Page 1

MARIUS ROBU

VISUL STEJARULUI

EDITURA SITECH Craiova, 2006


© 2006 Editura Sitech Craiova Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea respectivei citări.

© 2006 Editura Sitech Craiova All rights reserved. This book is protected by copyright. No part of this book may be reproduced in any form or by any means, including photocopying or utilised any information storage and retrieval system without written permision from the copyright owner. Editura SITECH din Craiova este acreditată de C.N.C.S.I.S. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru editare de carte ştiinţifică.

Editura SITECH Craiova Str. Romul, Bloc T1, Parter Tel/fax: 0251/414003 E-mail: sitech@rdslink.ro

Email: mariusrobu@yahoo.com

ISBN 973-746-191-6 2


Dedic această carte domnişoarei Denisa Şchiopu, cu multă mulţumire pentru preţiosul sprijin acordat.

Le sunt recunoscător pentru colaborare prietenilor mei din SEMN: Daniel Murăriţa şi Daniel Pătrăşincă.

Le mulţumesc pentru ajutor şi profesorilor mei: Conf. univ. dr. Aurelia Iorgu şi Conf. univ. dr. Niculae Mătăsaru.

3


4


Marius Robu pune Moartea să iubească Prof. Alexandru Gutuleanu

5


6


Visul stejarului Oanei Se topesc zăpezile mirosind a primăvară Mi se face dor de tine ca pădurilor de cer Când înmuguresc şi crud sufletul şi-l dau afară De sub coaja plictisită de-ntuneric şi de ger Ce-i pădurea? O-ncercare de suire fără scară Dorul ce-l poartă pământul de-a se ridica la stele Ce sunt eu? Stejarul care la-nceput fu ghindă rară Dar de dragul unei fete ce venea după surcele Se făcu lăstar de tufă, răsărind să-i facă semn Şi crescând să-i facă umbră şi murind să-i facă foc; La povestea cu iubirea dintre inimă şi lemn Vă poftim să luaţi aminte pomi şi oameni la un loc: La-nceputul vremii noastre, jos la poala codrului În căsuţa peste care dai de-apuci poteca-n sus A venit pe lume Oana – fata pădurarului – Dulce-n glas, la suflet bună şi frumoasă de nespus… Într-o zi de primăvară, zâna cât un căpătâi Frumuseţe crudă care n-a-ntâlnit încă băiat Se juca de-a fata mare când ascultă cea dintâi Gură care-i cere gura s-o-nveţe la sărutat Şi visând la taina care prima dragoste se cheamă Tălpile-i zburdau şi parcă se schimbau în aripioare 7


Depărtându-se de casă. Ea, copil, n-a luat în seamă Că pădurea şi cu visul ăsta sunt înşelătoare… Umbra nopţii ce-a venit l-a găsit pe bietul tată Pasăre strigându-şi puiul în al cărui loc răsar Luna, pasăre de foc de-al său strigăt speriată Şi credinţa că visează cel mai nemilos coşmar Într-o scorbură bătrână a intrat un pui de ciută Ioana plânge şi blesteamă ceasul rătăcirii sale E târziu – îi spun copacii o poveste neştiută Vântul a tăcut iar somnul a cuprins nespusa jale… Se făcea că-i dimineaţă şi că fata le vorbea Florilor din grădiniţa casei cum făcea de fel Când o strigă la portiţă sol frumos care-i zâmbea Aducându-i vestea bună că-i chemată la castel O văzuseră pesemne cei trimişi în lumea toată De-mpărat ca să-i găsească noră fără de pereche Frumuseţe crudă, rară şi la suflet nepătată Din a cărei gură cântec să-i ajungă la ureche Şi veniseră la curte fetele pământului La un loc n-a stat atâta frumuseţe nici în rai - Aduceţi-o şi pe Oana de la poala codrului A rostit măritul rege şi-a trimis un fiu de crai Zâmbitor să-i ducă vestea, grabnic să-i aducă fata Care-l asculta şi trupul îi ardea cum arde para - Eu aş merge bucuroasă, numai să mă lase tata Dar acum e dus în codru şi se-ntoarce tocmai seara - Te-aş ruga minune crudă să-mi aduci un strop de apă Să-mi astâmpăr setea, focul sau iubirea, nu ştiu bine 8


Că mi-e sufletul în goană ca o pasăre ce scapă Dintr-un laţ cu mii de ochiuri dezlegate-n ochi la tine - Stai oleacă şi răsuflă colea jos în grădiniţă Patul e din flori albastre cum e cerul, cum e lacul Zise Oana, zăpăcită, dându-i apă din cofiţă Şi dorind să-i vină tatăl cât mai repede, săracul Se făcea că solul tânăr după ce-a băut o gură S-a schimbat la chip, la vorbă, la privire mai ales Fata simte cum o paşte şi cum sufletul i-l fură Prima dragoste şi prima taină fără de-nţeles - Te iubesc ispită crudă, chipul fericirii mele Sufletului meu pereche, trup năucitor, cuminte Frumuseţe de icoană, glas de înger, ochi de stele Dă-mi o gură să mă vindec, să fiu cel de mai „nainte Să te duc în grabă mare la-mpărat şi-apoi… să mor. - Taci! Mai bine ia-mă-n braţe, strânge-mă necontenit Lasă-mă să gust această primă clipă de amor Bun rămas copilărie, visul meu bine-ai venit!… Şi-au fugit în lumea largă, strâmtă doar pentru iubire Se făcea că este seară şi că pădurarul plânge… La castel e zarvă mare, fete plâng de fericire Dintr-un deal răsare luna ca o lacrimă de sânge Pe cărări întortocheate din adâncul codrului Rătăcesc în toiul nopţii doi fugari îndrăgostiţi Luna – tronul de lumină din grădina cerului Pe pământ – stăpân e somnul, raiul celor obosiţi Un frunzar le iese-n cale pat de nuntă să le fie Din alai de pietre mute cântă limpede izvorul. 9


Cum a fost această noapte nu se spune, nu se ştie Se făcea că pân‟la ziuă somnul n-a cuprins amorul. Când al păsărilor cântec zorilor le dă de ştire Cuibul unde porumbiţa ostenită de noroc Dorme-ntâi îmbrăţişată de bărbat şi de iubire Ea visează că la Curte ajunsese la soroc Şi păşind într-o grădină cum e raiul din Scriptură Doldora de frumuseţe feminină, feciorească Nu-şi găseşte loc, se simte cea mai josnică făptură Pe când una dintre fete prinse dulce să-i vorbească: - Bun venit! Eu sunt prinţesă de la curtea din apus Fiica Regelui Albastru şi-a Reginei Viorea - Bun găsit! Răspunse Oana bucuroasă de nespus Că-i vorbise prima fată; Doamne, cum i se părea! S-au ţinut apoi de mână, parcă fără să le pese De privirile bolnave sau de vorbele deşarte; Nici n-au mai văzut alaiul ce vestea că Prinţul iese Poruncind: - Va fi Regină fericită pân‟la moarte Dintre voi aceea care n-ar purta deloc mânie Dacă n-ar fi cea sortită să-i aşez pe cap coroana Iar acum câteva clipe i-a jurat prietenie Fetei Regelui Albastru… Şi-al său nume este Oana. Tresărind a vrut să ţipe dar lumina zorilor Blând i se vărsa pe faţă şi pe trupul tremurând Sărutând acele buze date pradă viselor Deschizând acele pleoape care s-au închis plângând Ioana s-a gândit o clipă că e tot un vis bizar Şi-ar fi vrut să se trezească lângă fiul craiului 10


Sau măcar în pat, acasă, unde bietul pădurar De când şi-a pierdut copila n-a dat vreme somnului - Crudă-i viaţa, crudă-i moartea dar mai crudă-i despărţirea Sufletului de perechea lui de cer orânduită Zise fata blestemându-şi visele şi rătăcirea Care i-au răpit din suflet liniştea nepreţuită Şi-ncepu s-adune vreascuri ca făcând cu ele foc O ciupercă să prăjească, tocmai una răsărea Dar când omul flămânzeşte nu mai are nici noroc N-avea cum s-aprindă focul dacă n-avea foc la ea Şi-a pornit amar să plângă lângă braţul de surcele Din mijlocul poieniţei unde vrea s-aprindă focul; Printre lacrimile sale calde, ultime şi grele Un lăstar cu patru frunze căuta să-şi afle locul - Bine te-am găsit Regină fericită doar în vis! I-ar fi spus în şoaptă puiul de stejar cât un trifoi Dumnezeul rătăcirii şi-al uitării m-a trimis Printre lacrimile tale să-ţi dau visul înapoi. Ce i-o fi răspuns nu ştie nici un duh din cer, nici tatăl Numai fata, fata ştie, fata simte, fata plânge Blestemând lângă tufanul care creşte vântul bată-l Întărindu-se din lacrimi de copil spre-a nu se frânge. Soarele scădea-n amurguri, umbrele se tot lungeau Când la capătul puterii, pădurarul şi-a găsit Puiul rătăcit în codru. Stele mute răsăreau Fata se ţinea tăcută după tatăl istovit. A urmat o noapte neagră ca un iad în vechiul rai Răsărind bătrânul soare n-a mai înţeles nici el 11


Nici a florilor mireasmă, nici al păsărilor grai Cine poate să-nţeleagă dacă n-a iubit la fel? Timpul nu mai vrea să zboare, visul nu mai vrea să vină De la streaşina cu vrăbii ciripitul nu-i mai spune “Bună dimineaţa Oana!”, tac şi florile-n grădină Sufletul e mut şi roşu ca un soare când apune Ce i s-a-ntâmplat copilei pădurarul n-a ştiut Şi s-a stins întrebător cu tot codrul în privire Oana s-a luptat cu trupul, şi cu sufletul pierdut, După şase săptămâni a plecat la mănăstire Şi-a schimbat întâi veşmântul şi-apoi numele de fată La surorile din obşte se uita c-un fel de teamă “Maica stareţă ni-i mamă, i-au spus, Dumnezeu ni-i tată!” Dar călugăriţa nouă nu ştia ce-nseamnă mamă… Şi-a trecut un car de vreme pe la poarta schitului Nici nu ştiu câte măicuţe s-or fi dus cu el în jos; Rămăsese numai una, şi-a luat calea codrului Devenind sora pădurii şi mireasa lui Hristos… Într-o zi de primăvară o măicuţă de la schit De stejarul din poveste lăcrimând se-apropia Regăsindu-l printre lacrimi ca un vis înmugurit Şi pe ultima zăpadă degetul său alb scria: Crud se-arată colţul ierbii pentru cea din urmă oară, Mi se face dor de tine ca stejarului de soare Când înmugureşte, suflet veşnic tânăr dând afară De sub coaja-mbătrânită de-amintiri şi de-aşteptare.

12


La umbra Pământului I Când pe Lună e eclipsă de Soare Pe Pământ e eclipsă de Lună E noapte şi colo şi colo Stă Luna la umbra Pământului Când e pe tine eclipsă de mine Pe mine eclipsă-i de tine Şi noaptea ne vine Să facem copii – mi-ai răspuns Te-am trimis la culcare II Şi-am venit după tine La umbra Pământului Căreia-i spunem noapte Să facem dragoste Şi ce vrei tu 9 noiembrie 2003, noaptea

13


Povestea uitării la marginea mării Răsărise luna şi murise timpul Ce frumoasă noapte plină de tăcere Se-auzea doar marea sărutând nisipul Valul care vine, valul care piere Luna răsărise dar murise valul Niciodată marea nu va mai visa La străine ţărmuri părăsindu-şi malul Şi-o credea nisipul pe iubita sa Răsărise luna şi murise marea Şi plângea nisipul sărutat mereu Îţi ador sărutul şi-ţi urmez chemarea Şi te cred iubito ca pe Dumnezeu… S-a sfârşit povestea şi ne-am dat uitării Mai puteam o viaţă să trăim în doi Ce păcat iubito că la ţărmul mării Luna răsărise dar murisem noi.

14


Aştept o veste Aştept o veste de la mine însumi Si plâng de dorul ei necontenit, Şi mă privesc în lacrima din plânsu-mi Ca să mă văd un pic mai fericit Şi nu mă văd… şi nu ştiu despre mine Decât că plâng si viaţa mi-a trecut, Decât c-aştept şi vestea nu mai vine. S-o mai aştept? S-o iau de la-nceput? 12 octombrie 2003

Naufragiu Mi-e sufletul titanic în derivă Ce şi-a uitat pe ţărmul amintirii Speranţa – ca măsură preventivă De vină sunt oceanele iubirii Ţi-e sufletul corabie ce poartă Speranţa necesară-n largul mării La cârma sa e cea mai crudă soartă De vină sunt oceanele uitării. 20 noiembrie 2003, noaptea 15


Vis cu cuc O pasăre s-a speriat de mine Şi-a vrut să zboare noaptea prin copaci Dar negura i-a stat în cale bine Şi liniştea i-a spus te rog să taci! N-a mai suflat. Şi-o fi adus aminte De ce-a visat şi s-o fi sinucis Dar cum tăcu cum se făcu cuvinte Care pe limba cucului s-au scris La fel zbură iubirea mea cuminte De parcă fu şi pasăre şi vis. 26 noiembrie 2003, noaptea

*

*

*

Sufletul meu Dacă există E un milog Cerşeşte fericirea Dacă nu există Milog sunt eu Daţi-mi cu banul 22 noiembrie 2003, târziu 16


Prima spovedanie Un copil îşi făcuse praştie Nimerea doar ferestre Care nu zboară O femeie gravidă se ducea Să omoare un câine Îi mâncase un miel S-a gândit la copil Şi l-a omorât el Eu eram Ochii nevinovaţi ai câinelui bătrân Şi orb. Fir-ar a dracului de minte Pe care n-o aveam Şi de lumină – Dupe-aia s-a dus la biserică Să se spovedească. Dar când a văzut el îngerii Cum zburau pe pereţi S-a gândit să-i ochească. Părinte, Am drăcuit lumina, Am omorât un câine Şi-am tras cu praştia În geamuri şi în îngeri. 1 decembrie 2003 17


Potop de zori Potop de zori, potop de rai Înghite noaptea de pe plai Când al cocoşilor cântat Goneşte noaptea de prin sat Potop de vis, potop de dor Mă ia pe mine cel ce mor Mă lasă liber să plutesc Pe mine cel ce te iubesc 1 februarie 2004, în zori

Pace! Un singur suflet poate duce Toată iubirea necesară Pe veci la scară planetară Precum Iisus a dus o cruce Pe care vor s-o răstignească Războinicii de pe Pământ E necesar doar un Cuvânt Suficient să-i biruiască. 5 februarie 2004, noaptea 18


Nici popa Băiat să te naşti, să nu fii orfan Să creşti într-o lună cât alţii-ntr-un an Să ai părinţi deştepţi dar şi bogaţi Şi să te placă fete de regi şi de-mpăraţi! Prima ursitoare astfel a grăit Iar a doua zis-a: Fi-vei fericit Vei avea nevastă rodnică, frumnoasă Vei sădi un pom, vei zidi o casă. Când şi cea de-a doua vorba şi-a-ncheiat Ultima, la rându-i, a adăugat: La moarte să-ţi vină întregul tău sat Şi trupul să-ţi fie cu viermii certat. Ce vorb-o fi asta n-au putut să ştie Nici popa, nici doamna de filosofie. 14 decembrie 2003

19


Rugăciune la ger Focul s-a stins demult în sobă Doar stelele mai ard în cer; Sângele meu, bătând o tobă, Cheamă la nuntă flori de ger. Nu vă miraţi, la nunta mea, Tocmită cum ce somnul vine, Din cer mireasa va cădea Topindu-se la piept la mine. Gerule, geraşul meu, Dacă-L vezi pe Dumnezeu, Spune-I că la nunta mea S-a topit un fulg de nea; Semn că primăvara vine Şi că nu mai cred în tine, Semn că vara nu-i departe Şi că nu mai cred în moarte. 15 ianuarie 2004, noaptea

20


Trei flori Mi-e sufletul o groapă cu schelete Mormânt comun al fostelor iubiri Ce s-au născut pe rând şi pe-ndelete Dar au murit subit. Să nu te miri! Mi-e trupul altă groapă, dar cu lei La care sufletul îmi este dat Mai bine zis vândut de dorul ei De viu, degeaba. Să nu spui păcat! Eu sunt, şi nici nu ştiu de dorul cui O groapă îngropată-n altă groapă Şi plâng de dorul tău şi-al nimănui. Decât să-ntrebi ceva, mai bine sapă! Sa-mi faci mormânt frumos, pe el să pui Trei flori. Şi nici o vorba să nu spui! 21 octombrie 2003

21


Pomul care m-a oprit Sărutam singurătatea Mă ţineam cu ea De mână. Alergam să ne unim Şi ne-am oprit La umbra unui pom Cu fructele oprite. - Pentru voi le-am oprit De ce-ai venit singur? - Păi dacă sunt aşa Şi pe dincolo! Şi m-a oprit Cum eram. 8-9 octombrie 2003, noaptea

22


Schimbarea semnelor Zilele noaptea se schimbă Ca femeile cuminţi Când au buzele fierbinţi Şi vorbesc în altă limbă Când cu trupul gol se plimbă Dragostea de fată mare De la vis la disperare Noaptea zilele se schimbă 5 februarie 2004, noaptea

Secret Mai ai o vorbă cui să-i spui Când ai părinţi, copii, soţie. Când ai rămas al nimănui Spune-ţi o vorbă numai ţie. 7 februarie 2004, noaptea

Taină Când liniştea nopţii ajunge La intensitate maximă, Cântă cocoşul S-o dezlege. 3-4 octombrie 2003, noaptea 23


Şapte zile Întineresc în fiecare noapte Şi-mbătrânesc în fiecare zi Dar ce folos? Că zilele sunt şapte Iar noaptea numai una poate fi. Te văd în vise, tânăr, tot mai rar Şi tot mai rar oglinda o privesc; Am degete şi suflet în zadar Să număr am uitat şi să iubesc. Iar când primesc în dar un vis cu tine Mă-ntreb ce să-i mai cer lui Dumnezeu: Să te visez o viaţă? sau mai bine Să fii o săptămână doar al meu? 8 februarie 2004

Pacoste Sufletul e pacoste Dacă n-ar fi pacostea N-ar mai fi nici dragoste N-ar fi nici dragostea mea. 3 octombrie 2003 24


Părerea părerii Uitasem că pe cer sunt stele De-atâtea nopţi cu nor şi ceaţă, Uitasem că trăiesc o viaţă De-atâţia ani de zile grele. Uitasem Luna cum răsare De-atâtea nopţi întunecate, De-atâta spus ca nu se poate Uitasem să mai pot se pare Că m-am uitat în ochi la tine Şi m-am trezit ca dintr-un vis; M-ai luat în braţe şi mi-ai zis: Te strâng de pe cărări străine Iubirea mea risipitoare; Pe care, cât ai căutat… Ţi s-a părut că m-ai uitat, Ţi s-a părut că ţi se pare! 12 februarie 2004

25


Din somnul fix Sunt ca un ceas de vreme plictisit Am numărat la clipe cât un veac Şi-am vrut să sun la timpul potrivit Nu m-a lăsat o boală fără leac. Dar voi suna şi dincolo de moarte Din somnul fix iubirea s-o trezesc La ceas de veci în care şi departe Şi dincolo de vreme te iubesc. 17 februarie 2004

Bătrân de fel Am început să-mbătrânesc Şi tânăr n-am fost niciodată N-am să mai pot să te iubesc Dar nu cum n-am putut odată Că tu nu vreai din fel de fel De cauze – te văd schimbată Cu toate că rămâi la fel Cum altfel n-ai fost niciodată. 18 februarie 2004, noaptea 26


Cerere udă Noi cerem o bucată de pământ Cât să ne facem un mormânt sau casă Că ne-au promis aceasta pe cuvânt Acei ce doar pe-afară ne mai lasă Căci am ieşit pe lume ca un vânt Şi ca un val spre ţărm o să plecăm Şi ne mirăm că tocmai pe pământ N-avem pământ în care să intrăm. 4 februarie 2000

Vulpe bătrână Mă tulbură ceva nebănuit Sufletul meu scoate ciocul din pene Şi sâsâie ameninţător Nu ştiu dacă ai văzut vreodată Cum dorm gâştele Nu te poţi apropia Te simt de la distanţă Nu cumva dai târcoale sufletului meu Crezând că doarme Vulpe bătrână Dragostea mea!? 01 Martie 2004, seara 27


Una la minut, unu' la minuni Respirăm acelaşi aer Întâmplător Şi stăm aproape În acelaşi loc Nu ştiu cam cât mi-ar lua să te cunosc În timpul nostru Odată te-aş fi cunoscut la minut Să vorbim despre vreme Eu spun că plouă rar Şi tu te uiţi la ceas Eu spun că trece greu şi încet Şi tu te faci uşor şi repede că plouă Te cunosc: ai simţit la minut Că te vreau Dar sunt bătrân. Doar sufletul mai poate fi tânăr La minuni. 28 februarie 2004

28


Facerea Dacă Dumnezeu nu există Pe mine cine mă iubeşte? Că m-aţi putea convinge Că omul s-a făcut singur De ruşine! Că pământul s-a făcut singur De râs! Că universul s-a făcut singur Degeaba! Dar să-mi spuneţi că pe mine Chiar nu mă iubeşte nimeni Asta nu se face! 5 martie 2004, noaptea

Fantezie de seară Bufniţele scot sunete ciudate Din adâncul serii ca dintr-o fântână Dumnezeu adoarme de singurătate Vino lângă mine, să te ţin de mână! Te iubesc, mă iartă pentru fantezie Şi m-ajută noaptea să rămân al tău Şi de câte ori spun câte-o prostie Vino lângă mine, să mă ţii de rău! 21 februarie 2004, noaptea 29


Adam la semafor Mi-e sufletul răspântie de semne Care-ncontro şi care nicăieri Nu s-a născut un om ca să mă-ndemne Spre mine omul cel de până ieri Aceste vorbe le-ar fi spus Adam La prima lui răscruce. Mai târziu Le-am îngânat şi eu când aşteptam La semafor; al câtelea nu ştiu. 25 februarie 2004, târziu

Tocmai Murisem, nu mai vream nimic Şi tocmai vream să să te iubesc Plecasem fără să primesc Iubirea, nici măcar un pic Murise parcă la potop Că rămăseseră-ntre noi Oceane pline cu noroi Speranţă – doar un singur strop. 17 ianuarie 1998 30


Visul unei ciuturi goale Sub luna plină Iubirea mea – Ciutura goală De la fântână La miezul nopţii Luna se coboară pe Pământ Şi vine la apă Iar ciutura se coboară la apă Şi vine la Lună Rămân amândouă Pline şi ude Până la ziuă. 7 martie 2004, noaptea

31


Carnea la şcoală Şi-ncepuse trupul să lovească-n mine Doamne cât crescuse trupul ei cărnos! Îmi era pe lume bine, cel mai bine Mă izbeam de carne şi muream frumos Accidentul ăsta nu s-a scris în ziare Nimenea nu ştie cum de s-a-ntâmplat Sau de când pretinsul trup de fată mare Naşte cărnotenii pline de păcat Şi privind ispita îngerului Evă, Travestite biblii de canoane pline Devenisem parcă din elev, elevă Şi-ncepuse carnea să lovească-n mine. 6 noiembrie 1997, seara la şcoală

32


Luna – cimitirul Pământului În viitor Luna va fi Cimitirul Pământului. Copiii copiilor noştri se vor înmulţi Şi vor muri pe capete. N-o să mai fie loc de cimitire Pe Pământ. Incinerarea şi alte soluţii Vor fi respinse de religie, Că viitorul va fi unul religios de loc, Adică o religie care va pune la loc de frunte Locul unde se duce trupul dupa moarte. Şi dacă tot stă atâta pământ degeaba pe Lună, De ce să nu-l facem cimitir nou? Că Luna e numai bună De loc de cimitir. Ce dacă nu e aer, că morţii nu respiră! Nu e nici apă şi poate nici nu putrezesc, Să le fie-nvierea uşoară ca ţărâna lunară! O problemă va fi cu taxele de înmormântare Care vor fi de-a dreptul astronomice. În încercarea de a descuraja decesul Popii vor fi, ca şi acum, foarte bogaţi. Să zicem că moare un om din Popânzăleşti Sau femeie, că nu va mai conta: Vine popa acasă, ia mortul, îl duce la biserică Îi face slijba şi apoi pleacă la cimitir. În alte sate, la alte religii, mortul se îngroapă cu popa La noi, la Popânzăleşti, popa rămâne afară! 33


De unde şi vorba uite popa-nu e popa! Va mai fi o problemă cu viteza mortului, Alta cu lipsa răscrucilor etc Oricum, în viitor Luna va fi cimitirul Pământului Sau nu va fi. martie 2004

Omletă cu cântec Noaptea, când cântă cocoşul Găinile tac. Ziua, când cântă ele După ou Cântă si el Deşi n-a ouat Îl ia ciocul pe dinainte. La oameni e altfelBărbaţii sunt cu ouăle Iar pe femei le ia Gura pe dinainte Şi le fac omletă. 20 martie 2004 34


Erai în rai Pentru Daniela Truică

Poema drumurilor de metal Şi focul nebuniei îngereşti Poema biciclistului banal Şi somnul greu din care mă trezeşti În destrămare totul mi se-arată Dar destrămarea va dura puţin Gustata mea din buze doar o dată Sorbita mea din cupe de venin. Ce somn, ce destrămare ce venin? Sau despre cine îngerul vorbi? Răspunsul – despre sine şi-al său chin Şi despre cea pe care o-ndrăgi. Un înger să-ndrăgească bucată de pământ? Vă rog să nu vă temeţi îndrăgostiţi de mine C-am să vă fur iubire, c-am să vă fur cuvânt Căci îngerul nu fură nimica pentru sine. Ştiai că sunt al nimănui Şi totuşi nu mă poţi avea Pentru că tu rămâi a lui Cu toate că rămâi a mea. 13-14 iunie 1997, Târgovişte 35


Nelinişte şi pace E-atâta linişte-ntre noi De parc-ar fi după război; Nici Dumnezeu nu mai respiră La fel de tare cum se miră. E-atâta linişte c-aud Mirarea lui din cerul crud Care ne-a blestemat să fim Înfrânţi şi să ne despărţim. 29 Martie 2004, noaptea

Să zicem Să zicem că la noapte ai să visezi o stea Să zicem că se poate să fie steaua mea Şi să mai zicem că doar stelele din cer Vor lumina ca semne oceanul de mister Pe care va pluti sfioasă barca ta La ţărmul de iubire călăuzind o stea. 1996 36


Însurătoare la secundă Doamne, timpul mi-a trecut Mai dă-mi un an împrumut Sau măcar o lună, două Să trăiesc o viaţă, nouă. Dar decât să fiu dator Mai bine, Doamne, să mor Să mă scap de viaţa veche Şi de trupul nepereche. Dumnezeu, fără dobândă Mi-a dat numai o secundă Să-mi găsesc în clipa lui Perechea sufletului. Tocmai s-a-ntâmplat să treci Şi-ai rămas a mea pe veci. 17 martie 2004

37


S-o creadă Strângând în braţe perna ca pe tine Mă tem c-a şi-nceput apocalipsa, Iar sufletul a presimţit că lipsa Făpturii tale cu sfârşitul vine. Strângând în braţe perna şi mai tare Mi-e frică să fiu singur la sfârşit, Iar sufletul de moarte copleşit Presimte c-a-nceput a ta uitare. Strângând la piept şi grabnic părăsind Să laşi în locul tău măcar o pernă, S-o creadă-mbrăţişarea ta eternă Iubirea mea cu sufletul ieşind. 1 aprilie 2004

38


Nepăsarea de sine Doamne cocoşul a cântat Iar eu nici nu m-am lepădat Nu ştiu de ce s-o fi grăbit Că n-am greşit cât am iubit Poate că mi-a cântat de bine Pe când mă lepădam de mine Dar eu nu mi-am cerut iertare După-ntreita nepăsare Crezându-mă nevinovat De cine m-oi fi lepădat? Uitând al resemnării glas De cine singur am rămas? 31 Martie 2004

39


Ultima rugăminte Viaţa mea – bucăţi de funie Aruncate prin iarbă. - Vei fi iarăşi ce ai fost Şi mai mult decât atât! Mi-a spus un înger care Venise la cosit. Şi-a-nnodat Şi-a-mpletit Până când a ostenit; Iar când obosit a stat Într-o doară m-a-ntrebat: - Ce crezi că vreau să fac din viaţa ta? Că nu e bună de ştreang, Are prea multe noduri… - Leagă-ţi părul, te rog, – I-am spus îngerului despletit ca moartea Care-mi împletise viaţa – Prea semeni cu iubirea. 17-18 aprilie 2004

40


Legământ sufletului Din trupul meu când vei pleca Mă voi întoarce în pământ Dar mă voi ţine de cuvânt Şi veşnic te voi aştepta Dar nu mă ţine veşnicii Aici în lutul meu natal Când ştii că am ideal Să te grăbeşti la timp să vii Iar dacă Dumnezeu va pune Un semn de fiară peste tine Să nu te mai întorci la mine Când trâmbiţa va fi să sune Mai bine să mă laşi aici Şi să-i răspunzi lui Dumnezeu Că mi-e păcatul tare greu Şi că nu poţi să mă ridici El singurul va bănui Şi va-nţelege ruga mea Şi-o va trimite chiar pe ea La tronul Său a mă sui. Iar eu de mijloc o voi strânge Şi sărutându-ne fierbinte, Ne vom ascunde prin morminte Şi Tatăl nostru iar va plânge. 41


Şi în amurg ne va striga Adam şi Eva unde sunteţi De ce de Mine vă ascundeţi? Şi grabnic ne va alunga… Iar tu iubito vei roşi Pe când voi sta la poala ta Şi mărul iarăşi mi-l vei da Şi blestemaţi pe veci vom fi. 1996

De ce se uită des la ceas Clipe goale, clipe reci Trec din timpul meu în veci, Fără tine viaţa mea – Clipă veşnică şi grea. M-ai făcut nemuritor Doar la suflet şi la dor Şi cu trupul m-ai lăsat La vreme şi la păcat. Fără tine, vreau să zic Dacă nu mai am nimic, Am făcut ce mi-a rămas; De-asta mă tot uit la ceas. 4 aprilie 2004 42


Albind Am sărutat un bumb de floare de pe ram Venise primăvara, plecaseşi mi se pare Mi s-a făcut ruşine şi dor că nu eram Întâmplător în locul acelui bumb de floare Ca tu să fi trecut şi tot întâmplător Crezând că nu te văd să mă fi sărutat. Albind aş fi-nflorit pe gura ta de dor Şi niciodată-n viaţă nu m-aş fi scuturat. 2 aprilie 2004

Cireş aş fi Sufletul meu e vinovat Că n-a iubit cât a uitat Şi-a mers mai mult decât a stat Şi ce-a găsit n-a căutat Sufletul meu de n-ar mai fi Când anotimpul mi-ar veni Cu trupul tot aş înflori Cireş aş fi de n-aş iubi. 7 aprilie 2004 43


Rană vie Prietenului meu, Dan Tristian Din păcate numai vremea este leac Bubelor acestea care se numesc Dragoste rănită, suflet omenesc Să ne treacă este prea puţin un veac Doamne dă-mi o viaţă cât o veşnicie Sau mai bine moartea să mi-o dai în dar Dacă tot îmi curge timpul în zadar Din această viaţă ca o rană vie. 29 aprilie 2004

Miezonoptică E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine Mi-e trupul mănăstire părăsită Şi-n loc de sânge parcă vântul vine Bătând în piept o toacă răguşită E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine Mi-e sufletul călugăr de pripas, La miezul nopţii fără să se-nchine Mi-a poposit în trup şi mi-a rămas. 21 mai 2004 44


Răzbunarea vântului - O, vântule, drumeţ fără popas! Tu nu te vezi pentru că nu te-ascunzi; Dar lumea nu pricepe că singurul tău glas Înseamnă că tu plângi, că te răzbuni sau râzi: Îţi mai aduci aminte că te-am văzut plângând O dată-n cimitir şi-o dată la răscruci? Iar altă dată ştii că te-am văzut râzând Când în bârlogul serii mergeai ca să te culci? - Ce n-ai văzut am să-ţi arăt eu ţie! Şi dac-ai să mai sufli un cuvânt, Bătându-te, pe crucea ta voi scrie Că l-ai văzut pe Nevăzutul vânt. 7 septembrie 1996

Alergătură Călătorule, Primul tău pas – pântecul femeii Ultimul – al pământului, Celelalte popasuri – pântecele somnului Ceilalţi paşi – Alergătură Pentru pântecele tău. 16 aprilie 2004 45


La schimb Inima mea s-a-mbolnăvit de tine Sufletul meu în schimb s-a vindecat Iar mintea mea nici minte nu mai ţine Ce i s-a dat la schimb de te-a uitat. Şi dacă-n schimbul tău se simte bine Sufletul meu de vreme vindecat Inima tot mai bate de la tine Iregulat, ireprabil, neschimbat. Dacă mi-ai pune-n piept inimă nouă Ţi-aş da la schimb un suflet, poate două. 22-23 aprilie 2004

Nevoit Sufletul meu e ca un labirint, Sunt rătăcit în el de când mă ştiu, Din prima zi te caut şi mă mint Că te-am găsit. Ce singur pot să fiu! De spaimă-ncep secundele să sune, Presimt că nu va fi un ceas uşor Când, nevoit, minţindu-mă voi spune Că te-am pierdut, ce singur pot să mor! 30 aprilie 2004, seara 46


Un câine Un câine flămând în ziua de Paşte De moarte urmărit, de oameni alungat Stăpânul i-a murit, sau nu-l mai recunoaşte, Se cântă prin biserici Hristos a înviat! Dar de ce se cântă oare prin biserici Sau de ce se spune şi se recunoaşte Dacă se mai lasă, de popor şi clerici, Un câine flîmând în ziua de Paşte. 8 aprilie 1999

Privire şi uitare Icoane făcătoare de minuni sunt ochii tăi Sau vipere nebune? Mă vindec uneori gustând veninul Şi mor de multe ori muşcat de spaimă – Balaurul cu şapte capete, Stăpânul iadului din trup, Al raiului din suflet, Şi-al altor câteva minuni Ale căror nume nici nu le mai ştiu. Iubire, uitate sunt numele tale. Cum să vă spun? 16 aprilie 2004 47


Colind Doamne, când e alb şi rece Duhul tău de peste sate, Fă-mă sania ce trece Pe troiele-ngheţate. Doamne, fă-mă iar copil Şi colinde iar mă-nvaţă Ca să mai pornesc umil Spre coliba ta de gheaţă. Să-ţi colind că te-ai născut Şi să plângi de bucurie, Să te las apoi, tăcut, Sub întinderea pustie… Doamne, doar atât mai cer Mamei, Tatălui şi Ţie: Să rămân al tău în ger Îmbrăcat în haine albe Să-ţi colind o veşnicie Leru-i ler, zorile dalbe! 30 decembrie 1996

48


Printre dinţi Să miroşi pămâtul Care te miroase Ca să-l simţi în carne Şi să-l simţi în oase Şi să-l simţi pe limbă Prin sărutul ei – Care te sărută Până nu mai vrei… Să-nţelegi pe toate cine ţi le fură Şi să scuipi ţărâna care-ţi vine-n gură. 13 septembrie 1997

Desculţă Evă cu picioare goale, Iarbă sub tălpile tale Face-m-aş, cu firul moale Să te mângăi pe la poale. De mă plâng să nu m-asculţi, De mă frâng să nu te uiţi Cum te-ai mai uitat la mulţi Eva mea cu ochi desculţi. 07-08 mai 2004 49


Două nume La fiecare naştere din lume, Cu fiecare prunc ce li se-arată Mai pun părinţii câte două nume Şi mai deschide moartea câte-o poartă La care prea flămândă îşi aşteaptă Pomelnicul – meniul de la nuntă Şi-a doua zi mireasa-i mai deşteaptă Cu încă două nume noi în burtă. Ne punem două nume zi de zi Nădujduind o moarte mai puţină Fără să ştim ce invitat va fi Chiar azi, după botez, la noi la cină. 1996, 2004

Apocalipsa lui Robu Dumnezeu e visul lumii. Lumea e visul Domnului; Odată visul acesta va deveni Realitate şi va fi Atât de urât Încât Dumnezeu se va trezi… Va fi sfârşitul. 50


Al şaselea simţământ Ţi-aduci aminte, oare, Eram un pom în floare Privirea m-a scuturat? Ţi-aduci aminte, oare, Eram în vânt o floare Şi mâna ta m-a capturat? Ţi-aduci aminte, oare, Că mirosind o floare Petalele i-ai numărat? Ţi-aduci aminte, oare, C-ai auzit o floare Strigând la cel care-a plecat? Ţi-aduci aminte, oare, C-ai rupt cândva o floare Şi fructul nu i l-ai gustat? 12 mai 2004

51


Lecţie de gramatică Eu vream să mă iubiţi, şi tu şi Dumnezeu Dar te-am ales pe tine, de ce să dau, mi-am zis Un suflet părăsit pe unul indecis? Din fostul credincios am devenit ateu. Tu vreai să te iubim şi eu şi primul tău Dar n-ai ales pe nimeni. De ce să dau, ţi-ai zis, Pe cel ce mă iubeşte pe cel ce m-a ucis? Din victima iubirii ai devenit călău. mai 2004

Călcând Când vei veni la mine la cruce să-mi aprinzi La cap o lumânare, te rog să nu-ţi întinzi O mână cum se face la gară sau în port; N-am să mă pot abţine să ţi-o sărut, nici mort. Să-ţi iei la revedere mai bine cu piciorul Când vei pleca spre casă călcând în mers amorul Care precum un şarpe de tine se va ţine; Să mai opreşti o gură de măr şi pentru mine. mai 2004 52


Aer trist Doar vântul şi cu mine mai batem făr‟ de rost Pe la ferestre-nchise, pe străzi, prin cimitire Pe la iubiri ce sunt, vor fi sau vor fi fost Făcute să trăiască, lăsate să respire. Doar vântul şi cu mine mai respirăm privirea Din ochii celei care şi-a condamnat iubirea Să stea pe la ferestre cu mine şi cu vântul Şi-acum se uită-n aer cum şi-a uitat cuvântul. 19 februarie 2000

Miros de flori de câmp Miroase-a romaniţă şi-a fân abia cosit Presimt că până mâine voi fi mai fericit, Presimt că până mâine tristeţea voi cosi, Că trupul său ca sfinţii când mor va mirosi. Mirose-a flori de câmp şi-a moaşte de iubire Presimt că până mâine va fi doar amintire, Tristeţea din trecutul în care te-am iubit, Presimt că până mâine ce-a fost s-a isprăvit. 30 mai 2004 53


Tăietor de lemne de foc de iad Nu mi se face nici un semn Mă simt pe lume ca-n pădure, Oameni cu suflete de lemn La umbra mea vin să mi-o fure. Mă rătăcesc într-un oraş Ce mi se pare cimitir Şi cred că sunt aşa de laş Că n-am curajul să-i admir Pădurile de fete mari Ce cresc în jurul meu şi cad Ca trunchiurile de stejari Care vor face foc în iad. 2 iunie 2004

Dimineaţa ca răspuns Doamne, tu crezi în Dumnezeu Şi te-ai ruga dar n-ai la cine; Ţin minte, când eram ateu Te-am prins rugându-te la mine Bună seara, Doamne! Ţi-am răspuns mirat Şi de-atunci încoace, mă rog eu al tine; Deşi bună seara încă nu mi-ai dat Mi-au răspuns cocoşii – dimineaţa vine. 21 iunie 2004, noaptea 54


Credinţa lui Robu Pe-aici nu trece timpul, nici moartea; numai vântul Şi fragii mici la umbră se coc puţin mai greu, La soare şerpii mari îşi leapădă veşmântul Întinerind, adică: există Dumnezeu! Din locul ăsta dacii priveau până departe Văzând ce nu se vede la Pol, în Empireu Şi-apoi plecau la luptă, la vie sau la moarte Cu zâmbetul pe buze: există Dumnezeu! Colea pe deal, în vis, pe tine te-am văzut Frumoasă ca lumina. Cum să mai fiu ateu Când m-ai chemat aproape de cer şi mi-ai cerut: “Iubeşte-mă, că vreau!”: există Dumnezeu! 22 iunie 2004, la fragi

55


Psalm În întuneric te-am strigat, Eram cu sufletul străpuns; Ai fost pesemne supărat, Că nu mi-ai dat nici un răspuns. În zori te caut cu privirea, Sunt nedormit şi nevisat; Eşti un ascuns în toată firea Sau nu exişti sau m-ai uitat… În asfinţit mă voi ruga Să fiu iertat că mor puţin; Vei fi şi vei adăuga La rugăciunea mea: Amin. 14 februarie 2004

Trei virtuţi fără de timp De te rogi doar când te rogi Niciodată nu te rogi De visezi doar când visezi Niciodată nu visezi De iubeşti doar când iubeşti Niciodată nu iubeşti 4 iulie 2004 56


Dezbrăcare Mă răsucesc în pat ca-ntr-un mormânt În care m-ai lăsat şi-ai înviat Cu toate că muriseşi pe cuvânt Când în iubirea mea te-ai îngropat A fost aşa, cum nici n-a fost a fost: Eu te-am iubit până te-am înviat Iar tu, crezându-mă şi mort şi prost Ţi-ai dezbrăcat mormântul şi-ai plecat. 27 iulie 2004

Sate spovedite-n ploaie Plouă peste sate – Spală de păcate. Ploaia spovedeşte Iarba care creşte: Spune ce păcate S-au făcut prin tine, S-au ascuns prin sate, S-au spălat prin mine. 27 iulie 2004 57


Farsă la-nghesuială! Doamne, ce joc îţi baţi de mine! Îmi trece viaţa ca o rană La ca dragostea vicleană Din şase-n şase ore vine. Sunt internat într-un spital În care moartea n-are pat Cu toate că s-a internat Urgent şi-n cel din urmă hal. Bolnavii grabnic o alungă – Se tem să nu le dea de gust; O chem în patul meu îngust Să doarmă barem într-o dungă. “Înghesuită-n pat cu tine Mă simt o moarte fericită!” – Mi-a râs iubirea travestită. “Doamnă, ce joc îţi baţi de mine!” 24 iulie 2004, noaptea

58


Drumuri şi poduri Cum dai colţul înspre moarte Vezi că nu e prea departe, Cum treci podul peste apă Vezi ce-a fost şi ce-o să-nceapă. La mijloc pe când erai De cap nici nu te-ntrebai, La capăt când ai ajuns Nu ţi-ai dat nici un răspuns. Viaţă, viaţă drum ciudat Ce drumar te-a măsurat? Ce săgeată m-a-ndemnat Pe tine când am plecat? 22 iulie 2004, noaptea

59


Mi-a luat sfârşit Mă dezobişnuiam de tine Şi te uitam încet-încet Fără speranţă sau regret C-a fost sau că va fi mai bine Mă dezvăţam de mine chiar Şi mă-nchinam de plictiseală, Făceam adeseori sminteală Şi rareori citeam un ziar Mi-a luat sfârşit această criză Doar când un înger mi-a şoptit Că Dumnezeu de n-a murit Îmi pregăteşte o surpriză. 19 iulie 2004

60


Drum de inimă de fată Ţi-am sărutat piciorul desculţ şi plin de praf, Cu sufletul pe buze te-am încălţat sfios; În pieptul tău de fată s-a petrecut un jaf, Iar inima ţi-a fost bătândă până jos. Ţi-am sărutat şi părul în vânt ţi-am şi promis, Cu sufletul pe buze, la suflet să te cer; În mintea ta de fată s-a petrecut un vis Iar inima ţi-a fost bătândă pân‟ la cer. 9 iulie 2004, noaptea

Neputinţa Sufletul în multe rânduri Mi-a rămas în aşteptare Ca o minte fără gânduri Ca un trup fără picioare Dumnezeu în rânduri multe Mi-a venit în aşteptare Neputinţa să-mi asculte Ca pe-o binecuvântare 12 iulie 2004, noaptea 61


Jocul secetei Foşneşte porumbul a secetei horă Şi-a boabelor sete mă cheamă la joc, Pârâul dansează cu-a focului soră Izvoarele joacă bătuta pe loc. O tobă se zbate să cânte la sânge, Furnică prin vene un dans de noroi, Drogatul acesta ce-l joacă şi plânge Sunt eu când mă joc de-a nimic şi de-a noi. 21 iulie 2004

Asemene Mamă! Te-a plouat pe când Mă purtai în pântece, De mă scol din pat plângând Şi mă-mbăt din cântece. Tată! Parcă şi pe tine Te-a plouat asemene, Că prea plâng de fiecine Şi mă-mbăt de fiece. 13 iulie 2004 62


Pulpe la soare Miroase nisipul pe maluri a soare, Ce dor mi se face de trupul tău gol, De timpul petrecut la tine la picioare De astrul dezbrăcat ce-ţi da pe cer ocol... Nu te uitai la el, dar nu că nu puteai, Ci numai de ruşine – el gol, tu fată mare. Acum gol nisipul pe care te visai Şi-n loc de pulpe arse miroase doar a soare. 28 iunie 2004

Timp de fecioară Pe malul apei paşte Duhul Sfânt Şi limbi de foc se-adapă la pârâu, Fecioarele şi spicele de grâu S-au copt. Aşteaptă numai un Cuvânt. Pe malul apei Tatăl a trecut – Un fel de vânt, mai bine zis o boare Ce i-a şoptit la una din fecioare: Te-ai copt. Aşteaptă numai un minut. 02 iulie 2004 63


Mi-am uitat amintirile Când am privit în ochii tăi Ca-ntr-o fereastră după vis Mi-am uitat amintirile De-atunci, prima mea amintire Sunt ochii tăi din clipa-n care Mi-am uitat amintirile 30-31 octombrie 2003

Văd că nu ştiu Te-am întrebat dacă orbul Din naştere visează Dar nu mi-ai răspuns L-am întrebat pe un orb Din naştere dacă visează Dar nu mi-a răspuns M-am întrebat dacă visez Din naştere, şi văd Că nu mi-am răspuns 6 noiembrie 2003 64


M-a-ntrecut iarba A trecut iarba prin piatră S-o sărute soarele; Nici nu strigă, nici nu latră Şi-o calcă picioarele Şi-o mănâncă fiarele… Dar o vede soarele. Eu ce drum am străbătut Ca să merit un sărut? Ce munte sau despărţire Ca să merit o privire? 6-8 martie 2000

Examen Dumnezeu Ţi-a dat o problemă Viaţa Şi n-ai ştiut s-o rezolvi La timp. Bunul Învăţător Ţi-a lăsat-o ca temă Pentru acasă de veci. Suflete n-ai încontro Să treci. 8-9 noiembrie 2003, noaptea 65


Insomnie Fuge somnul de mine Mi-a luat frica Ştie ce-a păţit E Somn-Păţitul. Că m-am luptat cu el Ca-n povestea cu merele de aur Şi cu smeii… Şi l-am învins, N-am aţipit înainte. Asta-n poveste Că-n realitate E mult mai trist: Nici somnul nu există. 23 decembrie 2003

Respir încet Noaptea, Când liniştea e-n toi Mi-e frică să respir Să nu trezesc Aducerile-aminte Care dorm Duse. 13 Octombrie 2003 66


Degeaba Un copil face umbră unui gard Gardul face umbră Pământului Pământul îşi face umbră. La umbra lui Se nasc mereu Copii care să facă umbre Pe garduri care fac Umbre Pământului. Copilul acesta, iubito E umbra noastră. Noi n-am făcut Umbră Pământului Degeaba! 21 decembrie 2003

Are loc Noaptea nu e cândva E undeva. Nu e un timp Cât e un loc La umbra Pământului. Are loc Noapte de noapte 9 noiembrie 2003, noaptea 67


Tricolorul toamnei Beau şi mă gândesc la tine Frumoasă de pici în albastre potire Ca ochii mei Ca sângele de nobil. Eşti roşie ca vinul Ce pică de frumos. Frumoasă ca tine doar frunza Cea galbenă, toamna Frumoasă de pică. octombrie 2003

Şi – dumnezeul tău Ai dumnezeu zgârcit Şi rar Şi te-a zidit în unic exemplar Şi te-a greşit Şi te-a lăsat cum eşti Şi te-am iubit Şi… până voi muri. Şi tu zâmbeşti nepăsătoare: Şi? 18 februarie 2004, noaptea 68


Simţul trecerii Un simţ aparte În om învie Numai la moarte Când e să fie Cu el îţi vine S-adulmeci moartea Şi treci în partea Cealaltă bine. 29 august 2004, noaptea

După iubit E linişte-n mine Păcatul a fost Speranţa revine Sfioasă la post. Ce bine, ce bine Că nu mi-ai murit! E linişte-n mine Ca după iubit. 11 septembrie 2004 69


Concurs Era concurs la primărie Un singur loc aveau de dat Iar candidaţii, cam o mie, Luptau să-l ia. Nu m-am băgat. La fel era la tribunal Întocmai şi la facultate, Mai multe locuri la spital Iar la guvern, pe jumătate. La Dumnezeu era deschis Concursul pentru veşnicie, Dar nu era nici un înscris La Sfântul Pavel pe hârtie. „Primul venit – primul admis!“ Mi-a spus. Amin. Aşa să fie. 10 septembrie 2004

70


Inima ta e ram Inima mea – frunză ce bate Prin vântul toamnei, de-al vieţii dor; Mă strânge-n piept că nu mai poate Respir cu teamă să n-o dobor Inima ta e ram desfrunzit Prin vântul iernii bătând la geam Şi-apoi la uşă. Mi-o fi venit Cum am rugat-o pe când cădeam. Inima bate-n piept sau ea la uşă Cu degete de vânt şi de cenuşă? 15 septemrie 2004

Apus N-am fost copil, nici tânăr şi nici moşneag n-oi fi Dar am venit pe lume, şi-am stat, şi-oi şi muri; Mi-a fost această viaţă precum un an în care N-au fost nici anotimpuri, nici zori… doar înserare. 31 iulie 2004 71


Vârtej împiedicat Mă simt constrâns Ca vântul prin oraş – Când întâlneşte fuste Se-mpiedică de paşi. Mă simt ca strâns De vânt într-o grămadă Când întâlneşte frunze Le-mpiedică să cadă. Vârtej împiedicat în fete Mi-e gândul toamna către tine; Ţărani îl cheamă să-l îmbete Cu vin, şi de-aia nu mai vine. 10 august 2004

72


Moşul ce mă dă la grindă E geru s-ajungi la tine însuţi, Să te cunoşti e şi mai greu; Te cheamă veşnic întinzându-ţi O mână Moşul Dumnezeu. Să-i dai răspuns nu te grăbeşti Şi nici nu-ţi este la-ndemână, Iar El, văzând că te-ndoieşti Ţi-ntinde şi cealaltă mână… Şi-n braţe stând să te cuprindă Te dă la ceruri ca la grindă. 19 septembrie 2004, noaptea

Ecoul din pădurea de sânger Timpul trece mai incet Sau mai bine zis, mai greu, Când aştept şi când regret N-am acelaşi dumnezeu Dumnezeu mi-e timpul care Zboară parc-ar fi-mpuşcat, La o mare vânătoare De Regret! Şi de Păcat! Iar dacă strigi la mine, tu cel ce m-ai vânat Pentru că te-am iubit ca fiara şi-am ţipat, Din mintea mea dispar pădurile de sânger Şi timpul prinde aripi uşoare ca de înger. 01 mai 2004 73


Vis petrecut Mai bine dorm decât să nu te am Că visul mi-e mai darnic decât viaţa Şi-n el răsari ca frunzele pe ram De-aceea toamnă-mi-este dimineaţa. Bună dimineaţa dragoste din vis M-am trezit cu toamna şi-am venit în dar Să-ţi aduc o floare dintr-un paradis Care se petrece singur şi-n zadar! 29 septembrie 2004, noaptea, Teiuş – Alba

Întrebarea din vis Continui să trăieşti În fiecare vis Din acre te trezeşti Uitând ce-ai fost, ce-ai zis… Continui să visezi De zor şi după zori… Chiar după ce-o să mori Vei mai visa. Mă crezi? 19 octopmbrie 2004, noaptea în vis 74


Puterea de a merge mai aproape Dă-mi Doamne puterea să merg mai aproape Mai aproape de tine, mai departe n-aş vrea; Dă-i Doamne puterea speranţei să-ngroape Cadavrul din mine … pe ultima stea. Departe de lume, departe de tot Si cât mai aproape de sfântul nimic Dă-mi Doamne puterea să nici nu mai pot La Sfânta-Nviere la cer să ridic Bolnava ţărână şi teafăru-i vis Ce poartă povara şi numele meu; Şi lasă-mi puterea să termin de scris Povestea decât începută mereu. 6 noiembrie 2004

75


Sperând Mi-e frică să râmân cu mine singur Sunt ca un urs rănit şi-nfometat Bârlogul mi-e departe şi desigur M-am rătăcit. Să mor ar fi păcat. Singureătatea vine după mine Pe când iubirea calea mi-a tăiat Ce dreum am apucat nu ştiu prtea bine Dar merg. Să mă opresc ar fi păcat. Să dau singurătatea pe-o iubire? Să mă predau cuminte şi legat Visând la clipa mea de fericire? Sperând. Să nu mai sper ar fi păcat. decembrie 2004, nopţi la rând

76


Rugăciune udă Cade ploaia, somnul greu mai întârzie pe drum Ce să fac în aşteptare m-aş ruga dar nu ştiu cum De-aş trimite-o rugăciune către cer pe urma ta, Rugăciunea mea prin ploaie pân' la piele s-ar uda Nu ia-m luat o pelerină cât a fost frumos afară Iar acum o ţin în casă ca pe-o fată de ocară Care nu e domnişoareă, nici nevastă, nici iubită… Rugăciunea mea n-a fost niciodată-ndrăgostită. Dar acum venit-a ceasul, dacă nu iubeşte moare Până mâine dimineaţă se topeşte din picioare Ca o flaore neudată şi cu ploia la fereastră; Cere-o Doamne de nevastă, că ţi-o dau cu tot cu glastră! februarie 2005

77


Cântec Pe malul apei caut nepăsarea, Nepăsătoare trece viaţa mea, La cap de drum indiferentă marea Indiferent m-aşteaptă şi mă vrea Pe mal de apă cânt nepăsător Şi-mi înţeleg această nepăsare Doar el, ce-a fost indiferent izvor Doar ea, ce-o fi nepăsătoare mare. Apa şi valul, veşnic împreună Indiferent ne curge şi ne sună Calafat, 23 mai 2005

Căzătoare stea Sunt mai nebun ca apa şi mai turbat ca focul Când mi se face foame de tine, dulcea mea Şi ţi-aş mânca genunghii şi sânii şi mijlocul Vis, adiere crudă şi căzătoare stea. Sunt mai perfid ca ploaia şi mai viclen ca vântul Când mi se face sete de tine, dulcea mea Ţi-aş bea din gură cerul şi dintr-un sân pământul Cer şi pământ şi umbră şi căzătoare stea. 2-3 iulie 2005, noaptea 78


Şi tot şi început Domnişoarei Veronica Se bat în kine dragostea şi moartea Se trag de păr, se-acuză reciproc Şi nici nu ştiu la care să-i ţin partea Sunt între două margini un mijloc Se zbat în mine tot şi început O inimă cerşeşte fericirea Mi-e sufletul, de când mi-ai apărut, În calea ta sfios cerşindu-ţi firea Mă zbat pe ţărmul tău şi nu mă vezi Ţi-e sufletul un val purtat de vânt Minunea mea creştină, tu ce crezi În Tatăl, cu tot Duhul, pe Cuvânt. Opriţi-vă, mai bine zis rămâi În mâna ta mă prinde şi mă ţine Scăpându-mă de moartea care vine Mi-eşti cea din urmă dragoste dintâi. Craiova, 22-23 aprilie 2005

79


Amidon, bidon, castron De patru zile plăuă monoton Un om s-a aruncat de pe balcon O fată cu doi sâni de silicon Trece pe trotuarul din beton. Un cerşetor aşteaptă pe peron Un tren pe care-l crede avion În mâna dreaptă ţine un carton Pe care scrie: „cumpăr telefon“. O fată mare cară un bidon Cu apă minerală, de fason Un preot care s-a născut afon Vorbeşte despre moarte din amvon. Un magazin cu firma de neon Are trei vânzătoare şiu-un patron O domişoară face un balon Şi-un câine latră ca un bariton. La Catedrala Sfântul Spiridon Se-mparte cărămidă la castron Prin gară trec mărfare c-un vagon La circ, o broască suge un piton. Un politician cameleon Şi-a pus portretul pe un camion La cabinetul „Doctor Neuron“ Se vinde fericire la flacon. 80


La fabrica de amidon Un muncitor s-a pus în tron Şi şi-a băgat în fund un con De brad, să ia un million. Un pod se ţine-ntr-un pilon Un orb se ţine de baston Un filozof - de un creion De mine - doar un ghinion. 4 iulie 2005

Camikaze la femei Se miră ce să facă să fie mai dorite Fecioare, mame, doamne şi toate celelalte Şi-o palidă scânteie le face să tresalte Şi-o singură privire le face dinamite Mă mir ce să mai fac să le mai pot iubi O clipă, şi-ncă una, că toate se grăbesc Am şi uitat să număr de când ştiu să iubesc Şi timpul mi-e femeie ce n-o mai pot opri Să ne mirăm de visul acesta ce ne ţine Deşi numărătoare pe invers a-nceput! Iubeşte-mă femeie că timpul mi-a trecut Explozia finală vreau să mă prindă-n tine. 1 iulie 2005 81


Parcă focul Cresc sânii de fecioare prin biserici Duminică de vară şi de foc, La liturghii, dar mai ales la predici Doar sânii din icoane stau pe loc. Cresc îngerii, Treimea se dilată Fecioarele se vor măcar privite, Sân vreau să fiu, să cresc în piept de fată, Să fiu izvor de lapte şi ispite. Cresc repede nălucile din minte Păcatele grăbite le urmează, Ce rar şi ce puţin mai sunt cuminte, Şi cresc, de parcă focul m-alăptează! iulie-august 2005

Nevorbire Domnişoarei Simona În linişte Iubind Firescul îţi va spune Poveşti nebănuite Vorbind puţin Cuvântul E sfânt adică e Să-l crezi. Elveţia, 6 august 2005 82


Lumină rumegată Pe miriştea galbenă Sub soarele galben Pasc vacile albe Lumina Şi-o prefac în lapte În linişte Cormatin-Ameugny-Taize, 9 august 2005

Pauză de viaţă Mântui-mi-ai sufletul, Doamne-al visului şi-al vieţii; Asculta-mi-ai strigătul În tăcerea dimineţii. Cântări-mi-ai lacrima, Doamne-al mărilor sărate; Potrivi-mi-ai inima Care cântă când se zbate. Număra-mi-ai drumul, pasul, Doamne-al drumului la pas; Măsura-mi-ai tot popasul Să te-ntreb cât mi-a rămas… Popânzăleşti, 20 august 2005 83


Îmbrăţişare lăuntrică Mă strânge moartea-n braţe ca nebuna, Cel mai iubit de moarte mă socot; Acum, că ne priveşte numai luna, Pândesc; din minte-aş vrea să i mă scot. Dar cum să fac că moartea n-aţipeşte Cu toate că e frântă de la coasă; Ori ca o fată mare mă iubeşte Ori pe iubita mea o fi geloasă! Dar ce glumesc, e doar o nesătulă Ca taote nesătulele şi-atât: De plâng – se face dulce şi fudulă, De râd – mă strânge-n braţe pânâ-n gât! Popânzâleşti, 29 august 2005, noaptea

84


Femeiască Când vor şti prunii să citească Până şi vântul va şti carte Ce-i mic mai are timp să crească Şi ce-i aici va fi departe. Când vor fi daţi la facultate Salcâmii care cresc sub lună Dreptatea va fi nedreptate Şi-nţelepciunea – o nebună. În timp ce stelele vor plânge Din ceruri de singurătate, La nunta noastră se vor strânge Toţi înţelepţii din cetate: Stejarii, cornii şi salcâmii… Dar tu vei fi cea mai frumoasă Printre toţi învăţaţii lumii Care vor sta cu noi la masă! Popânzăleşti, 19 septembrie 2005, noaptea

85


Răscruce fără sens Mă bucur ca un înger şi sufăr ca un câine, Visez la nemurire trecând prin cimitir, Aspir la bogăţie chiar dacă n-am nici pâine, Mă sfătuieşte vântul să lupt cât mai respir. Puterea tinereţii din gând pe ducă e Şi mă trezesc din visuri, de ce fără să ştiu, Spre ziuă chiar şi luna din ceruri cucăie, Mă sfâtuieşte parcă nepăsător să fiu. Răscruce blestemată cu semen fără sens, Eu nu te ştiu şi nu ştiu de cineva te ştie; Dar ce mă face pradă acestui gol imens, Cu Dumnezeu, cu moarte, cu tot ce-o să mai fie…?! Popânzâleşti, octombrie 2005

86


Nemurire dalbă Cad frunzele buluc Din interzisul nuc, Dovleacul fără mumă Se strâmbă rău la brumă Dovleţii dintr-o dată Râmân orfani de tată Când cade pe grădină Tot frigul din lumină Să vă mai spun aş vrea Că toamna, moartea mea, Poartă la gât o salbă De nemurire dalbă. Popânzâleşti, 31 octombrie 2005

Trei virgine Jos e nea, sus lună plină Bezna e-ncolţită rău Chiar la mine în grădină I-a rupt fusta un dulău. Şi să vezi picior, măi frate Drept şi alb, ca de virgină Dar ascuns încât nu-l poate Mângâia nici o retină. Te rog, Doamne, până mâine Ţine legat acest câine, Ca să poată sta cu mine Trei fecioare, trei virgine! Popânzâleşti, 12 ianuarie 2006 87


Unul din Trei În cerul nopţii diafan Cânta un înger la pian Un altul parcă la chitară Şi cel de-al treilea la vioară. Cântau de Tatăl focului, De Fiul blând al vântului În Duh cântau şi-n adevăr Şi pe pământ creştea un măr. O Evă mică din vecini S-a furişat printre grădini Şi mi-a venit cu mărul copt În şapte zile, cel mult opt. La nunta ta şi moartea mea S-a scuturat din cer o stea Şi-un înger a căzut din Trei Să-ţi fie mire, dacă vrei. Popânzâleşti, 14 noiembrie 2005, noaptea

88


Gâze şi fiare Potecile sunt tălpile desculţe Ale pământului Care păşesc pe tălpile mele Goale Când mă duc prin pădure Ce mare sunt Strivesc atâtea gâze. Autostrăzile sunt tălpile încălţate Ale planetei Care calcă pe tălpile mele Pline şi cu tocuri înalte Ce mic mă simt Când mă duc prin lume Şi mă strivesc atâtea fiare. Popânzâleşti, 28 noiembrie 2005, noaptea

89


Albastru şi verde Fecioarele sunt mânze, femeile sunt iepe, Doi armăsari mi-s ochii din care pasc jeratic Şi crudă mi-este iarba din sufletul ce-ncepe Să simtă muşcătura de foc primăvăratic. Fecioarele sunt frunze, femeile sunt iarbă, Le paştem numai dacă ne cad să ne răsară Mă simt un cal albastru mânat de pofta oarbă De-a paşte fericirea cu-o fragedă fecioară. Mă paşte iarba Doamne, blestemul şi norocul Care pe care nu ştiu se paşte sau ne paştem Purtăm pe spate cerul şi sub copite focul Dar că suntem ca iarba nu vrem să recunoaştem. Popânzâleşti, 4 decembrie 2005, noaptea

90


Semn Dacă mai văd până la stele Şi mai aud până la cuc E semn că trebuie s-apuc Şi zile bune, după rele. Dacă mai vezi până la cer Şi mai auzi până la nori E semn că vei mai fi stingher Cât vei trăi, dar na-i să mori. Dacă mai vezi până la mine Şi mai auzi până la cine E semn că veşnic te-a făcut; N-ai auzit şi na-i crezut. Popânzâleşti, 5 ianuarie 2006, noaptea

91


Rudă cu Dumnezeu Teodorei Murăriţa – Doamne, ce mi-e tata Gând, izvor sau rudă? – Ce mi-e Doamne fata Lacrimă, stea crudă, Sânge sau lăstar? – Numără mai rar: Spune Unul: Fie Suflet nou din două! – Ce-mi sunteţi voi mie? Ce vă sunt eu vouă? Popânzâleşti, 11 ianuarie 2006

Numărătoare Un cal păştea pe mal Doi cai păşteau în rai. Câţi magi de la Răsărit La Iisus or fi venit? El nu ştia să numere Deşi era Dumnezeu Dumnezeu dar mic Abia făcut nu abia născut. Parcă şi Dumnezeu-Tatăl A fost cândva la fel Când a făcut atâtea lucruri Nenumărate Un cal păştea pe mal În rai păşteau doi cai. decembrie 2003 92


Sub stele Sub stele numai visul nu e vis Iubirea şi lumina stau puţin Pe gânduri cade veşnicul abis La care dintre toate să mă-nchin? Când cocoţat în cer, când în pământ Stă Dumnezeul meu numit Cuvânt Sunt când bolnav de suflet, când de trup Pe unul îl înnod, pe altu-l rup. Şi mă deznod, mă rup mai bine zis În fiecare seară-n paradis Că Dumnezeul meu s-a sinucis Pe când muşcam din pomul interzis. De gol şi ruşinat ma-m pus pe scris Povestea mea ce se numeşte viaţă Sau visul meu de noapte şi de ceaţă, Sub steaua mea doar visul nu e vis. Popânzâleşti, 1 spre 2 februarie 2006, noaptea

93


Bocet la Crucea Iubirii Trece timpul peste mine Ca o pasăre bătrână Pantha rei, moartea vine Dar nu vine să rămână Vine doar să mă sărute Şi cu bani de buzunar Pentru cel mai trist hoinar Pentru zilele pierdute Pentru nopţile-n zadar Moartea vine ca să plece Numai trecerea nu trece Şi cu sufletul din mine Şi cu dorul greu de tine. 4 iunie 2000

Pace matriarhală Vântul meu să bată Doar în părul tău, Să mă simt o dată Dincolo de rău.

Soarele să bată Numai faţa ta, Să mă simt o dată Dincolo de Da.

Ploaia mea să bată Numai peste tine, Să mă simt o dată Dincolo de bine.

Oastea mea să bată Numai de vrei tu, Să mă simt o dată Dincolo de Nu. 7 martie 1999 94


Eu n-am spre cine Tu vei veni sau vei pleca Eu n-am la cine să mă duc, Vei coborî sau vei urca Eu n-am spre cine să mai urc. El se va trece sau va sta Eu n-am spre cine să mă trec, Va blestema sau va ierta Eu n-am pe cine să petrec. Tu, el, această lume poate Schimba-se-va pe rând în toate, Puţin, puţin mai mult sau toată Eu – nicăieri şi niciodată. 1 martie 1998

Bătaie Doamne, Mi-ai Dat O Inimă Prea Mare Pentru Un Piept De Om Singur. 21 iunie 2004 95


Apus de zâmbet Mult aş vrea să am o stea Să fie numai a mea, Să se-aprindă zâmbitoare Din a serilor genune Mai frumos ca orice soare Când răsare Când apune, Mult aş vrea pe-această stea Să te am iubirea mea, Să m-aprind în înserare De la ochiul tău în soare Care plânge dar nu spune Când răsare Cui apune. 1996, 13 Mai 2004

Biserica din zori Cântau cocoşii, Doamne sfinte Când mi-am adus amin, aminte De cântecul ce l-am uitat După catolicul păcat Mă simt un fiu risipitor Şi-aş vrea să plec în zori, de zor Cocoşul mi-a cântat să vin Şi n-a minţit. Amin, amin. 27 februarie 2004, în zori 96


CUPRINS Visul stejarului .......................................................................... 7 La umbra Pământului .............................................................. 13 Povestea uitării la marginea mării ........................................... 14 Aştept o veste .......................................................................... 15 Naufragiu ................................................................................ 15 Vis cu cuc ................................................................................ 16 * * *................................................................................. 16 Prima spovedanie .................................................................... 17 Potop de zori ........................................................................... 18 Pace! ........................................................................................ 18 Nici popa ................................................................................. 19 Rugăciune la ger...................................................................... 20 Trei flori .................................................................................. 21 Pomul care m-a oprit ............................................................... 22 Schimbarea semnelor .............................................................. 23 Secret ....................................................................................... 23 Taină........................................................................................ 23 Şapte zile ................................................................................. 24 Pacoste .................................................................................... 24 Părerea părerii ......................................................................... 25 Din somnul fix ........................................................................ 26 Bătrân de fel ............................................................................ 26 Cerere udă ............................................................................... 27 Vulpe bătrână .......................................................................... 27 Una la minut, unu' la minuni ................................................... 28 Facerea .................................................................................... 29 Fantezie de seară ..................................................................... 29 Adam la semafor ..................................................................... 30 Tocmai .................................................................................... 30 Visul unei ciuturi goale ........................................................... 31 97


Carnea la şcoală ...................................................................... 32 Luna – cimitirul Pământului ................................................... 33 Omletă cu cântec ..................................................................... 34 Erai în rai ................................................................................. 35 Nelinişte şi pace ...................................................................... 36 Să zicem .................................................................................. 36 Însurătoare la secundă ............................................................. 37 S-o creadă ................................................................................ 38 Nepăsarea de sine .................................................................... 39 Ultima rugăminte .................................................................... 40 Legământ sufletului................................................................. 41 De ce se uită des la ceas .......................................................... 42 Albind...................................................................................... 43 Cireş aş fi ................................................................................ 43 Rană vie................................................................................... 44 Miezonoptică........................................................................... 44 Răzbunarea vântului ................................................................ 45 Alergătură................................................................................ 45 La schimb ................................................................................ 46 Nevoit ...................................................................................... 46 Un câine .................................................................................. 47 Privire şi uitare ........................................................................ 47 Colind ...................................................................................... 48 Printre dinţi ............................................................................. 49 Desculţă ................................................................................... 49 Două nume .............................................................................. 50 Apocalipsa lui Robu ................................................................ 50 Al şaselea simţământ ............................................................... 51 Lecţie de gramatică ................................................................. 52 Călcând.................................................................................... 52 Aer trist ................................................................................... 53 Miros de flori de câmp ............................................................ 53 Tăietor de lemne de foc de iad ................................................ 54 Dimineaţa ca răspuns .............................................................. 54 98


Credinţa lui Robu .................................................................... 55 Psalm ....................................................................................... 56 Trei virtuţi fără de timp ........................................................... 56 Dezbrăcare .............................................................................. 57 Sate spovedite-n ploaie ........................................................... 57 Farsă la-nghesuială! ................................................................ 58 Drumuri şi poduri .................................................................... 59 Mi-a luat sfârşit ....................................................................... 60 Drum de inimă de fată ............................................................. 61 Neputinţa ................................................................................. 61 Jocul secetei ............................................................................ 62 Asemene .................................................................................. 62 Pulpe la soare .......................................................................... 63 Timp de fecioară ..................................................................... 63 Mi-am uitat amintirile ………………………………………. 64 Văd că nu ştiu .......................................................................... 64 M-a-ntrecut iarba..................................................................... 65 Examen.................................................................................... 65 Insomnie .................................................................................. 66 Respir încet ............................................................................. 66 Degeaba ................................................................................... 67 Are loc ..................................................................................... 67 Tricolorul toamnei................................................................... 68 Şi – dumnezeul tău .................................................................. 68 Simţul trecerii .......................................................................... 69 După iubit ................................................................................ 69 Concurs ................................................................................... 70 Inima ta e ram ......................................................................... 71 Apus ........................................................................................ 71 Vârtej împiedicat ..................................................................... 72 Moşul ce mă dă la grindă ........................................................ 73 Ecoul din pădurea de sânger ................................................... 73 Vis petrecut ............................................................................. 74 Întrebarea din vis ..................................................................... 74 99


Puterea de a merge mai aproape ............................................. 75 Sperând.................................................................................... 76 Rugăciune udă ......................................................................... 77 Cântec...................................................................................... 78 Căzătoare stea ......................................................................... 78 Şi tot şi început ........................................................................ 79 Amidon, bidon, castron ........................................................... 80 Camikaze la femei ................................................................... 81 Parcă focul............................................................................... 82 Nevorbire ................................................................................ 82 Lumină rumegată .................................................................... 83 Pauză de viaţă.......................................................................... 83 Îmbrăţişare lăuntrică ............................................................... 84 Femeiască ................................................................................ 85 Răscruce fără sens ................................................................... 86 Nemurire dalbă ........................................................................ 87 Trei virgine .............................................................................. 87 Unul din Trei ........................................................................... 88 Gâze şi fiare ............................................................................ 89 Albastru şi verde ..................................................................... 90 Semn........................................................................................ 91 Rudă cu Dumnezeu ................................................................. 92 Numărătoare ............................................................................ 92 Sub stele .................................................................................. 93 Bocet la Crucea Iubirii ............................................................ 94 Pace matriarhală ...................................................................... 94 Eu n-am spre cine ……………………………………………95 Bătaie ...................................................................................... 95 Apus de zâmbet ....................................................................... 96 Biserica din zori ...................................................................... 96

100

Marius Robu Visul Stejarului  

Marius Robu Visul Stejarului

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you