Studii Socio-Educationale CMBRAE by asociatia culturala semn

ADRIAN IBIŞ ▪ AURA STĂNCULESCU ▪ FLOREA ROBERT ▪ AMALIA BÎRLEZ SIMONA VLĂDULESCU ▪ MARCELA CĂLINECI ▪ MIHAI BĂDĂNOIU DANIEL PĂTRĂŞINCĂ ▪ CRISTINA GHEORGHE ▪ IULIANA MUSTAŢĂ CONSTANTIN VALENTINA ▪ ANA MARIA GURĂU ▪ LIVIA ILIESCU MARIA EUGENIA ▪ RADU MĂDĂLINA ▪ DANIEL MURĂRIŢA

▪ Studii Socio-Educaţionale CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ (INSTITUŢIE DE ELITĂ A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ROMÂNESC)

EDITURA PANSOFIA Bucureşti 2012

CMBRAE

▪ Studii Socio-Educaţionale CENTRUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI DE RESURSE ŞI ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Studii socio-educaţionale: Centrul Municipal Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională / Andria Ibiş, Aura Stănculescu, Florea Robert, Amalia Bîrlez. - Bucureşti : Pansofia, 2012 ISBN 978-606-8302-05-8 I. Ibiş, Adrian II. Stănculescu, Aura III. Robert, Florea IV. Bîrlez, Amalia 371:316

Coperta: DANIEL MURĂRIŢA PrePress: AC SEMN WWW.ACSEMN.RO

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

STUDIUL 1 STUDIU PRIVIND OPŢIUNILE ŞCOLARE ŞI PROFESIONALE ALE ELEVILOR CLASELOR AVIII-A, ALE PĂRINŢILOR ŞI ALE PROFESORILOR DIRIGINŢI Obiectivele studiului 1. Identificarea opţiunilor şcolare ale elevilor, părinţilor şi profesorilor diriginţi după finalizarea clasei a-VIII-a. 2. Precizarea domeniilor de activitate în care elevii claselor aVIII-a şi-ar dori să lucreze în viitor. 3. Identificarea distribuţiei opţiunilor şcolare ale elevilor şi ale părinţilor acestora pe filiere şi profiluri. 4. Stabilirea motivelor care stau la baza opţiunilor şcolare exprimate. 5. Ierarhizarea opţiunilor elevilor pentru liceele pe care şi-ar dori să le urmeze la sfârşitul clasei aVIII-a. 6. Evidenţierea modalităţilor prin care şcoala şi familia pot oferi sprijin elevilor şi părinţilor acestora în procesul de orientare şcolară şi profesională. 7. Identificarea aspiraţiilor elevilor privind viitoarea lor carieră 8. Determinarea factorilor care îi pot conduce pe elevi la obţinerea unor performanţe şcolare ridicate. 9. Analiza nivelului de motivaţie al elevilor cu privire la parcurgerea unui anumit traseu educaţional şi profesional dupa absolvirea clasei aVIII-a, respectiv după absolvirea liceului. Ipoteze - Dacă familia exercită o influenţă semnificativă asupra traiectului şcolar al copiilor, atunci există o apropiere a opţiunilor elevilor şi a părinţilor privind orientarea şcolară. - Cu cât elevii sunt mai informaţi asupra rutei şcolare şi profesionale, cu atât scade numărul elevilor nehotărâţi, indecişi. 5

CMBRAE - Dacă elevii urmează programe, proiecte de orientare a carierei concepute şi derulate de profesorii consilieri şi profesorii diriginţi, atunci creşte gradul de informare şi capacitatea motivaţională ale elevilor în urmărirea sistematică a traiectului şcolar. - Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu şi aptitudinile elevilor influenţează alegerea filierei şcolare. Eşantion proiectat -

540 elevi, clasele aVIII-a 540 părinţi ai elevilor claselor aVIII-a 180 profesori diriginţi ai claselor a VIII-a

6 ŞCOLI × 6 SECTOARE = 36 ŞCOLI - 15 chestionare aplicate elevilor - 15 chestionare aplicate părinţilor - 5 chestionare adresate diriginţilor / unitate şcolară Eşantion realizat -

540 elevi 534 părinţi 180 profesori diriginţi

Metodologie 1. Chestionar privind opţiunile şcolare ale elevilor claselor aVIII-a, ale părinţilor şi ale profesorilor diriginţi 2. Observaţia indirectă: documente şcolare (catalog, fişă psihopedagogică, caietul dirigintelui) 3. Observaţia participativă (participarea directă a cadrului didactic şi a profesorului consilier la activităţile de orientare a carierei)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE ECHIPA DE CERCETARE OSP 1. Profesorii consilieri şcolari care au participat la elaborarea metodologiei de cercetare, centralizarea datelor şi elaborarea concluziilor Studiului privind orientarea şcolară a elevilor de clasa a VIII-a. Coordonator: Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez

Coordonatori management: Profesor Psihopedagog Aura Stănculescu Profesor Psihopedagog Florea Robert

Asistent Social Simona Vlădulescu Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Călineci Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş 2. Profesori consilieri şcolari care au aplicat chestionarele OSP: Sector 1 1. Şcoala nr. 3 – Peniu Teodora 2. Şcoala nr. 162 – Muşat Georgiana 3. Şcoala nr. 45 – Constantinescu Lavinia 4. Şcoala nr. 178 – Orban Adrian 5. Şcoala nr. 152 – Lampă Iuliana 6. Şcoala nr. 175 – Urban Camelia Sector 2 1. Şcoala Centrală – Botea Sabina 2. Şcoala nr. 10 – Cialicu Adrieana 3. Şcoala nr. 50 – Ion Florina 4. Şcoala nr. 145 – Andrei Valentina 5. Şcoala nr. 41 – Turtoi Magdalena 6. Şcoala nr. 62 – Papuc Gheorghe Ileana

CMBRAE Sector 3 1. Şcoala nr. 88 – Pop Elena 2. Şcoala nr. 195 – Mitrofan Luminiţa 3. Şcoala nr. 80 – Constantin Valentina 4. Şcoala nr. 112 – Gurău Ana Maria 5. Şcoala nr. 20 – Dragomir Diana 6. Şcoala nr. 149 – Anghel Maria Sector 4 1. Şcoala nr. 111 – Chircă Andreea 2. Şcoala nr. 194 – Ciobotaru Melania 3. Şcoala nr. 189 – Lala Achim Grigore 4. Şcoala nr. 36 – Mărăcine Aurora 5. Şcoala nr. 93 – Moldoveanu Cora 6. Şcoala nr. 128 – Răchişan Alexandra Sector 5 1. Şcoala nr. 130 – Cojocaru Valerica 2. Şcoala nr. 280 – Şerban Constanţa 3. Şcoala nr. 115 – Neacşu Lucica 4. Şcoala nr. 139 – Popa Alina 5. Şcoala nr. 114 – Vlaicu Alexandra 6. Şcoala nr. 128 – Tomescu Iuliana Sector 6 1. Şcoala nr. 156 – Androşca Daniela 2. Şcoala nr. 157 – Cioacă Denisa 3. Şcoala nr. 174 – Peleanu Mioara 4. Şcoala nr. 59 – Oancea Ana Maria 5. Şcoala nr. 55 – Paicu Jilavu Gabriela 6. Şcoala nr. 117 – Vasiloiu Cristina

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE REZULTATELE CHESTIONARELOR APLICATE ELEVILOR 36 unităţi şcolare / 540 elevi 1. Tipul unităţii de învăţământ pe care elevii doresc să o urmeze după terminarea clasei a VIII-a: a) Liceu teoretic: 377 (69,8%) b) Liceu vocaţional: 47 (8,7%) c) Liceu tehnologic: 40 (7,4%) d) Nu ştiu / Nu m-am hotărât: 76 (14,07%)

2. Domeniul de activitate în care elevii ar prefera să lucreze: a) justiţie: 46 (8,5%) b) artă: 64 (11,8%) c) agricultură: 6 (1,1%) d) economie: 86 (15,9%) e) turism: 58 ( 10,7%) f) armată: 21 (3,8%) g) mass-media: 64 (11,8%) h) educaţie/ învăţământ: 21 (3,8%) i) profesii liberale (ex: notar, avocat): 87(16,1%) 9

CMBRAE j) medicină: 79 (14,6%) k) teologie: 3 (0,5%) l) altele: politică, construcţii, servicii, arhitectură: 3 (0,5%)

3. Profilul pe care elevii doresc să îl urmeze după absolvirea clasei a VIII-a: LICEU – FILIERA TEORETICĂ Nr. crt. Profilul 1. Real: 219 (40,5%) 2. Uman: 198 (36,6%) LICEU – FILIERA TEHNOLOGICĂ Nr. crt. Profilul 1. Servicii: 28 (5,1%) 2. Resurse naturale şi protecţia mediului: 11 (2,03%) 3. Tehnic: 20 (3,7%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE LICEU – FILIERA VOCAŢIONALĂ Nr. crt. Profilul 1. Teologic: 4 (0,7%) 2. Pedagogic: 4 (0,7%) 3. Muzică: 5 (0,9%) 4. Coregrafie: 4 (0,7%) 5. Teatru: 6 (1,1%) 6. Arte vizuale: 8 (1,4%) 7. Waldorf: 1 (0,1%) 8. Militar: 4 (0,7%) 9. Sportiv: 26 (4,8%)

4. Motivele care i-au determinat pe elevi să opteze pentru profilul de la întrebarea anterioară: - Profilul ales este necesar pentru a practica profesia pe care o doresc: 341(63,1%) - Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează accesul la profilul dorit: 218 (40,3%) - Aptitudinile personale: 282 (52,2%) - Prietenii, anturajul: 65 (12,03%) 11

CMBRAE -

Influenţa părinţilor: 104 (19,2%) Sfatul dirigintelui: 28 (5,1%) Recomandarea profesorului consilier şcolar: 27 (5%) Perspectiva financiară: 58 (10,7%) Profilul ales îi va ajuta să practice o meserie cerută pe piaţa muncii: 121 (22,4%)

5. Liceele pe care elevii şi-ar dori să le urmeze după finalizarea clasei a VIII-a (în ordinea numărului de alegeri): 1. Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”: 66 (12,2%) 2. Colegiul Naţional “Mihai Viteazul”: 46 (8,5%) 3. Colegiul Naţional “Ion Creangă”: 44 (8,1%) 4. Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”: 39 (7,2%) 5. Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”: 34 (6,2%) 6. Liceul Teoretic „Grigore Moisil” : 34 (6,2%) 7. Colegiul Naţional „Sfântul Sava”: 33 (6,1%) 8. Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc”: 31 (5,7%) 12

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 9. Colegiul Naţional „I.L.Caragiale”: 31 (5,7%) 10. Colegiul Naţional „Spiru Haret”: 23 (4,2%) 11. Colegiul Economic „Virgil Madgearu”: 22 (4,1%) 12. Colegiul Economic „Viilor”: 22 (4,1%) 13. Colegiul Naţional „Mihai Basarab”: 22 (4,1%) 14. Colegiul Naţional „Elena Cuza”: 21 (3,8%) 15. Colegiul Naţional „Iulia Haşdeu”: 20 (3,7%) 6. Motivele care i-au determinat pe elevi să aleagă liceele menţionate la întrebarea anterioară: a) b) c) d) e) f)

Apropierea de casă a unităţii şcolare alese: 230 (42,5%) Prestigiul unităţii şcolare: 257 (47,5%) Prieteni/ cunoştinţe care învaţă în cadrul liceului ales: 171 (31,6%) Pregătirea profesională a cadrelor didactice: 140 (25,9%) Recomandarea părinţilor: 116 (21,4%) Rezultatele tale la învăţătură : 326 (60,3%)

CMBRAE 7. Cum cred elevii că îi poate sprijini şcoala în alegerea pe care o vor face la sfârşitul clasei a VIII-a: a) Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a, din partea profesorului diriginte: 415 (76,8%) b) Derularea de ore de pregătire suplimentară în şcoală la disciplinele unde întâmpină dificultăţi: 211 (39,07%) c) Identificarea propriilor aptitudini, în vederea alegerii liceului potrivit: 348 (64,4%) d) Informare şi consiliere în carieră oferite de către profesorul consilier şcolar: 150 (27,7%) e) Organizarea unor întâlniri cu elevii de liceu care urmează diferite profiluri: 203 (37,5%) f) Sprijin material- burse de studii, resurse financiare oferite elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile: 51 (9,4%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

8. Cum cred elevii că îi poate sprijini familia în hotărârea pe care o vor lua la sfârşitul clasei a VIII-a: a) O colaborare strânsă cu dirigintele clasei: 173 (32,03%) b) O colaborare strânsă cu profesorul consilier şcolar: 55 ( 10,1%) c) Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpini dificultăţi de învăţare: 261 (48,3%) d) Suport emoţional: 257 (47,5%)

CMBRAE

9. După finalizarea liceului elevii îşi propun: a) b) c) d)

Să continue studiile în România: 142 (26,2%) Să continue studiile în străinătate: 141 (26,1%) Să deschidă o afacere: 39 ( 7,2%) Să găsească un loc de muncă pe măsura studiilor, aptitudinilor, talentelor, intereselor lor: 78 (14,4%) e) Să-şi continue studiile şi totodată să lucreze: 134 (24,8%) f) Încă nu s-au gândit: 49 (9,07%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

10. Cel mai important aspect pentru a reuşi în carieră este în opinia elevilor : a) b) c) d) e) f) g) h) i)

Disciplina: 161 (29,8%) Aptitudinile/ pasiunile: 245 (45,3%) Seriozitatea: 272 (50,3%) Încrederea în sine: 233 ( 43,1%) Capacitatea de a lua decizii: 117 (21,6%) Capacitatea de a lucra în echipă: 87 (16,1%) Abilitatea de a comunica: 109 (20,1%) Motivaţia: 113 (20,9%) Rezultatele foarte bune la învăţătură/ performanţele şcolare: 94 (17,4%)

CMBRAE 11. Principalii factori care îi determină pe elevi să obţină rezultate bune la învăţătură: a) Dorinţa de a avea rezultate bune la învăţătură: 419 (77,5%) b) Implicarea părinţilor în activitatea lor şcolară: 157 (29,07%) c) Baza materială a şcolii (săli de clasă amenajate modern, terenuri de sport, laboratoare pentru disciplinele de studiu, aparatură de specialitate etc.): 57 (10,5%) d) bună relaţie cu profesorii de la clasă: 169 (31,2%) e) Dorinţa de a-şi mulţumi părinţii: 253 (46,8%) f) Calitatea predării: 144 (26,6%) g) Performanţele scolare din clasele anterioare: 115 (21,2%) h) Stilul didactic şi personalitatea profesorului: 116 (21,4%) i) Caracterul atractiv al disciplinelor de studiu: 116 (21,4%) j) Atmosfera generală din clasă: 148 (27,4%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

12. În ce măsură cred elevii că vor reuşi să intre la liceul pe care l-au ales: a) b) c) d) e) f)

În foarte mare măsură: 104 (19,2%) În mare măsură: 332 (61,4%) În mică măsură: 30 (5,5%) În foarte mică măsură: 2 (0,3%) Deloc: 0% Nu ştiu: 72 (13,3%)

CMBRAE

13. În ce măsură cred elevii că vor reuşi să aibă cariera pe care o doresc: a) b) c) d) e) f)

În foarte mare măsură: 142 (26,2%) În mare măsură: 280 (51,8%) În mică măsură: 39 (7,2%) În foarte mică măsură: 5 (0,9%) Deloc: 0% Nu ştiu: 74 (13,7%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

14. În ce măsură elevii sunt dispuşi să depună efort pentru a-şi construi cariera dorită: a) b) c) d) e) f)

În foarte mare măsură: 332 (61,4%) În mare măsură: 190 (35,1%) În mică măsură: 5 (0,9%) În foarte mică măsură: 1 (0,1%) Deloc: 0% Nu ştiu: 12 (2,2%)

CMBRAE

15. În ce măsură elevii cred că piaţa muncii le va oferi posibilitatea de a practica meseria/profesia dorită? a) b) c) d) e) f)

În foarte mare măsură: 72 (13,3%) În mare măsură: 214 (39,6%) În mică măsură: 94 (17,4%) În foarte mică măsură: 23 (4,2%) Deloc: 14 (2,5%) Nu ştiu: 123 (22,7%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

16. Mediile obţinute de către elevii chestionaţi în clasele V-VII: Media claselor VVII

5- 5,99

6- 6,99

7- 7,99

8- 8,99

2 (0,3%)

22 (4,07%)

80 (14,8%)

145 (26,8%)

9- 9,99/ 10.00 291 (53,8%)

CMBRAE REZULTATELE CHESTIONARELOR APLICATE PROFESORILOR DIRIGINŢI 36 şcoli / 180 profesori diriginţi

1. Filiera spre care se orientează, cu precădere, elevii după terminarea clasei aVIII-a, în opinia profesorilor diriginţi: a) Liceu teoretic: 155 (86,1%) b) Liceu vocaţional: 1 (0,5%) c) Liceu tehnologic: 20 (11,1%) d) Nu ştiu: 4 (2,2%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

2. Ce factori consideră profesorii diriginţi că se află la baza alegerii acestor filiere: a) Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează elevilor accesul către filiera dorită: 142 (78,8%) b) Filiera aleasă dezvoltă competenţe necesare profesiei dorite: 61 (33,8%) c) Influenţa prietenilor/colegilor: 83 (46,1%) d) Îndrumarea părinţilor: 139 (77,2%) e) Sugestia dirigintelui: 33 (18,3%) f) Recomandarea consilierului şcolar: 16 (8,8%)

CMBRAE 3. Cât de bine se consideră profesorii diriginţi : Informaţi despre unităţile şcolare postgimnaziale (filieră, profil, specializare, adresă, prestigiu, etc) Informaţi despre piaţa muncii (oportunităţi pentru diferite meserii -meserii cerute, meserii saturate-

52 50 36 (28,8%) (27,7%) (20%) 1

22 12 (12,2%) (6,6%) 4

24 56 50 27 (13,3%) (31,1%) (27,7%) (15%)

6 8 (4,4%)

13 (7,2%)

10 (5,5%)

(1 – foarte bine pregătiţi/informaţi; 6 – slab pregătiţi/informaţi) Gradul de informare al diriginţilor despre unităţile şcolare post-gimnaziale (filieră, profil, specializare, adresă, prestigiu, etc.)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

Gradul de informare al diriginţilor despre piaţa muncii (oportunităţi, pentru diferite meserii, meserii cerute, meserii saturate)

CMBRAE

4. În ce măsură consideră profesorii diriginţi că elevii de clasa a VIIIa sunt informaţi cu privire la oportunităţile educaţionale de după absolvirea gimnaziului:

Foarte bine informaţi

1 - foarte bine informaţi; 6 - slab informaţi 1 2 3 4 5 6 50 44 32 14 5 35 27% 24,4% 17,7% 7,7% 2,7% 19,4%

Slab informaţi

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

5. Care cred profesorii diriginţi că sunt motivele care îi determină pe elevi să opteze pentru un liceu anume? a) b) c) d) e)

Apropierea de casă: 123 (68,3%) Prestigiul unităţii şcolare: 123 (68,3%) Prieteni/cunoştinţe care învaţă în liceul ales: 106 (58,8%) Performanţele profesionale ale cadrelor didactice: 31 (17,2%) Recomandarea părinţilor: 100 (55,5%)

CMBRAE 6. Cum consideră profesorii diriginţi că îi poate sprijini şcoala pe elevii claselor a VIII-a şi pe părinţii acestora în procesul de luare a unei decizii şcolare şi profesionale: a) Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a, din partea profesorului diriginte: 118 (65,5%) b) Susţinerea unor ore de pregătire suplimentară în şcoală la disciplinele unde elevii întâmpină dificultăţi: 58 (32,2%) c) Identificarea aptitudinilor în vederea alegerii rutei şcolare potrivite: 125 (69,4%) d) Promovarea serviciilor de consiliere a carierei oferite de profesorul consilier şcolar: 91 (50,5%) e) Organizarea unor întâlniri cu elevii de liceu care urmează diferite profiluri: 74 (41,1%) f) Acordarea de sprijin - burse de studii, resurse financiare oferite elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile: 32 (17,7%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

7. Cum consideră profesorii diriginţi că îl poate sprijini familia pe elev în alegerea pe care o va face la sfârşitul clasei a VIII-a:

a) O colaborare strânsă între părinţi şi diriginte: 138 (76,6%) b) O colaborare strânsă între părinţi şi profesorul consilier şcolar: 97 (53,8%) c) Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpină dificultăţi de învăţare: 67 (37,2%) d) Suport emoţional: 60 (33,3%)

CMBRAE REZULTATELE CHESTIONARELOR APLICATE PĂRINŢILOR 36 unităţi şcolare / 534 părinţi 1. Filiera de învăţământ pe care părinţii doresc să o urmeze copilul lor după terminarea clasei a VIII-a: a. b. c. d.

Teoretică: 360 (67,4%) Tehnologică: 68 (12,7%) Vocaţională: 53 (9,9%) Nu ştiu / Nu m-am hotărât: 53 (9,9%)

2. Profilul pe care părinţii doresc să il urmeze copiii lor după absolvirea clasei a VIII-a: I. LICEU - FILIERA TEORETICĂ Nr. crt. 1. 2.

Profilul Real: 216 (40,4%) Uman: 174 (32,5%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE II.LICEU – FILIERA TEHNOLOGICĂ Nr. crt. 1. 2. 3.

Profilul Servicii: 27 (5,05%) Resurse naturale şi protecţia mediului: 13 (2,4%) Tehnic: 29 (5,4%)

III.LICEU – FILIERA VOCAŢIONALĂ Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Teologic: Pedagogic: Muzică: Coregrafie: Teatru: Arte vizuale: Waldorf: Militar: Sportiv:

Profilul 4 (0,7%) 10 (1,8%) 6 (1,1%) 7 (1,3%) 6 (1,1%) 11 (2,05%) 2 (0,37%) 6 (1,1%) 23 (4,3%)

CMBRAE 3. Factorii care i-au determinat pe părinţi să aleagă pentru copiii lor profilul de la întrebarea nr. 2: a) Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează accesul spre profilul dorit: 305 (57,1%) b) Aptitudinile copilului: 334 (62,5%) c) Prietenii, anturajul: 53 (9,9%) d) Experienţa ca părinţi: 143 (26,7%) e) Sfatul dirigintelui: 43 (8,05%) f) Recomandarea profesorului consilier şcolar: 28 (5,2%) g) Apropierea de casă a unităţii şcolare alese: 107 (20,03%) h) Prestigiul unităţii şcolare: 132 (24,7%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 4. În legătură cu alegerea filierei şi a profilului pe care le vor urma copiii lor, părinţii au următoarea opinie: a) părinţii aleg filiera şi profilul liceului pentru că ei ştiu cel mai bine ce anume este potrivit pentru copil: 73 (13,6%) b) vă consultaţi în familie, încercând să ajungeţi la un punct de vedere comun: 352 (65,9%) c) este decizia copilului: 98 (18,3%) d) nu sunteţi foarte interesat de alegerea filierei şi a profilului liceului: 1 (0,1%) e) orice filieră şi profil pe care le alege copilul sunt bune: 4 (0,7%) f) în viaţă nu au mare importanţă studiile, ci, mai degrabă, să ştii să faci ceva şi să câştigi bani: 4 (0,7%) NS/NR: 2 (0,3%)

CMBRAE 5. Cum cred părinţii că i-ar putea sprijini şcoala în alegerea pe care o vor face ei şi copiii lor la sfârşitul clasei aVIII- a: a) Oferirea mai multor informaţii despre filiere, profiluri, specializări: 381 (71,3%) b) Ore de pregătire suplimentară în şcoală care să vizeze disciplinele la care se susţin examene naţionale: 318 (59,5%) c) Identificarea aptitudinilor, intereselor copilului ca suport pentru alegerea profilului liceului: 293 (54,8%) d) Sprijin material - burse de studii, resurse financiare oferit elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile: 62 (11,6%) e) Implicarea părinţilor în construirea ofertei educaţionale a şcolii: 72 (13,4%) f) Informare şi consiliere în carieră oferite de către profesorul consilier şcolar: 157 (29,4%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Date demografice: Vârsta

30-40 ani

197 (36,8%) NS/NR: 36 (7%)

40-50 ani

50-60 ani

60-70 ani

70-80 ani

247 (46,2%)

53 (10%)

1 (0,2%)

Sexul M: 170 (31,8%) Sexul F: 332 (62,2%) NS/NR: 32 (6%)

Studii medii: 262 (49%) Studii superioare: 231 (43%) NS/ NR: 41 (8%) 37

CMBRAE

ANALIZA RĂSPUNSURILOR OBŢINUTE ÎN URMA PRELUCRĂRII CHESTIONARELOR (An şcolar 2010-2011) Opţiunile elevilor, profesorilor-diriginţi şi părinţilor privind alegerea tipului de liceu după terminarea clasei a VIII-a Constatăm o apropiere semnificativă a opţiunilor între elevi, profesori-diriginţi şi părinţi privind tipul de unităţi şcolare spre care se orientează elevii după terminarea clasei a VIII-a. Spre liceul teoretic se îndreaptă cele mai multe opţiuni: elevii au optat în procent de 70%, părinţii în procent de 67,5%, iar diriginţii în proporţie de 86%. Nr. crt. 1. 2. 3. NS/NR

Tipul instituţiei şcolare

Liceu teoretic Liceu vocaţional Liceu tehnologic -

Elevi

Părinţi

Profesori diriginţi %

69,8 8,7 7,4 14,07

86,1 0,5 11,1 2,20

67,4 12,7 9,9 9,90

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

CMBRAE Corelaţie elevi-părinţi privind profilul liceului (filiera teoretică, tehnologică, vocaţională) pe care doresc să-l urmeze absolvenţii clasei a VIII-a: Opţiunile elevilor şi părinţilor pentru profilul liceului:

Remarcăm o apropiere importantă între opţiunile elevilor şi cele ale părinţilor în ceea ce priveşte alegerea profilului liceului. Cei mai mulţi dintre elevi şi părinţi aleg profilul Real (40,5%, respectiv 40,4%) şi profilul Uman (36,6%, respectiv 32,5%). Urmează, în ordinea preferinţelor, profilurile Servicii (5% elevi, respectiv 5% părinţi), Sportiv (4,8% elevi, 4,3% părinţi) şi Tehnic (3,7% elevi, 5,4% părinţi). Cele mai puţin solicitate profiluri sunt: Militar, Pedagogic, Teologic, Muzică, Coregrafie, Teatru. 40

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Profil liceu Real Uman Servicii Sportiv Tehnic

Elevi % 40,5 36,6 5,1 4,8 3,7

Părinţi% 40,4 32,5 5 4,3 5,4

Factori care influenţează alegerea filierei/profilului liceal Pentru toate cele trei categorii de respondenţi, un factor important care influenţează alegerea filierei/profilului liceal îl reprezintă rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu:   

elevi: 40,3% părinţi: 57,10% profesori diriginţi: 78,80%

Prezenţa acestui factor pe primele locuri în lista motivelor care influenţează alegerea filierei/profilului liceal poate constitui o dovadă de realism din partea elevilor, în măsura în care, într-adevăr, rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu sunt un criteriu foarte important în alegerea viitorului liceu. Deşi ne-am aştepta, poate, ca influenţa prietenilor, anturajul să aibă o pondere importantă printre criteriile care stau la baza alegerii filierei şcolare, rezultatele obţinute în urma prelucrării răspunsurilor nu susţin această supoziţie. Elevii afirmă în proporţie de 12,03% că sunt influenţaţi în alegerea lor de acest factor, în timp ce, de exemplu, procentul profesorilor diriginţi care cred în importanţa acestui factor este semnificativ mai mare: 46,6%. Acest rezultat i-ar putea determina pe profesorii diriginţi şi pe părinţi să nu pornească de la premisa (aşa cum se întâmplă deseori) că regulile grupului, regulile celorlalţi, primează întodeauna. Copiii, la această vârstă, încep să-şi afirme tot mai mult independenţa, propriul mod de a fi. În susţinerea acestei concluzii vin şi următoarele argumente:  elevii nu sunt foarte convinşi de implicarea propriilor părinţi în alegerea liceului pe care îl vor urma după finalizarea clasei a VIII-a; doar 19,2% dintre aceştia afirmă că se orientează spre un anumit tip de liceu datorită îndrumării părinţilor; 41

CMBRAE  părinţii (26,7%) şi profesorii diriginţi (77,2%) acordă, în schimb, o importanţă mult mai mare implicării părinţilor în procesul decizional al elevilor privind alegerea filierei şi profilului liceal. În proporţie de 63,1%, elevii conştientizează necesitatea unei continuităţi între tipul (filiera, profilul) de liceu absolvit şi profesia/ocupaţia pe care o vor practica în viitor. Din nou, acesta poate fi un indicator al unei atitudini realiste, mature din partea elevilor claselor aVIII-a, în abordarea viitorului traseu educaţional şi profesional. Corelaţie profesori diriginţi, părinţi, elevi privind sprijinul şcolii în procesul de luare a unei decizii şcolare şi profesionale: Există opinii apropiate, dar şi diferite în privinţa sprijinului şcolii la nivelul derulării procesului decizional şcolar şi profesional. Atât profesorii diriginţi, cât şi elevii şi părinţii consideră ca foarte utilă „oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a din partea profesorului diriginte” (profesorii diriginţi - 65,5%, părinţii – 71,3%, elevii – 76,8%). Pentru cadrele didactice principalul sprijin oferit de şcoală se referă la „identificarea aptitudinilor” în vederea alegerii rutei şcolare potrivite (69,4%), oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare (65,5%) şi „promovarea serviciilor de consiliere a carierei oferite de profesorul consilier şcolar” (50,5%). Părinţii consideră importante: „oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare” (71,3%), „orele de pregătire suplimentară în şcoală care să vizeze disciplinele la care se susţin examene naţionale” (59,5%) şi „identificarea aptitudinilor” (54,8%). Elevii cred că soluţiile majore oferite de şcoală sunt: „oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a din partea profesorului diriginte” (76,8%), „identificarea propriilor aptitudini” (64,4%) şi derularea „orelor de pregătire suplimentară în şcoală la disciplinele unde întâmpină dificultăţi” (39,07%).

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

Distribuţia opiniilor (diriginţi, elevi, profesori) privind sprijinul şcolii în procesul deciziei şcolare Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Tipuri de sprijin oferite de şcoală Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare Identificarea aptitudinilor Pregătirea suplimentară în şcoală Promovarea serviciilor de consiliere a carierei oferite de profesorul consilier şcolar

Profesori diriginţi 65,50%

Elevi

Părinţi

76,80%

71,30%

69,40% 32,20%

64,40% 39,07%

54,80% 59,50%

50,50%

27,70%

29,40%

CMBRAE ANALIZĂ COMPARATIVĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE ÎN URMA CENTRALIZĂRII CHESTIONARELOR ADMINISTRATE ÎN ANII ŞCOLARI 2010-2011/2011-2012 ELEVI 1. Tipul unităţii de învăţământ pe care elevii doresc să o urmeze după terminarea clasei a VIII-a: Tipul liceului Liceu teoretic Liceu vocaţional Liceu tehnologic Nu ştiu / Nu m-am hotărât

An şcolar 2010-2011 320 (60,95%) 60 (11,42%) 55 (10,47%) 90 (17,14%)

An şcolar 2011-2012 377 (69,8%) 47 (8,7%) 40 (7,4%) 76 (14,07%)

2. Domeniul de activitate în care elevii ar prefera să lucreze: An şcolar 2010-2011 Justiţie: 15 (2,85%) Artă: 41 (7,80%) Agricultură: 4 (0,76%) Economie: 101 (19,23%) Turism: 83 (15,80%) Armată: 21 (4%) Mass-media: 67 (12,76%) Educaţie/învaţământ: 23 (4,38%) Profesii liberale (ex.: notar, avocat): 79 (15,04%) Medicină: 68 (12,95%) Teologie: 1 (1,33%) Altele (informatică, arhitectură): 12 (2,28%)

An şcolar 2011-2012 Justiţie: 46 (8,5%) Artă: 64 (11,8%) Agricultură: 6 (1,1%) Economie: 86 (15,9%) Turism: 58 ( 10,7%) Armată: 21 (3,8%) Mass-media: 64 (11,8%) Educaţie/ învăţământ: 21 (3,8%) Profesii liberale (ex: notar, avocat): 87 (16,1%) Medicină: 79 (14,6%) Teologie: 3 (0,5%) Altele: politică, construcţii, servicii , arhitectură: 3 (0,5%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 3. Profilul pe care elevii doresc să îl urmeze după absolvirea clasei a VIII-a: Profilul An şcolar 2010-2011 An şcolar 2011-2012 Real 188 (35,80%) 219 (40,5%) Uman 158 (30,09%) 198 (36,6%) Profilul Servicii Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnic

An şcolar 2010-2011 38 (7,23%) 5 (0,95%)

An şcolar 2011-2012 28 (5,1%) 11 (2,03%)

28 (5,33%)

20 (3,7%)

Profilul Teologic Pedagogic Muzică Coregrafie Teatru Arte vizuale Waldorf Militar Sportiv

An şcolar 2010-2011 6 (1,14%) 9 (1,71%) 6 (1,14%) 10 (1,90%) 13 (2,47%) 7 (1,33%) 7 (1,33%) 39 (7,42%)

An şcolar 2011-2012 4 (0,7%) 4 (0,7%) 5 (0,9%) 4 (0,7%) 6 (1,1%) 8 (1,4%) 8 (1,4%) 1 (0,1%) 26 (4,8%)

4. Motivele care i-au determinat pe elevi să opteze pentru profilul de la întrebarea anterioară: Motive An şcolar 2010-2011 An şcolar 2011-2012 Profilul ales este necesar pentru a 341(63,1%) 310 (59,04%) practica profesia pe care o doresc Aptitudinile personale 282 (52,2%) 274 (52,19%) Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le 218 (40,3%) 210 (40%) facilitează accesul la profilul dorit 45

CMBRAE 5. Liceele pe care elevii şi-ar dori să le urmeze după finalizarea clasei a VIII a (în ordinea numărului de alegeri): An şcolar 2010-2011 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”: 77 (14,66%) Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai”: 52 (9,90%) Colegiul Naţional “Ion Creangă”: 47 (9,95%)

An şcolar 2011-2012 Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr”: 66 (12,2%) Colegiul Naţional “Mihai Viteazu”: 46 (8,5%) Colegiul Naţional “Ion Creangă”: 44 (8,1%)

6. Motivele care i-au determinat pe elevi să aleagă liceele menţionate la întrebarea anterioară: An şcolar 2010-2011 An şcolar 2011-2012 Rezultatele la învăţătură: Rezultatele la învăţătură : 319 (60,76%) 326 (60,3%) Apropierea de casă a unităţii şcolare Prestigiul unităţii şcolare: alese: 293 (53,80%) 257 (47,%%) Prestigiul unităţii şcolare: Apropierea de casă a unităţii şcolare 222 (42,28%) alese: 230 (42,5%) 7. Cum cred elevii că îi poate sprijini şcoala în alegerea pe care o vor face la sfârşitul clasei a VIII-a: An şcolar 2010-2011 Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a, din partea profesorului diriginte: 398 (75,80%) Identificarea propriilor aptitudini, în vederea alegerii liceului potrivit: 344 (65,52%) Organizarea unor întâlniri cu elevii de liceu care urmează diferite profiluri: 187 (35,61%) 46

An şcolar 2011-2012 Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a, din partea profesorului diriginte: 415 (76,8%) Derularea de ore de pregătire suplimentară în şcoală la disciplinele unde întâmpină dificultăţi: 211 (39,07%) Identificarea propriilor aptitudini, în vederea alegerii liceului potrivit: 348 (64,4%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 8. Cum cred elevii că îi poate sprijini familia în hotărârea pe care o vor lua la sfârşitul clasei a VIII-a: An şcolar 2010-2011 Suport emoţional: 231 (44%) Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpini dificultăţi de învăţare: 221 (42,09%) O colaborare strânsă cu dirigintele clasei: 198 (37,71%) O colaborare strânsă cu profesorul consilier şcolar: 54 (10,28%)

An şcolar 2011-2012 Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpini dificultăţi de învăţare: 261 (48,3%) Suport emoţional: 257 (47,5%)

O colaborare strânsă cu dirigintele clasei: 173 (32,03%) O colaborare strânsă cu profesorul consilier şcolar: 55 ( 10,1%)

9. După finalizarea liceului elevii îşi propun: An şcolar 2010-2011 Să continue studiile în România: 179 (34,09%) Să-şi continue studiile şi totodată să lucreze: 129 (24,57%) Să găsească un loc de muncă pe măsura studiilor, aptitudinilor, talentelor, intereselor lor: 118 (22,47%)

An şcolar 2011-2012 Să continue studiile în România: 142 (26,2%) Să continue studiile în străinătate: 141 (26,1%) Să-şi continue studiile şi totodată să lucreze: 134 (24,8%)

CMBRAE 10. Cel mai important aspect pentru a reuşi în carieră este în opinia elevilor : An şcolar 2010-2011 Seriozitatea: 258 (49,14%) Încrederea în sine şi aptitudinile/ pasiunile: 230 (43,80%) Disciplina: 196 (37,33%)

An şcolar 2011-2012 Seriozitatea: 272 (50,3%) Aptitudinile/ pasiunile: 245 (45,3%) Încrederea în sine:233 ( 43,1%)

11. Principalii factori care îi determină pe elevi să obţină rezultate bune la învăţătură: An şcolar 2010-2011 Dorinţa de a avea rezultate bune la învăţătură: 402 (76,57%) Dorinţa de a-şi mulţumi părinţii: 250 (47,61%) O bună relaţie cu profesorii de la clasă: 191 (36,38%)

An şcolar 2011-2012 Dorinţa de a avea rezultate bune la învăţătură: 419 (77,5%) Dorinţa de a-şi mulţumi părinţii: 253 (46,8%) O bună relaţie cu profesorii de la clasă: 169 (31,2%)

12. În ce măsură cred elevii că vor reuşi să intre la liceul pe care l-au ales: An şcolar 2010-2011 În foarte mare măsură: 127 (24,19%) În mare măsură: 280 (53,33%) În mică măsură: 20 (3,80%) În foarte mică măsură: 6 (1,14%) Deloc: 1 (0,19%) Nu ştiu: 91 (17,33%)

An şcolar 2011-2012 În foarte mare măsură: 104 (19,2%) În mare măsură: 332 (61,4%) În mică măsură: 30 (5,5%) În foarte mică măsură: 2 (0,3%) Deloc: 0% Nu ştiu: 72 (13,3%)

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 13. În ce măsură cred elevii că vor reuşi să aibă cariera pe care o doresc: An şcolar 2010-2011 În foarte mare măsură: 127 (24,19%) În mare măsură: 298 (56,76%) În mică măsură: 25 (4,76%) În foarte mică măsură: 3 (0,57%) Deloc: 0% Nu ştiu: 72 (13,71%)

An şcolar 2011-2012 În foarte mare măsură: 142 (26,2%) În mare măsură: 280 (51,8%) În mică măsură: 39 (7,2%) În foarte mică măsură: 5 (0,9%) Deloc: 0% Nu ştiu: 74 (13,7%)

14. În ce măsură elevii sunt dispuşi să depună efort pentru a-şi construi cariera dorită: An şcolar 2010-2011 În foarte mare măsură: 333 (63,42%) În mare măsură: 154 (29,33%) În mică măsură: 10 (1,90%) În foarte mică măsură: 1 (0,19%) Deloc: 0% Nu ştiu: 27 (5,14%)

An şcolar 2011-2012 În foarte mare măsură: 332 (61,4%) În mare măsură: 190 (35,1%) În mică măsură: 5 (0,9%) În foarte mică măsură: 1 (0,1%) Deloc: 0% Nu ştiu: 12 (2,2%)

15. În ce măsură elevii cred că piaţa muncii le va oferi posibilitatea de a practica meseria/profesia dorită? An şcolar 2010-2011 În foarte mare măsură: 70 (13,33%) În mare măsură: 170 (32,38%) În mică măsură: 118 (22,47%) În foarte mică măsură: 39 (7,42%) Deloc: 8 (1,52%) Nu ştiu: 120 (22,85%)

An şcolar 2011-2012 În foarte mare măsură: 72 (13,3%) În mare măsură: 214 (39,9%) În mică măsură: 94 (17,4%) În foarte mică măsură: 23 (4,2%) Deloc: 14 (2,5%) Nu ştiu: 123 (22,7%) 49

CMBRAE PĂRINŢI 1. Filiera de învăţământ pe care părinţii doresc să o urmeze copilul lor după terminarea clasei a VIII-a: Tipul liceului Liceu teoretic Liceu tehnologic Liceu vocaţional Nu ştiu / Nu m-am hotărât

An şcolar 2010-2011 64,46% 10,95% 14,66% 9,91%

An şcolar 2011-2012 67,4% 12,7% 9,9% 9,9%

2. Profilul pe care părinţii doresc să il urmeze copiii lor după absolvirea clasei aVIII-a: Profilul

An şcolar 2010-2011

Real Uman

38,63% 34,29%

Profilul Servicii Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnic Profilul Teologic Pedagogic Muzică Coregrafie Teatru Arte vizuale Waldorf Militar Sportiv

An şcolar 20112012 40,4% 32,5%

An şcolar 20102011 6,61% 1,85%

An şcolar 2011-2012

3,71%

5,4%

An şcolar 2010-2011 1,23% 2,27% 0,41% 0,61% 1,85% 1,23% 0,41% 2,06% 4,75% 50

5,05% 2,4%

An şcolar 2011-2012 0,7% 1,8% 1,1% 1,3% 1,1% 2,05% 0,37% 1,1% 4,3%

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 3. Factorii care i-au determinat pe părinţi să aleagă pentru copiii lor profilul de la întrebarea nr. 2: Factori Aptitudinile copilului Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează accesul spre profilul dorit Apropierea de casă a unităţii şcolare alese

An şcolar 2010-2011 67,35% 64,66% 29,13%

An şcolar 2011-2012 62,5% 57,1%

24,7%

4. Opinia părinţilor în legătură cu alegerea filierei şi a profilului pe care le vor urma copiii lor: Opinii Părinţii aleg filiera şi profilul liceului pentru că ei ştiu cel mai bine ce anume este potrivit pentru copil Se consultă în familie încercând să ajungă la un punct de vedere comun Este decizia copilului Nu sunt foarte interesaţi de alegerea filierei şi a profilului liceului Orice filieră şi profil pe care le alege copilul sunt bune În viaţă nu au mare importanţă studiile

An şcolar 2010-2011

An şcolar 2011-2012

12,19%

13,6%

61,57%

65,9%

23,34%

18,3%

0,1%

1,23%

0,7%

1,65%

0,7%

CMBRAE

5. Cum cred părinţii că i-ar putea sprijini şcoala în alegerea pe care o vor face ei şi copiii lor la sfârşitul clasei aVIII- a: Modalităţi de sprijin Oferirea mai multor informaţii despre filiere profiluri, specializări Ore de pregătire suplimentară în şcoală care să vizeze disciplinele la care se susţin examene naţionale Identificarea aptitudinilor, intereselor copilului ca suport pentru alegerea profilului liceului Sprijin material burse de studii, resurse financiare oferit elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile Implicarea părinţilor în construirea ofertei educaţionale a şcolii Informare şi consiliere în carieră oferite de către profesorul consilier şcolar

An şcolar 2010-2011

An şcolar 20112012

79,75%

71,3%

63,01%

59,5%

66,73%

54,8%

11,57%

11,6%

12,80%

13,4%

23,96%

29,4%

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

Date demografice: Vârsta 30-40 ani 40-50 ani 50-60 ani 60-70 ani 70-80 ani

An şcolar 2010-2011 46,48% 41,32% 2,27% 0,41% -

An şcolar 2011-2012 36,8%) 46,2%) 10% 0,2%)

Genul Masculin Feminin NS/NR

An şcolar 2010-2011 29,54% 61,57% 8,89%

An şcolar 2011-2012 31,8%) 62,2%) 6%

Studii Medii Superioare NS/ NR

An şcolar 2010-2011 53,30% 36,57% 10,13%

An şcolar 2011-2012 49% 43% 8%

CMBRAE DIRIGINŢI 1. Filiera spre care se orientează, cu precădere, elevii după terminarea clasei aVIII-a, în opinia profesorilor diriginţi: Filiera Liceu teoretic Liceu vocaţional Liceu tehnologic NS/NR

An şcolar 2010-2011 79,88% 2,87% 15,51% 1,72%

An şcolar 2011-2012 86,1% 0,5% 11,1% 2,2%

2. Ce factori consideră profesorii diriginţi că se află la baza alegerii acestor filiere: Factori Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează elevilor accesul către filiera dorită Îndrumarea părinţilor Influenţa prietenilor/colegilor

An şcolar 20102011

An şcolar 20112012

78,73%

78,8%

68,39% 43,1%

77,2% 46,1%

3. Cât de bine se consideră profesorii diriginţi : An şcolar 2010-2011 1.Informaţi despre unităţile şcolare post-gimnaziale (filieră, profil, specializare, adresă, prestigiu, etc.) 1 2 3 4 5 6 35,05% 29,31% 13,21% 9,77% 7,47% 5,17% (1 – foarte bine pregătiţi/informaţi; 6 – slab pregătiţi/informaţi) 2.Informaţi despre piaţa muncii (oportunităţi pentru diferite meserii -meserii cerute, meserii saturate-) 1 2 3 4 5 6 7 19,54% 23,56% 25,86% 13,79% 7,47% 6,32% 4,59% (1 – foarte bine pregătiţi/informaţi; 6 – slab pregătiţi/informaţi) 54

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE An şcolar 2011-2012 1.Informaţi despre unităţile şcolare post-gimnaziale (filieră, profil, specializare, adresă, prestigiu, etc.) 1 2 3 4 5 28,8% 27,7% 20% 12,2% 6,6% (1 – foarte bine pregătiţi/informaţi; 6 – slab pregătiţi/informaţi)

6 4,4%

2.Informaţi despre piaţa muncii (oportunităţi pentru diferite meserii -meserii cerute, meserii saturate-) 1 2 3 4 5 13,3% 31,1% 27,7% 15% 7,2% (1 – foarte bine pregătiţi/informaţi; 6 – slab pregătiţi/informaţi)

6 5,5%

4. În ce măsură consideră profesorii diriginţi că elevii de clasa a VIIIa sunt informaţi cu privire la oportunităţile educaţionale de după absolvirea gimnaziului: An şcolar 2010-2011 FB -I

21,26%

23,56%

19,54%

18,96%

8,04%

4,02%

7,7%

2,7%

NS/ NR 4,59

1 - foarte bine informaţi; 6 - slab informaţi An şcolar 2011-2012 Foarte 1 2 3 4 bine informaţi 19,4% 27% 24,4% 17,7% 1 - foarte bine informaţi; 6 - slab informaţi

Slab informaţi

S–I

CMBRAE 5. Care cred profesorii diriginţi că sunt motivele care îi determină pe elevi să opteze pentru un liceu anume? Motive Apropierea de casă Prestigiul unităţii şcolare Prieteni/cunoştinţe care învaţă în liceul ales Recomandarea părinţilor Performanţele profesionale ale cadrelor didactice

An şcolar 20102011 68,96% 71,83% 54,06%

An şcolar 2011-2012

58,62% 17,81%

55,5% 17,2%

68,3% 68,3% 58,8%

6. Cum consideră profesorii diriginţi că îi poate sprijini şcoala pe elevii claselor a VIII-a şi pe părinţii acestora în procesul de luare a unei decizii şcolare şi profesionale: An şcolar 2010-2011 Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a, din partea profesorului diriginte: 70,68% Identificarea aptitudinilor în vederea alegerii rutei şcolare potrivite: 66,66% Promovarea serviciilor de consiliere a carierei oferite de profesorul consilier şcolar: 49,42%

An şcolar 2011-2012 Identificarea aptitudinilor în vederea alegerii rutei şcolare potrivite: 69,4% Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIII-a, din partea profesorului diriginte: 65,5% Promovarea serviciilor de consiliere a carierei oferite de profesorul consilier şcolar: 50,5%

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

7. Cum consideră profesorii diriginţi că îl poate sprijini familia pe elev în alegerea pe care o va face la sfârşitul clasei a VIII-a: Modalităţi de sprijin O colaborare strânsă între părinţi şi diriginte O colaborare strânsă între părinţi şi profesorul consilier şcolar Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpină dificultăţi de învăţare Suport emoţional

An şcolar 2010-2011 81,03%

An şcolar 2011-2012 76,6%

45,4%

53,8%

45,4%

37,2%

29,88%

33,3%

CMBRAE ANALIZĂ COMPARATIVĂ PRIVIND OPŢIUNILE ELEVILOR PENTRU TIPUL DE LICEU ÎN ANII ŞCOLARI 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012 Liceul Teoretic

Liceu vocaţional

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Liceu tehnologic

FACTORI CARE I-AU DETERMINAT PE ELEVI SĂ OPTEZE PENTRU PROFILUL LICEULUI ÎN ANII ŞCOLARI: 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012 1. Profilul ales este necesar pentru a practica profesia pe care o doresc:

CMBRAE Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează accesul la profilul dorit:

3. Aptitudinile personale:

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Liceele/colegiile care au întrunit cele mai multe alegeri din partea elevilor claselor a VIII-a în anul şcolar 2009-2010

Liceele/colegiile care au întrunit cele mai multe alegeri din partea elevilor claselor aVIII-a în anul şcolar 2010-2011

CMBRAE Liceele/colegiile care au întrunit cele mai multe alegeri din partea elevilor claselor a VIII-a în anul şcolar 2011-2011

FACTORI CARE I-AU DETERMINAT PE ELEVI SĂ ALEAGĂ ANUMITE LICEE/COLEGII ÎN ANII ŞCOLARI: 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012 1.Prestigiul unităţii şcolare:

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 2. Apropierea de casă a unităţii şcolare :

Analiză comparativă privind opţiunile părinţilor pentru tipul de liceu în anii şcolari 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012 Liceu teoretic

CMBRAE Liceu vocaĹŁional

Liceu tehnologic

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE FACTORI CARE I-AU DETERMINAT PE PĂRINŢI SĂ OPTEZE PENTRU TIPUL LICEULUI ÎN ANII ŞCOLARI: 2009/2010, 2010/2011, 2011/2012 1.Aptitudinile personale ale copiilor lor:

2. Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează copiilor lor accesul la profilul dorit:

CMBRAE 3. Experienţa ca părinţi:

Pe parcursul celor trei ani şcolari, „relaţia profil-profesie dorită”, „rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu ”, „aptitudinile personale”, constituie pentru elevi principalele elemente de referinţă în alegerea profilul liceului. Aceasta poate constitui dovada unei atitudini constante din partea elevilor, bazată pe convingerea că, într-adevăr, cei trei factori influenţează în mod decisiv opţiunea pe care o vor avea la finalul clasei aVIII-a. În schimb, sunt de remarcat câteva fluctuaţii semnificative în opinia părinţilor, pe parcursul celor trei ani şcolari, cu privire la factorii care i-au determinat să opteze pentru tipul de liceu. „Aptitudinile propriilor copii” şi „experienţa ca părinţi” capătă de la un an la altul o importanţă vizibilă în cadrul acestei opţiuni, în timp ce „rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu” de către proprii copii rămâne şi pentru părinţi un reper constant pentru alegerea viitorului traseu educaţional al acestora.

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Filierele spre care se orientează elevii după terminarea clasei a VIII-a, în opinia profesorilor diriginţi Liceu teoretic

Liceu vocaţional

CMBRAE Liceu tehnologic

FACTORII CARE-I DETERMINĂ PE ELEVI SĂ ALEAGĂ FILIERA LICEALĂ DUPĂ ABSOLVIREA CLASA AVIII-A, ÎN OPINIA PROFESORILOR DIRIGINŢI Performanţele şcolare obţinute în gimnaziu facilitează accesul către filiera dorită

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Îndrumarea părinţilor

Filiera aleasă dezvoltă competenţe necesare profesiei dorite

CMBRAE Profesorii diriginţi acordă, pe parcursul celor trei ani şcolari, un credit ascendent „influenţei părinţilor” asupra deciziei şcolare a propriilor copii. Astfel, opinia profesorilor diriginţi coincide cu cea a părinţilor care, la rândul lor, atribuie o importanţă tot mai mare implicării familiei în alegerea rutei educaţionale şi profesionale după finalizarea clasei aVIII-a. În anul şcolar 2009-2010 „performanţele şcolare obţinute în gimnaziu” deţineau o pondere de 92,85% în rândul factorilor care, în opinia profesorilor diriginţi, influenţau hotărârea elevilor cu privire la alegerea viitorului liceu. În anii şcolari 2010-2011 şi 2011-2012 ponderea acestor factori scade la 78,73%, respectiv 78,80%. Concluzii. Studiu opţiuni şcolare elevi / 2011-2012 1. Familia exercită în continuare, confirmând rezultatele studiilor anterioare, o influenţă consistentă asupra alegerii traiectului şcolar şi profesional de către proprii copii, remarcându-se o apropiere a opţiunilor elevilor şi părinţilor privind orientarea şcolară 2. Numărul elevilor indecişi, nehotărâţi este scăzut conform datelor informative ale studiului, ca urmare a eficienţei, viabilităţii programelor de orientare şcolară şi profesională (orientarea carierei) concepute şi derulate de către profesorii consilieri şcolari şi de profesorii diriginţi 3. Gradul de informare şi capacitatea motivaţională ale elevilor în urmărirea sistematică a traseului şcolar cresc ca urmare a participării lor sistematice şi bine organizate la activităţile instituţionalizate de orientare a carierei 4. În mod prioritar, performanţele educaţionale, rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu şi aptitudinile elevilor influenţează semnificativ alegerea filierei şcolare şi profesionale

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE ANEXE LISTA ŞCOLILOR DIN EŞANTION Sector 1 Şcoala nr. 3 Şcoala nr. 162 Şcoala nr.45 Şcoala nr. 178 Şcoala nr. 152 Şcoala nr. 175

Sector 2 Şcoala Centrală Şcoala nr. 10 Şcoala nr. 50 Şcoala nr. 145 Şcoala nr. 41 Şcoala nr. 62

Sector 3 Şcoala nr. 88 Şcoala nr. 195 Şcoala nr. 95 Şcoala nr. 112 Şcoala nr. 20 Şcoala nr. 149

Sector 4 Şcoala nr. 111 Şcoala nr. 194 Şcoala nr. 189 Şcoala nr. 36 Şcoala nr.93 Şcoala nr. 120

Sector 5 Şcoala nr. 130 Şcoala nr. 280 Şcoala nr.2 Şcoala nr. 139 Şcoala nr. 114 Şcoala nr. 128

Sector 6 Şcoala nr. 156 Şcoala nr. 157 Şcoala nr. 164 Şcoala nr.59 Şcoala nr. 169 Şcoala nr. 117

CHESTIONAR PRIVIND OPŢIUNILE ŞCOLARE ALE ELEVILOR DIN CLASELE a VIII-a Octombrie 2011 1. Alege tipul unităţii de învăţământ pe care doreşti să o urmezi după terminarea clasei a VIII-a: a) Liceu teoretic; b) Liceu vocaţional; c) Liceu tehnologic; d) Nu ştiu / Nu m-am hotărât. 2. În ce domeniu de activitate ai prefera să lucrezi? a) justiţie b) artă c) agricultură d) economie e) turism f) armată g) mass-media 71

CMBRAE h) educaţie/învăţământ i) profesii liberale (ex: notar, avocat) j) medicină k) teologie l) altele; care........................................................................... 3. Citeşte cu atenţie tabelul de mai jos. Încercuieşte profilul pe care doreşti să îl urmezi după absolvirea clasei aVIII-a. Este important să faci o singură alegere: I. Nr. crt. 1. 2.

LICEU – FILIERA TEORETICĂ Profilul Real Uman

II. Nr. crt. 1. 2. 3.

LICEU – FILIERA TEHNOLOGICĂ Profilul Servicii Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnic

III. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

LICEU – FILIERA VOCAŢIONALĂ Profilul Teologic Pedagogic Muzică Coregrafie Teatru Arte vizuale Waldorf Militar Sportiv

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 4. Care sunt motivele care te-au determinat să optezi pentru profilul de la întrebarea anterioară? Alege maxim trei variante din cele prezentate mai jos: a) Profilul ales este necesar pentru a practica profesia pe care o doreşti; b) Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu îţi facilitează accesul la profilul dorit; c) Aptitudinile personale; d) Prietenii, anturajul; e) Influenţa părinţilor; f) Sfatul dirigintelui; g) Recomandarea profesorului consilier şcolar; h) Perspectiva financiară; i) Profilul ales te va ajuta să practici o meserie cerută pe piaţa muncii; j) Altele; care……………………………………………....... 5. Scrie numele a trei licee pe care ţi-ai dori să le urmezi după finalizarea clasei a VIII a: ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ......................................................................................................................... ........................................................................ 6. Care sunt motivele care te-au determinat să alegi liceele menţionate la întrebarea anterioară? Alege maxim trei motive din cele prezentate mai jos: a) Apropierea de casă a unităţii şcolare alese; b) Prestigiul unităţii şcolare; c) Prieteni/cunoştinţe care învaţă în cadrul liceului ales; d) Pregătirea profesională a cadrelor didactice; e) Recomandarea părinţilor; f) Rezultatele tale la învăţătură .

CMBRAE 7. Cum crezi că te poate sprijini şcoala în alegerea pe care o vei face la sfârşitul clasei a VIII-a? Alege trei din variantele prezentate mai jos: a) Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIIIa , din partea profesorului diriginte; b) Derularea de ore de pregătire suplimentară în şcoală la disciplinele unde întâmpini dificultăţi; c) Identificarea propriilor aptitudini, în vederea alegerii liceului potrivit; d) Informare şi consiliere în carieră oferite de către profesorul consilier şcolar; e) Organizarea unor întâlniri cu elevii de liceu care urmează diferite profiluri; f) Sprijin material - burse de studii, resurse financiare oferite elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile; g) Altfel.Cum? …………………………………………………………… 8. Cum crezi că te poate sprijini familia în hotărârea pe care o vei lua la sfârşitul clasei a VIII-a? Alege din variantele de mai jos: a) O colaborare strânsă cu dirigintele clasei; b) O colaborare strânsă cu profesorul consilier şcolar; c) Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpini dificultăţi de învăţare; d) Suport emoţional; e) Altfel. Cum? ……………………………………………………………… 9. După finalizarea liceului îţi propui: a) Să continui studiile în România; b) Să continui studiile în străinătate; c) Să deschizi o afacere; d) Să găseşti un loc de muncă pe măsura studiilor, aptitudinilor, talentelor, intereselor tale; e) Să-ţi continui studiile şi totodată să lucrezi; f) Încă nu te-ai gândit.

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 10. Cel mai important aspect pentru a reuşi în carieră este (alege cel mult trei variante): a) Disciplina; b) Aptitudinile/pasiunile; c) Seriozitatea; d) Încrederea în sine; e) Capacitatea de a lua decizii; f) Capacitatea de a lucra în echipă; g) Abilitatea de a comunica ; h) Motivaţia; i) Rezultatele foarte bune la învăţătură/performanţele şcolare. 11. Care sunt principalii factori care te determină să obţii rezultate bune la învăţătură? Încercuieşte maxim 4 variante de răspuns: a) Dorinţa ta de a avea rezultate bune la învăţătură; b) Implicarea părinţilor în activitatea ta şcolară; c) Baza materială a şcolii (săli de clasă amenajate modern, terenuri de sport, laboratoare pentru disciplinele de studiu, aparatură de specialitate etc.); d) O bună relaţie cu profesorii de la clasă; e) Dorinţa de a-ţi mulţumi părinţii; f) Calitatea predării; g) Performanţele scolare din clasele anterioare; h) Stilul didactic şi personalitatea profesorului; i) Caracterul atractiv al disciplinelor de studiu; j) Atmosfera generală din clasă. 12. În ce măsură crezi că vei reuşi să intri la liceul pe care l-ai ales? a) În foarte mare măsură b) În mare măsură c) În mică măsură d) În foarte mică măsură e) Deloc f) Nu ştiu 75

CMBRAE 13. În ce măsură crezi că vei reuşi să ai cariera pe care o doreşti? a) În foarte mare măsură b) În mare măsură c) În mică măsură d) În foarte mică măsură e) Deloc f) Nu ştiu 14. În ce măsură eşti dispus să depui efort pentru a-ţi construi cariera dorită? a) În foarte mare măsură b) În mare măsură c) În mică măsură d) În foarte mică măsură e) Deloc f) Nu ştiu 15. În ce măsură crezi că piaţa muncii îţi va oferi posibilitatea de a practica meseria/profesia dorită? a) În foarte mare măsură b) În mare măsură c) În mică măsură d) În foarte mică măsură e) Deloc f) Nu ştiu 16. Bifaţi în caseta corespunzătoare media claselor V-VII ( V+VI+VII): 3 Media 56- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 9,99/ claselor V5,99 10.00 VII Sectorul…………........................................... Şcoala.............................................................. Clasa……........................................................ 76

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE CHESTIONAR PRIVIND OPŢIUNILE ŞCOLARE ALE ELEVILOR DIN CLASELE a VIII-a - adresat părinţilor Octombrie 2011 Vă propunem o serie de întrebări privind opţiunea şcolară pe care o aveţi pentru copilul dvs. la sfârşitul clasei a VIII-a. Chestionarul cuprinde filierele si profilurile prevăzute pentru anul şcolar următor.Vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările şi să răspundeţi sincer la acestea. 1. Care este filiera de învăţământ pe care doriţi să o urmeze copilul dvs. după terminarea clasei a VIII-a? e. Teoretică f. Tehnologică g. Vocaţională h. Nu ştiu / Nu m-am hotărât

2. Citiţi cu atenţie tabelul de mai jos. Încercuiţi profilul pe care doriţi să il urmeze copilul dvs. după absolvirea clasei aVIII-a. Este important să faceţi o singură alegere: IV.

LICEU - FILIERA TEORETICĂ

Nr. crt. 1. 2. V. Nr. crt. 1. 2. 3.

Profilul Real Uman LICEU – FILIERA TEHNOLOGICĂ Profilul Servicii Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnic

CMBRAE VI. Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

LICEU – FILIERA VOCAŢIONALĂ Profilul Teologic Pedagogic Muzică Coregrafie Teatru Arte vizuale Waldorf Militar Sportiv

3. Care sunt factorii care v-au determinat să alegeţi pentru copilul dvs. profilul de la întrebarea nr. 2? Citiţi variantele de mai jos şi alegeţi maxim trei dintre acestea: i) Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu îi facilitează accesul spre profilul dorit; j) Aptitudinile copilului; k) Prietenii, anturajul; l) Experienţa dvs. ca părinţi; m) Sfatul dirigintelui; n) Recomandarea profesorului consilier şcolar; o) Apropierea de casă a unităţii şcolare alese; p) Prestigiul unităţii şcolare; q) Altele; care…………………………………… 4. În legătură cu alegerea filierei şi a profilului pe care le va urma copilul d-voastră, aveţi următoarea opinie (alegeţi o singură variantă): a)părinţii aleg filiera şi profilul liceului pentru că ei ştiu cel mai bine ce anume este potrivit pentru copil; b)vă consultaţi în familie, încercând să ajungeţi la un punct de vedere comun; c)este decizia copilului; d)nu sunteţi foarte interesat de alegerea filierei şi a profilului liceului; e)orice filieră şi profil pe care le alege copilul sunt bune; f) în viaţă nu au mare importanţă studiile, ci, mai degrabă, să ştii să faci ceva şi să câştigi bani. 78

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 5. Cum credeţi că v-ar putea sprijini şcoala în alegerea pe care o veţi face dvs. şi copilul dvs. la sfârşitul clasei aVIII- a? Alegeţi trei din variantele de mai jos: h) Oferirea mai multor informaţii despre filiere, profiluri, specializări; i) Ore de pregătire suplimentară în şcoală care să vizeze disciplinele la care se susţin examene naţionale; j) Identificarea aptitudinilor, intereselor copilului ca suport pentru alegerea profilului liceului; k) Sprijin material - burse de studii, resurse financiare oferit elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile; l) Implicarea părinţilor în construirea ofertei educaţionale a şcolii; m) Informare şi consiliere în carieră oferite de către profesorul consilier şcolar; n) Altfel;cum…………………………………

Vă mulţumim! Sectorul................................................................. Şcoala................................................................... Sexul M / F Profesia:............................................................... Nivelul studiilor: ⁭medii ⁭superioare Varsta: .................................................................

CMBRAE CHESTIONAR DE INTERESE ŞCOLARE ALE ELEVILOR DIN CLASA A VIII-A - adresat profesorilor diriginţi – Octombrie 2011 1. În opinia dvs., care este filiera spre care se orientează, cu precădere, elevii după terminarea clasei aVIII-a? Alegeţi o singură variantă: a) Liceu teoretic; b) Liceu vocaţional; c) Liceu tehnologic; d) Nu ştiu 2. Ce factori consideraţi că se află la baza alegerii acestor filiere? Alegeţi maxim trei din variantele prezentate mai jos: a) Rezultatele şcolare obţinute în gimnaziu le facilitează elevilor accesul către filiera dorită; b) Filiera aleasă dezvoltă competenţe necesare profesiei dorite; c) Influenţa prietenilor/colegilor; d) Îndrumarea părinţilor; e) Sugestia dirigintelui; f) Recomandarea consilierului şcolar; g)Altele;care…………………………………………….. 3. În calitate de diriginte, argumentaţi pe o scală de la 1 la 6 cât de bine consideraţi că sunteţi: Informat despre unităţile şcolare post1 2 3 4 gimnaziale (filieră, profil, specializare, adresă, prestigiu, etc) Informat despre piaţa muncii (oportunităţi 1 2 3 4 pentru diferite meserii - meserii cerute, meserii saturate ) (1 – foarte bine pregătit/informat; 6 – slab pregătit/informat) Încercuiţi pe scală varianta corespunzătoare opiniei dvs. 80

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE 4. În ce măsură consideraţi că elevii de clasa a VIII-a sunt informaţi cu privire la oportunităţile educaţionale de după absolvirea gimnaziului: 1 - foarte bine informaţi; 6 - slab informaţi Foarte bine informaţi

Slab informaţi

Încercuiţi pe scală varianta corespunzătoare opiniei dvs. 5. Care credeţi că sunt motivele care îi determină pe elevi să opteze pentru un liceu anume? Alegeţi maxim trei variante din cele prezentate mai jos: g) Apropierea de casă ; h) Prestigiul unităţii şcolare; i) Prieteni/cunoştinţe care învaţă în liceul ales; j) Performanţele profesionale ale cadrelor didactice; k) Recomandarea părinţilor; l) Altele. Care?............................................................... 6. Cum i-ar putea sprijini şcoala pe elevii claselor a VIII-a şi pe părinţii acestora în procesul de luare a unei decizii şcolare şi profesionale? Alegeţi trei variante din cele prezentate mai jos: o) Oferirea mai multor informaţii despre opţiunile şcolare la finalul clasei a VIIIa , din partea profesorului diriginte; p) Susţinerea unor ore de pregătire suplimentară în şcoală la disciplinele unde elevii întâmpină dificultăţi; q) Identificarea aptitudinilor în vederea alegerii rutei şcolare potrivite; r) Promovarea serviciilor de consiliere a carierei oferite de profesorul consilier şcolar; s) Organizarea unor întâlniri cu elevii de liceu care urmează diferite profiluri; t) Acordarea de sprijin - burse de studii, resurse financiare oferite elevilor cu o condiţie materială precară pentru a-şi continua studiile; u) Altfel; Cum? ……………………………………… 7. Cum consideraţi că îl poate sprijini familia pe elev în alegerea pe care o va face la sfârşitul clasei a VIII-a? Alegeţi două din variantele prezentate mai jos: 81

CMBRAE a) O colaborare strânsă între părinţi şi diriginte; b) O colaborare strânsă între părinţi şi profesorul consilier şcolar; c) Program suplimentar de lucru acasă la disciplinele unde întâmpină dificultăţi de învăţare; d) Suport emoţional; e) Altfel; cum.............................................................. Vă mulţumim! Sectorul…............................... Unitatea de învăţământ……..........................................

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

STUDIUL 2 STUDIU PRIVIND “MOTIVAŢIA ÎN ÎNVĂŢARE” (Cercetare aplicativă 2011)

RAPORT DE CERCETARE I. INTRODUCERE. Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de acţiune dinamică, un plan de acţiune prin care se reconstruieşte şi dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi moduri prin care putem fundament, examina şi valida adevăruri. Este activitatea de organizare şi autoorganizare a experienţei, de construcţie şi reconstrucţie a personalităţii elevului, de formare şi autoformare a propriei individualităţi bio-psiho-socioculturale. Una dintre legile care stau la baza învăţării şcolare este Legea motivaţiei care arată că învăţarea şcolară este esenţial motivată şi orientată spre cunoaştere, spresensibil, spre raţional şi comunicativitate. Motivaţia face ca învăţarea să se producă şi să se autosusţină; este generatoare de energie şi stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a valorilor. Ausubel considera că există trei componente ale conceptului de motivaţie în cadrul şcolii. Prima componentă, centrată în jurul trebuinţei de a cunoaşte şi de a înţelege, de a stăpâni cunoştinţele şi de a formula şi rezolva probleme şi care dă naştere la ceea ce se numeşte impulsul cognitiv. Impulsul cognitiv este îndreptat în întregime spre sarcina didactică în sensul că, trebuinţa de a fi implicat în realizarea sarcinii respective este intrinsecă sarcinii însăşi, adică, e pur si simplu, trebuinţa de a cunoaşte. A doua componentă a motivaţiei, este aceea a afirmării puternice a eului iar randamentul şcolar ridicat poate satisface această trebuinţă, deoarece realizările de acest fel, conduc la situaţia socială primară sau dobandită, ceea ce generează în conştiinţa elevului sentimente de acceptabilitate şi respect de sine. Un element important al acestui tip de motivaţie este anxietatea, teama care rezultă din anticiparea pe plan mental a pierderii respectului de sine, care ar urma eşecului la învăţătură. Aprobarea, lauda şi încurajarea din partea profesorului satisfac afirmarea eului în calitatea sa de componentă a motivaţiei activităţii şcolare şi constituie o confirmare a realizărilor elevului. A treia 83

CMBRAE componentă a motivaţiei activităţii şcolare, se bazează pe trebuinţa de afiliere. Ea nu este orientată spre randamentul la invaţătura ci mai degrabă spre realizari care îi asigură individului aprobarea din partea unei persoane sau a unui grup de persoane, cu care el se identifică în sensul de dependenţă faţă de acestea, și de la care în cazul încuviinţării, el dobândeşte o situaţie socială, în mod indirect sau derivat. Această ultimă categorie de situaţie socială, nu eeterminată direct de nivelul randamentului propriu al individului ci de permanenta acceptare a sa de către persoana cu care se identifică. Performanţa şcolară apare atunci când este puternic motivată şi când este susţinută de o recompensă. Formele de recompense care se practică în şcoală (note, laude, distincţii, premii, excursii, etc.) urmăresc un scop de întărire, de a forma motive puternice pentru a se însuşi mai bine, mai repede materialul. Cu cât întărirea este mai puternică, cu atât creşte şi randamentul, cresc şi performanţele. Astfel, se constată că descreşterea recompensei sau întreruperea aplicării ei, ca şi suprimareaei conduc la scăderea randamentului. Legea Yerkes şi Dodson arată că, o dată cu creşterea motivaţiei, creşte şi performanţa, dar de îndată ce s-a atins un nivel optim, se înregistrează o descreştere sensibilă în performantă. Punctul optim de motivaţie descreşte o dată cu creşterea în complexitate a sarcinii. Cercetările în psihologie confirmă teza că stimularea prin laudă este de preferat stimulării prin pedeapsă sau intimidare, totuşi, trebuie dozată în funcţie de personalitate. Altfel, pot apărea efecte negative ca îngâmfarea, lipsa de rezistenţăla eşecuri. II. OBIECTIVELE CERCETĂRII II.1.Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi liceu, profesorielevi, profesori-părinţi, părinţi-elevi, profesori liceu-profesori gimnaziu, părinţi elevi gimnaziu-părinţi elevi liceu; II.2. Identificarea ponderii/proporţiei funcţiilor care influenţează motivaţia în învăţare a elevilor; II.3. Determinarea modalităţilor de stimulare a motivaţiei în învăţare; II.4.Măsurarea/investigarea disponibilităţilor pentru participarea la un program de dezvoltare motivaţională; II.5. Identificarea percepţiei asupra rolului şcolii şi al familiei în elaborarea modelelor de reuşită; II.6. Prezentarea concluziilor şi identificarea soluţiilor. 84

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE III. IPOTEZELE CERCETĂRII III.1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei pentru invăţare; III.2. Atitudinea din familie privind invăţarea determină creşterea motivaţiei; III.3. Conştientizarea nevoilor personale şi a obiectivelor invăţării determină creşterea motivaţiei; III.4. Implicarea în activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei; III.5. Stilul didactic influenţează pozitiv motivaţia în învăţare; III.6. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare; III.7. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate, contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii. IV. UNIVERSUL CERCETĂRII IV.1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr proiectat: 690) provenind din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând tuturor sectoarelor Capitalei (a se vedea Anexa 1, chestionar tip adresat elevilor); IV.2. A fost investigat un lot de 335 de cadre didactice (număr proiectat:420) provenind din 30 de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând sectoarelor (a se vedea Anexa 2, chestionar tip adresat cadrelor didactice); IV.3. A fost investigat un lot de 367 părinţi (număr proiectat: 420) ai elevilor provenind din aceleaşi unităţi şcolare bucureştene (a se vedea Anexa 3, chestionar tip adresat părinţilor); IV.4. Unităţile şcolare cuprinse în eşantionul reprezentativ* (a se consulta Anexa 4). V. METODOLOGIE V.1. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare adresate elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor (a se vedea Anexele 1, 2, 3), ca instrumente de cercetare psihosociologică folosite in ancheta sociologică. V.2. A fost aplicată metoda observaţiei indirecte: analiza documentelor de specialitate, a rapoartelor unor cercetări anterioare şi a unor documente statistice.

CMBRAE VI. ECHIPA DE CERCETARE VI.1.Profesorii consilieri şcolari care au participat la elaborarea metodologiei de cercetare, centralizarea datelor şi elaborarea concluziilor Studiului privind motivatia pentru invatare a elevilor. Coordonator: Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş

Coordonatori management: Profesor Psihopedagog Aura Stănculescu Profesor Psihopedagog Florea Robert

Psihopedagog Florea Robert Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu Profesor Sociolog Iuliana Mustaţă Profesor Psiholog Cristina Gheorghe Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Călineci Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez Profesor Psihopedagog Drd. Constantin Valentina Asistent Social Simona Vlădulescu Profesor consilier Mădălina Radu Profesor consilier Ana Maria Gurău Profesor consilier Ana-Maria Oancea Profesor consilier Ionela Stan Profesor consilier Marina Lucica Neacşu Profesor Sociolog Maria Eugenia Profesor Sociolog Drd. Livia Iliescu Profesor Sociolog Daniel Pătrăşincă Profesor consilier Lidia Guţu Profesor consilier Andreea Ciocâlteu Profesor consilier Carmen Manuela Cazan Profesor consilier Daniela Androşcă Profesor consilier Lespezeanu Elena Monica Profesor consilier Ramona Elena Stemate Informatician Tudor Stanciu Introducerea Studiului a fost realizată de Profesor Psiholog Alexandru Grigore 86

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE VI.2. Profesori consilieri şcolari care au aplicat chestionare motivatie Constantin Manuela Grigore Alexandru Ioniţă Loana Lavinia Urban Camelia-Brighitte Nicuţă Roxana Olteanu Rodica Gabriela Vedeş Răzvan Victorian Manea Alexandra Seceleanu Monica Ion Florina Cialîcu Adrieana Grigorescu Maria-Camelia Turtoi Ştefan Magdalena Hulea Maria-GabrielaRomaniţa Vîlcu Gabriela Bârea Filica Pop Elena Dragomir Diana-Mihaela

Ani Răducu Simona Segărceanu Victoria Savu Paula Virginia Olaru Ruxandra Eugenia Regalia Melania Ciobotaru Melania Aurora-Marcela Mărăcine Alexandra Răchişan Liliana Ilie Georgeta Staicu Elena Violeta Filip Diana Moşnoi Valerica Cojocaru Nella Ghiţă Ştefania-Carmen Onu Iuliana-Denisa Cioacă Toni-Renato Ivănuş Cristina Vasiloiu Elena Mihai Constanţa Şerban

CMBRAE VII. ANALIZA INFORMAŢIILOR ŞI INTERPRETAREA DATELOR VII.1. Corelaţie opinii elevi-profesori Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor despre implicarea familiei în viaţa elevului Itemul 1: FAMILIA MEA

Tabel de distribuție Cadre Elevi didactice 68,28% 44,82% 56,7% 59,8% 52,21% 26,9% 34,40% 60,77%

Variante de răspuns Reprezintă un model pentru elev Se implică în viața școlară Ajută elevul în procesul de învățare Are așteptări în ceea ce privește rezultatele școlare ale elevului Mă recompensează pentru rezultatele școlare 19,98% 18,53% Cadrele didactice consideră într-o măsură mai mare decât elevii, că familia reprezintă un model. Pentru ca părinții să reprezintă un model de viață pentru elevi, legătura de atașament și de comunicare între cele două părți trebuie să fie puternică. Majoritatea copiilor își petrec două treimi din zi făcându-și temele și privind la televizor, în restul timpului având și alte activități cum ar fi ieșitul cu prietenii, sportul sau navigarea pe internet, timpul petrecut cu familia scăzând foarte mult. Astfel, modelul educațional oferit de parinți își pierde din valoare. Familia exercită o influență deosebit de adâncă asupra copiilor, dar atunci când în cadrul ei apar disfuncții majore, nu mai putem vorbi de familie ca model. În cadrul familiei moderne se produc unele mutații care constau: în înlocuirea familiei formată din trei generații cu familia formată din două generații, nivelul de trai scăzut care obligă ambii părinți să își găsească cel puțin un loc de muncă pentru a putea asigura un trai decent copiilor, divorțul. În asemenea condiții, supravegherea copiilor este limitată, sau este încredințată altor persoane sau instituții sociale, diminuându-se funcția sa de model educațional. Cadrele diactice sunt conștiente că modelul educațional oferit de familie este foarte important, dar datorită unei relații de comunicare deficitară între cei doi parteneri, cadrul didactic nu cunoaște în totalitate mediul familial al copilului și nivelul de implicare al părinților în educație. 88

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Aceste aspecte explică și lipsa de corelație între opiniile cadrelor didactice și elevi, în cazul variantei de răspuns “ajută elevul în procesul de învățare ”. Astfel, 52,21 % dintre cadrele didactice sunt de părere că familia ajută elevul în procesul de învățare, și numai 26,9 % dintre elevi împărtășesc această opinie. Pe lângă școală și alte organizații, familia ocupa un rol important in educația copilului și se implică în viața școlară a elevului, opinie împărtășită atât de elevi (59,8%) cât și de cadrele didactice (56,7%). Această corelație este foarte importantă pentru motivarea elevilor spre dezvoltare și implicare, cât și pentru profesorii care găsesc un sprijin real în partenerul său, familia.

Un procent foarte mare de elevi (60,77%) consideră că părinții lor au așteptări privind rezultatele școlare. Așteptările părinților privind rezultatele copiilor pot fi adaptative, normale sau dezadaptative, care contravin nevoilor, dorințelor sau potențialului elevilor. Dacă așteptarile părinților sunt realiste, ele contribuie la

dezvoltarea capacității copilului de autocontrol și automonitorizare. În schimb, doar 34,40 % dintre profesori consideră că părinții au așteptări privind rezultatele elevului. Lipsa de corelație poate fi explicată prin teama părinților de a nu influența procesul de decizie și evaluare. Însă, profesorul trebuie să cunoască aceste așteptări și să se asigure că părinții cunosc programul şi scopul învăţământului, pentru a evita posibile conflicte de interese. Recompensele pot încuraja creativitatea și plăcerea studiului, pot orienta elevii în obținerea unor comportamente dezirabile, dacă ele sunt aplicate corespunzător. Însă, ele nu sunt folosite de către părinți, afirmă 19,98% din cadrele didactice și 18,53% din elevi , procente destul de scăzute.

CMBRAE Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor despre motivele pentru care elevul învaţă Itemul 2: MOTIVELE PENTRU CARE ELEVUL ÎNVAȚĂ SUNT

Tabel de distribuție Variante Cadre Elevi de răspuns didactice Pentru a avea o carieră de succes 19,3% 70,62% Materiile îi vor fi utile mai târziu 42,86% 51,8 % Materia e interesantă și atractivă 48,79% 40,43% Pentru a lua note bune 12,5% 36,72% Profesorul inspiră respect, este un model 46,98% 26,35% Pentru că profesorul are un stil de predare 53,96% 23,43% atractiv Părinții insistă să învețe 39,73% 15,71% Profesorul inspiră teamă 23,68% 4,53% Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra comportamentului, ci totodată, şi unul de direcţionare al comportamentelor de învățare. Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală, ci de una orientată mai mult sau mai puţin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme specifice. De aceea, ceea ce îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situațiile, cu ceea ce crede profesorul despre sistemul lor motivațional. Un procent (70,62%) foarte mare de elevi este motivat în învățare de perspectiva unei cariere de succes. Profesorii (19,3%) nu consideră că elevii sunt motivați de posibilitatea obținerii unei profesii de succes. Această diferență foarte mare poate avea consecințe negative asupra adaptării procesului instructiv-educativ. Elevii au nevoie să cunoască beneficiile aduse de studiul unui domeniu, asupra viitoarei sale cariere. Atât cadrele didactice (42,86%), cât și elevii (51,8%) consideră că, materiile studiate vor fi utile pentru dezvoltarea personală și profesională a elevului și accentuează, astfel importanța rolului pe care îl are școala, prin calitatea informațiilor transmise. Învăţămîntul atractiv pune accentul pe capacitatea profesorilor de a atrage elevii la şcoală. Un învăţămînt care să fie motivant pentru că este plăcut, interesant, uşor şi liber. Materia interesantă și atractivă este o 90

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE sursă de motivare puternică atât în opinia elevilor (40,43%) cât și a profesorilor(48,79%). Un procent de 37,72% dintre elevi învață pentru a lua note bune și doar 12,5% dintre cadre didactice sunt de părere că elevii sunt motivați de note. Chiar dacă elevii se gândesc la cariera profesională, un procent destul de mare sunt motivați de note. În această etapă de dezvoltare, elevii sunt motivați din exterior, vor să demonstreze capacitatea lor intelectuală, sunt competitivi iar notele reprezintă mijlocul cel mai facil de a demonstra acest lucru. În cadrul activităţii concrete şi sub influenţa aprecierii făcute de adulţi asupra cunoştinţelor elevilor, la aceştia se formează nevoia de performanţă şi nivelul de aspiraţie. Obţinerea unor calificative are rol de motivaţie extrinsecă şi prezintă valoare pentru elevi, doar atunci cînd procesul de evaluare este bine planificat şi elevii sînt informaţi despre beneficiile „calificării” respective. Cadrele didactice nu sunt doar deţinători şi transmiţători de informaţii, ci educatori, îndrumători şi formatori de caractere. Profesorii (46,98%) își asumă acest rol și funcția de orientare spre valori, așteaptăndu-se ca elevii să urmeze acest model. Profesorii sunt considerati un model de către 26,35% dintre cei chestionati, opţiune care se clasează pe locul al 5-lea. Orientarea spre alte modele este întarită şi de modul în care elevii investigaţi îsi vad viitorul: ei doresc, în primul rând, să aibă o carieră de succes, care să le asigure siguranța financiară. Datele obținute arată că 53,96% dintre cadrele didactice consideră că, stilul de predare atractiv îi motivează pe elevi. Această opinie nu este împărtășită și de elevi. Doar 23,43% dintre elevi susțin că stilul de predare atractiv îi motivează în învățare. Un procent destul de mare de elevi este însă motivat de materiile atractive și nu conștientizează importanța adoptării unui stil de predare interesant, pentru a face procesul educativ mai interesant. Structura motivațională de bază la școlarii mici rămâne învățarea pentru a satisface un gen de sentiment de identitate personală sau a familiei, și de a păstra afecțiunea și respectul celorlalți. Aceasta se modifică în următoarele etape de dezvoltare, astfel că doar 15,71% dintre elevi mai sunt motivați de insistențele părinților sau de dorința de a le oferi satisfacție. Cadrele didactice acordă părinților o mai mare putere în sistemul motivațional și 39,73% dintre ei consideră că, elevii sunt motivați de insistențele părinților. Această diferență de opinie poate fi explicată prin faptul că elevii declară permanent că sunt presați de părinți să învețe, sunt 91

CMBRAE supravegheați, dar în realitate acest lucru nu reprezintă un factor motivator eficient. În teoria ”educației noi” este propusă reformarea educației în fucție de cerințele elevului și care să asigure libertatea de manifestare a copilului, disciplina rezultând din însăși asigurarea acestei libertăți de manifestare. Stilul de predare autoritar, în care profesorul inspiră teamă blochează elevilor creativitatea, aceștia își pierd încrederea în sine și prezintă față de școală un sentiment de teamă. În școală trebuie să existe un echilibru între permisivitate și putere. Rolul profesorului nu trebuie văzut ca cineva care ne inspiră teamă și de care învățăm de frică, sau ca să luăm o notă mare. Însă, pentru a găsi acest echilibru este nevoie de timp și implicare. Schimbările noii generații au dus la imposibilitatea de a menține disciplina în clasă, și adoptarea unui stil autoritar poate fi o soluție pe termen scurt. Astfel, 23,68% dintre cadrele didactice consideră că elevii sunt mai motivați la materiile la care profesorul inspiră teamă, față de doar 4,53% dintre elevi. Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi elevilor despre modalităţile de învăţare ale elevilor Itemul 3: MODALITATEA DE A ÎNVĂȚA Tabel de distribuție Variante de răspuns Cadre didactice Elevi Când învață urmărește să 60,7% de cele mai 43,9% de cele mai înțeleagă ce predă multe ori multe ori profesorul 11,99% 33,68% întotdeauna întotdeauna Când studiază asociază 42,3 % de cele mai 38,3% de cele mai noile cunoștințe cu cele multe ori multe ori deja cunoscute 8,9% întotdeauna 32,7% întotdeauna Pentru a învăța mai bine 46% de cele mai 32,75% de cele mai încearcă să rețină logic multe ori multe ori informațiile predate 11,11% 37,48% întotdeauna întotdeauna

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Apelează la infomațiile pe care consideră că le dețin părinții, frații/surorile, bunicii, alte persoane

47,3 % uneori

33,07% uneori

21,3% rareori

20,8% rareori

Când învață, încearcă să găsească utilitatea informațiilor în viața de zi cu zi Obișnuiesc să învețe pe de rost

36,9% uneori

30,25% uneori

39,2% uneori 34,11% rareori 33,5% de cele mai 28,37% uneori multe ori

Din analiza primei variante de răspuns reiese că, 33,68% dintre elevi încearcă întotdeauna să înțeleagă ce predă profesorul și 43, 9% de cele mai multe ori. Acest aspect este foarte important în procesul de învățare.Transmiterea și însușirea cunoștințelor trebuie să se facă logic și să fie cât mai clară. Profesorii (60,7% de cele mai multe ori ) împărtășesc și ei aceași opinie, doar că nu sunt convinși că acest lucru se întâmplă în toate cazurile (11,99% întotdeauna). Timp îndelungat învăţământul a fost orientat cu precădere spre aspectul informaţional, considerându-se că cel care deţine informaţiile poate şi opera cu ele la un nivel acceptabil. Rezultatele acestui chestionar confirmă încercarea cadrelor didactice de a-l pregăti pe elev ca personalitate complexă și deschiderea elevilor spre o învățare complexă şi de durată. În cazul celei de-a doua variante de răspuns, 70% dintre elevi consideră că aproape întotdeauna şi de cele mai multe ori, atunci când studiază, asociază noile cunoşinţe cu cele deja cunoscute. Acest aspect este împărtăşit de doar 51% dintre cadrele didactice. Această lipsă de corelaţie între răspunsurile celor două grupuri ţintă , poate fi explicată prin lipsa unei consistenţe şi calităţi în încercarea elevilor de a utiliza cunoştinţele anterioare. În practica şcolară se constată adesea că elevii, care nu reuşesc să rezolve anumite probleme, posedă totuşi cunoştinţele necesare acestei rezolvări. Aceasta înseamnă că nu le lipsesc cunoştinţele, ci organizarea lor flexibilă, centrată pe tip de problemă şi principiu rezolutiv. Aceasta se poate realiza prin utilizarea mai multor surse în învăţarea conţinutului (notele de curs, manualul, discuţia cu 93

CMBRAE profesorul, cu colegii, etc.), printr-o iscusită alegere de către profesor a exemplelor şi o modalitate de prezentare care să decentreze reprezentarea elevului de pe un anumit exemplu (prin remarcile explicite ale profesorului: “această procedură trebuie urmată ori de câte ori întâlniţi o problemă similară”, “ceea ce e important de reţinut de acum înainte este că…”, etc.), prin confruntare permanentă cu sarcini de un anumit tip şi reflecţie asupra modului de rezolvare (ex: rezumarea în limbaj interior a demersului întreprins, explicarea şi argumentarea acestui demers, etc.). Pentru a învăţa mai bine elevii (38,3% de cele mai multe ori şi 32,7% întotdeauna) încearcă să reţină logic informaţiile predate. Memorarea pasivă este mai putin utilizată, lăsând loc memorării active. Un procent mai mic de cadre didactice au observat această schimbare în procesul de învăţare al elevilor. Această lipsă de corelaţie este pusă în evidenţă şi prin răspunsurile ultimului item: 39,2% dintre cadrele didactice consideră că elevii uneori învaţă pe de rost şi 34,11% dintre elevi consideră că, acest lucru se întâmplă rareori. Atât în opinia cadrelor didactice (47,3 % uneori) cât şi a elevilor (33,07% uneori), sursa de infomare din partea părinţilor, rudelor nu este foarte des solicitată de către elevi, în învăţare. Acest lucru poate fi explicat fie prin lipsa de pregătire a membrilor familiei în anumite domenii, existenţa unui decalaj între curriculumul studiat de cele două generaţii, fie prin limitarea timpului disponibil pentru copii. Calculatorul a devenit o sursă mult mai rapidă şi mai eficientă de cautare a informaţiilor. Stilul pedagogic pur de predare în care elevul ascultă sau îşi ia notiţe, nu este tocmai potrivit pentru elevi. Copiii învaţă mai ales emoţional, în situaţii concrete. În realitate, acest lucru nu se întâmplă. Doar 30,25% dintre elevi încearcă, uneori, să găsească utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi, când învaţă. Cadrele didactice sunt conştiente de faptul că, doar uneori, elevii caută să explice practic ceea ce învaţă, şi de aceea rolul lor este de a-l ajuta pe copil să găsească utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi şi să dezvolte la elevi abilitatea de a corela lumea teoretică, cu cea practică. Itemul 4: ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ÎN CARE SE IMPLICĂ ELEVII Activităţile extraşcolare în care se implică elevii sunt îndeosebi: excursii (60,11%), vizionare spectacole (52,94%), sport (51,16%), vizite muzeu (46,22%), programe/proiecte educaţionale în cadrul şcolii 94

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE (32,24%). În urma exprimării opiniei cadrelor didactice observăm că această ierarhie se modifică: sport (80,6%), excursii (75,7%), vizite muzeu (64,06%), vizionare de filme/spectacole/concerte (54,3%), programe /proiecte educaţionale în cadrul şcolii (40,8%). Observăm că, în opinia cadrelor didactice activitatile extraşcolare în care se implică elevii sunt sportul (80,6%) şi excursiile(75,7%). Acestea sunt activităţile în care, probabil, elevii se angajează cel mai uşor, fiind mai atractive şi distractive. Cadrele didactice au observat această dorinţă de implicare a elevilor în astfel de activităţi. Însă, elevii se implică mai des în excursii şi vizionări de spectacole. Sportul este văzut de elevi ca un hobby , care nu are legătură cu şcoala, şi nu este atât de accesibil ca celelalte activităţi extraşcolare. Nu toţi elevii au aptitudini sportive.De aceea, doar 51, 16 % dintre elevi se implică în activităţi sportive. Un procent destul de mare , atât de elevi cât şi de cadre didactice au ales programele şi proiectele educaţionale din cadrul şcolii ca activităţi în care se implică elevii. Itemul 5: MĂSURA ÎN CARE ACTIVITĂŢILE EXTRAŞCOLARE ÎL AJUTĂ PE ELEV ÎN ÎNVĂŢARE

Educaţia prin activităţile extracurriculare urmăreşte identificarea şi cultivarea corespondenţei optime dintre aptitudini, talente, cultivarea unui stil de viaţă civilizat, precum şi stimularea comportamentului creativ în diferite domenii. Activităţile extraşcolare constituie modalitatea neinstituţionalizată de realizare a educaţiei. La întrebarea “ În ce măsura consideraţi că activităţile extraşcolare îi ajută pe elevi în învăţare? ” , 56,31% dintre cadrele didactice au răspuns „ mult” şi 24,89% „potrivit”. Cadrele didactice cunosc foarte bine care este rolul acestor activităţi. Pentru elevi activităţile extraşcolare sunt o sursă de destindere, încredere, recreere, voie bună şi mai puţin o sursă-suport a procesului de învăţare. De aceea, doar 28,8 % dintre elevi consideră că activităţile de mai sus îi ajută mult în învăţare şi 32,4% potrivit. Astfel, cadrele didactice au rolul de a încerca să implice cât mai mulţi elevi şi să desfăşoare cât mai multe activităţi, explicându-le elevilor multiplele beneficii ale acestora.

CMBRAE Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre alte modalităţi de a reuşi în viaţă, în afară de învăţarea în şcoală Itemul: EXISTENŢA ALTOR MODALITĂŢI DE A REUŞI ÎN VIAŢĂ ÎN AFARĂ DE ÎNVĂŢAREA ÎN ŞCOALĂ

Tabel de distribuţie Variante de răspuns Cadre didactice Elevi DA 39% 40% NU 61% 60% Aproximativ 40% dintre cadrele didactice şi dintre elevi consideră că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală. A reuşi în viaţă nu înseamnă doar a dovedi performanţele iniţiale, ci şi de a a câstiga sau a dispune de un mod mental de funcţionare caracterizat prin performanţă şi competitivitate. Reuşita în viaţă poate căpăta definiţii multiple, se poate realiza, în funcţie de nevoile fiecăruia, pe unul sau mai multe planuri. De aceea şi procentul de persoane care au răspuns „da” este destul de mare. Opiniile cadrelor didactice şi ale elevilor despre modalităţile de a reuşi în viaţă, altele decât învăţarea în şcoală Itemul: CARE SUNT MODALITĂŢILE DE A REUŞI ÎN VIAŢĂ, ALTELE DECÂT ÎNVĂŢAREA ÎN ŞCOALĂ? Tabel de frecvenţă Elevi Cadre didactice Autoinstruirea Autoinstruirea Activităţi extraşcolare şi dezvoltarea Sprijinul familiei prin situaţia aptitudinilor (sport, dans, film, pictură, materială (moşteniri) muzică, lectură, actorie) Sprijinul familiei prin situaţia materială Activităţi extraşcolare şi (moşteniri) dezvoltarea aptitudinilor Experienţa practică personală şi a Relaţii, pile, mituiri celorlaţi Relaţii, pile, mituiri Experienţa practică personală şi a celorlaţi 96

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri ţintă, nu sunt comune. Elevi Cadre didactice Mass-media Munca în străinătate Concursuri Contextul social Profesii ce nu necesită studii Sex Prieteni Comerţul Credinţa Studii în străinătate Respect Susţinerea politică Întemeierea unei familii Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre motivaţia elevului pentru învăţare Itemul: CE L-AR AJUTA PE ELEV SĂ FIE MAI MOTIVAT PENTRU ÎNVĂŢARE? Variante de răspuns Cadre didactice Elevi Orele să fie mai atractive 80,8% 35,05% Abodarea practic-aplicativă a lecţiilor 61,6% 54,03% Atmosfera din timpul orelor de curs 59,9% 52,94% Soluţiile care l-ar ajuta pe elev să înveţe mai mult sunt : informaţii folositoare (70,33%), abordarea practic-aplicativă a lecţiilor (54,03%) şi atmosfera din timpul orelor (52,94% ). Cadrele didactice (80,8%) afirmă că, ceea ce l-ar motiva pe elev, în mod deosebit, sunt orele atractive. Chiar dacă, doar 35,05% dintre elevi afirmă că ar fi motivaţi de orele atractive, 52,94% sunt motivaţi de atmosfera din timpul orelor. Atmosfera este creată şi prin intermediul unor ore atractive, interesante, prin aplicarea unor metode de lucru moderne (în grupuri, concursuri, discuţii libere sau dirijate, dezbateri). Atmosfera trebuie să fie, în acelaşi timp, relaxantă şi captivantă. O sursă de motivare importantă, atât pentru 54,03% dintre elevi, cât şi pentru 61,6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lecţiilor. Elevii au nevoie de un „management” al cunoştinţelor prin care să pună în aplicare noi cunoştinţe, să exploateze cunoştinţele în contexte diferite şi pline de provocări, să valorifice învăţarea individuală prin evidenţierea avantajelor dobândite la nivelul întregii sale vieţi. 97

CMBRAE Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre importanţa unei cariere de succes în viaţa elevilor Itemul: ÎN CE MĂSURĂ O CARIERĂ DE SUCCES ESTE IMPORTANTĂ ÎN VIAŢA ELEVILOR? Pentru 30,41% dintre cadrele didactice, o carieră de succes are o importanţă foarte mare pentru elevi. Procentul acesta este mult mai mare în rândul elevilor (58,82%). Schimbările de pe piaţa muncii, şomajul, creşterea continuă a informaţiilor despre slujbe contextul socio-economic al ţării noastre creează confuzie, indecizie şi dezinformare pentru tineri în ceea ce priveşte alegerea propriului drum în carieră. Ei îşi doresc să obţină o carieră care să le aducă satisfacţii materiale şi financiare, într-un timp foarte scurt, fără a mai urmări realizarea unei activităţi potrivite sau plăcute. Cariera de succes reprezintă modalitatea de a depăşi anumite probleme. Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi ale elevilor despre elementele care contribuie la construirea unei cariere de succes Itemul: CE CONTRIBUIE LA CONSTRUIREA UNEI CARIERE DE SUCCES? Tabel de distribuţie în ordinea frecvenţei de apariţie (1- frecvenţă mare a răspunsului). Elevi Cadre didactice 1.Nivel de pregătire şi rezultate 1.Nivel de pregătire şi rezultate şcolare bune şcolare bune 2.Efortul în muncă 2.Motivaţia (voinţa , perseverenţa) în muncă 3.Motivaţia (voinţa, perseverenţa) 3.Efortul în muncă în muncă 4.Sprijinul familiei 4.Sprijinul familiei 5.Atitudini pozitive faţă de muncă 5.Alegerea unor modele potrivite (seriozitate, pasiune, implicare, optimism, responsabilitate, încredere, devotament) 6.Inteligenţa 6.Orientare şcolară şi profesională 98

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Nivelul de pregatire şi rezultatele şcolare constituie factorul cel mai important în construirea unei cariere de succes, atât în opinia cadrelor didactice cât şi în opinia elevilor. Dacă pentru elevi efortul în muncă este mai important decat motivaţia, pentru cadrele didactice ierarhia se schimbă. Cadrele didactice cunosc mai bine cerinţele pieţei muncii, caracterizată de nevoia ridicată de competitivitate şi motivare. Aflându-se în plin proces de formare a caracterului, elevii pun accent pe importanţa atitudinilor pozitive faţă de muncă în construirea unei cariere de succes, pe factorii de personalitate şi abilitităţi de viaţă ca: sociabilitatea, autocontrolul, gândire realistă, abilitatea de a lucra în echipă, adoptarea unui stil de viaţă sanătos. Cadrele didactice sunt conştiente de importanţa factorilor externi de influenţă în construirea unei cariere, şi anume: alegerea unor modele potrivite, orientarea şcolară şi profesională, contextul socio-economic şi piaţa muncii. Elemente care nu apar în răspunsurile ambelor grupuri ţintă, nu sunt comune. Elevi Sociabilitatea Cultura generală Autocontrol Ajutor divin Gândire realistă Disciplina Cunoaşterea unei limbi străine Capacitatea de a lucra în echipă Stil de viaţă sănătos Stabilitatea pe post Spirit de lider Policalificarea Personalitatea Comunicarea eficientă Curaj Creativitate

Cadre didactice Context socio-economic Emigrarea Piaţa muncii Susţinerea politică

CMBRAE Distribuţia opiniilor cadrelor didactice şi a elevilor despre mediul care determină succesul în viaţă Itemul: MEDIUL CARE DETERMINĂ SUCCESUL ÎN VIAŢĂ Variante de răspuns Cadre didactice Elevi Scoala Al 2-lea loc 45,61% Al 2-lea loc 39,15% Familia 1 loc 57,7% 1 loc 50,82% Prietenii Al 3-lea loc 38,81% Al 3-lea loc 35,41% Mass-media Al 6-lea loc 48,9% Al 6-lea loc 36,67% Activitatea extraşcolară Al 4-lea loc 30,3% Al 4-lea loc 29,16% Programe/proiecte Al 5-lea loc 24,6% Al 5-lea loc 27% educaţionale În cadrul acestui item toate răspunsurile corelează. Astfel că, atât pentru cadrele didactice, cât şi pentru elevi, mediul care determină succesul în viaţă este familia. Primele noţiuni educative pe care copilul le primeşte sunt cele din familie. Familia constituie una din verigile sociale cele mai vechi şi mai stabile în care se conturează şi se formează caracterele; în familie se dezvoltă spiritul de afirmare a idealurilor tânărului, dorinţa sa de participare la viaţa socială, culturală şi politică a ţării sale. În familie se formează primele deprinderi de viaţă sănătoasă ale copilului, de conduită igienică individuală, colectivă şi de altruism. Dacă familia nu se implică şi nu sprijină elevul pe tot parcursul educaţiei sale, succesul în viaţă nu este asigurat. Cadrele didactice sunt conştiente de importanţa partenerului său în activitate şi încearcă sa-l implice cât mai mult. Şcoala, ca mediu ce determină succesul, se situează pe locul al 2lea. Îmbinarea eforturilor educative din familie şi din şcoală este nu numai recomandabilă şi chiar obligatorie, pentru că de multe ori, pe măsură ce copiii evoluează, părinţii au de înfruntat mereu alte şi alte probleme, multe din ele inedite, iar şcoala are acumulată multă experienţă în soluţionarea unor probleme care se ivesc la o categorie de vârstă şi care se repetă la generaţiile următoare. Şcoala este singurul mediu în care se poate construi o carieră, prin însuşirea cunoştinţelor din diverse domenii şi dezvoltarea unor abilităţi de viaţă. Prietenii sunt cei care te provoacă să gândeşti , să te analizezi, care te sprijină, care te ajută să te regăseşti şi fără de care nu ai putea să 100

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE ajungi la succes. În zilele noastre elevii ating mai greu această formă de prietenie şi trebuie să facă faţă presiunilor negative ale prietenilor. Activitatea extraşcolară şi proiectele educaţionale reprezintă mediile cele mai potrivite pentru a pune în valoare pe toate celelalte, de mai sus. Succesul în viaţă este asigurat atunci când îşi dezvolţi abilitatea de a selecta rapid informaţiile utile, iar mass-media este principalul mediu informaţional . VII.2. Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre implicarea familiei în viaţa şcolarului Familia mea: -

Reprezintă un model

Se implică în viaţa şcolară

Mă ajută să învăţ

Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală

Discută orice problemă care ţine de activitatea şcolară.

Are aşteptări legate de rezultatele şcolare

Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute

Nu are asteptări în ceea ce priveste rezultatele şcolare

Nu manifestă interes faţă de activitatea mea şcolară

101

CMBRAE Reprezintă un model în foarte mare masură - elevi gimnaziu

Reprezintă un model în mare masură - elevi liceu (37%)

Analizând răspunsurile elevilor (gimnaziu-liceu) constatăm că pentru aceştia familia reprezintă un model într-un procent de 54%, pentru elevii de gimnaziu, care consideră că familia este un model în foarte mare masură, procentul fiind în scădere pentru elevii de liceu, aici regăsind doar 37%. Elevii de liceu apreciază că familia reprezintă un model în mare masură (în foarte mare masură, 36%).

102

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Se implică în viaţa şcolară: Gimnaziu

Liceu

Elevii consideră că părinţii se implică în foarte mare masură în viaţa şcolară, că părinţii au initiative, răspund solicitărilor şcolii şi că le asigură materialele necesare în învăţare. (63 vs 60)

103

CMBRAE Familia mă ajută să învăţ – facem lecţii împreună, îmi oferă pregatire suplimentară. Gimnaziu

Liceu

Elevii de gimnaziu consideră că familia îi ajută să înveţe în mare măsură (33%) şi doar 5% consideră că nu se implică deloc în activitatea lor de învăţare. Elevii liceeni consideră că familia îi ajută în mică măsură (23%) sau nu îi ajuta deloc să înveţe (26%).

104

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală. Gimnaziu

Liceu

Atât elevii de gimnaziu căt şi liceenii consideră că, sunt încurajaţi de părinţi să aibă comportamente adecvate în şcoală (67 vs 61).

105

CMBRAE Părinţii discută orice problemă care ţine de activitatea lui în şcoală. Gimnaziu

Liceu

În privinţa disponibilităţii discutării a oricărei probleme legate de şcoală, 55% elevi de gimnaziu apreciază că parinţii sunt disponibili în foarte mare masură, procentul regăsindu-se şi la liceu (50%).

106

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Are aşteptări legate de rezultatele şcolare Gimnaziu

Liceu

Observăm că parinţii au aşteptări în ceea ce priveşte rezultatele şcolare ale elevilor de gimnaziu cât şi de liceu, procentul acestora fiind în scădere (68 versus 58).

107

CMBRAE Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute. Gimnaziu

Liceu

Atât elevii de gimnaziu (31%) cât şi cei de liceu (33%) consideră că familia îi recompensează într-o oarecare masură pentru rezultatele şcolare obţinute.

108

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE

Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre motivaţia pentru învăţare Motivele pentru care învăţ sunt… pentru a fi cel mai bun pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi pentru că profesorul explică pe înţelesul meu pentru că profesorul are un stil de predare atractiv pentru că profesorul e apropiat de noi pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică pentru că profesorul e calm, nu se enervează pentru că profesorul îmi inspiră teamă pentru că profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine pentru că materia e interesantă pentru că materiile îmi vor fi utile mai târziu pentru că părinţii insistă să învăţ pentru că părinţii mă recompensează dacă învăţ pentru că îmi place să studiez pentru că sarcinile de învăţare date de către profesor sunt clare pentru că profesorul face o evaluare corectă pentru a lua note bune pentru a nu mă face de ruşine pentru a avea o carieră de succes altele... Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Elevii de gimnaziu consideră că învaţă pentru: a avea o carieră de succes 72,39% ca materiile îmi vor fi utile mai târziu 60,28% a lua note bune 47,04% că materia e interesantă 43,66% a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi 34,36% a fi cel mai bun 33,23% că îmi place să studiez 30,70% pe ultimul loc: “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică” 1,40% Liceenii consideră că învaţă pentru: a avea o carieră de succes 68,86% că materiile îmi vor fi utile mai târziu 43,39% pentru a fi recunoscut şi respectat de către ceilalţi 38,67% 109

CMBRAE -

că materia e interesantă 37,26% a fi cel mai bun 30,66% a lua note bune 26,41% că profesorul îmi inspiră respect, fiind un model pentru mine 25,94% pe ultimul loc: “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”: 1,88% Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu şi liceeni, că pe primele două poziţii se situează aceleaşi categorii de motive, însă la liceu pe locul al treilea apare nevoia elevilor de a fi respectaţi şi recunoscuţi. La elevii de gimnaziu pe această poziţie apărând motivul : “pentru a lua note bune”, care în cazul elevilor de liceu apare pe pozitia a V-a. La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul : “pentru că profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”. Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra modului de a învăţa

Modul de a învăţa: - când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul, în clasă; - când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute; - pentru a învăţa mai bine, încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma schemelor, tabelelor, formulelor, etc.); - apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii, alte persoane, alte surse de informaţii; - când învăţ, încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi; - obişnuiesc să învăţ pe de rost. Analizând modul în care elevii învaţă, am constatat că atât elevii de gimnaziu, cât şi cei de liceu au afirmat că, întotdeauna încearcă să reţină logic informaţiile, pe ultimul loc situând învăţarea mecanică. Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: - pentru a învăţa mai bine, încerc să reţin logic informaţiile predate (sub forma schemelor, tabelelor, formulelor, etc.); - când învăţ urmăresc să înţeleg ce predă profesorul, în clasă; - când studiez asociez noile cunoştinţe cu cele deja cunoscute; - când învăţ, încerc să găsesc utilitatea informaţiilor în viaţa de zi cu zi; - apelez la informaţiile pe care consider că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii, alte persoane, alte surse de informaţii; - obişnuiesc să învăţ pe de rost. 110

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra timpului alocat activităţilor dintr-o zi. Cât de mult timp aloci într-o zi următoarelor activităţi: Variante de răspuns deloc <1h 1-2 h 2-4 h >4 h te uiţi la TV: gimnaziu 4,22% 14,08 43,94 25,07 13,80 liceu 0,47 19,33 39,62 25,00 11,79 te joci la calculator: gimnaziu 6,47 14,36 26,76 28,73 23,38 liceu 3,30 13,20 23,58 27,83 26,41 activităţi în familie: gimnaziu 7,32 26,47 33,52 40,56 13,23 liceu 7,07 25,00 34,43 17,45 10,37 activităţi cu prietenii: gimnaziu 1,40 15,21 24,78 33,52 30,14 liceu 2,83 15,09 20,28 31,60 26,41 cursuri organizate: dans, instrument muzical, limbi străine, sport, etc.: gimnaziu 36,61 11,26 29,57 13,80 9,29 liceu 31,60 19,81 23,58 13,20 7,54 activităţi recreative în aer liber: gimnaziu 9,57 33,23 43,09 20,56 14,64 liceu 9,43 25,00 32,07 17,92 9,90 citeşti: gimnaziu 12,95 39,15 32,39 8,45 4,50 liceu 16,50 37,26 31,13 7,07 3,30 înveţi: gimnaziu 1,97 17,18 40,56 27,88 9,01 liceu 8,49 20,75 33,96 17,45 4,24 Analizând timpul pe care îl acordă elevii anumitor activităţi am constatat că nu există diferenţe semnificative între cele doua categorii de elevi, cu o singură exceptie: timpul alocat activităţilor în familie pentru elevii de gimnaziu este de 2-4 ore pentru un procent de 40,56 elevi faţă de 17,45% pentru acelaşi interval orar. 111

CMBRAE Bifează activităţile extraşcolare în care te-ai implicat… Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este urmatoarea: Gimnaziu: Excursii Sport Vizionare de spectacole/ filme/ concerte Vizite la muzeu Programe / proiecte educaţionale la şcoală Artă (pictură, desen, modelaj) Dans Voluntariat Liceu: Excursii + Vizionare de spectacole/ filme/ concerte Sport Programe/ proiecte educaţionale la şcoală Vizite la muzeu Voluntariat Artă (pictură, desen, modelaj) + Dans Elevii din ciclul gimnazial s-au implicat în diferite activităţi extraşcolare, pe primul loc situându-se ecxursiile, urmate de sport şi vizionarea de spectacole/ filme/ concerte pe ultimul loc fiind voluntariatul. Liceenii aşează pe acelasi loc excursiile şi vizionarea de spectacole/ filme/ concerte şi pe locul al II-lea, sportul, voluntariatul trecând pe locul al V-lea. La nivelul al IV-lea avem în ambele cazuri, vizitele la muzeu. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra activităţilor extraşcolare care au jucat un rol important în activitatea de învăţare. În ce măsură te-au ajutat aceste activităţi extraşcolare în învăţare? foarte mult mult potrivit puţin deloc Gimnaziu 23,66 33,23 30,98 8,16 4,50 Liceu 17,45 26,88 33,96 17,45 3,77 Aproximativ 33% dintre elevii de gimnaziu au considerat că activităţile extraşcolare i-au ajutat mult în învăţare comparativ cu un procent de 26,88 dintre liceeni.

112

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra modalităţilor de a reuşi în viaţă, în afară de învăţarea în şcoală. Crezi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Da Nu Gimnaziu 36,06 63,94 Liceu 40,1 59,90 Dacă DA, care sunt acestea? Gimnaziu – nr. de alegeri: Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 18 Sportul de performanţă 12 Studiul individual 9 Sprijin financiar din partea familiei 7 Fotbalist, fotomodel 6 Modelele 6 Activităti extraşcolare 5 Interese, pasiuni, voinţă, sacrificiul 4 Practica 3 Educaţia 2 Meditatii 2 Norocul 2 Credinţa 2 Relaţii 1 Mita 1 Cultura generală 1 Şcoala vieţii 1 Abilitatea de a te descurca în viaţă 1 Atenţia la detalii 1 Organizarea raţională a timpului 1 Liceu – nr. de alegeri: Studiul individual 11 Sportul de performanta 6 Sprijin financiar din partea familiei 6 Dans, actorie, cântat, talent, pictură, artă 6 Practica 5 Relaţii 4 113

CMBRAE Modele 4 Norocul 3 Meditaţii 3 Exploatarea oportunităţilor 3 Activităţi extraşcolare 2 Inteligenţa 2 Perseverenta , voinţa 2 Cursuri 2 Voluntariat 1 Afaceri proprii 1 Furt 1 Constatăm că opiniile elevilor diferă, dacă cei din ciclul gimnazial consideră că principală modalitate de a reuşi în viaţă constă în valorificarea unor aptitudini ca: dans, actorie, cântat, pictură, artă sau alte talente, cei de la liceu considerând ca primordial studiul individual. Pe locul al II-lea, la ambele grupe de elevi se situează practicarea sportului de performanţă, ca modalitate de a reuşi în viaţă. Pe locul al III-lea, în opinia elevilor de gimnaziu, se află studiul individual pe când la liceeni este sprijinul financiar din partea familiei. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra nivelului de motivaţie pentru învăţare. Pe o scală de la 1- 10 apreciază-ţi nivelul de motivaţie pentru învăţare, unde 1 este cel mai puţin, 10 este cel mai mult -

Gimn. Liceu

0,84 0,94

0,28 0,47

0,84 0,94

2,53 5,18

3,09 8,01

10,98 19,81

30,70 32,54

34,08 18,86

14,92 7,07

Analizând nivelul de motivaţie pentru învăţare apreciat de elevi, constatăm că elevii de gimnaziu îşi atribuie nivelul 9 într-un procent de 34%, la acelasi nivel apreciindu-se doar aproximativ 19% dintre elevii de liceu. Nivelul 8 este asumat de 33% dintre liceeni, acest nivel fiind al doilea ales de elevii de gimnaziu (aprox. 31%.). Doar 7% dintre liceeni şi aprox. 15% dintre elevii de gimnaziu consideră că au un nivel de motivaţie 10.

114

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra elementelor care îi ajuta în învăţare: Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi? Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Gimnaziu informaţiile predate îmi sunt folositoare să aplic practic ceea ce am învăţat atmosfera din timpul orelor de curs părerea mea să fie luată în considerare de către profesori recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii orele să fie antrenante recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite. Liceu -

informaţiile predate să-mi fie folositoare atmosfera din timpul orelor de curs să aplic practic ceea ce am învăţat recompensa prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii orele să fie antrenante părerea mea să fie luată în considerare de către profesori recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite Observăm din ierahizarea variantelor de raspuns că, atât elevii de gimnaziu, cât şi cei de liceu consideră că i-ar ajuta mai mult să înveţe dacă informaţiile predate îi sunt folositoare, pe locul al doilea şi al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învăţate şi deosebit de importantă fiind, însă, şi atmosfera din timpul orelor de curs. Dacă elevii de gimnaziu consideră important ca parerea lor să fie luată în considerare de către profesori (locul 4), liceenii doresc să fie recompensaţi prin laude, aprecieri pozitive, încurajări, premii. Recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul loc de către ambele categorii de elevi.

115

CMBRAE Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre ceea ce reprezintă succesul în viaţă. Pentru tine, succesul în viaţă înseamnă: Variante de 1 2 3 4 5 răspuns puţin mult Întemeierea unei familii: gimnaziu liceu prestigiul social: gimnaziu liceu

8,73 3,77

6,76 6,60

22,8 26,88

19,43 25,47

46,19 36,79

5,35 3,77

7,88 7,54

19,15 16,98

35,21 38,20

29,29 33,01

cariera de succes: gimnaziu liceu

2,25 0,47

3,94 2,35

5,63 4,24

18,87 24,05

69,01 68,39

banii: gimnaziu liceu

4,22 2,35

5,07 1,88

20,84 3,77

34,36 34,43

34,64 43,86

3,94 3,77

4,22 1,41

14,08 15,09

27,88 29,24

49,57 50,47

Relaţiile armonioase cu ceilalţi: gimnaziu liceu

Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este următoarea: Gimnaziu cariera de succes relaţiile armonioase cu ceilalţi întemeierea unei familii banii prestigiul social Liceu cariera de succes relaţiile armonioase cu ceilalţi banii întemeierea unei familii prestigiul social 116

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Observăm că există o opinie unitară a elevilor din ambele categorii pentru primele două pozitii, succesul în viaţă reprezentând pentru aceştia o carieră de succes dar şi relaţii armonioase cu ceilalţi. Pe locul al treilea, la nivel de gimnaziu se află întemeierea unei familii iar la liceu banii, pe ultimul loc, în opinia elevilor, fiind prestigiul social. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra importanţei unei cariere de succes în viaţă Pentru tine în ce măsură o carieră de succes este importantă în viaţa? foarte mare mare potrivit mică foarte mică Gimnaziu 57,74 31,54 7,6 0 0 Liceu 59,90 28,30 10,37 1,41 0 Constatăm că pentru ambele categorii de elevi, o carieră de succes este foarte importantă, ceea ce confirmă încă o dată ierarhia de la itemul 11. Opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra elementelor care contribuie la construirea unei cariere de succes. Ce contribuie, din punctul tău de vedere, la construirea unei cariere de succes? Elevii de gimnaziu au răspuns: - învăţătura 35 - şcoala 23 - voinţa 22 - munca 13 - informatţile acumulate 12 - familia 10 - studiile superioare 9 - inteligenţa 9 - ajutorul familiei 7 - suportul moral 7 - banii 9 - prietenii, anturajul 6 - relaţiile 6 - talentul 5 - norocul 5 - aspectul fizic 3 117

CMBRAE - educatia 3 - sociabilitatea 3 - comportament moral 3 - Altele: influenţa, seriozitatea, atitudinea, respectul, disciplina, dorinţa, activităţi extraşcolare, participarea activă la ore, modelele, profesorii, sportul, aptitudini, comunicarea, traseul educational etc – 31 răspunsuri. Elevii de liceu au raspuns: - competente, aptitudini 9 - munca 7 - rezultate şcolare 7 - ajutorul familiei 6 - motivaţia 6 - perseverenţa 6 - practica 6 - voinţa 5 - pasiunea 4 - seriozitatea 4 - aspiraţii 4 - comunicarea 4 - inteligenţa 3 - respectul 3 - devotament, loialitate 3 - optimism 3 - norocul 3 - banii 3 - talent 3 - prietenii 3 - altele: implicare, interes, activităţi extraşcolare, stil de viaţă, relaţiile, stabilitatea pe post, rigurozitate, intuiţia, spirit de lider, punctualitatea, încrederea în sine, personalitatea, informaţiile şi orientarea şcolară, aspectul fizic, flexibilitatea, autoperfecţionarea, curajul, comportament şi atitudini, răbdarea, creativitatea – 27. Observăm că pentru elevii de gimnaziu la construirea unei cariere de succes pe primul loc este învăţătura urmând şcoala, voinţa, munca şi informaţiile acumulate. Pentru elevii de liceu, construirea unei cariere de succes, un loc important îl ocupă competenţele şi aptitudinile apoi munca şi pe locul al treilea rezultatele şcolare. 118

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra motivelor pentru care aceştia nu învaţă. Nu învăţ pentru că: nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite şcolare, etc.) nu am voinţă atât pot eu nu am timp nu mă interesează ce fac la şcoală nu vreau nu vreau să fiu considerat tocilar pentru familia mea nu contează nu înţeleg nimic din ce se predă profesorul nu mă apreciază/ valorizează nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu NS/ NR Gimnaziu – liceu Nr. crt G (%) L (%)

1,40

16,61

9,57

2,25

7,88

8,73

1,69

7,60

10,7

8,73

2,83

25,47

16,50

21,69

8,01

12,26

5,66

0,47

11,32

14,15

26,88

Gimnaziu: nu am voinţă + atât pot eu profesorul nu mă apreciază/ valorizează nu am timp nu vreau să fiu considerat tocilar nu vreau nu înţeleg nimic din ce se predă nu mă interesează ce fac la şcoală pentru familia mea nu contează - nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite şcolare, etc.) Liceu: nu îmi foloseşte în ceea ce mi-am propus să fac mai târziu nu am voinţă nu am timp 119

CMBRAE atât pot eu profesorul nu mă apreciază/ valorizează nu vreau nu înţeleg nimic din ce se predă nu mă interesează ce fac la şcoală nu vreau să fiu considerat tocilar nu am condiţii (căldură, apă curentă, curent electric, camera mea, rechizite şcolare, etc.) pentru familia mea nu contează În şcoala mea: se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete este încurajată competiţia sunt încurajate colaborarea, cooperarea în clasa mea este important să ai rezultate bune în clasa mea este important să fim prieteni buni altele... Crit. a b c d e Gimnaziu 43,09 31,54 49,85 38,30 61,12 Liceu 49,52 29,24 42,92 31,13 43,86 Opiniile elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra lucrurilor considerate importante în unitatea în care studiază. Gimnaziu: în clasa mea este important să fim prieteni buni sunt încurajate colaborarea, cooperarea se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete în clasa mea este important să ai rezultate bune este încurajată competiţia Liceu: se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete în clasa mea este important să fim prieteni buni sunt încurajate colaborarea, cooperarea în clasa mea este important să ai rezultate bune este încurajată competiţia Constatăm că, 61% dintre elevii de gimnaziu afirmă că în clasa lor este important să fie prieteni buni şi 43 % consideră că în şcoala lor sunt încurajate colaborarea, cooperarea. Elevii de liceu, aproximativ 50% afirmă că se desfăşoară activităţi practice în laboratoare/ cabinete si 44% 120

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE consideră că, în clasa lor este important să fie prieteni buni. Observăm că pe ultimul loc, atât la gimnaziu cât şi la liceu, este încurajată competiţia. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu asupra mediului care determină succesul în viaţă. Din punctul tău de vedere, ierarhizează de la 1 la 6, unde 1 este primul loc, 6 este ultimul loc, mediul care determină succesul în viaţă. - şcoala - familia - grupul de prieteni - mass media - activităţi extraşcolare (sport, muzică, pictură, dans, etc.) - programe/ proiecte educaţionale (antreprenoriat, stil de viaţă sănătos, etc.) Criteriul 1 2 3 4 5 6 Gimnaziu a 42,25 39,15 8,73 2,81 1,4 1,97 Liceu 31,60 39,15 12,73 6,60 0,94 0,94 Gimnaziu b 49,29 34,92 7,88 1,97 1,12 0,84 Liceu 52,35 23,58 10,37 3,30 2,83 2,83 Gimnaziu c 3,09 9,01 42,53 16,90 14,64 7,60 Liceu 8,01 16,98 28,30 12,73 7,54 8,96 Gimnaziu d 2,25 1,97 4,50 16,90 22,53 46,47 Liceu 2,35 4,71 10,84 17,92 18,39 26,88 Gimnaziu e 4,50 5,63 21,69 30,98 20,56 7,88 Liceu 5,66 8,49 11,32 27,35 18,39 8,49 Gimnaziu f 2,81 2,53 5,63 23,30 27,32 27,60 Liceu 4,71 5,18 8,49 14,15 27,83 21,69 Locul G L

1 2 familia şcoala

3 4 grupul activităţi de extraşcolare prieteni familia şcoala grupul activităţi de extraşcolare prieteni

121

5 programe/ proiecte…

6 mass media

programe/ proiecte…

mass media

CMBRAE Mediul care determină succesul în viaţă, atât pentru elevii de gimnaziu, cât si pentru elevii de liceu, este familia, iar pe locul al doilea fiind, în opinia elevilor, şcoala. Pe ultimul loc se situeaza mass media. Distribuţia opiniilor elevilor de la gimnaziu şi elevilor de la liceu despre contribuirea succesului în şcoală la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă. Consideri că succesul în şcoală contribuie la cresterea şanselor pentru reuşita în viaţă? în foarte mare măsură

Gimnaziu 47,60 Liceu 32,07

în mare măsură

29,57 42,45

în potrivită măsură

11,54 7,54

în mică măsură

1,12 4,71

în foarte mică măsură

2,25 1,41

NS/ NR

0,28 0,47

Aproximativ 48% elevi de gimnaziu consideră că şcoala contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă, în foarte mare măsură, şi 2,25% considera că şcoala contribuie în foarte mică măsură la reuşita în viaţă. In ceea ce priveste elevii de liceu, aproximativ 42% considera că şcoala contribuie la creşterea şanselor pentru reuşita în viaţă în mare măsură şi 1,41% considera că, şcoala contribuie în foarte mică măsură la reuşita în viaţă. Eşantion Date de identificare La studiu au participat 355 elevi gimnaziu, din care 222 fete şi 133 băieţi, cu vârste cuprinse între 12-16 ani (78 – 12 ani, 114 – 13 ani, 109 – 14 ani, 47 – 15 ani, 1 – 16 ani) şi 212 elevi de liceu, din care 126 fete şi 66 baieti (26 – 15 ani, 62 – 16 ani, 58 – 17 ani, 33 – 18 ani, 5 – 9 ani). Media generală anuală în anul şcolar precedent 45- 5,99 6- 6,99 7- 7,99 8- 8,99 9- 10.00 4,99 Gimnaziu 0,6 0,9 10,84 31,02 56,62 Liceu 1,41 11,32 25,47 29,24 32,54

122

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE VII.3. Corelaţie opinii profesori – părinţi Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra implicării familiei în viaţa şcolarului 1. Familia elevului Părinţi Profesori Reprezintă un model 53,99% 68,28% pentru elev/elevă Se implică în viaţa 74,45% 56,67% şcolară Obişnuieşte să discute cu copilul problemele pe 74,30% 55,67% care le are la şcoală Profesorii consideră că familia reprezintă un model pentru elevi (68,28%). Şcoala-mediul care Părinţi Profesori determină succesul în viaţă 37,29% 38,68% Foarte mulţi părinţi (74,45%) afirmă că, se implică în viaţa şcolară a copilului lor, iar 74,30% dintre aceştia obişnuiesc să discute problemele pe care copilul lor le are la şcoală. Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor despre şcoală ca mediu care determină succesul în viaţă. 2. Părinţii şi cadrele didactice consideră în proporţii asemănătoare (37,29% respectiv 38,68%) că şcoala contribuie la reuşita în viaţă. Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra aspectelor ce reprezintă pentru ei succesul în viaţă 3. Succesul în viaţă Părinţi Profesori înseamnă… Întemeierea unei familii 59,59% 57,70% Cariera de succes 45,10% 30,42% Relaţii armonioase cu 44,41% ceilalţi/prietenii 123

CMBRAE Atât părinţii, cât şi profesorii consideră că succesul în viaţă presupune întemeierea unei familii şi construirea unei cariere de succes. Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor despre măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a elevului 4. Părinţi Profesori Măsura în care familia se În foarte În mare În foarte mare implică în activitatea de mare măsură măsură/ învăţare a elevului măsură În mare măsură 21,57% 43,98% 43,5% În ceea ce priveşte implicarea familiei în activitatea de învăţare a elevului, 21,57% dintre părinţi consideră că, se implică în foarte mare măsură, în timp ce 43,98% dintre aceştia apreciază că se implică într-o mare măsură. În acelaşi timp, doar 43,5% din cadrele didactice sunt de opinie că familia joacă un rol activ în procesul de învăţare al copiilor. Distribuţia opiniilor profesorilor şi părinţilor asupra motivelor pentru care elevul învaţă 5. Motivele pentru care Părinţi Profesori elevul învaţă Cunoştinţele şi abilităţile 72,82% 42,86% accumulate vor fi utile mai târziu Notele 54,71% 12,54% Profesorul are un stil de 51,45% predare atractiv În opinia părinţilor, principalele motive pentru care elevul învaţă sunt: - cunoştinţele şi abilităţile acumulate vor fi utile mai târziu; - primirea unor note bune. În comparaţie, profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor motive stilul de predare atractiv al cadrului didactic, iar pe locul II, utilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate. 124

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE De remarcat este faptul că, majoritatea profesorilor nu consideră că notele reprezintă un motiv pentru care elevul învaţă. Deşi majoritatea părinţilor apreciază că se implică activ în activitatea şcolară a elevului, percepţia profesorilor nu este aceeaşi, aceştia indicând într-o mai mică măsură gradul de implicare al părinţilor. VII.4. Corelaţie opinii părinţi-elevi Opinia elevilor privind implicarea familiei în viaţa lor şcolară Variante de răspuns

Reprezintă un model pentru mine Se implică în viaţa şcolară (are iniţiative, răspunde solicitărilor, imi asigură materialele necesare în învăţare) Mă ajută să învăţ (face lecţii împreună cu mine, îmi oferă pregatire suplimentară) Mă încurajează să am comportamente adecvate în şcoală Discută orice problemă care ţine de activitatea mea în şcoală Are aşteptări în ceea ce priveşte rezultatele mele şcolare Mă recompensează pentru rezultatele şcolare obţinute

În foarte mare măsură

În mare măsură

Intr-o oarecare măsură

În mică măsură

Deloc

44,82%

32,95%

15,23%

2,11%

1,08%

59,89%

25,82%

10,17%

1,03

0,37%

26,9%

24,77%

24,41%

15,8%

14,41%

59,8%

23,05%

7,67%

3,01%

1,03%

50,05%

27,66%

13,46%

3,19%

1,45%

70,77%

25,9%

7,5%

2,48%

0,51%

19,98%

25,54%

30,01%

12,32%

5,78%

125

CMBRAE Nu are aşteptări în ceea ce priveşte rezultatele mele şcolare

5,97%

5,26%

11,10%

14,57%

57,30%

Nu manifestă interes faţă de activitatea mea şcolară

5,31%

3,99%

7,62%

11,2%

62,84%

Opinia părinţilor privind implicarea în viaţa şcolară a copiilor lor Variante de răspuns Părinţi Reprezint un model pentru copilul meu 54% Mă implic în viaţa lui şcolară 69,5% Îl ajut să înveţe 38% Îl încurajez în ceea ce face la şcoală 58,5% Obişnuiesc să discut cu copilul problemele pe care le 74% are Aştept să înveţe lucruri noi 50,5% Îl recompenesez material pentru rezultatele şcolare 21% bune Îl recompensez prin laude şi aprecieri 52% NS/NR 1,5% Remarcăm numărul mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu şi liceu (74%) care obişnuiesc să discute problemele copilului. Elevii de gimnziu şi de liceu (77,71%) recunosc, de asemenea, preocuparea de a discuta cu părinţii problemele pe care le au. Se poate concluziona, conform datelor obţinute, că în familie se comunică, dar nu avem informaţii despre eficienţa acestei comunicări (dacă problemele se şi rezolvă). În ceea ce priveşte implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copilului lor, există o mică diferenţă între răspunsurile elevilor şi cele ale părinţilor: elevii recunosc această implicare în procent de 85,67%, iar părinţii în procent 69,5%. Elevii afirmă în procent de 42,52% că primesc recompense din partea părinţilor, în timp ce părinţii afirmă acelaşi lucru, doar în proporţie de 21%. 126

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Aceste rezultate reflectă probabil dorinţa mai mare a elevilor de a fi recompensaţi pentru rezultatele obţinute, în raport cu disponibilitatea mai mică a părinţilor de a oferi aceste recompense. E posibil ca părinţii să nu considere întotdeauna recompensele un instrument la îndemână pentru a stimula motivaţia pentru învăţare a copiilor lor. Percepţia părinţilor şi elevilor despre succesul în viaţă 1 2 3 4 5 PĂRINŢI Puţin Mult Întemeierea 2% 4,5% 4,5% 21,5% 30% unei familii Prestigiul social 3,5% 5% 23% 29,5% 35% Carieră de 1,5% 4,5% 15,5% 29,5% 45,5% succes Banii 4% 6% 26% 29% 27,5% Relaţiile armonioase cu 2% 5,5% 15,5% 27% 44,5% ceilalţi 1 2 3 4 5 ELEVI Puţin Mult Întemeierea 6,25% 8,76% 24,87% 22,45% 41,49% unei familii Prestigiul social 4,56% 7,71% 18,06% 36,7% 31,15% Carieră de 4,25% 3,14% 4,93% 21,46% 68,7% succes Banii 3,28% 3,47% 12,30% 36,36% 39,25% Relaţiile armonioase cu 3,85% 2,81% 16,80% 28,56% 50,02% ceilalţi Se evidenţiază ponderea semnificativă a elevilor (68,7%) şi a părinţilor (45,5%) care consideră că, succesul în viaţă înseamnă a avea o carieră de succes. Este un răspuns previzibil în condiţiile socio-economice actuale, în care a avea o carieră reuşită este aspiraţia oricărui adolescent. Sunt apropiate ca procente şi opiniile elevilor şi părinţilor cu privire la importanţa relaţiilor armonioase cu ceilalţi. 50,02% dintre elevi, respectiv 127

CMBRAE 44,5% dintre părinţi afirmă că aceste relaţii contribuie la obţinerea succesului în viaţă. Mai mulţi elevi (6,25%) decât părinţi (2%) cred că, familia reprezintă un factor al succesului. Aceasta se poate explica prin faptul că, părinţii îşi văd copiii întâi realizaţi din punct de vedere profesional şi apoi din punct de vedere familial. Opinia elevilor şi a părinţilor privind corelaţia succes în şcoala/reuşită în viaţă În ce măsură consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă? Subiecţi

În foarte mare măsură

În mare măsură

In potrivită măsură

În mică măsură

În foarte mică măsură

NS/NR

Părinţi 42% 42% 12,5% 3% 2,5% 1% Elevi 34,07% 36,01% 9.54% 2,41% 1,83% 0,37% Atât în viziunea părinţilor (84%), cât şi în opinia elevilor (70,08%), succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă. VII.5. Corelaţie opinii profesori gimnaziu-profesori liceu Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra implicării familiei în viaţa elevilor. 1. Familia Profesor Profesor elevului/elevei gimnaziu liceu Reprezintă un model pentru el/ea 73,36% 63,20% Se implică în viaţa şcolară 62,44% 50,96% Îi ajută să înveţe 50,21% 36,79% Îi recompensează material pentru rezultatele şcolare bune obţinute 20,08% 16,98% Analizând corelaţiile dintre opiniile cadrelor didactice din gimnaziu şi a celor din liceu, s-a consatat faptul că familia reprezintă un model în viaţa elevului. S-a observat totuşi, că elevii de liceu (în opinia cadrelor didactice) tind să acorde o importanţă mai redusă modelelor parentale comparativ cu elevii din gimnaziu (62% raportat la 73,36%). 128

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Cadrele didactice consideră că familia se implică în viaţa şcolară a elevului, procentul profesorilor de gimnaziu care şi-au exprimat opinia în acest sens, fiind mai mare decât cel al profesorilor de liceu. O diferenţă mare în opinii se poate constata şi în ceea ce priveşte ajutorul familiei acordat de familie elevului în procesul de învăţare. În acest sens, liceenii beneficiază de un ajutor mai redus din partea familiei comparative cu elevii din gimnaziu (36,79% raportat la 50,21%). Foarte puţine cadre didactice (16,98% din învăţământul liceal şi 20,08% în cel gimnazial) consideră că familia îl recompensează material pe elev pentru rezultatele şcolare bune obţinute. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra motivelor pentru care elevii învaţă. 2. Motivele pentru care elevii învaţă

Profesori gimnaziu

Profesori liceu

profesorul explică pe înţelesul lor profesorul are un stil de predare atractiv profesorul e placut ca înfăţişare fizică materia este interesantă şi atractivă materiile îi vor fi utile mai târziu pentru a lua note bune

50,65%

38,67%

51,96%

50,94%

4,80%

5,66%

47,59%

50%

36,68%

49,05%

16,59%

8,49%

În opinia cadrelor didactice din învăţământul gimnazial, motivele pentru care elevul învaţă ar fi stilul de predare atractiv al profesorului, materia interesantă şi atractivă explicată pe înţelesul elevului. Profesorii de liceu sunt de părere că, ponderea acestor explicaţii este mai mică în cadrul motivaţiei elevului, însă acordă un rol esenţial 129

CMBRAE stilului de predare atractiv şi materiei care trebuie să fie interesantă şi să-l atragă pe elev. Un alt (motiv) aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv pentru care elevul învaţă este faptul că, acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai târziu. Acest motiv este indicat de către un procent mai mic al profesorilor din învăţământul gimnazial. Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puţin important în procesul de învăţare. Se remarcă totuşi faptul că, profesorii din gimnaziu se regăsesc într-un număr aproape dublu comparativ cu profesorii din liceu. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra diferitelor afirmaţii considerate relevante 3. Afirmaţii Când învaţă urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul în clasă În clasă sunt foarte atenţi la explicaţiile profesorului Apelează la informaţiile pe care consideră că le deţin părinţii, fraţii/ surorile, bunicii, alte persoane

De cele Uneori mai multe ori Profesori Profesori Profesori Profesori gimnaziu liceu gimnaziu liceu 63,75%

57,71%

61,13%

53,77%

53,27%

41,5%

Majoritatea cadrelor didactice consideră că în procesul său de învăţare de cele mai multe ori, elevul urmăreşte să înţeleagă ce predă profesorul în clasă şi este atent la explicaţiile pe care le oferă. În opinia profesorilor, elevii apelează doar uneori la informţiile pe care le consideră că le deţin părinţii, fraţii/surorile, bunicii, alte persoane.

130

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra principalelor activităţi extraşcolare realizate 4. Principalele activităţi extraşcolare Sport Vizite la muzeu Vizionare de spectacole/film/concerte Excursii Voluntariat Mediateca/videoteca, radioteleviziunea şcolară Cercuri tehnico-aplicative

Profesori gimnaziu 87,77% 90,39% 49,34%

Profesori liceu

81,65% 6,55% 2,62%

69,81% 30,18% 1,88%

3,49%

7,545

73,58% 37,73% 59,43%

Profesorii din învăţământul gimnazial au identificat vizitele la muzeu, sportul şi excursiile ca ocupând primele locuri în cadrul activităţilor extraşcolare realizate de elevi, iar cadrele didactice din învăţământul liceal consideră că sportul, excursiile şi vizionarea de spectacole/filme/concerte sunt preocupările preferate ale liceenilor. Se constată un procent mult mai mic de profesori din învăţământul liceal (37,73%), comparativ cu profesorii din învăţământul gimnazial (90,39%), care indică vizitele la muzeu ca activitate preferată a elevilor. Voluntariatul, mediateca, videoteca, radioteleviziunea şcolară şi cercurile tehnico-aplicative au fost menţionate de un număr foarte mic de cadre didactice. Trebuie precizat că profesorii din învăţământul liceal consideră voluntariatul ca activitate extraşcolară mult mai des întâlnită în rândul liceenilor, în timp ce, cadrele didactice din gimnaziu nu identifică într-un mod semnificativ prezenţa acestei activităţi în rândul elevilor.

131

CMBRAE Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu despre suportul activităţilor extraşcolare în procesul de învăţare 5. Activitătile extraşcolare îi ajută pe elevi în procesul de învăţare Foarte mult

Profesori gimnaziu

Profesori liceu

38,86%

22,64%

Mult

29,69%

44,33%

În opinia cadrelor didactice, activităţile extraşcolare reprezintă un suport important pentru elevi în procesul învăţării. Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra modalitaţilor de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală 6. Credeţi că există alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de învăţarea în şcoală? Da Nu

Profesori gimnaziu

Profesori liceu

42,35% 57,64%

35,84% 62,26%

Profesorii din învăţământul gimnazial menţionează că, în afară de învăţarea din şcoală există şi alte modalităţi de a reuşi în viaţă: -studiul individual: 7,42%; -aptitudinile/talentul: 3,49%; -banii: 3,49%; -activităţile practice: 2,62%

132

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra motivaţiei elevilor pentru învăţare 7. Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat Profesori Profesori pentru învăţare? gimnaziu liceu Atmosfera din cadrul orelor de curs 62,44% 57,54% Orele să fie atractive şi antrenante 83,40% 78,30% Abordarea preponderent practic61,13% 62,26% aplicativă a lecţiilor Atât profesorii din învăţămantul gimnazial, cât şi cei din cel liceal, considera că aspectele care l-ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare sunt: orele atractive şi antrenante (83,40% – gimnaziu, 78,3% - liceu), abordarea preponderent practic-aplicativă a lecţiilor (61,13% – gimnaziu, 62,26% – liceu) şi atmosfera din cadrul orelor de curs (62,44% - gimnaziu, 57,54 – liceu). Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu asupra importanţei unei cariere de succes în viaţă 8. În ce măsură o carieră de Profesori Profesori liceu succes este importantă în gimnaziu viaţă Foarte mare măsură 35,37% 25,47% Mare măsură 48,47% 48,11% Mică măsură 0,43% 8,49% 83,84% dintre cadrele didactice din gimnaziu şi 73,58% dintre cadrele didactice din liceu sunt de părere că o carieră de succes este importantă pentru elevi. Cadrele didactice, atât cele din gimnaziu, cât şi cele din liceu, apreciază că la construirea unei cariere de succes contribuie în primul rând şcoala, apoi familia, ambiţia, motivaţia, modelele de succes şi munca.

133

CMBRAE Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu despre mediul care determină succesul în viaţă 10. Mediul care determină succesul în viaţă

Profesori gimnaziu

Profesori liceu

Şcoala

1(primul 6(ultimul 1(primul loc) loc) loc) 34,06% 0,87% 43,3%

6(ultimul loc)

Familia

60,69%

54,71%

0,94%

Mass-media

1,31%

44,97%

0,94%

52,83%

Programe/proiecte educaţionale

1,31%

24,01%

4,71%

20,75%

Distribuţia opiniilor profesorilor din gimnaziu şi a profesorilor din liceu despre implicarea lor în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţarea elevilor 12. Consideraţi că vă implicaţi în dezvoltarea motivaţiei pentru învăţare a elevilor În foarte mare măsură În mare măsură

Profesori gimnaziu

Profesori liceu

32,31% 51,09%

39,62% 53,77%

134

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE VII.6. Corelaţie opinii părinţi elevi gimnaziu - părinţi elevi liceu Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţi elevi gimnaziu/părinţi elevi liceu) Variante de răspuns Părinţi Părinţi elevi elevi liceu gimnaziu Reprezint un model pentru copilul meu 54,19% 53,80% Mă implic în viaţa lui şcolară 67,17% 72,45% Îl ajut să înveţe 26,71% 49,15% Îl încurajez în ceea ce face la şcoală 52,67% 63,55% Obişnuiesc să discut cu copilul problemele 66,41% 82,20% pe care le are Aştept să înveţe lucruri noi 44,27% 56,77% Îl recompenesez material pentru rezultatele 29,77% 11,86% şcolare bune Îl recompensez prin laude şi aprecieri 39,6% 64,40% NS/NR 3,05% 0,42% Remarcăm procentul mare de părinţi, atât al elevilor de liceu, cât şi cei ai elevilor de gimnaziu (66,41% respectiv 82,80%) care consideră că au discuţii frecvente cu copiii lor în orice problemă, cu menţiunea că, părinţii elevilor de gimnaziu se implică mai mult. La fel constatăm că, părinţii în procente semnificative ( 67%, 17% respectiv 72,45%) se interesează şi se implică în viaţa lor şcolară. Părinţii elevilor de liceu accentuează ideea că, ei reprezintă un model pentru copii, în timp ce, părinţii elevilor de gimnaziu insistă pe recompensarea lor prin laude şi aprecieri. Un număr mic de părinţi (liceu) afirmă că îi ajută să înveţe pe copii (26,7%) iar alţi părinţi (gimnaziu) îi recompensează material, în procent mic (11,86%) Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţi) privind contribuţia şcolii la reuşita lor în viaţă Opinii Părinţi În foarte mare măsură În mare măsură În potrivită măsură În mică măsură În foarte mică măsură

gimnaziu

liceu

44% 43% 10% 2% 1%

31% 42% 22% 3% 2%

135

CMBRAE Un procent mare îl înregistrează părinţii elevilor de liceu şi de gimnaziu (73%, respectiv 77% ) care au considerat că şcoala a contribuit în mare măsură la reuşita lor în viaţă. Distribuţia opiniilor subiecţilor (părinţii) privind rolul şcolii în reuşita în viaţă a copiilor Opinii Părinţi liceu

gimnaziu

În foarte mare măsură 46% 51% În mare măsură 36% 43% În potrivită măsură 18% 3% În mică măsură 3% În foarte mică măsură Marea majoritate a părinţilor elevilor de gimnaziu şi de liceu ( 94%, respectiv 82%) au convingerea că şcoala contribuie decisiv la reuşita copiilor în viaţă. Corelând itemul 2 cu 3, rezultă faptul că şcoala rămâne cea mai importantă instituţie în formarea pentru viaţă a tinerilor şi adulţilor, în general. Ce înseamnă succesul în viaţă pentru cea mai mare parte a părinţilor chestionaţi? Variante de răspuns Părinţi elevi Părinţi elevi liceu gimnaziu Întemeierea unei familii 53% 66% Prestigiul social 35% 35% Carieră de succes 46% 44% Banii 32% 22% Întemeierea unei familii reprezintă principalul succes în viaţă pentru majoritatea părinţilor chestionaţi ( 53% liceu, 66% gimnaziu ). Urmează, relaţiile armonioase cu ceilalţi ( 52% părinţi gimnaziu ) şi cariera de succes ( 46% părinţi liceu). Mai puţini părinţi cred că, banii determină succesul în viaţă ( 32% părinţi liceu, respectiv 23% părinţi gimnaziu ).

136

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor părinţilor privind condiţiile necesare pentru succes Variante de răspuns Părinţi Părinţi elevi elevi liceu gimnaziu Efort susţinut 72% 88% Reţea dezvoltată de relaţii 30% 29% interpersonale Sprijin financiar din partea familiei 39% 41% Şansă/noroc 40% 58% Sprijin moral din partea familiei 43% 71% Aptitudini dezvoltate 54% 66% Parcurgerea cât mai multor trepte de 58% 59% învăţământ Nu există diferenţieri semnificative între părinţii elevilor de gimnaziu şi cei de liceu, majoritatea lor ( 72%, respective 88% ) precizând că, efortul susţinut este condiţia necesară asigurării succesului, urmează, sprijinul moral din partea familiei ( 71% părinţi gimnaziu ), parcurgerea mai multor trepte de învăţământ ( 58% părinţi liceu ) şi aptitudinile dezvoltate consemnate în aproximativ aceleaşi proporţii de către ambele categorii de părinţi. Distribuţia opiniilor părinţilor privind gradul de implicare în activitatea de învăţare a copilului Opinii Părinţi liceu gimnaziu În foarte mare măsură 20% 23% În mare măsură 42% 43% În potrivită măsură 32% 27% În mică măsură 3% 5% În foarte mică măsură 3% 2% Ambele categorii de părinţi, în proporţii asemănătoare, consideră că se implică în mare şi foarte mare măsură ( 62% părinţi liceu, respectiv 66% ) în activitatea de învăţare a copilului. Surprinde plăcut numărul foarte mic de părinţi care recunosc o slabă implicare în activităţile de învăţare a propriilor copii.

137

CMBRAE Distribuţia opiniilor părinţilor privind factorii care asigură dezvoltarea personală a copiilor Variante de răspuns Părinţi elevi Părinţi elevi liceu gimnaziu Oferirea condiţiilor necesare de studiu 82% 82% Ajutor la teme la anumite materii 27% 65% Stabilirea împreună cu copilul a unui 27% 59% program de lucru efficient şi util Stabilirea împreună cu copilul a 14% 27% recompenselor şi sancţiunilor Asigurarea pregătirii suplimentare 38% 49% (meditaţii) Oferirea de suport pentru activităţile 32% 42% extraşcolare (sport, muzică, dans etc) Factorul “oferirea condiţiilor necesare de studiu” este foarte important pentru majoritatea părinţilor, în proporţii egale: 82% părinţi liceu, respectiv 82% părinţi gimnaziu. Alţi factori importanţi sunt: ajutorul la teme la anumite materii şi stabilirea unui program de lucru eficient şi util. Foarte puţini părinţi (14%, respectiv 27% ) au ales drept factor important stabilirea împreună cu copilul a recompenselor şi sancţiunilor. Distribuţia opiniilor părinţilor privind neimplicarea în dezvoltarea personală a copilului Variante de răspuns Părinţi elevi Părinţi elevi gimnaziu liceu Nu am timp 22% 19% Nu mă pricep 12% 9% Copilul se descurcă singur 48% 27% Şcoala ar trebui să facă asta 10% 15% Profesorii sunt sufficient de 16% 18% buni Un număr mai mare de părinţi ai elevilor de liceu (48%), au argumentat neimplicarea lor în dezvoltarea copilului prin faptul că acesta se descurcă singur. Cei mai puţini părinţi au considerat că nu este necesar aportul lor pentru că, şcoala ar trebui să facă acest lucru sau pentru că nu se pricep. 138

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE Distribuţia opiniilor părinţilor cu privire la tipurile de recompense potrivite pentru învăţare Variante de răspuns Notele Cunoştinţele, abilităţile accumulate Diplomele, premiile Laudele, încurajările Banii sau alte recompense materiale Activităţile preferate de copil (computer, excursii etc.) Imaginea copilului în grupul clasic

Părinţi elevi liceu 45% 70% 54% 34% 8% 41%

Părinţi elevi gimnaziu 64% 75% 40% 47% 8% 38%

24%

20%

Indiferent de categoria părinţilor chestionaţi, cunoştinţele şi abilităţile acumulate, precum şi diplomele, premiile reprezintă recompensele potrivite pentru învăţare. Cel mai mic procent este acordat banilor, ca mijloc de recompensă. Distribuţia opiniilor părinţilor privind importanţa programului “Şcoala părinţilor” în creşterea motivaţiei pentru învăţare. Opinii Da Nu Nu ştiu

Părinţi liceu 44% 15% 41%

gimnaziu 55% 9% 36%

Un număr important de părinţi, din lipsa informaţiilor, nu ştiu că programul “Şcoala părinţilor” poate dezvolta motivaţia pentru învăţare a elevilor. Cu toate acestea, majoritatea părinţilor din gimnaziu şi din liceu sunt încrezători în acest program: 44% părinţi/liceu, 55% părinţi/gimnaziu.

139

CMBRAE Distribuţia opiniilor părinţilor privind disponibilitatea acestora de a participa la programul “Şcoala părinţilor” Opinii Părinţi Da Nu Nu ştiu

liceu

gimnaziu

36% 20% 44%

57% 15% 28%

Un procent semnificativ mai mare de părinţi ai elevilor de gimnaziu ( 57% ) doresc să participle la programul “Şcoala părinţilor”, faţă de 36% dintre părinţii elevilor de liceu. 44% dintre părinţii din liceu răspund cu “ Nu ştiu”, probabil datorită unui grad de informare mai scăzut comparativ cu părinţii de gimnaziu. Distribuţia opiniilor părinţilor privind raportul succesul în şcoală/reuşita în viaţă. Opinii Părinţi liceu

gimnaziu

În foarte mare măsură 42% 42% În mare măsură 40% 44% În potrivită măsură 14% 11% În mică măsură 2% 3% În foarte mică măsură 2% Apare din nou o concordanţă vizibilă între opiniile ambelor categorii de părinţi, în ceea ce priveşte reuşita în viaţă: 82% dintre părinţii de liceu, respective 86% dintre părinţii de gimnaziu consideră că reuşita în viaţă depinde de performanţele şcolare. VIII. CONCLUZII A. Înţelegerea nevoilor personale şi a obiectivelor învăţării asigură creşterea motivaţiei. B. Stilul didactic al profesorilor influenţează pozitiv motivaţia în învăţare C. Participarea intensă la activităţile extraşcolare duce la creşterea motivaţiei în învăţare. D. Accentul pus pe esenţializarea, calitatea informaţiilor în actul de predare, şi nu pe cantitatea conţinuturilor de predat determină dinamizarea pozitivă a motivaţiei. 140

STUDII SOCIO-EDUCAȚIONALE E. Disciplinele predate în mod interesant, atractiv şi care au un suport practic-aplicativ influenţează motivaţia în învăţare. F. Buna orientare şcolară şi profesională (orientarea carierei) a elevilor contribuie la creşterea motivaţiei. G. Preluarea modelelor umane de către elevi determină creşterea motivaţiei pentru învăţare. H. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în învăţare. K. Un orar şcolar şi o programă şcolară flexibile contribuie la creşterea motivaţiei J. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate (de exemplu, “Şcoala Părinţilor”), contribuie la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea motivaţiei la proprii copii. I. Atitudinea părinţilor privind învăţarea şi organizarea unui climat de studiu adecvat copilului contribuie la creşterea motivaţiei în învăţare. L. Familia este identificată ca fiind un mediu care determină succesul în viaţă, iar şcoala un mediu ce poate oferi o carieră de succes. IX. SOLUŢII A. Îmbunătăţirea calitativă a actului de predare, prin reducerea şi esenţializarea informaţiilor B. Regândirea programelor şcolare, simplificarea lor şi decongestionarea orarelor şcolare C. Practicarea unui stil de predare participativ, atractiv care să stimuleze interrelaţiile profesor-elevi D. Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică care să vizeze creşterea motivaţiei în învăţare la elevi E. Organizarea sistematică a activităţilor extraşcolare (tabere de odihnă, tabere de creaţie, cluburi tehnico-aplicative si muzicale, cercuri literare şi ştiinţifice, olimpiade şcolare, concursuri cu premii etc) F. Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecţiilor; conţinuturile teoretice atent alese, vor fi insotite de mici aplicaţii care să faciliteze înţelegerea cursului la clasă G. Dinamizarea comunicării şcoală-familie şi organizarea eficientă a „Şcolii Familiei” (la nivelul unităţilor de învăţământ) H. Perfecţionarea sistemului de recompense (laude, premii, distincţii, excursii, note, etc) care să motiveze elevii în urma obţinerii unor rezultate şcolare şi comportamentale deosebite 141

CMBRAE C U P R I N S ▪ STUDIUL 1 Studiu privind opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor claselor a VIII-a, ale părinţilor şi ale profesorilor diriginţi

005

Echipa de cercetare Osp Rezultatele chestionarelor aplicate elevilor Rezultatele chestionarelor aplicate profesorilor diriginţi Rezultatele chestionarelor aplicate părinților Analiza rezultatelor Factori determinanți în alegerea tipului liceului Chestionare

007 009 024 036 038 062 071

▪ STUDIUL 2 Studiu privind “motivaţia în învăţare” Echipa de cercetare Analiza informaţiilor şi interpretarea datelor Concluzii Soluții

083

Foto copertă: WWW.SXC.HU Material editat cu sprijinul ASOCIAŢIEI CULTURALE SEMN WWW.ACSEMN.RO

142

086 088 140 141