16 actualitatea literară
Jadwiga Mizińska Jadwiga Mizińska s-a născut în 1945, la Opole Lubelskie, în voievodatul Lublin. Este preşedintele Secţiei Lublineze a Societăţii Poloneze de Filozofie, fiind şi membră a Societăţii Poloneze de Etică. Este autoarea a 17 cărţi ştiinţifice şi a peste 200 de articole şi recenzii. A publicat volume de poezii şi două romane. Unele lucrări ale sale au fost traduse în germană şi franceză.
Pe drumul de la Kaczy Dół la Cracovia Cenuşii şi galbene
La intersecţie
Un erete cenuşiu flămând Se roteşte peste curte. Puişor gălbănuţ, stingeţi culorile!
Într-o fumurie zi de iarnă Luminile verzi… Vara nu le-a stins?
Spirit de economie Gura şi armonica La o melodie Sting două dorinţe. Confuzie ontologică Mortul intră în visul ei ca unul viu. Se vor iubi oare? Cu ochii roşii Intersecţiile Au ochii roşii, Privesc cu ochi de lup. Fără Ce este apa fără gheaţă? Ce este gheaţa fără de apă? Dar ce este vela fără amândouă? Visare Să pluteşti pe Niemen Într-o toamnă de mimoză Prin cea mai bizară dintre lumi… Decepţionată Decepţionată Pe podul dezamăgit. Va sări? Nu va sări? Nu va troieni, n-o măturaţi Fii reţeaua de la poale Pentru ca drumul meu Să nu se-mpleticească. Auto-asurzire Cuvintele măreţe Ca şi TIR-urile mari Se asurzesc singure. Speranţa Ai interzis cuvintele mari… Poate doar conjuncţia mică Se va strecura prin cenzură Semne de circulaţie Cu viteză nepermisă Viaţa neascultătoare Se strecoară-n zbor nepedepsită.
Reclamă „Vindem zgură.” Uite-aşa, la preţ de-un zlot, Dar diamantul e cadoul vostru. Rugăciune pentru Monica Ochiul Providenţei. Fii atent La oculistul acesteia. Marian din Nałęczów Copacilor le scoate cuiele din răni, De-şi însângerează mâna. Pentru Jano Cel mai frumos cuvânt:”deja” Înainte de a termina a-l zice – A şi devenit. O, Jano Ne-nconjoară rugăciunea Şi cu pulovărul său vechi Un oarecare Pustnic.
meridiane
nr. 24-25 n sept.-oct. 2012
Ryszard Kornacki
Ryszard Kornacki, poet, prozator şi publicist polonez, a studiat filologia poloneză la UMCS, din Lublin, după care a predat în şcoli şi licee din Lublin şi Międzyrzec Podlaski. Din 1977 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor Polonezi, Asociaţia din Lublin. A debutat cu poezii în paginile revistei „Cultura şi Viaţa” (Kultura i Życie), după care s-a remarcat prin poezii pentru copii, aforisme, articole şi eseuri. Este autorul a 17 volume de poezie. A fost de două ori recompensat cu Premiul Literar Naţional Józef Czechowicz. Poeziile sale au constituit materialul pentru spectacole teatrale, în regia lui Jan Krzyżanowski. A redactat şi editat Dicţionarul biografic al conlocuitorilor săi renumiţi „Międzyrzec înscris în biografii” – 3 ediţii – 2001, 2003, 2011 (Międzyrzec w życiorysy wpisany). Este membru fondator şi redactor-editor al Editurii Asociaţiei Prietenilor Naturii, din Międzyrzec Podlaski, fondator al Asociaţiei Teatrale din Międzyrzec, precum şi iniţiator şi co-organizator al Concursului Literar „Maria Konopnicka”, pentru elevii şcolilor primare, gimnaziilor şi post-gimnazialelor. A fost desemnat în 1999 Cetăţean de Onoare al oraşului în care său (Międzyrzec Podlaski).
Pe Krzna (III) -
Prietenului Roman Łaziuk în ceas de despărţire
Fecioara Podlasiană în rochie de stufăriş de ani şi ani păşeşte pe acelaşi drum de la izvoarele începutului până la sfârşitul sigur. Îndrăgostită de oglinda cerului priveşte atentă cu statura sa gingaşă. Iar aici precum ciupercile după ploaie cresc pescarii neterminaţi acei de un singur peşte şi poeţii unei singure poezii. Rătăciţi în alegeri îşi însumează propriile a fi sau a nu fi. Cutele valului necoafat arată nelinişte şi bubuitul inimii. Aceea ce cu o clipă în urmă spusesem iubesc… Devine Neoportun Neaşteptat. Alarma sună clopotele pentru Regele Hristos.
Ştii oare, bătrâne?
Lui Wieszek Gromadzki – cântăreţ al Podlasiei
că pe braţele moarte ale Krznei se-ntâlnesc visele noastre verzi precum luncile-nconjurătoare încălzite de căscatul de dimineaţă al Soarelui şi de strigătul pescăruşului peste capetele cloşarzilor.
Ţi-aminteşti oare, bătrâne poeziile noastre – porumbei fluturând spre cer odată cu stelele serilor din Biala când poeţii fără de casă îl trezeau pe Kraszewski în curtea de la Romanów. Ţi-aduci aminte oare, bătrâne? literaţii şovăitori – ce se ţineau de poezie în dans cu vântul sturlubatic
veteranul tinereţii noastre. Ai întâlnit oare, bătrâne? pe acei care-mpreună cu tine precum maestru Vivaldi notau pe caiete toamna.
Întoarcerile lui Kraszewski Mai cade câteodată ca viscolul în Palatul de la Romanów să-şi dea întâlnire cu copilăria. Trece-n zbor prin toate încăperile ridică transperantele lansează sfere de lumină şi verifică dacă toate sunt la locul lor şi în ordinea trebuitoare: dacă pianina încă mai stă pe picioare acordată oare străbunica Constanţa din neamul Morchowski aceea Nowomiejska se îmbracă cu acelaşi gust în rochia albă, dacă „bunica tânăra” care-l pregătea de şcoală încă mai citeşte franţuzeşte iar unchiul Wiktor Malki – ofiţer de artilerie şi pasionat vânător mai hălăduie prin pădurile vecine iar apoi citeşte Scott, Byron şi Shakespeare? Oare fratele Kajetan încă? Oare încă? Sunt atât de multe de pomenit înainte ca parcul Palatului să adoarmă.
Dimineaţa în parcul Potocki Iazul auriu emană ceaţă sinilie lucinde-n spirale de soare, se mai aud cumva şi vechi ecouri –
Timpul iubirii Iubirea Nu are timp, L-a pierdut pentru veşnicie.
este rugăciunea zilnică a contesei Sofia pe aleea cu carpeni. Tatăl Nostru carele eşti în tei şi în frasini în triluri de păsărele – la concursurile repezitelor veveriţe – roşcate precum frunzele toamnei. Lumineze numele Tău căci numele meu locuieşte în stejari şi în molizi, acolo printre ienuperi şi ferigi. Fie ca ramura ruptă să trezească mânie şi lacrima durerii să se prefacă în perlă. Fie ca harnica furnică să ducă printre oameni o clipă de saturaţie şi de speranţă
Despre ce are de scris poetul de la oraş? Despre ce are de scris poetul de la oraş care a văzut pământul doar în cutiile cu pelargonii şi se împrieteneşte doar cu vrăbioiul cenuşiu ca viaţa ori cu porumbelul sălbatic ce bate cu ciocul pe pervazul de metal ca un percuţionist crescut în casă. Despre ce are de scris poetul de la oraş care roade tălpiţele încălţărilor de şapte poştii cufundându-se în cărările de asfalt şi în pietrele colorate de pe trotuare trecând pe alături de zgârie-norii ne-mplinitelor speranţe în care mor dorurile după aerul sănătos şi raţiunea la fel. Despre ce are de scris poetul de la oraş, el, care n-a băut niciodată laptele cu spumă – direct de la văcuţă – n-a mâncat brânză de oi, cartofi copţi în spuză n-a băut ouă crude şi n-a aprins focuri de toamnă precum Józek din neamul Chełmoński.
Katyń
Rugăminte cordială
Stăteau drepţi şi cu tărie precum pinii din Katyń dinaintea tăietorului de lemne care nu-i privea în faţă… ca un laş
Nu mă ocoli, săgeată, Ţinteşte în inimă! Căci mor din lipsă de iubire.
Atunci Lumea a surzit şi şi-a acoperit ochii când au căzut greii cu greu ca stânca morţii în inevitabilul pământ
Citindu-l pe Bunin
Găuriţi de un soi de table trăgătoare împlinind soarta roşu-albă cu oase şi sânge şi cu vulturii pe coroană.
Aleile întunecate Ale străvechilor iubiri Pe actriţa Maria Sosnowska A împuşcat-o cornetul Jelugin Rusia Teii bătrânii simt cum se preling Lacrimi de miere.
ISSN 2069 - 1645 Revistă a Unirii Scriitorilor din România, editată de Actualitatea Press, cu sprijinul Primăriei Municipiului Lugoj
Aşa murea Phoenixul Polonez întărit de ura călăului. Aşa pierea Libertatea sub seceră şi ciocan A rămas doar jarul fierbinte al Memoriei care renaşte mereu. Prezentare şi traducere: Alexandru G. ŞERBAN Director: Nicolae SILADE (actualitatealiterara@yahoo.com) Redactor şef: Remus V. GIORGIONI (rvgiorgioni@yahoo.com) Secretar de redacţie: Diana BUCŞA Redactori: Mircea ANGHEL (anghelmir1@yahoo.com) Ela IAKAB (emyiakab@yahoo.com) Patricia GHEMEŞ (ghemes_patricia@yahoo.com) Cornel DRINOVAN (cornel_n_drinovan@yahoo.es)
Adresa redacţiei: Lugoj, str. Nicolae Bălcescu nr. 6 Telefoane: 0256.35.66.26, 0744.575.853 Tiparul: West Tipo International Timişoara e-mail: actualitatealiterara@yahoo.com web: www.ziarulactualitatea.ro/actualitatea-literara Materialele se primesc pe adresa redacţiei sau pe e-mail: actualitatealiterara@yahoo.com Revista se găseşte la toate chioşcurile de ziare din Lugoj, în librăriile din Lugoj şi Timişoara şi la chioşcul MNLR Bucureşti