonstrat aceasti capacitate gi vi asigur cA vom proceda la fel qi in continuare.

ln concordanli cu noile realit5li interne gi exteme am pus la punct un program detaliat de acfiuni pentru anii 2003 gi 2004. Acest program rdspunde principalelor obiective asumate gi anume:

o realizarea, in continuare, a unei cregteri economice durabile, suslinuti de modernizarea sistemului economic nalional gi construirea unei economii de piati funcfionale; o cre$terea generald a standardului de viatd, al populaliei gi manifestarea solidaritafli sociale, prin stimularea cdgtigurilor obfinute din munc6, precum gi prin asigurarea unei proteclii sociale imbunit[tite pentru categoriile vulnerabile; o intensificarea combaterii corupliei gi asigurarea accesului liber la acte corecte de justilie.

Doresc si vi asigur, stimafi membrii ai Parlamentului, gi prin Dumneavoastrd intreaga populafie, cd vom aplica integral prevederile progtamului nostru social, pentru care sunt alocate, prin buget, resursele financiare necesare.

in primul rdnd, este vorba de reducerea gomajului. Prin Programul nafional de ocupare a fo4ei de munci ne-am propus integrarea pe piala forfei de munci in anul 2003 a incd 300 de mii de persoane. Vom da prioritate tinerilor pinl in 25 de ant, gomerilor de lungd durat5, femeilor, persoanelor cu handicap gi romilor.

Un al doilea obiectiv

reprezintl protejarea gi imbundtSlirea, in

continuare, a puterii de cumpdrare a pensionarilor.

Solufii imediate qi spectaculoase gtim cu tolii ci nu existd.

C[utim in continuare cele mai pohivite modalitnti de rezolvare

acestei probleme.

in acest moment, avem stabilit ca obiectiv, pdnd in iulie 2003, recorelarea pensiilor pentru 65% din persoanele eligibile gi 292

jumdtate de mandat

frnalizarea acliunii pdnb la jumltatea anului 2004. Dacd vor exista resurse suplimentare suntem decigi s[ devansdm acest termen.

Pensiile pentru agricultori vor

majorate substanlial

cursul

anului 2004.

ln domeniul

asistenlei sociale, vom revizui sistemul de acordare a pentru incllzirea locuinfelor, urmdrind cu prec[dere ajutoarelor suplimentarea acestora pentru familiile cu venituri mici.

ceea ce privegte ocrotirea sdndtilii, vom aplica mdsuri pentru

relansarea de fond a reformei sistemului medical, urmdrind: nonnarea qi funclionarea eficient6 a spitalelor; reabilitarea relelei de maternitdli; continuarea modernizSrii serviciilor de urgenld, atAt la nivel urban, cdt gi rural; intensificarea acliunilor intreprinse prin

a femeii, copilului 9i familiei; a compensirii 9i gratuitSlii de asigurare imbundtilirea sistemului medicamentelor; respectarea stricti a destinaliei fondurilor alocate programele

sdnitate

sinitifii. in anul 2003 eforturile gi acliunile Guvenrului se vor concentra in direclia indeplinirii condiliilor necesare pentru ca Romdnia sl oblind calificativul de economie funclionald de pia!6.

Unul dintre obiectivele imediate ale Guvernului este de a asigura premisele favorabile pentru ca ?n urmltoarele gase luni s[ se realizeze progrese vizibile in domeniul economic ai juridic, prin aplicarea de politici corecte in conformitate cu principiile liberei inifiative gi concuren{ei. Pentru integrarea avantajoasi in structurile industriale europene vom regindi conceplia, strategia gi instrumentele de politicd industriald cu scopul sporirii semnificative a competitivitIlii intreprinderilor rominegti in raport cu cele similare din Uniunea Europeand.

Regindirea macrostructurii industriei va urmiri armonizarea cu evoluliile qi cu tendinfele existente pe plan mondial, prin

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

stimularea dezvoltirii industriilor cu pialA in expansiune,bazate pe tehnologii de vdrf, specifice ,,noii economii". Sunt industrii care pot fi dezvoltate in cooperare cu firme striine de prestigiu, inclusiv prin dezvoltarea unui program specific de atragere a tinerilor in domeniul cercetdrii gtiinfifice gi dezvoltirii tehnologice gi de reducere a fenomenului de migralie a inteligenlei romdnegti.

Lucrdm la elaborarea unui program care sd asigure regenerarea industriei, respectiv refacerea sistemului induskial nalional, caracterizat acum printr-o diversificarc exagerati, in neconcordanli cu poten{ialul tehnic, tehnologic gi financiar gi cu tendinlele existente pe plan mondial.

Dorim sl asigurdm transformarea industriei intr-un sistem deschis gi flexibil, care sd rlspundi cregterii presiunii concurenfiale, generatd de accentuarea diviziunii internalionale a muncii gi constituirea de relele de produclie gi distribulie la nivel regional gi global.

domeniul politicii financiare vom aplica mdsuri pentru continuarea reformei sistemului fiscal. in sensul reducerii impozitelor, taxelor gi contributiilor, precum gi pentru o mai echitabild alezare a acestora pe categorii de conhibuabili; imbun[t51irea colectirii veniturilor bugetare; sporirea calitdlii managementului cheltuielilor administraliei centrale gi locale; cregterea transparenlei qi efi cienfei utilizdrii fondurilor publice. Pentru descurajarea acumulirii de pl6!i restante, atdt cdtre bugetele publice, cdt gi intre agenlii economici, vom acfiona, intre altele, pentru a aduce la cunogtinJa opiniei publice, lista contribuabililor care inregistreazi obligafii restante, precum gi cuantumul acestora. Totodatd, vom asigura intirirea disciplinei salariale in sectorul de stat.

Urmirim intensificarea procesului de privatizare a intreprinderilor de stat. in acelagi timp, vom acfiona pentru statornicirea unor relalii cit mai bune cu investitorii romini sau striini. 294

La jumdtate de mandat

Postprivatiz area, c& activitate complementatd privatrzdtii, a produs din nefericire, in unele situafii, neinlelegeri in relalia cu investitorii

strlini. Prin intermediul reglementirilor stabilite qi

amendamentelor la care lucrSm in prezent, se creeazd temeiurile legale pentru a asigura un tratament egal 9i transparent tuturor investitorilor in ceea ce privegte evaluarea modului in care acegtia iSi realizeaz[ obliga]iile contractuale in perioada postprivatizare.

sfhrgit, vom acorda o mai mare atenlie componentei sociale a

pivatizdrii. Toate privatizfulle de mare anverguri vor avea labazd

planuri de afacei bine elaborate, prin gare s5 se asigure ^functionarea in continuare a acestor societili. in acelaqi timp, se va urm6ri stabilizarea unui numir tezonabil de locuri de muncd in unitalile privatizate. Vom continua sd realizdm toate acestea in dialog cu sindicatele qi investitorii.

analizat strategia cu privire la construcgia de autostrdzi in Romdnia' Acest program reprezintl un proiect politic, economic gi social major al Guvernului.

in alt6 ordine de idei, recent, am

Avem in vedere realizarca pdni in anul 2007, deci la momentul integrarii noastre in uniunea Europeand, a unei autostr[zi care va legaRomania de lirile membre ale uniunii. Astfel, s-au luat decizli pentru infiinfarea Societilii Nalionale de Drumuri 9i Autostrdzi 9i pentru frnalizarea, pdn[ in anul 2006, in prima etapi, a unor tronsoane de autostrizi pe Culoarul IV Paneuropean' respectiv Nddlac-Arad-Bucureqti-Constanta, urmdnd sd se aloce aproximativ 4 miliarde euro; studiem, de asemenea, 9i varianta construirii unei autostrizi prin centrul Transilvaniei, pe ruta Bragov-Tdrgu MuregCluj-Napoca-Oradea.

alti pafte, ieri am discutat 9i cu unii dintre colegii noqtri progtamul pe care vrem s6-l lansEm mult mai ambilios este programul de pietruire a drumurilor comunale. Este un obiectiv Lare ar trebui sd ne preocupe pe toli in mai mare misurd - studiem modalitatea prin care putem s5 finanldm un asemenea proiect in anii urmitori.

Pe de

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

domeniul administraliei publice, in anul 2003, Guvernul va acorda o atenlie deosebiti accelerdrii reformei in administra(ia public[ centrald gi locald, cu sprijinul Uniunii Europene gi al Bdncii Mondiale. Ne propunem sI asigurdm o modificare de fond a structurii qi num6ru1ui aparatului din ministere gi celelalte autoriteli publice centrale gi locale. O primd acfiune constd in reducerea cu 20oh a numirului secretarilor de stat. in cursul acestei luni se va diminua numdrul funcliilor de conducere - directori generali, directori, gefi de servicii gi gefi de birouri, astfel inc0t aceste categorii si nu reprezinte mai mult de 10-12% din numdrul total al funclionarilor.

misuri pentru reducerea personalului de agenfii, secretariate gi oficii, inclusiv prin preluarea unor activit5ti la nivelul ministerelor. Avem in vedere, totodatd, reorganizarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor in teritoriu, urmdnd ca la nivelul fiecirui jude! si funclioneze un singur serviciu al ministerului respectiv, strict specializat pentru controlul aplicdrii legilor 15rii. in aceastd situalie vom transfera o parte din activitAlile serviciilor publice descentralizate, fre la autoritdlile locale, fie la prefecturi, gi vom intiri direcliile de integrare europeani din fiecare prefecturi gi consiliujudelean.

acelagi timp, se vor lua

ceea ce privegte reforma funcliei publice, avem in vedere modificarea gi completarea Legii nr. 188ii999 privind Statutul funclionarilor publici, pun6nd accent pe stabilirea clar6 a categoriilor de funclionari qi anume: corpul inallilor funcfionari publici, funcfionari publici cu funcfii de conducere qi funclionari publici cu funclii de execulie.

Vom adopta Codul de conduitl al funclionarilor publici qi vom stabili mecanisme pentru imbundtdlirea salaizdrii acestora in raport cu performanlele oblinute. Pentru intirirea autonomiei locale administrative gi financiare la nivel local, Guvernul va acliona in vederea creqterii semnificative a

ponderii veniturilor proprii 296

structura qi conlinutul bugetelor

La jumdtate de mandat

locale. in scopul rcalizdrii acestui obiectiv, vom introduce bugetele de funclionare gi de dezvoltare, iar elaborarea bugetelor locale se va efectua numai pebazd de programe.

Un rol important il va avea gi

continuarea procesului de

informatizare a administraliei publice gi generalizarea ghigeelor unice la nivelul autoritdlilor locale, in vederea apropierii administraliei de cetdfean.

Urmdrim, de asemenea, asigurarea transparenlei actului public, consultarea cetdlenilor in problemele de interes local 9i denroltarca

parteneriatului public-privat.

Vom exercita, potrivit reglementirilor legale, un control exigent privind stabilirea tarifelor pentru serviciile publice de gospoddrie comunali, prin efectuarea unor analize riguroase asupra fundament6rii costurilor de produclie 9i a stabilirii tarifelor.

Pentru suslinerea procesului de reformi din administralie, vom avea in vedere imbunltSlirea managementului resurselor umane' punind accent pe formarea specialigtilor 9i atragerea tinerilor in acest sector. Sectorul de resurse umane, de head-hunting, cum ar spune domnul Pruteanu, are deja in banca de date peste 10.000 de CV-uri ale unor tineri care au frcut studii in strdindtate 9i care doresc s5 lucreze pentru administralie, la nivel central sau la nivel local. Depinde de noi s6-i incurajim pe aceqti tineri, s6-i aducem mai aproape de noi qi si-i obignuim cu dimensiunea europeand a activitdlilor administraliei publice. Doamnelor gi domnilor senatori gi deputali, caf,e l'am realizat in acegti doi ani de guvernare a fost cdgtigarea, prin profesionalism 9i credibilitate, a

Un lucru important pe

legitimitIlii proiectului nostru de reform[ economic[ 9i social6Aqa se explicl credibilitatea dobAndit[ pe plan extern qi suportul popular pe care l-am oblinut in aceasti perioadi, dovezi elocvente c5 Romdnia se afl6 pe drumul cel bun.

297

Guvernul gi Parlamentul au cdgtigat in acegti doi ani importante procente de incredere, confirmate prin sondajele de specialitate. yd, rog s[ observ[m ci aceste cregteri de incredere au mers in paralel. Atunci cdnd Guvernul este ineficient, atunci cdnd el are probleme, inevitabil populalia asociazd gi Parlamentul sistemului general de putere. La fel se int6mpli gi cu Pregedintele Romdniei. Aceste componente ale puterii nu sunt gi nici nu pot fi percepute izolat, fiecare cu dinamica proprie, pentru cd in final ceea ce cotfieazd sunt rezultatele pe care nu le putem obline decAt impreunl. in acest context, apreciem in mod deosebit faptul c6, degi o parte a populaliei nu beneficiazd incd de un nivel de trai acceptabil, iqi exprimi speranla in imbundtdlirea, in continuare, a situatiei materiale, ceea ce probeazd increderea in politica guvernamentald. Este un fapt care ne responsabilizeazd in mod suplimentar, demonstr6nd, in acelaqi timp, cregterea semnificativ| a dorinlei de participare la proiecte de anverguri.

ANGAJAREA POLITICA

innporRrvA coRuPlmtt (martie 2003) fluvernul

aduce astdzi

in fala Parlamentului, sub forma

\Jangajdrii rdspunderii asupra unui proiect

de lege, o problemd deceniu, cu mare in ultimul cate a frdmdntat societatea romdneasci qi pe plan extern rezonanrfl, atAt pe plan intern, cdt - problema corupfiei.

legislativi teprezinti un act de responsabilitate din partea Guvernului fa!5 de un obstacol in asigurarea credibilitntii Rom6niei, a instituliilor statului, a clasei

Recurgerea

aceastd procedurl

politice.

lin s[ declar in mod expres, in plenul celor dou6 Camere ale

ci Guvernul Romdniei, bazindu-se pe dispoziliile (1) din Constitulie, igi angajeazl rdspunderea asupra art. 113 alin. unui proiect de lege menit sl ofere solulii eficiente de prevenire 9i de combatere a corupfiei, asigurdnd transparenli in exercitarea functiei publice gi mediului de afaceri. Parlamentului,

Prin proiectul de lege pe care il promov[m astdzi, am deplina convingere ci facem un pas important pe calea onoririi ofertei I

Discurs consacrat angajlrii rispunderii Guvemului asupra proiectului de lege privind unele

mlsuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitililor publice, a func{iilor publice 9i in mediul de afaceri, prevenirea 9i sanctionarea corup1iei, Palatul Parlamentului, 19 martie 2003.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

noastre electorale gi de guvernare, precum gi angajamentelor

fali

de Uniunea Europeand gi NATO.

a Guvernului, care sprijinl direct aplicarea strategiei nalionale pentru combaterea corupliei, are loc la un an de

Aceasti iniliativi

adoptarea programului nalional

gi Planului de prevenire

corupJiei gi a Planului nalional de acliune impotriva corupliei.

Mdsurile propuse in proiectul de lege sunt rezultatul unei analize de profunzime efectuate de Guvern asupra realitblii romdnegti gi a percepliilor interne gi intemalionale privind fenomenul corupliei in lara noastr6. In acest sens, au fost analizate riguros concluziile unor evalulri institulionale, guvernamentale qi neguvernamentale, ale

investitorilor strdini gi ale mediului de afaceri din tara noastri,

precum gi rezultatele unor studii sociologice realizate in Rom6nia.

O dati cu accelerarea integrdrii Romdniei in Uniunea European[ gi NATO, trebuie si ne concentrdm tot mai mult asupra bunei funcliondri a statului de drept, a adminishafiei publice, asupra modului de aplicare a legii sau asupra compatibilitilii mediului economic cu regulile unei economii de piatdr. Din aceastd perspectivd, combaterea fenomenului corupliei este esenliali pentru materializarea angajdrii consecvente a Guvernului Romdniei, a societllii romdnegti in ansamblu, ?n asumarea gi indeplinirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeani gi NATO.

Nu ne propunem, cu aceasti ocazie, sd facem un bilan! detaliat al misurilor preventive, precum gi al acliunilor concrete desfbgurate in primii doi ani de guvernare pentru combaterea fenomenului de corupfie.

Am aprobat de urgen!5, la inceputul anului 2001, legile care permit retrocedarea terenurilor agricole gi forestiere, precum qi a imobilelor confiscate ab:uziv. Aceasta ne-a permis ca, acum, in primivara anului 2003 sd avem peste 92Yo titluri de proprietate eliberate, fa!5 de 70Yo cdt erau in decembrie 2000. A fost retrocedat un numdr insemnat de imobile, peste 8200, urm6nd ca restituirea in

Angai area po

liticd

imp q1ryvg19yyglie

nature sb se intensifice potrivit reglementirilor adoptate in ultima perioad6.

Misuri esenliale de combatere a corupliei au fost luate, practic, in toate domeniile:

o o

achiziliile publice; licitaliile electronice, unde, prin cele 73.000 de licitalii s-au

economisit peste 1.100 miliarde lei;

o o

stoparea adopliilor intemalionale in condiliile cunoscute;

infiinJarea ghipeului unic

institulii publice 9i

Registul

Come4ului;

o o r

reglementarea transparenlei tuturor actelor normative;

imbunntilirea gi monitorizarea mediului de afaceri; prevenirea gi combaterea criminalit6lii informatice qi altele.

Un rol important in aceastl lupti il are, frrd ?ndoiali, gi infiinfarea Parchetului Nalional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a dovedit utilitatea gi eficienfa prin instrumentarea unor fapte qi acte relevante de corupqie. Toate aceste acliuni s-au desfbgurat in conformitate cu programul de prevenire qi planul de combatere a corupliei, adoptate de Guvern.

in continuarea acestui ansamblu de acliuni, prin prezentul proiect de lege, Guvernul asigurd deschiderea unei ofensive radicale impotriva corupliei. Punerea in aplicare a legii are menirea si restabileasc6 increderea populafiei gi a comunitdlii oamenilor de afaceri in capacitatea de acliune a Guvernului qi in puternica sa

voin!6 de a acliona pentru a elimina coruplia din structurile societilii romineqti, pe toate palierele sale. Voinfa politicl a Guvernului va trebui s6-gi gdseascd un ecou consistent, mateializat in participarea intregii societ5{i rom0negti: partide politice, Parlament, mass-media, societate civill, populafie. Noile reglementdri pe care vi le supunem atenliei reprezintd reacfii concrete in plan legislativ, institulional gi in planul promovirii 301

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

publice, la dinamica pe care acest flagel a cunoscut-o dupd 1989. Totodati, aceste reglementdri au fost concepute in spiritul unui imperativ foarte clar, de asigurare a acelui pragmatism care sI le scoati din abstractul literei legii gi sd le faci eficiente, aducdndu-le mai aproape de oameni pi de problemele lor reale.

Soluliile din proiectul de lege privind angajarea rispunderii Guvernului constituie o reaclie la semnalele critice provenite din mediul intern, dar qi din unele aprecieri externe. Am in vedere evaludrile Comisiei Europene, ale FMI gi Blncii Mondiale, ale Transparency International, Freedom House, BERD, GRECO Consiliul Europei, ca gi semnale ale asocialiilor oamenilor de afaceri romdni qi striini, ale Consiliului Investitorilor Strdini din Romdnia, ale unor ambasade str[ine la Bucuregti. Misurile gi obiectivele cuprinse in proiectul de lege ar rdmdne inutile dacl nu le-am racorda la pulsul concret al societilii, daci nu s-ar pune in aplicare cu gi pentru cetSleni. Efortul guvernamental de combatere a corupfiei depinde, in mare misurd, de sprijinul tuturor formaliunilor politice, precum gi al societ6fii civile gi massmedia. Etapa de acliune iniliatl prin acest proiect legislativ implicd practici institulionale imbunbtifite, deschise gi transparente, care impun o participare mai activi a cetS{enilor la evidenlierea gi izolarea fenomenului corupliei, participarea ONG-urilor specializate pentru a semnala fenomene asociate coruptiei gi a monitoriza consistenla rispunsului institulional.

Trebuie sd privim realitatea cu ochi critic gi autocritic, dar, in acelagi timp, nu trebuie sd facem rabat de la echilibru gi luciditate. Si recunoagtem cd avem o problemd - coruplia - insl gi zvonistica gi, mai ales, falsele etichetdri politice igi au contribulia lor, care nu trebuie omise din vedere. Pe ldngd realitatea dat6, existi gi importante mistificdri. Aq adduga faptul cd, din pdcate, partidele politice s-au preocupat mult prea pulin de prevenirea gi combaterea corupfiei atunci cdnd se aflau la putere. in prezent, partidele din opozilie se manifesti ca 102

Angaj area politicd tmpotriva corupliei

cind ar afla de coruplie acum

gi nu ar avea

nici o responsabilitate

in leg6tur[ cu acest fenomen.

sensul rispdndirii unei culturi civice solide, Guvemul igi un parteneriat cu reprezentanlii organizaliilor neguvernamentale, preocupate de urmdrirea gi semnalarea fenomenului corupfiei, pentru implicarea efectivi a societilii civile in evaluarea programelor qi proiectelor iniliate pe acest domeniu. Avem in vedere, in acest sens, realizarea unor campanii publice de anvergurb pentru cregterea congtientizdrii cetifenilor asupra consecinfelor fenomenului corupfiei gi, totodati, o mobilizare mai puternici pentru cunoaqterea gi promovarea mlsurilor preventive pe care le intreprindem in combaterea acestui flagel.

propune

Nu existi o singuri conceplie privind corupfia, dar cetilenii tind s[ absolutizeze componenta bdneascd a corupfiei, neglijdnd serviciile reciproce, sursi indirectd de imbogllire. Cu tolii cred c[ suntem de acord cu privire la caracterul extins, de proporfii, al corupfiei la nivelul societilii romdnegti. Insuficienta diferenfiere a fenomenelor de corup{ie ce au loc, a instituliilor implicate, duce la un criticism general, la o radicalizare a opiniei publice in aqtzarea sistemului politic de corupfie. Acesta este, practic, principalul motiv al deterioririi relaliei de reprezentativitate dintre cetileni gi clasa politici. in momentul in care aceasti relafie ajunge sd fie perturbatd, ins5qi funclionarea regimului politic democratic este pusd in pericol. Nemullumirile exprimate qi de societatea civild sunt o dovadd a faptului cdrela[ia dintre cetilean gi autoritili este incd afectatd de disfuncfionalitdli cronice, greu de remediat.

Au existat considerabile eforturi de recuperare a handicapurilor in plan legislativ, urmdrindu-se apropierea autoritililor de nevoile concrete ale cetblenilor. Marea problemd rimdne insi tocmai discrepanla dintre prevederea legaLl gi practica institulional[ existenti. Sunt anumite domenii evidentiate de cetdfeni ca fiind cele mai expuse fenomenului corupfiei. Printre acestea ftgxeazd sistemul vamal, sistemul judiciar, polifia, sistemul administraliei publice. Comenzile publice reprezintd activitatea cea mai

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

favorabild coruptiei, in judecata majoritalii cetilenilor, aici fiind incluse lucririle publice pentru construcfii, s[nitatea publicd qi polilia. Agadar, putem si tragem concluzia ci spaliul public gi activitilile care au leg[turd cu sfera politicd sunt cele mai suspecte, potrivit percepliei populaliei, dar gi estimdrilor sociologice.

Proiectul de lege pentru care Guvernul igi angajeazd" astdzi in fala Parlamentului igi propune si elimine cauzele generatoare de corupfie, tocmai in domeniile in care coeficientul de vulnerabilitate este mai ridicat. Avdnd in vedere implicaliile fenomenului corupliei asupra societilii, prevenirea gi combaterea acestui fenomen necesiti, pe plan legislativ, o abordare multidisciplinard gi sistematici, pornind de la reglementarea aspectelor de drept penal, pdni la disciplinarea raporturilor de drept rdspunderea

comercial gi asigurarea transparenfei in viala economici.

in acest sens, Guvemul a elaborat

prezentul proiect de lege ca o

reglementare complex6 care, pe l6ngb dispoziliile ce se circumscriu

pentru prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de corupfie, cuprinde gi dispozilii din alte materii conexe, indispensab ile realizdrii scopului

urmirit.

Am s[ md tefer, in

continuare, pe scurt, la principalele reglementdri pe care le confine proiectul de lege asupra cIruia Guvernul a hotir6t si-gi angajeze rdspunderea. Coloana vertebralS a proiectului de lege o constituie prevederile referitoare la conflictul de interese gi regimul incompatibilitSlilor in

exercitarea demnitllilor publice gi a funcfiilor publice. Se completeazI, astfel, cadrul legal instituit in tara noastri pentru prevenirea gi combaterea folosirii abuzive a funcliilor publice, a oblinerii unor c0qtiguri necuvenite in exercitarea acestora. Prevederile proiectului se inscriu, totodati, pe linia documentelor internalionale in materie gi se regdsesc in unele legislalii europene, cnm sunt cea italiand, ceh6, spaniold, portughezd.

in cadrul dispoziliilor generale este definit conflictul de interese ca fiind situalia in care persoana ce exerciti o demnitate publici sau o 304

Angaj area politic d impotriva corupliei

funclie publicd are un interes personal de naturd patrimonialb, care ar putea influenla indeplinirea cu obiectivitate a atribuliilor care ii revin potrivit Constituliei gi altor acte normative.

Principiile care stau Ia baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitdlilor gi funcliilor publice sunt: imparlialitatea, integritatea, transparenla deciziei gi supremalia interesului public.

Conflictul de interese este reglementat pentru urmitoarele demnitili qi funcgii publice: o Preqedintele Romdniei;

funclia de membru al Guvernului; o funcliile publice de autoritate din administralia public[ centrald

gi local6;

o magistrafii; o aleqii locali;

funclionarii publici.

Este previzuti obligativitatea intocmirii declaraliei de interese a persoanelor care exercit6 demnitali gi funclii publice, declaralie in c:lre se includ funcliile delinute in cadrul unor asociafii, fundalii

sau alte organtzalii neguvernamentale ori partide politice, activitI{ile profesionale remunerate, calitatea de aclionar sau asociat la societSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte institulii de credit, societ6li1e de asigurare gi cele financiare.

Este reglementati, totodati, interdiclia de utilizare a numelui insolit de calitatea persoanei care exercite demnitilile 9i funcliile publice in orice acliune publicitard privitoare la o activitate carc aduce profit, cu exceplia publicitdtii gratuite pentru scopuri caritabile.

Declaraliile de interese sunt publice gi se consemneazd intr-un registru special denumit ,,Registrul declaraliilor de interese". 305

Pe de altd parte, incompatibihtAlile

in proiectul de

car e

lege sunt

reglementate

vizeazd calitatea de parlamentar, funclia de

membru al Guvemului qi alte funclii publice de autoritate din administralia publicd centrali qi locald, magistralii, aleqii locali qi funcfionarii publici.

Potrivit proiectului, calitatea de deputat gi senator, precum gi funclia de membru al Guvernului qi alte funclii publice de autoritate din administralia publicd central| sunt incompatibile cu: o funclia de preqedinte, vicepregedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administralie sau cenzor la societSlile comerciale, inclusiv bdncile sau alte institulii de credit, societSlile de asigurare gi cele financiare, precum gi la instituliile publice;

o funclia

de pregedinte sau de secretar al adundrilor generale ale aclionarilor sau asocialilor la societilile comerciale; I funclia de reprezentant al statului in adundrile generale ale societdlilor comerciale; o funclia de manager sau membru al consiliilor de administralie ale regiilor autonome, companiilor qi societdlilor nafionale; c calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Au fost stabilite caztrlle de incompatibilitate privind pe prefecli, subprefecli, primari, viceprimari, pregedinli gi vicepreqedinli ai consiliilor judelene, consilieri locali

judefeni, func,tionari publici.

S-a prevdzut ci pentru persoanele care exercite demnitdli gi funclii publice de autoritate din cadrul autoritililor gi instituliilor aflate exclusiv sub control parlamentar se aplici normele privind regimul incompatibilitdlilor prevdz;tfie pentru minigtri, precum gi dispoziliile stabilite prin legi speciale.

Prin

reglementarea transparenfei informaliilor referitoare la obligaliile bugetare restante se urmdregte descurajarea, prevenirea gi reducerea acumulirilor de arierate la bugetul de stat, bugeful asiguririlor sociale de stat, bugetul asigurdrilor pentru gomaj gi la bugetul fondului nalional unic pentru asigurdri sociale de sindtate, 306

Angai area politicd

i!89lriv!:gfupliei

gi la

bugetele locale. Ministerul Finanfelor Publice, Ministerul Muncii 9i Solidaritllii Sociale, Ministerul Administraliei Publice qi Casa Naliona16 de Asigurdri de Sinltate vor aduce la cunogtinla public6, pe pagina proprie de Internet, lista contribuabililor care inregistreazi obligalii bugetare restante, cu indicarea totalului obligaliilor bugetare datorate in anul fiscal precedent, cuantumul obligaliilor restante.

precum

Administrarea informaliilor gi serviciilor publice prin intermediul mijloacelor electronice conduce la o puternici debirocratizare a

procesului administrativ prin realizarca ,,reformei Ia ghigeu (ghigeul on-line)", ceea ce determind gi o reducere a costurilor administraliei, eficientiz arca utilizdrii fondurilor publice, sciderea semnificativd a actelor de corupfie - prin eliminarea contactului direct dintre cetilean gi funcfionar - gi transfofinarea modului de operare al instituliilor publice prin ttllizarea tehnologiei informaliei.

Denoltarea tehnologiei informaliei gi continua globalizate a re{elelor informatice au dus la un progres de necontestat al societ5lii gi la asigurarea transparenlei in viala publicd,, dar atr determinat gi apailia unei noi forme de criminalitate: criminalitatea informatic[. in proiect, infracliunile in domeniul informatic sunt grupate potrivit criteriilor prevdntte in Convenlia europeani privind criminalitatea informaticS, semnatii de Romdnia la 23 noiembrie 2001. De asemenea, pentru asigurarea cooperirii interna{ionale imediate gi permanente in domeniul combaterii criminalitdlii informatice se prevede infiinlarea, in cadrul Parchetului de pe l6ngd Curtea Supremd de Justilie, a Serviciului de combatere a criminalitdlii informatice.

in proiect

se prevede reglementarea unei noi institulii juridice in

cadrul sistemului legislativ romdnesc referitoare la grupurile de interes economic, precum gi la stabilirea condiliilor in care grupurile europene de interes economic sunt recunoscute 9i pot funcliona in Romdnia. Pentru o deplini armonizare a cadrului juridic romdnesc cu dispoziliile legale ale Uniunii Europene, 307

reglementArile vizdnd constituirea, organizarea gi funclionarea grupurilor europene de interes economic au fost previzute pentru grupurile de interes economic inmatriculate in RomAnia. Este reglementat, de asemenea, regimul juridic de care se bucuri in Rom0nia grupurile europene de interes economic. in baza reglementdrilor statuate prin proiect, acestea sunt recunoscute gi pot func,tiona in condiliile legii in Rom0nia.

Cartea

a II-a din proiectul de lege cuprinde modificarea

completarea unor reglementdri corupliei.

scopul prevenirii qi combaterii

Astfel, modificarea gi completarea Legii nr. 7812000 pentru prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de coruplie urmireqte, pe de o parte, completarea cadrului legal in domeniu cu noi incrimindri, iar, pe de altd parte, extinderea sferei subiectului activ al infracliunilor de coruplie la unele categorii de persoane prevdnrte in Convenlia penald privind corupfia, precum gi in Convenfia privind protec{ia intereselor financiare ale Comunitdlilor Europene gi protocoalele sale adilionale. De asemenea, pentru asigurarea eficienlei ?n activitatea de urmirire, judecare gi sanclionare a faptelor de corupfie, proiectul prevede o reglementare speciali referitoare la alcituirea completelor de judecatd. Dintre prevederile referitoare

modificarea

completarea

Ordonanlei de urgen!6 a Guvernului w. 43/2002 privind Parchetul Nalional Anticoruplie, menliondm pe cele referitoare la competenla gi structura acestui parchet. in lege au fost prevdzute criteriile de departajare a competenlei Parchetului Nalional Anticoruplie de competenla ce revine parchetelor de pe lAngi instanle. Aceste criterii se referd, in principal, la valoarea prejudiciului cauzat prin sivdrgirea infracliunilor prevf,zute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea gi sanclionarea faptelor de corup{ie, la valoarea sumei ori a bunului care formeazi obiectul infracliunii de

coruplie gi

la calitatea persoanelor care au comis astfel de infracfiuni. Pentru o mai bund organizare a activitdlii de urmirire penald in cadrul Parchetului Na{ional Anticorup,tie au fost 308

Angaj area politicd impotriva corupliei

modificiri de structur[, atetlm nivel central, cdt gi sunt, de exemplu, crearea unei seclii judiciare sau teritorial, cum infiinlarea de servicii qi birouri pentru ofilerii de polilie judiciarl 9i pentru specialiqtii din cadrul parchetului. prevZrz'rte unele

Conform articolului 31 din Constitulie, fiecare persoand are dreptul de a avea acces la orice informalii de interes public, drept ce nu

poate fi ingrddit. Autoritefle publice au obligalia de a asigura informarea corectd a cetdlenilor in ce priveqte treburile publice gi problemele de interes personal, iar modificarea gi completarea Legii nr. 11511996 privind declararea gi controlul averii demnitarilor, magistrafilor, funclionarilor publici gi a unor persoane cu funclii de conducere reprezintl unul dintre mijloacele derealizare a acestei obligalii.

Pentru a inlStura suspiciunile cu privire la modul in care sunt dobindite bunurile de citre demnitari, magisfrafi, persoane cu funclii de conducere gi control gi funclionari publici gi pentru a impulsiona conduita corectd a acestora in exercitarea atribufiilor corespunzitoare funcfiei sau mandatului, precum gi pentru a asigura un control eficient al societ[lii civile asupra autorit5lilor publice, proiectul de lege prevede, in principal, urmitoarele:

o introducerea unei reglementdri care sd prevadd publicarea declarafiei de avere pe paginile de Internet ale Parlamentului, Guvernului, ministerelor, celorlalte autoritefl ori institulii publice centrale, prefecturilor sau consiliilor judefe, dupl caz, oi in Monitorul Ofrcial al Romdniei, Partea a III-a; c ldrgirea sferei persoanelor care intrd sub incidenla legii prin adlugarea prefecfilor, subprefecfilor, persoanelor cu funcfii de conducere gi de control din cadrul autoritdlilor gi instituliilor publice, precum gi prin addugarea tuturor persoanelor care sunt numite in funcfie de cdtre Preqedintele Romdniei, Parlament sau de cdtre primul-ministru; o declan$area din oficiu a procedurii de control gi in ipoteza in care persoanele obligate sd-qi actualizeze declaralia de avere incdlci aceasti obligafie;

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o abrogarea articolului 37 carc incrimineazd, fapta de a publica sau divulga conlinutul declaraliei de avere de cdtre persoanele care primesc, pdstreazd sau delin astfel de declarafii, deoarece nu mai corespunde scopului legii, care este asigurarea transparenlei in exercitarea func1iilor publice;

o a fost actualizat conlinutul declaraliei de avere gi s-a prev[zut obligalia de depunere a unei noi declaralii de avere in termen de 30 de zile de la data intrlrii in vigoare a acestei legi.

O alti

reglementare se referi la asigurarea transparenfei gi stabilitilii in mediul de afaceri. Principalele reglementdri vizeazd asigurarea transparenfei in procesul de inregistrare a societdlilor comerciale qi in intreaga activitate a acestora, precum gi evitarea conflictelor de interese in cadrul operaliunilor efectuate de societ6li1e comerciale cu organele sale de conducere.

Modificarea gi completarea Legii nr. 8711994 privind combaterea evaziunii fiscale a apirut ca o necesitate impusd de noile cerinle ale trecerii la economia de pia16 gi de procesul de privatizare a unitl1ilor economice. Cregterea qi diversificarea continui a agenfilor economici cirora le revin obligalii fiscale a fost insolitd 9i de multiplicarea gi diversificarea metodelor gi ciilor prin care acegtia s-au sustras de la plata impozitelor, taxelor gi contribuliilor legal datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigur[rilor sociale de stat gi altor bugete, chiar dacd au beneficiat de facilitdli gi scutiri in perioada de inceput a funcliondrii lor.

De o deosebiti importan!5 sunt modificdrile legii in sensul contracarlrii evaziunii fiscale rcalizate prin utilizarea in cadrul lanfului comercial, de la producitor sau importator pdnd la consumatorul final, a unor societSli comerciale care se sustrag

controlului fiscal datoritd nerespectdrii prevederilor

legale

referitoare la sediul social. De asemenea, au fost introduse unele

prevederi menite si combati producerea, comercializarea gi utilizarea, in afara condiliilor legale, a documentelor cu regim special, prin care, in multe cantri au fost realizate tranzaclli 3t0

Angaj area po liticd impotriva corupliei

comerciale nereale sau denaturate. ce au avut ca efect diminuarea veniturilor impozabile qi, implicit, a datoriilor fiscale. Sunt importante acele prevederi din proiectul de lege cu implicalii

in procesul de combatere a corupfiei, gi anume, modificarea gi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilor publici, adoptatd la sfhrqitul anului 1999, prin angajarcarispunderii Guvernului in funcliune la acea datd. in perioada de timp care a trecut de la adoptarea acestei legi gi p6ni in prezent, in procesul de implementare au fost identificate o serie de dificultili generate de imperfecliunea unor prevederi sau, dimpotrivd, de inexistenla altora, fapt care a condus la inoperabilitatea unora din dispoziliile legii. Reforma administrafiei publice, in etapa actuall a guverndrii, trebuie s[ rdspundd unor cerinle legitime ale societi]ii civile, precum gi ale organismelor internafionale de a fi adoptate mdsuri vizibile in plan legislativ gi institulional, in sensul combaterii fenomenului de coruplie in rdndul funclionarilor publici. Necesitatea alinierii, intr-un timp c6t mai scurt, la standardele administrative existente in Uniunea European[, impune ca acliunile de combatere a fenomenului corupliei sd fie concomitente cu mdsuri care sd asigure profesionalizarea gi impa4ialitatea serviciului public, optimizarea structurilor qi eliminarea birocraliei. in acest context, situalia funcliei publice gi a funclionarului public ca mijloace de acliune legald prin care administraliaiSi realizeazd funcliile, in mod necesar trebuie sd constituie obiectul unor propuneri de reglementare. Prin modificdrile gi completdrile aduse Legii nr. 188/1999 privind Statutul funclionarilor publici este promovatd o culturd a serviciului public profesionist, de calitate, capabil sd serveascd eficient gi competent interesele legitime ale

cetilenilor. determinarea riguroasi a activititilor publice, funcliei condiliile clare privind acordarea corespunzitoare statutului de funclionar public, precum qi o distribuire mai buni a

Se asigurl, totodati,

311

Adrian Ndstase

Spre normalitate

competenfelor gi responsabilitdlilor funcliilor publice, ceea ce implicd clasificarea funclionarilor publici in trei categorii, respectiv: inal1i funclionari publici, funclionari publici de conducere gi funclionari publici de execufie. Sunt consacrate norme speciale privind selectarea qi numirea in func1ii publice, precum gi promovarea funclionarilor publici.

Aceste reglementdri au fost realizate pe baza unei ample documentiri cu privire la statutele funclionarilor publici din state membre qi din state candidate la aderare in Uniunea Europeani, precum gi cu consultarea specialigtilor de la Uniunea Europeani.

*** Angajarea rdspunderii este un act constitulional al Guvemului, care se desfbgoarl in cadrul unei proceduri parlamentare speciale. Dar recurgerea la aceastd procedur6 poate avea drept consecinld demiterea sa pe calea unei moliuni de cenzurd. Cu toate acestea, Guvernul a considerat c6, prin obiectul sdu, proiectul de lege avdnd o semnificalie cu totul deosebiti pentru societatea romdneascd sd fie transmis, pentru observalii gi propuneri, partidelor reprezentate

Parlament, unor organizalii neguvernamentale implicate in

procesul de monitorizare pentru prevenirea gi combaterea corupliei, mass-media, precum pi altor personahteli politice.

in urma examinirii propunerilor gi observaliilor a fost insugit un num6r important de sugestii, care vizau introducerea unor reglementdri pentru completarea gi corelarea textelor din proiect, imbundtilirea unor solufii, unele clarificiri ale textelor cu caracter tehnic, preclrm gi unele propuneri de ordin redaclional.

Dintre observaliile gi propunerile ftcute gi care au fost retinute in proiect lin sd exemplific urmitoarele:

e -

din partea grupurilor parlamentare ale PSD: completarea gi modificarea mai multor prevederi din Legea nr. 3I/1996 privind societS,tile comerciale; in cazurile conflictului de

3t2

Angaj area

politicd impotriva coruptigL

interese in exercitarea demnitililor qi funcliilor publice sd fie avute in vedere pi rudele de gradul I ale demnitarului; - imbundtdlirea structurii organizatorice a Parchetului Nalional

Anticoruplie;

completarea declaraliei de avere cu o nou6 pozi[ie referitoare la

obligaliile pe care le are declarantul, cu o valoare ce

depa$e$te

10.000 euro.

o -

din partea grupurilor parlamentare ale UDMR: calitatea de ales local este incompatibili 9i cu calitatea de aclionar la o societate comercial[ infiinfati de consiliul local sau consiliul judefean; - numirea inallilor funclionari publici sd se facd de cdtre primulministru, iar pentru directorii generali din ministere de c6tre minigtri; secretarii generali ai prefecturilor 9i ai judefelor si fie numili de ministrul administraliei publice, ca gi in prezent-

o -

din partea grupurilor parlamentare ale PD: orice persoand interesatd poate sesiza, in scris, prefectul in legdturd cu actele emise sau incheiate de primari 9i viceprimari care produc un folos material pentru acegtia, pentru soful siu ori rudele de gradul I;

- alegii locali vor depune declara,tia de interese la secretarul unitalii administrativ-teritoriale; - reformularea unor prevederi referitoare la incompatibilitalile privind funclionarii publici gi declarafiile de interese; - poate face parte din categoria inallilor funcfionari publici persoana care a absolvit programe de formare in domeniul administrafiei publice organizate de Institutul Nafional de Administralie, de alte institulii similare din strdindtate, precum 9i de instituliile de inv6![mdnt superior din!ar6. Era o modalitate de a evita un eventual monopol al institutului in legdtur[ cu aceastd chestiune:

JIJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

funclionarului public de a fi membru al'nui partid _posibilitatea politic legal constituit, precum gi condiliile privind traniferul funclionarului public.

din partea grupurilor parlamentare ale pNL au fost

preluate

unele texte, intr-o form6 reformulatl, cu privire la:

conflictul de interese: transparen{a informaliilor referitoare la

bugetare

restante;

statutul funcfionarilor publici; prevenirea gi combaterea criminalitdlii informatice;

a din partea Partidului Umanist din Romdnia:

- includerea infracliunii de gantaj in sfera infracliunilor de coruplie. e Grupul parlamentar al PRM nu a transmis observafii.

o din partea societdlii civile:

- includerea Pregedintelui Romdniei in categoria persoanelor care intrd sub incidenfa reglementdrilor privind conflictul de interese, solicitati, de altfel, gi de pregedintele lirii; - instituirea unor interdiclii pentru persoanele care exercitd o demnitate sau o funclie publicd referitoare lautilizarea numelui, a imaginii, vocii sau semniturii personale in orice formd de publicitate a unui agent economic romdn sau strdin, a oricdrui produs comercial sau a unei activitili care aduce profit, cu exceptia publicitalii gratuite pentru scopuri caritabile;

instituirea unui registru special de eviden!6 denumit declaraliilor de interese";

reglementarea incompatibilitdlii dintre calitatea

deputat,

senator, membru al Guvernului, cu statutul de membru al unui grup de interes economic;

- si fie supuse declaririi bunurile gi serviciile primite cu titlu gratuit, in cadrul unor activitili de protocol in exercitarea mandatului sau a funcliei, a cdror valoare depiqegte, fiecare, echivalentul a 300 euro. 314

Angaiarea po liticd impg1rivg s9rupl;ieL

o -

din partea mass-media:

eliminarea din cuprinsul legii a titlurilor privind organizarea 9i funclionarea Gitrzii Financiare; - Codul de conduitd a funclionarilor publici.

Vreau sb mullumesc tuturor acelora care ne-au

transmis

propunerile lor.

Guvernul a luat act de declaraliile critice ale unor lideri ai partidelor din opozilie care incearci mai curdnd tergiversarea adoptdrii acestor reglementdri, decdt perfecfionarea 1or. Noi suntem conqtienli ci acest text nu este perfect, qtim acest lucru, 9i vom lucra impreund cu cei care vor dori s6-1 imbunitSlim in perioada urmitoare, dar au trecut prea mu{i ani in care nu am luat mdsurile necesare. Era nevoie sd dim un semnal foarte clar gi pentru clasa politicd gi pentru societatea romdneasci gi pentru partenerii noqtri din afard.

Sigur cl am deranjat foarte multe persoane, suntem conptienli' Unele din acestea incearci, prin intermediari, sd blocheze aceasti lege sau si o intdrzie. Nu ne mai putem permite a$a ceva. Este un moment important gi dacl nu vrem ca lucrurile si iasl de sub control sau s5 ajungem la situalii extrem de complicate, cum au fost qi cum este, in continuare, cea din Serbia, ca sd dau un singur exemplu, va trebui sd 1u6m mdsurile necesare in acest moment. Sigur, vom putea lucra impreund, in continuare, pentru a imbundtSli aceste texte. $i, de aceea, m[ intreb dacd nu cumva unele dintre disculiile de proceduri nu ascund mai curdnd dorinla de a impiedica adoptarea pe fond a reglementdrilor din aceastS lege.

Dupi cum lesne se poate observa, in ansamblul sdu, acest proiect de lege care vizeazd aprofundarea activitdfilor de prevenire gi combatere a corupliei este deosebit de complex, urmirind o tratare coerent[ qi cuprinzdtoare, mai ales in acele sectoare ale vielii sociale gi economice in care s-a dovedit cI actele normative au fost deficitare, neclare sau neadaptate integral realit5lilor romdneqti' 315

Fird indoiald", ar fr fost de dorit ca un act normativ de o asemenea importanli s5 fie supus dezbaterii in parlament, insd la fel de evident este gi faptul cd nu mai dispunem de timpul necesar unor astfel de dezbateri, care s-ar fi putut prelungi mult prea mult, cu consecinle nefaste pentru evolufiile politice din pri, in contextul proiectelor pe care le avem impreuni, le-am definit gi le suslinem impreund pentru integrarea europeani.

RomAnia aintilrziat prea mult, mai bine de un deceniu, s6 adopte in vederea prevenirii qi combaterii corupfiei. Aceste intdrzieri se rdzbund in prezent qi ne pot aduce prejudicii deosebit de mari, nu numai in planul acliunilor privind integrarea europeanS gi euroatlantici, ci, mai ales, in domeniul agezirii vielii $i activitdlilor economico-sociale pe temelii sdnitoase, in folosul nostru, al tuturor cetifenilor Romdniei.

mlsuri hotdrdte

Guvernul are voinla politicd gi capacitatea de a aplica prevederile cuprinse in aceastd lege, fiind hothr6t si-gi asume rdspunderea in fala plenului celor dou6 Camere ale Parlamentului, in deplinul respect al prevederilor constitufionale. Lupta impotriva corupliei nu este apanajul unui partid, ci reprezintb unul dintre domeniile de acliune care ar trebui s[ ne pund de acord pe to!i. ,,Romdnia curatd" este in interesul futuror. Acesta este mesajul principal pe care doresc s[ vi-l impirtdgesc astdzi. $i dacd, ?ntradevir, il inlelegem gi credem ci putem face ceva impotriva corupliei, atunci dafi-mi voie sd vi spun cd mi bazez nu doar pe acordul, dar gi pe suportul dumneavoastrd, indiferent de partidul pe care il reprezentali. A trecut vremea simplelor declarafii. Este timpul faptelor pentru toli cei care igi unesc eforturile in vederea integrdrii euroatlantice a Rom6niei. Nu de mult timp, domnul Robertson, de la aceastd tribun6, ne atrdgea atenlia asupra necesitilii de a da un semnal foarte clar in aceastd privinld. Daci

dorim ca obiective pe care

?ndeplineasci, este nevoie nu doar 3t6

le-am propus chiar sb se si vorbim despre ceea ce ar

Angaj area po liticd impotriva corupliei

trebui sd facem, ci chiar sI facem ceea ce gtim cd trebuie si facem. Pentru aceasta, trebuie s5 ne desprindem de trecut, de mentalitdlile care de-at0tea ori au afectat destinul l6rii. FSri fransparen!6, asigurarea unui mediu de afaceri modern gi stdvilirea fenomenului de coruplie, ne marginalizim singuri. Prin angajarea rdspunderii in qedinla de astizi, Guvernul igi afirmd hotdrdrea de a-qi continua mandatul de incredere acordat in decembrie 2000, numai cu condilia acceptirii proiectului de lege pe care l-am prezentat. De altfel, prin angajarea rispunderii sale politice, Guvernul a pus Parlamentul in fa{a unei alternative: fie s[ menlind in funclie actualul Guvern, accept6nd proiectul de lege prezentat, fie sd se incerce demiterea sa, retr[gdndu-i increderea prin inilierea unei moliuni de cenzur6. Sunt ferm incredinlat c5, prin adoptarea qi aplicarea riguroasl a acestei legi, Romdnia va face un semnificativ pas inainte in direclia

consoliddrii statului de drept, a instituliilor acestuia, precum gi in

vederea modernizdrii de ansamblu a societSlii noastre, in concordanld cu valorile europene la care ne-am exprimat adeziunea

incd din decembrie 1989.

imi exprim convingerea cd membrii Parlamentului vor judeca, in mod obiectiv, ofensiva anticoruplie pe care Guvernul a declangat-o cu toat[

t[ria in

acest moment.

V6 mulpmesc pentru atefiia acordati qi cred cd Dumneavoastri, stimafi colegi, veli susfine Guvernul in acest important demers legislativ.

ORIZONT 2025I (mai 2003) arcina noastr6, astdzi, este ingrat6, pentru c6, practic, vrem sd construim o strategie pentru 6 cicluri electorale, daci nu modificdm Constitulia gi durata unui ciclu electoral. Din acest punct de vedere, este important si vedem cum putem sd impliclm factorii politici semnificativi pentru urmitoarele doui decenii qi mai bine, astfel incdt ceea ce vom creiona noi, nu neapdrat sd le fie opozabil, dar sl fie acceptat de acegtia, pentru c5, altfel, riscdm sd se intdmple ceea ce, de obicei, s-a intdmplat in ciclurile electorale care au trecut: si avem o evolulie in linie frdntd, fiecare nou Guvern dorind s6 introducb in programul siu de guvernare alte prioritdli, alte orientdri. in felul acesta, ar putea sI existe riscul ca rtrc noli sE finalizdm o strategie anul viitor, cdnd se incheie ciclul politi in Romdnia, pentru un nou ciclu politic, in care forfe politice care se vor considera, eventual, neparticipante - nu vreau sd sugerez cd vom pierde alegerile, dar, dacd acest lucru s-ar intdmpla, riscdm, daci nu gtim sd construim foarte bine acest dialog, catoatil munca si fie inutil6, pentru ci ar putea sd spuni cei care vor veni dup6 aceea, eventual, ci ,,lucrarea pe care ali ficut-o nu ne este opozabild,, vedem altfel lucrurile, vedem altfel din punct de vedere tactic acfiunea noastrd gi poate chiar gi obiectivele pot sd fie gdndite in alt sens".

De aceea, eu a$ wea si subliniez, in primul rind, nevoia implicdrii cit mai putemice a factorilor politici in aceasti operaliune. Factorii

Discurs rostit cu ocazia participdrii

RomAniei 318

lansarea ,,strategiei de dezvoltare

Oizont 2025", Palatul Cotroceni, 2l mai 2003.

durabili

Orizont 2025

executivi sunt importanli, dar ei, pdn[ la urmd, sunt legali de ciclul

electoral. Probabil ci sarcina Guvernului nostru este cea mai simpld, pentru cf, noi, intr-un fel, vom veni la sfhrgitul primului ciclu electoral din acest mileniu gi, practic, aceasti strategie nu mai are cum sd ne fie opozablld, dar este interesant de vizut ?n ce misuri ceea ce am frcut in acegti ani poate si fie acceptat gi de alte partide gi poate si constituie un fundament pentru interese acceptate ca fiind interese comune. Aceastd operaliune mi se pare cea mai dificild, fiind vorba de felul in care vom cupla programele guvernamentale cu un metaprogram cuprinzdnd aceast[ strategie, care sd aibl capacitatea de a mobiliza resursele intelectuale, pe de o parte, gi, pe de altd parte, resursele politice existente in !ar6.

Am subliniat

aceste aspecte inainte de

a face alte

comentarii,

pentru c5, in mod evident, acliunea de elaborare a strategiei pdnd in 2025 nu va putea sd inlocuiascd programul de guvernare pdnd la sfrrgitul acestui ciclu electoral, iar dacd nu este suficient de bine

construitS, ea nu va putea sd pentru viitoarele guvemdri.

fie nici micar un instrument util

De aceea, consider cd aceastd iniliativa a domnului Pregedinte este deosebit de importantS, extrem de utilb, pentru cI ne obligd si gdndim dincolo de ciclurile electorale carela noi au reprezentat,in aceastd perioadd de tranzilie, linia orizontului gi consider ci este important pentru noi to{i sd vedem interesele majore. Iat[, spre exemplu, pentru primele doul cicluri electorale din acest mileniu, obiectivul nostru este integrarea in Uniunea Europeani. Putem sd observlm, de pe acum, anumite aspecte interesante. Printr-o

comparalie a indicatorilor economici, putem sd observdm cd venitul pe locuitor la nivelul Romdniei, acum, este mai ridicat decdt cel pe care Grecia sau Spania l-au avut in momentul in care au inhat in Uniunea Europeani.

Este un element interesant pe care, poate, nu gtim suficient s6-l

explicdm

eforfurile noastre politice de integrare acum in

Uniunea European[, dar vom avea mai mult de un ciclu electoral, sau aproape un ciclu electoral, pentru a pregdti aceast[ integrare, 319

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

pentru a contura misurile care pot

insumate, astfel incdt

producd rezultate. Pe de altd parte, vom avea anul 2004 ca un an de compresie in care

va trebui sd rezolv[m nenumirate elemente care lin de ciclul

electoral, vom avea mai multe runde de alegeri, dar, in acelagi timp, anul 2004 este anul esenlial pentru realizarea obiectivului nostru in 2007, fiindcd, daci nu incheiem negocierile in 2004, atunci este foarte posibil ca obiectivul din2007 si nu poatd sd fie atins in al doilea ciclu electoral.

$i aici avem foarte multe probleme, pentru c6, in felul acesta, ceea ce inseamnd obiective sociale tactice, ceea ce inseamni obiective economice, fie legate de dialogul cu Fondul Monetar Internalional, fie de Uniunea EuropeanS, fie propriile agteptdri, pot s5 genereze numeroase disculii, unele dintre ele cu partenerii sociali. Sunt foarte multe lucruri de spus. Am un text destul de lung pe care l-am pregitit cu atenlie gi sunt multe elemente care !in, pe de o parte, de ceea ce s-a intimplat in acegti doi ani, pe de altd parte, de tendinlele care au aplrut in aceastd perioadd. Sunt anumite elemente pozitive, sunt altele care ne creeazd anumite ingrijordri unele au fost prezentate de domnul Pregedinte - altele ar putea sl fie examinate in continuare.

Dar, ceea ce este foarte sigur este c[ avem nevoie, pe de o parte, de o analizd inteligenti din punct de vedere conceptual, privind felul in care putem sd intrdm intr-o zoni a dezbaterii. care line gi de mondializare, pdni la urm6, gi de modificirile structurii globale, inclusiv din punct de vedere economic. Noi ne propunem sb gtim felul in care vom evolua pdnd in anul2025, dar avem dificultili sd gtim care va fi preful petrolului peste trei luni. Aceste imponderabile care pot afecta unii dintre factorii de cregtere pot si ne pun[ anumite probleme, pe termen scurt sau pe termen lung.

De aceea, va fi nevoie de foarte multd flexibilitate. in acelagi timp, este important sd avem anumite principii, sd recunoagtem impreund anumite repere pe care sd le considerim a fi esen{iale. Fukuiama 320

Orizont 2025

spunea

cd via\a intemalionali este mai mult o problemi

economie decdt una de politici. Probabil cd are dreptate, pentru c6, in mare misurd, conflictele internafionale, disputele care existl in momentul de fala in redefinirea hdrlilor strategice mondiale lin mai mult de aceastb nevoie de revigorare a pielelor, de dobdndirea unor resurse. Din acest punct de vedere, sigur cI va hebui sd revedem impreund felul in care ne vom miqca pe piala internS, in economia intern6, dar, in acelagi timp, va trebui sE vedem foarte atent cum vom proiecta relaliile noastre externe viitoare.

Se discutd foarte mult despre cre$terea economicS, gi pe buni dreptate. Creqterea economicd ofer6, ftrd indoiald, gi un anumit tip de legitimitate intern6, dar gi un anumit tip de credibilitate externd, gi fird ?ndoiali cd va trebui sI linem cu din{ii de aceste ritmuri de

cregtere, care ne permit si intrdm intr-un dialog pozitiv, in care vor exista destul de puline vulnerabilitdli in ceea ce privegte perceplia fatp de Romdnia. Trebuie si fim ins[ congtienti ci in relalia extemi

vor exista incl mai mul1i ani momente gi teme in care se vor identifica anumite tipuri de vulnerabilitSli care si ne poati fi ridicate in cadrul unor negocieri mai ample. Nu vreau s5 intru in detalii, dar iati chiar o temd imediatd, relatia noastrd cu Fondul Monetar Internafional. Probabil cd in octombrie vom incheia acordul stand-by. Pentru perioada urmitoare vom incheia un nou acord cu FMI, vom intra, eventual, intr-o formul6 de consultare pe baza articolului 4? Care este cea mai bun[ formul6? incep de m6ine si aparl, gi in fiecare zi chiar, rdscruci la care va trebui si decidem cum vom merge mai departe qi acestea vor reprezenta pentru noi toli teme de reflec{ie gi momente de responsabilitate. Este important, pe de altS parte, sd inlelegem ci sunt foarte multe componente ale trar:.ziliei asupra cirora am pus accentul in acegti ani gi care, practic, s-au consumat sau care nu mai sunt relevante. Privatizarea a fost o astfel de tem[. Este aproape evident cd, incepAnd de anul viitor, aceast[ temd aproape cd nu va mai conta. Cele mai multe dintre privatizdri s-au incheiat, mai sunt cdteva zeci de fbcut - nu vorbesc de segmentul energetic - ci vorbesc de ceea 321

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

reprezeria portofoliul Autoritdfii pentru Privatizare

Administrarea Participa\iilor Statului. $i atunci, este sigur ci va hebui s[ punem accentul in mult mai mare misurd pe investiliile green field, pe investiliile directe, pe ceea ce va insemna, intr-un fel, gi o responsabilitate pentru noi de a gdndi un nou tip de industrie, pentru cd, privatizarea, in mare mdsur6, a insemnat preocuparea noastrd de a petici modelul economic de dinainte de 1989. Privatizarea unei fabrici sau unui complex siderurgic inseamnd si ai in continuare o fabric6, un complex, o tzind, o societate care se ocup[ de produse siderurgice. Schimbarea de

proprietate nu ii schimbi profilul, dar zonele de profit s-au modificat, ele intrd in mult mai mare mdsurd pe zona serviciilor, pe zone neconvenfionale sub aspectul modelului industrial anterior. $i, din acest punct de vedere, privatizdrile au reprezentat o capcand pentru noi, fiindcl noi am pus accentul in mai mare mdsurd pe pistrarea locurilor de muncd, pe conservarea locurilor de muncd in anumite segmente industriale cu rentabilitate mai mic5, cu profitabilitate mai micd in noua formuld economicd mondiali. De aici, numeroase concluzii pe care va trebui sd le tragem.

Mai existi un stereotip pe care noi l-am folosit foarte mult in aceastl perioadi, restituirea proprietSlilor. Am dezbdtut-o 10-13 ani, vor fi probabil 15 ani in care aceasti temd a apdrut in mod redundant ocupdnd foarte mult din energii gi din timpul nostru. Probabil cd vom fi capabili s6 incheiem gi acest capitol de restituiri. Sigur, nu vorbesc inci de ceea ce va ?nsemna din punct de vedere financiar povara pentru guvernele care vor veni gi care vor trebui si acopere o anumiti parte, o parte importantd din despdgubirile care se vor acorda pentru cazurile in care nu se vor putea face restituiri in naturd. Aceste lucruri vor reprezenta elemente de configurare gi de ingrijorare din punct de vedere financiar, dar gi elemente importante, factori pozitivi, pentru c5, avdnd mecanismul de proprietate clarificat, sistemul de proprietate, investiliile directe, investiliile proprii vor fi mult accelerate.

Orizont 2025

existat in perioada de trarzilie multe rezerv[ din partea investitorilor strdini qi, sd recunoa$tem, una dintre marile probleme

- vorbea domnul Pregedinte despre modelele de cregtere bazate pe diverqi factori - investiliile shdine au reprezentant in acegti 13 ani mai pulin de 9 miliarde USD, or, de aici, una dintre problemele noastre gi unul dintre obiectivele posibile: accelerarea pe aceastd" zon6. Dar iatd, lipsa unor clarific[ri in zonele de proprietate gi alte elemente au determinat aceste evolulii.

Aveam destul de multe lucruri de spuspro domo despre guvernarea noastri care, aga cum gtili, arealizat foarte multe lucruri bune, dar nu vi le spun, pentru cd le cunoapteli, le fieifi $i le apreciafi. Dar s6mi dali voie totugi sd vi mai spun cAteva g6nduri pentru viitor gi in legdturd cu ce noi considerdm ce este important si facem.

Sunt diverse programe, planuri pe care vi le vom pune la dispozilie, pentru c5, intr-un fel, pe termen scurt, orice efort de construire a unui fundament pentru strategia aceasta pe termen lung trebuie si lind seama de anumite repere pe care noi, mai bine sau mai rdu, le-am realizat in aceqti ani. Este vorba, pe de altd parte, de o seamd de angajamente pe care noi le-am luat in relalia noastrd cu Uniunea EuropeanS. Este vorba de negocierile pe cele 30 de capitole. La 17 dintre ele deja am incheiat aceste negocieri, dar lunile urmdtoare vor fi esenliale, vom bate in cuie aceste capitole, care vor deveni ele insele, pdnd la urm6, parte dintr-un angajament gi deci o parte a unei strategii pe termen lung de care noi vom fi in mai mare misuri rbspunzitori, dar care vor impune cumva anumite linii de acliune qi la nivelul guverndrilor viitoare.

Iatl deci nenumirate

constringeri pentru programul, pentru

strategia de dezvoltare pe oare o vom realiza. Guvernul doregte

participe in mod activ, prin membrii sdi, prin structurile sale, la aceastd evaluare gi la aceasti cuantificare, pentru cd este clar cd orice proces serios de denoltare semnificativb nu poate fi realizat in interiorul unui ciclu electoral. Cine gdndegte in felul acesta grc$e$te. $i am v62t, de altfel, toate istoriile de succes in anumite

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

!6ri pe care uneori le dlm drept exemplu s-au bazat pe serii lungi, pe perioade de cregtere coerente.

fi important pentru noi si vedem cdteva teme care vor fi esenliale pentru perioada urmitoare, de exemplu, sectorul energetic. Dacd pe anumite zone politicile noastre sectoriale pot sd aibl in vedere perioade mai scurte, este clar c6 unul dintre domeniile cele mai importante intr-o strategie pe termen lung trebuie sd fie legat de sectorul energetic, investitiile necesare, anvergura lucrdrilor, implicaliile din punctul de vedere al suportului pentru dezvoltdri industriale. Toate aceste lucruri ne Sub acest aspect, va

creeazd" o responsabilitate de a acliona

in comun pe acest domeniu.

Cercetarea la noi - este bine cd a plecat domnul pregedinte al academiei - are nevoie, indriznesc sd spun, de o atenlie deosebitd.

Noi pornim, in prea mare mlsuri, de la preocupirile

specializirile cercetitorilor nogtri pe care ii incurajdm s6-qi petreacd timpul cdt mai util pentru a produce inzona pe care ei o cunosc un anumit produs care, adeseori, nu are nici o legiturd cu nevoile imediate ale instituliilor noastre. Sigur, existl in orice larb o zon6, a cercetbrilor detagate, a cercet[rilor fundamentale, dar va trebui sd gdndim pentru viitor felul in care factorul uman, in primul rdnd in zona aceasta a inventivitilii, a creativitbfii, poate sd insemne pentru Romdnia, cum a insemnat intotdeauna, un element de plusvaloare, un element comparativ avantajos in relalia cu alfi.

Apoi, eforturile de a aduce tehnologii noi, eforturile legate de ceea ce inseamnl - am spus uneori, poate cu o formulS mai pulin inspiratd - reindustrializare, dar trebuie sd vedem impreuni care sunt zonele pe care sd le incurajdm, care sunt aborddrile pe care si le avem fu6 de anumite evolufii, tendinle. Dau un singur exemplu, lohn-ul. Il vom incuraja sau incercdm sd-l descurajdm, incerclm si-l domesticim, incercdm sd introducem in procedurile de lohn pe orizontald componente romdnegti care sd elimine ceea ce este de fapt o dublS contabilitate de export-import gi care uneori ne deruteazl? Sunt foarte multe semne de intrebare, sunt foarte multe teme pe care vom putea si le discutim, si le vedem, dar este clar 5Zq

Orizont 2025

cd zona serviciilor, zona telecomunicaliilor vor

reprezenta in pentru viitor. Aga cum - gi aici continuare domenii de accelerare sunt absolut de acord sau qi aici sunt de acord cu domnul Pregedinte Iliescu - in legiturd cu importanla infrastructurilor, dar va trebui sd decidem, pdnd la urmi, mergem in continuare pe o anumitd filozofie legati - spun la intdmplare - pentru autostrlzi viniete, sau constatim cI aceastd formuli nu poate sd ne ducd gi nu ne-a dus, trebuie s6 recunoagtem, la reztltate,,spectaculoase" in aceastd perioadi, ca si exprim o formuli in care, fbrd indoiald, afi observat gi niqte ghilimele. Este evident cd trebuie sd revedem abordarea noastri gi poate ci formulele de taxe de drum, formulele de BOT - bild operate transfer - vor fi cele care sd ne ajute s[ demardm anumite proiecte.

Nu intru in amdnunte, dar vreau sI gtifi ci ne preocup[ gi pe noi aceste lucruri, in mare misur6, cdutim surse de finan{are. Nu ag spune ci incerclm s[ eluddm infelegerile cu Fondul Monetar Intemafional, degi ne-ar pl6cea, in anumite situafii. Problema garanfiilor suverane este, pdnd la urmd, constringerea principald pentru a investi in infrastructurd gi nimeni din afari nu investegte in infrastructurd in mod semnificativ ftrd sd aibd garantia statului, dar astfel de garanlii pe cuantumuri foarte mari ar reprezenta o presiune deosebiti asupra deficitului bugetar, cu efecte asupra elementelor care lin de rata inflaliei gi, ?n general, aspecte care lin de factorii macroeconomici. Acestea sunt anumite constrdngeri pe care le avem.

Am pornit, am avut anumite dificultSfi, avem anumite dificultIfi, trebuie s5 incercim si gdsim cele mai bune solufii. Am spus in glumS de eludarea inlelegerilor cu Fondul Monetar Internafional. Vreau insd sd spun ci avem nevoie s[ ciutEm flexibilitate in relaliile noastre cu organismele internafionale, pentru cd avem nevoie de sprijinul lor gi avem nevoie de finanliri externe pentru aceste proiecte gi putem si le oblinem. Zilele trecute, a venit cineva la noi la Guvern cu o oferti, care cred se va materializa, de 800 milioane USD, pentru un segment de

325

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

autostrad5, deci finanlare pe un segment important, dar care ne va obliga s[ modificdm felul in care privim chestiunea taxelor qi a recuperirii, de fapt, a investiliilor in acest domeniu. Sunt aspecte care probabil cd, ar fi meritat discutate - pe domeniul inv6!6mdntului, de exemplu, gi vor fi discutate, pentru cd, in definitiv, astdzi nu facem decdt si lansim aceastd dezbatere, dar va trebui si vedem, de asemenea, problemele de la nivelul gcolii. Dau un singur exemplu. Noi, in aceqti doi ani qi jumitate, ca si ne liudIm, vorbesc de Guvern, am construit 820 de qcoli. Este in ordine, este bine, dar, din punct de vedere al programelor, ce se intimpl[? ObservSm foarte clar: copiii nogtri sunt exceplionali la olimpiade gcolare, sunt insi mult mai pulin performanti in facultate, in momentul in care trebuie si intre in zonele de competifie maxim[. De ce?

Trebuie s6 ne punem intrebarea, si vedem ce se intdmpl[ in alte !6ri. in Anglia, spre exemplu, primele doui clase ale liceului sunt folosite pentru educafie general[, se dau examene la materiile respective. ln ultimele doui clase, acolo nu se mai fac dec6t 5-6 materii care sunt pregdtitoare pentru universitate, pe o zond pe care fiecare qi-o acoperd. Clasele sunt mult restrdnse, pdnlla 10 elevi, gi aga

mai departe. Poate sunt gi alte modele in Europa. Noi mergem

pe acelagi model care a fost un model de succes inainte de 1989,

care ne-a permis un anumit tip de educalie, dar oare suntem pregbtifi si intrSm in Uniunea Europeani sub aspectul libertdlii fo4ei de munc6? In cdliva ani vor veni in Romdnia, fbrd sd mai aibi probleme pentru a se angaja, absolvenli din celelalte ldri comunitare. Atunci vom avea cu adevdrat probleme gi dac[ nu gtim si ne adaptim sub acest aspect vom avea dificultili.

si le vedem cu maximl atenlie gi vreau sd vI asigur ci noi vom incerca si sprijinim punerea in discufie gi ciutarea soluliilor pe aceste domenii. Nu vreau sd vd plictisesc, sd vd spun politica noastri in materie de parcuri industriale, dar este evident c[ trebuie s[ ne schimbim abordirile din multe puncte de vedere. Este clar cd nu mai putem sdnebazdm Iat6 probleme pe care va trebui

326

Orizont 2025

foarte mult pe come4, mult mai mult ar trebui sd discutdm despre investifii. IatS o intrebare: cdte societili mixte cu capital romdnesc existi in !6rile din apropiere sau in ldrile mai indepirtate? Foarte puline dintre societSlile romdnegti au reugit si inleleagi faptul ci, adeseori, este mai util s5 faci o societate mixti cu o societate local6, pentru a avea acces la resurse gi pentru a vinde pe piala respectiv[ dupi aceea, decdt sd faci export de produs finit.

mare mdsur6, exporhrrile noastre sunt inc6, pe anumite

segmente, exporturi de resurse. Este o problem6 importanti pentru c6, gi din acest punct de vedere, va trebui si vedem ce se intdmpld.

Aga cum va trebui si vedem din punct de vedere al construcliei economice. La inceput, vI aduce,ti aminte cind trebuia s[ spargem complexurile mari, industriale, se spunea ,,Romania: small and beautiful". Toate intreprinderile trebuia sd ajungl si fie mici, sd fie

eficiente, iar aceste intreprinderi mici acum sunt incapabile sd exporte sau si aibd reprezentare in strdinitate, dar este gi mentalitatea romdneascd. O intreprindere existentii mai curdnd se mai sparge in doud decdt si se uneascS cu alti firmd de profil pentru a crea o masd critici pentru exporturi mai eficiente.

Va trebui sd discutim gi aceste aspecte, s[ inv6]im de la a[ii, nu trebuie, de fiecare dat6, sd inventdm roata. Nu vreau s[ continuu cu aceste teme care, in definitiv, vor forma substanla dezbaterilor noastre viitoare. Vreau sd vd asigur, inc[ o datl, stimali colegi, cd vom face tot ceea ce line de noi pentru a sprijini aceastd incercare de modernizare conceptuald gi de eficienti politic6 pe termen lung.

mulEumesc pentru atenlie!

32'1

TINERII $I POLITTCA1 (mai 2003) T a sosirea in Sibiu am primit o carte a Ioanei Blaga I-tPseudoaforisme -, am r[sfoit-o in minutele acestea pe care le-

am avut la dispozilie qi am gdsit un ,,pseudoaforism" interesant, la care m-am gindit in timp ce ii ascultam pe colegii vogtri mai devreme: ,,Ldsali-md sd vorbesc despre adevdr, nu sd-l spun", intrebdn-du-md cum sd abordez comentariile pe care urmeazi sd le fac, ce inseamnl de fapt adevlrul in ideologie, adevdrul in politici

gi daci nu cumva adevirul este el insugi in aceasti zond

construcfie, o construclie la care particip6m gi noi. Dar nu vreau

intru intr-o disculie poate prea teoretici, cu atdt mai mult cu cdt cred ci aceastS intdlnire are un sens gi o semnificalie practicd deosebite la acest moment al ciclului electoral.

Nu cred ci trebuie si mai aftm cd m5 simt foarte atagat

proiectul de revigorare a activitilii tineretului din partid. impreunl, am lansat acest proiect gi il consider unul vital pentru viitorul partidului nostru. imi aduc aminte, in urm[ cu 13 ani, cdnd s-a creat FSN, nu se punea problema unei organizafii de tineret, pentru cI atunci structura politici ce se crea se raporta la un orizont de timp foarte scurt, avea de rezolvat nigte probleme urgente. Un partid important ins6, un partid care nu reprezintf doar o platformd pentru alegeri, ci o expresie a unor convingeri ideologice qi a unei voinfe de actiune pe termen lung, presupune insd o conviefuire in interiorul sdu a numeroase generafii. Din acest punct de vedere, un partid important este construit, el insugi, pe modelul de gtafetd. Dar

Discurs rostit la Congresul Tineretului Social Democrat, Sibiu, 24 mai 2003.

328

avem responsabilitatea, noi cei care putem sd

nivelul partidului, in primul rdnd, de a

lu[m deciziile

ptegdti partidul pentru

perioada urmdtoare.

Este important, atunci cind un jucitor pe teren s-a accidentat, atunci cind e nevoie de o strategie adecvatd unei alte situalii, si gdsegti de indat[ rezervele de care ai nevoie. Unde pot fi pregitite aceste rezewe? in fotbal - Cozmin probabil ne-ar explica mai bine aceste lucruri - se pot face transferuri de jucitori, se pot aduce jucitori din striindtate. in politici, dacd vrem sd fim serioqi, trebuie s[ ne pregitim noi ?ngine aceasti rczewd" gi, in plus, avem gcoli de ucenicie in care, cu adevdrat, trebuie sd pregitim cadrele noastre.

De aceea, organizalia de tineret este atdt de important5' Sigur, absorbili de fiecare datd de priorit5lile clipei, avem tentafia sd ne ocupim mai curdnd doar de ziua de ast5zi sau de ziua de mAine, uitdnd c[ responsabihtA!ile noastre merg cu mult dincolo de ciclurile electorale. Dar, de aici incepe responsabilitatea noastri cu adevdrat, pentru c6, la nivel teoretic, toat6 lumea este de acord cu ceea ce am spus mai devreme, insl apare capcana procentelor, capcana formulelor impuse, a dreptului autoasumat gi, din acest punct de vedere, bineinleles cd riscim sd d6m peste cap o strategie care poate sd aib6 sens, dacd nu tratim cu adev6rat, intr-un mod serios gi responsabil, ceea ce ne revine.

in plus, dafi-mi voie s6 vi spun cd este nevoie de cunoaqterea vielii reale, este nevoie de foarte multd experienfl. Noi nu pomim cu organizalia de tineret, nu facem o cruciadl in care construim o lari de la zero. Existi o continuitate a problemelor, aga cum existi o continuitate pentru succesiunea soluliilor gi, din acest punct de vedere, este esenlial ca voi sd vd raportali direct la aceastd realitate, pe care o imbundtifesc sau pe care o afecteazd uneori colegii de partid, gi si venili in dezb4tere cu variante care si fie utile in bitilia noastri politici. in plus, este nevoie sd adiuglm cunoagterii, studiilor, valorilor date de masterate gi doctorate o cunoagtere nemijlociti a ceea ce se int6mpld in jurul nostru. Noi nu vrem sd construim o organizalie de tineret doar pe un segment al

luptelor. Este important ca organtzalia de tineret a partidului nostru sd incerce si acopere toate segmentele valorilor pe care noi le promovdm.

Probabil cd la o reuniune a Consiliului nalional al pSD, in luna iunie, vom aborda aceasti problemd, pentru c6 noi, ca partid, gi mai

ales la nivelul Guvemului, a trebuit sd trati,m nu problemele specifice dezbaterii ideologice europene, cu separdri de stAnga qi dreapta, social-democrafie gi liberalism, a trebuit s6 tratim problemele vanziliei din Romdnia, care necesitau uneori solulii nu neapdrat legate de suporful nostru ideologic. Ne-am ocupat probabil mai mult de problemele proprietdlii - restituiri, privatizdri qi aga mai departe - decdt de problemele muncii, cum ar fi trebuit in mod firesc s[ faci un partid social-democrat. Ne-am ocupat mai mult de reforma economici decdt de reformele sociale. Ne indreptim spre sfrrgitul acestei perioade de trar:zi[ie. Este important, din punct de vedere al platformei noastre viitoare,

al acliunii noastre politice viitoare, si ddm mai multd atenlie acestor valori qi sd reafirmlm opliunea de stAnga a partidului nostru, nu numai in termeni de acliune politicd, dar gi in termeni ideologici.

Am fost zilele trecute in Germania, la o frumoasd sdrbltoare a SPD - AA de ani de la crearea sa. Este interesant c6 aceasti dezbatere, aceastd aniversare are loc nu doar pentru a marca tradiliile gi rdddcinile deosebite ale social-democraliei gerrnane, dar gi ca o avanpremierd, la dezbaterile din congresul extraordinar al SPD, care va avea loc la 1 iunie, cdnd va fi discutatd platforma 2010 - un proiect destul de contestat in interiorul partidului gi care a evidenliat trei direcfii principale de acfiune. Nu am si vd relin acum atenlia cu aceste elemente, dar, iati,la nivelul unui partid social-democrat dintr-o lari bine agezati., aceste probleme de ordin practic, dar gi de ordin teoretic, rcapar ca nevoie de a crea un

gi pentru acliunea guvernamentalS. Germania a oblinut foarte mult, a cdgtigat foarte mult in acegti ani, dar anul acesta riscd s[ aibl o cddere economicd indreptar pentru activigtii partidului

330

de 2o/o. Aceste elemente, aceastd situalie economicl presupun o abordare oarecum radicali, cu accent pe cregterea economici 9i, deci, pe schimbdri economice care nu intotdeauna sunt extrem de agre{te de citre sindicate. Aceasta este una dintre problemele de eienp in dezbaterea pe care Gerhard Schroeder a realizat'o prin dezbatei in teritoriu, in mai multe locuri, qi care se vafrnalizala congresul extraordinar al SPD. V-am spus aceste cuvinte pentru c[, in definitiv, adevdrul nostru ideologic se leagd de un adevir al concetdlenilor noqtri) care privesc lucrurile prin prisma unor frustriri, a unor nemulEumiri acumulate gi intotdeauna linta nemulgumirilor este Guvernul actual, indiferent dac[ unele dintre cauze, sau toate, in anumite situalii, sunt in afara acestui ciclu electoral. Noi avem responsabilitatea de a cduta solu,tii, indiferent de momentul in care au fost generate problemele respective. Este nevoie si introducem in sistemul nostru politic, in permanen!6, adrenalind, o stare de veghe, o stare de atenlie, disponibilitatea de a veni cu inventivitate Pi solulii noi. Blazarea,lipsa de iniliativd reprezinti probabil factori care ne pot afecta in competilia politicd intem6. PAni acum am reugit - venind in permanenlI cu programe noi, cu solulii, cu aborddri noi - sI impunem agenda politicd, agenda dezbaterilor politice. De aceea, este nevoie, in perioada c&te va urma, s[ ciutdm soluliile de revigorare politic[ gi guvernamentali. Este o dezbatete pe care am inceput-o la Snagov gi care va continua, dar aici avem nevoie de sprijinul vostru. Mulli dintre voi lucrali deja in ministere' Pe mulli dintre cei care sunt in sala aceasta ii cunosc destul de bine sau i-am int0lnit de-a lungul acestor ani. Am sprijinit 9i sprijin in continuare efortul de a aduce cit mai mulli tineri in stmcturile noastre de decizie. Este singura modalitate prin care ei pot si dobdndeasci experien{d adevdrath gi astfel nu vor veni, atunci cdnd va fi nevoie de ei, cu formule utopice, cu formule romantice, cu formule care nu ar putea decit sd genercze zdmbettil celor din jur.

eu cred cd organiza[ia de tineret nu trebuie sd fie considerati drept o organizalie care htcreazi in afara partidului, in

aceea,

331

afara vielii concrete, iar singurul mod de a testa valoarea gi competenla celor mai tineri este de a le da responsabilitdli, de a-i incuraja si faci anumite lucruri gi apoi de a lucra cu ei, pentru a imbunbtifi performanfa. De aceea, mi se pare esenlial ca, la nivelul fiec5rui minister, in special in perspectiva integrdrii europene, si fie adugi cdt mai mulli tineri. Facem acest efort, inceicim si rezolvlm acest tip de abordare gi sunt absolut convins c6 este loc pentru to!i. Nu trebuie sd ddm oameni afar6 pentru a aduce allii mai tineri, este vorba de a folosi oamenii cu un anumit tip de experienli pe alte zone sau de a-i utiliza in alte structuri.

Am lansat foarte multe proiecte in ultimul timp. ,,Rom6nia curati., este unul din aceste programe gi presupune foarte multe proiecte concrete, de la groapa ecologicd pe care am vizut-o astdzi, aici, pdn6,la cele care lin de curdlenia trenurilor sau a zonelor din jurul drumurilor, de-a lungul drumurilor, de la probleme de ecologie fundamentali, p6n6 la cele care lin de nevoia de a asigura un anumit climat intern de ?ncredere, de transparenfi. Nu am sd vorbesc acum despre aceste proiecte. Pe unele le cunoagtefi, pe altele le veli afla, dar este important s6 luali fiecare c6te un proiect de acest gen, concret, gi sd-l ducefi pdnd la capdt. Implicarea gi

responsabilitatea legate de proiecte concrete ne vor oferi credibilitatea necesari, inclusiv in cadrul organizallilor de partid. $colile de pregltire sunt importante, dar este nevoie, de la un anumit nivel mai departe, si vI asumali responsabilitifi, iar din partea noastrd este important sd vi le oferim. Este nevoie, frri indoiald, cala aceastd vdrsti sd muncili mai mult, pentru cd trebuie sd, realizali - la fel cum se intdmpli in toate {irile - faptul ci aceasti str[pungere in zone politice sau administrative nu se poate face decdt printr-o afirmare personali mai puternici: puteli convinge, atunci cdnd existd disponibilitate, de realitatea valorii proprii gi de posibilitatea de a aduce valoare adlugatd la orice proiect comun.

Sigur cd ali inceput si fili criticali. Acest lucru mi se pare extrem de pozitiv. At6ta vreme cAt organizalia noastrd de tineret nu 5)Z

Tinerii

politica

deranja pe nimeni, nu existau nici un fel de critici la adresa ei. in

momentul in care incepeli sd vd impuneli, in momentul in care incepeli sd existali, este firesc si fili criticafi. Pdni acum? zona de tineret era un spaliu rezervat pentru tinerii din Partidul Liberal, din Partidul Democrat, pentru raliuni pe care vina o purtdm, probabil, gi noi. Dar din momentul in care ali inceput s6 fili prezenli pe aceastd sceni politicd, din momentul in care, gi din punct de vedere

electoral, spaliul de tineret este unul important, mai ales in perspectivd, evident c6 veli deranja iar acest lucru mi se pare primul semn de rentltatpozitiv, probabil, in acliunea organizatiei. Este o recunoagtere indirecti a acliunii pozitive pe care ali intreprins-o. Criticile, fbrd indoialS, sunt gi vor fi de toate felurile. Unele se vor indrepta la adresa tinerilor, altele la adresa conducitorilor din organizafie, altele vor viza fap1:.J ci nu sunteli exclusiv romantici in afara structurilor de conducere. Inainte eram criticali cd nu lulm tineri in structurile executive. Acum, cei care intri in aceste structuri sunt considerati cd ?qi pierd virginitatea, ca si il citez pe unul dintre celebrii lideri ai opoziliei. Acest lucru nu inseamnd decdt o imposibilitate, din partea celor care au organizalIi de tineret, sau o organizatie de tineret ?n alte zone, de a se implica intr-un dialog valabil cu organizafia noastrS. Vreau s6 vi felicit pentru felul in care ali reugit sd stabilili contacte externe. in trecut, contactele externe erau exclusiv apanajul PD, al PSDR la un moment dat, al PNL. Faptul c[ avem rela]ii directe in exterior gi ci organizalia are aceste contacte externe cu tot ceea ce inseamnd elementul de credibilitate, rezultat inclusiv din aceste participiri gi legdturi, dovedeqte - gi este un al doilea argument cd organizalia exist6, cd ea este credibili gi cd funclioneazd. De aceea, consider cd aceste

lucruri sunt deja dobAndite.

Criticile vor veni inevitabil, legate de finanliri ale unor acfiuni, legate de faptul cd unii dintre liderli organizaliei sunt rude cu liderii de partid. Singurul lucru care trebuie si conteze este cel al competenlei gi eficienlei. in rest, nu va trebui sd intervenim cu criterii artificiale - eu, spre exemplu, chiar dac[ ap dori s6-1 JJJ

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

conving pe bdiatul meu cel mare sA intre in politice, nu am s-o pot face niciodatS, intrucdt el, in mod categoric, consider5 cI ceea ce a vdzut gi a urmSrit privind politica - fiind in preajma mea qi a noastr6, in familie - ii ajunge pentru urmitoarele decenii; dar sunt alli tineri care vor si se implice - ce este rlu in asta? Este important ca ei sd continue aceasti acfiune solid[, serioasS, qi mi se pare important sd ii sprijinim. Eu personal ii voi sprijini, dar doresc ca ei si nu vini nevalidali de organrzaliile 1or, de structurile de conducere - ei sd se valideze prin munca 1or, prin contribulia lor gi atunci totul este in ordine. Sd nu fim mai catolici dec6t Papa, si nu

introducem discrimindri pe care alte panide nu le-au introdus niciodatd. in mlsura in care considerim c[ avem oameni de valoare in partid, este firesc ca ei sd-i poatil ajuta pe copiii 1or s[ fie mai aproape de structurile de partid decdt alte persoane din lara noastri. Vorbind despre aceste atacuri, nu vreau acum sd incerc sd vd apdr, nu vreau s5 incerc sd aduc confaargumente la ceea ce s-a spus despre voi. Puteli sd faceli acest lucru foarte bine gi sunt absolut convins cd ali spart un anumit monopol - monopolul spaliului interzis pentru PSD ?n zona tineretului - iar acest lucru a deranjat. Este ca gi cum in zona energiei ar interveni, ?n viitor, anumili producitori particulari de energie - sigur ci Electrica va fi extrem de deranjatd. Acest lucru se va intimpla pdndla urmd, dar iatd cd, in spa{iul politic, aceasti spargere de monopol a reprezentat o noutate din punctul de vedere al unui partid important, care are pe termen lung o strategie foarte solidd.

A existat, de-a lungul anilor, o anumitd spiralS atdceii, o incercare fi intimida,ti tinerii care vroiau sd se apropie de noi. Se spunea, adeseori, c5 PSD este un partid al bdtrAnilor, un partid al dinozaurilor, un partid care nu trebuie sI reprezinte o destinalie pentru un tdndr educat sau, in general, pentru un t0nir. Aceasti falsd legendi a dispirut. Sondajele din ultima vreme spun - chiar dac6, in sfhrqit, ne aruti unele lucruri asupra cirora va trebui sd ne aplecim cu mai multi atenfie - cd existi o mare atractivitate a de a

574

Tinerii

politica

partidului nostru pe zona de tineret, $i este firesc sb fie a;a, iar acest lucru se datoreazd, in mare m6sur5, activitilii organizaliei de tineret.

Ag dori sd

mai spun cdteva lucruri despre strategia noastra

pentru perioada urmitoare.

Intrim in linie dreaptd spre alegerile locale gi ne pregdtim de pe acum pentru alegerile parlamentare gi prezidenliale. Acest ciclu electoral insi va trebui sd fie sincronizat cu obiectivele pe care le avem de atins in lunile gi anii urmdtori. Viitorul parlament pe caf,e il vom alege va fi parlamentul integririi noastre in UE. Acel parlament va trebui sd aibl oameni gcolili la problemele Uniunii Europene. in 2007, in timpul mandatului noului parlament, vor trebui sd existe cei care vor funcliona in Parlamentul European, pe de o parte, qi vor trebui si se exprime in limbile pe care parlamentarii europeni le cunosc, dar qi in limbajul practic pe care ei inqigi l-au dobdndit. De aceea, dacd in 1990 cei care au intrat in Parlamentul Romdniei erau de obicei persoane care cunogteau problemele interne qi ne-a fost foarte greu s6 construim structuri de

rezonan\i sau

de legiturd cu

parlamentele internalionale, 1992, la alegeri, din nou a fost extrem de dificil si gdsim specialiqti pentru Comisia de politici externi, dacd in 1996 9i in 2000 lucrul acesta inci a fost dificil, in 2004,2005 va fi important ca cei mai mulli dintre cei care vor intra in Parlament si aibd qi dimensiune intern6, si cunoascd problemele interne, dar multilaterale, dacd

gi problemele europene.

Unii dintre voi vor avea un anumit avantaj in aceastd competilie. Va hebui sd anunlim din timp criteriile de calificare qi chiar daci unora dintre cei care fac, de obicei, listele la nivelul judefelor aceste lucruri li se vor pdrea dificil de acceptat, va trebui sd le impunem cu foarte mare seriozitate, pentru ci este vorba de o responsabilitate pe care noi, ca partid, o avem pentru interesele !6rii. Vedeli bine cd problemele integrdrii europene nu mai sunt probleme de politici extern6, ele devin probleme de politicd intern6. Bruxelles devine un fel de circumscriplie electorall a 335

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

fiecirui parlamentar roman. Unii dintre minigtri trebuie se mearge ryrai des la Bruxelles decAt merg, poate, in unele dintre capitalele de jude!, pentru c[ multe dintre deciziile pentru evolulii interne se iau, in momentul de fa!6, in cadrul negocierilor pe care le purtim la Bruxelles cu diferite segmente ale Comisiei Europene sau in cadrul unei competilii foarte dure pentru interese pe care !6rile europene, membre ale uniunii, le negociazd in momentul de fala cu noi.

Daci vom reugi, in perioada urmdtoare, si impunem mai mulli tineri pregdtili pentru aceste obiective in zonele de executiv gi in Parlament, dar gi la nivel local, in consilii, la primdrii, atunci vom putea spune cd a inceput cu adevdrat schimbul de generalii. Deocamdatio ceea ce am realizat sunt mai curdnd rezultate punctuale ale unor iniliative individuale. De aceea, m-a deranjat profund felul in care, la nivelul unor ministere, s-a inleles efortul de a aduce oameni mai tineri, pregdtili, pe zona integr5rii europene,

astfel incdt si putem si realizim o mai bund comunicare, o punere in aplicare mai eficientl a proiectelor cu Uniunea Europeand qi, in acelagi timp, o cheltuire eficientd a banilor pe care ii primim in cadrul acestor proiecte.

Am afirmat foarte clar, indiferent ce spune un prefect sau altul: dac6 nu se va rispunde aga cum am dorit la aceastE cerinli, voi

face o reducere automatd a numbrului de personal din aceste institufii gi din ministere pentru a impune cerinla menlionat[, care line de nevoia de a utiliza intr-un mod inteligent, gi nu pentru interese personale, banii disponibili pentru noi in cadrul Uniunii Europene, in perioada urmitoare. Avem o responsabilitate in ceea ce privegte cheltuirea acestor bani, in ceea ce privegte construirea acestor proiecte gi nu putem sd vorbim prin semne cu cei cu care va

trebui s6 ne inlelegem asupra proiectelor viitoare. Nu putem s[ angajdm la infinit traducdtori doar pentru ci unii dintre colegii nogtri nu aduc in instituliile lor oameni care vorbesc qi limbi str6ine. Nu sunt de acord si cumpdrim, in continuare, calculatoare, infrastructurd: dim bani in disperare pe tot felul de infrastructuri la ministere, iar in urma acestor proiecte nu a fost dat afard, nici un 336

Tinerii

politica

om din structurile clasice ale ministerelor - atunci de ce dim banrr respectivi, dac6 aceasttr informatizare nu duce la o simplificare a structurilor birocratice din ministere? $i, atunci, am cerut o analizh de eficienld pentru aceste informatiz6ri. Sigur ci sunt cei interesali in rcalizarea proiectelor - nu spun pentru ce raliuni - dar, dincolo de aceste interese, ar trebui sd vedem, la nivelul Guvernului, dacd ceea ce facem este cu adevlrat util.

Unii vorbesc despre gustul pentru politicl. Depinde cum aborddm aceste lucruri, depinde ce inlelegem prin politicd. Dacd prin politicd inlelegem doar ceea ce fac unii, atunci cdnd sunt in opozigie, ca sd arate ci sunt gentlemani, ca sd arate cd sunt europeni, ca si arate c[ sunt bine intenlionafi fa!6 de popor dar nu explici de ce nu au fbcut lucrurile acestea atunci c6nd erau la putere, nu ne spun ce s-a intdmplat de le-a venit mintea la cap gi acum gtiu ce este de fbcut in societate, vom avea dificultdli sa ne raportim la proiectele pe care ni le avanseazi. Sigur, noi nu putem in acegti ani si rezolvlm toate problemele gi nemulgumirile care existi in societatea noastrd. Sunt multe lucruri pe caf,e trebuiau si Ie fac5" cei de dinaintea noastri gi nu le-au ficut, iar acutn, c6nd noi incepem sd ne migcdm, sd realizdm pas cu pas anumite lucruri, nimic din ce facem nu este bun. in loc s5 vind cu variante. cu elemente suplimentare care sd se adauge la ceea ce facem noi, existd un negativism continuu sau ni se dau sfaturi pe zone care sd

ne creeze probleme, fie de tip electoral, fie de tip internafional, aga incdt trebuie si le spunem acestor oameni, incd o datd: au fost ani de zile la putere gi nu au ftcut nimic din ceea ce spun acum cd ar fi trebuit ftcut. Desigur, vorbim civtlizat pi incercdm sd explicdm de fiecare datl aceste lucruri, dar faptul c6 unii dintre colegii nogtri incep din nou

se joace cu striinitatea, si ne trimiti mesaje negative in strdinitate pentru a le aduce inapoi intr-o form[ electorali gi demagogicd, dovedegte ci nu s-au mafitizat suficient, c[ au rdmas inc[ la nivelul anilor 90 gi c5 nu inleleg cd societatea romdneasc[ a avansat, nu inleleg c6 dialogul intre Guvernul actual, autoritdlile

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

actuale gi partenerii din strdinitate se realizeazl transparent, la lumini qi cd nu mai este nevoie de explicalii de alcov pentru a justifica anumite acfiuni. Ei vorbesc foarte mult despre nevoile tinerehrlui, ce vrea tineretul, ce igi doreqte. Vorbesc de cei mai in v6rsti din zona partidelor de opozilie. Noi trebuie sd fim conqtienli de faptul c[ sunt doud sau trei direc]ii importante in care va trebui si ddm semnale gi sd oferim modele.

ANL reprezintd un tip de r6spuns. Casele pentru tineri reprezintd modul prin care noi incercdm sd rispundem la agteptdrile tinerilor. Locurile de muncd trebuie s5 reprezinte o alt[ direclie importantl. Am avut gi zilele acestea noi burse pentru locuri de muncd pentru studenli. incercim, pe timpul vacanlelor de var6,

si le oferim

anumite solulii. Au fost peste 5.000 de astfel de oferte de locuri de muncd pentru ei gi trebuie sI continu6m. Vom veni ?n curdnd cu programul ,,Vard europeanS" care, in mare misurd, se va adresa acestor tineri. Daci doamna ministru Andronescu va fi de acord, vom veni foarte curdnd, impreuni cu Vasile Pugcaq, cu un proiect de burse destinate tinerilor, burse ale Guvernului romdn, de pregdtire in striinitate pentru proiectul european pe care il avem in vedere. Nu este vorba doar de a-i capta, de a-i aduce inapoi pe unii dintre cei care au plecat, pe diferite formule, in striinitate - gi acest proiect funclioneazd pe modelul head-hunting pe care il cunoagteli - dar este vorba acum de a-i incuraja, printr-un program dedicat acestor tinerf vom demara, deci, un proiect guvernamental de amploare, in cadrul ciruia, pebaza unor concursuri pe care le vom organiza in curdnd, vom oferi aproximativ 2.000 de burse in strdinState.

Sunt multe alte proiecte pe care le avem gi pe care vom incerca si le organizdm impreuni cu voi. Sigur, exist6 foarte mult6 rezistenld. In momentul in care am incercat sd impunem tineri de la organizatia de tineret pentru departamentele partidului, am observat c[ rdspunsul cel mai frecvent a fost nu, ne descurcbm, nu

este neapirat necesar. Dar doamna Elena Dumitru,

care

coordoneazd departamentele, se bate foarte dur pentru a impune cAt 338

Tinerii

politica

mai mulli tineri in aceste departamente, pentru cd 9i acolo va fi un alt tip de ucenicie pe care s-o impunem in pregStirea cadrelor noastre politice gi vd asigur de sprijinul colegilor din delegalia permanenti qi de sprijinul meu pentru realizarea pdn[ la capilt a acestui proiect, a$a cum am stabilit, indiferent de opozilia pe care o pot face unii sau al1ii. Voi veli reprezenta, pdni la urmd, exponenfii noii clase politice din Romdnia.

Unii ar dori sd exmatricule ze actuala clasi politicd astizi, pentru cd astdzi le-a venit tema politicd la indemdnd, gi sd aducl nu gtiu de unde alli lideri. Acest mod de a pune problema este specific amatorilor. Noi trebuie sd construim cu seriozitate acest schimb de generalii gi sd vd ajutdm s[ fifi cu adev[rat exponenlii noii clase politice din Romdnia, o clasi politicd a unei Romdnii democratice, mature. Noi suntem rcprezentanlii perioadei de trarzilie. Ne place sau nu, noi toli cei care suntem acum in politicd suntem legali de acest transfer, de aceastd miqcare, de aceastii modificare a regulilor, a structurilor, a economiei din zona socialismului cu o fa16 mai mult sau mai pulin umanb, spre o zon6, a unui capitalism democratic, dar care a fost marcat in acegti ani, sau a fost prezent mai curdnd in formele sale sdlbatice, in Romdnia. Vefi fi reprezentanlii unei perioade posttranzifie care va reprezenta, in acelapi timp, Rom0nia integrati european. Noi am reugit sd facem citeva lucruri, s6 eliminlm vizele, s6 elimindm peretele, zidul Berlinului dintre Romdnia gi 16rile europene. Pentru Germania de Est acest zid a fost ddrdmat foarte rapid dupi 1989. Pentru Rominia, acest zid a fost ddrimat, practic, doar in anul 2001. Am reugit si eliminSm sentimentul de insecuritate, frcdnd in aga fel, incAt Romdnia sd nu mai fie consideratd o zond a spaliului gri, o zond a cordonului sanitar dintre Est gi Vest.

in NATO, care se va frnaliza probabil la inceputul anului viitor, va fi un succes al actualei clase politice. Actuala clasd politicd va fi cea care va pune bazele intrdrii Romdniei in Uniunea Europeanl, dar funclionarea in Uniunea Europeand, sincronizarea proceselor de cregtere economicS, de

Integrarea Romdniei

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

creativitate gi sincretism intre societatea romaneascb $i societeflle vor fi rcalizate de cdtre voi, de aceea avem datoria s[ vi pregitim pentru acest moment, care va fi foarte diferit fa\d de ceea ce am tr6it pdni acum. in mare misuri, in acegti ani noi am peticit nigte realitifi, am incercat sd facem sb funclioneze anumite componente economice sau am bandajat anumite r6ni sociale. RomAnia, la orizontul anului 2007,va fi complet diferiti gi europene dezvoltate

nu va mai putea sd facd exceplii, nu va mai putea sb impuni formule ad-hoc sau sui generis, originale, Romdnia va trebui sd se comporte pe o linie foarte clar stabilitd prin ceea ce numim, de

obicei, acquis-ul comunitar. Acela va

testul de maturitate al

Romdniei la intAlnirea cu ceea ce inseamnd nu numai valorile, dar mai ales conduita europeand. $i aceasta este, de fapt, responsabilitatea pe care incercdm sd o transferim asupra voastr6. De aceea, insist at6t de mult in legdturi cu pregdtirea pe care trebuie sd o aveli - politicl, dar qi profesionalS. De aceea, acest program de burse, pe care sper ci-l vom lansa foarte curdnd, ne va ajuta. De aceea, intrarea tinerilor, pregdtifi inclusiv in striindtate, in structurile noastre administrative reprezinti o necesitate. Cine vrea si meargd cu noi pe acest drum este bine venit. Ceilal1i, daci se simt incapabili si lind ritmul, vor putea sd iasd la pensie, vor putea sd meargi in alte zone ale activitElilor absolut necesare in interiorul unei 1[ri, dar zona executilului va trebui si fie locomotiva acestor schimbdri pe care le vom impune, aducdnd noua generalie politic[ in primul plan al scenei de acfiune. Sunt numeroase teme pe care probabil cd ziariqtii ar fi dorit si le comentez in aceste zlle,legate de Legea anticoruplie, de evoluliile respective, de comentariile pe marginea acestora. Nu am intenlia sd vorbesc foarte mult despre aceste lucruri, intrucdt consider c[ noi am frcut un pas important inainte gi este de datoria clasei politice din Romdnia sd vadd ceea ce este cu adevdrat important pentru societatea romineasci gi nu pentru lupta de baionete intensificatd, specificd anilor preelectorali. Eu am adus ca tem6 principali, prin legea pentru care ne-am angajat rdspunderea, tema

incompatibilitalilor. Am realizat 340

departajare

mai bund intre

Tinerii Si politica

politicd gi afaceri, am realizat, chiar dacl acest lucru nu este ince foarte evident acum, o departajare intre politice gi administralie, cel pulin pe o anumiti zond, stabilind cdteva elemente extrem de importante, ?n momentul de fatS, intre noi qi noi ingine, intre noi din zona politici, la guvernare, gi membri ai partidelor politice. Doi: funcfionarii publici nu pot face parte din organele de conducere ale partidelor politice. Trei: inallii funclionari publici nu au dreptul nici mdcar sd facd parte din partide politice. Acestea sunt repere esenliale in administrafia publicd din prile europene. Nu avem ce s[ negociem aici. Pe unii dintre colegii nogtri aceste reguli ii deranjeazd, dar noi am introdus, chiar cu riscul de a ne crea probleme, in strucfurile noastre politice, reguli europene pe care puteau si le includl in reglementdrile realizate in Parlament, uneori sub forma angajirii rdspunderii, partidele care au fost inaintea noastrd la conducere.

Sigur cd rlmdn zone care pot

fi imbunit6lite. O problemi aflati

acum in disculie este daci trebuie declaratd cu exactitate suma din cont. Poate cd da, poate ce nu, dar cdnd am discutat aceastl tem6, inclusiv in Parlament, inclusiv la momentul discufiilor cu alte partide, al consultdrilor, inclusiv la nivelul delega{iei permanente legea, vd reamintesc, a fost promulgatd gi puteau si fie, atunci, poate, rediscutate anumite teme - s-a considerat cd argumentul adus la momentul respectiv a fost puternic, in sensul cd existd obligalia de stabilire, de anunfare a sumelor din cont; problema

esenliali este ca la iegirea din mandat sd se faci din nou o

fi antamate procedurile de examinare pentru demnitari, atunci, fbrd indoiali, Parchetul va putea sd vadi cu exactitate daci sunt raliuni care si pund in disculie moralitatea sau legalitatea ac{iunilor unui demnitar. Acest aspect este indicat de procedura actuald. S-a pus insi problema dacd trebuie fbcut un anun! public in leg6turd cu suma respectivi in declarafia de avere. Inilial, eu personal am fost in favoarea declardrii exacte a acestor sume. Colegii mei au venit gi au argumentat spunind cd existd un anumit risc gi c5, intr-o perioad[ cu acliuni violente, acliunile unor mafii care funclioneazd, ar putea fi create probleme pentru membrii declaralie, iar dacd vor

341

Adrian Ndstase

Spre normalitate

de familie ai unora dintre demnitari - s-ar putea, in felul acesta, sd fie cerute rdscumpdrdri care sd reprezinte exact cuantumul anun{at de citre demnitarii respectivi, prin declaralia de avere, gi cunoscut prin Internet. Am spus la momentul acela cd nici eu gi nici colegii mei nu dorim si ne asumdm rdspunderea morald pentru o astfel de acliune eventuali, dar cd nu avem nimic impotrivd ca ea, la limiti, sd fie acceptati. Am afirmat acest lucru gi in Parlament atunci cdnd ne-am asumat rlspunderea, iar domnul deputat Boc, ciruia i-am explicat raliunile respective, mi-a spus atunci c6 nu a cunoscut acest argument, care este destul de puternic. Repet, nu avem nimic impofiva unei astfel de modificdri, dar cei care o doresc trebuie s6-gi asume r[spunderea pentru aceastd iniliativd gi nu cred c6 noi ne vom opune. Acesta este singurul risc pe care l-am discutat qi am vrut si-l cunoapteli, pentru c6 mi se pare corect sd vi informez asupra modului in care au decurs aceste discufii. Dar cei care astdzi ne critici nu au fost in stare sd realizeze absolut nimic in acest domeniu timp de patru ani, atunci cdnd ar fi putut sd impunf,

formulare in care s[ fie trecut numdrul de nasturi de la cdm6gi, puteau fi introduse toate rubricile pe care acum ni le sugereazd din afard, ca spectatori, sperdnd cd ceea ce sugereazd nu se va adopta. Nu este un comportament corect. Unii au fost pregedinli, unii primminigtri, allii au fost preqedinli de senat gi ar fi putut sd realizeze atunci reglementirile acestea pe care acum ni le recomandi.

Desigur, nu avem nimic impotrivi si discutdm gi acum despre imbundtSlirea acestei reglementiri, dar weau s6 punem accentul mai curdnd pe aplicarea gi pe respectarea cu bunl credin!5 a acestora, nu sd continuSm la infinit dispute in legdturd cu forme eventual mai bune ale acestei legi. Sigur cd este o lege perfectibilS, dar este evident, s-a vdzut foarte clar - chiar prin aplicarea unei reglement6ri poate imperfecte, deja incep si se clarifice lucrurile, s[ se decanteze anumite aspecte gi eu cred cd ceea ce am frcut este deosebit de pozitiv. Doamna Andronescu imi trimite o notd gi imi spune c6 sunt deja 200 de candidaturi depuse, pentru care avem finanlare, sunt 29 de scrisori trimise c6tre universitdti din Uniunea Europeanb pentru

Tinerii qi politica

deschiderea colaborlrilor directe, iar scrisorile au fost trimise qi minigtrilor educa{iei din !6ri1e respective, pentru a ne asigura de sprijinul lor. Trebuie sd continulm acest gen de acliune. Aici putem noi sd facem diferenla, cum se spune tot mai des, traducdndu-se o formuli celebrd - prin injur[turi, prin formule g[unoase nu reugim intotdeauna si cOptigdm in competilia cu rcprezentanfii altor partide, dar prin proiecte concrete putem sI impunem calitatea acliunii noastre politice.

Stimali colegi,

Avem in vedere o innoire a echipelor partidului. Este nevoie de o sfrategie interni pe care, in momentul de fa!d, o gdndim gi care se va reflecta inclusiv prin aducerea in structurile de conducere a unora dintre Dumneavoastrd. Nu vreau neapirat si ne raportim din nou la modelul chinezesc. Unii vor spune cd daci nu m-am contaminat de SARS, m-am contaminat de ideologia chinezd. Chinezii s-au schimbat extrem de rapid gi au devenit extrem de flexibili, pentru ci altfel nu ar fi reugit - fbrd un pragmatism ultraevident - sd rezolve problemele generate de o cregtere a populaliei cu aproape 20 de milioane pe an, populalie cdreia trebuie sd ii dea de mdncare, locuinle, locuri de muncf, qi aga mai departe. Astfel incdt in China, de data aceasta, nu am mai at;z,it vorbindu-se despre cele cinci principii, cele 20 de valori, despre socialismul temperat; abordirile sunt exhem de pragmatice. Nu gi-ar permite, m ar realiza altfel o cre$tere economicd de 9o/o anual, care si men!in6, pe principiul bicicletei, qansa rezolvdrii problemelor. Ei asigurS, cam la zece ani, o schimbare a generaliilor politice. Au stabilit, spre exemplu, acum, dupi alegeri, ci minigtrii nu pot s[ aibd mai mult de 61 de ani, iar adjunclii ministrului 57 de ani, ceea ce pentru China este un lucru absolut extraordinar. La fel, apar elemente de principiu care si forleze aceste schimbiri de generalii. Innoirea echipelor este absolut necesar[ gi este important pentru noi si inlelegem la nivel politic acest lucru. Sondajele ne arati cd oamenii ne percep ca fiind mai profesionigti, daci profesionist are grade de compara{ie, fald de cei de dinaintea

noaski gi partidul, intr-un fel, cdqtigl din aceasti percep,tie. Dar daci noi nu vom reugi sd rdspundem agteptirilor populaliei in lunile urmdtoare, afunci partidul va avea de suferit din cauza guvernirii gi aici va trebui si vedem care va fi strategia de urmat, astfel inc6t o anumit6 erodare de guvernare, care este inevitabili, sI nu afecteze $ansa noastrd in alegerile viitoare.

in final, a$ vrea si vi spun ci ne vom concentra foarte serios pe oferta tinerilor pentru alegerile locale. Am relinut mesajul, dar era intr-un fel, pAn6la urm6, chiar testul de funclionare a relaliei dintre partid gi organizalia de tineret. PdnI acum, am discutat frumos unii cu al1ii, ne-am liudat unii pe allii. Testul adevdrat va veni la alegerile locale. Atunci cAnd discutim despre alegerile parlamentare, de obicei spunem: hai s6 vd vedem int6i la ucenicie, la alegerile locale, nu discutim despre Parlament pdnl nu trece{i

printr-un consiliu. Asta spunem de obicei la Parlament, dar ce spunem acum, la alegerile locale? Nu avem scdpare qi va trebui sd vi ludm in considerare foarte serios pentru aceste alegeri iar mesajul nostru va ft ftrd echivoc pentru organizatiile pe care le avem in teritoriu. Nu vom discuta despre procente, insd nu vreau si credeli cl aveli drepturi cigtigate sau drepturi automate, care derivi automat din vdrsti sau din apartenenla la o grupi de vdrstS.

Competenla, profesionalismul, seriozitatea vor reprezenta criterii, frrd indoiald, dar vom urmiri cu foarte mare atenlie felul ?n care,la

nivel local, veli propune tineri ambiliogi, bine pregdtili, tineri capabili, eficienfi gi care s[ se implice in proiectele despre care v-am vorbit. Nu va fi foarte simplu, gtim lucrul acesta, dar suntem obignuili sd ne batem pentru proiecte valoroase, mai ales ci sunt

convins c6,

in interiorul partidului, cei mai mulgi dintre

colegii

nogtri au infeles care este miza lunilor viitoare.

Schimbarea majord pe care

voi trebuie si o aduceli ?n politica

romdneascd va fr legatd, de faptul c5, la aceastd vdrst6, viziunea este inerentd proiectelor care vd, implicd pentru o lungS perioadd de

timp. Inifiativa va trebui sd fie legati de proiecte concrete gi nu utopice. 344

Tinerii

politica

in final, si vd asigur c[ veli avea, la nivelul Delegaliei permanente, la nivelul conducerii partidului, tot sprijinul necesar. Vreau,

Vreau si fili siguri ci dorim si lucrim nu pe o dimensiune de formalism, ci dorim un parteneriat politic, vital pentru noi ca partid, dar gi pentru !ar6.De aceea, voi va trebui sd vi implicali, iar noi va trebui sl vd ajutim sd realiza\i acest lucru. Este in interesul nostru comun.

NOUA OFENSIVA POLITICA1 (iulie 2003) f)rezentul Consiliu Nalional al PSD reprezintd mai mult decit un

moment statutar, de bilanl. Noi lansdm astdzi, prin deciziile gi documentele pe care le vom adopta, o puternicd ofensivd politicd, al cirei scop este producerea unor schimbiri pozitive majore in viala cetllenilor noghi gi cdgtigarea alegerilor viitoare.

De ce ,,o noud ofensivd politicd"? Pentru ci ne afl6m inff-un nou context politic Ai social care, ?n cea mai mare parte este rezultatul reformelor conduse guvernamental qi al practicii noastre politice din 2.000 gi pdni acum. Noi am schimbat societatea gi, ca efect normal, trebuie sb schimblm gi propriile noastre strategii gi metod,e.

Avem citeva linii majore de acliune

pentru perioada

urmitoare.

in primul r6nd, in planul acliunii guvernamentale va trebui

acordim prioritate acelor mdsuri gi acliuni care vor contribui la rezolvarea celor mai dificile probleme sociale cu care se confrunt[ populalia.

in al doilea

rdnd, pe baza conchniilor din documentul adoptat de Consiliul European linut la Salonic - care prefrgareazd, cu grad

sporit de certitudine orizontul anului 2004 ca an al incheierii

negocierilor noastre de aderare la Uniunea Europeand - se impune I

Intervenlie rostit6 in deschiderea lucrlrilor Consiliului Nafional al PSD, 9 iulie 2003.

346

Noua ofensivd polilicd

o concentrare gi mai puternic[ a efortului Executivului, dar gi a grupurilor noastre parlamentare, asupra sarcinilor specifice de frnalizare a etapei de preaderare la Uniunea EuropeanS.

in al treilea rdnd, trebuie si trecem la acliune politici preelectorald gi chiar electorald, respectiv sd intensificim demersul de consolidare a partidului gi de pregitire a acestuia pentru alegeri. Simpla enunlare a acestor trei prioritifi shategice de acliune la nivelul intregului partid relevl faptul ci PSD este chemat astLzi sd Ianseze, si suslind qi sd cdgtige o noud ofensivd politicS.

Acum este momentul sd facem dovada fo4ei, unitdlii gi voinlei noastre.

Consolidares PSD ca lider aI stdngii moderne romilneSti Aniversarea astdzi a 110 ani de la infiinlarea primului partid socialdemocrat din Romdnia - pi ii omagiem pe toli aceia care au militat pentru aceleagi valori gi idealuri ca qi noi - reprezintL unul din momentele in care ne raportdm la trecut, dar noua noastri ofensivi politici are ca punct central voinla noastrd de a continua cea mai valoroasl tradilie politicd a partidului nostru - ideea generoasd a social-democrafiei. Vom acfiona gi in viitor pornind de la

principiile solidaritilii, echitilii

justiliei sociale.

ci noi am fost, suntem gi vom fi, in modul cel mai autentic, exponenlii valorilor gi

Trebuie si spunem clar societi{ii rom6negti

idealurilor stdngii moderne, europene, cd noi reprezentdm cel mai clar gi constanl acele aspirafii pentru carc voteazd electoratul cu opliuni de st6nga, fie el din zona celor afectali de dificultafl sociale, fie a celor care au reugit s[ atingd un standard de viap bun gi care sunt parte a procesului de formare qi afirmare a clasei de mijloc in Romdnia.

incercim si promovim prin acfiunea noastri politic[ interesele intregii structuri socioprofesionale din Romdnia gi avem din acest punct de vedere vocalia clardaunui autentic partid nalional. Jql

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Doresc sd vi amintesc as6zi gi faptul cd in toamna acestui an pSD dobdndi gi statutul de membru cu drepturi depline al

Internafionalei Socialiste. Aceasti integrare in marea familie a social-democraliei are gi semnificalia unei recunoagteri interna{ionale a valabilitelii demersului nostru de coagulare gi fortificare a stAngii democratice romdnegti. Contrar unor agteptdri gi teorii politice estimdm cd pentru inc6 mult

timp este foarte pufin probabil c&, in condiliile Romdniei postrevolulionare, sl se constituie mai la stdnga de PSD un alt nucleu politic viabil qi capabil s5 atingd nivelul de reprezentativitate parlamentar6. Este mult mai probabil ci forle politice de stdnga, care au evoluat p6nd acum separat, se vor apropia gi contopi cu PSD.

Este demn de remarcat faptul ci astdzi doud astfel de formaliuni politice au decis si se comaseze prin absorblie cu PSD. Salutdm astfel reunirea militanlilor Partidului Socialist al Muncii gi ai Partidului Socialist al Renagterii Nalionale cu marea noastri familie social-democrati. Urdm bun venit noilor noqtri colegi in ofensiva politici pe care o incepem ast};zi! Suntem datori sd accentuim preocuparea pentru ceea ce doresc Ai agteaptd concetdfenii nogtri de la Partidul Social Democrat, care va fi gi in viitor principala fo4i politici a societ5lii romdneqti, singura

capabill si conducd eficient procesul de integrare europeand.

Am reugit

sd"

realizdm

in prima jumitate a acestui an o serie de

obiective importante ale strategiei noastre politice.

in primul rdnd, este vorba de adoptarea pachetului legislativ menit sd asigure cadrul juridic de luptd impotriva flagelului corupfiei. Prin aceasta, am demonstrat voinfa noastri politici de a impune mdsuri legislative riguroase de descurajare a corupfiei, ca un pas decisiv in asigurarea unui control social mai eficient privind 348

Noua ofensivd politicd

folosirea abuzivd,

scopuri ilicite, a funcfiilor qi demnitifilor

publice.

acest context, meriti poate

si discutlm mai mult

in care aceasti temd a fost utilizatd

despre modul

pentru erodarea noastri politicd. Adoptarea acestui pachet de legi, trebuie specificat - prin asumarea rdspunderii de citre Guvern, a ardtat cd noi avem gi curajul qi puterea de a lupta cu coruplia. Problema nu este dacd in lard sau in afard se consideri cd avem corupfie mare - de multe ori imaginea nu are total[ acoperire in realitate. Important este sd asigur[m acel cadru legal care sd reduci fenomenul corupliei gi sd dea convingerea electoratului cd legile sunt respectate de toati lumea in Romdnia. De altfel, sondajele demonstreazd ci populalia percepe corect dinamica fenomenului gi efortnrile noastre. intr-un an de zile. num6ru1 celor care consider6 c[ a avut loc o cregtere a corupliei s-a diminuat. in 2002, peste 50o/o din subiecli considerau cd suntem martorii unui fenomen de cre$tere a corupliei. Astdzi, numdrul acestora a scdzut cu peste 10%. Se corelSm acest lucru cu faptul cd7lYo dintre concetdfenii

nogtri apreciazE cd actualul Guvern a luat mdsuri bune pentru diminuarea corupfiei. 50% consideri cd in anul urmdtor fenomenul se va diminua cu certitudine. Acestea nu sunt evalu[rile noastre. Sunt rezultatele barometrului de opinie realizat la comanda unui reprezentant relevant al societilii civile - Fundalia pentru o Societate DeschisS.

Ce a determinat aceastd reaclie pozitivd a populaliei ? Sd ne oprim pulin la aceste legi anticoruplie. Ele sunt unele dintre cele mai dure din Europa. in reglementlrile pe care le-am dat, am awt in vedere nu standardele minimale ci standarde maximale, care s[ asigure cea mai mare transparenli posibil[.

Opozilia a incercat si nege acest lucru, dar sb ne amintim cine sunt cei care in Parlament au criticat aceste legi. Cine sunt cei care au depus o moliune de cenzuri impotriva pachetului bnticoruplie? Sunt aceeaqi politicieni care au fost la putere intre 1996-2000 gi

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

care au generat cea mai dramatici scedere economicA de dupb revolulie. Sunt cei care au mimat lupta impotriva corupliei, in timp ce in jurul lor c[deau bdnci sau fonduri de investiqii, iar bugetul devenea tot mai sirac. Sunt cei care astdz| in declarafiile lor de avere, etaleazd" cele mai inalte venitun realizate in acea perioadd. De cdte ori acegtia ne explici faptul ci legile noastre nu vor avea eficien1d, suntem datori si-i intrebdm: de ce nu le-afi adoptat dumneavoastri pe cele eficiente atunci cdnd v-ati aflat la guvernare?

Noi am putut legifera european in acest domeniu pentru c[ am avut voinld politici gi unitate. Doresc si mulgumesc aici, in fala

consiliului nalional, tuturor militanlilor partidului,

pentru

solidaritatea pe care am demonstrat-o ?n acest demers important pentru noi to1i.

Un alt obiect politic, pe care strategia il definea ca prioritar pentru acest an, a fost revizuirea Constituliei. Adoptarea cu succes a propunerii legislative pentru revizuirea Constituliei in Camera Deputalilor reprezintd un pas important in procesul amplu de reform[ institulionali, pe care Partidul Social Democrat il promoveazi, constant, de la inceputul actualului mandat parlamentar. Este semnificativ cd aceast6 noud formulS constitufionald a fost votat[ in Camer[ qi de reprezentanfii UDMR, precum gi de cei ai minoritililor nafionale, ceea ce marcheazi cu claritate un progres remarcabil in sensul instaurdrii stirii de normalitate, a picii sociale gi interetnice in Rominia.

Firi

a nega contribulia constructivd a PNL gi PD la

succesul

acestui demers reformator, kebuie sd remarc6m faptul ci o astfel de modernizare profund5, act.nlizare gi deschidere spre viitor a fundamentului constitulional al democrafiei romdnegti nu se putea face fErd existenla majoritafi noastre parlamentare consistente, care a asigurat nucleul coerent de voinld politici necesar qi frrn stabilitatea socioeconomici gi pacea sociali generati in RomAnia de guvernarea PSD, dupS alegerile din anul 2000. 350

Noua ofensivd politicd

Restructurarea Guvernalui Si noile prioritdli O decizie politicd majori, a cdrei oportunitate o stabilisem deja in cadrul strategiei noastre, a constat in restructurarea semnificativl a Guvernului. Subliniez faptul ci este pentru prima dati cdnd, in

Romdnia postrevolulionard, o

astfel de

reconstruclie

guvernamentali nu este efectul unei crize la nivelul Executivului, ci este o decizie politici liber asumat6. Restructurarea Executivului marcheazd deschiderea unei noi etape

politice. Restructurarea guvernamentald, care

a linut gi

exigenlele Uniunii Europene gi de structura modelelor guvernelor din !6rile Europei Occidentale, a dovedit cd anumite obiective ale programului de guvernare au fost afinse gi, deci, nu mai necesiti fo4a unui minister, timp in care altele au devenit prioritare. Vreau sd subliniez aici cd restructurarea Guvernului nu inseamnd un nou program de guvernare, ci o redefinire a prioritdlilor. Restructurarea Guvernului anunt[ abordarea frontali gi decisivd a reformei nucleului dur al economiei. Validarea acestui demers nu va mai fi una de lungd duratd, ci va fi rapidi gi tranganti gi va insemna oblinerea calificativului de economie funclionali de piald. Dacd acest obiectiv va fi atins opozilia va frebui sd se retragd din cdmpul disputei politice pe aceastd temi.

Tema reformei administrative devine gi ea centrali, reforma Guvernului fiind semnalul declangdrii ofensivei politice in acest domeniu. Ea va genera tensiune, dar pi satisfacfie, in special in plan local. Disputa politici va trebui sd se intensifice gi mai puternic ?n plan local, ceea ce va ridica probleme majore partidelor cu structuri teritoriale anemice. Este evident cd in perioada de precampanie aceste teme care deocamdatd sunt anunfate mai curdnd la nivel central vor fi discutate, vor fr dezbdtute, vor reprezenta teme pentru acliune politici la nivelul fiecdrui partid. Descentralizarea administrativi

politicl. Sunt

va impune gi

descentralizarea

oare partidele pregdtite pentru o astfel de provocare? 351

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Vor putea depersonifica ele acliunea politicA? Care vor fi consecinlele pentru partidele centrate exclusiv pe lideri? Este o temi pe care noi am acceptat si o discutbm in cadrul partidului,

reforma privind administralia public6, noile cerinle legate de statutul funclionarilor publici au impus anumite sacrificii qi anumite decizii din punct de vedere politic pe care noi ni le-am asumat. Este important sd considerim aceastd zond a schimblrilor politice din Romdnia ca fiind esenlial[ pentru dinamizarea acliunilor concrete pentru dezvoltarea societdlii romdneqti. Adeseori ni se spune de cdtre partenerii nogtri din strlinState ci atunci cdnd discutdm cu minigtrii, cu secretarii de stat lucrurile merg foarte bine, inlelegem, gtim care sunt prioritilile, stadiile, ce este de fbcut, dar ni se intdmplS foarte des ca atunci cdnd trecem la nivelul trei in ministere, atunci cdnd discutdm la nivel local cu unii dintre reprezentanlii administrafiei lucrurile sd se blocheze, hirtiile sd rdmdnd in sertare, si nu mai existe voinld gi angajament. Este datoria noastrd din punct de vedere politic si facem ca acest mecanism esenfial al statului sd funclioneze cu un randament mai mare. Reforma justiliei va ataca una din cele mai constante gi consistente resurse de insatisfaclie a cetSfenilor. Opozilia ar putea agtepta aici gansa unei brege politiee, eare sd facd posibil un discurs negativ privind capacitatea reformatoare a guverndrii noastre. Nu le vom da aceastd satisfaclie. Este necesar sd atalizdm aici ce se int6mpld in aceste zile, cdnd in

baza interpretdrii absurde

a unor modificiri ale Codului de

procedurd penald instanlele pun cu iresponsabilitate

libertate

infractori periculogi. Sensul gi spiritul acestor modificdri erau pentru orice jurist cu buni-credinld cu totul altul. Cu toate acestea pentru a elimina orice ambiguitate in legdturd cu soluliile legislative in acest domeniu, lin6nd seama de faptul cd iniliativa juriqtilor de la Partidul Democrat, de la Partidul Nalional Liberal se incearcd a fi ascunsd in spatele unui vot general al Parlamentului, in aceste condilii vom examina probabil joi, la gedinla de Guvern, 352

Noua ofensivd politicd

textul unei ordonanle de urgen!6 prin care sd clarificdm aceste lucruri, sd revenim la textul ini,tial al proiectului de lege a$a cum a fost el transmis de la Guvern la Parlament, pentru cd iat6, ce s-a frcut ulterior creeazd premise, creeazd brege pentru cei care au probabil anumite interese de a construi o zond gri, o zoni de ambiguitate de care

sd beneficieze cei care srurt certafi cu legea. De dac[ Parlamentul pi parlamentarii vor trebui sd vind pentru o scurti perioadd din vacan!6 pentru a rezolva aceastd problemd, rdmine la latitudinea birourilor permanente cum se va proceda. Dar in ceea ce privegte Guvernul, vrem sd ardtilm foarte clar dorinla noastr[ de a clarifica aceasti problemi printr-un text care sI nu mai transmitA ambiguitdli.

aceea,

Atunci cdnd opinia publici ia act de reacliile PD 9i PNL pe aceastii tem6, ea trebuie sd gtie cd aceste partide au insistat pentru introducerea acestor prevederi iar acum se ascund cu lagitate in spatele majoritSlii PSD. Cu privire la reforma justi,tiei, permite,ti-mi sI propun ca prezentul consiliu nalional s[ adopte o rezolulie politici privind principiile de acliune viitoare in acest domeniu. Aceasti rezolulie hebuie si exprime clar voinla noashd de a rcaliza o reformd profundi in intregul epafodaj al justiliei din Romdnia. Consider cd in toamn6, dupi reluarea activit6tii Legislativului, ar fi bine si realizdm un consens politic pe aceastd temi, exprimat prin adoptarea in Parlament a unei declaralii politice, care s6 cuprindi principiile gi obiectivele reformei justifiei. O astfel de declaralie ar conduce la accelerarea acestui proces gi la asigurarea unei mai bune predictibilit6f privind viitorul justiliei in Romdnia.

Direcfia centrald a ofensivei noastre politice hebuie sd vizeze domeniul dezvoltirii economice gi sociale. Noua acliune guvernamentali porneqte de la o serie de reztltate economice pozitive inregistrate in prima jumState a anului. Ele continud rezultatele bune oblinutein200l-2002, cind economia a inregistrat o combinalie reugiti de creqtere economici in ritmuri inalte, 353

dezinflalie accentuat[ gi o scidere semnificativd a deficitului de cont curent, caracteristici care ii conferd sustenabilitate pe termen mediu.

Realizirile din aceast6 primd parte

anului 2003 confirmd

caracterul durabil qi neconjunctural al cregterii economice. in fapt, este vorba de o consolidare a tendinlelor manifestate in ultimii doi ani. Astfel, produsul intern brut a sporit pe trimestrul I cu 4,4o/o fali,

de perioada corespunzdtoare din anul trecut, iar investiliile rcalizate au fost superioare valoric cu aproape 7Yo; semnificativ este faptul cd dinamica investiliilor private continul sd fie superioari celei din sectorul de stat. Exportul pe 5 luni a depdgit nivelul de 6,7 miliarde USD, fiind mai mare cu circa 30% ffid de primele 5 luni din 2002 gi cu aproape 70o/o, calculat in USD comparativ cu primele 5 luni din anul 2000.

in primele cinci luni ale anului 2003, trendul descendent al inflaliei a continuat si se consolideze. Majordrile operate la I iulie erau luate in calcul, ceea ce ne indreptilepte si estimdm cdrata inflaliei la sfhrqitul acestui an va fi de sub l4%. A continuat creqterea gradului de ocupare a forlei de munc6. Num6ru1 gomerilor s-a redus de la 76I mii in luna decembie 2002,la 693 mii in mai 2003,iar rata qomajului de la 8,lo/ola7,4Yo.Deqi in partea a doua a anului se inregistreaz.d, de regul6, o cregtere a cheltuielilor bugetare, in prezent nu se intrevede nici un factor de risc care si pericliteze incadrarea in deficitul previzut, in ciuda persistenlei unui dezechilibru la bugetul asigurdrilor sociale de stat.

Un efort concentrat tn direclia integrdrii

in acest moment nu avem obiectiv mai important decit integrarea europeand, considerdnd, desigur, cd integrarea nord-atlanticd a intrat in linia dreapti a etapei finale. in privinla integrdrii europene suntem pe drumul cel bun, dar nu suntem decdt la jumitatea acestuia. Iar prioritatea principalS pentru perioada urmitoare este indeplinirea criteriului economic de aderare. 354

Noua ofensivd politicd

Obiectivul major al acestui an este recunoa$terea Romdniei avdnd economie de piali funclionali. Oblinerea acestui statut confirma faptul ci ne afldm pe drumul cel bun gi ci efectele termen mediu gi lung ale reformelor curente vor depi"gi certitudine costurile curente.

va pe

Stabilitatea macroeconomicd bazatd pe continuarea dezinflaliei, asigurati prin menlinerea unei politici economice corespunzitoare qi prin trecerea mai fermi la impunerea disciplinei financiare a

intreprinderilor, oblign

continuarea acfiunilor pentru

imbunit5lirea administrdrii fiscale, la implementarea consistenti gi transparent[ a mdsurilor de reducere a arieratelor utilizatorilor de energie, aplicarea hotdrdtd a prevederilor legale, recent adoptate, pentru frnalizarea privatizirii qi lichidarea intreprinderilor generatoare de pierderi.

Gribirea pivatizdii in sectorul bancar, continuarea reformelor cheltuielilor publice gi asigurarea implementdrii respectdrii imbun[t5fite vor sprijini - gi ele - consolidarea economiei de piap funclionale gi dezvoltarea capacitdlii de a face fat{ presiunilor concurenliale gi fo4elor pielei din cadrul Uniunii Europene.

La inceputul anului 2003, in scopul rezolvdrii acestor probleme, Guvernul a aprobat ,,Programul de tndeplinire a criteriilor pentru a fi declaratd economie de piald funclionald' care conline prioritdlile indicate de comisie in raportul anual gi in foaia de parcurs pentru Romdnia, fiind sprijinit de Fondul Monetar Internalional gi Banca Mondiald.

in ciuda dificultafllor economice gi a condiliilor de piafi pi a costurilor sociale ridicate, implicate, in primul rdnd, prin cre$terea prelului la energie, considerlm cd s-a frcut un progres important in cele mai multe domenii. in pofida faptului cd trebuie incd, frnalizate sau legiferate un numdr important de mdsuri gi acfiuni, lucrurile sunt ireversibile.

Stimali colegi, dali-mi voie

si vi

prezint

continuare cdteva

dintre aspectele care vin si intregeasci rezultatele oblinute pe linia

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

credrii economiei de pia![ funclionale, intre care: corelarea politicii cu politicile macroeconomice; majorarea ratelor de colectare a impozitelor, precum gi a plililor pentru energie Si gaz; imbundtilirea managementului intreprinderilor de stat; adoptarea de solulii concrete pentru reforma reglementirii impozitelor gi a impozitelor administrate; reglementarea acceleririi qi simplifi cdrii procedurilor de falimentare gi reorganizare, precum gi de realizare a unui echilibru intre acestea, cu scopul reducerii barierelor existente pe pialn; supravegherea ajutoarelor de stat gi pregitirea modificdrii legislaliei concurenlei gi a ajutoarelor de stat. De altfel, chiar la gedinla urmitoare a Guvernului vom discuta unele dintre aceste texte normative.

salariale

imbunitilirea activitilii de colectare a impozitelor reprezint6, in continuare, un obiectiv major al Guvernului. In aceastl direcfie, a fost promovat un plan de reformd generald pentru intdrirea capacitSlii institugionale de a coiecta taxele datorate.

Dafi-mi voie si vd mai dau cdteva elemente gi sd fac citeva precizdri in legdturi cu o altd temb importanti, integrarea europeand.

Sunt o serie de rentltate pozitive in acest domeniu care a$ vrea si le menfionez. Poate in alt context ne-am putea gdndi chiar la o anumiti relaxare. Dar in condiliile in care mai avem la dispozilie aproximativ 500 de zlle p|nd" la data la care trebuie si incheiem negocierile de aderare la Uniunea Europeand, nu ne putem gdndi in

nici un caz la o guvernare cu motoarel

e la

,;alanti"

Nu putem concepe sd incheiem acest mandat parlamentar fbrd sd fi terminat procesul de negociere a aderdrii. Indiferent daci alegerile vor fi in toamna b,i 2004 sau in primivara lui 2005, acest Guvern va trebui si se prezinte in fata electoratului cu obiectivul ,,integrare" atins.

Vreau aici sd fac o precizare: in ultimele sdpt6mdni asistim la un joc politic cel pulin ciudat. 3s6

Noua ofensivd politicd

Colegii no$tri din opozilie criticd modul in care ne ocupim de integrare, sugerdnd c[ Romdnia nu indeplinegte nici un criteriu de aderare. Ei cauti argumente pentru a distrage atenlia publici de la problemele reale. Problema nu este acum de ce Romdnia nu s-a putut integra o datd cu primele zece state. Explicalia o cunoa$tem: lipsa de interes gi profesionalism de care a dat dovadi guvernarea anterioard in abordarea acestui obiectiv in perioada 1997-2000.

Problema este acum ce trebuie ftcut pentru ca sd nu ratim obiectivul2007.

Ar fi de dorit ca integrarea si fie o realizare a intregii clase politice. Am crezut ci este o dovadd de maturitate ca, in privinla integrdrii, sd nu existe partizanat.

Din pdcate, buna-credin!6 nu este punctul forte al colegilor noqtri din opozilie. Noi sper[m in continuare cd tema Uniunii Europene sd nu reprezinte o temi de campanie electoralS. Ei ?ncearcd sd sugereze cd meritul integririi nu este al guvemirii, ci ar fi vorba doar de o bunivoinlI a Uniunii Europene. Nu este normal ca, cei care au eguat in procesul integrdrii, s[ vini acum si ne dea lecfii. Sd ne aducem aminte de anul2000. in acel an, majoritatea statelor candidate deschiseseri de mult toate capitolele de negociere, in

timp ce Guvemul PNL-PD-PNICD de la Bucuregti abia

pregdtea sf, inceap6. Aducefi-vd aminte de haosul politic al acelor ani gi privili din aceastd perspectivd criticile privind indeplinirea

criteriului politic. Aducefi-vd aminte de degringolada din economie gi comparali cu ritmul de cregtere din prezent. Daci pdnl in 1996 eram printre primele qase state candidate, in 2000 am ajuns pe locul 12. Aceasta este realitatea.

357

Adrian Ndstase

- Spre ngrmalitate

Cine vrea si afle adevirul face aceastl comparalie. Aga se va vedea cd, in problema integrdrii, am dat dovadd de mai multd voinld gi capacitate politicd decit adversarii nogtri. Sd recapitulim: p6nd acum, acele obiective majore pentru Rom0nia pe care ni le-am propus la inceput de mandat au fost atinse. Am dorit ca romdnii si circule liber in Europa. La sffirgitul primului an de guvernare acest deziderat s-a implinit.

Era nevoie ca Romdnia si se integreze intr-o puternic[ structurd politico-militara. in toamna anului 2002, la iraga, am oblinut invita.tia de a adera la NATO. Acum cele mai multe parlamente ale !5rilor din Alianta Nord-Atlanticd, qi in primul rdnd Congresul SUA, au ratificat deja protocolul de aderare.

in fiecare an al guvernirii noastre un obiectiv major al Romdniei sa indeplinit. Sunt realitili care nu pot fi negate.

Ele au insemnat eforturi, seriozitate, respectul cuv6ntului dat gi recdgtigarea credibilitnfii Rominiei in fala partenerilor externi. Avem toate motivele si credem cd, ne vom indeplini gi angajamentele in planul integririi europene. Toate succesele oblinute in planul guverndrii nu ar fi fost posibile parlamentare qi al partenerilor nogtri politici din cele doud Camere care au adoptat legislalia necesari integririi.

frrd sprijinul puternic al grupurilor noastre

Doresc s[ mentionez c[ degi opoziliane acuzd de practica excesivd a ordonanlelor de urgen!6, pe care ei au iniliat-o, realitatea este cd numdrul acestora a inceput sd scadl, ceea ce reprezinti gi un proces important de consolidare a rolului Parlamentului.

Romfrnia sociald

fi fost mult mai ugor si adoptim reformele dificile necesare integrdrii europene dacd nu preluam guvernarea intr-o Rom0nie

Ne-ar

siriciti 358

excesiv.

Noua ofensivd politicd

Sunt foarte mu[i asttzi cei care depldng siricia concetilenilor nogtri. Unii o fac cu bund-credinfd, alEii din motive politicianiste. Nimeni nu poate nega c[ in Romdnia sunt oameni siraci, oameni care nu speri la o zi mai fericiti mdine. Sondajele ne spun foarte clar acest lucru. Dar trebuie sb vedem doui aspecte: cine are responsabilitatea qi cine are solufiile. Responsabilitatea revine in mare mdsuri celor care au guvernat din 1996 pdnd in 2000. 56 nu uitim cd in acea perioad[ Romdnia a pierdut patru miliarde USD datoritd proastei guverniri, dar gi a lScomiei unora dintre cei care astdzi acuz6.

Noi am adus de la preluarea guvernlrii gi pdnd astdzi o creqtere de 4,3 miliarde USD. Nu credem ci este corect sd raportim nivelul de trai nnmai la 1989. Responsabilitatea guvern[rii noastre incepe cu ianuarie 2001. in ultimii trei ani, salariul debazd minim brut a crescut de la un milion la 2,5 milioane de lei. Nu este un salariu mare, dar este de doud ori gi jumdtate mai mult decdt oferea fosta guvernare. Sporirea lui va continuapebaza cregterii economice pe care o inregishdm.

Trebuie

facem distinclia intre sdricia unor categorii sociale gi

sSrdcia Romdniei. intr-adev5r, existi oameni care au sdrdcit pe parcursul anilor de tranzifie. Exist[ insl gi mul1i, tot mai mul1i, care o duc incomparabil mai bine decit in 1989. Problema nu este ca acegtia sd o duci mai rdu, ci sd cregtem semnificativ numirul celor care o duc mai bine. Existd o relafie directd intre cregterea economici gi reducerea sdrdciei. Acest fapt este demonstrat de cregterea gradului de sirdcie in perioada 1995-1999, marcati de recesiune economicf, qi scdderea sdriciei incepdnd cu 2000 pdn[ in prezent cdnd s-a inregistrat cre$tere economici. La sfrrgitul anului

2002 gradul de sirdcie era de 29Yo comparativ cu aproximativ 35o/o la finele anului 2000. in plus, scdderea semnificativi a gradului de

sdricie incepdnd cu 2000 s-a datorat in mare parte cregterii economice, dar gi programelor de proteclie social6, indeosebi a introducerii venitului minim garun:tat menit s6 sprijine acea categorie a populafiei care nu are posibilitatea sd beneficieze de 359

cre$terea economice. Proiecliile demonstreaz| cd, dac1" se va menline un ritm anual de cregtere economicl de 5o/o pe an a produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, gradul de slricie a populaliei s-ar putea reduce la jumltate, de la 29o/o in 20021a circa 15%in2007. Creqterea economicd

va continua si joace principalul rol in

reducerea sdriciei in Rominia. Dar, in acelagi timp, vom continua sd corectdm distribuliile pe care le asigurd pia1a, prin redistribuiri specifice protecliei sociale. In prezent se alocd aproximativ l0%

din PIB pentru programe de proteclie sociali. Circa 87%o din populalie primegte cel pufin, direct sau indirect, un sprijin ca proteclie sociald (venitul minim garantat, subvenlia pentru cildur6, alocalia de stat pentru copii gi ajutorul suplimentar pentru copii, pensii, ajutorul de gomaj, ajutoare sociale etc.). Datele statistice relevi o cre$tere semnificativi a consumului populaliei gi ce este mai important este ci aceste cregteri au loc nu numai in sfera produselor esen{iale - mdncare, imbricdminte, educalie etc. - ci, mai ales, la acele produse care tind s[ apropie nivelul de civilizalie a clasei medii romdnegti de cel al societililor

europene. Constatim, de exemplu, cre$terea numdrului de autoturisme la mia de locuitori. Este relevant faptul ci numai in anul 2002 num[ru] autoturismelor a crescut cu L6Yo, iar in acelagi an num[rul celor care posedd telefoane mobile a crescut cu 29o/o. Tot in 2002 zestrea de computere a popula{iei RomAniei a crescut de 3,2 ori. Cregteri semnificative au fost pi la alte bunuri de consum de uz indelungal 25,60A la televizoare color, 34Yo la radiouri gi radiocasetofoarrc, 44o/o la videocasetofoane. Numai in ultimii doi ani, numdrul supermagazinelor a crescut exponenlial. Ar fi poate util sd facem publici o statistic[ privind num[ru] de locuinfe nou construite gi sd comparim aceasti evolu$e cu perioadele anterioare. Daci in 1990 proprietatea pnvatS asupra fondului de locuinfe reprezenta 66,30A, astilzi 96,30/o din acest fond de locuinle are proprietari privali.

360

Noua ofensivd politicd

in fiecare an, alte sute de mii de cetAleni romani se adaugd celor care au resursele financiare necesare unor investilii importante in

imbundtdlirea nivelului lor de trai. Explozia de credite gi imprumuturi contractate de populalie pentru achizilionarea unor bunuri de folosinli indelungat[ este merturia unei noi speranle de via!6 mai bunn. Mii de familii tinere se muti in casd nou6. Acestea sunt argumentele pentru care spun cI nu sunt de acord cu cei care afirmi cd Romdnia merge intr-o direclie gregit6. incotro ar fi trebuit si meargd Romdnia dacd nu spre creqtere economicS gi spre integrare europeand? Eu am convingerea cd nu direcfia este

gregit6,

ci ritmul

este incd prea lent

raport cu agteptirile

populafiei. Anul acesta vom cregte ritmul.

Trebuie, agadar, sd respingem tentalia judecalilor in bloc, globalizante, despre siricie, pentru cd ele nu sunt de fapt decdt o capcani politici pentru noi. insd, pentru ci dincolo de orice disculie despre proiecte, despre macrostabilizare, despre restructurare, rdmdn problemele sociale, misiunea noastrd, ca partid social-democrat, este si punem la punct programe speciale pentru a-i sprijini pe cei care se afli cu adevdrat in nevoie.

O Romdnie normal6, o Romdnie moderni trebuie s6-i recupereze pe cei afectali de tranzilie.

Pentru a imbundtdli sistemul de proteclie socialS, vom aproba un

nou program social pentru sfhrgitul anului 2003 gi anul 2004. Acest program social se va focaliza pe cdteva obiective sociale importante: un sistem de securitate sociali mai eficient, extinderea politicilor active pe piala muncii, efrcientizarea sistemului de asisten![ sociali, cregterea nivelului de acces la bunuri sociale. Dublarea pensiilor pentru agricultori este un angajament ferm pentru noi. Cregterea in termeni reali a pensiilor cuvenite agricultorilor cu pdn[ la l00o/o fa!5 de luna decembrie 2000 este, de altfel, cuprins[ qi in programul de guvernare. 361

Incepdnd

ianuarie 2004, pensionarii agricultori vor

pensii mult mai mari, aga cum le-am promis.

Dublarea pensiilor pentru agricultori trebuie privitd atdt ca o necesitate de combatere a sirdciei la sate, cdt gi ca o formd concretb de cregtere a coeziunii sociale; se vor reduce apreciabil discrepanlele de venit disponibil dintre categoriile de pensionari, discrepanle pe care le-am condamnat intotdeauna. Numai in 2004, efortul bugetar presupus de aceasti mlsuri va depigi 5.000 de miliarde de lei.

in prima parte a anului viitor vom incheia procesul de recorelare a pensiilor. Marile inechitili din acest sistem, create in perioada guverndrii 1997-2000 vor fi, in cea mai mare parte, solulionate. Numdrul de pensionari care vor beneficia in 2004 de recorelarea pensiilor va fi de peste 2.700.000 persoane, din care circa 500.000 pensionari urmagi.

Unul dintre obiectivele noastre importante este acela de a construi un sistem de pensii sigure gi viabile. Introducerea sistemului de pensii cu mai multe componente - cu mai mulli piloni, dupd cum este cunoscut de opinia publici - va asigura un venit mai mare la pensie pentru cei care astizi sunt activi pe piala muncii. Vom definitiva gi trimite la Parlament, in vederea aprobdrii, proiectul legii privind schemele facultative de pensii ocupalionale gi un proiect de lege privind beneficiile adilionale pentru pensionarii din sistemul public. Introducerea acestor sisteme suplimentare de pensie va reprezenta

un pas in sensul compatibilizdrii cu proceduri deja existente in statele Uniunii Europene. Mai important insd, pensionarii de azi gi din viitor vor avea posibilitatea unor venituri decente. Vom pune banii din pivatizare la lucru, in economie, respectind toate normele de prudenli gi av6nd asigurate sisteme de supraveghere foarte severe, bani care s6 producd at6t cregtere economici, cAt gi

beneficii sociale.

362

Noua ofensivd politicd

A apirut aceasti idee nou[ pe care trebuie si o suslinem: de a folosi o parte din sumele rcaLizate din privatizare pentru capitalizarea sistemului de pensii. Desigur, trebuie sd gisim formule care sd nu conduci la consumul imediat al acestor resurse,

ci la valorificarea lor prin mecanismele unor fonduri de investilii. Aceasta inseamnd, din punctul meu de vedere, conexarea sistemului de pensii cu mecanismele de dezvoltare economici. Nu

sunt de acord cu unii analigti economici care opun creqterea economicd protecliei sociale. Vedeli foarte bine, in Romdnia vin pentru investilii diverse fonduri de pensii private din alte leri gi dupd aceea banii respectivi sunt duqi inapoi pentru a alimenta sume, beneficii adilionale pentru pensionarii din ldrile respective. Intenlionlm sd procedim dupi acest model. Sigur, va trebui sd avem o mare grijd privind gestionarea acestui fond de pensii. $i aici statul nu va putea si se dezinteteseze, nu va putea l[sa pe mAna oriciror persoane gestiunea unor astfel de fonduri. Instituliile statului vor trebui sd fie prezente gi sd aibd controlul nemijlocit al

utilizirii banilor in cadrul unui

astfel de proiect.

definitiv, din punct de vedere politic, ne revine ins[

responsabilitatea de a gisi acele modalitili de control gi securizare public[ a sistemului, astfel incit si nu dim nici o gansi celor care ar putea crede cd pot transforma aceasti idee valoroasi intr-un nou

FNI.

Dorim s[ fim o naliune puternicS, care si priveascd in viitor cu incredere. Familiile gi copiii sunt piatra de temelie a acestui viitor. Familiile gi copiii au nevoie de sprijinul gi atenfia noastri. Ne vom respecta angajamentul de a majora gi diversifica sprijinul financiar acordat copiilor, familiilor cu copii gi cu venituri reduse. S6r[cia nu

trebuie sd compromit[ gansele de dezvoltare

copiilor,

posibilitatea lor de a se educa qi de a se forma profesional.

Anul 2004 va fi anul in care importante resurse financiare vor fi alocate de la bugetul de stat pentru cregterea semnificativd a acestor alocafii, precum gi pentru instituirea unei componente familiale destinate familiilor s6race. Se adaug[ acestei politici

Adrian Ndstase - Spre normalitate

generale de suslinere a familiilor cu sprij in pentru familiile monoparentale.

o mdsurd specialS

Una dintre marile preocupdri ale Guvernului este modul mai eficient de acordare a ajutoarelor de incdlzire pentru anotimpul rece. Avem in vedere atdt o recalculare a nivelului ajutorului, lindnd seama de evolulia prefurilor gi tarifelor de producere gi distribulie a energiei termice, cdt gi o imbunitdlire a sistemului de acordare. Analizdm posibilitatea introducerii unor tichete de cdldurd care sd ajungd pe o cale mult mai simpld la pensionari, gomeri, beneficiari de venit minim gararLtat gi la alte categorii de familii cu venituri reduse. Cu ajutorul acestor tichete ar urma sd se realizeze plata obligaliilor pentru incilzire la asocialiile de locatari, in cazul blocurilor, iar acestea si pldteasci obligaliile citre furnizorul de energie termicd. Furnizorul de energie termici ar urma sd incaseze sumele aferente tichetelor de la buget.

Una dintre legile sociale importante pe care acest Guvern le-a introdus este cea referitoare la venitul minim garantat. Am observat un numdr de disfunclionalitili pe care ne propunem s[ le inldturdm prin stabilirea unei evaludri unitare la nivelul intregii liri a modului de calcul al veniturilor realizate care se iau in calcul. indeosebi in mediul rural s-au observat aceste aspecte. in perioada imediat urmitoare vom stabili criterii clare gi unitare, frrd expunere la judecdli subiective in stabilirea evaluirii bunurilor din proprietate pentru care autoritilile locale stabilesc acordarea acestui drept. Pentru cei care acuzd" momentul consoliddrii politicii noastre sociale avem un rispuns. Investiliile noastre sociale, chiar dac6 mai reduse decOt am dori, sunt sustenabile din punct de vedere economic. Am recuperat pierderile gi cregterea economici este susfinuti! Noi am aclionat pentru crearea de locuri de muncd mai multe gi mai bune, pentru modernizarea protecliei sociale. S[ risipim confuziile: agenda noastr6 socialS este europeand, nu electorald.

364

Noua ofensivd polilicd

a venit timpul sI valorificim azr binele cetdleanului care ne-a susfinut cu speran!6 gi care a pl6tit, cu rdbdare gi inlelepciune, costurile inutile ale guverndrilor de dreapta, dar qi pe cele inerente efortului de integrare europeani gi Ca partid de st6nga, credem

reztltatele pozitive

ale guvernirii noastre pentru

euroatlanticS.

Adversarii nogtri cei mai perfizi vor fi, in viitoarea luptd electorali, demagogia gi populismul. Astizi, mai mult ca oricind, lupta cu

populismul este echivalenti cu protejarea interesului nafional. Romdnia nu poate risca in momentul cdnd se pregdtegte s6 semneze tratatul de aderare la Uniunea European1 sd faci experienle electorale ale cdror consecinfe sd fie discontinuitatea qi refugiul in

populism. Dimensiunea social6 va trebui si capete pondere mai mare in urmitoarea etapi. Combaterea siriciei este gi ea o componenti insemnatd a efortului nostru de integrare europeanS. Caracteristica guvernirii noastre in aceastd a doua parte a ciclului electoral trebuie sd fie echilibrul intre guvernarea reformei gi guvernarea social6.

A venit momentul de atrata mult mai direct unele dintre prioritifile anilor viitori. in mod categoric noi vom lua mdsuri importante in domeniul agriculturii gi vi anun! cd, avdnd in vedere situalia dificili din agriculturi, care pune pe micii producdtori in imposibilitatea reinfiinlirii culturilor agricole, am stabilit ca,

aferent suprafelelor de pini la 5 hectare teren agricol, sd acord5m, incepdnd din aceastd toamn6, o suml de 2 milioane leiArectar, care sd acopere cheltuielile cu sdmdnfa, aratul qi seminatul. Sigur, cei care au suprafele mai mari vor primi aceste ajutoare doar pentru primele 5 hectare. Nu ne putem permite la resursele noastre sI extindem aceastd categorie de sprijin, dar este vorba de bani care vor merge in intdrirea agriculturii.

Vom considera ca prioritard refacerea sistemului de irigafii. Este important sd gisim bani pentru continuarea canalului Siret-

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Bdrdgan, care ne poate oferi, in condiliile climatice care sigur nu se

vor imbunitlli in urmitorii ani, o aducliune de apd mai ieftind, pentru cd, iigarea se poate face gravitalional qi nu prin pompare, ceea ce inseamni cd gi cheltuielile ca atare vor fi mult mai mici. Aceste gdnduri, aceste proiecte trebuie sd ne anime, gi este important sd clutdm banii necesari, dar s6 ardtdm foarte clar gi voinla politicd.

Am pomit un proiect important de construclie de autostrizi. Romdnia este o larl perifericd qi pentru ci, din punct de vedere frzic, noi n-am reugit integrarea in Uniunea Europeani. Nu putem despre integrarea Romdniei in Uniunea Europeani doar din punct de vedere intelectual. Nu putem si vorbim doar despre valorile noastre culturale care ne fac egalii partenerilor nogtri europeni. Este nevoie ca releaua noastrd de drumuri sd permitd cu rapiditate accesul spre zona centralS a Europei, dar gi inapoi spre Rominia. De aceea, weau sd vi anun! un proiect important de construclii de autostr5zi: am semnat deja un memorandum important pentru o autostradd care si meargi din zona Bragov pdnl in Cluj-Napoca, Oradea, Borg gi spre Budapesta; de asemenea, sunt contractate anumite lucrdri pentru o autostradi Bucureqti-Ploiegti, apoi Cimpina-Predeal, in continuare de la Predeal la Bragov qi, de asemenea, discutim zilele acestea posibilitatea de a lansa un proiect de construclie a unei autostrizi de centuri pentru Bucuregti gi, de asemenea, o autostradd care sd meargd, de la bifurcalia Ploiegti, un segment care s6 meargi pe coridorul noud modificat, prin Focgani, Buziu gi mai departe pe ramura risdriteani, pdnd la Iagi bineinfeles, domnule Solcanu, trece prin Baciu, domnule Hrebenciuc. De asemenea, am oblinut fonduri pe care le vom folosi pentru pietruirea drumurilor comunale, reabilitarea drumurilor judelene gi a celor nafionale.

si vorbim

Vom continua programul nostru de locuinle sociale gi pentru tineri. Considerdm cd acesta este un proiect important al nostru, care inseamnd gi dezvoltare economici gi care inseamni qi proiecte sociale. Vom continua gi programul de sdli de sport. Sper[m ca 366

Noua ofensivd politicd

pdni la sffir$itul anului viitor, a$a cum am promis, peste 450 de sdli de sport sd fie date in folosinli. Sunt unele lucruri pe care va trebui sd le corect[m. Sunt, de exemplu, numeroase disfunclii apdrute in aplicarea legislaliei privind taxa radio-tv. Intenliondm ca in perioada imediat urmdtoare sd" analizdm cazurt'lle particulare semnalate de populalie gi sd aducem corecturile necesare cadrului juridic respectiv. Este anormal, fbrd indoiald, ca familii foarte sirace sd plIteascd pentru taxa radio-fv mai mult decdt plitesc pentru electricitate. Sunt disfunclii, repet, qi vd promit ci vom examina cu mare atenlie aceastd problemE. Sigur, ideea de bazd rdmdne o independenfi a posturilor publice de televiziune sau de radio, capacitatea de a asigura o finanlare pe aceastd baz6, dar nu in condiliile in care credm tensiune sociald absolut inutili pe anumite segmente de populafie. D espre

viitoareu confruntare politicd

Toate aceste realizdi gi proiecte alcituiesc baza de pe care pornim in confruntarea politici care urmeazi. Suntem o democralie gi, ca rumare, avem de infruntat nu numai realitatea economicl gi sociall existenti, ci gi proiectele alternative de gestionare a ei pe care le

construiesc competitorii nogtri politici. Avem concurenli politici capabili si vadi cu prioritate lipsurile qi rdmdnerile in urmd, sd capitalizeze simpatie gi sprijin electoral prin valorificarea

nemulfumirilor. Cu atdt mai ugor pentru ei cu c6t actul de guvernare a condus la o cristalizare a imaginii noastre publice, insi gi la o uzuri a acesteia, in special datoriti costurilor sociale inerente reformei. Iar, in final, cei care judeci guvernirile gi aleg intre variantele oferite sunt alegitorii.

$tim ce opinii au alegitorii despre noi din sondajele de opinie. Sondajele aratd cL PSD rimdne opliunea cea mai frecventd pentru electorat. Dup6 30 de luni de exerciliu al puterii nu s-a produs o risturnare a raportului de fo4e in interiorul egichierului politic.

367

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Este de remarcat ce nu existi un paralelism intre dinamica opliunilor pentru PSD qi perceplia dificultAflor cu care oamenii se confrunti. Aceasta inseamnl ci insatisfaclia electoratului nu s-a transformat automat in modificare de opliune electorall, ceea ce ne dovedeqte cd valoarea guvemerii noastre este evaluatd de votanli mult mai complex decdt se aqteapti adversarii noqtri politici. PSD nu este un partid in cidere electorali gi nici una din celelalte forle politice nu este consideratl mai capabild sI solulioneze problemele electoratului.

O evaluare sociologicl a opfiunilor electoratului dovedegte cd in timp ce PSD rimAne constant peste 43%o, celelalte for{e politice aflate in opozilie cresc sau scad una in detrimentul celeilalte. Aceasta inseamni ci bazinul electoral al opoziliei a rdmas relativ constant. Nu s-a modificat radical nici comportamentul nehotirAlilor gi nici al celor ce voteazd cu noi. Este important faptul c6 nici un sondaj, chiar gi cele care sunt cele mai drastice in aprecierea ganselor noastre electorale, nu semnaleazd, o tendintd de vot de respingere. Se incearci sistematic acreditarea ideii ci PSD a intrat pe o curbi descendentI. Sondajele aratl cd existi perioade de diminuare a procentelor noastre, in special iarna-primivara, dar acestea sunt urmate sistematic de revenire qi chiar, a$a cum s-a intdmplat in cursul lunii iunie, de o cregtere care ne apropie de pragul de 50%.

Un alt lucru remarcabil pe care il indici sondajele este preocuparea tot mai accenfuati a electoratului pentru rezolvarea unor probleme concrete. Discursul politic general nu mai produce reacfii sensibile in sondaje. in schimb, apare o departajare zonald a intereselor oamenilor, ceea ce reprezintd rm semn de normalitate gi ne apropie de comportamentul politic din statele Uniunii Europene. Este important, din acest punct de vedere, si ne modificdm gi noi strategiile, si concepem proiecte cu relevanld locald sau regionalS.

in acest context,

un bun rispuns pentru agenda publicului il reprezintd marile noastre proiecte de investifii. Ne propunem si

368

Noua ofensivd politicd

fnalizdm autostrada Bucureqti-Constanfa in 2006. Am incheiat zilele trecute, spuneam, un contract important pentru autostrada care duce spre vest.

Este important pentru noi sd continudm proiecte de alimentare cu apdla sate, care sunt, in momentul de fa1d, in valoare de peste 200 de miliarde de lei.

Sunt in execu{ie 20.000 de apartamente pentru tineri, din care 5.000 s-au dat deja in folosin!6. Este important, de asemenea, se inlelegem c6, pentru noi, proiectele de investilii, cum ardtam mai devreme, reprezintd modul cel mai concret prin care putem intra in competilia electoralS. Oamenii nu vor mai agtepta de la noi vorbe frumoase, promisiuni. Este important si fructific[m eforrurile pe care le-am frcut pdnd acum, sd acceler[m deciziile pe care le-am

pregitit in aceste luni de munc6, s[ ne impunem punctele de vedere in ceea ce privegte modul de a concepe dezvoltarea viitoare a Rominiei. Acestor cifre, acestor realitili opozilia le opune, deocamdati, populismul gi demagogia. Sigur, va trebui sd tratdm aceste atacuri cu maximd atentie. Acestei maniere a adversarilor nogtri de a face politicd ii datordm o mare parte din perceplia negativi pe care alegitorii o au cu privire la guvernarea noastr6. In fala eficien{ei noastre la guvernare, opozilia iqi reunegte rdndurile pe platforme populiste. Este semnificativi, in acest sens, incercarea de construcfie a unei coalilii PNL-PD. Daci in perioada in care erau la putere aceste partide au incercat si se situeze pe zona reformei gi sd ne prezinte aceste idei ca fiind constrdngeri ale voinlei gi mecanismului de denroltare economicd. este foarte interesant faptul cI PNL qi PD se apropie de mesajele populiste, demagogice ale PRM pentru a ne ataca din st6nga noastr6, nu de la dreapta, ceea ce, trebuie s[ recunoaqtem, reprezinti o schimbare de atitudine gi de realitate politicd. Este tot mai probabil cd PNL va accepta, in special sub presiunea liderului sdu, o alianll electorali cu PD. Desi liberalii gtiu cd astfel

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

asigurd mai curdnd avantaje penfm democrali, ceea ce explic[ gi a ofrcializa alianla abia dupd alegerile locale, speranla de a genera o masi politici potenliali care si-i propulseze in opliunile electoratului peste PRM are forla de a incerca sd ii convingi pe liberalii sceptici sd sprijine proiectul alianlei.

dorinla lor de

Se mizeazd pe o locomotivi electorald, pe tandemul acestui duet electoral totugi vulnerabil, datorit6 caracterului imprevizibil al liderului democrat, de faptul ci acesta va trece intdi testul electoral la Bucuregti cu ocazia alegerilor locale. Nu vreau sd fac o analjzd extinsS, dar felul in Partidul Democrat s-a referit la un partid cu care PNL negocia, Partidul Nalional Liberal Cdmpeanu, ne aratd modul in care pot si funclioneze relalii de colaborare, de alianti intre cele doud partide.

Electoratul bucureqtean va trebui, fbri indoiald, s[ decid6. Am avut ieri o discu{ie la organizatia noastrl de Bucuregti, am luat anumite decizi| Vor fi luate in continuare decizii imporLante, dar este esenlial nu si ne propunem si infrdngem un alt candidat, fie cd este vorba de Bdsescu sau de alli primari din mari orage. Pentru noi este important si venim cu o altd viziune pentru dezvoltarea marilor ora$e.

Am vorbit ieri pe larg despre acest subiect la reuniunea de la Bucuregti. Nu este vorba de o chestiune specifici Bucuregtiului, este vorba de proiecte pe care noi trebuie si le punem in aplicare pornind de la modele care funclioneazd in plan european. Marile aglomerlri urbane nu mai funclioneazd pe teritoriile limitate ale oragelor, aga cum erau ele inainte de 1950. Marile aglomerlri urbane europene funclioneazd pe o bazd teritoriald extinsd tocmai pentru a-qi putea realiza unele dintre proiectele firegti, inclusiv construcfiile de locuinfe. Putem continua analiza situaliei opoziliei, dar eu cred cd, pdni la urmd, ceea ce ne intereseazd pe noi astizi este ceea ce vrem noi sd oferim electoratului, ceea ce vrem noi sd oferim RomAniei sub aspectul politicilor viitoare. 5tu

Noua ofensivd politicd

convingem electomtul sd opteze pentru continuarea guverndrii noastre. Partidul Social Democrat este singurul partid din Romdnia care are o viziune clard qi completi asupra viitorului !6rii. Ce avem in plus, noi cei din PSD? Avem viziunea, avem oamenii, avem experienfa, avem competenla, avem mijloacele qi avem sprijinul intern gi al partenerilor externi pentru a ne pune in

Dorim

aplicare proiectele.

aceea,

ne propunem ca lintE cdgtigarea alegerilor

locale, parlamentare gi prezidenliale gi continuarea guvernirii pe mandatul 2004-2008. Dorim ca in toate tipurile de scrutin PSD sd se apropie de condilia unui partid majoritar.

Dar, cdgtigarea alegerilor nu se poate baza numai pe succesul actului de guvernare. Este nevoie ca acesta sd fie dublat de o activitate politicd la nivel de partid consistentS, coerenti gi continud. Partidul qi nu Guvernul trebuie sd se afle zilnic pe baricada luptei politice, iar aceasti lupti nu trebuie dusd numai aici la Bucureqti, ci in toate organiza[iile noastre. Sunt multe lucruri pe care trebuie si le schimbim in viafa noastri interni de partid. Sunt multe neajunsuri care au iegit la suprafali gi cu ocazia disculiilor purtate cu conducerile filialelor judele.

Am amdnat in mod nepermis o serie de misuri pe care ar fi trebuit sd le ludm gi acum decontim costurile acestor am6ndri. Aceasti situalie va trebui si se schimbe. De aceea, rcorganizarea conducerii executive a Partidului Social Democrat, operati cu ocazia ultimei gedinle a Biroului Executiv Central, semnaleazi tocmai intenlia noastr[ de a inha int-o fazd nou[, mult mai alert5", in ceea ce privegte procesul de consolidare a partidului qi de pregdtire pentru alegeri. Am incredere in noua echipd care funclioneazd aqtm la partid. Am dorit sI dim un semnal foarte clar de concentrare, in paralel cu activitilile de guvernare, dar gi de transfer al unora dintre resursele umane importante pe care le avem in partid cdtre activitatea de partid.

)tl

Adrian Ndstase

Spre normalitate

Nu ne puteam permite sd stim cu toate resursele grupate

guvernare pind in 2004 Si pe urm[ sd mergem veseli la alegeri. Era important s6 facem acest transfer - chiar dacd unora li s-a p6rut ciudat - spre zona executivd, a partidului, pentm c6, dincolo de intdlnirea de luni dimineala de la delega{ia permanentb, partidul

trebuie sd funqioneze toati siptlm6na, inclusiv sdmbita gi duminica, gi trebuie si funclioneze cu motoarele din plin, cu departamentele sale, cu rela,tia s[ in teritoriu.

Dar, in acelagi timp, trebuie si gtim cd intr-un partid atit de important cum este partidul nostru trebuie s[ punem impreuni experienla gi imaginafia, seriozitatea qi incercirile noi, trebuie sd gtim si inlelegem ci noi nu putem risca sd juc[m viitorul partidului gi al larii pe carteaunei singure persoane sau pe incercdrile pe care cineva doreqte si le fac6. Suntem o echipd puternici, suntem o echipd care ne permitem si fim in dezacord unii cu alfii, dar aceste dezacorduri vizeazl doar elemente care, in final, trebuie si ne impingd spre solulii comune. De aceea, suntem in aceastd organizatie politicd. Dacd am avea viziuni diferite, plreri diferite, am fi, probabil, in alte partide. $i, pdnd la urm[, ceea ce este important astizi - gi subliniez acest lucru - este faptul cb noi reugim si aducem al6turi de noi, si adiugim proiectului nostru social-democrat de modernizare a stdngii gi alte formaliuni politice. incercarea de a considera c[ un partid politic este bun in ansamblu gi altul este riu in ansamblu mi se pare aberanti. Faptul ci un fost ofi1er de securitate era bun afunci cdnd era la PD, dar este rdu

atunci cdnd vine

la PSD mi se pare inci una dintre

aberante de analizd, maniheistd stupidl, care subzisti

formele

societatea

noastr6. Nu trebuie si mai avem complexe. Unii au putut sd-gi construiasci generalii de oameni politici frrd s[ existe nici un fel de complex. Noi, daci incercim si construim generalii politice bazate pe valoarea individuali, ni se spune cd nu avem dreptul s6 facem acest lucruri. De ce? Cine ?gi permite sd ne dea astfel de leclii?

5tz

Noua ofensivd politicd

Spuneam cu un alt prilej, atunci cdnd

unii dintre colegii liberali

erau impotriva sdrbdtoririi a 110 ani de la crearea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Rom6nia de cdtre PSD, spuneau atunci cd nu putem sd facem acest lucru gi cd trebuie sd ingurgitdm

gi perioada comunisti. Nu, perioada comunisti o digerlm cu tofii.

Nu inleleg de ce la noi ar trebui sd fie criptocomunigtii, iar la ceilalli ar trebui s[ fie comuniqtii cripto. Acest trecut trebuie sd ni-l asumim cu tolii, toli cei care ne-am niscut ?nainte de 1989. Se vor schimba, frri indoiali, generaliile, vor veni cei care s-au ndscut dupd 1989, cei care nu vor mai rispunde la astfel de intrebdri, dar, deocamdatd, generafiile noastre trebuie sd ducd Romdnia spre anul

2007, atunci cdnd o generalie nou6, a unor tineri pe care noi incercim sd ii formdm gi ?n Romdnia, dar gi in striinitate, va prelua gtafeta de la noi. Generalia noastri este o generalie atranzi[iei; a$a cum am avut o Constitulie a tranzitjei, avem gi o generafie a tranziliei. Este o generalie care pregdtegte intrarea in Uniunea Europeand. La momentul acela insi Romdnia va intra intr-o noui realitate politici gi oamenii care vor conduce Romdnia vor trebui sd fie preg[tili pentru acel moment. Este ceea ce noi incercdm si facem gi, de aceea, credem cd este mult mai important sd realizim in Romdnia structuri politice moderne, comparabile gi care si comunice cu structurile europene. De aceea au fost importante experimentele politice - fronturi de diferite feluri, migcdri de diferite feluri, convenlii de diferite feluri. Acum este timpul unor partide politice care si-gi gdseascd corespondent in realitatea politicd europeand.

Efortul nostru de modernizare, care a fost imens, nu s-a realizat pe segment electoral de 3o/o sau de 5Yo. Ideea de a men{ine increderea populaliei pe un segment de aproape 50% in aceste eforturi de innoire permanenti inseamni respect gi inlelegere pentru cei in vdrsti gi inlelegere gi speran!6 pentru cei mai tineri.

Aceasta este filozofia care ne-a adus cdgtigul. Aceasta a fost abordarea echilibratd pe care noi am adus-o in spectrul politic romdnesc. De aceea, ca si pun o concluzie practici, ag vrea sI vd )t)

Adrian Ndstase

- Spfe normalitate

rog ca gi dumneavoastrd, la nivel judefean, sA tragefi concluzii din ceea ce am frcut noi la nivel central. Nici unul dintre noi nu poate s[ fie gi pregedinte 9i gef de guvern 9i gef de administra]ie 9i qef la partid, sd fie toatd ziua gi la partid qi dincolo. Este vorba de o diviziune a muncii pe care trebuie si o acceptim. Trebuie sd avem incredere in colegii noqtri. Mulli m-au intrebat dacd am incredere sd-i dau biroul meu lui Octav Cozmdncd. Le-am spus cd asta nu este o problemi, pentru cd am impdrlit foarte multe lucruri pdn6 aculn, qi speranle gi egecuri, ne-am asumat impreun[ acliunea noastrd politicS, ideile noastre. Sunt printre noi unii, poate, cu idei mai extravagante, allii cu idei mai agezate, dar este nevoie in dialogul nostru intern de acest tip de interacfiune.

Am avut ieri o int6lnire a delegaliei permanente absolut minunatd in pregdtirea acestei reuniuni. A fost efectiv o bucurie sd discutim despre ceea ce avem de ftcut. Unele dintre solutiile iniliale au fost acceptate, am addugat diverse idei. Politica nu trebuie si fie un chin. Politica este, frrd indoiali, o acliune de echip6, dar ea trebuie s6 insemne, in acelagi timp, bucuria performanfei, dar pentru asta trebuie sd gtim si implrlim echipele, trebuie sd gtim sI aducem in echipa noastr[ atunci cdnd este nevoie oameni noi, trebuie si aducem oameni potrivili pentru ceea ce avem de fbcut.

rog deci sd vedeli cu aten]ie aceste probleme de organizare, sd incercali s6 vedefi care este cea mai bund formuld de agezare a echipei de campanie electorald. in acelagi timp, este important s6 vedem managementul de partid, sd vedem cum putem sd ne pregdtim candidalii, si vedem care sunt cei mai buni candidali pe care noi ii vom aduce in f4a opiniei publice.

Sigur, unii au incercat prezentarea misurilor de reorganizare interni ca fiind contrapuse procesului de modernizare a partidului, de compatibilizare a structurilor sale cu morfologia partidelor similare din Internationala Socialistd gi chiar cu demersul de intinerire a partidului. Vor fi dezamdgili unii dintre cei care ne atacd pe aceastl temi atunci c6nd vor vedea mdsurile pe care le vom propune astdzi Consiliului na,tional. Vor fi dezamdgili cei care tt+

Noua ofensivd politicd

vor constata gradul de innoire, inclusiv la nivelul secretarilor de stat. Vor fr dezamdgili cei care vor vedea proiectele pe care le vom lansa in curdnd in acest domeniu qi, de altfel, este pentru prima datd, din c6te gtiu eu, qi cunosc destul de bine acest partid, cdnd organiza{ia noastri de tineret func}ioneazi eficient. Am dat libertate tinerilor noghi s5 se manifeste, dar am cerut spirit de disciplini, pentru cd ei fac parte totu$i din familia noastr6, ei fac

parte din familia PSD gi atunci, sigur, libertatea lor politici va trebui sd fie circumscrisd principiilor, valorilor pe care noi le-am stabilit prin statut. Aceste teze, aceste critici de care vorbeam mai devreme vor trebui respinse de citre partid. Procesul de modernizare a partidului continud in parametrii normali. El este un proces ireversibil. Dintre toate structurile politice din Rom6nia, Partidul Social Democrat a parcurs cel mai amplu proces de

modernizare,

de innoire doctrinar[ gi

funclionald,

profesionalizare a demersului sdu politic. De asemenea, practica politicd a urmitoarelor luni va trebui sd demonstreze preocuparea noastrd pentru intinerirea organelor sale de conducere, pentru promovarea tinerilor in structurile de decizie administrativd. Presa a lansat tema conflictului de generalii in partid. Desigur, in forma in care a fost discutati aceasti tem5, era orientatd impotriva partidului nostru. Ea ar fi dorit sd demonstreze c[ PSD rdmdne doar declarativ un partid al tinerilor, c[ in fapt ei nu au acces la decizia politicd real6. Aceastd temS de atac are o mizL politicd importantd.

condi,tiile in care o parte consistent6 a electoratului t6n6r a inceput sd fie atras de PSD, ca ufinare a gestiunii mult mai bune a guvernirii, in raport cu partidele dreptei. Tema ,,schimbului de generalii in partid" nu trebuie insd evitatd ci, dimpotrivS, orientatd spre ideea capacit5lii partidului nostru de a asigura o innoire constante abazei sale de militanli prin atragerea tineretului. Avem nevoie de entuziasmul, de spiritul novator al celor tineri, dar, in aceeagi misur6, partidul are nevoie, cum spuneam, de experienla,

de inlelepciunea, de ribdarea celor care au ajuns la vdrsta maturitilii politice. In orice partid exist[ deosebire de idei, uneori 375

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

tensiuni, momente dificile, dar ceea ce dA for!6 unei structuri politice este loialitatea gi menlinerea angajdrii fali de doctrina gi idealurile comune. Cei care obosesc prea devreme nu sunt probabil pregdtili gi pentru probele de anduranfd, pentru testele de anduran{d ale politicii. Partidul nostru igi poate demonstra fo4a gi atractivitatea proiectdnd imaginea unui partid in care mai multe generalii politice htcreazd impreunf, pentru atingerea obiectivelor social-democrate.

De altfel, astizi vom propune Consiliului nalional cooptarea unui numdr important de membri care vin ca sugestii, ca propuneri din partea organiza\iei de tineret. Ei se vor regisi gi in noua structurd a

Biroului executiv cenhal. Am numit, recent,

vorbeam mai

devreme despre secretarii de stat, subsecretari de stat din r0ndul tinerilor nogtri, aldturi de cei care erau deja pe funclii. Este pentru prima oard c0nd un Guvern in Romdnia are un numdr atdt de mare de secretari de stat sub 35 de ani.

Avem in fald o perioadd de un an gi jumdtate pentru care trebuie sd fim foarte bine pregdtifi. Mesajele noastrc trebuie si fie foarte clare, acliunea noastrd trebuie sd fie foarte bine fundamentatd pe documente gi mai ales pe structuri organizatorice. De aceea, eu consider c[ este esenfiald aceasti intdlnire a noastr6, care va da tonul activitililor politice, va determina stilul m5surilor pe care le vom lua in perioada de vard qi in lansarea activitelilor politice in septembrie.

De aceea, o noul ofensivi politicl pentru noi inseamnd acfiuni eficiente, dar inseamni qi eforturi pentru a l6rgi baza noastrd electorald qi de a aduce noi membri, personalitdfi importante. imi face pl5cere sI observ in sal6 prieteni, colegi, personalitdli imporLante care sunt aldturi de noi sau au o anumitd simpatie pentru noi gi vreau sd le mulfumesc pentru prietenia lor constantl gi pentru sprijinul pe care ni l-au acordat.

importante schimbdrile de structuri care vor hebui si se reflecte qi in componenla organiz{iilor noastre. Mesajele politice

Vor 376

\qyg

"f"r'l!!!9!j!rd

adresate grupurilor lintn vor trebui dublate de acliunea organizatoicd, de atragerea gi implicarea in activitilile partidului a celor care aparlin acestor grupuri.

Repet ceea ce am spus cu ocazia Conferinlei Asocialiei profesorilor social-democrafi. Existi o conjuncturl favorabil5 pentru o ofensivi consistenti a partidului in mediile intelectuale. De ce? O parte importantd a intelectualitetii, mai ales din zona umanist5, care a sprijinit p6nl in 1996 dreapta politicl, observi astizi diferenla calitativd dinhe guvernarea noastri gi guvernarea de dreapta. Ca atare, avem datoria sd folosim acest moment pentru a ne reconstrui relalia cu grupuri importante de intelectuali.

Putem imagina forme ahactive de participare politicb pentru cei care apar{in acestei zone. Putem apelala tradi,tia intelectualitIfi de stdnga din perioada interbelicd.

Zona micilor ?nfeprinzltori va trebui si rimdni in atenlia noastrd, pentru c[ ei constituie partea cea mai importanti a clasei de mijloc cu care dorim sd construim Romdnia de mdine. Avem nevoie de

mesaje speciale mai puternice pentru aceastii zond, de mSsuri guvernamentale mai bine direclionate. Se teoretizeazd intens, adesea, ideea cI PSD este partidul ,,marilor capitaligti", al celor care fac afaceri cu, sau mai bine zis, pe spinarea statului, in vreme ce micii intreprinzdtori ar trebui sd se indrepte spre alte fo4e

politice. Aceasti linie de atac va trebui contracaratl printr-o ofensivi mult mai suslinut[ in rdndul micilor intreprinzdtori. $i in acest caz trebuie sd gisim forme atractive de participare a lor la dezbaterea politic6.

De altfel, trebuie si linem seama cd, practic, privatizarca la nivel industrial se incheie anul acesta. Mai sunt cdteva procente de intreprinderi care urmeazd si fie privatizate p0n6 in luna decembrie. Rdmdn, sigur, zona utilitAlilor, zona energeticL, dat aceasta intri deja ?n zona Ministerului Economiei. Ceea ce este important e sd inlelegem foarte bine cd noi nu mai avem de gestionat o economie mixti. Economia Romdniei este, in mod 377

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

preponderent, o economie de tip privat in care actorii

companiile private

reprezinti esentialul

- societitile, gi ele, de altfel,

contribuie in mod determinant la aw{ia nalionald.

Nu in ultimul rdnd insd este necesar si acordim o atentie deosebitd muncitorimii. Pe fondul pauperizdrii gi al lipsei de orizont, acest grup social poate foarte uqor cidea in capcana unor discursuri populiste. Vom organiza ?n cel mai scurt timp un forum al muncitorilor din PSD, care si mobilizeze mai puternic capacitdlile politice ale acestora.

o relalie importantd pentru orice partid social-democrat este aceea cu sindicatele. Dupi cdqtigarea alegerilor in 2000, am pus la punct

de dialog social. Relalia noastri cu fi una decisivd pentru asigurarea pdcii gi

mecanism credibil

sindicatele a fost gi va

echilibrului social.

Noile reglementdri privind funclionarii publici au

introdus schimbdri importante in fizionomia vielii politice din Rom6nia. Ele au stabilit o departajare clar6 intre cei care doresc s6 urmeze o carierd politicd gi sd ocupe demnitili alese gi cei care doresc si aibd o carieri in serviciul public sau in afaceri.

Tocmai de aceea acum este momentul sd lansim o noui strategie de resurse umane, adaptatd noului cadru normativ pentru cariera politicd, noilor reglementbri gi constrdngeri.

Va trebui sd agezdm pe noi baze gi comunicarea la nivel de partid, sd ne regdndim strategia in acest domeniu. Nu trebuie s6 se manifeste perceplia cd avem o conduiti ,,dubld" fald de presi: caracterizatd prin deschidere atunci c6nd suntem in opozilie gi prin opacitate gi lipsd de interes atunci cdnd partidul se afl6 la putere.

O alti temd importanti in

zona comunicdrii priveqte unitatea

mesajului nostru politic. Transmiterea unor mesaje contradictorii

de cdtre diverqi

reprezentanfi

partidului ne poate

crea

vulnerabilitSli care vor fi din ce in ce mai evidente in anul electoral qi vor influenla negativ imaginea noastr6. in perioada urmitoare ne 378

Noua ofensivd politicd

vom concentra asupra elabordrii legilor electorale. Ele sunt importante, pentru cd definesc cadrul in care se desfbgoard competilia politicd.

in comisia parlamentard constituitd pentru legile electorale, partidul nostru va susline punctele sale de vedere legate de reducerea numirului de parlamentari qi de introducerea votului uninominal pentru Senat. In toamnd, Partidul Social Democrat va propune un proiect de Cod electoral gi va inilia o discufie ampl6 cu celelalte forle politice gi cu societatea civild pe marginea acestui document.

Strategia pe care ne-o asumdm astdzi, at6t in ceea ce privegte guvernarea pdnd la sffirgitul acestui mandat, c6t gi in ceea ce privegte cdqtigarea viitoarelor alegeri este un obiectiv realizabll.

Deqi adversarii nogtri ar dori si equlm in privinla respectirii calendarului integrdrii europene sau sd ne ldsim detumali de la obiectivele centrale ale programului nostru de guvernare, nu existi nici un motiv sd credem cd nu putem sd ne linem de cuvdntul dat la ultimele alegeri. Finalizarea acestor proiecte, cu toate eforturile gi cosfurile pe care ele le presupun este pentru noi singura cale de a convinge electoratul sd ne acorde increderea s6-qi pentru mandatul urmdtor.

Vd chem, din acest motiv, si pornim cu tolii

aceastd ofensivd politicd pentru viitorul Romdniei! Este important s[ inlelegem cu tofii cd momentul de astdzi va fi un moment de referinfi. Este un moment in care reafirmim spiritul de echipl, unitatea noastrd, capacitatea de a ne rcaliza obiectivele. Eu vi mulfumesc, inci o dat6, pentru sprijinul acordat gi vi doresc succes in continuare!

3'79

NOUAARHITECTURA A EUROPEI DE SUD-EST'

(octombrie 2003) ste o mare pldcere pentru mine sd md. adresez acestei distinse audienle care reprezintd adevdrali parteneri in solidaritate.

Permite,ti-mi si mulqumesc gazdelor noastre braziliene pentru extraordinara oportunitate reprezentatA de desfrpurarea unei reuniuni social-demoqate la acest nivel in America Latin6. Dupi decenii de dictaturi gi lupti socialS, aceasta este una dintre pdrfile lumii care are nevoie in mod exceplional de angajamentul nostru pentru a sustine valorile solidaritdlii gi ale securitdlii umane, plasdndu-le in centrul preocup6rilor noastre comune. Noi, in Romdnia, gtim prea bine importanla acestor valori, dat fiind c6 am triit experienla totalitarismului.

Un obiectiv

important

Internalionalei Socialiste

este

consolidarea capacitilii noastre de configurare a guvemirii globale. Angajamentul nostru referitor la dezvoltarea suslinut[ gi la progresul social trebuie sd fie sprijinit intr-un mod clar qi decisiv. Este adevdrat c6 globalizarea a incurajat cregterea economicb prin

crearea unor mai mari oportunitdli pentru comer!, investilii gi transfer de tehnologie. Dar este, de asemenea, adevirat cd pdni acum globalizarea a adus beneficii mai ales celor mai dezvoltate,

mai bogate gi mai puternice naliuni, economii qi t Discurs rostit la Al XXII-lea Congres Brazilia, 27-29 octombrie 2003. 380

societdfi,

Internalionalei Socialiste, Sdo paulo,

Noua arhitecturd a Europei de S-E

conducand la creqterea discrepanlelor $i a discrimindrii

restul

lumii. Avem nevoie de o noud arhitecturd pentru agenda noastri comunS. Avem obligalia de a acliona astfel incdt globalizarca si fie beneficd pentru toli gi sI nu excludd pe nimeni. Cred cd sunt patru niveluri pe care trebuie sd le lu[m in considerare in acliunea noastr6: nivelul global, regional, subregional gi local. St6nga a imblAnzit capitalismul pe plan intern. Acum trebuie si echilibrdm pielele la nivel global. Stdnga a dezvoltat democratia pluralistd intr-un cadru nalional. Acum trebuie sd credm o democralie transfrontalierd. Stinga a deschis drumul citre o guvernare transparentd gi responsabil[ la nivel nafional. Trebuie si promovdm acum un proces global de luare a deciziilor transparent gi responsabil. Stdnga a luptat pentru egalitate considerind-o principala sa valoare. Trebuie si luptdm acum pentru incluziune. Incluziunea este o formd a egalit[1ii. Astfel trebuie si conferim o noud valoare solidaritdlii gi dreptitii care sd implice coeziunea sociali, economicd gi teritoriald.

Din aceasti perspectivd, lnternalionala Socialisti a sprijinit in mod deosebit integrarea regionald gi cooperarea interregionald.

A fost un lucru reprezerfiativ pentru stdnga din Europa si aclioneze in sprijinul evoluliilor democratice din fostul bloc comunist din estul Europei gi al obiectivelor sale de integrare. Procesul de configurare a Uniunii Europene nu este nu numai un proces de extindere gi de aprofundare a ei, ci gi un proces de reclidire a Europei, care presupune reunificarea europeand. Miza este o Europd sociali baza6 pe voinla cetilenilor gi a naliunilor sale, o Europd politici cu institulii solide, transparente gi responsabile, o Europi avdnd rolul unui actor global capabil sd fie un contributor de seami la pacea, securitatea gi prosperitatea lumii, o Europ6 ca o

zond multiculturali deschisd, care practicd o politicd justi privitoare la imigraJie gi la dreptul de azil, care sd aibd o pia\d, deschisi gi si desfrgoare un come4 intemalional just. 381

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ca romdni, dorim sd ne integr[m in Europa nu numai cu piala gi cu fo4a de munc6. De aceea, acliondm constant pentru a le asigura cetdlenilor noqtri oportunit{i gi drepturi egale intr-o Europi unitb. In consecin!5, luptim pentru un model de dezvoltare suslinuti, bazat pe ocuparea fo4ei de munci, pe incluziunea sociald qi pe

proteclia mediului.

Am aclionat in vederea redactilni unei Constitulii europene. Acum credem cd acest proiect trebuie adoptat in forma existentd ?n cadrul Conferinlei interguvernamentale pdni la sffirqitul acestui an. Cred cd daci vom inregistra succese in Europa acest lucru ar putea

incuraja alte procese

integrare regionali,

cum

este

MERCOSOUR care trebuie sd devin5, dintr-o entitate economici. una politici, aga cum s-a exprimat gi Pregedintele Guterres. RomAnia este un membru activ in cadrul proceselor subregionale. Ne-am angajat sd contribuim la stabilitatea qi securitatea regiunilor

din

vecinitatea noastri.

aclionat pentru

consolidarea

democraliei gi crearea unei zone integrate de pace qi cooperare in zona noastrd. Ca partid am creat o agendd de cooperare in regiune. Ca reniltat direct al cooperdrii socialiste am creat un parteneriat strategic in Europa Centrald. Rominia gi Ungaria sunt doud liri

care impreund s-au dovedit un pilon de stabilitate

aceastd

regiune. Suntem pregdtili sd acordim asistenld partenerilor nogtri din estul qi sud-estul Europei in privinfa dezvoltdrii democratice gi

economice, precum gi si-i ajutdm modemizirii gi integrdrii.

stridaniile lor dedicate

Salutdm rezultatul Summit-ului Liderilor Socialigti din Balcani. Organizat de SICEE (Comitetul Internalionalei Socialiste pentru Europa CentralS gi de Est) la Tirana luna trecut6, el a fost un moment important al angajamentului nostru reinnoit pentru viitorul politic al regiunii. Prin stabilirea unei agende socialiste pentru Europa de sud-est, eu cred cu tdrie cd vom putea da un impuls

reinnoit dezvoltS.rii gi integrdrii regiunii bazdndu-ne pe strategia dezvoltirii de proiecte comune gi pe solidaritatea de interese. 382

Noua arhitecturd a Europei de S-E

In viitor, acest mod de cooperare ar putea fi extins de la regiunea Balcanilor de Vest la regiuni situate in estul indepirtat al frontierelor Romdniei (regiunea Caucaztiui, a Mirii Negre qi chiar mai deparle, in Asia CentralS gi Orientul Mijlociu). De vreme ce granilele estice ale Romdniei vor deveni in cur0nd granilele Uniunii Europene, acest obiectiv devine o sarcini comund pentru stdnga europeanS.

Vid

acest exerci,tiu regional de solidaritate ca frind bazat pe desfbqurarea cu succes a programelor regionale pe care le urm6rim.

Avem un model excelent, dacl nu pe deplin aplicabil, inrealizarea

Programului Willy Brandt, al Partidului Socialigtilor Europeni, creat pentru partidele socialiste din Europa Centrali qi de Est care sunt pe cale si adere la Uniunea Europeani,

La Tirana, PSD gi-a reafirmat angajamentul in vederea credrii la Bucuregti a unui Centru Regional al Internalionalei Socialiste pentru Drepturile Omului gi Combaterea Discrimindrii. Un asemenea centru regional, reunind parteneri social-democrali cu rol cheie din regiune gi din Europa, ar putea folosi experienla noastrl in crearea de standarde pentru drephrile omului, inclusiv in problemele minoritdlilor. Acest centru va acliona in sprijinul consoliddrii gi promovirii democratiei, al drepturilor omului gi al combaterii tuturor formelor de discriminare, devenind astfel un instrument decisiv pentru acfiunea regionald a stingii. Va fi, de asemenea, un instrument institulional in combaterea celor mai presante subiecte de discriminare sociali in regiune, precum gi in configurarea de programe de combatere a unor pl6gi sociale de durati, precum sirdcia extremd, excluderea sociald a grupurilor de risc gi a traficului cu fiinle umane. Un accent deosebit se pune pe comunitatea de etnie romd. Sunt mullumit de succesul dezbateilor pe care le-am avut in urmd cu cdteva siptlmdni la Bucuregti cu partenerii nogtri din Partidul Socialigtilor Europeni pe aceast6 chestiune dureroasi.

383

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Fdri coeziune social5, viziunea noasfoi asupra Europei e$ueazd, iar capacitatea noastrA de a contribui la rezolvarea problemelor mondiale pe care le aborddm in timpul lucrSrilor acesfui congres se va diminua.

Integrdm o Romdnie puternicS gi angajatd in cadrul unui continent european puternic qi angajat. Aceasta este promisiunea noastri fbcutd plenului Intemalionalei Socialiste la care participdm, cdt gi poporului Romdniei pe care il servim cu mdndrie.

384

nAspUNDERE GUvERN,qn rnNTAr-,4

$I SOLIDARITATE NATIONALA PENTRU TNTEGRARBA BuRopnanAt (noiembrie 2003) l\ ffui intdi, doresc si mullumesc domnului Pregedinte al IYlRomdniei pentru aceasti initiativi care continui consolidarea parteneriatului intre fo4ele politice parlamentare qi reprezentaltii mediului civic, social in problematica integrdrii

europene. Faptul c6 a r[spuns invitaliei tur numdr atit de impresionant de personalit{i constituie incd un exemplu al coeziunii societilii romdnegti in suslinerea proiectul european.

Anul 2004 este un an decisiv pentru procesul de integrare gi sperdm ca apropiatul Consiliu European din decembrie de la Bruxelles sd reconfirme traseul pdnd la aderarea efectivi. Avem acum un drum previzibil agreat de partenerii nogtri comunitari, enuntat atdt in documentele Consiliului European de la Salonic, c0t gi in raportul de fari al Comisiei Europene. Consacrarea acestor linte este o prioritate nalionald care va depinde de forla gi unitatea intregii societdli romAnegti. Reugita europeani trebuie sd insemne o noud energie a dezvoltdii, a ordondrii gi credibilitSlii Rom6niei.

t Discurs rostit la Forumul Nafional pentru Integrare Europeantr 25 noiembrie 2003.

Palatul Parlamentului,

cI gansa Romdniei std in consensul social, in esenla solidaritilii de care lara are nevoie acum. Ai

convingerea profundd

politic

$i cred c[ aceasta ar trebui si fie principala platformd comund a forumului nostru:'sI ne organizim acliunea Cu deschidere gi ftr[ prejudecili partizane, in sprijinul integrdrii. Aderarea la Uniunea EuropeanS nu mai este astizi doar o misiune a Guvernului gi a politicii exteme. Criteriile integrdrii se deplaseazd

tot mai mult din sfera strictl a adoptirii legislaliei gi a schimbdrilor institulionale citre performanfele de ansamblu ale economiei qi societdlii romdnegti. Trecem in etapa in care pregdtirea integririi devine mdsura coeziunii nalionale, reuqita societilii noastre de a absorbi reformele gi de a se adapta la regulile gi valorile europene. Uniunea Europeand nu integreazd guverne, ci societ[li. Dincolo de voinla politicd a guvernanlilor gi de capacitatea administrativI de aplicare a reformelor se afl6 societatea cu clasa ei politici, cu societatea civill, cu agenlii economici, patronatul, managementul gi salarialii lor.

Raportul de lard al Comisiei Europene reprezintd, pentru noi un instrument efectiv de lucru. Pebaza recomandirilor din raport gi a elementelor menlionate in Documentul de strategie al Comisiei Europene, Guvernul a proiectat repere ale traseului strategic de acliune ce decurg din aceste documente. Adoptarea misurilor stabilite este esenliali nu doar pentru a indeplini criterii tehnice impuse sau asumate, ci pentru modemizarea Romdniei.

in anul viitor sunt prioritare proiectele focalizate pe administralia public6, pe reforma in justifie, pe combaterea corupliei. Ceea ce nu inseamnd

pentru

ci vom neglija in vreun fel economia tocmai succese reale. Dimpokivi, vreau sd v6

c[ aici am oblinut

asigur c[ reformele economice vor continua in acelagi ritm suslinut gi cd ele nu vor fi in nici un caz afectate de calendarul electoral. in

privinla economiei eu impdrtdgesc intru totul concluziile raportului de lard: cred ci putem fi mdndri de ceea ce am fbcut pdni acum, dar mai avem incd multe de frcut. ln 2004. vom continua 386

Integrarea europeand

pivatizarca $i ne vom concentra pe problemele structurale ale economiei semnalate atAt de Comisia European6, dar gi de partenerii din mediul economic intern: intdrirea disciplinei financiare (inclusiv reducerea arieratelor), imbunitilirea mediului de afaceri, restructurarea sectorului energetic.

in al doilea rdnd. interesul nostru al tuturor

este

credm o administralie publicl de nivel european, adicd transparentl, responsabili, eficientd. Practic, un management al politicilor publice care sd se orienteze cStre cetdfean, cu proceduri simple, coerente, eficiente, cu costuri minime. Descentralizarea, atit a atribu,tiilor, cdt gi a resurselor este o componenti prioritari a acestui proces. Suntem congtienfi c[ implementarea acquis-ului, a reformelor, a m6surilor pe care le avem ?n vedere, nu poate avea loc doar la Bucuregti. Important este mai ales planul local, pentru cd acolo se preftgweazd, concret, contactul cetSlenilor cu proiectele europene qi pentru ci in acest fel ddm o gansd comunitSlilor locale sb se formeze, sd se afirme gi si invele s[-gi gestioneze problemele. Pdni in luna iunie 2004, vom adopta o Strategie nalionald privind descentralizarea, ca parte a Strategiei privind accelerarea reformei administraliei publice. Administalia local[ trebuie sd invele mai eficient cum si contribuie la dezvoltarea comunitSlii locale, interacliondnd cu instituliile Uniunii Europene, derulAnd programe comunitare gi aloc6nd resurse care si corespundi programelor de dezvoltare regionali ale UE.

in prezent, Romdnia beneftciazd de asistenfb financiard nerambursabili prin programele de preaderare PHARE, ISPA gi SAPARD. Aceste fonduri de preaderare sunt concentrate pe consolidarea administrafiei publice gi a instituliilor sale pentru ca acestea si funclioneze efrcient in cadrul uniunii. Sunt proiecte de sprijin investifional, ale alinierii activitililor industriale gi ale infrastructurii la standarde europene, de promovaxe a coeziunii economice qi sociale, de investilii in domeniul protecliei mediului gi al transporfurilor, in agriculturi gi in mediul rural. Trebuie sI demonstrdm o capacitate mai mare de absorblie a acestor fonduri

comunitare, in paralel cu gestiunea lor responsabili gi eficienti qi cu transparen[arepartizdii lor pe proiecte gi beneficiari.

Au fost multe disculii legate de transparenli gi au fost multe speculalii legate de utilizarea acestor fonduri in folosul suslindtorilor sau al simpatizanlilor partidului de guvernimdnt. Conceplia noastri in aceasti privinld este c6 transparenla in repartizarea fondurilor de asistenli europeand gi eficienla utilizirii lor este atdt in beneficiul populaliei gi al grii, c6t gi in beneficiul partidului de guverndmdnt. Atdt PSD, cdt gi Guvernul au de cdgtigat din cregterea transparenlei in domeniu gi din combaterea oriciror incerc[ri de autiliza aceste fonduri in folosul personal al celor care le gestioneazd sau in scopuri clientelare. in acest spirit de deschidere gi responsabilitate - doresc si v6 adresez propunerea de a infiinla un Comitet de transparenld, care, impreuni cu Guvernul, autoritdlile comunitare gi societatea civild, s6 monitorizeze permanent stadiul derulirii programelor de preaderare.

Este esenlial ca un astfel de instrument de lucru in parteneriat s6 la monitorizarea cdt mai eficienti qi c6t mai cuprinzltoare a repartizdrii fondurilor, dar gi la promovarea celor mai bune gi mai bogate in consecinle programe de dezvoltare localS gi nafionali. Nu trebuie gi nu este in interesul nimdnui, nu este in interesul Rom6niei, sd planeze suspiciuni asupra modului de gestiune a fondurilor de preaderare. Aceste fonduri trebuie sd

contribuie

insemne un beneficiu nalional, un exemplu de gestiune responsabili gi competente a sprijinului european pentru dezvoltarea Romdniei. Prin acest comitet pluripartit de transparenli dorim ca suspiciunea si fie inlocuitd definitiv de responsabilitate gi competenfd. Doresc ca, infiin16nd acest comitet de transparenld, si contribuim la atragerea cdt mai largd, a celor interesa{i in promovarea accesului la programele comunitare, pentru a le folosi mai eficient in beneficiul comunitifii. Recent, Romdnia a decis revizuirea Constituliei. Este un moment

de importanli 388

fundamentald pentru continuarea eforturilor de

Integrarea europeand

aderare. Noua Constitulie pune bazele legale ale aderlrii gi consolideazi parcursul cdtre finalizarea negocierilor de aderare. Prin adoptarea noii Constitulii amrealizat schimbiri importante in

multe domenii. in justifie, direclia principald de acliune este cregterea autonomiei actului de justifie, prin consolidarea autonomiei magistralilor gi a instanlelor judecitoregti gi transformarea justiliei in garantul drepturilor gi libertdlilor cet[fenilor in relaliile lor cu statul. Noua Constitulie consolideaz[ autonomia Consiliului Superior al Magistraturii gi pune sub controlul imparlial al judecitorilor orice acfiune a instituliilor statului care are ca efect restrAngerea drepturilor qi libert5lilor cetdfenilor. Institulionalizdm, in acest fel, o noud f/rozofte a raporfurilor dintre stat gi cetdfean, gi anume filozofia Uniunii Europene gi a democraliei moderne.

Am incredere cd vom reugi sd consolidlm independenla justiliei, transparenla, impa4ialitatea qi credibilitatea sistemului judiciar gi aceasta presupune mai multd incredere in semnalele mediului civic gi in dialogul cu acesta. Am putea avansa in aceasti privinli prin adoptarea explicitl a acestor noi principii ale autonomiei justiliei gi ale garantirli, de cdtre instituliile justiliei, a drepturilor 9i libertSlilor cetSlenilor in raporturile lor cu statul. De aceea, propnnem adoptarea unei Declaralii a Parlamentului cu privire la principiile reformei in justilie. Aceasti declaralie ar putea exprima foarte bine consensul politic in jurul modului de organizare a justifiei in lara noastrd in spirit european gi ar fi un sprijin concret pentru trecerea la o noud etapd a consolid6rii increderii in reforma din acest domeniu.

Am stabilit obiective clare gi in ceea ce privegte combaterea corupfiei. ln acest moment avem un cadru legislativ relativ bine dezyoltat. Adoptarea, anul trecut, a pachetului de legi anticorupfie a insemnat un pas inainte semnificativ. Acum accentul trebuie sb cadi asupra aplicdrii cu strictele a reglementlrilor legale existente

gi a intdririi capacitdlii instituliilor statului in acest domeniu.

Aplicarea legii este o realitate care trebuie consolidati neincetat

prin fermitate gi consecven{i. Fermitatea - acesta este cel dintai comandament pentru credibilitatea acliunii decisive a intregii noastre societdli impotriva corupliei.

Dar cea mai mare provocare pe care o infruntim astizi este remodelarea structurii economice actuale pentru a asigura competitivitatea economiei romdnegti pe pia[a europeand. Rezultatele pozitive inregistrate pdn6 acum in domeniul stabirizilrii macroeconomice au dat mediului economic romdnesc predictibilitate in plan intern pi extern. Astfel, mediul de afaceri igi poate proiecta mai bine planuri gi strategii de acliune pe termen mediu gi lung $i, totodati, se poate preglti mai bine pentru accesul pe piala internl a Uniunii Europene. Continuarea

menlinerea cregterii economice, sustinute de

cre$terea exporturilor gi a investiliilor, continuarea procesului de

dezinflalie, mentinerea defrcitului de cont curent gi a datoriei publice in limite controlabile, comparabile sau chiar inferioare celor convenite pentru statele membre ale Uniunii Europene, sunt exemple ce confirmd eficienla politicilor adoptate pdnd acum gi construiesc un cadru de pia!5 prielnic dezvoltiii managementului firmelor private qi de stat gi funclionirii lor in condilii c6t mai apropiate de cele optime. Guvernul va continua politicile orientate spre macrostabilizare gi spre asigurarea unor condilii c6t mai apropiate de cele europene pe piafa intemd. Dar marea provocare gi, totodati, marea schimbare se transferi acum din domeniul politicilor guvemamentale gi al institutiilor statului cltre firme, mai ales cdtre firmele sectorului privat.

Am infeles cu tofii cd nu putem intra pe piala europeani cu firme necompetitive, care sd pliteasci salarii mari numai din pierderi. in ceea ce privegte Guvernul, noi am procedat la restructurarea gi pivatizarea firmelor cu probleme gi aici putem aminti ,,Tractorul', Bragov sau ,,Autocamioane" Roman, gi vom continua acest proces cu celelalte firme care au mai rSmas in proprietatea majoritard a statului. Nu mai sunt multe, iar de acum incolo competitivitatea economiei rominegti nu mai depinde doar de restructurarea 390

Integrarea europeand

firmelor de stat. Transformdri importante vor trebui sd aib6 loc in sectorul privat, unde productivitatea muncii gi calitatea produselor sau serviciilor sunt inci mult prea scizute in raport cu media Uniunii Europene. $i, unde, incd prea multe firme, depi private, reu$esc sd supravieluiasci doar in misura in care menlin un cordon ombilical legat de accesul la fonduri publice, in condilii privilegiate fafd de cele oferite de pia!5. Aderarea la Uniunea European[, integrarea

in piala intern[,

aga

cum am mai spus-o, creeazd, oportunitefi pentnr produsele romdnegti doar in mdsura in care suntem capabili sl le fructificlm. Discursul qi analiza centrate pe piala intern[ a uniunii gi pe convergenp economic[ gi monetard au incercat si evidenlieze in special costurile pe care economia romdneasci, mai pulin competitivd 9i mai pulin pregdtitd, le va avea de suportat. Sigur, existd asemenea costuri, cAt de mari sunt gi cum vor fi ele pl[tite va depinde pdni la urmd de performanla economicl a firmelor romdneqti, de capacitatea managerilor romdni de a se reorganizain interior gi de a actiona pe piele. Pe scurt, de capacitatea lor de a-gi

conduce eficient gi profitabil afacerile. Dar, integrarea pietei interne romdnegti in piata interni a Uniunii Europene oferI, mult peste costurile pe care le putem prognozl, oportunitili cum economia romineasci nu a mai avut pdnl acum. Spafiul economic european inseamni gi disparifia barierelor in calea circulaliei mdrfurilor, serviciilor, capitalului gi a forlei de muncd. inseamni qi accesul la tehnologii gi la know-how gi deschiderea cdtre pielele globale, a$a cum inseamni gi presiunea pielei pentru achizigionarea a ceea ce este nou, pentru perfeclionarea produselor gi a tehnicilor de vdt:zarc, pentru invdlarea unor metode noi de finanlare sau distribulie gi pentru extindere in ciutarea de nige de desfacere.

Costurile aderdrii

la UE sunt costurile modernizirii

societitii

romdnegti, ale dobdndirii competitivitilii necesare pentru a putea intra pe piala global6. Iar aceste costuri sunt mult mai mici decdt beneficiile pe care le putem obline, dacd, desigur, ne dovedim in

stare sd valorificdm deschiderile pe care

cigtigdm

gi 391

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

oportunitelile care

ni se oferd. Avem misiunea

comun[ de

accelera procesul de adoptare gi cunoagtere a actelor legislative ale aderirii la Uniunea European[. Am in vedere aici, cu precddere,

actele legislative din domeniul economic - falimentul, legile concurenlei, serviciile financiare, domenii decisive pentru consolidarea statutului de economie de piald funcfional5. Cu to{ii dorim ca Romdnia si aibd firme qi sectoare de activitate competitive pe pielele globale, care s5 creeze noi locuri de munci gi bunlstare pentru cetilenii sii. S-a vorbit mult despre economia func{ionali de pia!5 gi numerogi specialigti s-au gribit sd explice mai mult sau mai pulin tehnic ce inseamnd aceasta gi cdt de conformi este economia Romdniei cu aceasti matrice. Este util cd am avut aceasti dezbatere la nivel nalional gi cred cd am invdlat cu tolii din aceastl interacliune, mai

in profunzime, reperele pe care trebuie sd le atingem. Putem

avem controverse oricdt de aprinse pe teme europene, dar nu avem

voie s[ l6s5m ca realitatea concretd, cea din economia trilifi, a Romdniei, s[ treacd pe lAngi noi, iar noi, pe ldngd trenul atilt de rapid al integririi. Eu cred ci existi un cdqtig al acestei dezbatet',: am discutat mai deschis despre problemele profunde ale economiei noastre qi oamenii au inleles mai bine cd, aderarea la UE nu este doar politicd extern6, ci mai ales pregitire internd, transformare a inhegii societifi romdnegti. Oamenii trebuie si aibd incredere ci fiind consecvenli qi serioqi in munca de zi cu zi,vom reugi sd atingem standardele agteptate.

Sunt sigur cd impreuni cu dumneavoastrd, partenerii nogtri de dialog din politicd, din economie, din societatea civill, drn comunitatea academici, din administralia 1ocal6, putem identifica cele mai viabile solulii in pregdtirea pentru aderare a intregii societili romdnegti. Am urmdrit evolutia a numeroase iniliative ale partidelor politice qi ale organizatiilor nonguvernamentale, implicarea mass-media in 392

Integrarea europeand

pregitirea pentm aderarea la Uniunea Europeani gi in aplicarea acquis-ului la nivel local. Apreciez cu toatd deschiderea monitorizarea de citre acegti parteneri civici a modului in care autoritdlile publice locale introduc normele europene. Studiile de impact propuse de citre orgaruza\ille societdlii civile ne sunt extrem de utile in negociere. Comunicarea prin centre de informare, prin intdlniri directe cu cetdlenii, cu autoritdlile publice sau allturi de mass-media nu poate fi acoperiti numai cu mijloace guvernamentale. Activitatea partenerilor civici face ca informalia europeand sd ajungi cu credibilitate la cetdteni, agenli economici, parteneri sociali din intreaga !ari. Este de salutat faptul cd massmedia s-a transformat nu doar intr-un real multiplicator de informa{ie european5, dar a devenit gi un adevSrat formator de opinie in problemele legate de integrare.

Este o conduiti care a dat reztfltate gi cred c[ este corect sI subliniem energia pozitivd pe care acest forum a catalizat-o de-a lungul timpului in jurul obiectivului integrdrii. Am convingerea c6 acum este nevoie sd deschidem cu mai mare determinare gi mai sistematic acest mod de lucru in parteneriat, pe un domeniu critic pentru apdrarea interesului nostru nalional, negocierile de aderare. Md gdndesc la utilitatea l[rgirii consultirilor cu partidele politice parlamentare gi cu reprezentanlii societdfii civile pe probleme sensibile apIrute in negocierile de aderare a Romdniei la Uniunea Europeand.

Ag menfiona doar cdteva exemple: perioada de tranzifie solicitatb de Rom6nia cu privire la cumpdrarea de terenuri in Rom0nia de cdtre cetilenii UE, perioada de tranzi,tie de 2+3+2 ani ceruti de Uniunea Europeand pentru libera circulalie a lucrdtorilor romdni in UE dupd aderare, modificarea Legii ajutorului de stat gi a Legii concurenfei. Desigur, mai sunt gi altele.

Ag dori, in acest cadru, si vd propun constituirea unui Consiliu consultativ al negociatorului !ef, deschis spre contribuliile reprezentanfilor partidelor, ale specialigtilor din organizatjile

Adrian Ndstase

Spre normalitate

societefli civile, din mass-media, care sd aducd acea plusvaloare de imaginalie, creativitate gi gdndire politici strategicd de care este nevoie in negocierile de aderare. Romdnia are atdt de multa creativitate gi competen\d, gata si fie pusl in valoare! Rominia poate inlocui definitiv, prin eficientd qi o insumare cdt mai mare a competenfelor, lanful intdrzierilor transferate de la un guvern la altul, oricare ar fi acestea. De aceea, vE adresez invitalia de a susline cu specialigti din fiecare domeniu pe care il reprezentali acest efort nalional consolidat de accelerare a procesului de negociere cu Uniunea Europeand.

Avem in

fali un calendar

strdns de aderare la Uniunea Europeani.

Anul urmitor este unul decisiv pentru Romdnia, anul in care am dori s[ f:nalizdm negocierile incd in timpul mandatului achralei Comisii Europene. Este un an cu o mizl extrem de importantd, in care concentrarea noastrd asupra finalizdrii negocierilor trebuie sd fie una maxim6. Avem in fald capitole foarte dificile. Reformele economice trebuie sd continue in acelagi ritrn. Implementarea angajamentelor pe care ni le-am asumat in negociere va fi atent monitorizatd de citre instituliile comunitare.

Anul 2004 va fi unul cu schimbiri importante gi in Uniunea Europeani. Numirul statelor membre va ajunge la 25 o dat[ cu 1 mai 2004. In iunie 2004 vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, cu posibile schimbiri de orientare gi direcfii

politice. La I noiembrie 2004, va avea loc o reconfigurare institulionali gi de functionare a Comisiei Europene, iar toate acestea vor avea efecte asupra mediului de negociere in care trebuie si acliondm.

in acest context atit de complicat, negocierile de aderare trebuie conduse articulat qi coerent. Nu este nici timp gi nici nu este avantajos pentru Rom0nia sd transformim negocierile in teme de campanie electoral[. in

ceea ce priveqte Guvernul, el este decis sd-qi faci datoria cu seriozitate, astfel ca reformele sd-gi amplifice ritmul, iar traseul pe 394

Integrarea europeand

care ne-arn arLgajat s[ ducl Rom6nia spre succesul pe care il meriti. Suntem o naliune care a dovedit cd-gi poate moblliza resorturile cele mai valoroase pentru a-$i consacra vigoarea gi competenfa qi ci, mai ales in situaliile critice, atunci cdnd trebuie si rispundd la presiuni exteme sau la cerinle interne exceplionale, se poate mobiliza la fel de exceplional. Suntem intr-o asemenea situalie gi avem nevoie de o asemenea mobilizare excepliona16.

imi exprim increderea cI eforful pe care Guvernul il va face pentru a mobiliza intreaga societate in procesul de integrare va primi sprijinul gi contribulia dumneavoastrd, iar parteneriatul lansat de acest forum va aduce romdnilor mai multi speranld gi mai multd tncredere in succes. impreund vom reugi in aceasti misiune prioritard a interesuirri nostru nalional, o Romdnie siguri qi prosperd ca membrd a Uniunii Europene.

SINTEZA on nrapA t (decembrie 2003)

I. IMPORTANTA POLITICA A CELOR 3 ANI DE GUVERNARE Am linut s6 organizdm aceasti videoconferinld speciali pentru a face bilan{ul celor 3 ani de guvernare social-democrati.

si apreciez ci bilanful celor 3 ani de guvernare este pozitiv, intrucdt ne-am realizat obiectivele

De la bun inceput, vreau

prevdztte pentru aceasti perioadi.

- Este evident faptul cd, rentltatele oblinute exprim6, pe de o parte, competen{a gi spiritul de echipi gi de solidirritate al Guvernului, iar pe de alti parte, angajarea Ei responsabilitatea sporiti a autoritlfilor publice locale. Important este c[ succesele obfinute, atAtpe plan intem, c0t gi extern au confirmat teza noasffi, potrivit cdreia doctrina social-democrati de guvernare a

fnrii

este cea mai

potriviti pentru Romflnia.

Oferta electorali a PSD propunea la sfhrqitul anului 2000 un amplu pachet de m6suri pentru relansare economici, reinnoire gi modernizare.

Bilanful guverndrii Partidului Social Democrat, prezentat in fata Camerelor reunite ale

Parlamentului Romdniei. 19 decembrie 2003. 396

Sintezd de etapd

In acel moment, pe fondul incapaciti,tii guvernirii de dreapta de gestionare a firii Ei a reformei, unii erau neincrezdtori in hotdr6rea qi puterea noastri de a transpune in realitate Programul de guvernare. Realizarea concomitentd a unei cregteri economice, a reformei gi a imbundtElirii nivelului de trai pdrea un ideal, o simp16 promisiune

in condiliile in care guvernarea CDR-PNLincompatibilitatea cregterii economice cu ,,decretase" pivatizarea, restructurarea qi imbunitdlirea condiliilor de viafd.

electoralS. Mai ales,

PD in

schimb, populafia a crezutin Programul PSD. Prin votul lor, cetilenii ne-au acordat incredere, dar gi o mare responsabilitate. Aceea de arealiza o guvernare mai buni, care si aduci progres, bunistare gi speranfi.

Folosesc acest prilej pentru a mul{umi, inci o dati, tuturor cetifenilor, indeosebi celor care au votat PSD. Ve asigur c6 in intreaga noastrd activitate am pus gi punem pe primul plan interesele populafiei qi ale !5rii.

Bilanful acestor trei ani de guvernare - chiar dacd in unele domenii - jusffici increderea ce ne-a fost acordat[.

ar fi putut fi mai bun

Putem aprecia - cu exemplul faptelor gi nu al vorbelor, al - ci prin ceea ce amreaLizatin acegti 3 ani am dovedit ci - printr-un program de guvernare realist, articulat la realitifile romf,negti, dar gi printr-o permanentd qi ferm6 preocupare de punere in aplicare a acestuia -, se pot atinge obiectivele de dezvoltare qi imbunitlfire a nivelului de trai. demagogiei

Deteriorarea situaliei economice gi instabilitatea in plan social ce s-au manifestat in perioada 1997-2000 au creat, pe plan extern, o imagine

nefavorabili 15rii noastre. Instih4iile financiare intemalionale, agenliile de rating gi Comisia Europeani erau neincrezdtoare in capacitatea de relansare gi reformare a economiei rom6negti.

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

Aceasti percep,tie negativA a realititilor din lara noastre a rprezentat unul din cele mai grele obstacole pe care a trebuit si le depigim.

PSD a pus pe prim plan redobAndirea increderii prin revigorarea relafiilor politice externe, indeosebi a celor cu Uniunea Europeanl qi institufiile

intr-o

asemenea situafie, Guvernul

financiare interna{ionale.

r Am acfionat, concomitent, pentru a putea realiza principalele obiective de politicd externd gi pentru a dobdndi sprijin in suslinerea qi desfbgurarea procesului de reformd economic[, in condilii de suportabilitate sociald. 1. Guvernarea PSD a reugit si asigure realinarea unor obiective de politici externi vitale pentru Romf,nia, gi anume:

recunoagterea dreptului de liberi circula{ie a cetd,tenilor romdni in spaliul Schengen. In urma acestei mdsuri sunt transferate in far6, anual, circa 2 miliarde euro;

invitarea Romffniei laPraga, in noiembrie 2002, de a deveni membru NATO. S-a trecut la ratiftcarea documentelor de aderare de cStre statele membre NATO;

deja reprezentantii Romdniei participl la majoritatea structurilor

de lucru ale alianfei.

o obtinerea, in decembrie 2002, a unui calendar precis din partea Uniunii Europene pentru ca Rominia si devini membru cu drepturi depline, incep0nd cu anul2007:

- progresele in preg[tirea aderirii la Uniunea Europeand sunt ilustrate de faptul cd, in prezent, sunt inchise provizoriu 22 capitole, fald de 6 capitole la inceputul anului 2001; -

atâ&#x201A;Źrt la Consiliul European de la Copenhaga (decembrie 2002), cdt gi la cel de la Salonic (iunie 2003), s-a reiterat ci obiectivul comun al Rominiei gi UE este aderarea in 2007 gi cd Uniunea Europeani sprijind frnalizarea negocierilor in 2404; 398

Sintezd de etapd

- recent, Consiliul European de la Bruxelles a stabilit pentru Romdnia un calendar ferm, cu jaloane fixe pentru negocierea gi aderarea la Uniunea Europeand:

- este penftu prima dati cdnd se stabilegte o pentru aderare, respectiv ianuarie 2007;

dati precisi

semnificativ este faptul cd pentru prima datd gi cei l0 membri noi acceptd calendarul integrdrii Romdniei.

r incheierea de acorduri cu Fondul Monetar Internafional qi Banca Mondiali, in scopul recunoagterii gi sprijinirii financiare a efortului de reform6: - in acest cadru subliniez cd" finalizarea Acordului standby, convenit in anul 2001 cu FMI, reprezinti singura realizare de acest gen de

dupi

1989.

o rezolvarea unor litigii economice existente de ani de zile in relafiile externe bilaterale (Suedia); r

extinderea cooperirii cu

firi

qi regiuni ale lumii, in cativi;

care

prezerLta Rom0niei devenise nesemnifi

o revizuirea Constitufiei - un capitol esenlial din amplul program de reformd politicd gi institulionald a societdfii romdnegti,

cu efecte extrem de benefice in relafiile internalionale gi in organizarea

vielii sociale interne.

Realizirile Rominiei

in plan extern se datoreazi politicii

coerente a Preqedintelui firii, Guvernului gi parlamentului, numeroaselor vizite gi contacte - realizate la Bucuregti sau in striindtate - cu Eefi de state qi guverne.

2. Pe plan interno progresele realizate sunt confirmate

Comisia Europeani gi de institufiile financiare internafionale. Rezultatele economice oblinute incep6nd cu 2001 ilustreazd - cu argumentul cifrelor - ci politica noastri a reprezentat singura

Adrian Ndstase

- Sore normalitate

alternativi posibili pentru dezvoltarea economiei rominegti gi pentru sus{inerea cre$terii economice.

insemnat anul recuplirii Romf,niei la tendinlele europene de dezvoltare gi modernizare.

Anul 2001a

r Anul

2002 a reprezentat anul confirmlrii caracterului eficient gi de durati al cregterii economice.

o Anul 2003 reprezintd

anul configuririi unei economii piafl funcfionale in devenire.

Realismul gi eficienla politicii economice de suslinere a cregterii economice au fost demonstrate mai ales in anii 2002 qi 2003, in condiliile contextului economic internalional nefavorabil, cdt gi ale situaliei climaterice vitrege pentru agriculturi.

2.1. in domeniul economic sunt de

esenl6,

urmdtoarele:

o in primul rf,nd, s1x[ilizarea macroeconomici qi amplificarea cregterii economice, in vederea reahzdii convergenlei cu nivelul de dezvoltare al statelor membre ale Uniunii Europene: - nivelul cregterii economice a fost, din 2001 qi pdnd in prezent, printre cele mai ridicate dintre ldrile candidate; -

in perioada200l-2003 ritmul mediu anual de cregtere a fost

de peste SVo fa\d de minus 4o/o in perioada 1997-1999;

o in al doilea rind, datoritd

rezultatelor negative oblinute in perioada 1997-2000, agenfiile de rating au crescut riscul de lard pentru Rominia cu 3 niveluri;

in perioada200l-2003, implementarea reformelor economice a avut ca efect cregterea, an de an, a calificativelor pe care agenliile de rating le-a acordat Romdniei, fiind recuperati gi depdqiti pdni in prezent scSderea ?nregistrati in perioada 1997-2000;

Sintezd de etapd

in aceste condilii s-a imbunbtdlit semnificativ accesul Rom0niei pe pielele externe de capital in condilii favorabile de dobdnd6;

o in al treilea

rflnd, imbunititirea sustenabilitifii finan{elor publice, caracteizatd prin controlul strict al deficitului bugetar qi imbunitilirea gradului de colectare a veniturilor;

de asemenea. incheierea in linii mari a reformei in domeniul financiar, astfel incdt politica financiari sf, devinf, un factor

stimulativ al cregterii economice;

- Romdnia are, de acum, un Cod fiscal, care asigurl un cadru unitar, stabil gi coerent al reglementdrilor fiscale; o in al

patrulea rflnd, reducerea pronunfati a inflafiei; gi echilibratd de politici macroeconomice

programarea coerentd

asigurd realizarea obiectivului de atingere in2004 a unei infla{ii cu

o singurd cifr6;

r in al cincilea

rf,ndo continuarea acceleratl a reformelor structurale, respectiv a priv atizdrii gi restructuririi, ajungdndu-se ca pentru prima dati dupi 60 de ani, sectorul privat s6 devind preponderent in structura capitalului social;

o in al gaselea rAnd, imbunitifirea semnificativfl a mediului de afaceri qi perfecfionarea legislafiei privind falimentul; o in al qaptelea rind, declantarea unor programe de investitii, care suslin cregterea economic6 gi imbunitdfirea condifiilor de via!5 in mediul urban gi rural. Nu trebuie uitat insi cd adev[rata valoare a realizdrilor economice gi misura corectitudinii politicii noastre sunt date de modul de reflectare a acestora in cregterea bunistirii poputafiei.

2.2. Politica sociali este cu atit mai importanti cu cflt ignorarea acesteia, in timpul guvernirii din perioada 19972000, a condus la pribupirea firi precedent a nivelului de gradului de sirlcie a populafiei fnrii;

gi la cregterea

trai

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

consolidarea rolului politicii sociale, ca factor productiv, a fost complet ignorat[ in guvemarea precedenti gi aceasti decizie politice eronati a contribuit la sciderea dramaticd a produsului intern brut gi a veniturilor celor mai largi categorii sociale.

in prezent chiar daci uneori nu au rdspuns in totalitate a;teptirilor populaliei, certificd - aga cum, de altfel, o reflecti gi sondajele de opinie - angajarea fermi a Guvernului Mdsurile infreprinse p6nn

pentru realizarea obiectivelor asumate in domeniul social.

Veniturile familiilor au crescut sensibil in anii de guvernare PSD, dupi cum gi accesul la bunuri de utilitate publicd gi la servicii de interes general a ?nregistrat o ameliorare semnificativl.

o Ca urmare, in Romdnia - conform celei mai recente evaluiri frcute de Banca Mondiald - nivelul de siricie in rAndul populafiei a scizut deh3Soh in 2000la29Yoin2002. Pentru a da rdspuns preocupdrilor celor mai largi categorii sociale, pornind de la prevederile Programului de guvemare pe perioada 200I-2004, Guvernul a adoptat Programul social pe2002-2003. Corespunzdtor obiectivelor urmdrite, au fost stabilite si asigure:

mlsuri

care

o protecfia sociali a categoriilor de persoane cu venituri mici, in vederea compensdrii cregterilor de prefiri la energie gi combustibil;

asigurarea corespunziltoare a populafiei gi a economiei nafionale cu energie electrici, termici gi gaze naturale;

alimentarea

cu api a localitifilor

necontrolate a tarifului apei potabile;

realizarea de locuinfe cu caracter social;

o creditarea o

construcfiilor de locuinfe;

misuri sociale in sistemul

invitimffnt;

evitarea

Sintezd de etapd

r r

ameliorarea stirii de sinltate a populafiei;

extinderea gradului de cuprindere a persoanelor defavorizate, cu venituri mici, in releaua de magazine de tip ,reconomat". Doresc s[ eviden{iez, de asemenea, c[ pentru prima dati s-a pus in aplicare un pachet de misuri stimulative pentru tineri, pornind de la atribuirea gratuiti de active in vederea dezvoltirii de afaceri in zootehnie gi pdnl la reducerea impozitelor pe salarii pentru cei care lucreazi in sectorul tehnologiei informaliei.

403

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

rI. EVOLUTTA POZTTTVA A ECONOMIET ROMANESTT

1. Evolufiile sectorului real al economiei in perioada 2000-2003 au condus la rcalizarea unui spor de peste 16,/o al produsului intern

care, in termeni echivalenfl, inseamni un plus de circa 5 miliarde USD, comparativ cu pierderea de 4 miliarde USD in primii 3 ani ai guvernirii CDR-PNLPD (graficele nr. 1 gi nr. 2).

brut

o in primele 9 huri ale acestui an, cu toate dificult[lile induse de mediul internalional gi condiliile climaterice, produsul intern brut a crescut cu 4r7o/o, fiind premise pentru atingerea unui ritm de 4r8-4,9oh pe intregul an.

o Nu numai cd se anihileazi astfel recesiunea din anii 19972000, dar se va permite cala finele anului viitor sau cel mai tiirziu

in primul

trimestru al anului 2005 si se oblini un volum al produsului intern brut echivalent cu cel din anul 1989.

- Sd nu uitlm cb am preluat guvernarea lnrii in momentul in care economia romdneasci realizanumai 80%o din PIB-ul din 1989. 2. Industria ilustreazi, cu siguran!6, cel mai bine ce

poate

insemna aplicarea unui program economic judicios de restructurare gi modernizare, ancorat in realitate - cum este programul PSD.

Daci in perioada 1997-1999, cdnd conjunctura internalionald industriali s-a redus cu22oh,noi, pdni in prezent, am rcalizat o creqtere cu circa 2l%o, in condilii era favorabili, producfia

economice externe total neprielnice (graficul nr. 3a).

Pe ansamblul perioadei 2001-2004 aqteptim o cregtere cu 27o/o a

produc$ei industriale fafi de anul 2000, ceea ce va insemna, practic, ci aducem activitatea industriali la nivelul anului 1990. 4M

Sintezd de etapd

Dar, evident c5 vorbim de o alti produclie industriali, mai competitivi gi cu o structuri mai apropiati de cerinfele piefei interne gi externe.

o Industria prelucritoare gi-a majorat considerabil ponderea in cadrul producliei indushiale totale, iar exportul acesteia este tot mai competitiv pe plan internafional.

Decalajul dinhe reaLizdrlle noastre - un plus de peste 26oh - gi pierderile guverndrii anterioare - un declin de Zt"/o - sunt gi mai pronunlate in cazul industriei prelucritoare.

Exportul de produse ale construcfiilor de magini in perioada cu perioada 1997-1999, a inregistrat o

2001-2A03, comparativ cregtere cu circa 80olo.

Este de remarcat exportul de magini gi echipamente electrice, cate a cunoscut o majorare de circa 3 ori, respectiv 2,2 miliarde USD in ultimii 3 ani, comparativ cu primii 3 ani din guvernarea CDR-PNL-PD.

o Semnificativ este faptul c[ sporurile deosebite ale producfiei industriale in perioada 2001-2003 s-at realizat in condiliile creqterii productivitifii muncii ca 36Vo fa[d de 2000. o Printr-un proces amplu de retehnologizare gi de orientarc a fabricaliei spre cerinlele pielei, in perioada 2001-2003, s-au realizat ritmuri anuale ridicate de cregtere, comparativ cu un regres mare in anii 1997-1999 (graficul nr. 3b): Ritm mediu anual-oh

Industria de prelucrare a cauciucului $i maselor

2001-2003

1997-1999

+14,0

-15,2

+15.8

-l1.6

plastice

lndushia metalureicd

405

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Ritm mediu

^nu

l-oh

2001-2003

1997-1999

Industria de masini si echipamente

+ 6_4

-23.1

Industria chimici

+ 4.2

-1s.0

Industria textild

+2-2

-13.0

Productia de mobilier

+ 7.0

-7.4

3. in agriculturi, anii 200I-2003 au reprezettat perioada inscrierii acestei ramuri pe calea modernizirii gi adaptirii la cerintele pie{ei.

o Acum, putem spune c[ agricultura romaneasci e mai aproape de agricultura europeani, chiar dac[ decalajele sunt inci semnificative.

Producfia agricoli este in prezent cu 25Yo mai mare decfit anul 2000, in timp ce in perioada guvern[rii CDR-PNL-PD

scdzuse

I5Yo.

si atingem nivelul din 1989, evident favorabili dezvoltdrii sectorului zootehnic -

Reugim, astfel, cain2004

inh-o alti structuri gi ?n condifii sporite de eficien16.

Subliniez faptul ci, in acegti trei ani, populafia ocupati in agriculturi s-a redus sensibil, de la 42oh in 2000 la 33,5Vo in 2003, demonstrind qi in acest fel imbunitSlirea structurii

economiei noastre.

o Important pentru progresul agriculturii este cd sectorul zootehnic s-a redresat gi cunoagte - dup[ mulli ani - sporuri importante de producfie (graficele nr.4 qi 5).

Sintezd de etaod

Pe primele 9 luni din acest an producfia sectorului zootehnic a

cu circa l7o/o, dttpi ce anul trecut ea se majorase cu l0rzoh, comparativ cu o scddere de l5o/o in perioada guvernirii CDR-PNL-PD. crescut

o S-au creat gi modernizat structurile

agrare. Mdsurile privind exploataliile agricole au urmirit sprijinirea organizirii de exploatafii performante gi creqterea dimensiunii acestora prin: asociere, arendare, concesiuni, vAnzare-cumplrare.

- in perioada 1997-1999 a avut loc o scidere constanti a exploatdrii terenului agricol in forme orgarizate. Astfel, societilile agricole cu personalitate juridici erau la sfrrgitul anului 1999 mai pu{ine cu 340 uniteli.

Urmare a politicii de favorizare a concentririi exploataliilor agricole, acum, o suprafafi de peste 3 mil. ha este exploatati in forme asociative.

A fost pus in aplicare un program de imbunitifiri funciare in

scopul combaterii secetei, eroziunii solului gi inunda,tiilor, linind cont de protectia mediului, astfel incdt si se diminueze suprafelele

agricole aflate sub influenfa directi a factorilor climaterici. S-a acfionat pentru achizilionarea de echipament de irigat, reabilitarea

amenajirilor

de imbun[tiliri

funciare, precum

pentru

pivatizarca amenajirilor de irigalii.

- in perioada 1997-1999 gradul de utilizare a suprafelelor pentru irigat a scizut de la 4o/o la 2,7o/o. - ln anul 2001 gradul de utilizare era de l0,3Yo, in 2002 de 15,40 , iar in 2003 a atins nivelul de circa 26Vo (graficul nr. 6).

4. in domeniul infrastructurii

de transport, acfiunile intreprinse in perioada 2001-2003 au urmdrit dezvoltarca unei retele cu grad

ridicat de eficien1i, compatibild cu releaua europeand.

407

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o In domeniul transportului feroviar: - a fost rea'lrzatl reabilitarea a 115 km de cale ferati pe tronsonul Bucuregti-Cdmpina gi a continuat modernizarea tronsoanelor Cdmpina-Bragov, Bucureqti-Fetegti,

Fetegti-

Constanfa, Curtici-Deva, Craiova-C alafat;

fibri optici montat

au fost modernizate, la nivelul standardelor europene, 13 stafii

s-au pus in funcfiune 2.530 km de cablu aerian qi 1.000 km montat subteran;

ferilil; - pe 7 relafii de cale ferati circulfl garnituri noi ,,Sigeata de cale

AlbastrS".

r -

in domeniul infrastructurii rutiere:

un accent deosebit s-a pus pe obfinerea de credite pentru construirea gi modernizarea de autostrizi, drumud expres gi linii de centurd, astfel incdt, in timp, Romdnia s[ se alinieze la standardele europene din domeniul rutier;

- s-au reabilitat

unele drumuri nationale

gi poduri, cu

facilitilile limitrofe;

a fost

finalizati repararea autostrlzii Bucureqti-Pitegti;

s-au executat lucriri de construcfie pe tronsonul BucureqtiFundulea-Lehliu-Drajna, aparlindnd autostrdzii BucuregtiConstanla.

5. O datd cu redefinirea statutului Ministerului Comunicaliilor qi Tehnologiei Informaliei activitatea privind societatea informafionali cunoagte un ritm alert. Astfel, in perioada200l2003, acliunile intreprinse in scopul dezvoltdrii gi modernizdrii acestui sector au fost:

o perfecfionarea cadrului legislativ niului; 408

institufional al dome-

o finalizarea a 28 de proiecte pilot, care au scopul de a ofert servicii publice prin intermediul mijloacelor electronice 9i al accelerlrii Reformei Digitale a Guvernului, intre care:

in funcliune in martie 2002, a Sistemului Electronic pentru Achizifii Publice, folosit in prezent de peste 800 de institufii publice. Sistemul Electronic pentru Achizilii Publice a funclionat in aceasti perioadi gi ca un instrument eficace de luptl punerea

contra corupliei;

plata taxelor qi impozitelor prin mijloace electronice;

implementarea noului Plan Nafional de Numerotafie

lansarea colectlrii electronice a datelor statistice;

proiectul de informatuare a gedin{elor de guvern; proiecte din domeniul e-governmentl

introducerea sistemului na{ional urgenfl - lI2;

unic pentru apelul de

asigurarea tuturor condiliilor pentru liberalizarea pie{ei de comunicafii din Romffnia;

r infiinfarea Autoritifii

Nalionale

completi

Reglementiri in

Comunicalii;

o accelerarea introducerii calculatoarelor cu/gi acces Internet in unitdlile de invdfdmdnt. in altd ordine de idei, este de mentionat c5, in ptezent, sunt in funcliune 473 sta{ii de radiodifuziune, din care doui treimi private, spre deosebire de sfbrqitul anului i999, cAnd funclionau 331 stalii de radiodifuziune.

La fel, funclioneaze 299 sta,tii de televiziune, spre deosebire

finele anului 1999, cdnd funclionau 139. Abonamentele telefonice sunt in numir de 617 milioane, din care 35,8oh la re(eaua de telefonie mobili, spre deosebire de anul

1999, cdndabonamentele telefonice erau in num6r de 4rg milioane, din care 23,30 la refeaua de telefonie mobil6.

acelagi timp, nu trebuie uitat c6 intr-un termen relativ scurt am reugit si introducem competifia gi concurenfa in acest sector .

6. Exporturile au sporit puternic, atingdnd o valoare cumulatd pe acegti 3 ani, de 43 mitiarde USD, fafi de 25,2 miliarde USD, in perioada 1997-1999 (graficul nr. 8).

o Aceastd cregtere deosebiti se datoreazd, in principal, evolutiei mai rapide a exportului de produse ale industriei cbnstrucgiiior de magini (graficul nr.9) qi de produse ale industriei uqoare. o

Media lunarl a exporturilor din perioada 2001-2003 este de circa 1,2 miliarde USD, fald de o medie de 0,7 miliarde USD realizatl, ?n perioada 1997-1999.

in schimb, importurile au sporit intr-un ritm mai

mare cu efect

deteriorarea balanfei comerciale gi a balanfei de

pllfi.

7. irrcepdnd cu anul 2001, intre prioritdlile politicii economice promovate de Guvern s-a aflat promovarea unor strategii mai

atractive pentru intensificarea procesului investifional imbunitifirea climatului de afaceri.

o Punerea in stare de normalitate a corela{iei consumeconomisire-investi{ii a determinat un progres semnificativ al investifiilor ?n ultimii 3 ani. o Investifiile in economia nationali s-au majorat in perioada 2001-2003 cu peste 25o/o, spre deosebire de perioada lggT-lggg, cdnd acestea s-au redus cul4,SYs.

semnificativ este faptul cd aceste cregteri au fost rezultatul sporirii - in cea mai mare mdsurd - a investifiilor sectorului privat, ceea ce denotd increderea acestuia in procesul de cregtere economicd gi in politica noastri sociald.

410

in acegti primi trei ani, investifiile sectorului privat au crescut cu peste 376/o, ceea ce s-a concretizatin mirirea contribuliei sale la volumul total de investitii de la 58oh in anul 2000 la peste 66%o in anul2002.

convergenti cu economiile dezvoltate - a procesului investilional din aceqti ani o reprezintd tlocarea cu precidere a fondurilor citre achizifionarea de utilaje 9i echipamente gi, mai ales, a celor de nivel tehnic ridicat, din import.

doua tr[sdturi

Din 2001 pini in prezent, investiliile in utilaje 9i mijloace de transport au crescut cu aproape 30Vo; ponderea acestora, in total investifii, s-a majorat de la 47Vo in 2000 la aproape 50Yo in2002.

8. in ultimii trei ani, inflafia s-a situat pe un trend constant descrescitor, constituind un semnal pozitiv privind eforturile pentru recdgtigarea increderii populafiei in moneda nafional[.

o La

sfhrqitul anului 2002, inflafia

a fost de l7,8Yo

(decembrie/decembrie an anterior), nivel inferior ce\ti realizat, atht in anul 200I (30,3"h), c8t qi in anul 2000 (40,7o/o).

luni ale anului 2003 inflafia renlizatil a fost de l2o8"h, fiind asigurate condifii pentru incadrarea in nivelul de Pe primete 11

l4o/o (grafrcul nr. 7).

- De altfel, in intervalul 2002-2003, trendul descendent al inflaliei a cunoscut o consolidare remarcabili, inflalia inregistratd fiind cea mai redusi dupl anul 1990.

4tl

ru. o por,rrrcA FTNANcTAnA nrrcrpxrA

l. Din perspectiva relansdrii economiei gi a cregterii competitivitilii acesteia, Guvernul psD a orientat politica financiari in scopul stimulirii muncii, economisirii gi investifiilor. in acest sens, am reuqit - in limitele resurselor disponibile - s[ asigurdm relaxarea gradurui de fiscalitate de la 29,5yo din produsul intern brut, cdt se inregistra in anul 2000,la circa 28Yo pentru acest an. Este de remarcat faptul ci aceasti

evolulie favorabild pentru dezvoltarea afacerilor s-a oblinut, cu deosebire, prin diminuarea presiunii fiscale asupra muncii.

Astfel, contribuliile calculate in raport cu salariile s-au redus de la 60Yo in anul 2000 la 52,5yo in 2003; in anul 2004 vom opera noi reduceri ajungdnd la 49,5%o. Aga cum ne-am angajat prin Programul de guvemare am asigurat un cadru coerent de taxe gi impozite, in concordanli cu legislatia

fiscall

Uniunii Europene.

1.1. Codul fiscal,

reglementare

juridic[ de fond, prima

acest gen in Romdnia, a fost deja aprobat gi va de la I ianuarie 2004.

intra in vigoare

Se asigurd astfel un cadru fiscal modern Ei stabil, stimulativ pentru investitori qi pentru oamenii de afaceri. Evidenfiez, in acest context, noile

facilitifi care vin in sprijinul cetifenilor, insemnflnd practic o reducere importanti L impozitelor gi taxelor plitite de acegtia.

412

Sintezd de etapd

Fa!6 de sistemul actual de determinare a venitului anual global, codul fiscal introduce deduceri. cum sunt:

deducerile pentru reabilitarea locuinlei de domiciliu, in limita a

15 milioane lei pe an;

o prime de asigurare pentru locuinla echivalentului in lei a 200 euro pe an;

de domiciliu, ?n limita

o contribulii la schemele facultative de pensii ocupalionale, in limita echivalentului in lei a 200 euro pe an; o

conhibulii pentru asigurdrile private de sindtate,

in limita

echivalentului in lei de maxim 200 euro pe an.

1.2.

in cadrul reformei din sectorul bugetar, de la I ianuarie 2003 finanfelor publice.

a fost implementatd Legea

Aceasti lege conferd mai multi transparen![

alocarea

fondurilor publice prin interzicerea refinerii qi utilizflrii in sistem

extrabugetar

a veniturilor

bugetare. Totodati, se includ in

bugetul de stat fondurile speciale, asigur0ndu-se astfel inscrierea in tendinla de unificare a instrunentelor bugetare.

2. ln aceasti perioadi am acfionat in vederea realizirii unei administrafii fiscale semiautonome, care si flexibilizeze colectarea impozitelor gi taxelor.

- in acest scop, incepdnd

cu anul 2003, a devenit funcfionalb unitatea pentru contribuabilii mari, iar departamentele care au responsabilitdli legate de administrarea fiscalS au fost unificate in Agenfia Nafionall de Administrare F'iscali.

3. Pentru prima dati dupb 1990, in fiecare din acegti trei ani, proiectul bugetului a fost depus, la Parlament, in termenul previzut de lege.

- Adoptarea de cdtre Parlament a legilor bugetare anuale in cadrul termenului legal permite derularea in condifii de normalitate gi eficienfi sporiti a viefii economico-sociale in Rominia. 413

Se asigurd, realizarea obiectivelor generale ale dezvoltiirii

economice pe tetmen mediu gi lung, atiltla nivel central, c6t gi la nivelul autoritillor publice locale.

4. O preocupare constanti a Guvernului a constituit-o accelerarea reformei in domeniul financiar, astfel incdt politicile fiscale gi bugetare sd asigure sciderea drastici a plifilor restante gi a blocajului financiar din economie.

Pentru diminuarea efectelor acestor fenomene negative

in fapt reprezentau, la inceputul

care

anului 2001, cele mai grave probleme ale economiei romdnegti - Guvernul a pus in aplicare mdsuri speciale, cuprinse in Programul antiinflafie gi Programul antiblocaj financiar.

o Am acordat o atenlie deosebiti intiririi disciplinei

financiare,

inisprind legisla{ia in domeniul recuperirii datoriilor bugetare.

Ca urmare a aplicd.rii misurilor de diminuare a arieratelor, din aprilie 2002 Si pini in prezent au fost incasate peste 5.000 miliarde lei.

Pentru diminuarea arieratelor cdhe bugetul de stat gi intre misuri care ii vtzeazil

partenerii de afaceri au fost luate o serie de pe marii datornici, printre care:

anularea obligafiilor bugetare aferente minelor inchise sau

aflate in conservare;

adoptarea Legii privind unele misuri pentru inttrrirea

disciplinei contractuale;

corelarea salariilor managerilor intreprinderilor de stat cu indicatorii de performanli.

Sintezd de etapd

Tv. IMBUNATATTnT.q. MEDIULUI DE AFACERI

Atenlia deosebit[ acordatd, in aceastd perioadd, misurilor de stimulare Ei sprijin al sectorului productiv al economiei, IMMurilor, precum gi imbunitiifirii mediului de afaceri - inclusiv prin perfeclionarea legisla{iei in domeniul investiliilor -, a inceput deja sd producd efecte, cu consecinte favorabile asupra cregterii economice, imbunitdfirii utilizirii forfei de muncd gi reducerii gomajului.

in cadrul fiecirei camere de comerf judelene, a unui birou unic, a permis scurtarea duratei infiinflrii gi autorizdrii noilor societl]i comerciale la 20 zile, fali de circa 90 Organizarea,

in sistemul anterior, precum qi reducerea taxelor in acest domeniu

aptoape 40o/o.

2. Pentru perfeclionarea cadrului legal gi institufional destinat investitorilor s-au realizat doui schimbiri importante, respectiv:

adoptarea Legii privind promovarea investiliilor directe cu impact semnificativ in economie;

infiinlarea Agenliei Romdne pentru Investilii Shiine.

3. Una din principalele prioritdli din ultimii ani ale Guvernului nostru a fost de a reduce sau inljltura barierele administrative, in scopul incurajirii investifiilor private autohtone sau striine. in acest sens, in 2002, Guvernul a elaborat un Plan de acfiune pentru eliminarea barierelor administrative din mediul de afaceri. Acest plan a fost conceput de cdtre Guvern impreund cu comunitS{ile de afaceri gi cu institufii internationale.

- Din cele 71 de mdsuri specifice, 63 au fost implementate, cele mai importante fiind: simplificarea procedurilor de inregistrare gi autorizare a noilor firme; imbunitifirea reglementirilor de intrare gi de ieqire de pe piafn; simplificarea procedurilor vamale; adoptarea sistemului de aprobare taciti, ca mijloc de reducere a birocraliei gi de eliminare aittdrzierilor administrative; implementarea sistemului de decizii electronice. 4. Pentru cre$terea competitivit5lii produselor romdneqti gi

majorSrii expofturilor au fost intensificate acliunile de susfinere gi promovare a exporturilor Romffniei prin alocarea de

fonduri bugetare, in administrarea EXIMBANK,

ministerelor gi agenfilor responsabili. in acest scop, pentru anul 2003 au fost previzute, in bugetul de stat, fonduri in valoare de 2200 miliarde lei.

5. in vederea facilitirii accesului IMM-urilor la finanlare s-a infiinfat qi consolidat Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

416

Sntezd de etapd

V. RELANSAREA PROCESULUI DE PRTVATIZARE $I RESTRUCTURARE

Evolulia ponderii sectorului privat in economia romaneasci releve faptul cd in ultimii ani sporirea rolului sectorului privat s-a datorat atdt creqterii volumului siu de activitate prin investiliile efectuate de capitalul privat, cdt gi prin intensificarea procesului de privatizare.

La sfflrqitul anului 2000, grupul marilor societl{i industriale sectoriale (energetice, de transporturi) erau practic neatinse.

f. in

acest moment, procesul de privatiz^re comerciale se afli infaza finaltr.

societifilor

De referin!5 sunt privatizdrile unor mari societdli industriale cu dificultali in produclie qi pulin atractive. in anul 2003 am reu;it sd pivatizdm 17 intreprinderi mari. Mai multe intreprinderi mari de stat (Siderurgica, Tractorul, Aro), foarte bine cunoscute pentru problemele lor, au fost vdndute unor investitori strategici.

o in linii generale, in turism, ca gi privatizarea s-a incheiat.

domeniul bancar,

. in domeniul agricol, privatizarea poate fi considerati terminati, dac6 avem in vedere cd societilile rimase nu mai pot fi pivatizate. Ele vor urma fie procedura de reorganizare qi faliment, fie vor fr pregdtite in vederea vdnzdni de active.

o in sectorul transporturilor au fost privatizate 15 filiale ale societifilor de cale ferati ,,Ctr'R Cilitori" gi unele din societilile desprinse din companiile 9i regiile nafionale de profil. 4t7

2. in perioada 2001^ noiembrie 2003 au fost incheiate contracte de privattzare pentru 685 de societifi comerciale, cu un capital social v6ndut de peste 31.000 miliarde lei (din care97 societdli comerciale mari gi foarte mari, cu un capital social v0ndut de 28.500 miliarde lei). Valoarea capitalului social vfindut in perioada 20Ol-noiembrie 2003 este de lr7 ori mai mare decfft valoarea capitalului social vffndut in perioada 1997-2000.

Capitalul social privatizat cu investitori strflini in perioada in perioada 1997-2000 qi reprezinti peste 81% din intregul capital social v0ndut cltre investitorii strdini.

2001-2003 este de 4,4 ori mai mare decflt

3. in aceasti perioadi a trebuit si facem faF li zecilor de societf,li pivatizate frri discerndmint in guvernarea CDR-PNL-pD gi la care a trebuit sI reludm procedurile de privatizare.

Concomitent, am intensificat procedurile de restructurare gi lichidare a societ[filor neviabile, mdsuri pe care ne-am asumat-o, degi creeazd nemulfumiri in rdndul populafiei.

Mulfumesc pe aceasti cale sindicatelor gi salariafilor de la societifile respective deoarece au inleles ci pentru viitorul lor este mai bine si procedim in acest mod. Datele APAPS aratd c6 peste 400 de societifi se afl6 in acest moment in lichidare, iar pentru 18 societili s-au aprobat planurile de restructurare, ce vor fi implementate in prima parte a anului viitor.

4. La inceputul lunii noiembrie, in portofoliul APAPS se mai aflau numai 65 societifi comerciale cu peste 100 salariafi fiecare, unde statul de,tine pachete majoritare de ac.tiuni.

mod decisiv a procesului de privatizarc prin in perioada imediat urmdtoare, a cadrului legislativ din domeniu, va conduce la incheierea, in termeni generali, a privatizirii de cltre APAPS a societlfilor din portofoliul siu.

Accelerarea completarea,

418

Sintezd de etapd

Dup[ sfhrgitul acestui an, vor mai rimdne de privatizat doar 16 societdli incluse in programele PSAL I gi PSAL II, convenite cu Banca Mondiald.

APAPS a desfiinfat sucursale teritoriale gi a inceput procesul de restructurare a institufiei, in sensul transform[rii sale intr-o Agenlie de Monitorizare Postpriv atizare.

5. ln sectorul energetic, la Termoelectrica

s-au privatizat

2 din

cele 5 grupuri energetice scoase lavdrlzarc.

La Hidroelectrica sunt avansate procedurile de privatizare 8 societ5ti de prestdri servicii gi pentru 12 obiective

pentru cele

hidroenergetice.

in cazul SC Electrica SA sunt in curs negocierile cu compania ENEL pentru pivatizarea filialelor Banat gi Dobrogea,

iar pentru filialele Moldova qi Oltenia s-a aprobat strategia

pivatizare.

La SNP Petrom au inceput negocierile cu firmele precalificate si incheiem procesul in anul 2004.

gi ne aqteptim

419

VI. O POLITICA SOCIALA PENTRU CETATEAN

Solidaritatea fi protecfia sociali reprezinti obiective fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat. Componenta sociali este cu atdt mai importantd, cu cOt ignorarea in timpul guvernirii de dreapta din perioada 1997-2000 a

acesteia

condus

a$a

dupi cum am menlionat - la pribugirea fbri

precedent a nivelului de trai al populaliei.

1. Principalele direcfii de ac{iune in plan social, pe care le avem in vedere, sunt:

crearea de locuri de munci pentru diminuarea

cre$terea veniturilor;

dezvoltarea serviciilor

de interes public

controlul

fondurilor destinate acestora:

aplicarea de misuri suplimentare pentru protecfie sociali, in func1ie de situalia specifici a fiecirei categorii de cetifeni.

Consecvent orientirii social-democrate, Guvernul aplici un program social amplu, menit si amelioreze condifiile de viafi ale populafiei.

SI nu uitim cd datoritd regresului economic din perioada 19972000, fondurile bugetare au scdzut foarte mult, nivelul de trai deteriordndu-se in mod dramatic. Desigur, cu toate eforturile depuse in anii 2001,2002 gi 2003, agteptlrile populafiei rimin, in continuare, foarte mari.

420

Sintezd de etapd

2. Promovarea unor misuri active de ocupare a forfei

munci reprezintl a

siriciei

cea mai importanti modalitate de combatere qi de creEtere a nivelului de trai.

Cregterea economicl suslinut6, combinati cu o utilizare mai bund a

fo4ei de muncd, r6min factori decisivi in majorarea veniturilor popula{iei qi restrfl n gerea categoriilor defavo rizate.

r in acegti trei ani au fost incadrate in munci circa 105 milioane persoane, din care peste jumltate sunt tineri, femei, qomeri, persoane cu handicap, absolvenli cu vdrsta de peste 18 ani provenifi din instituliile de ocrotire social6, persoane de etnie romd.

- in anul 2002 s-alu incadrat 540.400 persoane, comparativ cu 250.000 previzute ?n Programul nalional pentru ocuparea fo4ei de munc[.

- in programul aprobat pentru anul 2003 s-a previzut incadrarea in muncd a 300.000 persoane; in primele 10 luni au fost incadrate 456.000 persoane.

aceste condilii,

numirul mediu de salariali va fi

?n 2003 cu

3r8o/o mai mare decdt in anul 2000, in timp ce in perioada 19971999 reducerea numdrului de salariafi a fost de lgr8Yo.

c Ca efect al politicilor active de ocupare, numirul gomerilor inregistrafi la sff,rqitul anului a scizut de la 1.007.000 persoane in anul 2000, la 827.000 persoane in 2001 9i 761.000 persoane in 2002, ajungffnd la 655.000 persoane la finele lunii noiembrie 2003 (graficul nr.10).

Corespunzdtor, rata gomajului a scdzlt de 7r2o/ola sfflrgitul lunii noiembrie 2003.

3. in contextul

l0,5Vo

in 2000 la

general al politicilor de stabilitate macroeconomic[ gi de accelerare a reformelor structurale, in perioada 2001-2003, politica veniturilor salariale a fost prudenti, fiind axati in principal pe acfiuni de protecfie a veniturilor salariale fa{[ de

Adrian Ndstase- Spre normalitate

rata inflafiei gi pe misuri de impunere a disciplinei financiare in intreprinderile publice.

o Ca urmare a mlsurilor intreprinse s-a asigurat cregterea reali a c0gtigurilor salariale (graficul nr. I 1) la un nivel care si nu inducd efecte inflalioniste nedorite gi sI asigure o mai buni proporfionalitate intre salariile minime gi maxime gi, respectiv, intre cAgtigurile salariale oblinute in diverse ramuri. r Pomind de la importanla salariului minim - ca element de referin!5 in intregul sistem salarial 9i principali pdrghie in asigurarea de venituri care sd permiti un minim decent de via![ -, prin misurile adoptate, s-a reugit ca prevederile Programului de guvernare in acest domeniu s[ fie devansate cu I an de zile. Salariul minim este in prezent de 2,5 mil. lei fala de 1 milion la sffirgitul anului 2000, ceea ce - in termeni reali - inseamnd o creqtere de 53o/o.

Reamintim

ci prin oferta electorali

ne angajasem

cregtem

salariul minim pdni la sfirgitul anului 2004 - in termeni reali - cu 50% faln de 2000. Acum, avem in vedere creqterea in continuare a salariului minim, respectiv la 2,8 mil. lei incepflnd cu ianuarie 2004.

Salariul real a crescut cu7,4%o in anul 2002 fa\d de anul 2000 cu 8,7Yo in primele 10 luni ale anului 2003, comparativ cu Si perioada corespunzdtoare a anuLui 2002;

Este de amintit cd in anul 1999 salariul real a 1996 cu aproape23o/o.

scizut fati

- Daci nu ar fi avut loc aceasti pribugire a salariului real in perioada guvernirii de dreapta am fi reugit ca, acum, si atingem aproximativ nivelul de trai din anul1990. - in aceste condi,tii,

cu toate eforturile, nu reugim decdt

ajungem, in anul 2004, aproximativ la nivelul de trai din 1996.

422

Sintezd de etapd

Daci in anul 1999 falil de 1996, pensia reali a scizut cu

24r2oh, in anul 2002 a inregistrat o cre$tere de 8o/o fa!6 de 2000, iar in primele 10 luni din 2003 o cregtere de 6r2Yo fa16 de perioada

corespunzitoare a anului 2002 (grafrcul nr. 12).

4. Aprecierea cregterii nivelului de trai qi imbunitifirii condifiilor de viafi reprezinti un demers complex, care nu se renxnd la evolulia veniturilor qi a ocupirii forfei de munc6, degi acestea reprezintd caracteristicile esenliale. Tocmai aceasti viziune asupra futuror aspectelor ce concurd la o via!5 mai bun[ a reprezentat fundamentul Programului social aprobat gi urmdrit

permanent de Guvern.

o Pentru cunoagterea evolufiei unora din aceste cerinfe ale nivelului de trai - precum situafia economici a gospodiriilor, condifiile de locuit, starea de sinitate, viafa asociativi, construcfia de drumuri, petrecerea timpului liber - s-au orga,ntztt anchete statistice periodice.

Din anchetele realizate asupra condiliilor de via!5 rezltlJti cd popula{ia consideri ci nivelul de trai s-a imbunitifit, chiar dacfl efectele pozitive nu au fost resimfite de citre toate categoriile; intr-o serie de gospodirii cregterea veniturilor nu a compensat inrlutlfirea situafiei din alte c rrze, precum un numlr mai mare de copii, gomaj,,imbolniviri etc. Prin Programul social pe care Guvernul il implementeazd sunt lintite tocmai asemenea categorii defav oizate.

sintez6, principalele progrese

in imbunitlfirea condiliilor de

via!5, in opinia celor intervievali, sunt:

o creqterea reald a veniturilor a permis ca pe ansamblul gospodiriilor si se reduci ponderea celor care trebuie si se imprumute pentru a-qi acoperi cheltuielile; o

imbundtblirea nivelului de trai s-a reflectat qi in sporirea

inzestririi gospodlriilor cu unele bunuri

folosinfi 425

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

indelungatl. Cregteri semnificative apar la aragazuri, frigidere, aspiratoare, TV color, autoturisme, computere, telefoane mobile etc;

semnificativ este gi faptul cd in acegti 3 ani s-au eliberat peste 88.000 de autorizalii de construire pentru case de locuit.

in concordanli cu prioritdlile stabilite in cadrul Programului de guvernare pe perioada 200I-2004, politica sociali a Guvernului s-a fundamentat pe necesitatea unei schimbiri radicale in abordarea problematicii siriciei gi marginalizilrii, prin crearea condifiilor minime de trai, astfel incfft cetifenii si poati participa efectiv la viafa sociali.

5. Guvernul,

pe deplin ataqat obiectiwlui fundamental de creqtere a nivelului de trai, a adoptat gi pus in aplicare un program menit si imbunitifeascl substanfial protecfia sociali pentru categoriile de persoane cu venituri mici.

o Fondurile bugetare destinate asisten{ei sociale, aloca{iilor, pensiiloro ajutoarelor gi indemnizafiilor pentru diferite categorii defavorizate au crescut - in condifii comparabile de prefuri - cu 1516"/" in perioada 2001-2004 fafl de perioada t997-2000.

- in anul 2003 valoarea acestor fonduri a fost cu 27oh mzi mare decdt in anul 2000, iar prin bugetul pe 2004, se prevede un spor suplimentar - in termeni reali - de 7 160/o. Am asigurat, astfel, fondurile necesare ca aproape intregul segment al persoanelor cu venituri mici sd beneficieze - intr-o form[ sau alta - de sprijin pentru un trai decent.

o Din acest punct de vedere, acordarea venitului minim garantat

axe un

rol important.

- DacI in anul 2001 a beneficiat de ajutoare sociale, acordate in bazareglement5rilor legale in vigoare la acea dati, un numdr mediu lunar de aproximativ 9L mii familii, in anul 2002, num6ru1 mediu 424

Sintezd de etapd

lunar al beneficiarilor de ajutoare sociale a crescut la 362 mii familii, frind realizate pld,ti in sumd totald de 3.140 miliarde lei; in primele 9 luni ale anului 2003, valoarea ajutoarelor a fost in sumd de2.250 miliarde lei.

Pentru echilibrarea bugetelor locale in anul 2003 in vederea asigurdrii plS,tii ajutoarelor sociale, a ajutoarelor pentru incdlzirea locuinlei gi pentru proteclia speciall a persoanelor cu handicap a fost alocati in bugetul de stat suma de 7.727 miliarde lei.

o in vederea sprijinirii familiilor cu venituri reduse, pentru perioada sezonului rece, au fost instituite ajutoare pentru incilzirea locuinfei, care si duc6 la diminuarea presiunilor financiare asupra bugetelor de familie. Daci pdnd in anul 2001, in baza OUG w.

16211999, familiile cu venituri reduse beneficiau de ajutoare pentru incdlzirea locuinlelor numai ?n caztilrtilizdrii energiei termice, in anul2001, prin OUG w. 115/2001, au fost acordate ajutoare de incdlzire gi familiilor cu venituri reduse care utilizeazd gaze naturale pentru incdlzirea locuinlelor.

incepdnd cu anul 2002 a fost instituitL acordarea ajutoarelor de

incilzire gi pentru persoanele care utllizeazd lemne de foc, cirbuni, combustibili petrolieri, dacil sunt beneficiare de ajutor social.

Avdnd

vedere cregterile inregistrate

la preful nalional

referinld pentru energia termic6, cdt gi la gaze naturale gi alte tipuri

de combustibili, a fost necesar[ majorarea cuantumurilor ajutoarelor pentru incllzire, in care scop au fost adoptate doui

ordonanle de urgenld.

imbuniti,tirea sistemului de acordare a ajutoarelor pentru incilzire pe perioada noiembrie 2003- martie 2004, prin acoperirea de citre stat, pentru familiile defavoizate, a unei p6(i din cheltuielile determinate de majorarea prefurilor la combustibili. Efortul bugetar total va fi de circa 4.000 miliarde lei. 425

$i in anul 2004, obiectivele politicii de asistenfi sociali se vor concentra asupra combaterii sirrciei extreme gi delimitirii mai precise a grupurilor beneficiare ale procesului de redistribuire, ftril a se afecta caracterul stimulativ al politicii salariale.

6. Prin Programul social al Guvernului

pentru perioada 2003-2004

se propun urmdtoarele:

o cretterea in termeni reali a pensiilor agricultorilor cu 100%o; o finalizarea procesului de recorelare a in 2 etape succesive, pdndla finele primei parli a anului;

. promovarea gi acordarea unui sistem alternativ de pensii; o majorarea sprijinului financiar pe care il primesc familiile cu copii qi cu venituri reduse, prin alocalii familiale complementare acordate familiilor cu venituri reduse, pe trange de venit gi in funclie de numirul copiilor.

Numdrul estimat de beneficiari ai acestor alocalii este de circa 1.104.000 familii cu copii, pentru care se preconizeazi un efort bugetar, in2004, de aproape 5.600 miliarde lei.

Pdni la

decembrie au fost aprobate peste 1,2 milioane

ajutoare pentru incdlzirea locuinlei, asigurdndu-se fali de sezonul rece 2002-2003 o cre$tere de 27o/o la energie termicS, 75o/o la

lemne, cdrbuni qi combustibili petrolieri gi de 5,2 ori

gaze

naturale.

7. Avind in vedere criza spatiilor de locuit

mai ales pentru categoriile de populalie cu venituri modeste la inceputul anului 2001 am pus in aplicare o noui concepfie pentru construcfia de

locuinfe, bazatil pe intensificarea sprijinului bugetar gi pe extinderea utilizirii creditului ipotecar, indeosebi pentru familiile tinere.

426

Sintezd de etapd

o in perioada 2001-2003, au fost puse in funcliwre 5.702 de asemenea unitali locative (din care 2.302in

primii doi ani qi 3.400

in anul 2003\;

o La finele lunii septembrie 2003 ew in diferite stadii de execulie I 1.900 apafiamente.

427

vrr. uN iNvAtAivrANT MoDERN" EURorEAN

in acest domeniu am adoptat gi aplicat o strategie adecvati pentru dezvoltarea invlfimf,ntului in concordanld cu rolul s6u decisiv in asigurarea unui capital uman cu buni pregdtire gi competitiv.

- incd din primele luni ale anului 2001 s-au abordat, sistematic, problemele de confinut ale reformei invifimflntului, aplic6nduse mdsuri concrete care au vizat implementarea programelor nalionale de dezvoltare a sistemului educafional qi de formare profesionald.

f. in perioada 2001-2003, pentru finantarea sistemului invifimAntului de stat, a fost alocat echivalentul in lei a circa 5.3 miliarde USD.

FaF de perioada 1997-1999, cdnd invSlimdntul de stat a dispus de la buget de 3r8 miliarde USD, fondurile alocate de c6tre Guvernul PSD sunt cu aproape 40%o mai mari. Aceste fonduri au crescut de la an la an: I,4 miliarde USD ?n anul 2001; 1,6 miliarde USD in anul2002;2,3 miliarde USD in acest an.

Cea mai mare parte a cheltuielilor de invdfimint, respectiv a fost suportatfl de la bugetul de stat gi din bugetele

85"/o,

locale.

o Dacd in anii 1997-1999 finanlarea invdlimdntului s-a limitat, in principal, la asigurarea cheltuielilor de functionare a unitdlilor de invdldmdnt, in perioada 200I-2003 Guvernul a avut ?n vedere at6t imbunitifirea condi{iilor de desf5gurare a procesului instructiv-educativ, cAt gi stimularea cadrelor didactice: 428

Sintezd de etapd

cheltuielile de personal au crescut qt 20o/o, de la 2,2 miliarde USD la 2,7 miliarde USD, iar

cheltuielile de capital au crescut cu peste 620/o, de la 227 milioane USD la 366 milioane USD.

2. in scopul asigurlrii accesului echitabil la educafie pentru copiii gi tinerii din mediul rural, au fost create, in anul 2001, un numdr de 189 gcoli-centre de zoni, iar in anul 2002, alte 2ll gcoli-centre de zoni. Pentru transportul elevilor de la domiciliu la gcoalS au fost achizilionate ?n aceqti trei ani 750

microbuze.

o A fost extins6, din acest &f,, durata invi(im6ntului obligatoriu gi acordarea de manuale gratuite pentru elevii din clasa a IX-a. o S-a intensificat modernizarea procesului instructiv-educativ prin dotarea gcolilor din inv6!6mdntul preuniversitar cu calculatoare qi soft-uri educafionale:

s-au alocat 5,6 milioane USD in anul 200I;7 milioane USD in anul2002 gi 18 milioane USD in acest an. Astfel, au fost dotate 12.800 unitili gcolare la standarde superioare;

- in anul gcolar 200I-2002, s-a derulat prima etapi a programului de informatuare a qcolilor, care s-a incheiat cu succes, fiind dotate 113 licee gi 7 centre na{ionale de formare a profesorilor, cu un total de 120 refele de calculatoare;

- in procesul de informatizare au fost dotate 1.100 licee cu platforme educafionale compuse din calculatoare, server, infrastructuri de relea, modem pentru conectare la Internet, imprimantl laser, scaner.

Am sprijinit unit5lile de invblimdnt prin alocarea de fonduri

de la buget pentru dotarea cu mobilier gcolar.

429

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

o S-au acordat rechizite elevilor din invifimAntul

primar

gimnazial, care provin din familii cu venituri reduse, de care au beneficiat, in medie, 945.000 de copii anual.

o Pentru Programul ,,Cornul qi laptele", destinat copiilor din inv6limdntul pregcolar gi primar, s-au alocat 10,2 milioane USD in anul2002 Si 42,7 milioane USD in acest an. 3.

Pentru

invifimAntul superior, in paralel cu alocarea directi

unor sume din fonduri bugetare, s-a creat posibilitatea

contractirii directe de citre universititi a unor credite externe cu garanfia statului, pentru finanlarea unor proiecte proprii.

- Pdni in prezent, cinci universitifi au solicitat gi li s-a aprobat prin hotdrdri ale Guvernului, garantarea de imprumuturi externe pentru crearea de parcuri industriale gi tehnologice, centre de transfer tehnologic, refele de cercetare tehnologici, cate insumeazi 49 de milioane USD.

4. Nu in ultimul rind. vreau s[ remarc at6t intirirea autonomiei financiare a unitifilor de invilimffnt preuniversitar qi universitar, cdt gi managementul, din ce in ce mai performant.

Aceste unit5li au realizat gi utilizat venituri proprii in continui creqtere, care in anul 2003 au fost de aproximativ de trei ori mai

mari fafi de anul 1999, respectiv 268 milioane USD faln de 93 milioane USD in 1999.

5. Sintetizdnd cele mai importante rezttltate

din

cadrul Programului ,,Reabilitare gcoli"o cu termen de frnalizare 2004, se cuvine precizatc6:

au fost reabilitate gi date in folosinfi in anul 2001 un numir

de 270 gcoli, in care inva!5 peste 60.000 de elevi;

in 2002 au fost reabilitate qi date in folosinli 530 gcoli in care inva!6 114.000 elevi;

430

Sintezd de etapd

in anul 2003 au fost reabilitate gi date in folosinli un numir de 412 pcoli (92.000 elevi);

in concluzie, in perioada

2001-2003 au fost reabilitate

gcoli, de care beneficiazd,peste 270.000 elevi.

l2l2

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

VIII. RENA$TEREA CULTURII NATIONALE

in domeniul culturii

am avut de indepdrtat multe aspecte negative in perioada 1997-2000, a unor importante

legate de distrugerea,

institu,tii editoriale, de finanlarea neperformanti a proiectelor culturale ale instituliilor muzicale qi de spectacole, de lipsa de transparenld in promovarea gi sus,tinerea proiectelor culturale.

1. Pentru susfinerea renaqterii institufiilor de specialitate, Guvernul

culturii gi

revigorarea

a acfionat pentru:

protejarea gi punerea in valoare a patrimoniului cultural imobil, arheologic;

promovarea culturii scrise gi dezvoltzrea lecturii publice;

denroltarea qi modernizarea relelei instituliilor cultural-artistice din mediul rural qi urban;

pennanentizarea colaboririi dintre instituliile publice din sfera culturii qi asocialiile de creatori, organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniul culturii.

2. Un accent

deosebit am pus, in perioada 2001-2003, pe:

prevenireadegradlriiireversibile; informatizareaevidenlei monumentelor istorice;

imbogilirea patrimoniului prin noi achizilii gi punerea in

valoare a patrimoniului muzeal (Muzeul de Arti Contemporan6; Muzeul Colecliilor de Art[; Muzeul Hirlilor etc.);

432

Sintezd de etapd

promovarea programului nalional de turism cultural, prin

includerea muzeelor, a parcurilor muzeale, a siturilor arheologice' istorice gi naturale;

finanlarea cercet6rilor arheologice gi a proiectelor de protejare a siturilor istorice.

3. Guvernul s-a implicat activ in organizarea 9i finanfarea unor acfiuni culturale de anverguri nafionali: Festivalul ,,George Enescu", Cerbul de Aur, festivaluri de teatru gi de folclor, concerte de muzici modern6, spectacole de teatru.

- in acelagi timp, s-au reeditat numeroase lucrlri de importanfi nafionali: Atlasul etnografic, Atlasul geografic qi istoric, diferite monografii gi altele.

4. in anul 2004, vom acorda o atenfie mai mare pentru relansarea activitifii culturale gi pentru rezolvarea problemelor sociale ale oamenilor de culturi.

- Vom lua misuri

sporite pentru imbunitdfirea protejirii

patrimoniului nalional cultural.

- Vom crea condilii mai bune de via15 qi de muncd pentru personalul din instituliile de teatru gi operl, pentru pictori, sculptori qi scriitori. -

Vom statornici relalii de sprijin gi colaborare cu uniunile

crealie, respectiv : Uniunea Scriitorilor, Uniunea Arti gtilor Plastici,

Uniunea Compozitorilor, Uniunea Cineagtilor, Clubul Romdn de Presd gi Uniunea Ziarigtilor din Rom6nia, precum qi cu celelalte asociafii profesionale din cultur6.

433

Ix. AccELERAREA REFoRMET iN sANATATE f . in acest domeniu extrem de important gi cu impact major asupra populaliei am demarat gi am suslinut un amplu proces de restructurare gi de implementare a planurilor de dezvoltare a serviciilor de sinitate integrate, care cuprind:

reorganinarea structurilor din sistemul public de sindtate;

stabilirea serviciilor;

prioritifilor pentru primul ciclu

imbuniti{ireacalitifiiserviciilor;

reglementarea sectorului de slnitate public

de planificare a

dezvoltarea gi gestionarea programelor de importanfi nafionall; Ai

sinltate de

privat;

dezvoltarea capacitifii manageriale la nivel central gi locat.

2. in anul2003, am asigurat reorganizarea uniti.tilor

sanitare,

prin:

reorgantzarea spitalelor pe

tipuri;

restructurarea serviciilorin cadrul spitalelor;

renun{area

spitalele neperformante

dezvoltarea

ambulatoriului de specialitate.

acest cadru, numirul unitifilor gi al secfiilor pentru ingrijirea bolnavilor cronic a crescut de la 84 la 126, iar al centrelor de permanenfi pentru asistenfi medicali primari de la306la 491. 434

Sintezd de etapd

3. O altl

acliune importantd se referA la transferarea imobilelor

in care func{ioneazi unitifi sanitare din administrarea Ministerului Snnntlfii in domeniul public al jude{elor, municipiilor, oragelor gi comunelor gi in administrarea consiliilor locale sau judefene.

in administrarea unitdlilor in gi acord cu realitilile tendinlele de evolulie europene va asigura, pe ldngd noi surse de finanfare, responsabilutrez comunitSlilor locale in ocrotirea slniti,tii gi cregterea calitifii actului medical, prin facilitarea accesibilitilii la serviciile Implicarea comunitifilor locale

sanitare

medicale.

4. O componentd importanti a sistemului de servicii integrate este reprezentat[ de ingrijirea la domiciliu, care duce la sciderea duratei de spitalizare gi eficientizarea utilizirii resurselor alocate sinitifii.

ln aceastl perioadi au fost reorganizate programele de s6n6tate publicd in vederea cregterii accesului la servicii pentru problemele majore de sindtate publici.

Programele nafionale, cu un impact social important, se unui numir mare de persoane aflate in stare de risc Ai asigurd tratament medicamentos pentru aproximativ 1 milion de adreseazA

persoane.

in cadrul celor 4 programe nafionale de sinitate sunt 42 de subprograme.

la an la an, a sumelor alocate pentru asigurarea cu medicamente in tratamentul ambulatoriu, suportate din Fondul nalional unic de asigurdri De remarcat este cregterea evidenti, de

sociale de sindtate.

435

Anul

1999

2000

200r

2002

2003

r15,4

177,7

203,8

211,4

225,6

Sume alocate

mil. USD -

Fafi de anul 1999, suma destinati in 2003 pentru medicamente in tratamentul ambulatoriu aproape s-a dublat (cregtere w96%).

- Am aprobat in Guvern majorarea sumelor prevdzute pentru medicamentele ce se acordd in regim compensat gi gratuit cu 100 miliarde lei, din care 80Yo sunt destinate pensionarilor. 5. Efortul Guvernului

pentru a asigura resursele necesare finan!5rii sistemului de sdnitate sunt evidenfiate de faptul cE procentul din produsul intern brut alocat sinitfltii a crescut de la 2,6Yo in

anul 1997 9i 3,87o in 1999 la 44,2o/o in anii 2001-2003.

Daci in perioada 1997-2000 media sumelor alocate anual pentru sindtate reprezenta circa 1r3 miliarde USD, in perioada 20012003, aceasta a avut o evolufie pozitivi, ajungdndu-se in acest an 1a2,2 miliarde USD.

Pentru anul 2004, in concordan{l cu obiectivele asumate prin Programul de guvernare qi sursele financiare disponibile, s-au stabilit urmitoarele misuri prioritare:

cretterea catitifii serviciilor medicale oferite populaliei in

sistem public qi privat; stimularea dezvoltirii sectorului medical privat;

o o

cregterea eficienlei programelor nalionale de sdnitate;

dezvoltarea sistemului nalional

supraveghere

bolilor

transmisibile;

r 436

inttrrirea capacitifii de prevenire a infecfiei HIV/SIDA;

Sintezd de etapd

cretterea capaciti{ii institu,tionale de implementare a in domeniile calitdfii alimentelor, apei

acquis-ului comunitar

potabile, al protecfiei populaliei impotriva radialiilor ionizante gi al expunerii profesionale

;

dezvoltarea serviciilor de promovare a al cancerului gi al consumului de droguri;

siniti{ii,

de control

schimbarea radicall a managementului unitililor sanitare gi int[rirea disciplinei financiare in folosirea banului public.

X. REFORMA JUSTITIEI. COMBATEREA CORUPTIEI

1. Reforma sistemului judiciar in 200I-2003 a vizat transpunerea acquis-ului comunitar in legislalia romOnb gi armonizarea cadrului legal intern cu cel al statelor membre ale Uniunii Europene.

Prima parte a reformei in justilie s-a incheiat cu definitivarea proiectului noului Cod penal, care a fost inaintat la Parlament.

Au fost adoptate legi importante pentru combaterea criminalitdlii transnalionale organizate, pentru prevenirea gi combaterea coruptiei, a finanfdrii terorismului gi a spdlirii de bani.

o Introducerea in sistemul judiciar rominesc a metodelor alternative de solulionare a litigiilor pe cale judecltoreascd se concretizeazi prin desfigurarea unor programs.pilot pentru introducerea instituliei medierii in sistemul nostru judiciar.

Credibilitatea justitiei gi sporirea calitifii actului de justifie

reprezintd, un alt obiectiv major. in acest context, prioritatea o reprezintd consolidarea independenlei gi a statutului magistratului,

urmirindu-se formarea unui corp de magistra,ti de carieril care sd se bucure de independent5 gi stabilitate.

Una dintre componentele reformei justiliei in Romdnia o reprezintd, reorganizarea institufionali in vederea accentuirii integririi justiliei ca serviciu public in societate. Mdsurile cele mai importante se referi la infiinlarea, incepind cu 2004, a tribunalelor specializate in domenii precum: minori gi familie, comercial, administrativ-fiscale, de muncd gi asigurlri sociale. 438

Sintezd de etapd

o Eficacitatea administr[rii actului de justi,tie constd gi in celeritatea cu care o hotirflre judecitoreascl intrl in circuitul

juridic, in asigurarea stabilitlfii raporturilor juridice

recunoscute ori restabilite pe cale judecitoreasci, precum gi in mecanismele care dau expresie autoriti{ii de lucru judecat.

In acest sens, a fost eliminati calea de atac extraordinari a recursului in anulare in civil gi in comercial qi s-au stabilit noi reguli de competenfi a inaltei Curfi de Casafie gi Justifie, avflnd ca obiectiv crearea unei practici unitare gi asigurarea accesului la justifie al ceti{enilor.

- A fost introdus

un nou motiv de revizuire pentru situalia in

care, printr-o hotirdre a Curfii Europene a Drepturilor Omului, s-a constatat o incilcare a drepturilor sau libertililor fundamentale.

- Modificirile menlionate au in vedere gi stabilirea unor termene rezonabile de solulionare a cauzelor de cdtre instanlele judecdtoregti. O inifiativd in acest sens este reprezentat5 de proiectul de modificare aLegii privind procedura insolvenlei. 2. Prin Ordonanla de urgen!5 a Guvernului nr. 2012002,

aprobatd"

prin Legea nr. 65312002, s-a realizat llrgirea componenfei Consiliului Superior al Magistraturii gi s-au imbun[tdfit structura gi modul de desemnare a membrilor acestuia, prin majorarea numirului reprezentanlilor curlilor de apel qi includerea

reprezentanlilor tribunalelor.

Consider6nd drept inadmisibile modificdrile aduse dupd anul 1996 Legii nr. 9211992 pentru organizarea judecdtoreasc[, care

instituie dreptul ministrului justiliei de a da direct dispozilii procurorilor gi acordi inspectorilor generali gi consilierilor juridici din minister dreptul de control asupra activitilii procurorilor, proiectele de lege privind statutul magistra{ilor gi organizaret judiciari asiguri independenfa reali a Ministerului Public gi reda\ autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lAngd Inalta Curte de Casa,tie gi Justitie.

Adrian Ndstase

4. in

- Spre normalitate

vederea

unificirii practicii judiciare in materie civili,

lindnd seama de diversitatea soluliilor pronunlate de curlile de apel in recurs, au fost introduse urmitoarele modificdri:

repartizarea competenfei materiale de primi instanfi in materie civili gi comerciali la judecitorii gi tribunale;

reintroducerea apelului in materie comerciali; reconsiderarea rolului cur,tilor de apel ca instanfe care si

judece, in principal, apelurile, avdnd drept consecinfi judecarea

recursurilor de citre Inalta Curte de Casafie gi Justifie, instanld care si asigure aplicareaunitard a legii.

a pregitirii profesionale a magistrafilor, cu un accent deosebit asupra componentelor etice qi morale, a constituit un element central al politicii aplicate in perioada 2001-2003 in vederea cregterii prestigiului qi situaliei materiale a magistrafilor, printr-o mai bund salarizare a acestora gi acordarea drepturilor necesare exercitirii acestei importante funclii in societate. 5. imbunltifirea substanfiali

Misurile adoptate, incepdnd cu anul 200I, au vizat redefinirea sistemului de selecfie Ei promovare a magistrafilor, precum gi creqterea exigenlei controlului, evaludrii gi sancfionirii abaterilor de la normele deontologice gi a faptelor de naturi penali.

perioada 200I-2003, procurorul general al Parchetului de pe l6ng5 Inalta Curte de Casalie gi Justilie gi procurorul general al Parchetului Nafional Anticorupfie au adresat ministrului justiliei un

numdr de 387 cereri de avizare a cercetirii penale sau a trimiterii in judecatl cu privire la fapte comise de judecdtori, procurori, notari gi executori judecdtoregti.

6. Un subiect important asupra ciruia weau sd insist este cel al combaterii faptelor de corupfie. Dincolo de ceea ce poate fi considerat uneori o luptd politici, politizarca subiectului 9i 440

Sintezd de etapd

supermediatizarea, este

clar

ci existi o probleml in societatea

romdneasc6.

- F[ri falsi modestie, trebuie si subliniez

cd Guvernul PSD a fost

singurul care a atacat frontal corupfia.

Noi am creat un cadru legislativ Ei institufional funcfional gi elicient, iar reniltatele sunt incomparabile cu cele din perioada guvernirii CDR-PNL-PD, cdnd s-a vorbit mult despre acest flagel, dar nu s-a frcut, practic, nimic. Mai mult, prin acliunile din acea perioadd se ajunsese la un nivel generalizat al corupfiei in toate domeniile societdlii.

Partidele, ai ciror reprezentanfi au fhcut parte din fosta putere, nu gi-au asumat rispunderea pentru faptele ilegale ale unora dintre proprii membri, indiferent dacd este vorba de explozia adopliilor internalionale sau de pivatizdi frauduloase.

- in prezent, partidele din opozilie se manifest[ ca gi cdnd ar afla acum de coruplie gi nu ar avea nici o responsabilitate in legdturi cu acest fenomen. Degi acfiunile noastre sunt cunoscute,

mi voi

referi, in

continuare, la cele mai importante.

incd din anul 2001, prinfr-o abordare unitarl gi coerenti, Guvernul a elaborat, cu o largl consultare a reprezentanfilor principalelor partide gi a sindicatelor, a ONG-urilor 9i mass-media, program permanent actualizat gi imbundtdlit.

un Program nafional de combatere a corupfiei,

o Un rol important in aceastd luptd l-a avut infiinlarea Parchetului Nafional Anticorupfie, care pdnd in prezent gi-a dovedit utilitatea prin instrumentarea unor fapte gi acte relevante de coruplie.

Decizia noastri fermi de a acliona pentru combaterea corupliei

din societatea romdneascd a fost demonstrat[ gi de angajarea rispunderii in Parlament asupra Legii privind unele misuri 441

Adrian Ndstase

Spre normalitate

pentru asigurarea transparenfei in exercitarea demnitifilor publice, a func,tiilor publice qi in mediul de afaceri, pentru prevenirea gi sanclionarea corupfiei.

Mlsuri

esen,tiale de combatere a corupfiei au fost luate, practic,

in toate domeniile:

achiziliile publice;

licitaliile eleckonice, unde prin cele 73.000 de licitalii economisit peste f .i00 miliarde lei;

s-au

stoparea adopliilor internafionale;

infiinlarea ghigeului unic in institulii publice gi la Registrul

Comerfului;

reglementarea transparenlei tufuror actelor normative;

infiinlarea unui num6r de 12 servicii de tip ,,e-Administralie"

puse direct in slujba cetdlenilor de citre autoritd,tile administrafiei publice centrale gi locale;

infiinlarea refelei nalionale de ,,infochioqcuri".

Rezultatele acestor misuri nu au intflrziat si aparl gi putem spune cd in prezent fenomenul este sub control gi intr-o continui reducere. Cf,teva date statistice sunt sugestive.

o in intervalul septembrie 2}}2-octombrie 2003, din 2.531 de dosare inregistrate, PNA a solufionat 947 Q7%), din care 134

prin rechizitoriu, dispunfind trimiterea in judecati a 608 inculpafi, din care 183 au fost condamnafi in primi instan{il iar 83 condamnafi definitiv. Se constati existenla unui prejudiciu total de peste 20 de

lei,

mii

care vizeazi privatiziri frauduloase, acordlri ilegale de credite, operafiuni de spilare a banilor.

miliarde

442

Sintezd de etapd

r In perioada 2002-semestrul 112003, parchetele (cu exceplia PNA) au solufionat 4.573 ctuze de corup{ie, intocmind 375 rechizitorii, prin care s-a dispus trimiterea in judecati a 551 de inculpafi. o Ministerul Justi,tiei a avuat cercetarea penali/trimiterea in judecattr dupi cum urmeaztr:

cercetare penali: 26 de rctari publici, 7 judecitori, 3 procurori, 23 de executori judecitoreqti;

trimiterea

in judecati: 6

notari.

procuror,

executori

judecltoregti.

o in

anul 2003, Potifia RomAni a cercetat 6.359 persoane in 3.384 luordri penale, dintre care 3.159 au fost rezolvate prin declinarea competenlei in favoarea parchetelor, in vederea continuirii gi definitivirii cercetirilor, pentru comiterea a aproape 9.000 suspecte de comiterea unor fapte de corupfie

infracfiuni.

Dintre persoanele suspectate de participarea la comiterea infracfiunilor de corupfie, 1.240 indeplineau funcfii de conducere, dintre care 452 erau funcfionari publici, 397 conducitori de societifi comerciale, regii autonome gi companii nafionale, iar 391 proveneau din rAndul altor categorii sociale.

443

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

xr. iNrAnrREA CONTROLULUI 1. Principalul obiectiv asumat de cike Autoritatea Nafionali de Control este verificarea rigwoasA gi exigentl asupra surselor de finanlare care alimenteazd bugetul de stat, prin:

prevenirea pi reducerea evaziunii fiscale gi a contrabandei;

- eradicarea economiei subterane, asigurdndu-se astfel premisele reducerii impozitelor pldtite de populalie gi de agenfii economici. De la infiinlarea Autoritilii Nalionale de Control se constatd o cre$tere a contribuliei la gradul de colectare a veniturilor totale la buget, in medie lunard cu 39o/o in perioada iulie-noiembrie 2003 faln de primul semestru al anului 2003.

Reprezentativd este cre$terea cu 50o/o a aportului impozitului pe

profit la total venituri gi creqterea accizelor gi taxelor vamale cu 62%o, respectiv 25Yo, raportat la aceeagi

perioadi;

2. Trecerea Autoriti,tii Nafionale a Vimilor in subordinea Autoriti{ii Nafionale de Control a generat schimbiri importante in ceea ce privegte activitdlile desfrgurate in vam[, inclusiv cele de control vamal. Astfel, in primele 11 luni ale anului 2003, Autoritatea Nafional[ a Vimilor a realizat venituri la bugetul statului in valoare de peste 107.000 miliarde lei, cu 54 o/o mai mult decdt in aceeagi perioadi a anului trecut.

3. Controalele

efectuate in domeniul sanitar au scos in evidenli disfunclionalitili gi nereguli care au dus la concluzia existenfei unui management defectuos gi - nu neapirat - a lipsei resurselor financiare.

444

Sintezd de etapd

o Urmare acliunilor de control in sistemul sanitar gi a mdsurilor luate se constatd creqterea gradului de colectare a contribufiilor la Fondul nafional unic al asiguririlor sociale de sinitate; fald de o medie lunard de 4.264 miliarde lei in perioada ianuarie - mai 2003, in perioada iunie-noiembrie 2003 s-a inregistrat o medie lunard de 4.686 miliarde lei, deci cu aproape l0o/o maimare. 4. Autoritatea Na{ionald de Control a declangat acliuni av6nd ca obiectiv lupta impotriva corupfiei manifestate in rffndul persoanelor cu func{ii de conducere qi al demnitarilor din cadrul ministerelor gi instituliilor de stat, efectudndu-se verificf,ri la

Ministerul Sanitilii, Garda Financiari gi Autoritatea Nalionald Vimilor.

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

XII. CONTINUAREA PROCESULUI DE REF'ORMA iN .rnvnNIsrRATrA puBLrcA 1. Accelerarea procesului de reformd

in administralia

publici

urmdregte:

frnalizarea procesului serviciilor publice;

descentralizare

deconcentare a

privind salarizarea unitari gi echitabili a funcfionarilor publici; adoptarea unei legi

elaborarea proiectului de lege privind institufia prefectului gi a Cartei Serviciilor Deconcentrate;

asigurarea pregitirii gi selecfiei funcfionarilor publici in conformitate cu planul anual de ocupare a funcliei publice; e

imbunitifirea organizdrii administrativ-teritoriale

a Romdniei.

2. in cadrul serviciilor publice se continui procesul

modernizare a infrastructurilor pi a managementului acestora.

Procesul inceput

serviciilor publice

in anii 2001-2002 de descentralizare a a continuat prin crearea cadrului de

in acest sens, au fost elaborate qi aprobate legi sau ordonanle de guvem pentru domeniile de api,canal, iluminat public gi administrarea domeniului public.

reglementare adecvat.

- A fost elaborat5 o shategie generalS a serviciilor

publice de

gospodirie comunali care a fost prezentati spre dezbatere in cadrul Forumului National al Serviciilor Publice.

Sintezd de etapd

- Funclionarea serviciilor de transport public de cilitori $1 a transportului in regim de taxi a fost reglementatd prin acte normative.

Procesul de modernizare a serviciilor publice locale prin programe de investilii cu finanlare extern[ a continuat, prin:

- Programul SAMTID - in valoare totald de 380 milioane euro, de care vor beneficia 230 de municipii gi orage, cdt qi prin Programul de dezvoltare regionali - in valoare totali de 100 milioane USD, de care - in prima etape - vor beneficia 100 de localitali rurale; -

pentru modernizarea serviciilor de incilzire urban[ din 27 de la bugetul de stat, suma de 820 miliarde lei. orage gi municipii s-a alocat, de

Fondul Romdn de Dezvoltare Sociali - organism de interes public, creat pentru a contribui la imbunltilirea condiliilor de via!6 ale

locuitorilor satelor sirace gi persoanelor aparfindnd grupurilor dezavantajate, a finanfat, in perioada 200I-2003, 610 proiecte in valoare de 30 milioane USD.

3. in domeniul administrafiei publice, anul 2003 este definit prin crearea unei structuri noi - Ministerul Administratiei li Internelor.

o Decizia a fost fundamentatd atdt de necesitatea de a adapta instituliile administraliei publice din {ara noastri la rigoarea instituliilor publice eruopene, cit gi din dorinla de a crea condilii pentru accelerarea reformei in administrafia publici prin: -

apropierea administrafiei de cetlfean;

Suslinerea proceselor de reformn

finalizarea descentr allzilrii serviciilor publice;

aplicarea principiilor unanim acceptate privind imparfialitatea, integritatea, transparenfa deciziei gi supremafia interesului public.

realizat

prin

crearea

administrafia publicd s-a

Unitnfii Centrale pentru

Reforma

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

Administrafiei Publice gi a Relelei nafionale de modernizatori din ministere gi judele, ca structuri care asigurd punerea in practici a misurilor de reform6. Cele mai importante acfiuni intreprinse de Unitatea Centrali pentru Reforma Administrafiei Publice, sunt:

elaborarea Strategiei actualizate a Guvernului Romdniei privind accelerarea reformei in administralia publici, care a fost dezbdtutd in cadrul Forumului nafional;

- elaborarea gi pregdtirea implementirii programelor multianuale de modemizarc la nivelul ministerelor, prefecturilor gi consiliilor judelene;

organizarea gi desflgurarea Concursului ,1100 de Proiecte

pentru Romflniao', vizdnd imbundtilirea calitilii serviciilor

publice oferite cetilenilor.

Un rol important in intirirea capacitifii administrative a autoritlfilor gi institufiilor publice care au misiunea de a implementa instituliile juridice europene in sistemul administraliei publice romdnegti l-a avut imbunitifirea cadrului legal privind funcfia publici qi functionarii publici, marcdnd apropierea de standardele in domeniu din statele membre ale Uniunii Europene,

prin adoptarea Legii nr. L6112003.

- in Raporrul de !ar6 pentru anul 2003, revizuirea

Statutului funclionarilor publici este apreciati ca ,,un progres considerabil fa{[ de legisla$a anterioari, devenind baza legali pentru profesionalizarea serviciului public".

Un obiectiv principal in domeniul reformei funcliei publice este reprezentat de asigurarea unui serviciu public profesionist,

responsabil gi impar$al, bazat pe merit. in aceasti etapl, direcliile prioritare ale reformei funcliei publice sunt:

448

implementarea Codului de conduiti al funclionarilor publici;

Sintezd de etapd

creareaunui sistem de salarizare motivant;

utllizarea sistemului de management bazat pe obiective 9i cre$terea responsabilitAlii funclionarilor publici, ca prim pas pentru introducerea managementului calit5lii ;

dezvoltarea unei culturi organiza\ionale in cadrul autorite$lor $i institufiilor publice, orientatd cdtre rcalizarea obiectivelor av0nd ca scop oblinerea performanfei.

Definirea gi implementarea strategiei de pregdtire profesionald a funclionarilor publici a reprezentat unul din obiectivele

Institutului Nafional de Administra,tie. Acesta are misiunea de a gestiona, in mod unitar, procesul de formare continui 9i de perfeclionare a pregbtirii profesionale a intregului personal din administralia publicd centrald gi locald.

o in

domeniul parteneriatului cu structurile asociative

ale

administraliei publice locale, realizdile s-au concretizat in:.

constituirea ,,Comitetului interministerial pentru relaliile cu

administralia public6"

;

sefilnarea Protocolului de colaborare intre

MAI

9i UNCJR;

inilierea unui nou proiect de protocol cu FALR, pentru imbunltdlirea mecanismului de consultare cu toate structurile asociative ale autoritililor administraliei publice locale'

cadrul reformei administrativ-teritoriale, ca urnare

programelor de dezvoltare rurali, se va acorda statutul de comuni la peste 100 de sate gi vor fi declarate orage 25 de comune.

- Vom

aborda, dup[ anul 2005, potrivit cerinlelor Uniunii Europene, constituirea de uniti,ti administrativ-teritoriale puternice, cu o populalie de circa 1,5 milioane de locuitori.

5. O atenfie speciald am acordat incheierii procesului de retrocedare a terenurilor agricole 9i forestiere, accelerdrii

lucririlor de inregistrare a proprietA,tilor, precum gi continuirii procesului de aplicare a misurilor reparatorii prevdzute de Legea nr. 1012001, concomitent cu reglementarea regimului despngubirilor generate de aplicarea acestei legi gi a legilor fondului funciar.

in domeniul restituirii proprietdlilor acfiunile desfiigurate in anul 2003 au vizat accelerarea linalizirii proceselor de constituire, precum qi de reconstituire a dreptului de proprietate funciari, cflt qi aplicarea actelor normative ce vzrazil restituirea imobilelor preluate in mod abuziv de stat.

in perioada 2001-2003 au fost emise, in total, un num6r de

1.445.860

titluri de proprietate, reprezentdnd o medie anuall

481.950 titluri, de peste 5 ori mai mare dec6t media anuald realizatl in anii 1997-2000.

Prin eforturile comisiilor locale gi ale comisiilor judefene de aplicare a legilor fondului funciar, cu participarea directd, a prefecturilor, in perioada i ianuarie 2003-5 decembrie 2003, au fost emise un numdr de 286.149 titluri de proprietate, iar pe ansamblu s-a reugit si fie emise titluri pentru 96,2oh din numdrul cererilor de retrocedare

terenurilor agricole gi silvice.

Prin emiterea gi punerea in aplicare a Legii nr. 1012001, Rominia a declanqat cel mai amplu proces de retrocediri din fostele

firi

comuniste.

- Procesul de aplicare a acestei legi s-a accelerat dupd ce Guvemul a infiin{at, in 2001, o institulie specializat[ respectiv Autoritatea pentru Urmdrirea Aplicdrii Unitare a Legii w.1012001. -

P0ni la aceastd dati, dintr-un total de 210.000 notificlri s-au solufionat aproximativ 75.000, respectiv 35%o, prin emiterea de decizii admini strative.

o in

rapidi 450

baza Legii nr. 50112002, care permite o rezolvare mai Ei corectd a problemei restituirii imobilelor apar,tinflnd

Sintezd de etapd

cultelor religioase din Rominia' a fost aprobat un numAr de 200 de dosare penfru refocedarea unor imobile ce au aparlinut acestor culte.

Este de precizat cI fosta guvernare nu a restituit nici un imobil din aceasti categorie, deqi era adoptati Ordonan{a de urgenfi a Guvernului nr.9412000.

4sl

XIII. OFENSIVA PENTRU INTEGRAREA EUROPEANA A ROMANIEI. POLITICA EXTERNA

1. Strategia de negociere adoptatd de Guvernul pSD s-a axat pe abordarea globali, sistemici qi sectoriali a procesului de negociere, prin pregdtirea tuturor capitolelor de acquis, inclusiv a celor mai dificile.

Guvernul a inifiat misurile administrative gi legislative suplimentare pentru intirirea capacitifii institufionale, coordonarea gi eficientanrea procesului de pregitire a aderirii Romdniei la Uniunea Europeand, in vederea recuper6rii decalajelor inregistrate in perioada 1998-2000, in raport cu celelalte state candidate.

La sfhrgitul anului 2000, Rom6nia avea deschise negocierile la 9 capitole, din care 6 erau inchise provizoriu. La acea datd erau transmise documente de pozilie doar la 13 capitole de acquis.

o Prin compara{ie, ldrile baltice gi Slovacia au prezentat documente de pozilie pentru toate capitolele la momentul lansirii procesului de negociere, fapt care le-a permis ca, pdnd in semestrul I/2001, sd deschidi negocierile latoate capitolele. r Bulgaria a transmis oficial documentele de pozilie la jumdtate din capitolele de acquis pAnd la sfhrgitul anului 2000, iar p6nd la mijlocul anului 2001 a inregistrat oficial documentele de pozilie la toate capitolele, fapt ce i-a permis sd inregistreze un avans semnificativ in negocieri fald de Rom0nia.

incep0nd cu 2001 - pornind de la situalia gravd in care se afla Romdnia - Guvernul a indeplinit obiectivul de elaborare gi transmitere oficiali a documentelor de pozifie pentru toate capitolele de negociere.

452

Sintezd de etapd

De asemenea, prin mesurile luate in cursul anului 2002, progresele rcabzate de Romdnia in pregStirea interni a negocierilor au asigurat intrarea in substanfa procesului de negociere, au creat premisele acceleririi ritmului negocierilor gi au permis deschiderea negocierilor la toate capitolele.

in cursul anului 2003, prin continuarea susfinutd a eforturilor generale de pregitire interni a aderlrii, prin asigurarea vizibilit5lii acestora in planul relaliilor cu actorii sociali, precum gi prin continuarea comunicdrii gi cooperirii cu institu,tiile comunitare gi

statele membre

UE, s-a asigurat accelerarea ritmului

negocierilor de aderare la Uniunea Europeanl.

Am purtat un dialog permanent gi constructiv cu partenerii sociali, cu mediile de afaceri, partidele politice gi cu societatea civili, care s-a concretizat in numeroase intdlniri in procesul de elaborare a documentelor de pozi[ie, de stabilire a mandatelor de negociere.

o Mdsurile intreprinse au permis carpe parcursul anului 2003, sd fie fEculi pagi importanli in pregitirile Rom6niei referitoare Iapia\a internd a uniunii, fiind inchise provizoriu alte 6 capitole: - I - Libera circulalie amdrfurilor; - 2 -Libera circulalie a persoanelor; - 4 -Libera circulafie a capitalului;

- 9 - Politica in domeniul transporturilor;

- l0 - Impozitarea; - 28

Controlul financiar.

Ritmul accelerat al preg[tirilor pentru aderare gi al negocierilor inregistrat in perioada 2001-2003 a dus la inchiderea provizorie a 22 capitole din cele 30 existente. Acest fapt creetzi cadrul

necesar pentru finalizarea negocierilor in anul 2004, pe parcursul mandatului actualei Comisii Europene.

453

o Progresele semnificative realizate de autorit[file romflne in perioada 2A01 - 2003 au constituit premisele deciziilor istorice luate cu prilejul Consiliului European de la Bruxelles, din 1213 decembrie a.c., care au confirmat obiectivul comun al Uniunii Europene cu 25 de membri de a primi Romflnia ca membru deplin al UE la l ianuarie200Trprin finalizarea negocierilor de aderare in anul2004 gi semnarea tratatului de aderare cAt mai devreme posibil in anul 2005. o

in perioada urmdtoare, eforhrrile Rom6niei vor fi concentrate pe toate cele 8 capitole rdmase deschise, capitole dificile, care necesitd pregitiri substanliale pe plan intern.

r Situalia acestor capitole a fost discutati in cadrul reuniunii Comitetului executiv de integrare europeanl din 16 decembrie a.c., stabilindu-se mlsurile ce se impun pentru atingerea obiectivului de frnaluar e a negocierilor. in acest scop, va fi continuat procesul de monitori zare sfficti" a indeplinirii tuturor angajamentelor asumate de Romdnia pe parcursul negocierilor de aderare, cu accent asupra acelora care au un impact deosebit.

Mdsurile avute in vedere, cu prioritate, de Guvern pentru atingerea obiectivului de finalizare a negocierilor in anul 2004 vor viza, cu precidere:

Continuarea reformei economice, axatd pe intirirea disciplinei financiare, reducerea arieratelor, limitarea interven{iei statului in economie, inclusiv prin continuarea liberalizirii prelurilor controlate, precum gi accelerarea reformelor structurale qi pnvatizarea, in primul rdnd, in domeniile energetic, al transporturilor qi industriei miniere.

2. in ceea ce privegte utilizarea fondurilor de preaderare ardta cd:.

454

putem

Sintezd de etapd

ratele de contractare a Programului Phare depSgesc 95%, ceea ce reprezintiun rezlriltat foarte bun;

in cadrul programelor ISPA am incheiat pdnd in prezent33 de memorandumuri de finanfare, in valoare tota16 de aproape 116 miliarde euro, din care aproximativ lr2 miliarde euro reprezinti contribulia Uniunii Europene;

in cadrul Programului SAPARD am reugit sE rezolvim toate problemele gi sd intrdm intr-un ritm care si ne permitd un sprijin consistent pentru deztroltarea agriculturii condiliilor de via!6 in satul romdnesc.

imbundtS{irea

3. in vederea intiririi capacitdlii administrative a ministerelor in procesul de pregdtire a Romdniei pentru aderare a fost creat Corpul Consilierilor de Integrare.

in cursul anului 2003, at fost organizate mai multe concursuri pentru seleclionarea unor tineri specialigti, fiind admis un numdr de 185 euroconsilieri.

Majoritatea candidafilor admiqi au studii universitare efecfuate

in tard; unul este absolvent al Huron University USA in London, unul este absolvent al Universitilii Paris II Panth6on Sorbonne gi 10 sunt absolvenfi ai Colegiului Juridic Franco-Roman de Studii Europene, Universitatea Paris Panthdon Sorbonne.

- Aproape toli candidatii admiqi au absolvit sau urrneazd forme de pregdtire gi perfeclionare postuniversitari de tip masterat sau sunt doctoranzi; 26 dintre acegtia au masterat efectuat in sffiindtate, la Bruges, Natolin, Nice, Bordeaux, Grenoble, Budapesta, Amsterdam, Manchester, Viena, Bruxelles, Bologna, Mastricht, Harrisbourg - statul Virgina gi Israel. Semnificativ este faptul ci 887o sunt tineri sub 35 ani. 4. in planul politicii externe activitatea Guvernului Romdniei in anul 2003 a avut ca element central continuarea decisivfl a eforturilor din perioada200l-2002, in direclia concretizdrii celor

Adrian Ndstase

Spre normalitate

doui obiective majore ale politicii externe romane$ti: aderarea la UE qi integrarea in NATO. continuirii gi addncirii procesului de integrare europeand gi euroatlanticd, Romdnia a parcurs in 2003 o etapd noud, calitativ superioari, a procesului sdu de integrare europeand. A fost realizati,,masa critici" in pregitirile pentru aderare.

Pe linia

Concluziile Consiliului European de la Salonic (iunie 2003) au rispuns agteptirilor majoritdlii rom6nilor: uniunea recunoagte progresele inregistrate de fara noastri ?n atingerea obiectivelor

stabilite prin Foaia de parcurs qi Parteneriatul de preaderare revizuit. Semnificalia specialS a acestor concluzii este datl de faptul c6, pentru prima dati intr-un document oficial european, a fost exprimat

sprijinul uniunii pentru ca Rom0nia si incheie negocierile aderare in 2004. Acest sprijin este, desigur, condifonat continuarea qi accelerarea reformelor inteme pentru integrare

de de

UE.

Comisia Europeani a apreciat in Raportul de fari difuzat in noiembrie 20A3 cd obiectivul aderirii in2007 este realist.

o Rom6nia continul si indeplineasce criteriile politice gi a marcat progrese semnificative in proteclia copiilor institulionalizali, respectarea drepturilor minoritSfilor, consolidarea statutului funclionarului public, imbunitilirea cadrului legislativ, inclusiv adoptarea prin referendum a noii Constitulii. Sunt apreciate mbsurile luate in cadrul reformei justiliei gi a administraliei. o in ceea ce privegte

criteriile economice, raporful arath cd in consacrarea statutului de economie de piafl func{ionali. Continuarea reformelor va consolida statutul economic al RomAniei, asigurdnd un nivel de

Romdnia a continuat

facd progrese

competitivitate adecvat pielei inteme europene.

Ca viitor stat membru ce va asigura protecfia unei

plrfi

insemnate a frontierei UE, Romdnia a contribuit activ la stoparea imigraliei ilegale, combaterea criminalitilii organizate, blocarea acliunilor relelelor de hafic de droguri, persoane gi arme. 456

Sintezd de etapd

o Alte mdsuri in domeniul justiliei qi afacerilor interne au fost legate de politica de vize. Armonizarea listei negative de vize a Romdniei cu cea a Uniunii Europene a continuat in 2003 qi va continua qi in 2004. in paralel, este avut6 in vedere finalizarea sistemului informatic de procesare,ron line" a cererilor de vize, precum

cre$terea graduali

capacit[1ii administrative a

Centrului Nalional de Vize gi a consulatelor Rom0niei. Participarea activ[ a Romdniei la activititile consacrate adoptdrii unui Tratat constitufional pentru Europa extinsi - la inceput, in cadrul Convenliei Europene, apoi in cadrul Conferinlei Interguvernamentale - constituie incd o formi concreti a

contribufei Romflniei,

incl de pe acum, la

definirea

construirea Europei viitoare.

5. Momentul primirii de cltre Romdnia a invitaliei de aderare la NATO, cu ocazia Reuniunii la Nivel inalt a Alianlei Nord-atlantice de la Praga (noiembrie 2002), a marcat revenirea definitivd a Romdniei in familia occidentalS, ca aliat respectat gi de incredere.

o Negocierile de aderare cu alianla au demarat incd din luna decembrie 2002 qi s-a aclionat sistematic pentru incheierea procesului de ratificare de cdtre toate statele-membre a protocolului de aderare a RomAniei la NATO. Protocolul de aderare a Rominiei la NATO a fost semnat cu ocazia ceremoniei oficiale dela26 martie 2003 (Bruxelles), la care au participat statele-membre NATO gi cele invitate.

Procesul de ratificare a protocoalelor s-a desflgurat intr-un ritm foarte bun in 2003. Din cele 19 state-membre NATO, 17 au incheiat deja acest proces, ultimele 2 tdxi - care, conform

programlrilor, vor ftnaliza in curdnd procedurile interne necesare fiind Franla qi Olanda.

o Oficialii NATO au confirmat faptul ci Romflnia ar putea deveni membru de jure al alianfei chiar inaintea Summit-ului de la Istanbul, programat pentru iunie 2004.

o Trebuie subliniat5, de asemenea, excelenta apreciere de care se bucuri participarea militarilor rom6ni in cadrul opera{iunilor ISAF gi Enduring tr'reedom din Afganistan gi al operaliunii de stabilizare din Irak.

o in continuare, vom urmiri realizareaprincipalelor prioriti,ti in reforma organismului militar, transparenla procesului de reformd economicd, combaterea corupfiei qi a traficului de fiinle umane, proteclia informaliilor clasificate gi funclionarea serviciilor speciale, drepturile copilului gi ale minoritililor nafionale. 6. Relafiile de parteneriat gi cooperirile strategice cu firile membre NATO qi UE au fost consolidate intr-un rifin fAr[ precedent. Prioritatea pe agenda contactelor bilaterale constituit-o continuarea proiectelor strategice relevante pentru^ obiectivele actuale de politicd externd ale Romdniei.

o Au fost promovate inifiative concrete, de vizibilitate qi interes european, in relaliile cu !6rile vecine, care au consacrat rolul dinannic al RomAniei in Europa gi au pus in valoare potenfialul ei de cooperare in plan regional. o Acliunile de politici externi din 2003 au urmdrit cu tenacitate promovarea candidatwii Romdniei la un loc de membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU pentru perioada 2004-2005.

Succesul inregistrat in acest demers va conferi noi dimensiuni participlrii Romdniei la solulionarea unor probleme de interes

international.

Domeniul protecliei drepturilor omului a reprezentat o in continud cre$tere, fapt reflectat gi in transferarea in cadrul Ministerului Afacerilor Externe a instituliei Agentului

preocupare

guvernamental pentru Curtea Europeand a Drepturilor Omului.

Aceasti institulie

a iniliat deja forme de cooperare

institulionalS, a fost implicati 458

inter-

in sistemul de preg[tire initiah $i

Sintezd de etapd

continuA

magishalilor

$i a

semnat primele convenlii de

solu{ionare amiabili.

o in

anul 2004, activitatea in planul politicii externe va fi

orientati, in principal, spre:

- continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor de integrare euroatlantici; - dezvoltarea qi valorificarea Parteneriatului Strategic Intensificat cu SUA; -

consolidarea relaliilor privilegiate cu Republica Moldova;

consolidarea relafiilor bilaterale cu !6rile vecine gi cu !6rile cu

addncirea cooperdrii regionale, inclusiv pregedinfia SEECP;

prin mandatul

care Romdnia are relalii tradilionale;

dinamizarea participirii Rom6niei in cadrul diplomafiei multilaterale, in principal in cadrul ONU gi al organismelor sale

specializate;

- dezvoltarea relafiilor cu comunitifile romffnegti granifelor.

din afara

459

Adrian Ndstase

- Spre normalitate

XIV. PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE PROGRAMULUI DE GWERNARE PSD N ANUT,

ZOOI

Pornind delaanaliza realistd arezttltatelor oblinute in cei trei ani gi linind seama de prevederile Programului de guvernare al PSD pe perioada 2001-2004, ne propunem urmdtoarele obiective pentru

anul viitor:

o in primul rffnd, vom acfiona cu fermitate qi responsabilitate pentru respectarea stricti a ,,f,'oii de parcurstt pentru pregitirea aderirii Rominiei la Uniunea Europeani. in acest sens, vom ac,tiona in

trei direclii esenfiale:

incheierea negocierilor la toate capitolele in anul 2004;

sernnarea Tratatului Europeanl in anul 2005;

aderare

a Rominiei la Uniunea

primirea efectivd a 15rii noastre in Uniunea EuropeanS incepdnd cu 1ianuarie2007.

acest cadru, vom lua toate misurile pentru aplicarea recomandirilor din Raportul de farl pe anul 2003, punind accent pe:

accelerarea reformelor economice

scopul

economiei funclionale de pia!6;

- intirirea capacitilii administrative gi administralia publicd centrali gi locald;

relansarea reformei

judecltoregti;

460

reformei in

in justifie, intirirea independenlei

Sintezd de etapd

o ofensivb puternicd impotriva birocraliei, corupliei

orsanizate.

o In al doilea rfind, Guvernul

are obligafia constitufionali qi legali de a organiza, in cele mai bune condifii, alegerile locale, parlamentare gi prezidenfiale din anul2004.

Este un examen extrem de serios. De aceea avem nevoie de angajarea tuturor fo4elor de pe plan central gi local in procesul de

pregdtire a alegerilor din anul2004.

- Vom aproba, printr-o hotirdre de guvern, calendarul de desflqurare a alegerilor locale, parlamentare gi prezidenfiale, lin6nd seama de sugestiile partidelor parlamentare, care vor fi cuprinse intr-un protocol semnat de membrii comisiei parlamentare special constituite.

Vom contribui activ

pe baza experienlei dobdndite

definitivarea legilor electorale gi a Codului de conduitd electorald.

. in al treilea rf,nd, vom pune in centrul activitifii guvernamentale realizarea unei cregteri economice substantiale, in condifiile imbunltitirii eficienfei intregii activitifi: -

produsul intern brut va cregte - in termeni reali

investiliile rata

inflaliei

cu5,5"/o;

vor majora cul3Yo;

se va situa la cel

mult 97o;

exporturile de bunuri vor spori cu circa 1,4 miliarde USD de 2003, ceea ce reprezintd o cregtere de 8,5o/o;

fati

importurile de bunuri se estimeazl, cd vor cregte cu circa 9Yo, lindnd cont, in principal, de dependenla dezvoltirii !6rii noastre de resuse energetice din import, precum gi de necesitatea suslinerii procesului investilional prin hansferul de tehnologie din exterior;

deficitul contului curent

se va menline

in limite sustenabile;

Adrian Ndstase

- Snre normalitate

produclia .industriali gi, respectiv, cea agricolS vor cregte cu peste 57o;

' se va intdri disciplina financiarb gi se vor reduce semnificativ arieratele in economie. r in al patrulea rAnd, Guvernul va acorda o atenfie speciali problematicii sociale, amelioririi condifiilor de trai ale cetifenilor, prin:

- aplicarea prevederilor programului social pe anul2004; - cregterea salariilor din sectorul bugetar cu cel pu[in l2Yo; - accelerarea recoreldrii pensiilor gi indexarea 1or cu rata inflafiei; - lintirea ajutoarelor sociale numai pe categoriile defavorizate. o in al cincilea rflnd, vom continua reforma politici gi institu,tionall, armoniz0nd cadrul legislativ cu reglementirile europene.

Vom definitiva Programul legislativ al Guvernului pe

anul

2004.

incepdnd cu luna ianuarie vom monitoriza cu exigen!6 activitatea ministerelor qi agenliilor nafionale, prefecturilor gi consiliilor judelene pentru aplicarea Programului de guvernare gi respectarea strict6 a reglementirilor in vigoare: - vom analiza activitatea secretarilor de stat, a prefeclilor gi subprefecfilor, ludnd misuri imediate fap de cei care nu sunt eficienli, nu-gi indeplinesc obligaliile profesionale; - in mod similar vor proceda minigtrii impreund cu prefeclii privind analiza activitSlii gefilor serviciilor descentralizate.

r in al gaselea rflnd, Guvernul va sprijini direct autoritifite publice locale pentru modernizarea gi gospodirirea localitifilor firii. 462

Sintezd de etapd

Vom acorda o atenlie deosebiti anului 2004, care este ,,Anul colectivitlfilor locale".

- Vom acliona pentru apropierea autoritililor locale de cetilean, inclusiv prin infiinlarea de noi comune gi orape gi pregltirea condiliilor pentru imbundtilirea impirlirii administrativ-teritoriale a ldrii. -

Vom sprijini autoritdtile locale in consolidarea autonomiei locale, numai din punct de vedere administrativ gi financiar gi nu

pe alte criterii.

Vom accelera implementarea Programului nalional ,oRomflnia

curati".

o ln al gaptelea rdnd, dorim si asigurim in anul 2004 linigtea

pacea sociali, avansAnd propuneri corespunzitoare

partenerilor sociali politice.

sindicate gi patronate, inclusiv partidelor

40J

Sintezd de

EvoLaTa pRrNcrpALILoR INDICATORI ECONOMICO.SOCULI zoot - zoot tn ooMPARATIE CA PERIOAITA 1997-1999

Ix ptruoto,a

eta4

Adriar! Ndstase

Spre

notmqlitae

Gr.ficul Dr, PRODUST'L INTENN

BRI'T

tet&.

wrordnr^

tlltlttlbr r|rE irrll. d!i&Li., tr .ddfib 4l -

.r{u.r!rl t!r.tBtl.n.l.

466

*oidNr^ . &Ll|ji! hrn r.rn C!iIA .l lo.d l.ra tnrn ..L ll ttrl srdm.n p.

r.!d!l r!.l ..rlr!.t$l btrdo.b narr.blt

Sintezd de etapd

C€6cul nr, 2 EFECTUL GLoBAL AL CRS$TERII rcoNOMICn - m|d. dohrl

Fli.d.F/.4*t d;.

rdit

F.!| |

Picr!.F/osrt dji Dodt Flt . oMlld divirid't.ftciv

.:: tidd..r'dCg& tr.dlf El . lb.dil b6& c{.d &(

- h p..lo.d. r9r7-ttr9 -hFitdt 0LmaO c.r&nr Rt$.Fr c.lt.6%. PIAb | 6r.d.Id. !'r.16'4 rt€dt rml Mtl . d.t.mh.t o , r d& a.9trL idrl d. tLrdc t rrr. Mh

PtB

Adrian Nd.trqse

SDre

normalitate

Gr.ficul lr. 3a

PRODUCTIA INDUSTRIALA trltift

l" Aldqi n'.t$i.i !ideno.!

rofiiNra

xoadNt

-!J!bl&etdrt&{.

dra&,e. Frd!.F -P.L& +rtrtL

-E&

,16E

l!i6%

--EhrLbS brE

l|.

F Fd.br.d. r!dkl6d-!-

CEF,IA

Sintezd de etapd

- RftmuI ucdlu

reurl 7c

Adrian Ndstate

Sp/e ,rormalitate

Sirt9a449 :!9p4

r,# o cra b vtu iLdiftrl 4ttdrrlt . d rcr. E r4a..b!l.did

E O||-dlhc,

471

Adrian Ndstase

Gr.fod

412

f.6

Sintezd de

(htficol

ermd

or, 7

Adrian Ndstase

Srye nonttalitale

Ctricd EXPOIIfULUI - E[.

drlrt

trr, 8

Sinlezd de elapd

Grafqtt nr, 9

f,XPORTUL DE PRODUSE ALE INDUSTRIEI CONSTRUCTTIII)B DE MAgINI

ttlr . !!qL

rud r2ro

- lrt rrd.$.ddd. hd.t .-..[.r - r.*& .ltE u r||t ra..|iLrl h ltt, .u

ntrâ&#x201A;¬rItL-rr.i..q.r.

- tlth@@al[|i rtr rrde r..l.l, ..r. l. ...1 2aat ,infiEul rtd.t r.

.r. t as.rLt a..kn$.. &

Onfiqrl !r, l0

EVOLUIIA SOMAJTTLTI

tt sftrtltrt perlo.det

rEutl![

&.u.d.I& D l&!tuE rdlrbi

& FdEl

E rard6.e ir.i |oelld

476

Sintezd de etapd

Grafiorl ar.l

MOIIEICAREA SAI.,AnIULUI REAL

t',.g,',Jt''

!rclI...!

Adrian Ndstase

Spre notmalitate

Grdficul

MODIFICAREA PEI\t$fI nEALE -tn

rcgo

478

l.t*&

1945

,@.o{jr.t@

!r.

Editor: Regia Autonoml ,Monitorul Ofrciala, Bucureqti Bun de tipar:

ianuarie 2004. Apnrut: 2004

Tipografia,,Monitorul Oficial", Bucuregti, str. Parcului 65, sectorul I E-mail: marketing@Sano.ro, Intemet: www.monitorulofi cial.ro

lsBN 973-567-426-2