Businesstexin editia 16 martie august 2014 web editorial by lucian diaconu

www.intErnEtix.ro

Business

Catalogul industriilor modei - Edi]ia nr.16 martiE - august 2014

Tendințe toamnă-iarnă

16 2014

S e d i S t r i b u i e g r at u i t

numărul 16/2014

C ata lo g u l i n d u S t r i i lo r mo d e i

2014-2015

Pentru sezonul următor avem propuneri de siluete neasteptate, structuri protective și o serie de suprapuneri de materiale.

IndustrIa textIle – pIelărIe

încotro?

românIa șI FondurIle europene

Maglierie Cristian Impex și Textile Medicale Arad

Business

InvestIțIe de 850.000 de euro

în utilaje de ultimă generație la Trotuștex

www.mabotex.ro

advertorial

sarmisegetuza

Prospectează continuu piețele externe de țesături

C SARMISEGETUZA Export - Import SRL, cu sediul în Bucureşti, Calea Victoriei nr. 1-5, sectorul 3, este specializată în domeniul textil, fiind una dintre principalele firme importatoare de ţesături destinate confecţionerilor din România. Principala noastră preocupare este prospectarea continuă a pieţelor externe pentru identificarea celor mai importanţi producători de materii prime din lume care, atât prin calitatea produselor din nomenclatorul lor de export cât şi a raportului calitate/preţ, să poată satisface cerinţele confecţionerilor români. În depozitele noastre din Comuna Dobroieşti, str. Zorilor nr. 69 (prin Şoseaua Fundeni), clienţii noştri, care, în marea majoritate, sunt firme producătoare de confecţii textile, vor găsi în permanenţă ţesături de cea mai bună calitate, perfect finisate şi ambalate, la preţuri moderate care nu se schimbă de la o zi la alta. Ne preocupă, de asemenea, sondarea permanentă a pieţei interne, pentru depistarea tendinţelor de dezvoltare a acesteia şi implicit, a schimbărilor continue survenite în moda confecţiilor textile care priveşte atât croiala acestora cât şi natura ţesăturilor folosite, lărgindu-ne astfel în continuu

gama de ţesături importate. Pentru orice alte informaţii, vă rugăm să nu ezitaţi a ne contacta cu încredere. Vom găsi întotdeauna o soluţie convenabilă pentru cerinţele şi nevoile dumneavoastră.

Oferim ţesături de cea mai bună calitate, perfect finisate şi ambalate, la preţuri moderate.

Istoric SARMISEGETUZA EXPORT – IMPORT SRL, a fost înființată în anul 1994. Conform statutului, societatea se ocupă cu activitatea de import produse textile, pe care le comercializează la intern, în regim de vânzare cu ridicata (en-gross) către un număr de firme confecționere în domeniul textil. De-a lungul perioadei care a trecut de la inregistrarea societății, activitatea acesteia s-a desfășurat neîntrerupt și fără sincope.

Sarmisegetusa Export-Import București Tel.: +4 021.313.72.35; +40 21.315.81.77 Email: sarmi@xnet.ro

businesstexin anuL VIII, Ediţia 16 (martie - august 2014)

director editorial:

Lucian Diaconu 0755.07.67.40 lucian.diaconu@businesstexin.ro

Fashion editor: Dr. Liana Martin

liana.martin@businesstexin.ro redactori:

Mihaela Maier mihaela.maier@businesstexin.ro Cristian Mateescu cristian.mateescu@businesstexin.ro Irina Pană

Art-director: Dani Iancu

SENIOR DESIGNER: Răzvan Anisoiu

DEPARTAMENT publicitate: Mihuţ Aviana 0760.665.246 mihut.aviana@businesstexin.ro Marius Pană 0755.07.67.50 mihut.aviana@businesstexin.ro

director financiar: Maria Diaconu 0755.07.67.41 contact@businesstexin.ro

trafic & IT Manager:

Robert Bălan robert.balan@businesstexin.ro

distribuŢie: Răzvan Toderaşcu

Sediu: Strada Ionel Perlea nr. 9A, sector 1, Bucureşti Redacţie: Dr Joseph Lister 39, sector 5, Bucureşti; Tel./Fax: + 40 21 411 81 84, +40 755 07 67 40 E-mail: office@businesstexin.ro Web: www.businesstexin.ro © Copyright Business Texin Media SRL

catalog editat de

Business Texin Media SRL ISSN 2286 - 2374 Membră a grupului

SAG

Este interzisă reproducerea parţială sau totală a materialelor cuprinse în acest catalog. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate redacţiei Businesstexin. Responsabilitatea asupra advertorialelor si a reclamelor aparţine în totalitate companiilor respective.

Următoarea ediţie a catalogului Businesstexin este programată să apară pe 15 august 2014. Companiile care doresc să îşi promoveze imaginea, produsele şi serviciile pot contacta redacţia şi contracta spaţiile necesare până la data de 1 iulie 2014. Machetele sau materialele necesare realizării reclamelor pot fi trimise pâna la data de 15 iulie 2014.

Rate card Businesstexin editia 17 (august 2014 - ianuarie 2015) Spaţiu

Dimensiune (mm)

1 Pag. advertorial + 1 pag. reclamă 1Pagină reclamă

410x275 205X255

1 Pag. Advertorial 205x255 1/2 Pag. advertorial +1/2 pag. reclamă 210X275 1/2 Pagină reclamă 205X127 1/2 Pagina advertorial 210x127 1/4 Pagină reclamă 92,5X127 Listing 64X93 Siglă capitol Siglă parteneri Banner site 120X60 pixeli Inscriere companie site Businesstexin.ro 6 luni Inscriere companie site Businesstexin.ro 12 luni

Rate card 1145 Euro 745 Euro 645 Euro 745 Euro 425 Euro 375 Euro 285 Euro 145 Euro 95 Euro 195 Euro 295 Euro 45 Euro 75 Euro

2 ediţii pe an - martie - august

www.industriamodei.ro www.businesstexin.ro

www.rftb.ro

Parteneri Businesstexin

pAsH

PRODUCĂTOR CĂPTUŞ

STILOSPORT - matlasatăCAUCCI prin lipire ultra Importator si distribuitor

Italia fashion brands

- matlasată cu aţă - simplă la rolă

Transilvania: Cristian.Dobrete@minetconf.ro; Oltenia, Muntenia: Eugen.Paun@minetconf.ro; Suntem un producătorMoldova, român important de furnituri Dobrogea: Catalin.Chitu@minetconf.ro pentru industria textilă, prima alegere a multor companii pentru calitatea produselor noastre, Fax: 0250733677; Tel: 03504 varietatea ofertei, promptitudinea şi seriozitatea cu      

XARA womenswear

care livrăm, în costuri şi parametri competitivi. Șoseaua Chitilei nr. 267, Sector 1, București Tel. 021.667.77.61 / 021.667.77.62 / 021.667.77.63 Fax. 021.667.77.64 E-mail: office@mabotex.ro, Web: www.mabotex.ro

editorial

Businesstexin sursă de informare pentru industria modei N e-ați așteptat? Iată, odată cu Mărțișorul, revenim cu o nouă ediție Businesstexin, adaptată vremurilor - mai multe știri, informații și noutăți din industria modei. “Hainele îl fac pe om. Oamenii dezbrăcaţi au foarte puţin de spus sau nu au deloc influenţă asupra societăţii”, spunea odată, foarte inspirat, Mark Twain... Parafrazându-l pe celebrul autor american, putem spune şi noi că cei care îi îmbracă bine pe oameni pot avea influenţă în societate. Pentru aceasta, ne propunem ca Businesstexin să devină un instrument activ de informare pentru cei care decid, într-un fel sau altul, în industria modei. Acum, avem ocazia de a vă pune la dispoziţie un cadru special, modern şi generos – noul nostru site www.industriamodei.ro – care este o platformă de informare şi de interacţiune cu clienţi, furnizori, designeri, buyeri, parteneri de afaceri –în sfârşit! – cu oricine vă poate ajuta în dezvoltarea afacerii dumneavoastră. Această idee a apărut ca o necesitate exprimată de mulţi dintre cititorii, partenerii şi clienţii noştri care şi-au manifestat interesul pentru o „socializare” mai rapidă și directă în procesele de producție și comercializare. Ne propunem, astfel, să fim o interfaţă activă pentru dumneavoastră şi vă solicităm de pe acum orice propunere de subiecte pentru dezbateri. Însă, aşa cum v-am obişnuit, activitatea noastră nu se opreşte aici. Începând din acest an vom organiza câte două ediţii anuale ale România Fashion Trends&Brands (RFTB – www.rftb.ro), salonul profesionist de modă din România! În cadrul manifestării, designerii, producătorii, furnizorii, prestatorii de servicii și comercianţii au posibilitatea de a interacţiona şi de a-şi prezenta colecţiile, propunerile şi tendinţele în modă. Participanţii vor avea numai de câştigat, nu numai prin expunerea,

contractarea şi vânzarea produselor, dar şi prin participarea la seminariile organizate la aceste târguri şi workshop-urile pe teme economice, stilistice, de marketing şi promovare. Experienţa ne-a arătat că legăturile dintre creaţie şi cercetare, pe de o parte, şi producţie, pe de alta, reprezintă, de mult timp, un element foarte important al succesului în afaceri. Astfel, RFTB își propune să aducă faţă în faţă firme producătoare din mediul privat şi instituţiile de învăţământ de design din ţară, pentru iniţierea şi dezvoltarea colaborărilor durabile. Firmele vor avea parte de un suflu nou în tendinţele şi aspectul produselor, iar tinerii studenţi şi absolvenţi vor avea ocazia de a-şi face ucenicia la locul de muncă al unor producători serioşi. Iată de ce vă aşteptăm la RFTB! Ediţia de faţă a Businesstexin, cea de-a 16-a, vă aduce, printre multe altele, informaţii cu privire la: - Fonduri europene – cum au obţinut unele firme fonduri şi experienţa lor în derularea proiectelor, rezultatele pe care le-au obţinut şi sugestiile pe care le fac tuturor celor interesaţi; - Situaţia târgurilor internaţionale finanţate de la bugetul de stat; - Tendinţele în modă pentru sezonul de primăvară-vară 2014 şi toamnă-iarnă 2014-2015; - Provocări ale pieţei în comerţul cu articole de modă - Premise ale consumului de modă până în 2020, atât în România, cât şi în Europa. Sperăm că v-am trezit interesul pentru ediţia de faţă şi vă urăm lectură plăcută şi interesantă. Să aveți o primăvară plină de soare, speranţe şi bucurii! Si, nu în ultimul rând, multe contracte! Lucian Diaconu, Director Editorial lucian.diaconu@businesstexin.ro

Sumar

Index capitole ediţia 16

Rftb - salonul profesionist al industriei modei �� 12

1) MODA SI DESIGN VESTIMENTAR �� 23

Tendințe toamnă-iarnă 2014-2015 �� 26

2) MATERII PRIME SI ACCESORII �� 49

Tendințe primvară-vară 2014 �� 34

3) CONFECŢII TEXTILE ŞI TRICOTAJE �� 81

Expoziția de design românesc la Londra �� 38

4) ARTICOLE TEHNICE ŞI ECHIPAMENTE

Seara designerilor – Satu Mare �� 40

DE PROTECŢIE ��151

Industria textile – pielărie, încotro? �� 50

5) VOPSIRE, IMPRIMARE TEXTILĂ

Chinezării fabricate în Italia �� 82

ŞI FINISARE TEXTILĂ ��159

România și Fondurile Europene �� 86

6) ÎNCĂLŢĂMINTE, MAROCHINĂRIE, CONFECŢII PIELE SI BLANĂ ��167 7) UTILAJE PENTRU INDUSTRIA TEXTILE-PIELĂRIE 183 8) COMERŢ& SERVICII ��201

Moda - anatomia cuvântului �� 24

(Maglierie Cristian Impex şi Textile Medicale Arad) Proiect de 1,3 milioane de euro implementat de Trico-Point Gaești �� 90 Investiție de 850.000 de euro în utilaje de ultimă generație la Trotuștex �� 93 Sectorul de textile şi confecții al UE se restrânge �� 96 Piața europeană de textile de interior ��152 Textilele tehnice în Europa ��154 Davo Star - fonduri europene pentru cercetare ��156 Finisajele textile, eseniațiale pentru industria europeană de profil ��160 Modernizarea producției de încălțăminte la Acellum Timișoara ��168 Mașini de țesut destinate obținerii de țesături tehnice pentru aplicații industriale ��184 Un business la modă, fashion e-commerce ��202 Comerţul online este în creștere ��207 Vestige, un atelier complet de frumusețe ��208 Scandal din cauza târgurilor externe cu bani de la buget ��210 Despre târgurile finanțate de stat (continuare) ��212 Retail: Segmentul de îmbrăcăminte și încălțăminte în România, creștere în 2013 ��214

Salonul profesionist al industriei modei O nouă sesiune de contractări pentru industria modei din România va avea loc cu ocazia ediţiei de primăvară a salonului RFTB. Profesioniştii sistemului vor avea ocazia să vizioneze propunerile brandurilor româneşti şi străine pentru noul sezon toamnă/iarnă 20142015. Urmărind interesele industriei româneşti, această ediţie a salonului RFTB îşi lărgeşte aria iniţiind noi secţiuni – STOCK – BRIDE – ACCESSORIES – aşteptându-şi vizitatorii interesaţi de evoluţia sectorului modei. Secţiunea STOCK va oferi posibilitatea valorificării produselor ieşite din sezon, cele destinate outlet-urilor şi altor sisteme de vânzare – online sau direct. BRIDE va fi rezervată tuturor produselor – ţinute de gală, accesorii şamd, destinate evenimentelor speciale. Secţiunea ACCESSORIES va cuprinde tot

sectorul de accesorii fashion. Salonul de TENDINŢE va constitui din nou punctul de atracţie al RFTB, pregătinduse pentru a dezvălui viziunea proaspătă a designului românesc dar şi internaţional, pentru sezoanele care vor urma. În cadrul RFTB vor fi organizate evenimente conexe – workshop-uri şi seminarii, prezentari de produse noi, târg de job-uri, toate realizate cu rolul de a întregi sfera activitatilor specifice unei asemenea manifestări. Programul intregului eveniment va fi disponibil online pe site-ul: www.rftb.ro. Buyerii, producătorii, importatorii, designerii, jurnaliştii şi toţi cei care activează în fashion şi în toate domeniile conexe sunt aşteptaţi la noua ediţie a salonului RFTB, în perioada 3- 5 aprilie 2014.

Salonul RFTB eveniment specializat "Business-to-Business"

Colecţiile pregătite a fi expuse în cadrul RFTB vor fi pentru sezonul toamnă/iarnă 2014-2015 (confecţii) primăvară/vară 2015 (ţesături)

Pentru informaţii suplimentare: Ovidiu Buta: ovidiu.buta@fashionandbeauty.ro Liana Martin: liana.martin@fashionandbeauty.ro Lucian Diaconu: lucian.diaconu@businesstexin.ro

RFTB este organizat la Centrul Expozitional Exporom din Pantelimon, Bulevardul Biruintei nr. 98

ediŢia RFTB din 25-28 septembrie 2013 în cifre:  71 de expozanţi – firme străine şi româneşti care au oferit de la ţesături la servicii şi utilaje, accesorii, încălţăminte, confecţii, tricotaje, lenjerie, dar şi oferte media, organizări de evenimente, unităţi de învăţământ de specialitate.  Salonul a fost vizitat de reprezentanţii a aproape 600 de firme, specialişti din industria modei care şi-au manifestat interesul pentru acest tip de eveniment adresat în mod direct şi preferenţial profesioniştilor sistemului. Marea majoritate a vizitatorilor au fost din România, însă s-au înregistrat vizitatori şi din: Germania, Portugalia,

Deschiderea oficială

Turcia, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria, Suedia, Grecia, Italia. De remarcat a fost şi prezenţa câtorva buyeri din aceste ţări, în principal Germania.  Peste 15 televiziuni şi nenu mărate alte canale media au participat la deshiderea RFTB care a avut loc în prezenţa doamnei Ministru Maria Grapini.  Salonul a fost vizitat de Ambasadorului Mexicului, (Agustin Gutiererez Canet) soţia Ambasadorului Braziliei - David Herero De La Fuente, reprezentanţi ai Direcţie Economice din Ambasadele Angliei şi Austriei.

Design

Universitatea de Vest, Timişoara

Emina Stoianovici

UAD, Cluj-Napoca

Inga Brăgaru

Florentina Giol

Alina Morar

UAD, Cluj-Napoca

UNA, Bucureşti

Florin Dobre

Molecule F

WM Designer Concept Store

Lena Criveanu

Creal Design

Salena Style

Ana Maria Besleaga

Lacramioara Crisan

Flore Diana

UNA, Bucuresti

FanyLux Timişoara

Caucci

Glamour-fur Leonard Collection

Ginette

Lytos

Spencer

Sorbino - Caucci

Confecţii damă

Jolidon

Magic Women - Verona Mode

Confectii barbati

Paolo Rossi

Adalin

LCT Collection

Grazie Filipeti

Stilosport

Spencer

Authentic GFM

Deska

Eldemas

Grisport

S’Oliver

Marco Tozzi

Simona B, Italia

Mainetti Romania

Sport

IrishGreen

Încălţăminte

Materii prime, accesorii

Umeraşe Ser-Viz

Prym Fashion Romania

Hackenberg

Tesilgraf Ro

Il Textile

Dorobanﾅ｣ul SA

Cameleon Textil

ﾅ｢esﾄフuri Baroko

Mainetti Romania

Mabotex

Mountek, Germania

Sunstar

Utilaje

Bro Rom Sibiu

Tricolor Textil

Servicii

Transilvania Fashion

Primo Service

Salon tendinţe

UNA, Bucureşti

Logistică

Total Media

Seminarii

Prezentări de modă

Vizitatori

Momente speciale

Next edition 3-5 aprilie 2014

CAPitolul 1

ModĂ şi design vestimentar

www.rftb.ro 23

Moda

ca subiect de cercetare,

anatomia cuvântului

Litografie care arată modurile în care era purtat șalul la început de secol 19 în Franța; desen de Durin, pentru cartea lui Albert Charles Auguste Racinet, Costumul istoric (1888)

T Tinuta Grand Guignol a lui Christian Dior, care a apărut pe coperta revistei US Vogue, numarul din mai 1951.

ermenul de „mode” a apărut pentru prima dată în 1482, un cuvânt folosit pentru a arăta „o manieră generală a modului de a te îmbrăca”. Termenul își are rădăcinile în cuvântul latin „modus”(mod, măsură), iar începând din 1393, termenul „mode” a ajuns să însemne mod (modalitate), apoi „façon”, care a condus mai departe la cuvântul „fashion” din limba engleză. A te îmbrăca „à la mode Nouvelle” (în noua modă) din 1549 a devenit „être à la mode“ (a fi la modă). Momentele în care au avut loc aceste schimbări semantice sunt departe de a fi precise, dar pot fi interpretate ca date cheie în dezvoltarea, în sensul modern, al termenului modă. De fiecare dată când 24

au avut loc schimbări, precum o nouă situație socială (apariţia unor noi concurenţi), progresul tehnologic (transformarea materialelor, diversificarea produselor) sau evoluțiile economice (comerţul, structurile de distribuție), acestea au asigurat modei elementele esențiale pentru dezvoltarea sa. Astfel, la sfârșitul Evului Mediu, schimbarea economică sau socială, a fost un punct de cotitură, la fel de intens ca și revoluția industrială sau boom-ul economic de după război, toate etapele fiind considerate ca momente de răscruce în noțiunea de modă. Însăși ideea de industria modei este supusă schimbărilor „les modes” ( fashions), un termen acceptat de la 1692 pentru a defini profesiile anexate industriei, a

canismelor concurențiale şi propagarea modelului. Analizată ca o tendință pentru o expresie simbolică de prestigiu social, moda a dat naştere la diverse teorii cu privire la răspândirea de modele (Spencer, Tarde, Simmel, Veblen), ceea ce duce la identificarea unui dublu proces de imitație și diferențiere. „Moda, reprezentând reproducerea celor care doresc să se distingă de cei care nu vor să iasă în evidență, înseamnă că aceasta se schimbă în mod automat” (Valéry). Vorbind din punct de vedere sociologic , această concepție dezvoltă procesele de distribuire a modelelor, fie într-o concepție piramidală a societății (elita socio-economică) , sau o concepţie transversală (elita culturală), care desemnează o parte a populaţiei cu comportament alternativ ca lideri de modă (intelectuali, cei de pe margine, tineri, etc.) –Burgelin-. Aceste trei abordări - istorice, sociologice sau funcționaliste (chiar de la etnologie sau psiho-analiză ) - combinate, mai ales după război, într-o serie de mai multe analize structurale care au meritul de a încadra rolul îmbrăcămintei în funcție de individ, organizarea socială și a sistemelor sale de gândire. Această linie de cercetare, analizată de lingvişti, ne permite să explorăm legea generală care stă la baza evoluției unui sistem de îmbrăcăminte și, ca atare, să se abordeze îmbrăcămintea nu doar ca un obiect, dar şi ca reprezentare a unui sistem de valori. La confluența acestor opinii, moda este în continuare observată, disecată, elogiată sau insultată. Încă incită la fel de mult dorinţa şi, cum vine sub umbrela moralei și a filosofiei , fie ca o „simplă întrebare a vanităţii” , sau un destin pentru societățile desăvârşite. Aceasta este respectată la fel de mult cum este şi condamnată. “Contro la Moda”, de Ugo Volli scrisă în 1992 nu este oare o imitaţie a “La Contre La Mode”, de Fitelieu, scrisă în 1642? În timp ce este văzută că fiind „capricioasă, inutilă și elitistă”, moda este, de asemenea, și „laboratorul magicianului”, în opinia lui Christian Dior, care mai spune și că „fiind forțat să trăiască după aceste legi nebune, înțeleptul nu este niciodată primul care o urmează ... nici ultimul care o păstrează”. Traducere după un text de Bruno Remaury, Profesor IFM 25

Encyclopædia Britannica

devenit, în 1860, „moda” cu dublu înţeles azi - adică „o tendință colectivă și tranzitorie în îmbrăcăminte și maniere” și, de asemenea, tot ce înseamnă în general industria modei. În timp ce noțiunea de modă s-a schimbat în timp, aşa s-a schimbat și felul în care moda a fost privită în diferite momente: primele scrieri cu privire la specificitatea subiectului au apărut în secolele 17 și 18. În eseuri umoristice sau pamflete, moda era considerată ca un mijloc de a înțelege necesitățile și obiceiurile individuale. Aceste tradiţii sunt incluse în lucrări celebre, cum ar fi „Le Courtisan à la mode” de Charles Sorel , „The Anatomy of Abuses” de Philip Stubbes și „Les Caractères” de La Bruyère. Această tradiție literară a luat amploare la începutul secolului al 19-lea, odată cu dezvoltarea unei „literaturi de portrete umane”, care s-a folosit de îmbrăcăminte pe scară largă, și întotdeauna ca o expresie mecanică a omului (Balzac, Barbey d’ Aurevilly, Mallarmé ), legată de un început de teoretizare a importanței sale, introdus de Kant în “Antropologia” lui, sau de Carlyle în al său “Sartor Resartus”, luând legile de imitație ca dinamică a unei societăți balbism (bâlbâite). În paralel, în secolul al 19-lea au aparut primele reflecții ale unor istorici, pictori și scriitori cu privire la istoria obiectelor vestimentare, acestea fiind de fapt analize care au avut ca scop observarea și datarea evoluției purtării rochiei (Leloir, Quicherat, Racinet). Această abordare a devenit apoi o tradiţie în sine - care ar putea fi numită pre-etnografic „curiozități”, începând cu secolul 15 până la secolul 18 aceasta a tratat hainele într-un mod mai mult topografic decât cronologic (Just Amman, Cesare Vecellio ). Această metodă istorică a dat naştere unui volum major de documente prețioase care înseamnă că cele mai multe piese pot fi datate și enumerate, dar a ignorat sensul din spatele aspectului, oprindu-se la o simplă taxonomie socială și geografică și abordând schimbarea obiceiurilor de îmbrăcăminte ca fiind rezultatul unei modificări de gust cu nici o altă consecinţă. La începutul secolului, o a doua școală de gândire a propus o explicație funcțională pentru apariția sau traducerea articolelor de îmbrăcăminte. Această abordare mai mult antropologică tratează nevoile utilizatorului ca element determinant în constituirea aspectului exterior (Flügel, Kroeber). În paralel, așa cum este „dificil de a aduna îmbrăcămintea ca şi suma unui număr de instincte individuale și este nevoie pur și simplu de o multiplicare pe o scară de grup” (Barthes) - o abordare a modei dezvoltată în sociologie. Moda privită din acest unghi a devenit instrumentul perfect pentru studierea me-

Christian Dior cu modelul Dorothy Emms, 1952.

toamnă-iarnă Tehnicile tradiționale, combinate cu noile tehnologii, sunt esențiale în designul de produs, sunt de părere specialiștii de la CBI. Pentru sezonul următor avem propuneri de siluete neasteptate, structuri protective și o serie de suprapuneri de materiale. CUT AND SEW

SKIRTS

femei

Fuste duble

Decolteuri În V adanc

Flanele stramte, cu glugĂ

Cardiganuri fluide

Piele tip ‘vintage’ Cu părţi detaşabile

Straturi detaŞabile

Fustă plină

Topuri futuristice sculpturale

Croit şi cusut

Petrecute, cu cordon

fuste

KNITWEAR

TROUSERS

Blocuri de culoare

Detalii din blanĂ artificialĂ

Inchideri asimetrice

De inspiraţie motociclistică Cardiganuri supradimensionate, cu cordon

Amestec de piele cu tricot

Conici, cu dungă

Impletituri in diagonalĂ Şi cambrĂri

TRICOTAJE

şalvari cu talie inalta

Largi, cu elemente decorative

PANTALONI

WOVEN TOPS

JACKETS

cĂmĂŞi tip blazer

Patchwork Straturi duble

topuri petrecute, fără mâneci

Detalii de blană

Bluze În stil kimono

Inspirată din base-ball

Veste de ‘motociclist’ din piele

TOPURI ŢESUTE

jachete 8

Cu o formă rotunda

Supradimensionata, cu cordon

_ 2014 2015 CUT AND SEW

Pulover cu mixuri de materiale

SHIRTS

BĂrbaŢi

Jachete din jersey deconstruite

Jachetă matlasată Hanorac cu strat dublu

Sistem de inchidere cu fermoar

Simetrii grafice

Pictate manual

Cu buzunare multiple Matlasate

Mixuri de imprimeuri

Croit şi cusut

Cămăşi

KNITWEAR

JACKETS

Inchideri asimetrice

împletituri fantezii Blocuri de culoare

Blazer sport

Decolteu adÂnc

Blazer vintage cu patchwork

Pulovere din mohair

Jacheta detaşabilă matlasată

Jacheta tip biker în strat dublu

Tricotaje

Jachete

Jachetă tricotată Pantaloni matlasaţi

Cu talie înaltă şi largi Clasici cu manşetă

pantaloni 13

Pantaloni training

Jacheta cu terminaţii nefinisate

Parka cu buzunare multiple HainĂ cĂptuŞitĂ cu fermoare

Pantaloni cargo cu fermoare multiple

Trench cu detalii din blană

Imbracaminte de exterior 16

Sursa: CBI Ministry of Foreign Affair

OUTERWEAR

TROUSERS

TENDERNESS

TENDERNESS COLOURS TENDERNESS - Sensibilitate 5 Structuri moderne și materiale ușoare, dar cu volum; materiale contrastante sunt combinate, creând astfel noi structure. Suprapuneri de materiale subtile, pe de o parte, combinate cu țesături aspre. Culorile sunt senzuale și delicate, cu nuanțe subtile și rafinate de gri, roz, albastru deschis, violet; accente mai puternice de vișiniu închis, maro ciocolată și negru-cărbune. Formele sunt practice și lejere, deconstruite și supradimensionate.

TENDERNESS DETAILS

TENDERNESS WOVEN MATERIALS 6

HIGHLANDS COLOURS HIGHLANDS – Tinut muntos Sursa de inspirație pentru această temă poate 13 fi găsită în frumusețea frustă a ținuturile de munte. Structuri brute, neprelucrate, forme moi, în culorile proaspete ale vegetației și pământului. O temă a supraviețuirii, în care protecția și funcționalitatea sunt esențiale. Îmbrăcăminte cu un aspect ‘vintage’, cusături nefinisate, materiale decolorate, texturi diferite în același produs, chiar soluții tip patchwork.

HIGHLANDS DETAILS

HIGHLANDS WOVEN MATERIALS 14

ARTISTIC COLOURS 21 ARTISTIC O temă în care personajul de bază este artistul innovator care caută surse de inspirație și face uz de meșteșuguri din trecut. Aplică și experimentează, folosindu-se de noile provocări în materie de culoare, formă și material. Silueta este foarte important, culoarea face prima impresie – culorile sunt puternice și vibrante, folosite individual sau în combinații contrastante. Materialele sunt combinate într-un mod neașteptat, găsim broderii și aplicații surprinzătoare, amestecuri de subțire cu gros. Tăieturi supradimensionate cu forme pătrățoase.

ARTISTIC DETAILS

ARTISTIC WOVEN MATERIALS 22

SCIENTIFIC – Stiintific O abordare futuristică, cu așteptări legate de o viața 29 diferită. Materialele cu finisaje special protejează corpul, punându-l totodată în valoare. Din nou, contrastele – coloristice, de textură și grosime – joacă un rol esențial. Culori metalice calde, bronz și argint învechit, lucioase sau mate, materialele sunt într-un joc de subțiregros-transparent. Formele urmăresc linia corpului, toate componentele sunt focusate pe un design tri-dimensional. Găsim detalii tehnice, tăieturi cu laserul, cusături speciale.

SCIENTIFIC WOVEN MATERIALS

SCIENTIFIC DETAILS 30

Sursa: CBI Ministry of Foreign Affair

SCIENTIFIC COLOURS

Tendinte

primăvară-vară 2014

După o “toamnă românească” plină de proteste şi ecologie, se anunţă o primăvară plină de tensiuni, incertitudini, zbucium. De aceea, designerii au hotărât: moda se pregăteşte şi ea de un război, unul în care vorbim de amazoane moderne – the Iron Lady, în ţinute strălucitoare metalice, luptătoare pe tărâmul modei pentru a readuce pacea în gândurile tuturor celor care freamătă acum. Pentru asta, femeia are nevoie de antrenament, de aceea ţinutele sport sunt mai în tendinţe ca oricând. Vorbim de un sport glamuros, un sport care te aduce la forma ideală pentru o viaţă plină de ritm, o viaţă în care îţi cucereşti teritoriile visate. Cum luptă cel mai bine femeia dacă nu prin artă? Print art-urile dau nota de originalitate necesară acestei lupte feminine aşa că, de la Picasso la grafitti, o întreagă lume artistică cucereşte noile piese ale sezonului. Lupta se desfăşoară pe toate tărâmurile modei, de aceea designerii fac din nou înconjurul lumii, arătându-i frumuseţea, bucată cu bucată, în piese de inspiraţie etno care păstrează unicitatea fiecărei zone în parte. Orice ar fi însă, trebuie să nu uităm să ne păstrăm aerul de tinereţe, optimismul căpătat în anii de studenţie. Iar pentru că acum lumea optează pentru studii la Oxford, de ce să nu vină şi moda cu ceva în stil? Aşadar, din anii studioşi ai tinereţii, cu influenţe de campus britanic, o modă sobră, masculină, încheiată până la gât, dar şi invers, un upside-down că e mai sexy şi mai altfel.

The Iron lady Dacă până acum s-au purtat strălucirile metalice pe timp de noapte, acum designerii le aduc la lumina zilei, transformând femeia într-o nouă creatura de basm, vorba ceea “la soare te puteai uita, dar la dânsa ba!”. Aşa că sezonul de primăvară/vară 2014 va da liber acces la tot ce înseamnă ţinute cu strălucire: fustele argintate se vor purta cu T-shirturi, pantalonii aurii cu bluze vaporoase, jachetele de aramă cu pantaloni scurţi, biker jacket metalice cu pantaloni clasici, salopetele vor fi înmuiate parcă în metale lichide. Ţinutele te vor

Lanvin

Max Mara

Rochas

Phillip Lim

Dolce&Gabbana

Oscar de la Renta

transforma astfel într-o iron lady care vor străluci în plină lumină furând toate privirile. Lanvin, Max Mara, Rochas, Phillip Lim, Dolce&Gabbana, Oscar de la Renta, Proenza Schuler

Sport glam Indiferent în ce domeniu lucrezi, cât eşti sau nu pasionată de modă, cu siguranţă tendinţa sport a ultimelor sezoane te-a prins, ba chiar ţi se potriveşte ca o mănuşă. Nu de alta, dar cine nu îşi doreşte în ziua de azi să aibă o sănătate de fier şi un corp bine întreţinut pe care să stea hainele ca turnate?! A străluci într-o ţinută cu elemente sport nu mai e de multă vreme o extravaganţă, ba chiar e uşor mainstream, având în vedere câtă lume a luat cu asalt sălile de sport. Şi e foarte bine aşa! Colecţionează deci pe mai departe în garderoba ta topurile sexy, fustele şi pantalonii scurţi, piesele vestimentare cu linii decorative care fac trimitere

Stella McCartney Marni

la echipamentele sportive. Nu uita de fermoare ca detalii obligatorii, de jachetele sport şi de încălţămintea de inspiraţie sport, mai ales cea flat şi în general tot ce poate fi adus într-o combinaţie rafinată de sport cu glamour, pentru că a presăra pe ici pe colo câte un element strălucitor într-o viaţă cu ritm nu face decât să te pună mai bine în valoare. Gucci, Tom Ford, Prada, Stella McCartney, Marni, Vera Wang, Balenciaga, Alexander Wang

Gucci

Tom Ford

Alexander Wang

Vera Wang

Tommy Hilfiger

Sacai

Art prints Printuri picturale, tuse artistice, culoare, hainele primăverii sunt tablouri în mişcare. Tendinţa de a personaliza, de a da o notă aparte, de a evidenţia prin acel ceva care poartă urma unei acţiuni artistice, aceasta e nota de originalitate a sezonului de primăvară/vara 2014. Poţi să alegi piese vestimentare care poartă doar “amprente de pictori”, adică tuse picturale, sau poţi alege printuri care să aducă o întreagă lucrare artistică pe haina ta – un portret, un peisaj, o atmosferă. De la Picasso la grafitti, o adevărată lume artistică poate poposi pe noile piese must-have ale sezonului care urmează. 35

Chanel, Prada, Céline, Louis Vuitton, Dior, Jil Sander. Christopher Kane, Kenzo, Versace, Armâni

Louis Vuitton

Christopher Kane

Chanel

Prada

Céline

Alexander McQueen

Givenchy

Valentino

Donna Karan

Chloe

Dries Van Noten

Missoni

Versace

Înconjurul lumii într-un sezon Dacă ultimele sezoane ne-au adus mai aproape etno-designul, tendinţa este în continuare una pe val, iar piesele vestimentare care fac înconjurul lumii prin sursa lor de inspiraţie reuşesc să se păstreze cu succes şi în garderoba primăverii. Păstrează sau achiziţionează şi poartă deci tot ce are imprimeuri tribale cu referiri africane. La fel, poartă tot ce te poate transforma într-o prinţesă păgână care se roagă la toţi zeii fashion, alegând cape ori jachete, fuste ori bluze brodate ori imprimate cu motive antice. Poţi purta fuste şi rochii fluide şi vaporoase, chiar cu alură de djebala, în layere şi nuanţe deşertice, dar poţi fi şi o războinică modernă învăţând să te lupţi sub armuri fashion ori doar harnaşamente decorative, oricum dar cu spirit războinic. Pentru a păstra însă şi izul naţional, poţi purta în continuare şi piesele designerilor romani de inspiraţie autohtonă, de la ii la fote, tot arsenalul care are în dotare elemente de etno-design. Singura indicaţie ar fi să rămâi în limitele unui styling fresh, fără alunecări pe panta copy/paste a portului popular din oricare care colţ al lumii. Céline, Alexander McQueen, Givenchy, Valention, Donna Karan, Chloe, Dries Van Noten, Missoni

Oxford night style Atmosfera studioasă coboară pe plaiurile fashion într-un stil cât se poate de original. Uniforma de student se combina cu ţinutele night wear întrun mod aparte, rezultând o vestimentaţie care ne duce cu gândul la lungile nopţi ale studenţiei. Şi nu, nu cele de discoteca, ci cele de studiu, de sesiune, doar ca totul e aşa mai pe english style, adică sobru şi curat. Cămaşa cu guler mic e declinată în toate felurile posibile şi asortată în toate modurile posibile. Ea devine piesa centrală în jurul căreia gravitează fuste, salopete, trenchiuri, pantaloni scurţi, unele din acestea chiar împrumutându-i acesteia elemente definitorii. Combinaţiile cu piese vestimentare inspirate din lenjerie dau o notă originală ţinutei. Altuzarra, Dior, Victoria Beckham, Alexander Wang, Balmain, Bottega Veneta, Prabal Hermes Gurung, Vionnet

Altuzarra

Dior

Victoria Beckham

Balmain

Yohji Yamamoto

Acne Studios

Must Have-urile sezonului Fusta plisată Ja che t a motor- bi ke c u fermoar Cămaşa masculină Pantofii cu vârf ascuţit Pantofii sport Franjuri Imprimeuri, dungi, broderii şi dantelă, piele de piton, notă masculină, culori îndrăzneţe dar şi pastel, străluciri metalice, “crop-it”

Alexander Wang

Vionnet

Frumuseţea se creează

expoziţia de design românesc la Londra

Luna februarie a adus designului românesc o expoziţie la Londra, organizată de către ICR. Potrivit Institutului Cultural Român, după trei prezenţe consecutive la Săptămâna Modei de la Londra, începând cu anul 2011, elegantul sediu din Belgrave Square a devenit scena predilectă de promovare a creativităţii româneşti în capitala britanică. De Liana Martin

xpoziţia de design vestimentar “Frumuseţea se creează”, a fost vernisată pe 12 februarie şi a prezentat ţinute şi proiecte semnate de unii dintre cei mai ingenioşi tineri designeri de modă români - Cristina Sabaiduc, Lana Dumitru, Ioana Ciolacu şi Lucian Broscăţean. Conceptul acestui eveniment a insemnat o incursiune în atelierele unde, departe de ochii lumii, din cele mai uimitoare forme, materiale şi tăieturi se creează cele mai noi “avataruri” ale frumuseţii. Cristina Sabaiduc s-a născut în România, dar a crescut în Canada, unde a absolvit cursurile Universităţii Ryerson din Toronto. Mizând pe o abordare foarte personală, plină de imaginaţie, Cristina s-a specializat lucrând cu designeri precum Carolina Herrera şi Jeremy Laing, iar creativitatea sa nonconformistă i-a adus o bursă de excelenţă oferită de Lancôme şi un premiu

pentru inovaţie la |FAT| Toronto Alternative Arts and Fashion Week 2009. După ce a experimentat mai multe dimensiuni ale industriei modei în Toronto, New York şi Paris, Cristina s-a stabilit, în 2010 în Marea Britanie, unde şi-a lansat propriul brand. Pe lângă frecventarea cursurilor Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Ioana Ciolacu a studiat în paralel moda la Universitatea 38

Expoziţia designerilor români de la Londra s-a desfăşurat în timpul London Fashion Week, sub umbrela unui eveniment mai amplu, organizat de către British Council şi British Fashion Council – International Fashion Showcase.

Naţională de Arte din Bucureşti. Datorită dublei sale specializări, ca arhitect şi designer de modă, Ioana a dezvoltat un stil unic, explorând relaţia dintre natura statică a clădirilor şi structura fluidă a vestimentaţiei şi încercând să estompeze graniţele dintre lux şi îmbrăcămintea de stradă în fiecare din colecţiile sale. Ioana a fost recompensată cu premii la concursuri naţionale şi internaţionale, printre cele mai recente succese ale sale numărându-se, în 2013, câştigarea prestigiosului titlu Designer for Tomorrow, în competiţia patronată de Stella McCartney la Berlin. Absolventa cursurilor Universităţii de Arte din Bucureşti, Lana Dumitru şi creaţiile sale inedite stârnesc exaltare mai ales în rândul tinerilor, pentru care moda ce afişează reinterpretarea folclorului românesc este o adevărată comoară. În anul 2011, Lana a câştigat concursul lansat de Puma, creând jacheta cu motive tradiţionale româneşti - Puma T7 Etno Shake, în ediţie limitată. Pasionată de printul digital, care poate fi regăsit pe toate piesele imaginate de ea, Lana surprinde prin ingeniozitate şi prospeţime, dintre cele mai cunoscute designuri ale sale remarcându-se rochia “Facebook” şi colecţia cu grafică naivă a Cimitirului Vesel din Săpânţa. Lucian Broscăţean a absolvit Facultatea şi Masteratul de Design vestimentar la Universitatea de Artă din Cluj-Napoca, în prezent fiind asistent universitar şi doctorand în cadrul UAD. Încă de la debutul său, din 2008, cu colecţia “Nomadic Symptoms”, designerul s-a aflat într-o continuă explorare a noilor posibilităţi ale modei contemporane. Colecţiile lui Lucian Broscăţean au fost prezentate în România şi în Europa, designerul participând de cinci ori consecutiv la MercedesBenz Berlin Fashion Week. Mobilitatea, stilul de viaţă nomad, versatilitatea şi spaţiile heterotopice sunt doar câteva dintre zonele esenţiale abordate de tânărul creator. Expoziţia designerilor români de la Londra s-a desfăşurat în timpul London Fashion Week, sub umbrela unui eveniment mai amplu, organizat de către British Council şi British Fashion Council – International Fashion Showcase. Sarah Mower – renumit critic de modă internaţional – a acordat cele patru premii “best designer” ale International Fashion Showcase 2104 – marele trofeu pentru Hyein Seo din Corea şi trei menţiuni special pentru: Sopho Gongliashvili (Georgia), Lucian Broscăţean (Romania) şi Matthias Winkler (Austria). Pentru Lucian Broscăţean mai trebuie menţionat un detaliu recent (după expoziţia de la Londra), el a fost ales să reprezinte, printr-una din lucrările sale, imaginea zilei, în cadrul concursului internaţional organizat de LVMH(Louis Vuitton

Moet Hennessey), un concurs la care au participat peste 1.200 de designeri din întreaga lume. Imaginea aleasă a stat alături de alte 40 de lucrări selecţionate din portofoliile trimise de către toţi participanţii. Sursa mediafax/ICR Lista celor care au jurizat lucrările designerilor în acest an a cuprins nume impresionante din lumea modei internaţionale: Sarah Mower Alison Moloney Alistair O’Neill Andrew Groves Anna Orsini David Hayes Imogen Fox Kendall Robbins Oriole Cullen Maria Lemos Marie Schuller Mandi Lennard Robb Young Susie Lau

BFC Ambassador of Emerging Talent (Chair) Centre for Fashion Curation London College of Fashion Central Saint Martins & Fashion Curator University of Westminster British Fashion Council The Financial Times The Guardian British Council Victoria and Albert Museum Rainbowwave SHOWstudio Mandi’s Basement Contributor International New York Times and Business of Fashion Style Bubble

Anna Orsini şi Lucian Broscăţean

A -a participare a grupului

SIL

Jolidon la

Paris Perioada 25-27 ianuarie a marcat cea de-a 17-a participare a grupului Jolidon la Salonul Internaţional de Lenjerie (SIL) de la Paris, cel mai important eveniment mondial din domeniu.

alonul s-a desfășurat sub egida “Paris – capitale de la création, capitale de la mode”, alăturându-se astfel celorlalte expoziţii de profil de la Porte de Versailles: Maroquinerie, Who’s Next, Interfilière. Peste 26.000 de vizitatori din peste 100 de ţări au avut ocazia să asiste, timp de trei zile, la lansarea colecţiilor specifice sezonului Toamnă-Iarnă 2014 / 2015 a 550 de mărci de prestigiu din domeniul lenjeriei intime. Au fost prezenţi 600 de jurnalişti, iar SIL a

beneficiat în acest an de serviciile a 25 de birouri de promovare din străinătate şi de o comunicare la cel mai înalt nivel de eficienţă şi rapiditate. Salonul a avut trei zile de show-uri magice de modă, standuri pline de profesionişti ai sistemului veniţi să vizioneze şi să contracteze colecţiile expuse. Statisticile communicate de biroul SIL Paris au anunţat cifrele salonului astfel: 21 % au fost retaileri francezi, 19 % italieni, 8 % belgieni; 58 % dintre buyeri au provenit din Arabia Saudită si 6 % din Japonia; 41 % dintre vizitatori au fost francezi şi 59 % internaţionali. Zonele de atracţie au purtat nume incitante, invitând la momente de neuitat: Dancing legs – pen-

tru show-uri, Trends Boutique pentru zona de tendinţe sau, pentru prima dată, Super Lord area – pentru lenjeria masculină, o direcţie care creşte în importanţă şi care merită tratată separat. Jolidon a participat și de această dată cu un stand de 153 mp, situat în zona “Be Essential”, pe cea mai importantă alee a salonului, alături de cele mai prestigioase mărci (Chantelle, Chantal Thomas, Aubade, Lise Charmel, Simone Pérèle, Empreinte).

Arhitectura acestuia a fost un exerciţiu de imbinare creativă între rigurozitatea stilului clasic şi detaliile handmade, care a adus în prim plan ideea de modă şi stil. Jolidon a expus o colecţie specială în zona numită “Super Lord” o colecţie care s-a încadrat în tema aleasă de organizatorii Salonului pentru aceasta zonă nouă - arta tatuajului. Noile colecţii Jolidon Fashion, Jolidon Clandestine, Prelude (brandul premium din portofoliul grupului Jolidon) şi Jolidon Men au beneficiat de o promovare aparte, propunerile Jolidon şi Prelude pentru sezonul următor fiind selecţionate de către marile birouri de stil pariziene în toate expoziţiile şi forumurile salonului. Tendinţele modei pentru sezonul următor au fost ilustrate în spectacolele de modă ale organizatorilor, precum şi în cadrul paradelor zilnice din cadrul standului Jolidon, rea lizate şi de această dată în colaborare cu trupa de balet Edi Stancu. La salon au participat reprezentanţi ai celor mai importante canale de distribuţie din industria lenjeriei intime: marile magazine, reţelele specializate de lenjerie, gold buyers şi magazinele exclusiviste. Această ediţie a înregistrat o creştere a numărului vânzătorilor en-detail / detailiştilor şi, mai mult, evenimentul a punctat revenirea retailerilor francezi pe prima poziţie în clasamentul Salonului, acum în proporţie mai mare faţă de ediţia anterioară. În topul primelor 10 ţări, din punct de vedere al vizitatorilor, s-au regăsit: Franţa, Italia, Germania, Regatul Unit, Belgia, Spania, Rusia, Japonia, Olanda şi Elveţia.

interviu

Cine este SCHWARZ INDUSTRIAL

ATELIER CĂMĂŞI

Interviu cu Aurelian Babatie

CHWARZ INDUSTRIAL este o companie care asigură consultanţă producătorilor de confecţii textile pe probleme de producţie, productivitate şi calitate. Managerii companiilor româneşti sunt reticenţi la un mod de lucru transparent, deoarece scoaterea la iveală şi corectarea problemelor din fabricile lor ar insemna acceptarea ideii unui management tehnic defectuos, fapt de ar afecta imaginea lor. De aceea, producătorii români preferă să piardă bani decât să externalizeze anumite poziţii de management tehnic. Cum aţi ajuns să fabricaţi cămăşi pe măsură? Un client italian, fabricant de cămăşi, ne-a ambiţionat şi, după terminarea colaborării, am decis că şi consumatorii români merită cămăşi de calitate la preţuri corecte, tinând cont de puterea de cumpărare din Romania. Am achiziţionat utilaje, dispozitive de coasere, soft pentru proiectarea computerizată a tiparelor, plotter şi am deschis ATELIERUL DE CĂMĂŞI. Care este realitatea despre fabricanţii de cămăşi pe măsură? Se ştie că la majoritatea producătorilor de cămăşi în SISTEM LOHN saltul de la calitatea medie la calitatea cerută de consumatorul avizat este foarte dificil de realizat. O pot face in departamentul tehnic doar cu un preţ ridicat pentru clientul final. Aşa au apărut fabricanţii de cămăşi pe măsură însă 95 la sută dintre ei nu au maşini de cusut. Aceşti intermediari de manoperă prezintă clientului catalogul de ţesături, stabilesc parametrii produsului şi apoi caută o fabrică unde ar putea fi cusută cămaşa clientului respectiv. Rezultatul este un produs bun dar cu un pret exagerat. Ei sunt intermediarii şi nu fabricanţii cămăşilor pe măsură. Care sunt punctele tari ale ATELIERULUI DE CĂMĂŞI SCHWARZ? În primul rand, personalul este ultra-specializat, pornind de la teste practice de ţesătură, proiectare, design tehnic şi până la finisaje. Clientul nostru este “obligat”să participe la procesul de design. La sfârşitul procesului de producţie satisfacţia clientului este mai mare şi, implicit, publicitatea pe care o face va fi mai mare. Care sunt obiectele vestimentare pe care le realizati acum si ce faceti in plus fata de anii trecuti? În momentul de faţă realizăm cămăşi bărbăteşti în proporţie de 90 % şi, în rest, cămăşi de damă si pen-

tru copii, toate pe măsură. Sunt momente când intervine uzura psihică şi atunci mai facem şi rochii de epocă, folosind tehnici de coasere haute couture. Cum funcționeză Online-ul, în comparaţie cu afacerea clasică? Clienții au din ce în ce mai puţin timp şi, vrem - nu vrem, comerţul online va lua amploare. Pe site-ul nostru, clienţii sunt învăţaţi cum să măsoare o camaşă care le mulţumeşte aşteptările până la un punct şi cum să facă observaţii tehnice. Aceste informaţii ne sunt trimise şi noi realizăm ceea ce îşi doresc. Clientul este îndemnat să devină “PROSUMATOR” (PROducător, con-SUMATOR). În felul acesta, cu sprijinul clientilor, preţul pe care îl promovăm este de 150 de lei – camaşa, ambalată în cutie individuală. Ce ar trebui făcut pentru creşterea consumului de ţinute vestimentare? Stim cu totii ca preturile sunt ridicate de comercianţi. Produsele contrafăcute sunt o problemă. Sunt şi producători care aduc marfă din China şi din Turcia, schimbă etichetele şi o prezintă ca fiind fabricată în România. Dacă privim industria textilă românească, observăm că străinii lucrează la noi pentru că suntem inventivi, buni specialişti, ne adaptăm uşor cerinţelor şi rezolvăm problemele “din mers”. Punctul nostru slab este că nu ştim să vindem: dacă reuşim să realizăm un produs pornind de la zero la final nu ştim să-l vindem la adevăratul sau preț.

Nu se pot face reparaţii sau retuşuri. Dacă ai greşit faci altă cămaşă.

Istoric Compania a fost înfiinţată în 2003. Execută cămăşi bărbaţi şi damă, 100% bumbac folosind tehnologii de coasere industriale si Haute couture. Cămăşile pot fi personalizate cu monograme cu aţă de mătase sau aţă metalică, personalizarea făcându-se gratuit.

SCHWARZ INDUSTRIAL

Str. Mugur nr. 34, Focşani, jud. Vrancea Tel.: +40 726.777.511 E-mail: aureliano68@yahoo.com Web: www.ateliercamasi.com; www.schwarz-industrial.com

CAPitolul 2

Materii prime și accesorii

Recomandările noastre

R.L.

Producator de: Etichete ţesute Etichete imprimate Benzi Jacquard Benzi imprimate Benzi autoadezive Ecusoane Lanyard’uri

TEXTILE

Vanzare en-gros

Industria Textile - Pielărie

ÎNCOTRO Evoluţia industriei textilelor şi pielăriei româneşti de după 1989, dar mai cu seamă de cincişase ani încoace, este din ce în ce mai dificilă, fenomen despre care publicația noastră a relatat în mod constant, ca o preocupare majoră a întregii activităţi economice din aceste sectoare. Clienţii noştri – producătorii în special, sunt din ce în ce mai preocupaţi, chiar îngrijoraţi faţă de perspectivele deloc încurajatoare ale producţiei interne de textile, de îmbrăcăminte şi încălţăminte care, deşi cunoscute foarte bine de către factorul politic, au fost lăsate în voia sorţii.

oi, cei de la BUSINESSTEXIN, organizăm şi participăm la târguri şi expoziţii şi avem misiunea de a discuta direct cu producătorii români din domeniu, aşa că avem posibilitatea de a ne apleca asupra subiectului şi a-l analiza cu obiectivitate, fără pretenţia de a deţine cheia rezolvării în-

tregului fenomen. De la bun-început trebuie spus că analiza de faţă nu caută vinovaţii, ci cauzele care au dus la această stare de lucruri şi aduce în faţa cititorilor opiniile cele mai diverse ale actorilor de pe piaţa de profil din România pentru îndreptarea situaţiei. Producătorii din industria textilelor, îmbrăcămintei, încălţămintei şi produselor de marochinărie se află astăzi într-o situaţie cel puţin delicată, ca să nu spunem mai mult. O întreagă parte a economiei naţionale – industria uşoară – se află astăzi într-un moment dificil, creat în ultimii 24 de ani de nepăsarea şi uşurinţa cu care cei mai mulţi au înţeles aplicarea politicilor de realizare a economiei de piaţă. Federaţia Patronală a Textilelor,Confecţiilor şi Pielăriei din România (FEPAIUS) a avut, anul trecut, întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Economiei în cadrul unor consultări şi a expus principalele probleme cu care industria textile-pielarie se confruntă astăzi, precum şi o serie de măsuri ce ar trebui luate pentru rezolvarea lor. Sinteza discuţiilor a dus la identificarea a două direcţii principale de acţiune pe care să se aşeze măsurile de redresare: 1. Trecerea de la lohn la producţia sub marcă proprie, ca o condiţie esenţială pentru ameliorarea valorii adăugate în industrie. 50

2. Refacerea lanţului de valoare adăugată prin reluarea culturilor de plante textile, dezvoltarea industriei lânii şi mătasei, producţia de fire şi fibre sintetice. De discutat se discută multe, însă important câte din cele puse pe masă se pun și în practică, sau cât de realiste sunt aceste idei. După ce s-a distrus aproape toată infrastructura de producție a materiilor pimare, acum este “incredibil” să incepi să reiei acest proces de la zero, pe un domeniu ce in perspectiva anilor 2020, va fi mult restrâns. Trebuie cu toții să înțelegem că industria de textil- pielarie în România cât și în întreaga Europă este un domeniu ce se contractă pe fiecare an ce trece! Ce nu inteleg reprezentanții (?) FEPAIUS și mai ales cei din Ministerul Economiei este că pentru un producător în sistem Lohn, este foarte greu să producă sub marcă proprie dacă nu chiar imposibil. Marca proprie nu înseamnă că iți faci o etichetă în care iți pui numele dorit, trebuie să convingi consumatorul prin design, materiale de calitate și neaparat brandul tău să aibă o poveste, care să continue de la un sezon la altul, poveste ce trebuie să facă parte dintr-o strategie de marketing integrătă. Ei, în astfel de termeni foarte puține mărci românești se încadrează. Ne aducem aminte că, începând din anul 2005, odată cu dispariţia surselor interne de materii prime şi a creşterii accentuate a preţului utilităţilor, foarte multe firme de profil s-au închis şi au dispărut definitiv din aceste sectoare economice. Aşa se face că în 2011, numărul firmelor din industria textile-pielarie, care sa si producă, abia mai ajungea la puţin peste 6000… La fel de adevărat este şi că modificările structurale din învăţământul românesc au dus la dispariţia formelor de pregătire a viitorului personal calificat pentru industria uşoară. Astăzi, practic, nu mai există acele licee industriale şi şcoli profesionale care pregăteau muncitorii textilişti şi confecţioneri, fapt ce se reflectă acut în lipsa acestora de pe piaţa muncii. Criza economică în care a intrat şi România a adus industriei uşoare, la fel ca economiei în ansamblu, măsuri cu adevărat draconice care, în loc să creeze bazele sănătoase pentru relansare, au tras şi mai mult în jos o economie confruntată deja cu problemele specifice unei ţări intrate de curând în economia de piaţă. Creşterea TVA de la 19 la 24%, lipsa ajutoarelor economice pentru re-înfiinţarea culturilor agricole de materii prime şi ajutorarea sectorului zootehnic, creşterea fiscalităţii, creşterea preţurilor la energie electrică şi la produsele petroliere, instabilitatea şi greutăţile unui sistem legislativ stufos, interpretabil şi galopant – sunt numai câteva dintre măsurile luate de factorul politic ce au dus la regresul puternic al unui sistem industrial cu tradiţii foarte puternice în România.

La toate acestea se adaugă unele situaţii aproape aberante care sunt consecinţa directă a neimplicării controlului juridic, economic şi politic într-un hăţiş de acţiuni la limita dintre legal şi infracţional. Astfel, un sistem corupt de relaţii obscure a dus la situaţia aberantă ca producătorii de piei finisate să nu se poată aproviziona direct de la abatoare din cauza speculanţilor care au creat un adevărat cartel al intermedierii comerciale cu piei de animale, adesea fără acte. Acesta duce, de cele mai multe ori, fie la exportul produselor neprelucrate, fie la creşterea artificială a preţului acestora, încurajând astfel cumpărarea pieilor prelucrate din import (de cele mai multe ori de proastă calitate, dar la preţuri mici). Dar lipsa materiilor prime nu se reduce doar la pieile prelucrate! Începând din 1990, odată cu schimbările majore în agricultura românească date de schimbarea formelor de proprietate, a dispărut majoritatea culturilor de plante industriale. Inul şi cânepa, odinioară

plante cu tradiţie în cultura şi istoria noastră, au dispărut aproape cu desăvârşire. Ca să nu spunem că, în cazul cânepii, o temere vecină cu prostia umană a dus chiar la interzicerea acestei culturi din cauza confuziei dintre Canabis indica şi banala cânepă din care, mii de ani, oamenii au făcut haine! Dacă înainte de 1989 România era al patrulea mare exportator de cânepă al lumii, astăzi ţara noastră mai are doar 51

distribuție fire textile și industriale

1982, Nicolae Ceauşescu vizita Combinatul de fire şi fibre sintetice Moldosin,

câteva hectare cultivate în staţiunile de cercetare… La fel de rău stăm şi în privinţa lânii de oaie de calitate superioară, deşi oieritul este încă destul de prezent în economia agricolă. Lâna de oaie care astăzi este prelucrată doar la Ghimbav de catre Transilana. Firele şi fibrele sintetice româneşti sunt şi ele doar o amintire a vremurilor de mult apuse. Astăzi, la combinatul de la Săvineşti, o companie străină produce vopseluri… Nici urmă de fire şi fibre sintetice, nici urmă de Fibrex, Melana...doar Rifilul isi vede de activitate dar functioneaza cu materie prima de import si produsele obtinute peste 95 % sunt destinate exportului. Aceeaşi amintire dureroasă o reprezintă şi mătasea naturală; creşterea viermilor de mătase este o activitate extreme de rar întâlnită, iar stocurile mici de gogoşi se vând mai ales la export. Toate aceste materii prime, care odată erau produse în ţară, sunt acum mărfuri scumpe de import.

Ce e de făcut? Oamenii de afaceri din domeniul textilelor, îmbrăcămintei şi încălţămintei văd foarte desluşit şi resimt toate aceste probleme pentru care au şi soluţii şi le-au expus în nenumărate rânduri guvernanţilor. Acestea vizează măsuri ferme pe care decidenţii politici trebuie să le ia pentru: - Încurajarea dezvoltării sectorului agricol, în special al culturilor agricole industriale – in, cânepă, viermi de mătase; - Acordarea de către fondurile de garantare a unor garanţii de până la 90% afacerilor din sectorul textile-pielărie-încălţăminte pentru investiţii de interese sectorial şi eliminarea garanţiilor excesive de acordare a creditelor bancare; - Revigorarea industriei producătoare de materii prime sintetice (fire, fibre, piei şi blănuri artificiale); - Facilităţi fiscale pentru cei care îşi montează sisteme de celule fotovoltaice pentru obţinerea energiei electrice neconvenţionale; - Eliminarea taxei de cogenerare din tarifele de energie, diminuarea taxelor aferente certificatelor verzi, care trebuie, în opinia acestora, să fie suportate din fondul de mediu, nu din facturile consumatorilor; - Modificarea legislaţiei privind insolvenţa, astfel

încât să se facă distincţia între o firmă de bunăcredinţă aflată în dificultate şi o firmă care îşi declară intenţionat falimentul; - Simplificarea procedurilor vamale pentru importul temporar în vederea prelucrării; - Susţinerea activităţii de export de către stat; - Finanţarea programelor pentru dezvoltarea brandurilor proprii ale companiilor şi a brandului de ţară pentru industriile de textile-confecţii şi pielărie-încălţăminte; de brandul de țară se discuta și în 2005 când a luat ființă catalogul Businesstexin, însă nici până în ziua de azi nu s-a făcut nimic în acest sens. - Crearea unui cadru legislativ privind criteriile de selecţie a produselor din import în ceea ce priveşte calitatea lor, întocmirea corectă a documentelor, cu măsuri coercitive în cazul încălcării legii şi care să aibă drept scop protecţia consumatorului, care ar fi în beneficiul industriei textile-pielărie-încălţăminte, şi încurajării consumului produselor româneşti de bună calitate. Acestea sunt doar câteva dintre preocupările reale şi sensibile ale oamenilor de afaceri într-o piaţă de profil care a devenit din ce în ce mai sufocată de produse de proastă calitate provenită din ţări din afara Uniunii Europene, dar care au, adesea, preţuri mici. Problema o constituie, însă, faptul că nici astăzi, la aproape un an de la stabilirea acestor acţiuni, guvernul nu a luat nici o măsură de punere a lor în practică. Lucrurile au rămas în aceeaşi situaţie ca în luna aprilie 2013, în “buna tradiţie” românească…

Şi atunci se pune întrebarea: Vor mai găsi guvernanţii noştri calea prin care măsurile politice de redresare economică a României să dea rezultatele scontate chiar de ei înşişi prin măsurile stabilite împreună cu partenerii de dialog?Pentru că, orice s-ar spune, rezultatele economiei naţionale reflectă în mare măsură activitatea (sau inactivitatea) guvernamentală în orice societate! Iar setea de putere politică fiecărui partid de a se afla la guvernare este imensă… Numai aşa se va închide cercul accederii şi menţinerii puterii politice, când faptele însoţesc promisiunile…! 52 distribuție fire textile și industriale

advertorial

EST VEST SRL Furnizorul tău de

calitate

fire şi ţesături de Fire Bumbac 100% Combed,Carded Fire bumbac 100% Open End Ţesături din bumbac 100%

st-Vest SRL este membru al asociaţiei Imlitex HoldingS. Suntem furnizori pentru producători de confecţii, fabrici de textile de casă şi atelierelor de cusut . Noi ne aprovizionăm cu materii prime textile de la furnizorii noştri tradiţionali din Turkmenistan, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan, Kirghistan, Moldova, Belarus, Coreea, India, Pakistan, Vietnam, China, Thailanda, Malaezia, Egipt, Indonezia, Turcia şi alte ţări producătoare de bumbac. Compania IMLITEX are depozite în România, Lituania, Polonia, Ungaria și Portugalia.

Est vest Srl distribuie:

 Ţesătură 100% bumbac şi amestec polyester cu bumbac (pânză, panama, half panama, satin)

 Fire 100% bumbac OE pieptănat, cardat;  Fire 100% poliester și în amestec cu bumbac;  Spandex marca Creora®, de la 10D (11dtex) la 1690D (1880dtex). Compania noastră este reprezentanţă Hyosung Corporation din Coreea de Sud, cel mai mare producător de fire elastice din lume. Noi aprovizionăm pieţele din România, Bulgaria, Ungaria și Republica Moldova.

Est- Vest Srl ca reprezentant unic în România a IMLITEX TEXTILE UAB asigura:  Livrare rapidă: 6-10 zile de la confirmarea comenzii.  Noi păstrăm stocuri de materii prime pentru cearceafuri de pat şi articole din fire în depozitele noastre.  Calitate bună şi eficientă în rezolvarea cererilor clienţilor.  Condiţii de plată flexibile. Specialiştii din echipa noastră oferă clienţilor noştri non-standard, cele mai bune şi cele mai economice, eficiente soluţii pentru problemele lor. Vom lucra împreună cu clientul pentru a obţine un ţel comun şi din acest motiv compania noastră poate fi considerată ca un partener strategic. Pentru satisfacerea clienţilor noştri, în 2009 IMLITEX Holdings a fondat filiala de TEXTILE SERVICE UAB, care furnizează materiale finite, produse textile gata făcute şi articole buclate pentru industria textilă din Europa. Produsele noastre sunt create special pentru hoteluri, restaurante, spitale, sanatorii, spa, spălătoriilor, cusut prese, angrosişti, comercianţi şi alte firme de textile. TEXTILE SERVICE UAB prin EST Vest SRL poate prelua comenzi de vopsire, albire, condiţionare şi servicii de spălare pentru ţesături dar şi produce pe comandă aşternuturi din bumbac sau satin.

istoric

Societatea Comercială „Est-Vest” SRL a fost înfiinţată în 2004. Principala activitate a companiei noastre este distribuţia de materii prime chimice, materii prime agricole şi textile.

Est-vest SRL

Str. 25 Octombrie nr.65, Cărei - Jud Satu Mare Tel.: +40722696748 Email: marketing@est-vest.ro; office@est-vest.ro

Centru logistic

Str. Gării nr.311, 547100 Bălăuşeri, Jud. Mureş Tel.: +40265763741;+40735181300 Web: www.est-vest.ro

53 distribuție fire textile și industriale

advertorial

Avantajele achiziționării de ţesături prin reprezentanţa comercială

vând colecţii în permanenţă actualizate, în pas cu tendinţele modei, Il Textile se adresează designerilor și brandurilor românești care doresc să folosească țesături și accesorii de calitate, în colecțiile lor. Managerul Il Textile, doamna Iulia Darie, a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări: Cât lucrați pe bază de comandă și cât livrați din stoc, ținând cont că producătorul român lanseaza comenzile “în scurt”? IL TEXTILE este o firmă cu activitate - în principal - de reprezentanţă, deci majoritatea livrărilor sunt pe bază de comandă. Într-adevăr, e destul de dificil să lucrăm cu producatorii din România, pentru că ei doresc o livrare în termen foarte scurt, cu puţin timp înainte de a incepe producţia pentru sezonul următor. Noi am găsit soluţii de multe ori, dar nu pentru toate cazurile. Aşteptăm ca şi producatorii români să înceapă să se organizeze la fel ca toţi ceilalţi producători din Europa şi din lume - şi anume elaborarea şi înaintarea comenzilor cu două sezoane înainte! De exemplu, eu am fost acum la salonul Premiere Vision de la Paris, unde s-au lansat colecţiile de ţesături şi accesorii pentru sezonul primavară-vară 2015 . Încă din timpul târgului, dar şi în perioada imediat urmatoare, producătorii au solicitat mostre pentru realizarea colecţiilor. Apoi, până la târgul din septembrie - când se vor lansa colecţiile de ţesături pentru toamnă-iarnă 2015-2016, se vor da comenzile la furnizori. Deocamdată avem foarte puţini clienţi care lucrează în acest mod. Ce noutati aveţi pentru sezonul următor, care sunt produsele noi pe care le propuneţi? Noi avem două secţiuni: una pentru sectorul industrial şi semiindustrial şi alta pentru sectorul de lux, aşa că în permanenţă avem articole noi. Întotdeauna partenerii noștri ne trimit hangerele cu noutățile lor, chiar inainte de a le prezenta la târguri. Reprezentaţi mai multe branduri străine de ţesături în Romania şi în Bulgaria; care sunt avantajele pe care le oferiţi. ca reprezentanţă de comenzi ? Rolul unei reprezentanţe într-o ţară este acela de a oferi servicii cât mai bune şi de a actualiza în permanenţă colectiile, precum şi desfăşura o activitate de logistică mai accesibila, în limba şi conform stilului fiecărei ţări în parte. Practic, noi prezentăm producatorilor de confecţii din

IL TEXTILE

România colecţiile actualizate, după care lansăm şi urmărim comenzile până la livrare. Există, practic, multe avantaje pentru clientul din România, acolo unde se află o reprezentanţă, si le putem enumera: - Nu se deplasează la târgurile de profil din alte ţări pentru a vedea colecţiile şi noutăţile; - Nu trebuie să cunoască o limbă straină, ca să poată comunica cu furnizorii; - Nu plăteşte TVA – pentru că facturarea se efectuează direct la client; - Cumpără marfa la preţul producatorului; - Primeşte marfa direct de la producător, la sediul firmei sale; - Eventualele reclamaţii sunt rezolvate mai rapid prin intermediul agentului reprezentant. Spuneţi-ne, care sunt cele mai importante probleme cu care va confruntaţi în relaţia cu producătorii români? - Clienţii noştri vor livrări în termen foarte scurt, ceea ce este aproape imposibil atunci când vor sa lucreze colectii noi; - Ei îşi doresc produse foarte bune calitativ, dar la preţuri mici, imposibil de realizat pentru calitatea respectivă; - Clienţii solicită termene de plată mai lungi, dar, din păcate, majoritatea partenerilor noştri solicită plăţi în avans, deoarece companiile de asigurari internaţionale nu acordă credit multor producători din România, din cauza indicatorilor economici.

Il textile este reprezentantul de vânzări în România al grupului Macpi, Ima.

DEspre ll Textile este o companie cu capital românesc, prezentă pe piața noastră încă din anul 2003 şi care reuneşte o gamă largă de ţesături destinate atât sectorului de lux cât și producţiei de serie a confecţiilor mai multor producători europeni consacraţi din Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, Portugalia.

il textile

Str. Baicului nr. 80 (incinta Elcomp), Sector 2 Bucuresti Tel:/Fax +40-21.252.80.46; Mobil: +40-723.385.196 E-mail: iltextile@gmail.com; Web: www.iltextile.com

advertorial

Umerașe personalizate

OROTTI ELIA, directorul general al Umerașe Ser-Viz conduce eficient o echipă de profesioniști bine pregatiți și veghează personal asupra desfășurării întregii activitați a firmei. ”Umerașele se pot personaliza după gama de culoare și pot avea plăcuțe inscripționate. Producem umerașe într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe. Vă oferim o gama largă de umerașe destinate tuturor necesitatilor, pornind de la lenjerie intimă până la îmbrăcăminte de orice tip și mărime. Umerașele sunt dotate cu accesorii în funcție de dorința, într-o gamă largă de culori și se pot personaliza cu denumirea pe care o doriți. Umerașele sunt fabricate din materiale la standard european la prețuri fără concurență. Noi urmarim satisfacerea clientilor nostri la un nivel inalt, prin oferirea celor mai bune combinatii de pret si calitate a produselor si serviciilor cerute de clienti. UMERASE SER-VIZ S.R.L. știe ce înseamnă un client mulțumit, suntem siguri că putem face față oricărei provocări ” a declarat pentru Businesstexin , Elia Morotti , director general Umerașe Ser-viz.” Compania oferă umerașe de toate dimensiu-

nile, pentru sacouri, costume, pantaloni, cămăși, cravate, eșarfe , ciorapi, șosete. Varietatea dimensională a umerașelor acoperă toată gamă de mărimi iar finisajul plăcut cu substanță activă parfumată în compoziția materialului conferă prospețime permanentă. Umerașele produse la Câmpina nu se degradează în timp și nu-și schimbă culoarea. În plus, se pot produce umerașe în orice nuanță de culoare. Deviza firmei Umerașe Ser-Viz este: calitate, promptitudine și eficiență.

Istoric SC Umerase Ser-Viz SRL este o firmă cu capital integral italian producătoare de umeraşe înfiinţată în Câmpina. Compania dispune de echipamente tehnice de inaltă performanță, livrează prompt și eficient orice cantitate de umerașe, într-o gamă largă de tipuri, adaptată oricăror cerințe.

Sc UmeraȘe Ser-Viz SRL

Str. Lt. Col. Adrian Oprescu nr.26, Câmpina 105600 jud. Prahova Telefon/Fax: 0244.374.150 Mobil: 0722.570.050 Persoana de contact: Morotti Elia - Director General E-mail: office@umerase.ro Web: www.umerase-ser-viz.ro

CAPitolul 3

confecţii textile şi tricotaje

Recomandările noastre

Sentierri Dress For Success

ÎMBRACAMINTEA SIBIU SCM 81

ChinezĂrii fabricate În Italia Presa mondială, și mai ales cea de profil, face constant referire la Bangladesh, după incendiul care a cuprins mai multe unități de producție confecții în aprilie 2013; recenzii tăioase la adresa practicilor de producție din această țară, al doilea mare producător mondial, dar și la adresa marilor lanțuri de modă care au producție aici. Dar și în Europa există situații asemănătoare, din mai multe puncte de vedere. O serie de problemele au loc, constant, într-un oraș cu o îndelungată tradiție în domeniul textil, și anume Prato, Italia. 82

Incendiul de la fabrica Shen Wu, Prato

apte oameni au murit într-un incendiu dintr-o fabrică chineză din Prato, la sfârșitul anului 2013. Victimele accidentului, șapte morți și patru răniți, erau toți de naționalitate chineză. Acest dezastru a atras atenția asupra condițiilor mizere de muncă la care sunt supuși acești oameni, un adevărat regim de sclavie în orașul european. Dintre toate orașele italiene, Prato are cel mai mare procent de imigranți chinezi. La o populație de 188.000 de locuitori, autoritățile locale estimează că ar fi aproximativ 30.000 de imigranți chinezi. În total, în Italia trăiesc 277.000 de chinezi. Inițial, motivele incendiului au fost neclare, flăcările provocând prabușirea unei părți a fabricii. În această parte a clădirii se află micile dormitoare ale lucrătorilor chinezi. Accidentul au scos la suprafață condițiile existente. Muncitorii lucrează fără forme legale și trăiesc în niște colibe improvizate împreună cu familiile lor, în construcția cu scop industrial. Întrucât existau materiale plastice întinse peste tot, focul s-a întins cu repeziciune, în timp ce gratiile puse la geamuri au împiedicat orice tentativă de scăpare.

Foto: Reuters

Invazia chineză

Salariul pentru o oră de muncă este estimat la 1 euro, iar un schimb durează aproximativ 18 ore/zi.

În ultimii 20 de ani, antreprenorii chinezi au preluat controlul asupra industriei de confecții din fortareața textilă italiană. Conform autorităților locale, numeroși cetățeni chinezi lucrează fără permis de muncă, pe salarii infime, în fabrici de textile. Din cauza competitivității extrem de ridicate, numeroși producători italieni au fost constrânși să-și închida porțile. Din datele Camerei de Comerț din Prato, reiese că există aproximativ 4.000 de companii chineze în provincie, specializate în pronto moda/moda rapidă/fast fashion, care înseamnă modele noi la prețuri mici, cu livrare rapidă, și cu câte 10-15 lucrători ilegali în fiecare fabrică. Autoritățile se plâng de faptul că cetățenii chinezi nu platesc niciun fel de taxe, iar majoritatea veniturilor pe care le obțin sunt trimise înapoi in 83

China, la familii. Pe de altă parte, serviciile sociale, școlile și spitalele sunt suprapopulate de aceleași persoane. Jumătate din nou-născuții din Prato sunt chinezi. Mii de lucrători italieni și-au pierdut locurile de muncă din domeniul textil în ultimii ani, iar numărul acestora crește în continuare cu repeziciune. Din anul 2000, numărul de angajați cu acte în regulă din acest domeniu s-a redus la jumătate, la doar 20.000 de lucrători. Aceste companii chineze din Prato exportă în toată lumea și aprovizionează mari retaileri, dar și branduri de textile locale. Salariul pentru o oră de muncă este estimat la 1 euro, iar un schimb durează aproximativ 18 ore/zi. Autoritățile locale nu au niciun fel de control asupra situației. Câțiva reprezentanți ai autorităților de la Roma și-au exprimat indignarea după incendiu, iar Ministrul pentru Imigrări, Cecile Kyenge, a condamnat situația de la Prato ca fiind o serioasă încălcare a demnității umane. Totuși, ca și în situațiile anterioare, asemenea declarații nu au fost urmate și de niște măsuri propriu zise. În ianuarie 2010, Ministrul de Interne al Italiei anunța o luptă dură împotriva muncitorilor chinezi fără forme legale din Prato. Poliția a făcut un raid masiv ce a fost denunțat de oficialii chinezi pentru metodele „neortodoxe” specifice trupelor SS. Însă ulterior nimic nu s-a schimbat. Primarul Roberto Cenni a declarat într-un interviu televizat că în fiecare an sunt făcute verificări la sute de firme, și cele care operează ilegal sunt închise, dar fără folos; în foarte scurt timp își redeschid activitatea, în alta locație, cu aceleași proceduri. Cenni s-a plâns în repetate rânduri de chinezi, care nu urmează nicio regulă, însa în aceste circumstanțe, de ce nu se ia nicio măsură ? Problemele administrației locale sunt reprezentate nu doar de numărul scăzut de ofițeri de poliție, dar și de lipsa unor măsuri legale. Controlul deficitar al problemei nu este cauzat doar de barierele de limbaj, ci și de faptul că în fiecare an apar noi și noi fabrici chineze, în timp ce cele vechi sunt aduse la faliment, în încercarea de a scăpa de taxe.

Brandul „Made in Italy” are, la rândul lui, de suferit

Unii ar putea crede că brandul reprezintă produse italiene de bună calitate, produse la un standard decent și în același timp foarte ieftine. Însă clienții sunt înșelați și păcăliți. Faptul că un pulover este atat de ieftin nu se datorează doar materialului la preț redus. Prețul este dat în primul rând de companiile chineze din Prato, ai căror angajați lucrează în condiții severe, mizerabile, dupa cum arată și accidentul menționat anterior. Italia a fost mult timp privită ca o țară lipsită de probleme 84

din punct de vedere al producției. Chiar si Biroul Mondial de Conformare în Afaceri (BSCI) a considerat întotdeauna Italia ca fiind o țară lipsită de risc. Pentru BSCI, chiar și după focul devastator din Prato, Italia nu a fost inclusă pe lista țărilor de risc, așa cum sunt alte 14 țări europene, printre care România și Bulgaria. Cu toate că aceste situații și condiții subumane din Italia, și mai ales din Prato, nu sunt noutăți pentru BSCI. Odata cu evoluția rapidă a industriei modei, condițiile de lucru din Asia au ajuns și în Europa. Autoritățile susțin că în Italia s-au creat premizele unui adevărat „Vest Salbatic”

al capitalismului, prin aducerea acestor metode chiar în inima Europei.

Macrolotto susține economia zonei În Prato, al doilea oraș ca mărime din Toscana, criza și-a arătat colții în ultimii ani, însă cu mai puțină severitate comparativ cu restul Italiei. Președintele Asociației Industriale din Prato (Confindustria), Andrea Cavicchi, a subliniat faptul că, în contrast cu situația din restul Italiei, economia locală a scăzut foarte puțin în ultimii ani. Rata șomajului la nivel local este de aproximativ 7%, față de 11% în restul țării. Cum este posibil acest lucru, într-un oraș care în ultimii 20 de ani a pierdut 4000 de companii, adică jumătate din companiile textile, care ofereau peste 20.000 de locuri de muncă? Răspunsul îl reprezintă faptul că aici se află cel mai mare Chinatown din Italia, Macrolotto, districtul industrial din Prato unde activează aproximativ 3600 de producători chinezi. Conform estimărilor oficiale, aceste companii au o cifră de afaceri anuală de 1.5 miliarde de euro, jumătate din această sumă venind strict din exporturi. În clădirile din Macrolotto, confecțiile nu sunt doar stocate, ci și produse, majoritatea în condiții de lucru mizerabile.

Speranța moare ultima

Conform Camerei de Comerț din Prato, jumătate din companiile nou înființate în fiecare an sunt de origine chineză. Utilizarea în mass media a imaginii chinezilor care distrug industria textilă locală este considerata de unii a fi o greșeală. Acesta este și crezul Președintelui Industriașilor, Andrea Cavicchi, dar și al secretarului sindicatului local. Conform lui Cavicchi, antreprenor în domeniul textilelor, situația a fost stabilizată. Multe dintre cele 2800 de companii italiene de textile, care au împreună aproximativ 20.000 de angajați, au obținut în ultimul an o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro, fapt ce a contribuit la o creștere a capitalului și competitivității. Cavicchi susține că aceste companii sunt dedicate calității și inovației, aspecte ce sunt la mare cautare în Asia. Acesta speră că în timp autoritățile locale și companiile chineze din Prato vor găsi o metodă de colaboare pentru viitor și își vor combina principalele atuuri. Majoritatea încercărilor de până acum de acest gen au eșuat lamentabil. Cavicchi este totuși încrezător, deoarece două companii chineze au devenit deja membre ale Asociației Industriașilor. 85

Controalele periodice din fabrici nu rezolva nimic.

România și

România a ajuns să folosească doar 26% din fondurile comunitare puse la dispoziţie în perioada 2007-2013, adică aproape 5 miliarde de euro, mult sub targetul de 10 miliarde asumat de autorități. De Mihaela Maier n topul beneficiarilor de fonduri europene, România este abia pe locul 12, cu de patru ori mai puţini bani decât Polonia, aflată în fruntea clasamentului. Într-o emisiune Biziday de la sfârșitul lunii octombrie a anului trecut, în care s-a vorbit despre “conspirația fondurilor europene”, a fost invitat si Marius Dontu, expert pe fonduri europene. Întrebat fiind de ce România nu absoarbe fonduri, acesta a raspuns direct și la obiect: statul e de vină, prin oamenii din administrație. Din păcate, unii dintre angajații autorităților de management nici măcar nu citesc Ghidul beneficiarului, pentru a putea răspunde întrebărilor reprezntanților companiilor. Ignoranța nici măcar nu este atât de condamnabilă pe cât ar fi rea-voința. Un fost director de vânzări de la o fabrică românească de faianță și gresie povestea în urmă cu doi ani cazul unui client care-și construise o pensiune cu fonduri europene și i-a fost refuzată rambursarea banilor investiți în gresie și faianță, deși era o cheltuială eligibilă, pe motiv că nu era clară proveniența produselor. În condițiile în care omul avea acte care arătau clar că e vorba de produse românești. După câteva zile petrecute de beneficiarul fondurilor împreună cu furnizorul de produse la sediul autorității de management situația s-a clarificat și cheltuiala a fost rambursată. Directorul de vănzări al companiei românești încerca să găsească un motiv pentru care angajații AM au pus pe drumuri beneficiarul fondurilor și, din păcate, singurul răspuns pe care l-a găsit a fost rea-voința. Multe situații sunt încă tratate după bunul-plac al funcționarilor

unor instituții de stat. Să sperăm că astfel de cazuri sunt din ce în ce mai rare. Din păcate, am stat de vorbă cu firme din industria ușoară care au fost total nemulțumite de experiența pe care au avut-o cu implementarea unor fonduri. De la o societate care a implementat un proiect cu fonduri europene, achiziție de utilaje, care a confirmat că și-a atins toate obiectivele propuse, am primit la redacție următorul răspuns: “Am discutat cu patronatul companiei noastre, care mi-a transmis că nu sunt interesați să-și publice opiniile, motivând 86

Autoritățile de Management pun pe drumuri beneficiarii fondurilor din rea-voință.

26.610.214,00 lei și contribuția proprie a la realizarea acestui proiect a fost de 50%. Pentru acoperirea acestei sume, societatea a făcut un împrumut”, a declarat directorul societății, Marian Păsat. Fondurile au fost folosite pentru achiziționarea a 80 de mașini de tricotat Stoll. “Ca urmare a implementării acestui proiect, capacitatea de producție s-a modernizat, în sensul diversificării gamei de produse realizate, diversificare care corespunde noilor cerințe ale clienților, în paralel cu extinderea pieței de desfacere”, spune Marian Păsat. Pentru accesarea fondurilor și pentru implementarea proiectului, societatea din Calafat a colaborat cu un consultant specializat, o colaborare caracterizată de managementul firmei ca fiind foarte bună. Si colaborarea cu Autoritatea de Management este apreciată ca fiind foarte bună, constructivă și la obiect. Mulțumit de rezultatele obținute, directorul companiei încurajează și alte firme din domeniu să facă acest lucru și se gândește la posibilitatea accesării de noi fonduri, pentru utilități. “Având în vedere expriența acumulată pe parcursul implementării proiectului, suntem dispuși să reluăm un proiect de finanțare cu fonduri europene nu numai în domeniul creșterii competitivității economice, dar și în alte domenii, cum ar fi cel al energiei (ex.cogenerării), dat fiind faptul că suntem mari consumatori de energie electrică dar și de combustibili convenționali necesari producerii aburului tehnologic.” Societatea Maglierie Cristian Impex SRL a fost înființată în anul 1997 cu capital integral străin, italian. Si-a început activitatea cu un număr de 150 de angajați și numărul acestora a crescut până la 1200, pe măsura extinderii activității. În urma implementării proiectului, au fost create 75 de locuri de muncă. Capacitatea de productie a ajuns la circa 1.600.000 de unități de produs/an, iar cifra de afaceri se situează la circa 40 de milioane lei anual. Mulți dintre români au auzit despre această fabrică în mai 2013, când în jur de 70 de angajate de la fabrica din Calafat au ajuns la spital după ce s-au intoxicat cu o substanță folosită pentru dezinfectarea halei de producție. Mai multe televiziuni și ziare au anunțat acest incident din fabrica de tricotaje. A avut loc o anchetă, s-au dat niște amenzi, după care totul a re-intrat în normal. Oare? Așa cum ne-am obișnuit déjà, toate articolele publicate online sunt commentate de cititori. Pe site-ul Ziarului Financiar, care a relatat cazul, Foto: www.Stoll.com

că nu doresc să comenteze sau să-și exprime public punctul de vedere în ceea ce privește modul de lucru al instituțiilor statului român”. Nu înțelegem și nu suntem de acord cu această abordare, care nu are nimic constructiv. În acest număr al revistei am realizat câteva materiale despre companii românești din industria ușoară care au accesat fonduri europene. Cei care ne-au răspuns au declarat că, deși au întâmpinat mici dificultăți pe parcursul implementării, sunt mulțumiți de rezultate, acestea ridicându-se la nivelul așteptărilor. Cu alte cuvinte, nu a fost ușor, dar a meritat.

Maglierie Cristian Impex SRL Fabrica de tricotaje din Calafat a încheiat, în 14 iunie 2012, cu Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului un contract de finanțare pentru un proiect cu o valoare totală de 34.955.016,07 lei, cu o asistenţă financiară nerambursabilă de 13.305.107,00 lei. Proiectul a fost co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională și a avut o perioadă de implementare de12 luni. “Valoarea eligibilă a proiectului a fost de

Firmele investesc în tehnologii performanțe pentru a putea face fata cerintelor pietei

apare următorul comentariu al unui cititor: “Vă rugăm să continuați ancheta și să investigați și condițiile de muncă din această fabrică și modul în care se respectă legislația vis-a-vis de orele suplimentare. Sunt multe persoane care lucrează 12 ore pe zi, săptămâni întregi, fără a primi niciun fel de compensație! Într-adevăr este cam singurul angajator mare din zonă, dar asta nu înseamna că trebuie să expoateze pe nimeni.” Sunt multe comentarii similare, pe site-uri diferite, toate legate de condițiile de muncă și salarii mici. Patronul italian, Gianluca Mantovani, a acordat în noiembrie 2012 un interviu unui ziar regional, Gazeta de Sud, care prezintă “povestea italianului care se roagă de șomeri să le ofere un serviciu”. În interviu, omul de afaceri italian se plânge de fluctuația de personal și este de părere că “românii sunt persoane agreabile, au capacități multe, dar sunt leneși unii dintre ei [...] nu vor să muncească” și că legislația românească nu încurajează munca. Ba mai mult, omul de afaceri declara că abia așteaptă să se deschidă podul peste Dunăre ca să-și aducă oameni din Vidin. Podul s-a deschis între timp, ne întrebăm câți bulgari se îmbulzesc la poarta domnului Mantovani. Întrebat de salarii, patronul spune că “salariul mediu brut pe fabrică este de 1.400 de lei, în funcție de numărul de ore lucrate. Adică, în medie, muncitorii ar lua 1.000 de lei net pe lună.” Nici acest interviu nu a fost lipsit de comentarii negative, pe care nu le mai reproducem, cu excepția unuia, este o întrebare pe care și noi ne-o punem: “Am văzut imagini la tv și am rămas consternat... Cum e posibil ca în secolul 21 să se lucreze într-o încăpere fără nici un geam?” (realitatea.net) Trist este că, din teama de a-și pierde locurile de muncă, așa cum sunt ele, oamenii se ascund în spatele anonimatului, iar ideea de sindicat a dispărut demult din mentalitatea românilor. Nu plecăm urechea la comentarii anonime, dar suntem de principiu că de unde nu este foc, nu iese fum. În plus, nu suntem deloc de acord cu părerea italianului, că românii sunt leneși și nu apreciază un loc de muncă decent, mai ales în perioada de criză pe care o traversăm.

Problema este că Maglierie Cristian Impex nu este singurul angajator din industria ușoară care se plânge de muncitori, și nici primul producător de care se plând angajații. Cert este că salariile sunt mai mici decât în alte sectoare.

Textile Medicale SRL din Arad Societatea din Arad a demarat, în iunie 2011, un proiect cu fonduri europene, co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), finalizat în iunie 2013. Valoarea totală a proiectului a fost de 26.142.456,62 lei, cu o asistență financiară nerambursabilă de 9.868.584,94 lei. Conducerea societății ne-a trimis, la cerere, anunțurile publicate la începutul, respectiv la finalizarea proiectului, fără să răspundă la întrebările noastre referitoare la activitatea firmei în general și modul în care s-a derulat procesul de implementare a proiectului. În noiembrie 2010, când proiectul firmei era déjà aprobat și urma semnarea contractului cu Ministerul Economiei, conducerea societății a oferit o serie de informații publicației Ziarul Financiar. Entuziasmul față de proiectul pe care urma să-l implementeze societatea reiese clar din declarațiile directorului gen e r a l , Va l e nt i n a B ot aș. Din acest motiv ne așteptam la răspunsuri complete și complexe din partea managerului firmei arădene, despre care am auzit numai lucruri bune. Neam întrebat de unde vine această schimbare de atitudine, această reticență de a vorbi cu presa despre un proiect finalizat cu succes. Proiectul, depus în mai 2010 a fost admis pentru finanțare în octombrienoiembrie 2010, iar contractul a fost semnat și proiectul demarat abia în a doua jumătate a lunii iunie 2011. Compania a achiziționat utilaje specifice activității sale, și anume producerea de dispozitive ortopedice și ciorapi medicali. Proiectul a fost finalizat în 19 iunie 88

Textile Medicale SRL a încasat de la autoritatea de management aproximativ un million de euro la sfârșitul lunii noiembrie, mai exact în data de 29, adică după cinci luni de la finalizarea proiectului.

Noi fonduri pentru IMM-uri prin POS CCE La sfârșitul anului trecut, în 20 decembrie 2013, a fost publicată lista finală a companiilor selectate pentru finanţare în cadrul operaţiunii „Sprijin financiar cu valoarea cuprinsă între 1.065.000 şi 6.375.000 lei, acordat pentru investiţii în întreprinderile mici şi mijlocii – apel nr.3”. Proiectele care au fost admise în etapa de evaluare tehnico – financiară şi au fost selectate spre finanţare vor intra în procesul de contractare, a anunțat autoritatea de management POS CCE. Bugetul acestui apel este echivalentul în lei a circa

Societate Județ Perfect Carpets SRL IS Curzonia (RO) SRL BV Adina SRL GL

Punctaj

Societate Județ Running Tex SRL HD Offensive SRL SM Dana Textil SRL NT Lava Knitting SRL BH Karin Company SRL VN Elisa Conf SRL CJ

Punctaj

95,15 93,45 89,77

88,20 86,10 85,80 79,80 79,28 73,50

200 de milioane de euro. Selecţia proiectelor din lista publicată s-a făcut în ordine descrescătoare a punctajului, până la epuizarea bugetului. Prin urmare, lista proiectelor propuse spre finanţare cuprinde primele 198 proiecte până la punctajul de 88,55 puncte. Între societățile calificate am găsit și câteva, puține la număr, din industria ușoară. Toate proiectele sunt pentru modernizare, extinderea, achiziționare de echipamente, creșterea competitivității și diversificarea producției etc. Vă spunem doar firmele, județele de proveniență, punctajul obținut și valoarea finanțării nerambursabile. Comitetul de selecţie a întocmit și o listă de rezervă maximală a proiectelor care au obţinut un punctaj minim de 60 de puncte. Din această listă de rezervă vor fi notificate în ordine descrescătoare a punctajului, următoarele proiecte care vor fi finanţate în limita sumelor disponibilizate ulterior. Lista de rezervă rămâne deschisă până în iulie 2014. Printre societăţile care au proiecte admise, dar cu punctaj mai mic de 88,55 puncte se numără: Chiar dacă unele din cele 198 de companii calificate pentru finanțare vor renunța sau vor fi descalificate din varii motive, este puțin probabil ca firme cu un punctaj sub 80 de puncte să ajungă să semneze contractele de finanțare. În lista am găsit și firma Musette Exim SRL, al cărei proiect care presupunea achiziția de utilaje pentru punctul de lucru din județul Vaslui a fost respins. Nu știm din ce motive și ne întrebăm dacă autoritatea de management, comitetul de selecție, a transmis firmei bucureștene motivele respingerii. O altă societate, S&B Comp SRL din Neamț, a renunțat.

Foto: www.Stoll.com

2013, asta însemnând utilaje instalate, oameni angajați și instruiți, activitate de producție. Dintr-o listă a plăților efectuate pe parcursul anului 2013, publicată de AM POS CCE la sfârșitul anului, reiese că Textile Medicale SRL a încasat de la autoritatea de management aproximativ un million de euro la sfârșitul lunii noiembrie, mai exact în data de 29, adică după cinci luni de la finalizarea proiectului. Sumele încasate de societatea din Arad sunt: 3.986.074,39 lei de la FEDR și 648.895,83 de la bugetul de stat. Să fie acesta unul dintre motivele pentru care managementul firmei nu a vrut să răspundă la întrebări? Capacitatea de producţie a fabricii din Arad era în 2010 de 1,4 milioane de unităţi produse finite anual, exportate în totalitate în Franţa și prin investiția realizată cu fonduri europene s-a urmărit creșterea producției de ciorapi medicali. „Textile Medicale Arad este cea mai mare filială de producţie a grupului Thuasne din afara Franţei şi singura din România. În Cehia este o altă filială de producţie a grupului”, declara în 2010 directorul general, Valentina Botaș. Grupul Thuasne Franţa are filiale comerciale în toată lumea, dar cele mai importante pieţe de desfacere, pe lângă cea franceză, sunt Germania, Spania, Cehia, Olanda, Marea Britanie. Textile Medicale Arad, contrar așteptărilor, nu are un site de prezentare. Am intrat pe site-ul grupului Thuasne, în speranța că am putea găsi acolo informații legate de ‘cea mai mare filial de producție a grupului’. Surpriză, România apare acolo doar cu un centru de distribuție în București. Sucursale ale companiei sunt în multe state, printre care și Cehia, dar nu în România. Probabil o asociere cu România pe parte de producție nu face bine la imaginea grupului francez. Acționarii firmei Textile Medicale SRL din Arad sunt persoana fizică Elizabeth Ducottet, CEO Thuasne, și Thuasne Participations SA, iar în anul 2012 societatea a avut o cifră de afaceri de 61.958.230 lei, un profit de 3.347.084 lei și 287 de angajați.

Finanțare nerambursabilă (lei) 1.066.841,93 3.319.463,10 2.435.264,69 Finanțare nerambursabilă (lei) 5.576.775,92 6.347.972,00 6.315.666,21 6.358.196,32 1.257.196,00 2.034.675,76

Proiect de 1,3 milioane de euro implementat de

Trico-Point Gaești Prin investiția realizată în 2011, care constă în achiziția a 20 de mașini de tricotat rectilinii și a unui sistem IT Design, compania din Găești completează fluxul tehnologic existent, prin adăugarea activității de producere a materiei prime. Această măsură a fost luată pentru a creşte competitivitatea şi flexibilitatea firmei în ansamblu. 90

De Mihaela Maier nițial, societatea acoperea ultimele trei verigi ale fluxului tehnologic din producţia de articole tricotate, şi anume confecţionarea, spălarea şi călcarea puloverelor. Materia primă, reprezentată de panourile tricotate care intră în componenţa puloverelor, era furnizată de către clienți.

Afacerea s-a dezvoltat constant, cu pași mici, dar siguri Trico-Point SRL, cu capital integral privat, a fost înființată în anul 2003 de către o familie de italieni, familia Paolin, care avea o afacere de producție a tricotajelor și în Italia. Spațiul în care și-a început compania activitatea este cel al unei vechi cantine din incinta Liceului Industrial nr. 1 din localitate, pentru care TricoPoint are un contract de concesiune încheiat cu Primăria Gaești în 2003, contract prelungit până în 2023. După investiţiile substanţiale inițiale, pentru crearea unui mediu propice desfăşurării activităţii de confecţie tricotaje, în ianuarie 2004 a început producţia propriu-zisă. La început a fost doar atelierul de confecţii, după care, la începutul lui 2005, a început activitatea în atelierul de călcat. În perioada 2004-2006 s-a investit masiv în achiziţia de utilaje specifice: maşini de cusut, prese

de călcat, maşini de spălat, uscător, generator de abur, electrostivuitor, compresor. Prin investiţiile făcute în utilaje, capacitatea de producţie a crescut de la 20.000 de bucăţi/lună la 40.000 de bucăţi/lună. Producția s-a și diversificat, compania producând pulovere pentru copii, femei și bărbați. Profitul firmei a fost reinvestit constant, pentru eficientizarea activității, pentru a reuși să răspundă prompt cererilor clienților. Astfel, în anul 2007 s-a reuşit achiziţionarea unui camion pentru a asigura o livrare mai eficientă a produselor finite şi o aprovizionare mai bună cu materii prime. În 2009 au mai fost cumpărate o maşină de spălat şi un uscător. Încă de la constituirea firmei, managementul societăţii a considerat ca factor foarte important în succesul afacerii resursa umană. În acest sens, a angajat şi instruit personal pentru toate compartimentele firmei și s-a asigurat de îmbunătăţirea randamentului angajaţilor prin perfecţionarea continuă a pregătirii profesionale, dar și prin întărirea spiritului de echipă. Pornind de la un număr de 25 de salariaţi în primul an de activitate, societatea a ajuns în 2010, data la care s-a întocmit proiectul de accesare a

Pornind de la un număr de 25 de salariaţi în primul an de activitate, societatea a ajuns în 2010, data la care s-a întocmit proiectul de accesare a fondurilor, la 146 de salariaţi.

Fabrica din Gaesti angajeaza în acest moment 190 de oameni

Trebuie să profităm cât mai mult de aceste facilități reprezentate de finanțările cu bani europeni prin diverse proiecte. Condițiile nu sunt ușoare, dar cu o muncă organizată și un efort susținut se pot atinge obiectivele propuse.” Calitatea produselor este testata in mai multe etape ale fluxului tehnologic

fondurilor, la 146 de salariaţi. Dorința acționarilor firmei de a dezvolta o secție de tricotat a început să fie concretizată în 2008, când, tot în aceeași locație, lipit de cladirea veche, au concesionat de la primărie circa 450 de metri pătrați de teren, pe care au contruit o hală nouă, ultramodernă. Investitia, realizată din fonduri proprii, s-a ridicat la 150.000 de euro. Aici au fost instalate mașinile de tricotat cumpărate prin proiect.

Cu fondurile europene, totul a decurs conform așteptărilor Pentru realizarea și implementarea proiectului, Trico-Point SRL a colaborat cu o firmă de consultanță din Bucuresti. “Colaborarea a fost bună, fără absolut niciun fel de probleme”, ne-a spus domnul Eduard Toboșaru, director general al societății și manager de proiect în cadrul proiectului cu fonduri europene. Bugetul total al proiectului a fost de 5.537.550 lei fără TVA (1.340.000 euro la un curs de 4,13 lei/ euro), din care 50% a fost finanțare proprie, iar restul de 50% din fonduri nerambursabile. “Un aspect important, pe care vreau să-l subliniez, este că, odată cu acest proiect, 2011 a fost primul an în care am apelat la un credit bancar pentru a putea susține partea noastră de contribuție aferentă proiectului.” Managerul de proiect ne spune că la plăți nu au fost întărzieri majore, iar colaborarea cu autoritatea de management a fost neașteptat de bună. “Controalele care au fost nu au fost deloc tendențioase, iar la solicitările pe care le-am avut ni s-a răspuns întotdeauna cu promptitudine”. Rezultatele proiectului sunt cele așteptate. În prezent, societatea are 190 de angajați, iar cifra de afaceri la nivelul anului 2012 a fost de 6.931.019 lei, în timp ce profitul a fost de 769.806 lei. “Fără să stau pe gânduri, vă spun că am accesa un alt proiect cu fonduri europene dacă vom mai avea ocazia... Această experiență ne-a ajutat destul de mult și sunt convins ca la un proiect viitor am avea o misiune mai ușoară”, ne-a mai spus domnul Toboșaru, care încurajează firmele de profil să facă același lucru. “Sfatul meu este sa acceseze fondurile europene!

Piața de desfacere Calitatea produselor realizate de Trico-Point este foarte ridicată, garantată de tehnologia maşinii de tricotat, materia primă folosită, specializarea angajaților și prin aplicarea sistemului de management al calităţii deja implementat. Principalii clienți sunt italieni, firma producând pentru branduri recunoscute mondial, cu standarde de calitate care nu pot fi negociate. Până în prezent societatea s-a dezvoltat în baza unui sistem de lucru în regim lohn. Nu este cea mai fericită situație, recunoaște domnul Toboșaru, dar sunt și avantaje. „Lucrăm pentru clienți externi, iar aceștia se ocupă de desfacerea produselor, lucru de care noi nu ne putem ocupa în acest moment. Termenele la care suntem platiți sunt de 60, 90 sau chiar 120 zile, iar toti furnizorii noștri își doresc termene cât mai scurte, includem aici și furnizorii de utilități.

Lucrul acesta ne-a pus uneori în dificultate, dar încercăm să trecem peste inconveniente și să ne menținem pe linia de plutire”. L-am întrebat pe domnul Toboșaru ce părere are despre piața internă și dacă intenționează să dezvolte un brand propriu. “Consider că nu este încă seriozitate pe piața internă în ceea ce privește plățile. Într-adevăr, câștigul ar fi mai mare dacă am face produsele noastre, dar încă nu am luat această decizie.... Sunt mai multe aspecte pe care trebuie să le analizăm și să le luăm în considerare înainte de a face acest pas.” 92

Tricotajele pentru femei, copii si barbati sunt produse la standarde europene

Investiție de 850.000 de euro în utilaje de ultimă generație

la Trotuștex Este vorba despre un proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, cu o asistenţă financiară nerambursabilă de 300.000 de euro, derulat pe o perioadă de opt luni în cele trei unități de producție ale companiei, de pe valea Trotușului. De Mihaela Maier

pecializată în producerea și comercializarea dispozitivelor individuale de protecție, militare și de lucru, Trotuștex este cea mai importantă unitate de producție a grupului italian Alfredo Grassi SpA, companie cu o experiență de peste 85 de ani în acest domeniu. O componentă de bază a afacerii grupului o reprezintă realizarea Dispozitivelor Individuale de Protecție. Compania produce și vinde în valoare de peste 30 de milioane de euro pe an unor multinaționale ca Shell, Agip, Total, Mercedes, Audi si mulți alții. Cea de a doua categorie de produse pe care se bazează afacerea este producția de uniforme pentru o serie de instituții de stat, în principal din Italia, Franța și Spania, care organizează licitații pentru aceste achiziții. Multe guverne impun restricții în ce privește originea produselor în care își îmbracă angajații, militari, jandarmi, pompieri etc, nu mai sunt acceptate importurile de confecții din afara UE de mai mulți ani. Mai mult decât atât, și țesătura folosită în producerea acestor uniforme trebuie să fie europeană. Alfredo Grassi, prin Trotuștex, are și o țesătorie în România, într-un spațiu închiriat din Giurgiu, unde a transferat 18 războaie de țesut pe care le avea în Italia. Toate țesăturile produse aici sunt finisate în Romania, Italia sau Germania, după care se întorc în Trotustex pentru confecționare. Unitățile de producție din județul Bacău asigură

întregul flux de producție, de la magazia de materii prime și accesorii, atelierul de modelistică CAD, sala de croit, până la confecționarea produsului finit. Se lucrează cu cele mai noi tehnologii pentru a putea prelucra țesături inovative, high-tech, tip Gore-Tex. Utilajele achiziționate în cadrul proiectului sunt de ultimă generație: - 218 mașini de cusut Juki - 4 mașini speciale de termolipit Pfaff, cu agrement Gore-Tex - 1 mașină de croit automat și 2 plotere pentru listare încadrări tipare, Lectra - soft-uri Gemini si Lectra pentru proiectare modelistică, încadrări, optimizare sală de croit - grup electrogen 135 KVA, achizitie Global Tech Iaşi. Anual, începând cu decembrie 2010 Trotuștex a primit certificatul de excelență GOLD Level Gore-

Uniformele pompierilor italieni sunt realizate de Trotustex cu membrane speciale Gore-Tex.

Tex. În 2013, din peste 2.000 de societății europene care prelucrează țesătura Gore-Tex, doar cinci au obținut acest certificat GOLD Level. Deținerea acestui certificat înseamnă că, înafară de calitatea incontestabilă a produselor, controlată dealtfel de producătorul Gore-Tex care se asigură de respectarea tuturor cerințelor de prelucrare a materialelor speciale, Trotuștex reușește să producă o cantitate care-i asigură un loc de top pe plan european. În 2010, când a obținut certificatul, producea peste 100.000 de uniforme din Gore-Tex, iar producția a crescut constant, ajungând la 150.000 în 2013. Societatea își desfășoară activitatea în conformitate cu sistemul de management al calității ISO 9001:2008, și de mediu ISO 14001:2004. Alfredo Grassi SpA a obținut în 2012 și certificatul NATO AQAP 2110, care-l califică, odată în plus, să producă uniforme și echipamente speciale pentru orice armată din lume.

Trotuș, ajungând la o suprafață acoperită totală de 5.500mp. Toate aceste investiții în spații de producție și dotări, realizate într-un timp relativ scurt, s-au ridicat la peste 700.000 de euro. După amenajarea spatiilor de producție, grupul italian a hotărât că e momentul să-și orienteze investițiile spre achiziționarea de tehnologii și echipamente de ultimă generație, pentru a putea face față cererilor în continuă creștere. Astfel, în 2011, Trotuștex a depus documentația pentru obținerea unei finanțări europene, proiect aprobat, implementat, finalizat cu succes.

Experiența fondurilor europene Implementarea proiectului, derulat în perioada 31 iulie 2012 – 30 martie 2013, a decurs bine, so-

Scurt istoric Trotuștex SRL Societatea românească cu capital italian și-a început activitatea de producție în 1997, când a achiziționat niște foste grajduri de vite în localitatea Târgu Trotuș (Bacau), pe care le-a reamenajat să corespundă standardelor europene. Același lucru s-a întamplat în anul 2000 când societatea a achiziționat o fostă moară în localitatea Bogdăneăti (Bacau), aceasta urmând același proces de reamenajare, suprafața acoperită a secției de aici ajungând la 1.800 mp. De atunci, Trotuștex s-a dezvoltat constant, pe toată valea Trotușului. În anul 2010 a cumpărat cea de a treia unitate de producție, cu o suprafață acoperită (construită) de 1.800 mp, la Comănești, unde a investit în jur de 300.000 de euro. 2011 este anul în care Trotuștex a inaugurat încă o hală de producție la Târgu 94

În 2013, din peste 2.000 de firme europene care prelucrează țesătura Gore-Tex, doar Trotuștex și încă alte patru firme au obținut certificatul GOLD Level Gore-Tex.

Majoritatea angajatilor sunt localnici, formaţi în cadrul firmei

cietatea obținând rezultatele propuse. Numărul angajaților a crescut de la 350 la 550, exportul a crescut și, implicit, cifra de afaceri, ajungând de la aproximativ trei milioane de euro la patru milioane. Pentru accesarea fondurilor și implementarea proiectului, Trotuștex a avut un contract de servicii cu o firmă specializată din București. “Nu pot spune că nu ne-au ajutat. Pot spune doar că pe toată durata celor opt luni de implementare a proiectului au făcut o singură deplasare la Târgu Trotuș, în rest toate problemele au fost tratate pe e-mail. Marea lor realizarea a fost întocmirea documentației inițiale, care a însoțit cererea de finanțare, fără de care cred nu puteam accesa fonduri. În interiorul Trotuștex proiectul a fost urmărit de mine și de doamna Dana Cioca, responsabil financiar”, ne spune domnul Sorin Huțu, director de dezvoltare, implicat direct în toate fazele de implementare. Despre colaborarea cu Autoritatea de Management, domnul Huțu consideră că aceasta a fost, per ansamblu, foarte bună. “Ce pot reproșa este instabilitatea persoanelor de contact; s-au schimbat multe pe perioada de derulare a proiectului.”

Investiția proprie în cadrul proiectului se ridică la 550.000 de euro. “Noi avem în spate o societate italiană puternică, așa că ne-am permis inițierea proiectului din finanțare proprie. Nu știu câte firme romănești pot face acest lucru. O altă problemă pe care o văd în accesarea acestor fonduri ar fi asumarea indicatorilor de progress. Am reușit să accesăm fondurile asumăndu-ne indicatori de progres și rezultate la limită, altfel nu se aproba proiectul. Un risc pe care ni l-am asumat, dar știam din experiență ca

ne permitem să facem acest lucru. Avănd în vedere rezultatele noastre, evident încurajez pe oricine să solicite fonduri europene, cu mențiunea că societățile românești care vor să implementeze aceste proiecte trebuie să se gândească foarte bine înainte de a o face”, concluzionează domnul Sorin Huțu.

Bogdăneşti

Comăneşti

Trotustex este principalul angajator de pe Valea Trotuşului

Sectorul de textile și confecții al UE

se restrânge Industria europeană de textile și confecții va fi, probabil, mult mai redusă în 2020 decât a fost în 2010, se arată într-o raport de sinteză întocmit de „Saxion Universities” la sfârșitul anului 2012. De Mihaela Maier

ceastă diminuare este în primul rând atribuită creșterii limitate a pieței europene și stagnării acesteia. În al doilea rând, este foarte posibil ca importurile din afara UE să crească. Există potențial de inovare, mai ales în domeniul textilele tehnice, și potențial de dezvoltare a exporturilor pornind de la faptul că Europa este și va fi, încă o perioadă de timp, de neegalat în ce privește designul și calitate. Avantajul competitiv al Europei în acest moment constă în calitate și design, inovare tehnologie și produse cu o mare valoare adăugată. Studiul prezintă o imagine a două Europe, din perspectiva situației actuale și a posibilităților de dezvoltare viitoare: Europa de Nord-Vest și cea de Sud-Est. În partea de Nord-Vest a Uniunii Europene, condițiile sunt de continuare pe calea inovării și exportului, ceea ce va duce la o creștere a numărului de firme și a cifrei de afaceri din sector. Dar această creștere este puțin probabil să ducă la o creștere a numărului de angajați în domeniu. Va fi vorba de consolidare a designului, cercetării, a funcțiilor de marketing și logistică, iar companiile producătoare vor integra și dezvolta treptat componenta de vânzare a produselor. De asemenea, există o tendință a acestor companii de a subcontracta parte din producție în Europa de Su-Est. Italia joacă un rol important aici; are o poziție foarte clară în domeniu, cu branduri celebre în segmentul de lux al industriei, furnizori de top, poziție dominantă în textilele de interior și prezență puternică în anumite nișe ale textilelor tehnice. O serie de companii italiene subcontractează o mare parte din producție în alte state ale uniunii, mai ales în Europa de Est. În Sudul si Estul Europei, puține companii manifestă potențial de lider în design și inovare. Capacitatea lor de a atinge o poziție dominantă în nișe la nivel mondial este limitată. Chiar și în Italia, multe firme nu sunt încă pe acele nișe. Pe lângă o anumită slăbiciune în structurile de producție, acestor regiuni le lipsește

și mediul de producție favorabil acestor dezvoltări. În cel mai bun caz, companiile de aici pot fi furnizori speciali sau subcontractori ai firmelor creative și inovatoare. Abilitatea subcontractorilor si co-contractorilor de a se conecta, de a învăța și de a crește odată cu firmele mari din domeniu, este esențială. Atenție, situația nu este reciprocă. Marile branduri și firmele inovatoare se bazează pe o serie de furnizori și subcontractori inter-șanjabili. Puține sunt domeniile în care sub-contractorii şi contractorii sunt în măsură să aleagă cu cine să lucreze, cum ar fi producătorii de dantelă sau cei de țesuri tehnice speciale. De aceea, e o mare provocare pentru subcontractori să lucreze pentru clienți creativi și inovatori.

Europa de Est În această parte a Europei (SK, SL, RO, BG, PL, LT), industria de textile și confecții este în continuă restructurare. După căderea comunismului, producătorii de aici au devenit sub-contractori pentru firmele din Vest, chiar și firmele nou-înființate au optat pentru această formă de producție, în condițiile în care managementul era orientat aproape exclusiv spre organizarea producției. Totuși, firme din Lituania și Slovenia au evoluat din această poziție spre cea de co-producători. Dar aceasta este o excepție, majoritatea firmelor fiind încă prinse în capcana lohnului, cu predilecție în România și Bulgaria. Mâna de lucru de aici este de multe ori nespecializată, specializarea făcânduse la locul de muncă. Forță de muncă mai specializată este în Slovenia și Republica Cehă. Firmele întămpină dificultăți în recrutarea de personal, din cauza deficitului de imagine a sectorului și, mai ales, a salariilor mici. Subcontractarea a dus la o scădere a nevoii de ingineri și designer specializați. Mulți absolvenți de facultate din textile-confecții sunt nevoiți să-și caute de lucru în Nord-Vestul Europei. Învățământul de profil este într-o situație îngrijorătoare, iar școlile de meserii au dispărut cu desăvârșire 96

dupa ’89. Lipsa dialogului social face dificilă implementarea unor strategii de educare a forței de muncă. Învățământul superior a supraviețuit o perioadă, dar s-a redus considerabil. Prioritățile de cercetare rareori reflectă nevoile reale ale industriei. Ceea ce prezintă o mare problemă, în mod esențial, este lipsa unui dialog între reprezentanții industriei și cei implicați în cercetare și educație. Asociațiile din industria de profil, adesea compuse dintr-un director și o secretară, nu contribuie deloc la dezvoltarea unei viziuni, nu oferă sprijin și servicii firmelor din sector. Anumite centre de cercetare-dezvoltare au creat parteneriate cu instituții din Europa de NordVest, mai ales prin programe finanțate de Uniunea Europeană, dar le lipsesc abilitățile de a acționa ca agenți de sprijin și suport pentru producătorii din domeniu.

Modele de afaceri adaptate la schimbare Firmele care au reușit să facă față cu success schimbărilor survenite în ultimii 20 de ani în acest sector, sunt cele care și-au schimbat modelul de afacere. Raportul identifică cinci modele relevante de adaptare la schimbări. Schimbarea rolului în lanțul valoric – firmele își schimbă, reduc sau dezvoltă activitatea de bază în lanțul valoric; un exemplu ar fi firmele care și-au externalizat producția și s-au axat foarte mult pe design, logistic și marketing. Specializarea și produsele de nișă – accentual este pus pe metodele de lucru care adaugă valoare produsului, o abordare care face ca firma să fie mai puțin expusă la riscul de a fi înlocuită cu alți producători. Exemplele ar fi produsele de înaltă calitate sau ‚‚prietenoase cu mediul”, sau folosirea unor tehnici de coasere specializate. Strategia combinată – aceasta presupune existența mai multor unităţi de producție; firmele care urmează acest model produc cantități mari în Asia, de exemplu, la costuri mici și termene de livrare mai lungi, și volume medii sau mici în Europa, pentru livrări imediate, la costuri ceva mai ridicate (de exemplu perdele la comandă produse în Europa și gata-făcute aduse din India). Sub-contractorii şi co-contractorii adaugă servicii ofertei lor, cum ar fi co-designul. Modelul „hibrid” produc și sub marcă proprie în paralel cu activitatea de sub-contractare. Noile canale de distribuție pot include magazine proprii sau vânzări online. Consolidarea – acest model de business presupune consolidarea poziției pe piață, prin preluarea unor firme competitoare; această mișcare este însoțită uneori de raționalizare în direcția reducerii capacității sau îmbunătățirea productivității companiei.

Recomandări În viitor industria europeană de profil nu se va putea baza pe consumul intern de produse, ci pe export și inovare. Creșterea numărului de firme care să se axeze pe producţia de export trebuie să fie o prioritate a părților interesate și a celor care elaborează politici sectoriale. E necesară o dezvoltare susţinută a industriei, cu o bază europeană solidă de furnizare a materiei prime în fibre naturale și biopolimeri, cu stimularea culturilor de plante textile în țările în care agricultura și industria pot fi asociate. Stimularea producției articolelor cu valoare adăugată este esențială, la fel și dezvoltarea unor noi canale de distribuție, pe piețe noi. Asociațiile din industrie trebuie să ia atitudine, să se implice în aceste procese, printr-un dialog constructiv, oferind sprijin tuturor factorilor implicați. Raportul, întocmit de Saxion Universities, CITEVE Technological center for the textile and clothing industries of Portugal, Danish Technological Institute, IFM Institut Français de la Mode, Workshop s.a.s., cu sprijinul EURATEX European Apparel and Textile Confederation, poate fi trimis firmelor interesate care trimit un email de solicitare pe adresa redactia@businesstexin.ro.

Raportul, întocmit de Saxion Universities, poate fi trimis firmelor interesate care trimit un email de solicitare pe adresa redactia@ businesstexin.ro.

Fii TU, fii UNICĂ prin ELEGANTĂ, RAFINAMENT, FEMINITATE!

Str. Dionysos Nr. 1, Focșani, Vrancea Tel./Fax: 0237 235 594; Mobil: 0731 621 637 E-mail: office@magicwoman.ro Web: www.magicwoman.ro

advertorial

Sportivitate, inovaţie şi

dragoste pentru detaliu Pentru o garderobă perfectă şi completă la birou, ocazii sau în călătorii CASA MODA va propune colecţia de primăvară/vară 2014.

aleta de culori pentru “Boston” şi “Cape Cod” – alese că teme principale, are la bază nuanţe de albastru royal combinate cu albastru închis. Verde şi roz purpuriu, roşu şi turcoaz, portocaliu mandarină şi galben vanilie sunt combinate cu culori neutre. În tema “Wellfleet Harbour” se reflectă atmosfera

Casa Moda Venti

Nu putem face rabat de la calitatea impusă de Casa Moda şi de aceea regulile la noi în companie sunt foarte stricte. Nu acceptăm greşeli!” explică Adriana Cândea, manager Koldtex.

porturilor şi a orăşelelor de coastă din jurul Cape Cod. Pete de culoare ca lămâi, corai şi roz împrospătează baza de albastru şi kaki. În noul sezon primăvară/vară 2014 CASA MODA este prezentă bineînţeles cu cămăşi de o calitate înaltă confecţionate dintr-o bogată diversitate de ţesături de la modele uni, dungi şi carouri până la efecte de piersică prezente în special la colecţia de cămăşi Club. Pe lângă ţesăturile din poplin colecţia se completează cu materiale oxford în densităţi diferite. În plus la tema “Cape Cod” se adăugă linia “ pure linen” cu cămăşi mânecă scurtă şi lungă din ţesături cu compoziţii de 100% in. Benzi în culori decorative, broderii la bentiţa interioară şi auxiliarele calitative completează colecţia.

CASA MODA SPORTS Colecţia este marcată de sportivitate, inovaţie şi dragoste pentru detaliu. Culorile diferitelor teme nu doar că creează o imagine convingătoare dar împreună cu tricotajele formează un întreg coerent, hotărâtoare fiind culorile proaspete, noi de vară: galben vanilie, portocaliu mandarină, corai, verde kiwi, roz purpuriu care completează clasicul alb, bleu şi bleumarin. CASA MODA CLUB Segmentul Club este caracterizat prin croiala “Casual Fit”. Acest tipar se lasă purtat fără probleme peste pantaloni, datorită formei mai scurte a produsului, atât în varianta cămăşilor cu mânecă lungă cât şi scurtă. Broderii executate de această dată ton în ton, imprimeu la dosul de guler, butoniere în contrast subliniază stilul inspirat din cluburile internaţionale. Cămăşile sunt spălate cu emolient, plăcute la purtare. Atât la croiala “Regular Fit” cât şi la croiala “Casual Fit” se păstrează lungimea spatelui, lărgimea la talie şi tiv, modificări fiind aduse la lărgimea mânecii care se îngustează. Segmentul BUSINESS CASAMODA Regular Fit – clasică, cu 122cm în talie (la mărimea L 41/42) CASAMODA Modern Fit – cambrată, cu 112cm în talie (la mărimea L 41/42) Desenele clasice sunt reinterpretate prin microcarouri, dungi fine şi structuri uşor modelate. Combinaţiile de garnituri subtile aduse la interiorul bentiţei şi manşetei sublianză modernismul colecţiei. CASA MODA Business Premium – Cămăşi de ocazie, cu manşete duble, nasturi ascunşi şi formă de guler modernă, în nuanţe de bleu, bleumarin şi an-

Casa Moda Sports

Casa Moda Club

tracit completează colecţia. Ca acesoriu obligatoriu segmentului Business, cravata - structurata în desene de uni, dungi şi carouri, elaborată în culori diverse este uşor de asortat.

VENTI Cămăşi business şi casual elaborate exclusiv în croiala Slim Fit. Culorile de bază albastru, antracit şi roşu sunt completate de culori moderne precum turcoaz, roz, corai şi diferite nuanţe de verde.

„Ca rezultat al cererii aflată în creştere pe piaţa românească şi încurajaţi de clienţii pe care îi avem din diferte colţuri ale ţării, am obţinut încrederea necesară extinderii vânzărilor prin creşterea numărului de parteneri care să comercializeze cămăşile noastre. Suntem deschişi pentru parteneriate durabile cu magazine de profil din ţară”, a declarat Adriana Cândea, manager Koldtex.

Istoric

Înfiinţată în anul 2002, S.C. KOLDTEX S.R.L. are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de cămăşi bărbaţi. În afară de cămăşi comercializează pulovere, tricouri, cravate, pantaloni şi sacouri sport.

SC Koldtex Srl

Str. Naţională Nr. 28, Albeşti, Mureş Tel/Fax: +40 265 506 026; +40 265 506 027 Email: office@koldtex.ro Web: www.casamoda.com; www.koldtex.ro

CAUTĂM MAGAZINE PARTENERE

Interviu

SECUIANA, un brand

“Fabricat în România”

anagerul Secuiana S.A. – domnul Dobra László – a avut amabilitatea de a acorda un interviu pentru Businesstexin. Ştim că aveţi o colecţie specială – Secuiana Men’s Clothing - pentru clienţii care au magazine multibrand. Ce noutăţi aveţi pentru sezonul următor, dar pentru brandul Adam’s? Vânzările noastre în acest segment au stagnat din lipsa interesului din partea potenţialilor noştri clienţi. De aceea, produse noi nu au existat pe acest brand. Pentru brandul Adam’s am avut produse “coordinate”, care înseamnă asortarea sacoului cu pantalonii. Ele s-au putut cumpăra fie asortat, fie separat. Am avut o linie de cămăşi cu gulerul, fenta şi manşeta în contrast, care au avut succes. Am avut, deasemenea, pantalonii tip “termo”, iar pentru sezonul următor vom avea o linie de tricouri polo, foarte interesante şi “la modă” (cu guler tip cămaşă). Care sunt condiţiile pe care ar trebui să le îndeplinească un magazin ca să poata distribui Secuiana Men’s Clothing? Nu sunt conditii deosebite! În principal, ne uităm la solvabilitatea clientului şi la gama de produse oferită de client ca să nu ne trezim că produsele noastre se vând alături de mărfuri de tarabă. Secuiana îl propune pe Guliver (pantalonul gigant)… Spuneţi-ne, cum evoluează vânzările produselor de mărime foarte mare? Îl mai putem numi nişă - ori acest segment cunoaste o creştere continuă? Pe acest segment am inregistrat creşteri însemnate. Şi această categorie de consumatori – a celor cu măsuri foarte mari- vor să se îmbrace cu ultimele noutăţi şi există o cerere puternică pentru produse frumoase, în pas cu moda, nu numai pentru lucruri simple. Această nişă capătă o importanţă crescândă pentru noi. Se discută de impozitarea diferenţiată a salariilor, pe trepte de 8, 12 şi 16 la sută şi de reducerea C.A.S. cu 5%… Aceste măsuri ar redresa sectorul modei? Nu, nu cred că ar ajuta prea mult. Oricum, persoanele cu salariile impozitate, probabil, cu 8 şi 12 la sută nu vor vrea neaparat să cumpere “modă”. Domnule Dobra László, în încheiere, vă rog să ne

spuneţi care sunt provocările viitorului apropiat pentru industria de îmbrăcăminte din România? SECUIANA şi toate brandurile româneşti se luptă cu invazia inechitabilă a brandurilor străine pe piaţa noastră. Lupta este teribil de inegală pentru că: - aceste branduri aduc îmbrăcăminte din fibre sintetice sau din amestec de fibre sintetice cu artificiale (pentru că nu-i interesează sănătatea consumatorilor), fabricate în ţări unde manopera este de 3-4 ori mai mică decât în România; - aceste branduri vând marfa în spaţii comerciale unde se plăteşte o chirie de 5-6 ori mai mică decât cea pe care o plătesc brandurile româneşti pe aceeaşi galerie comercială. Cum poţi performa în aceste condiţii, când tu produci îmbrăcăminte bună pentru sănătatea poporului tău, numai din fibre naturale, la preţuri aliniate şi chiar mai mici decât în Vest la produse similare? Dorim cu orice preţ funcţionarea “economiei de piaţă”, şi rugăm mass-media naţională şi consumatorii de îmbrăcăminte să ni se alăture pentru promovarea brandului “Fabricat în România”. Recomandăm cumpărătorilor de îmbrăcăminte ca, înainte de a cumpăra, să citească eticheta de compoziţie a produsului şi modul de întreţinere. Facem, de asemenea, un apel la Autoritatea de Protecţie a Consumatorului să constate că nici un brand internaţional de pe piaţa locală nu respectă legislaţia privind etichetarea, întreţinerea şi garantarea produselor. Sugerăm analize de laborator care să confirme compoziţia reală a produselor (prin sondaj tematic).

«Anul 2013 a fost un an bun pentru Secuiana. Am acoperit capacitatea de producţie în tot cursul anului. Au crescut atât producţia fizică, dar şi cifra de afaceri. Am realizat o cifră de afaceri de 27,515 mii lei, în creştere cu 11 % faţă de anul 2012». Laszlo Dobra, Director General Secuiana SA

istoric Secuiana din Târgu Secuiesc este o societate cu capital integral românesc, proprietară a fabricii de confecţii- Secuiana S.A şi a lanţului de magazine Adam’s by Secuiana. Compania are dezvoltată și o rețea impresionantă de magazine partenere în care se distribuie produse doar din colecția Secuiana Men’s Clothing.

Secuiana

Str. Păcii nr. 42, Tg. Secuiesc, jud. Covasna Tel.: +40 267.363.440; Fax: +40 267.361.549 E-mail: office@secuiana.ro; Web: www.secuiana.ro

100

advertorial

un nume italian pentru un

bărbat cu stil

xistă anumite momente în care achiziţia unui articol de îmbrăcăminte devine sinonimă cu a pleca în căutarea perfecţiunii. Paşii sunt puţini şi teoretic simpli: decizi ce fel de costum ţi-ai dori şi apoi mergi în magazin să-l cauţi. Pare ușor, dar greul de aici începe... Dacă în trecut, la capitolul costume bărbăteşti diversitatea era inexistentă şi gama de culori restrânsă, astăzi bărbaţii şi-au câștigat în zona modei drepturi egale cu ale femeilor. Cu “Paolo Rossi” by Euroconf fiecare client este unic. Paolo Rossi oferă o gamă extrem de largă de costume, sacouri şi pantaloni pentru bărbaţi marca “Paolo Rossi”, pe care le puteţi asorta în magazinul “Paolo Rossi” cu articole vestimentare precum cămăşi bărbăteşti, cravate şi alte accesorii de la mărci consacrate ca Calvin Klein, Palazzo Santi, Alea, Sorbino. Pe o piaţă cu o concurenţă acerbă, “Paolo Rossi” a ales să se impună prin calitate, iar articolele vestimentare din colectia primăvară-vară 2014 au fost create pentru bărbaţii care doresc eleganţă şi stil. Folosind procese tehnologice de vârf pentru a atinge perfecţiunea finisajelor, ţesături fine din lână de la furnizori exclusivişti ca Marzotto, Vitale Barberis Canonico sau Cerruti şi o obsesivă atenţie pentru detaliu, costumele “Paolo Rossi“ vor face orice bărbat remarcat şi apreciat. Succesul nu vine de la sine, succesul se construieşte... iar Paolo Rossi îţi este partener.

istoric Fondata in 1949, privatizata si restructurata la inceputul anilor ‘90, Euroconf produce pantaloni, sacouri, veste, costume si haine sport. Cea mai mare parte a productiei este destinata exportului, o pondere foarte mica reprezentand-o productia pentru piata interna, aproximativ 10% din totalul productiei.

SC Euroconf SA

Sibiu, B-dul. Victoriei 42 Tel.: 0269 210 165. Fax: 0269 217 725 Magazin «OUTLET», B-dul Victoriei 42; Tel.: 0269/210.528 Magazin « PAOLO ROSSI », B-dul Victoriei 44 Tel.: 0269/210165, int.365

104

advertorial

Brandul Confex se de vin

la export M anagerul general Ioan Tănase, care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu, consideră clientul câștigat atunci când ii oferi calitate la un prêț accesibil. Confex, a reușit în 2013 să aibă ca cifră de afaceri suma 1.790.000 lei. Cât din aceasta înseamnă lohn şi cât e brand propriu? Tot ceea ce producem este pentru brandul propriu, deşi au existat numeroase solicitări pentru a lua comenzi în sistem lohn. Dar, nu numai că nu avem timp pentru a produce sub alte branduri, din contră, o parte din produsele Confex se realizează în fabrici cu tradiţie şi în sistemul lohn. Cât lucraţi pe bază de comandă şi cât pe stoc în producţia pentru brandul propriu? Aproape toată producţia noastră se realizează pe comandă. Sunt perioade scurte din an în care scad comenzile şi lucrăm pe stoc, anticipând perioadele cu comenzi foarte multe, în acest fel scade şi termenul de livrare în perioadele aglomerate. Lucraţi cu un designer profesionist pentru partea de creaţie? Dacă da, cum se desfaşoară colaborarea? În acest moment colaborăm cu un designer în formare, un tânăr student foarte talentat şi care are potenţial să devină un nume în modă. Aveţi noutăţi de propus în piaţă pentru sezonul următor? Pentru sezonul de primăvară-vară, care tocmai a început, noutăţile sunt culorile foarte vii şi pastelate, atât la pantaloni cât şi la sacouri. De unde vă inspiraţi pentru tendinţele sezonului? De caţiva ani urmărim tendinţele modei din Italia, adică direct de acolo de unde “se dă tonul” în modă, bineînţeles adaptând aceste informaţii la piaţa din Romania. Domnule Ioan Tănase, este rentabil să ai brand propriu? Brandul propriu este rentabil şi riscant în acelaşi timp. Este rentabil după ce ţi-ai făcut un nume în domeniu. Este mult mai dificil să lucrezi sub brand propriu pentru că practic participi la toate etapele, de la alegerea modelului, a ţesăturilor, culorilor, accesoriilor, fabricarea propriu-zisă a produsului şi apoi comercializarea în magazinele

proprii sau partenere. Vindeţi produsele sub marcă proprie şi pe alte pieţe decât cea din România? Suntem foarte interesaţi de piaţa din Europa şi Rusia. Deocamdată avem un magazin în Italia care vinde exclusiv brandul Confex, de care suntem foarte mulţumiţi şi mândri în acelaşi timp că putem vinde produsele noastre pe o piaţă unde moda este la ea acasă. Începutul anului 2014 a adus vânzări mai mici. Care credeţi că sunt motivele? Scăderea vânzărilor, se ştie, s-a datorat, în principal, nivelului de trai scăzut din România - care este direct influenţat de instabilitatea politică, fiscală şi aşa mai departe! În România se practică evaziunea fiscală şi în comerţul cu produse vestimentare. Ce influenţă credeţi că are ea asupra producătorilor oneşti? Evaziunea fiscală în domeniul confecţiilor nu este făcută de producătorii autohtoni, marea evaziune în acest domeniu este reprezentată de importurile de confecţii din Turcia şi China, care sunt aduse fără taxe vamale şi fără TVA. Aceste produse ieftine şi de proastă calitate care invadează piaţa reprezintă adevărata evaziune fiscală şi fac concurenţă neloială producătorilor din Romania! S-a intamplat vreodata să vă fie copiate modele? Cum aţi reacţionat? Nu cunoaştem cazuri de produse Confex copiate, dar cu siguranţă au fost sursă de inspiraţie, este ceva normal să te inspire un produs care are succes, asta nu înseamnă că îl copiezi. Iar, în afară de model, mai este şi ţesătura pentru care noi acordăm o foarte mare atenţie, să fie de calitate şi la un preţ bun.

Ioan Tănase „Avem un magazin în Italia care vinde exclusiv brandul Confex, de care suntem foarte mulţumiţi”.

Istoric

Compania CONFEX a fost înfiinţată în 1994, și produce ținute vestimentare destinate bărbaților.

Confex collection

Str. Ștefan Luchian nr. 4, Botoșani Tel.: +40 231.534.829; Fax: +40 231 534.830 E-mail: office@confexcollection.ro; Web: www.confexcollection.ro

108

Interviu

Reducerea TVA -ului şi stabilitatea preţurilor pot duce la creşterea consumului „S.C Universal Roşca Impex S.R.L. a fost înfiinţată în 1997 este unic reprezentant al produselor mărcii SENFO - cămăşi bărbăteşti de o bună calitate, cu o vastă gamă de culori şi ţesături, ce pot satisface cerinţele oricărui domn, prin simplitate şi eleganţă. Produsele Senfo s-au făcut cunoscute în România încă din anul 2001 şi au ajuns să se comercializeze aproape în toate oraşele ţării, în magazine centrale de lux, mall-uri şi târguri organizate de specialitate.” Se ştie că hainele bărbăteşti sunt mai greu de executat decat cele de damă. Necesită mai multe probe, mai mult timp de lucru, multă răbdare şi îndemânare. Cum v-aţi împăcat cu toate acestea? Având în vedere că suntem o firmă cu experienţă în domeniul confecţiilor de damă şi bărbăteşti de peste 15 ani, am reuşit să înţelegem şi să îndeplinim cerinţele clienţilor noştri, ba chiar să le putem satisface preferinţele. În acelaşi timp, noi acordăm o deosebită importanţă calităţii produselor, considerând că aceasta este cel mai important aspect pentru mulţumirea clientului nostru, indiferent de timpul de lucru sau de complexitatea operaţiunilor produsului respectiv. Care sunt obiectele vestimentare pe care le realizaţi acum şi ce faceţi în plus faţă de anii trecuţi? Principalul produs al marcii “Senfo” este cămaşa bărbătească, însă, datorită cerinţelor clienţilor noştri, am realizat o gamă diversificată de produse şi accesorii vestimentare care realizează garderoba completă a unui bărbat. Produsele “Senfo” se adresează tuturor bărbaţilor care vor sa aibă o ţinută impecabilă, indiferent de locul sau evenimentul la care se află. Doamnă Roşca, odată cu modernismul, aţi intrat şi în era internetului. Comenzi online, shop online etcetera. Cum merge treaba, în comparaţie cu afacerea clasică? Trăim, într-adevăr, în era internetului şi a comerţului electronic, iar pentru acest lucru avem un departament care se ocupă de site-ul nostru www.camasibarbatesti.ro şi de pagina noastră de facebook “senfo”. Pot spune că suntem mulţumiţi de accesările şi comenzile clienţilor - persoane fizice, cât şi de colaboratorii persoane juridice. „Aveţi 40 de magazine în care vindeţi brandul „Senfo; unde se vinde mai bine brandul dumneavoastră şi care este secretul succesului său?” Datorită târgurilor de specialitate la care am participat de-a lungul anilor, am contactat multe firme cu care colaborăm. Brand-ul “Senfo” se comercializează în magazine din zonele centrale din aproape toate oraşele ţării, fără să remarcăm vreo diferenţă a puterii

de cumpărare între acestea. Care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi? Principalele probleme cu care ne confruntăm sunt legate de criza economică, cea care ne-a afectat prin falimentarea unor firme partenere şi prin scăderea efectivă a vânzărilor. Pentru sezonul primăvară-vară, care sunt produsele “vedetă“ ale colecţiei “Senfo”? Pentru acest sezon am pregătit o colecţie de cămăşi slim-fit şi clasice, cu o gamă de culori vibrante, ţinând cont de tendinţele anului 2014. Ce condiţii trebuie să îndeplinească un magazin din ţară pentru a putea distribui brandul dumneavoastră? Brand-ul “Senfo” se poate distribui în orice magazin în care eleganţa şi rafinamentul sunt în prim-plan. Aţi reamenajat magazinul propriu pe Bulevardul Ion Mihalache din Bucureşti; ce aduce nou acest concept? Reamenajarea acestui magazin a fost un concept de extindere a raionului destinat bărbaţilor, fapt care ne-a adus o creştere a vânzării pentru produsele “Senfo”, cât şi pentru produsele partenerilor-colaboratori. Ce ar trebui făcut pentru creşterea conumului de ţinute vestimentare? Pentru aceasta perioadă în care încă se mai simte criza economică, eu consider că stabilitatea preţurilor este un punct important pentru creşterea consumului de ţinute vestimentare. O măsura importantă ar fi micşorarea TVA-ului şi a altor taxe care se regăsesc în costul final al produsului.

Istoric

S.C Universal Roșca Impex S.R.L. înființată din 1997, este unic reprezentant al marcii Senfo. Produsele acestei mărci sunt cămăși bărbătești de o bună calitate, clasice, necambrate, fară pense pe spate, nasturi de prindere sub guler, croite pe două talii (talia 1, talia 2) având compoziția bumbac 80%, poliester 20%, ușor de întreținut (călcat).

Universal roŞca impex Str. Pietii, Nr. 62, Sector 1, Bucuresti Tel.: 021 668 24 43 Mobil: 0724 303 804 Web: www.camasibarbatesti.ro

110

advertorial

L’homme Chic by Ciprian Crăciun Combinaţie de stiluri Absolvent al Facultăţii de Inginerie Textilă “Herman Oberth” din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu specializarea Tehnologia Tricoturilor și Confecțiilor, Ciprian Crăciun, managerul Spencer a dobândit diploma de designer vestimentar eliberată de Cosa Bucureşti în anul 2007. În ultimii ani designerul a participat la mai multe prezentări de modă atât pe plan local cât şi naţional. În cadrul evenimentului “Centru de excelență Satu Mare” a prezentat “Natural Casual” iar în 2012 şi 2013, a fost prezent la “Fabricat în Satu Mare”. Colecţia “Strong people” a fost prezentată în cadrul evenimentului “Seara Designerilor”, iar la Gală Modei Sătmărene a impresionat cu o combinaţie de stiluri - casual şi country, în colecţia ”Country Man”, colecţie formată din 12 piese, obţinute cu ajutorul mai multor elemente: jeans, veste, franjuri, pălării de paie, eşarfe, toate unificate sub o culoare emblematică a acestui stil - maroul. Colecția „Country Man” a fost prezentată și în cadrul Salonului Profesionist de modă RFTB, la București, în septembrie 2013. În noiembrie 2013, în cadrul manifestării „Seara Designerilor sătmăreni”, a prezentat colecția „Toamnă Bacoviană”. De curând la Satu Mare, în cadrul

Spring Fashion Show, designerul a prezentat noua sa colecție „L’homme Chic” formată din 14 piese ce a avut ca temă bărbatul elegant, grațios, puternic și bineînțeles, sigur întotdeauna pe el. Ciprian Crăciun, prin firma Spencer oferă magazinelor partenere şi alte colecţii impresionante, compuse din ţinute office şi casual. Spencer vinde colecţiile în propriile magazine din Baia Mare, Oradea, Arad şi Zalău, dar şi în magazine multi-brand din ţară. De asemenea, compania este deschisă către noi colaborări cu magazine de profil din România.

„Dorinţa mea este să fac un departament de creaţie și proiectare la nivel înalt’’

Istoric Absolvent al Facultăţii de Inginerie Textilă “Herman Oberth” din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, Ciprian Crăciun, managerul Spencer a urmat cursurile de designer vestimentar la COSA Bucureşti.

Spencer

Satu Mare, Str. Magnoliei, nr.30 Tel./Fax: +40 261 713 530; Mobil: +40 744 653 076 Email: craciun_dem@yahoo.co.uk; office@spencer.ro Web: www.spencer.ro

114

advertorial

4ace

Andravisage

Te îmbracă la A

ndravisage devine un nume sonor pe piaţa confecţiilor textile din România. Compania se remarcă prin colecțiile sale periodice de cămăși de damă, bărbăteşti şi pentru copii, fapt ce conferă brandului Andravisage o imagine unitară. Anul acesta compania împlineşte 22 de ani de activitate în continuă dezvoltare, timp în care şi-a propus nu numai să ofere pieţei produse vestimentare, ci și să fidelizeze clientul final dăruindu-i un brand cu care se identifică si cu care se simte bine. Compania se bucură de o creştere constantă iar produsele semnate Andravisage stau sub semnul unei calităţii deosebite, realizate cu o capacitate ridicată de producţie. Pentru Andravisage, parteneriatul cu magazinele noi din domeniu reprezintă o prioritate, mai ales pentru că oferă condiţii rentabile de colaborare prin politica winwin. Directorul companiei, domnul Dan Cristea, afirma că „deşi s-a constatat o contracţie a expunerii firmelor de textile către piaţa internă,

Andravisage caută să creeze şi să aducă pe piaţa produse de foarte bună calitate şi preţuri atractive pentru comercianţi, propunem partenerilor noştri Calitate, Design şi Preţuri Bune, astfel încât cu toţii să fim mulţumiţi mai ales clientul final. Acesta apreciază cămășile Andravisage, mai ales când le găseşte la raft cu preţuri bune, având în vedere că puterea de cumpărare a tot scăzut în ultima vreme.” Participarea activă la evenimentele de modă asigură companiei vizibilitate pe piaţă şi denotă interesul deosebit pe care îl manifestă firma pentru a-şi lărgi orizonturile şi de a evolua favorabil. În ceea ce priveşte noutăţile, acestea s-au materializat sub diverse forme de la colecţiile create exclusiv pentru femei până la adoptarea unei noi linii dedicate bărbaţilor. Cămășile celei mai recente colecții Andravisage sunt destinate segmentului business. Cererea de produse pe acest segment este tot mai mare şi compania doreşte să îşi extindă reţeaua de distribuţie, care acoperă aproape tot teritoriul ţării. Magazinele vizate pentru distribuţie sunt cele axate pe segmentul business.

Consultați platforma online a companiei www.andravisage.ro, sau identificați compania pe siteul www.businesstexin.ro/ andravisage-srl.

Istoric

În 1992 a fost înființată compania Andravisage. Activitatea inițială a constat în producția în sistem Lohn pentru mari branduri occidentale, însă odată cu trecerea anilor și acumulând experiență, compania a trecut la producția de ținute vestimentare și cămăși sub nume propriu. Andravisage are dezvoltată o rețea de distribuție ce acoperă aproape întreg teritoriul țării.

Andravisage

Strada Dragoş Vodă Nr. 31, Bârlad. Jud. Vaslui, Tel.: 0335 410 482, Fax: 0235 410 807, Mobil: 0744 541 990, E-mail: andravisage@yahoo.com, office@andravisage.ro, Web: www.andravisage.ro

122

advertorial

Aroti, un brand în continuă dezvoltare

Cătălin Panțuru

n octombrie 2012, un tânăr și energic manager – Cătălin Panțuru - prelua pe propriile-i puteri brandul Aroti, cu dificultățile sale financiare cu tot, pentru care lucrase ca director de vânzări încă din 2006; un an mai târziu, în 2013, reușea să ajungă la o cifră de afaceri de peste un milion de lei. Astăzi, compania Lady Lace – cea căreia îi aparține Aroti- produce „în totalitate lenjerie pentru femei sub marca sa proprie - Aroti. Domnule Cătălin Panțuru, ce noutăți aveți pentru sezonul următor, care sunt produsele noi pe care le propuneți? De când am preluat brand-ul Aroti am încercat să venim cu noutăți, unele dintre ele foarte bine primite pe piață. Vrem să realizăm lucruri cât mai feminine și cât mai studiate, încercăm să punem accentul pe calitate în primul rand și nu doar pe prețuri mici. Acum avem în lucru o serie nouă de sutiene, unde cred că se pot face multe lucruri noi. Este rentabil brandul propriu? Cum vă propuneți să dezvoltați afacerea în această direcție? Brandul Aroti și-a făcut simțită prezența mai pregnant din anul 2005. De atunci încoace și-a fidelizat multe consumatoare, dar nu am ajuns, încă, să fim cunoscuți așa cum ne-am dorit. Eu cred că oricare brand propriu este rentabil, dacă ști unde să îl poziționezi și să îl promovezi adecvat. Este, însă, nevoie de timp, mai ales pe fondul abundenței de produse similare de pe piață. Un brand se construiește în ani de zile, dar îți dă avantajul că nu depinzi de diverse colaborări. În sezonul rece tocmai încheiat, vânzările articolelor de modă au scăzut; care credeți că sunt motivele?

DEspre Firma LadyLace – cea căreia îi aparține brandul Aroti, produce lenjerie exclusiv sub marca proprie. Compania este în continuă expansiune fiind deschisă unor noi colaborări cu magazine de profil.

Ladylace SRL

Str. Nicolae Titulescu nr. 2 Tel.: +40 268.472.057; Mobil +40 728.289.130 E-mail: catalin.panturu@aroti.ro; gestiune@aroti.ro Web: www.aroti.ro

135

Cred că scăderea continuă a nivelului de trai este unul dintre motive, precum și reducerea numărului persoanelor cu venituri medii. De asemenea, din discuțiile cu partenerii noștri, cred că și vremea a jucat un rol important. Lunile de iarnă au fost nefiresc de calde, produsele de sezon nu s-au vândut și comercianții au rămas cu stocuri destul de mari. Domnule Panțuru, știți foarte bine că pe piața internă se face evaziune cu produse vestimentare. Care credeți că este nivelul acesteia și cum ar putea fi ea stopată? Cred că este mai mare decât cifra de afaceri a principalilor producători de pe piață! Cel puțin pe piața de lenjerie intimă asta e realitatea. Acest lucru ne afectează pe toți, pentru că nu poți concura cu produsele foarte ieftine și nefiscalizate. Poți doar să cauți alternative și să produci altceva. Este greu sa fie stopată, poate doar diminuată printr-o activitate mai eficientă a instituțiilor statului și prin măsuri fiscale mai energice. Dacă se dorește cu adevarat… Distribuiți produsele Aroti și în hypermarket-uri, cum funcționează această relația cu acestea? În perioada în care am început să lucrez la Aroti, cei mai mulți producători își doreau să fie prezenți în aceste lanțuri de magazine. Era perioada de boom economic, cu vânzări mari în hypermarket-uri, cu taxe mai mici care erau suportabile. În timp, pe fondul crizei economice și a creșterii numărului de magazine, volumele s-au împărțit iar condițiile comerciale au crescut, nefiind foarte flexibili în negociere. Au fost negociate la un anumit volum de vânzari, cu un numar de articole listate, dar când toate acestea au scăzut, taxele s-au menținut sau au crescut. De asemenea, clauzele din contracte sunt doar în favoarea unor lanțuri de magazine. Anul trecut, unul dintre marile lanțuri care a fost preluat ne-a creat mari probleme, încălcându-și flagrant contractul comercial pe care îl aveam. A fost o lipsă totală de respect pentru un partener. Și sunt foarte mulți producători sau distribuitori din domeniul nostru care au avut de suferit și au înregistrat pierderi. Eu recomand celor care doresc să înceapă astfel de colaborari să fie foarte atenți și să își facă foarte bine calculele. Unele colaborări te pot duce la faliment! Mai bine își dimensionează afacerile și cresc mai încet, dar mai sigur.

Clandestine Wild Desire

Colecţiile Jolidon toamnă -iarnă 2014 - 2015 Lace effect Eleganţă, rafinament şi modernitate inspirate de un material jacard cu desen-friză de benzi de dantelă, realizat printr-o tehnica inovatoare ce permite crearea unui efect «trompe l’oeil». Benzile negre ce conturează decolteul accentuaza efectul de dantelă, în timp ce pandantivele Swarovski aduc o notă festivă şi glamour produselor. Sound of love Romantică prin excelenţă, această linie combină elemente ultra-feminine sofisticate: pliseurile din bilight, dantelă fină cu aspect filigranat şi fundiţele decorate cu şiraguri de cristale Swarovski. Produsele atent studiate, detaliile fine, culorile inspirate sunt elemente ce creează cadoul perfect pentru a face auzit sunetul dragostei. Woman divine Drapaje fine conturate de benzi de cristale Swarovski pe forme fine ca de mătase, într-o linie de un lux minimalist, concepută pentru o femeie elegantă si modernă. O lenjerie ce pune în valoare corpul prin linii lejere şi elegante, materiale performante şi preţioase şi prin o tehnica desăvârşită. Delicate mood Delicată şi romantică, această lenjerie este, înainte de toate, uşoară şi foarte placută la purtare. O combinatţie de materiale confortabile ce creează produse frumoase ce te invită să le porţi zi de zi.

Wild desire Delicate Mood Dorinţă sălbatică, ce se dezlănţuie întro îngemănare de elemente de seducţie: imprimeul animalier, materialul ce imită pielea şi dantela într-o manieră modernă ultra-senzuala. O lenjerie extrem de vizuală, creată pentru o femeie modernă fără inhibiţii, dar şi foarte plăcută la purtare, astfel că nu trebuie să alegi între senzualitate şi confort. Pure pleasure Senzualitatea şi transparenţa sunt cuvintele-cheie ale acestei linii ce are ca element central floarea brodată pe un tul fin şi transparent, cu efect de tatuaj. Firul în culori metalice, ce decoreaza florile brodate, contururile satinate, cristalele Swarovski discret aplicate, dau o notă festivă formelor provocatoare destinate unei femei conştiente de puterea ei de seducţie. Private call O provocare chic, dulce şi senzuală, o combinaţie de materiale nobile cu accente retro în contrast. Această linie dă seducţiei o interpretare rafinată şi subtilă prin îngemănarea elementelor ce se completează perfect: satinul jacard şi uni, contururile de dantelă romantică, accenSound of Love tele de buline şi pliseuri în contrast. 136

Prelude

Seduction Elementele din aceasta linie sunt articole de lux de zi cu zi, bogate şi sofisticate. De la combinaţia dramatică negru-violet, roşu, până la ivoriu delicat, ca propunere de produs mariaj, potrivite pentru fiecare personalitate, instrumente de seducţie pentru o femeie increzătoare în sine, conştientă de frumuseţea şi senzualitatea ei. Delices O linie dulce şi romantică ce combină atingerea blândă a ţesăturii bilight cu broderia somptuoasă. Articolele sunt foarte sofisticate, cu un aspect deosebit, datorită efectului pliseului pe ţesătura care subliniază silueta. Apogeul liniei este înalta expresie a frumuseţii, o adevarată operă de artă, combinând elementele într-un ansamblu foarte elaborat. Nostalgie O combinaţie foarte delicată de dantelă leavers şi satin jaquard, această linie este o propunere romantică de zi cu zi. Unele dintre articole au fost alese de cei mai buni vânzători ai noştri în scopul de a oferi o alternativă de lux a elementelor de lenjerie de corp de zi cu zi. Bijuteria perlă este un detaliu delicat și elegant, accentuând preţiozitatea articolelor acestei linii, într-o manieră rafinată. Hypnose Linia este o noutate în universul corseteriei de lux, prin combinaţia de dantelă leavers cu printurile plasate. Este o linie pentru femeile încrezătoare, cu o atracţie pentru modă, care are atât o interpretare dramatică prin combinaţia gri-mov-negru, cât şi una mai soft prin combinaţia albastru deschis albastru închis. Transparenţa dantelei leavers completează o serie de detalii dedicate pentru a adăuga senzualitate şi rafinament.

Man Collection

Nostalgie

Active Orientat pe bărbatul dinamic, atletic, acest stil este subliniat de combinaţiile de culori, sloganele de pe elastic, forme şi printuri. Second skin Exprimă confortul şi eleganţa absolută. Bumbac cu elastan ultra-fin, cusături invizibile, benzi elastice soft, totul pentru un efect second-skin şi confort. Comfort Este o linie care aduce împreună tricouri, maieuri şi lenjerie basic, toate având confortul ca inspiraţie. Active

Trendy Style

O ofertă amplă, având ca atribute principale materiale de calitate, executarea impecabilă şi o gamă variată de produse care sunt menite să acopere cât mai multe tipologii de clienţi.Colecția cuprinde cinci linii, fiecare dintre ele fiind adresate unui anumit tip de client.

Comfort

Trendy style Este destinată omului modern, puternic şi încrezător, care vrea să-și exprime stilul personal până la cele mai mici detalii. Stilul trendy este oferit de slipul din micromodal cu elastic din satin și aplicații strălucitoare, cel din micromodal gri-melange cu tăieturi surprinzatoare sau slipul cu elastic cu slogan. Classic Se adresează bărbaţilor pentru care confortul e cel mai important. Calitatea materialelor europene, confortul unui produs bine facut într-un stil clasic şi elegant. Produsele se adresează atat stilului business clasic, cât şi stilului etern masculin clasic.

137

prezentare companie

Seroussi, un investitor canadian în România Dl. Yousif Aslan Seroussi, om de afacere canadian, a început să facă afaceri în România din 1965 în domeniul textil, însă doar în anul 1990 a inființat prima sa firmă: J&R Enterprises S.R.L. în București.

n decursul anilor a devenit unul dintre cei mai mari investitori în industria de textile a României, cele trei fabrici de confecții inființate, și în care a investit, se situează printre cele mai moderne pe plan mondial. Principiile călăuzitoare, grație cărora Dl. Seroussi și-a câștigat reputația de om de afaceri deosebit, sunt: „tehnologie, expertiză, design, flexibilitate, servicii și înaltă calitate” combinate cu abilitatea de a învăța rapid și îndemânarea românilor.

J&R ENTERPRISES SRL

Deși a fost gândită ca o firmă de trading, în anii care au urmat s-a implicat tot mai mult în procesul de modernizare a două capacități de producție existente și într-un proiect complet nou, reușind să transforme cele trei fabrici ale grupului în producători și exportatori de confecții de calitate deosebită. Beneficiind de înaltă specializare, două dintre fabrici – NORADA S.A. și IKOS CONF S.A. – produc costume, sacouri și pantaloni pentru bărbați, iar cea de a treia – SERCONF S.A. – realizează pantaloni pentru femei și bărbați.

tradiționali de peste 21 de ani. În același timp, J&R Enterprises SRL a creat și a înregistrat, internațional, propria marcă de confecții – „Seroussi“ – dezvoltată ulterior şi produsă sub licență de către Norada S.A. Produsele cu eticheta „ Seroussi” sunt vândute și distribuite cu success atât în România, printr-o rețea de magazine proprii „Seroussi”, în cele ale partenerilor cât și în alte țări. „Signor”, „Giuseppe” și „Erfolg Philosophy” sunt alte mărci de confecții înregistrate în numele J&R Enterprises.

Grație acestor investiții, precum și înaltei calificări și pregătiri a managementului superior și mediu, precum și a muncitorilor, calitatea produselor este una constant superioară, conform ISO 9001-2008 și asigurând Grupului un portofoliu excelent de clienți, cu mărci cunoscute în întreaga Europă, unii fiind deja parteneri 144

IKOS Odorheiu-Secuiesc

Situată în Odorheiu-Secuiesc, Județul Harghita, a fost prima fabrica alăturată Grupului la începutul anului 1991. IKOS CONF S.A. a parcurs un vast program de modernizare, fiind utilată cu cele mai moderne mașini de la furnizori renumiți, precum: Brisay, Brother, Durkopp, Lectra, Pfaff etc., proces ce se continuă permanent, pentru a ține pasul cu ultimele realizări în domeniu. Totodată, au fost implementate cele mai noi tehnologii, printre care sistemul electronic de urmărire în timp real a producției. Producând costume, sacouri, pantaloni pentru bărbați, de orice complexitate, de la clasice la produse spălate, în principal în sistem Lohn, IKOS CONF S.A. asigură, când i se solicită de către parteneri, și unele auxiliare necesare. Realizată cu 1260 angajați, producția de circa 450.000 bucaţi costume echivalente, de o calitate superioară constană, livrată totdeuna la timp, are ca destinație, în principal, clienți din Germania, deţinători ai unor mărci cunoscute în toată Europa.

Serconf Botoşani

Înfiinţată în anul 1993, fabrica este situată în partea de nord-est a României. O clădire neterminată, existentă înainte de 1990, a fost transformată într-o capacitate de producţie modern utilată cu cele mai moderne maşini şi echipamente, de la furnizori renumiţi, precum Brother, Durkopp, Veit, Hofman, Lectra, etc. Noile tehnologii au fost introduse permanent, pentru a asigura un flux de producţie perfect, în conformitate cu standardele internaţionale. Serconf S.A. are circa 900 angajaţi şi este specializată în fabricarea pantalonilor pentru femei şi bărbaţi, atât clasici cât şi sport. Cea mai mare parte a producţiei de peste 700.000 de perechi anual, este exportată în Germania, la firme de renume, fiind realizată în sistem CM, dar fabrica poate, la cerere, oferi servicii suplimentare de asigurare a auxiliarelor necesare. Sistemul de Management al Calităţii din Serconf S.A. este conform ISO 9001 – 2008.

NORADA Odorheiu-Secuiesc

Un proiect complet nou, fabrica, situată în același oraș cu IKOS CONF S.A., a fost construită în circa 12 luni, între anii 1993 și 1994. Este prima fabrică de confecții complet climatizată din România. Chiar de la început a fost dotată cu cele mai actuale mașini și echipamente, de la furnizori cunoscuti, precum Brisay, Brother, Durkopp, Lectra, Macpi, implementând totodată cele mai moderne tehnologii, incluzând sistemul electronic de urmărire în timp real a producției. NORADA S.A. este specializată în producerea de costume, sacouri, pantaloni pentru bărbați, produse de orice complexitate, de la clasice la spălate, în principal în sistem CMT. Producția anuală este de aproximativ 250.000 de costume echivalent, realizate cu un număr de 900 angajați, exportată în țările scandinave, Germania și Franța. Fabrica este, de asemenea, pregătită pentru producția „ full garment”, având o experiență îndelungată și de succes în acest sens, fiind unicul producător al mărcii „ Seroussi”, deținută de J&R Enterprises și dezvoltată de către NORADA. Echipa Brandului Seroussi a contribuit din plin prin construcția tiparelor, prin calitatea producției și creativitatea în îmbrăcămintea masculină, îmbinând clasicul și modernul, ca și confortul și

rafinamentul, în combinații subtile. Țesăturile folosite sunt numai lână 100% de cea mai fină calitate, de la furnizori italieni renumiţi, sau într-o varietate de combinații preţioase, cu mătase, mohair sau amestecuri cu elastan confortabil. Gândit să răspundă pe deplin celor mai exigente cerințe ale „stilului de viață” propriu oamenilor de afaceri moderni si activi, brandul „ Seroussi” a dezvoltat două linii: „Black Label” – clasic, cu un fit confortabil și „Silver Label”, actual, cu o croială tinerească. Costume clasice sau moderne, combinații inteligente de casual și/sau de ceremonie, toate sunt parte a colecției mărcii „ Seroussi”. Motto-ul brandului „Seroussi“„For Perfect Fit and Quality“ semnifică angajamentul total pentru excelență în calitate și garantează un fit perfect pentru o gamă largă de mărimi. Sloganul recent „More Space for Elegance“ reflectă un angajament suplimentar al mărcii „Seroussi“ pentru o satisfacere deplină a consumatorilor. În scopul dezvoltării conceptului de „total look“ echipa brandului „Seroussi“ a selecționat cu atenție o serie de parteneri pentru a produce accesorii pentru îmbrăcăminte, precum cravate și papioane de mătase, cămași din bumbac, tricotaje, toate de calitate superioară, cu eticheta proprie „Seroussi”. 145

CAPitolul 4

articole tehnice, echipamente de protecลขie

www.rftb.ro 151

De Mihaela Maier

Messe Frankfurt Exhibition GmbH Jean-Luc Valentin

Sectorul textile de casă este strâns legat de condițiile economice. Când veniturile scad, oamenii încep să renunțe la cheltuielile pentru produse ne-esențiale, inclusiv textile decorative. Înlocuirile de produse vechi cu unele noi pot fi amânate. Mentalitatea actuală a consumatorilor este încă afectată în mod negativ de criza economică.

Piața textile de interior

iața europeană de textile de casă a avut de suferit foarte mult de pe urma crizei economice: o scădere drastică a consumului a fost înregistrată în 2008. Sectoare importante care influențează cererea europeană de textile acasă, cum ar fi sectorul construcțiilor și de cazare, au avut de suferit de pe urma crizei economice, ceea ce face în acest moment piața fragilă. Perspectivele pe termen scurt rămân pesimiste. De îndată ce economia se va redresa, cheltuielile pentru construcții și turism sunt de așteptat să crească. Subdomeniile care sunt în topul vânzărilor sunt covoarele, lenjeriile de pat, perdelele și fețele de perne. Piața de lenjerie de pat a arătat o creștere semnificativă, de 2,7% pe an în timpul perioadei de revizuire. Cererea de pături a crescut cu un promițător 3,9% anual, fiind singurul grup de produse, cu o creștere semnificativă. Încrederea consumatorilor de redresare economică rămâne foarte scăzută în UE. După criza majoră în 2009, încrederea consumatorilor a crescut în 2011, dar a scăzut din nou în mod semnificativ în 2012. Deși încrederea consumatorilor a crescut ușor în

europeană de

primele două luni ale anului 2013, piața de textile de casă rămâne foarte vulnerabilă. Încrederea consumatorilor este de așteptat să crească ușor, în conformitate cu previziunile de creștere PIB. Cu excepția Ciprului, previziunile europene PIB pentru 2014 sunt pozitive, indicând faptul că este de așteptat ca cererea de textile de casă să crească în viitorul apropiat. Cu toate acestea, piața imobiliară europeană, rămâne nesigură pentru viitorul apropiat, deși o creștere de locuințe nou - construite este prognozată pentru 2014 (exceptand Italia, Portugalia, Republica Ceha). Acest lucru ar putea avea un impact pozitiv asupra consumului de textile de casă. O altă evoluție pozitivă, care ar putea impulsiona piața europeană de textile în următorii ani, vine de la generația “baby boom”, adică persoane născute imediat după al doilea război mondial (1945). Acestea sunt în prezent pensionari și copiii lor trăiesc independent. Ca urmare, ei pot începe căutarea de noi stiluri de viață în case noi sau renovate. Pe termen lung, aproximativ 3 ani de acum, piața este de așteptat să se revigoreze, mai ales pe piețele în creștere din Europa de Est. Puterea de cumpăra 152

Specialiștii în textile de interior sunt optimiști, cred în redresarea sectorului

re a est-europenilor este de așteptat să se apropie de standardele vest-europene, care să le permită să-și cheltuie veniturile mai mult pe elemente neesențiale (facultative) pentru interior. Pe termen lung, în Europa, politica va avea, de asemenea, un impact asupra situației de pe piață. Criza Euro continuă, care depinde foarte mult de politică, afectează negativ viitorul consum al textilelor de casă, deoarece aduce instabilitate pe piață . Intervenția politică în piața imobiliară pentru a stimula vânzările de locuințe, poate avea o influență pozitivă semnificativă asupra cererii de textile de casă.

Situația importurilor și a exporturilor În 2012, Europa a exportat 8.9 miliarde de euro produse textile de casă. Exporturile au rămas destul de stabile în ultimii ani. Covoarele reprezintă de departe cel mai mare grup de produse, o consecință atât a producției mari cât și a importurilor de covoare. Aproximativ 83% din exporturi sunt destinate țărilor din Europa, indicând faptul că producția europeană rămâne în mare măsură în cadrul regiunii. Luând în calcul prognoza de creștere a producției externalizate în Europa de Est, comerțul intra-european este de așteptat să joace un rol tot mai mare. În timp ce China este cel mai mare furnizor de textile de casă pentru Europa, a primit doar 0,5 % din totalul exporturilor europene. Cu toate acestea, livrările către China au crescut cu 21 % anual în perioada 2008-2012, o rată de creștere ridicată în comparație cu alte destinații . China și alte piețe BRIC sunt de așteptat să devină destinații de export în curs de dezvoltare pentru Europa. În 2012, UE a importat textile de casă în valoare de 12,7 miliarde de euro. După ce a atins nivelul anterior crizei, în 2011, importurile au scăzut din nou în 2012, în conformitate cu scăderea încrederii consumatorilor. Cu toate acestea, prognoza modest pozitivă a consumului și creșterea lentă a încrederii consumatorilor în 2013, se așteaptă a favoriza importurile de textile de origine. Grupele mari de produse importate sunt covoarele și lenjeriile de pat. Covoarele au arătat o scădere anuală de 3,7% între 2007 și 2012. Grupele de produse care au crescut, în mod semnificativ, în cazul importurilor UE sunt păturile și, în mai mică măsură, lenjeriile de pat.

HEIMTEXTIL, 8 – 11 ianuarie 2014 Aproape 67.000 de vizitatori a înregistrat cel mai important târg european de textile de interior la cea mai recentă ediție. Numărul expozanților a fost de 2.718; printre aceștia, și câteva firme din România. Situația economică din sectorul textilelor de interior se pare că este în recuperare; acest fenomen a fost reflectat de răspunsurile primite de organizatorii târgului din Frankfurt din partea celor prezenți la eveniment. Astfel, 78% dintre expozanți au spus că sectorul se află la un nivel satisfăcător spre bun, față de anul trecut când numai 69% credeau acest lucru. În ce privește vizitatorii, diferența față de anul trecut nu este atât de mare, dintre aceștia 81% sunt de părere că situația este satisfăcătoare spre bună, față de 79% anul trecut. Semnele sunt bune. Mai mult de jumătate dintre vizitatori au fost din afara Germaniei (66%), cei mai mulți venind din Italia, Turcia, China, Marea Britanie, USA, Franța, Spania, Polonia și Olanda. Dintre expozanți, 88% au fost din afara Germaniei. A fost înregistrată o creștere semnificativă a numărului de participanți din Scandinavia, Europa de Est, America de Sud și Coreea de Sud. Printre firmele participante, s-au numărat și câteva din Romania: Deco Center, Alcam International, Gabriel Leonard, Mod-Elle Company, Pasmatex JSC, Prodin, Super-Ball. Heimtextil este primul târg al anului la care România a participat cu fonduri de la bugetul de stat, în cadrul programului de promovare a exportului. Următoarea ediție Heimtextil din Frankfurt va avea loc în perioada 14 – 17 ianuarie 2015.

153

Consumul de textile de interior va crește în următorii trei ani, mai ales pe piețele în plină dezvoltare din Europa de Est.

Heimtextil este un târg care, din fericire, se află în mod constant pe lista participărilor românești

Europa Textilele tehnice în

În prezent, textilele tehnice reprezintă peste 25% din totalul producției europene de textile, comparativ cu 22% în 2007. Această producție a crescut constant în ultimii ani. Germania este principalul producător european, cu 45% din totalul producției textile. În Franța, se estimează că în 2013 textilele tehnice au reprezentat 40% din producție. De Mihaela Maier e estimează că piața textilelor tehnice, evaluată în 2011 la 188,15 milioane de euro, va înregistra până în 2016 o creștere anuală de circa 23%, după cum apare într-o prezentare întocmită la sfârșitul anului 2012 de către INCDTP București, pornind de la date furnizate de Euratex. Tot de aici aflăm că în anul 2011 ponderea semnificativă a fost reprezentată de domeniul securității, protecției și militar (30,4%), casă și construcții (22,3%), sport și timp liber (15,4%), transport (14,4%), modă (11,4%), medicină și sănătate (6,1%).

Evaluare a evoluției practicilor din domeniul cercetare-dezvoltare/inovare Un raport întocmit de mai multe instituții europene (Saxion Universities, CITEVE Technological

center for the textile and clothing industries of Portugal, Danish Technological Institute, IFM Institut Français de la Mode, Workshop s.a.s., cu sprijinul EURATEX European Apparel and Textile Confederation), finalizat în septembrie 2012, plasează România între statele europene cu o activitate ‘modestă’ în domeniul cercetării. În industria ușoară, acest fenomen este explicat prin faptul că România se concentrează masiv pe capacități de producție şi servicii asociate. Companiile romănești văd inovația și cercetarea ca un lucru esențial pentru dezvoltarea ulterioară, dar nu o văd ca pe o prioritate a momentului. Acestea sunt concluziile studiului, bazate pe întălniri și răspunsuri primate de la firme din România pe parcursul anului 2011. Pentru a putea evolua de la statutul de simplu executant în sistem lohn, este necesar ca firmele să investească, pe lăngă capacități de 154

producție, și în dezvoltarea unor abilități care să-I diferențieze pe o piață. Din păcate, dezvoltarea colecțiilor proprii nu s-a regăsit pănă acum în niciun program de finanțare europeană, sperăm ca situația să se schimbe. Raportul menționat face o prezentare de ansamblu a inovației în cele 27 de state ale Uniunii Europene (înainte de aderarea Croației), după care încearcă să identifice particularitățile legate de cercetare-dezvoltare din cinci regiuni: Lombardia-Piemonte (IT), Baden-Württemberg (DE), Nordul Portugaliei – Galicia (PT, ES), Slovenia și România. Cei care doresc să intre în posesia acestui raport sunt rugați să trimită o cerere pe adresa redactia@businesstexin.ro. IUS (Innovation Union Scoreboard) înlocuiește, din 2011, EIS - European Innovation Scoreboard, instrument al Uniunii Europene dezvoltat în cadrul Strategiei Lisabona, menit să evalueze comparativ performanțele inovatoare ale statelor membre. 155

Aceste evaluări comparative se fac în baza unor indicatori specifici, printer care resurse umane, sisteme de cercetare, investiții și sprijin financiar, certificări, efecte economice etc. Pornind de la performanța inovatoare, statele member sunt grupate în patru categorii: Innovation Leaders – Danemarca, Finlanda, Germania și Suedia, lideri, unde performanța este mult peste media europeană. Innovation Followers - Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Franța, Irlanda, Luxembourg, Olanda, Slovenia și UK, state care se apropie foarte mult de media celor 27 de state din uniune. Moderate Innovators – Republica Cehă, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia și Spania, unde inovația este puțin sub medie. Modest Innovators - Bulgaria, Letonia, Lituania și România sunt statele care se situează mult sub media celorlalte state member. Finanțarea de la buget face o mare diferență când este vorba despre riscurile asociate activităților de cercetare și inovare. În medie, procentul finanțării sectorului de textile și confecții este mult mai mic comparative cu alte sectoare manufacturiere, cu excepția Italiei, Germaniei și Spaniei. Acest indicator arată măsura în care guvernele sprijină inovarea, procentul tuturor companiilor care primesc finanțări publice locale, naționale sau europene. În sectorul textile-confecții, România și Bulgaria sunt statele în care companiile primesc cele mai puține fonduri publice, Austria, Italia și Spania se situează în extrema cealaltă, cu cele mai multe investiții publice. PC7 este cel de-al șaptelea program-cadru pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, desfăşurat pe o perioadă de şapte ani, între 2007 şi 2013. Până la finalul anului 2013, la nivelul întregii Uniuni Europene, au fost peste 15.000 de IMM-uri susținute direct, prin fonduri de peste 5 miliarde de euro. Începând cu anul 2007, peste 220 de companii românești au beneficiat de investiții UE pentru proiecte din domeniul cercetării, 22,9% din totalul participărilor din România. Proiectele au fost sprijinite cu peste 32,46 milioane de euro, un sfert din totalul bugetului alocat Românei. Următorul program al Uniunii Europene, Horizon 2020, care a debutat în ianuarie 2014, are un buget de aproximativ 9 miliarde de euro pentru urmatorii șapte ani. Din această sumă, 3 miliarde de euro vor fi oferiți printr-un instrument IMM dedicat finanțării de studii de fezabilitate și proiectelor care să faciliteze răspândirea ideilor în piață. De asemenea, o parte din bugetul de cercetare va fi folosit pentru a sprijini IMM-urile să obțină împrumuturi de la finanțatori publici sau privați.

Total proiect: 744 320 euro, din care fonduri europene 552.200 euro și 192.120 euro contribuție proprie a firmei bucureștene De Mihaela Maier Star Impex SRL a fost unul din parteneDavo rii implicați în proiectul SONO, în perioada

2009-2013, proiect finalizat la sfârșitul anului trecut. “Proiectul a constat în testarea a două linii pilot de materiale textile antibacteriene şi antifungice pentru uz medical, pe baza unui proces care foloseşte sonochimia (SONO): una în România şi alta în Italia. Eforturile cercetătorilor implică un proces de laborator, dovedit şi patentat recent, de depunere a unui strat de nanoparticule de oxid de cupru şi oxid de zinc pe materialele textile”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. La sediul firmei din București au fost instalate trei variante de mașini în vederea obținerii celor mai buni parametri de lucru. În final a fost aleasă soluția optimă pe care am continuat experimentele. Produsele realizate din materialele antibacteriene au fost testate în cadrul EMI (Emergency Medicine Institute) Bulgaria. SONO s-a finalizat cu un proiect al cerințelor pentru o instalație industrială de obținere a materialelor textile cu proprietăți antibacteriene din care se vor fabrica așternuturi pentru paturile spitalelor, halatele medicilor și pijamale pentru pacienți. Scopul final al proiectului este de a reduce numărul infecțiilor dobândite în spital, cu ajutorul acestor textile antimicrobiene. Pe site-ul proiectului, www.fp7-sono.eu, se spune că această impregnare cu nanoparticule rezistă în țesătură până la 70 de spălări. Rămâne de văzut cine va investi în producerea acestei instalații, dacă și când va apărea ea pe piață. “Instalația pe care am realizat experimentele este o stație pilot de dimensiuni reduse. În această fază nu putem discuta încă de o producție industrială. Tinând cont de imensitatea pieței de produse medicale, consider că noua tehnologie va avea o largă arie de aplicabilitate”, spune cu optimism Daniela Anton, director general Davo Star. Nu este primul proiect de cercetare în care firma din București este implicată. Primul proiect s-a numit Lidwine și s-a derulat în perioada 2006 – 2010. A fost un proiect mult mai mic, cu o valoare totală de 65.000 de euro, și a vizat cercetarea și producția de textile medicale pentru prevenirea și vindecarea rănilor. “A fost un proiect de mici dimensiuni, dar a fost foarte important pentru noi deoarece ne-a oferit şansa de a lucra alături de prestigioase universităţi şi institute de cercetare europene și ne-a fa-

Davo Star Fonduri europene pentru cercetare 156

miliarizat cu stilul de lucru din cadrul proiectelor comune finanţate de către Comisia Europeană. Așteptăm cu nerăbdarea demararea celui de al treilea proiect în care suntem implicați, despre care veți afla mai multe la momentul oportun”, a mai declarat Daniela Anton.

Adaptarea la piață a Davo Star Daniela Anton, de profesie inginer textilist, a văzut în cercetare o soluție pentru Davo Star de a se diferenția de alte firme de pe piață. Până să ajungă aici, firma bucureșteană a avut, până într-un punct, o traiectorie comună cu alte firme de confecții din România. Ceea ce este impresionant la Davo este capacitatea de adaptare la piață, felul în care a schimbat macazul de fiecare dată când a apărut o criză, spre deosebire de alți producători care au închis porțile sau se zbat să supraviețuiască încă, folosind același model de afacere cu care au pornit în anii ’90. Înființată în 1994, activitatea Davo Star a fost aproape exclusiv centrată pe producţia de confecţii textile în sistem lohn, așa cum erau cele mai multe la vremea aceea, și funcționa. Pentru că treaba mergea bine, în anul 1998, Davo a constru-

it propria fabrică, cu 3 nivele şi o suprafaţă totală desfăşurată de 1800 mp. Capacitatea de producţie a crescut, ajungând în anul 2002 la 60.000 de bucăţi pe lună, articole pentru nume cunoscute pe piața europeană, printre care Kenzo, Stefanel, French Connection, River Island, Sonia Rykiel, Nicole Farhi etc. Începând cu anul 2007, ca o consecinţă a migrării masive a producției înspre țări cu mână de lucru (și) mai ieftină, Davo a fost nevoită să facă față schimbării, adoptând noi modele de business și noi strategii competiţionale. Accentul a fost deplasat de la simpla producţie la oferirea unor pachete complete de servicii și fost redusă capacitatea de producție, care se rezumă acum la serii scurte și medii, cu nivel de calitate ridicat, mostre și prototipuri. Davo a investit în noi tehnologii, care permit firmei să ofere o gama completă de servicii, proiectare asistata de calculator, legate de documentaţia tehnică: construcţie de tipare, digitizare şi gradare, încadrări etc. Când au comenzi care le depășeste capacitatea de producție, Davo colaborează, în sistem de subcontractare, cu o serie de producători români. Firma are chiar un department de sub-contractare, care evaluează fabricile subcontractoare, oferă asistenţă tehnică şi realizează controlul calităţii. În 2010, Davo a obţinut atestarea din partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică şi a alocat o bună parte din resursele sale acestei activităţi. Davo este o afacere de familie, Daniela Anton i-a avut mereu alături pe cei doi fii ai săi, care au participat la dezvoltarea companiei. Se pare că familia Anton înțelege și aplică proverbul englezesc care spune să-ți nu pui toate ouăle în același coș (“Don’t put all your eggs în one basket”) dezvoltă constant activități care să-i asigure continuitatea. Pentru susținerea afacerii, compania s-a profilat și pe importul de echipamente de tipărit și finisat. Nu ne-ar surprinde ca, în scurt timp, Davo să combine cele două activități și să ofere și servicii de imprimare digitală pentru textile. Asta dacă, bineînțeles, piața o va cere.

SONO e un proiect care are ca scop final scăderea numărului de infecții dobândite în spitale

157

CAPitolul 5

vopsire, imprimare Și imprimare textilĂ

Recomandările noastre

159

Finisajele textile esențiale pentru industria europeană de profil În condițiile creșterii fenomenului ‘fast-fashion”, finisarea industrială este un sector cu mare potențial în Europa, deoarece diferențierea produsului este frecvent obținută prin aceste procese de finisare a materialelor textile.

inisarea produselor textile, care cuprinde de asemenea, vopsirea, imprimarea, acoperirea și laminarea, este de cele mai multe ori ultima etapă în procesul de fabricație al produselor textile. Vopsirea și finisarea este adesea integrată în țesătorii (fabricile de țesut), dar poate funcționa și pe bază de comision. Există doar câteva companii care comandă finisarea. Aceste companii, numite convertoare, care cumpără “țesături gri”, aplică propriile lor modele, vând produsele pe cont propriu și riscă. Ca și în privința țesutului, morile integrate pe verticală susțin criza mai bine decât cei care lucrează pe comision și, de asemenea, companiile care comandă finisarea au tendința de a susține criza din 2008 - 2009 mai bine decât cei care lucrează pe comision. Finisarea industrială este un sector cu potențial, din moment ce este o etapă importantă de diferențiere a produsului, aproape de consumator sau utilizatorul final. Michiel R. Scheffer, de la Saxion Universities, susține că, din cauza modelului dominant de acumulare flexibilă, care favorizează fast fashion-ul, diferențierea produsului este frec-

vent obținută prin procese de finisare a textilelor. Acest sector este cel care obține beneficii, mai ales atunci când fast fashion-ul (moda rapidă) sau restricțiile cu privire la cererea capitalului de lucru cere timpi scurți de producție. O parte substanțială a producției în Europa se bazează pe “țesături gri” importate, care sunt vopsite și finisate, imprimate și sau acoperite din Europa. În special sunt de menționat importurile de țesături de bumbac. Între 2005 și 2008, sectorul de finisare a avut de suferit din cauza creșterii cotei de importuri pentru confecții textile. Tendința relocalizării incită, de asemenea, la rezistență în acest sector.

Dinamism tehnologic și oportunități Vopsirea și finisarea este, probabil, zona cu cel mai mare dinamism tehnologic și oportunități. În textile tehnice, dar, de asemenea, și în echipamentele pentru sport și echipamentele de lucru, sunt cerute materialele cu o gamă largă de funcționalități. Aplicarea de finisaje tehnice, dar, de asemenea, acoperirea multistrat și laminarea reprezintă o zonă de inovație substanțială. O nouă generație de finisaje pe bază de nanotehnologie (de exemplu efectul lotus) este, de asemenea, la un nivel de introducere pe piață. Funcționalitățile bazate pe biotehnologie, cum ar fi enzimele, extractele de plante, sunt în curs de cercetare și dezvoltare. Procesele de finisare alternative, mai durabile, bazate pe tehnologia digitală, plasma sau CO2 160

Acest sector este „slăbit” de numărul limitat de companii care comandă finisarea și care pot culege în mod eficient beneficiile inovării.

percritic sunt explorate și testate. Câteva dintre aceste metode sunt îndreptate în mod esențial la proprietățile funcționale, dar mai ales companiile italienești de finisare explorează, de asemenea, potențialul estetic al noilor finisaje și tehnologiilor de finisare. Printul digital este unul dintre sectoarele cele mai inovatoare în textile începând cu sfârșitul anilor ’90. Dezvoltarea acestor aplicații în sector se datorează producătorilor europeni de utilaje textile, mai ales producatori din zona Lombardia, care au fost în măsură să înțeleagă nevoile firmelor de textile/confecții. Dar o privire de ansamblu asupra tendințelor de dezvoltare a tehnologiilor arată că în perioada 2000-2010 nu au fost realizate investiții deosebite în echipamente în Europa. UE are un procent de doar 5% utilaje noi instalate, în timp ce China are 50%.

consumului de energie ar putea favoriza, de asemenea, o scară mai mare de funcționare. Companiile de finisare sunt de multe ori resurse esențiale în regiunile industriale, supraviețuirea acestor tip de firme este adesea esențială pentru sănătatea regiunii (de exemplu, în zona Calais, Franța). Raportul 6, la care se face referire în acest material, este întocmit de Saxion Universities, CITEVE (Technological center for the textile and clothing industries of Portugal), Danish Technological Institute, IFM Institut Français de la Mode, Workshop s.a.s., cu sprijinul EURATEX European Apparel and Textile Confederation. Acest raport analizează modul în care companiile din UE sunt angajate în practici de inovare, pe diferite segmente. Se fac referiri la produse și procese inovatoare, dar și la noi metode organizaționale (de business) și noi strategii de marketing. Firmele care doresc să intre în posesia acestui raport sunt rugate sa trimită un email de solicitare pe adresa redactia@businesstexin.ro.

În finisaje, Europa are încă o poziție dominantă La nivel global, aceste faze de producție sunt o sursă majoră de poluare, și se poate imagina o nișă mare care ar putea fi creată pentru producătorii „nepoluanți” din UE față de concurenții la nivel mondial, de bine ce consumatorii acordă mai multă atenție amprentei de carbon și problemelor de poluare. Europa are încă o poziție dominantă în finisarea textilelor la nivel mondial. Finisarea este acolo unde funcționalizarea față de proprietățile speciale pot fi aplicate, și, prin urmare, joacă un rol-cheie atunci când vine vorba de a încorpora proprietățile inovatoare pentru un produs textil (a se vedea Raportul 6 pentru o prezentare de tehnologie). De asemenea, este primul motor primar în noile tehnologii, cum ar fi imprimarea digitală (a se vedea cazul în Lombardia în Raportul 6). Cu toate acestea, acest sector este „slăbit” de numărul limitat de companii care comandă finisarea și care pot culege în mod eficient beneficiile inovării. Costurile C&D-ului duc la consolidarea, în ceea ce privește masa critică necesară pentru a susține inovația. O altă tendință în promovarea consolidării este aceea legată de reglementările de mediu (în special impuse de autoritățile locale) care cer creșterea investițiilor în echipament adecvat. Reducerea 161

Denim by

TBW

advertorial

Dă viaţă hainelor

n 2008 a luat naştere firma Textile Blue Wash, cunoscută mai bine sub numele de TBW. Deşi este o companie tanără, TBW se mandreşte cu un portofoliu de referinţă cu clienți importanți cum sunt HUGO BOSS, Paul & Shark, Armani, Grupul Dress Lines (Lui Jo, Seven, True Religion, Energie, Jack&Jones), Grupul Alberto, GAS şi alţii. Pentru acesta din urmă, TBW oferă servicii de spălare, imprimare şi logistică, inclusiv pentru segmentul de confecţii. Dar și în România, compania are clienți printre producători renumiți -Secuiana, Mexton, Tanex și mulți alții. De curând, compania a obţinut certificatul de marcă înregistrată la OSIM. Mulţumită experienţei şi omogenităţii propriei echipe tehnice, TBW a reuşit să-și ridice nivelul de competență prin asimilarea şi dezvoltarea unor soluţii tehnice şi procese de vopsire eficiente, precum cold dye, old dye, deep dye. Atenţia companiei se indreaptă acum spre oferirea de servicii care adăugă valoare prin creativitate şi tehnologii speciale produselor textile. “TBW oferă servicii de spălare ce cuprind metode multiple de spălări

uşoare precum emolieri, tratamente cu enzime, mergand pană la spălări grele, complexe: stonewash şi super stone bleach. Executăm vopsiri la cererea clientului cu coloranţi direcţi, reactivi sau cu pigmenţi, şi reuşim să obţinem efecte de vopsire vintage, batik dye, pigment looking, top dye. De curând TBW a implementat tratamente noi folosind tehnicile: slush dye, slush bleach şi random bleach. De asemenea, oferim şi efecte speciale obţinute prin utilizarea celor mai inovative şi la modă tehnici, dar şi prin operaţiuni manuale de scraping, sandblast, rupturi, calabroni, spray rezina, spray colorant. Avem servicii conexe, printre care amintesc, mai ales, sistemul de transport door-to-door, care îi scuteşte pe clienţii noştri de grija aducerii şi returnării mărfii”, a precizat directorul general TBW, domnul Gigi Anghel. Important de reţinut este faptul că TBW reuşeşte să fie flexibilă şi că este capabilă să asigure in egală măsură şi comenzi mai mici, cu grad ridicat de complexitate, iar acesta este un avantaj competiţional important. Strategia TBW priveşte: - respectarea cerinţelor clienţilor şi îmbunătăţirea continuă a calităţii proceselor; - reducerea numărului de neconformităţi în cadrul proceselor; - reducerea costurilor în cadrul proceselor; - utilizarea unor tehnici de finisare moderne cu tendinţe mari spre procese ce au la bază utilizarea materialelor şi a materiilor prime ecologice; - promptitudine la livrare; - monitorizarea clientului prin key account dedicat; - asigurarea suportului tehnic. Mijloacele utilizate de TBW în activitatea sa sunt: - Personal calificat şi instruit; - Echipamente tehnologice adaptate activităţii; - Comunicarea permanentă cu clienţii referitor la produse;

Spiritul denimului înseamnă inocularea în,, ADN-ul” operei sale, a stării sufleteşti, a sentimentelor pe care omul le are, în momentul intrării în contact nemijlocit cu aceasta. Şi TBW își asumă asta!

- Elaborarea tehnologiilor în urma unor testări complete a produselor. Bazându-se pe dorinţa de a oferi consumatorului final un produs care să satisfacă toate cerinţele de calitate exprimate de cumpărător, TBW colaborează cu firma INTERTEK ROMANIA SRL, la cererea multor clienți ai companiei, pentru efectuarea testelor de rezistență la lumină a vopselelor, rezistență la spălare, rezistență la frecare umedă şi uscată, în urma cărora sunt apreciate vopsirea și spălarea. Eficienţa sistemului de management este recunoscută prin acreditarea ISO 9001, certificată de către Lloyd’s Register (România). Eforturile susţinute în vederea implementării Sistemul de Management al Mediului au fost răsplătite în luna octombrie 2013 prin certificarea ISO 14001. Astfel la fabrica din Braşov sunt îndeplinite condițiile de funcţionare în concordanță cu cerinţele europene faţă de mediul înconjurător. “Ca suporter al organizațiilor de mediu, Compania TBW acționează pentru a proteja mediul înconjurător și oamenii. Dorim să gestionăm activitățile noastre cu scopul de a preveni, a reduce, sau atenua efectele nocive asupra naturii și să ne asigurăm că munca noastră nu are efecte nocive pentru oameni. Lucrăm pe soluții globale pentru a elimina utilizarea substanțelor periculoase în producția noastră. Transparența circuitului informațiilor dintre furnizori și clienți, angajamentul furnizorilor noștri în ce privește compoziția substanțelor achiziționate sunt importante pentru noi, pentru executarea politicilor de eliminare a utilizării substanțelor periculoase și de substituție a acestora cu alternative mai sigure. Noi oferim clienților noștri nu doar calitate vizuală! Pentru noi, calitatea include și asigurarea că produsele sunt procesate într-un mod care este ecologic și social durabil. Avem o responsabilitate față de toți cei care contribuie la succesul nostru. Acesta este motivul pen-

tru care lucrăm îndeaproape cu furnizorii noștri pentru a dezvolta standardele sociale și de mediu durabile in fabrică. Vom aplica principiul precauției în activitatea noastră de mediu și, deja am adoptat o abordare preventivă cu inlocuirea substanțelor chimice periculoase. Prin adoptarea de noi tehnologii și metode, putem lucra preventiv pentru a reduce amprenta asupra mediului, prin imbunătățirea proceselor de producție”, a precizat managerul TBW. În 2013 Textile Blue Wash a avut o cifră de afaceri de peste 2,2 milioane euro iar pentru 2014 compania prognozează depăşirea a 3,5 milioane de euro, pe baza contractelor aflate în derulare. În acest context, TBW este deschisă şi altor provocări in materie de spălare, vopsire şi aplicare de efecte speciale.

istoric Compania a fost înfiinţată în anul 2008 fiind specializată în finisarea produselor textile. La TBW lucrează 150 de angajaţi pentru un portofoliu impresionant de companii cu mare nume din industria modei, contribuind pozitiv, la imaginea economică a României.

Textile Blue Wash Srl

Calea Bucureşti nr 318, Braşov Tel: +40 268 336 804 Fax: +40 268 336 807; +40 372 879 620 Email: office@bluewash.ro Web: www.bluewash.ro

163

CAPitolul 6

încălțăminte, marochinărie, confecții piele și blană

www.rftb.ro 167

Modernizarea producției de încălțăminte la SRL Timişoara

Acellum

Societatea timișoreană a accesat fonduri europene prin schema de finanțare “Sprijin financiar pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv pentru investiții realizate de IMM-uri”. Valoarea totală a proiectului a fost de 1.621.344 lei, cu un sprijin financiar nerambursabil de 919.951 lei.

roiectul a debutat într-un climat de nesiguranță și neîncredere, după cum mărturisește doamna Maria Bumbuc, administratorul societății, în condițiile în care cererea de solicitare a fost depusă în iunie 2008, iar contractul de finanțare a fost semnat doar un an mai târziu, în iunie 2009. “Timpul de așteptare pentru începerea proiectului a fost mult prea mare”, este de părere administratorul. În demersul de accesare a fondurilor, dar și pe toată perioada de implementare a proiectului, Acellum a încheiat un contract cu societatea de consultanță Payroll Consult SRL din Arad. “Colaborarea cu societatea de consultanță a fost foarte bună și pot spune că doar datorită specialiștilor de aici am avut răbdarea și încrederea că acest proiect se va finaliza într-o bună zi. Părerea mea este că toți cei care vor să acce-

seze fonduri europene au neapărată nevoie de un consultant.” “Dacă cu firma de consultanță am colaborat excelent, nu același lucru îl pot spune despre colaborarea cu Autoritatea de Management, care nu a fost deloc așa cum ne-am așteptat. Am fost nevoiți să facem drumur i mu lte l a București, ne-au solicitat acte în multe exemplare, semnături peste semnături, ne-au pierdut sau rătăcit docu 168

Managementul firmei, nemulțumit de instituțiile statului, care nu manageriază eficient relația cu beneficiarii acestor proiecte

mente și, nu în ultimul rând, ne-am lovit de multă incompetență și comoditate. De exemplu, normal ar fi fost ca cei de la Autoritatea de Management să fi venit la sediul societății să se convingă de investiție, să o vadă, nu să ceară mii de documente pentru a se convinge că investiția chiar există.”, spune doamna Bumbuc. Utilajele achiziționate prin proiect sunt: o bandă nouă de producție echipată cu 20 de mașini de cusut, o mașină de tras călcăi automatizată și o mașină de tras vărf automatizată pentru secția montaj și o mașină de croit cu laser. În urma investiției, prin achiziționarea unor utilaje noi, performante și de actualitate, dar și prin angajarea de personal, Acellum a înregistrat, așa cum se angaja prin proiect și era de așteptat, o creștere a capacității de producție, cu aproximativ 50.000 de perechi de încălțăminte pe an. În prezent, societatea produce aproximativ 400.000 de perechi pe an.

S-ar mai lansa societatea timișoreană într-un proiect similar? “Avand în vedere experiența pe care am avut-o cu acest proiect, cred că ne-am găndi de mai multe ori înainte de a lua decizia accesării de noi fonduri. În primul rând societatea trebuie să dispună de propria cota de participare la finanțare, și aici ma refer la banii pe care trebuie sa-i ai în cont, nu împrumut de la banci, sau din alte surse. În plus, ca beneficiar trebuie să ai și resursele necesare finanțării și finalizării investiției, până în momentul în care primești cota parte din investiție de la Autoritate. Prin urmare, sfatul nostru pentru toți cei care se gândesc să acceseze fonduri este să se asigure ca dispună de suficiente fonduri proprii și, nu în ultimul rănd, să se înarmeze cu multă răbdare.” – ing. Maria Bumbuc, administrator Acellum SRL. Societatea Acellum SRL, înființată în anul 1997 la Timișoara, este o societate românească cu capital integral străin, având ca asociat unic persoana juridică olandeză Wildspoor BV. În anul 2004, societatea s-a extins prin achiziționarea de noi clădiri și terenuri, pe care le-a amenajat în vederea deschiderii unor noi linii tehnologice și, implicit, dezvoltarea unor noi tehnologii. Domeniul principal de activitate îl reprezintă fabricarea încălțămintei, în special a încălțămintei tip sport și a celei de munte, încălțăminte de înaltă calitate. Din anul 2001, societatea produce încălțăminte sub marca proprie înregistrată, CONTOUR. Fiind de foarte bună calitate, produsele marcă proprie au reușit să pătrundă pe piața vest-europeană prin intermediul distribuitorului britanic Moontain Boot. Principalul client și totodată furnizor de materie primă este societatea Calzaturificio Scarpa Spa, din

Italia, cu care societatea timișoreană are un contract de servicii. Aproximativ 80% din producția societății este în sistem lohn și este destinată clientului italian, care deține marca SCARPA. Acellum a avut comenzi și de la alte firme italiene, cum ar fi La Roca, pentru care a produs interioare de clăpari, sub marca ROXA.

Piața românească Firma nu duce lipsă de comenzi, se știe doar că nicio criză nu afectează produsele de calitate superioară. Se pare că există și o piață românească generoasă pentru încălțămintea sport și de munte. “În prezent, producem o cantitate mică de încalțăminte pentru piața internă, din păcate, o cantitate insuficientă pentru o piață atât de dinamică, în plină ascensiune. Am ajuns la această concluzie în urma discuțiilor purtate cu distribuitorul nostru pe România, societatea Top 68. Pentru viitorul apropiat ne-am propus să încercăm, prin mărirea capacității de producție, să onorăm aceste comenzi. De asemenea, am fost asaltați în ultima perioadă de o serie de distribuitori de pe piața Europei de Est, foarte interesați de produsele noastre, dar așa cum vă spuneam deja,

suntem încă în imposibilitatea de a produce mai mult”, declară administratorul societății, doamna Maria Bumbuc. În prezent societatea, Acellum SRL face parte din categoria întreprinderilor mari, având un număr mediu de 350 de angajați și o cifră de afaceri de aproximativ 4 milioane de euro. 169

Contour cucereste lumea!

advertorial

Siderma, noi colecţii de materiale compozite pentru încălţăminte

C. SIDERMA S.A. București, iată un nume care și-a făcut prezența din ce în ce mai mult pe piața de semifabricate pentru industria de încălțăminte și nu numai pe acestă piață. În fiecare zi cerinţele pietei sunt tot mai mari: calitate, termene de livrare scurte, competitivitate internatională. Toate acestea sunt oferite de SIDERMA, lider de piață în domeniul textilelor nețesute din Romania. S.C. SIDERMA S.A este certificată pentru sistemul de management integrat conform standardelor ISO 9001/2008, ISO 14001/2004 și OHSAS 18001/2007; este membră EDANA, SFERA FACTOR şi ASSM S.C. SIDERMA S.A., înfiinţată în 1971 este o societate cu capital integral privat, produsele sale fiind utilizate în industria de încălţăminte, auto, construcţii, mobilă, etc. OPERATIVITATEA în preluarea şi execuţia comenzilor, FLEXIBILITATEA în raporturile cu clienţii, CALITATEA produselor conform standardelor internaţionale şi PRETURILE ACCESIBILE, sunt targeturile societăţii. Tehnologia de bază utilizată în producerea acestor articole textile este cea a textilelor nețesute clasice, la care se folosesc fibre textile de diverse tipuri: celulozice, poliesterice, poliamidice, polipropilenice și de lână. Produsul textil plan obținut prin procesul tehnologic de cardare-pliere-intertesere, de diferite densități de suprafată și grosimi, funcție de destinația lui ulterioară, poate fi livrat ca atare sau poate participa la creșterea performanțelor lui tehnice prin supunerea lui la alte operații tehnologice ca termocalandrarea, consolidarea mecanică prin procedeul Malivlies (coasere), velurarea, consolidarea termică în aer cald, latexarea, cașerarea, peliculizarea. SIDERMA la acest moment oferă următoarele produse: - Semifabricate pentru industria de încălțăminte, industria de automobile, construcţii, industria de mobilă, după cum urmează: - materiale textile nețesute pentru căptușeli încălțăminte, termosudate, tricotate, velurate și interțesute în diferite culori si cu diferite mase; - branțuri și acoperișuri de branțuri; - ștaifuri și bombeuri solvento-plastice și termo-plastice; - blănițe sintetice și din lână pentru încălțăminte și îmbrăcăminte cu diverse mase și grosimi, stabilizate termic;

- o gamă largă de ansambluri cașerate; - nețesute pentru industria mobilei; - mochete termoformabile pentru industria de automobile; - filtre din materiale nețesute pentru aer și lichide; - geotextile pentru construcții, reparații de drumuri și poduri, gropi ecologice. Axându-se foarte mult pe domeniul de încălțăminte, SIDERMA a dezvoltat în ultima perioadă o gamă variată de produse compozite destinate acestui segment de piață, cu proprietăți mult îmbunătățite ale întregului ansamblu de material. Caracteristicile speciale pe care le pot găsi producătorii de încălțăminte în noile produse sunt: permeabilitate ridicată la vapori de apă, rezistență mare la abraziune, rezistență la foc, termoformabilitate, rezistență la temperaturi scăzute, rezistență la șoc, absorbție ridicată de apă, izolare termică, antistaticitate, antibacterizare, odorizare, combinate astfel încât produsul cerut de client să-i satisfacă acestuia nevoile tehnice. Colectii de produse ca Multistrat, Army, Shock Absorbent, Breathable, Low Temperature Resistant Materials, Special Insoles, Fireproof sunt noile propuneri ale SIDERMEI pentru încălțămintea militară și de protecție. Echipa comercială și cea tehnică a S.C.SIDERMA S.A. va dezvolta mereu produse împreună cu clienții și în baza cerințelor lor pentru a furniza întotdeauna materiale de înaltă calitate și dedicate fiecarei piețe în parte.

Textile neţesute din fibre sintetice tip poliester normal şi termoadeziv

Istoric

Având o vastă experiență în domeniul textilelor nețesute de peste 40 de ani, societatea Siderma și-a căpătat un prestigiu pe piața internă și externă prin produsele care înglobează un nivel ridicat de tehnologie cu destinație în industria încălțămintei.

SC SIDERMA SA

B.dul Timișoara, nr. 96, sector 6, cod 061334, București România Tel.+40 21 444 02 41; 444 02 51; 444 02 59; Fax:+40 21 444 02 64 E-mail: office@siderma,ro Web: www.siderma.ro 178

CAPitolul 7

Utilaje și echipamente pentru industria textile-PielĂrie

Recomandările noastre

ROM TEXTIL IMPEX ROM TEXTIL IMPEX

mportator ma}ini de cusut ndustriale noi }i econd hand, pentru mbrãcãminte, enjerie, pielãrie i tapi]erie.

C ROMTEXTIL IMPEX SRL r.Dimbovitei nr.23 10443 / ARAD l :+40-257/259431 ax :+40-374/091891 obil:+40-744/159538 mail: romtextil@msn.com

Importator ma}ini de cusut industriale noi }i second hand, pentru imbrãcãminte, lenjerie, pielãrie }i tapi]erie. SC ROMTEXTIL IMPEX SRL Str.Dimbovitei nr.23 310443 / ARAD Tel :+40-257/259431 Fax :+40-374/091891 Mobil:+40-744/159538 E-mail: romtextil@msn.com

183

Mașini de țesut destinate obținerii de țesături tehnice pentru aplicații industriale

Creșterea textilelor tehnice reprezintă unul din principalii factori ce stau la baza cererii de mașini de țesut tot mai versatile.

onform VDMA (Asociatia producătorilor de mașini textile din Gemania), investițiile viitoare se îndreaptă spre mașini de țesut cu sisteme de inserare cu jet de aer, în Asia și în special în China, iar țeserea firelor sintetice trece tot mai mult pe plan secundar. Liderii producătorilor din domeniul preparației țesătorie și țesătorie continuă să inoveze și să crească flexibilitatea și productivitatea mașinilor produse. Dacă piața urmează să se schimbe, și mașinile se vor schimba odată cu ea.

Gama de mașini de țesut Producatorii de mașini de țesut realizează mașini capabile să producă o gamă cât mai mare de articole tehnice, la viteze de lucru din ce în ce mai mari.

Principalele grupe de mașini de țesut pentru articole tehnice sunt: 1. Mașini de țesut cu graifer 2. Mașini de țesut cu jet de aer 3. Mașini de țesut cu proiectil 4. Mașini de țesut cu suveică Se observa o scadere a interesului pentru mașinile de țesut cu jet de apă, acestea nemaifiind prezentate nici la ultimile ediții ITMA.

Producători de mașini de țesut pentru țesături tehnice Firma Picanol (Belgia) Firma Picanol dezvoltă și produce mașini de țesut de înaltă tehnologie.

Modularitatea este o piatră de temelie în designul mașinilor de țesut Picanol. Toate mașinile au același tip de batiu pentru toate tipurile de formare a rostului, cu came, ratieră sau Jacquard, indiferent dacă este vorba de țeserea cu suluri multiple de urzeală, țeserea țesăturilor plane sau a celor cu legătură dreher, țeserea marginilor. Toate mașinile Picanol sunt dotate cu cele mai recente sisteme electronice de control. Mașinile oferă control complet asupra ciclului de inserare de la început până la sfârșit, protejând continuu firul de bătătură pentru a-l menține în condiții optime, totul pentru a obține cea mai bună calitate cu cele mai mici pierderi. De asemenea, mașinile sunt dotate cu motorul cu acționare directă SUMO, care reduce consumul de energie. Consumul de energie este menținut la cote minime, împreună cu necesarul de timp pentru întreținere.

Mașina de țesut cu graifer OptiMax Firma Picanol a pus accentul pe noile mașini de țesut cu graifer OptiMax, pe care poate fi țesut un număr larg de tipuri de articole textile, de la material pentru cămăși, țesături cu fire pieptănate sau cardate, cu fire de efect, țesături cu legătura dreher, țesături tehnice, țesături destinate peliculizării, articole de modă și denim. Alte caracteristici și avantaje ale mașinilor OptiMax:  geometrie optimizată a rostului în combinație cu sistemul de inserare cu graifer ghidat sau fără ghidaj (interschimbabile) în scopul obținerii unor viteze mari de lucu și a protejării firelor  lățimile în spată variază între 190-460 și 540 cm  posibilitatea schimbării rapide a lățimii de lucru  utilizare ușoară cu ajutorul panoului de control cu afișaj interactiv  reglarea electronică a încrucișării firelor de urzeală  mașinile pot fi echipate cu sistemul de mare viteză Optileno high speed pentru realizarea țesăturilor cu legătură dreher. Mașini de țesut cu jet de aer OMNIplus Mașinile de țesut cu jet de aer sunt realizate în variantele următoare: • OMNIplus 800 recomandate pentru realizarea țesături din poliester, țesături pentru industria auto și țesături pentru echipamente de lucru și de protecție, saltele,etc. Lățimile în spată pot varia între 190 – 360 cm. PICANOL realizează de mai bine de 11 ani mașini pentru piața airbagurilor. Datorită interesului acordat clienților săi a dezvoltat un sistem OPW de înaltă performanţă bazându-se pe noua mașină de ţesut cu jet de aer OMNIplus 800. Testele au fost realizate pe țesături cu desime foarte mare în combinaţie cu legături realizate pe mașini Jacquard. Trebuie luat în considerare faptul că proiectanții de vehicule solicită airbaguri mari, complexe, care să se 185

de țesut cu suveică SSMT și SL, pentru țesături înguste și tubulare. Mașina de țesut SL este proiectată pentru țesături înguste simple, cu o lățime de până la 80 mm și poate lucra cu o viteza de 200 rot/min. Mașina de țesut SSLMT 170 este proiectată pentru țesături multiple cu lățimea de până la 150 mm. Sunt montate suveici multiple, până la 4 pentru o țesătură, pentru a permite realizarea articolelor medicale pentru implanturi, cum ar fi implanturile bifurcate. Mașinile pot fi echipate cu sisteme de formare a rostului cu ratieră sau Jacquard. potrivescă în spații foarte mici. Acest lucru creează necesitatea reducerii grosimii țesăturii și în consecință creșterea fineții firului în efortul de a îmbunătăți realizarea împachetării și a reducerii volumului ocupat de țesătura finală. Principalele caracteristici ale mașinii de țesut OMNIplus 800 sunt:  sistem de înfăşurare al ţesăturii consolidat  sistem de oprire al urzelii cu laser Mașina de țesut OptiMax

 duze speciale pentru fire multifilamentare cu clemă pentru firul de marcare  OMNIplus 800 TC pentru realizarea retelelor cord (tyre cord) pentru anvelope. Lățimea în spată pentru modelul standard este de 190 cm  OMNIjet recomandate în varianta cu lățimea standard în spată de 150, 190 sau 230 cm pentru fire din fibre de sticlă, dar și pentru denim. Tipurile de fire ce pot fi prelucrate:  filate  multifilamentare (răsucite, rotosetate, fără torsiune)  fire cablate  benzi  monofilamentare  fibre de sticlă (cablate, răsucite, voluminizate)  fire de sticlă roving.

Firma Mageba Textilmaschinen GmbH & Co. OHG (Germania) Producătorul german a răspuns cererii unui număr în creștere de producători pentru mașini de țesut cu suveică și a dezvoltat seriile noi de mașini 186

Se estimează că tot mai mulți producători de mașini de țesut îi vor urma firmei Mageba și vor produce o gamă din ce în ce mai mare de mașini de țesut cu suveică, destinate unor articole textile speciale.

SISTEME DE TRANSPORT Firma Genkinger Hubtex GmbH (Germania) a realizat cărucioare noi pentru transportul și manipularea sulurilor de urzeală, a sulurilor de urzeală împreună cu spata, ramele de ița și barele cu lamele, dar și a sulurilor de țesătură. Spre exemplu, căruciorul KEFU 30 poate transporta cu o viteză de 8-10 km/ora suluri goale sau pline de urzeală cu o încărcătură de 3.000 kg. Servodirecția sistemului permite manipularea în spații înguste și pot fi transportate suluri de lățimi diferite într-o gamă largă de la un diametru de 700 mm la 1.300 mm. Căruciorul EE-KHUR 25 este considerat ideal pentru transportul sulurilor pline de urzeli cu fire

Mașina de țesut OMNIplus 800 TC

delicate, deoarece sulul este susținut pe lagăre fără a atinge firele de urzeală. Capacitatea maximă a caruciorului este de 2.500 kg și este echipat cu sisteme de transport laterale line și mișcări externe pentru transferul sulului de pe cărucior pe mașina de țesut. Căruciorul EE-GYR are o capacitate de 2.500 kg și este proiectat pentru transportul și

Businesstexin recomandă: montarea sulurilor pe mașinile de țesut cu două suluri de urzeală (pentru țesături duble de urzeală). Designul caruciorului este compact, putănd fi utilizat în spații înguste.

CONCLUZII Noile dezvoltări ale mașinilor din țesătorie oferă o gamă vastă de oportunități pentru producătorii de articole tehnice țesute. Avantajele noii generații de mașini de țesut pot fi rezumate astfel: - Conferă un grad înalt de adaptibilitate pentru țeserea articolelor tehnice grele și complexe și prelucrarea noilor tipuri de fibre lansate pe piață - Creșterea utilizării traductorilor electronici a condus la reducerea părților grele mecanice și duce la obținerea unor mașini de țesut care pot fi întreținute ușor - Toate funcțiile mașinilor sunt controlate de calculator. Utilizarea unui ecran cu meniu explicit face ca personalul de deservire să poată porni și regala mașina cu mare ușurință - Reglajele mecanice au fost înlocuite cu cele electronice. Acestea au anumite avantaje, cum ar fi: siguranța, posibilitatea verificării directe și transferării de la o

Infiintata in anul 1998, AEOL SRL este specializata in furnizarea masinilor de cusut industriale, piese de schimb si materiale consumabile pentru fabricile de confectii textile. Experienta acumulata in timp, face din A EOL SRL un furnizor de nadejde pentru fabricile de confectii. Importam si distribuim o gama foarte bogata de produse, iar raportul calitate pret ne situeaza in fruntea firmeler specializate pe acest domeniu.

A EOL S.R.L.

Adrian ALECU, Administrator Mobil: 0722.673.242; Tel/Fax: 0242.334.394 E-mail: aeol@clicknet.ro. Web: www.aeol.ro STR. BARAGANULUI, NR. 17, BLOC K10,SC.1,AP.3 Calarasi

mașina la alta. - Calculatorul înregistrază, analizează și stochează toate datele de producție. Mașinile de țesut pot fi conectate la un sistem de monitorizare central; - Viteze de lucru mari, timp redus de întreținere și, prin urmare, randamente mari; - Unii producători au răspuns necesității de a reduce impactul cu mediul înconjurător, prin reducerea consumurilor energetice și a deșeurilor de materii prime. Se estimează că dezvoltările următoare vor duce la mai multe avantaje în această direcție, datorită presiunii creșterii prețurilor la energie și materiale.

Senior tex

Importator şi distribuitor JAPSEW, SIRUBA, BATTISTELLA, ROTONDI, HASHIMA, HOFFMAN, EASTMAN, KM, A13, CERLIANI. Unic distribuitor în România - Soft pentru urmărirea, programarea şi eficientizarea liniei de producţiei! Splaiul Unirii Nr.160, Sector 4, Bucuresti Tel./Fax: +4 021 255.55.66 Web: www.seniortex.ro

Sercotex SRL

MIGAMI SRL Bd. Gării nr. 15, bl. 15, ap. 2, Focşani Tel/Fax: +40 237 225 066 Mobil: +40 744 200 741; 744 774 644 E-mail: migami@vrancea.net Importatori piese de schimb, accesorii şi consumabile pentru industria textilă, maşini de cusut industriale şi casnice, hârtie pentru sală de croit, instalaţii de călcat şi finisat, ace de cusut, etichete autoadezive

Compania poate livra din stoc sau la comandă piese de schimb şi utilaje pentru industria de confecţii. Având depozit propriu, termenele de livrare sunt scurte. Str. Slt. Gheorghe Matac nr. 29/29B, sector 2 Bucureşti Tel.: +40 21.319.54.77(78) +40 31.805.45.05 Fax: +40 21.230.75.49 +40 31.805.45.06 E-mail: office@sercotex.ro Web: www.sercotex.ro

advertorial

Unic producător

de dispozitive din România

Cele mai multe piese de schimb pentru mașini de cusut Pe stoc

nicul producător de dispozitive pentru industria textilă, vine în ajutorul dumneavostră pentru a vă reduce timpul necesar procesului tehnologic. Noi putem realiza la comandă, dispozitive cu măsuri şi ataşamente în funcţie de nevoile dumneavoastră. Societatea noastră este reprezentant Mayer în România, producător de utilaje şi piesele de schimb aferente pentru sala de croit. Deţinem un stoc impresionant de piese de schimb pentru toate tipurile şi mărcile de maşini de cusut industriale. Piese de schimb: plăcuţe de ac, transportori, picioruşe, graifere rotative, suveici, sponuri, graifere de surfilat sau acoperire, cuţite triplock, de rihtuit sau butonieră, cleme ace, suporturi cuţite, apărători ac, antene port bobină, întrerupătoare, rezistenţe pentru generatoare de vapori de la 2KW la 10KW, contactoare, condensatoare, electrovalve, bobine etc. Dispozitive pentru o multitudine de ataşamente şi cusături,: pentru tiv, de aplicat bentiţă, de ataşat vipuşcă, pentru montat elastic, pentru toate tipurile de utilaje cu diferite tipuri de prindere. Maşini de cusut industriale – maşini liniare cusătură rigidă cu un ac sau cu două ace; maşini de cusut şi surfilat tip triplock; maşini speciale de montat ataşamente şi cusătură elastică tip uberdeck; maşini de cusut tip ştafir, maşini de nasturi, maşini de butonieră uşoară şi grea ,maşină de montat elastic, lanţ şi multe alte maşini speciale. (Mărci precum Brother, Juki, Pegasus, Siruba, Typical, Yamata, Kansai Special etc.). . Utilaje pentru sala de croit tip curis vertical sau foarfecă, aparat de dat semne - mărci precum Mayer, Yamata, KM, Escort, etc. Maşini de bobinat, cusut saci şi aplicat capse; Utilaje pentru sala de călcat : mese de călcat tip limbă şi rectangulare,cu sau fără mânecar, generatoare de vapori diferite dimensiuni, fiare de călcat, tălpi teflon şi aluminiu, furtun siliconic şi cablu electric.

Accesorii precum lămpi, şponiere, cleme şpan, aparate de capsat şi tăiat etichete la cald. Consumabile precum: - Creioane albe, colorate, cerate şi evanescenţe; - Cretă colorată, albă şi termovolatilă; - Centimetre, rulete, echere, linii şi florare; - Foarfeci de la 5” la 12”; - Cleştişori cu inel sau metalici pentru finisat; - Benzi abrazive, lame şi discuri pentru curis, pietre abrazive; - Magneţi, şurubelniţe, imbusuri, şuruburi, ferodouri; - Ulei maşini de cusut şi siliconic; - Pistoale de ataşat etichete şi ace aferente; - Pistol de scos pete; - Spray-uri de scos pete, cu apret şi cu silicon; - Aparate de etichetat, ribon şi etichete aferente, toate măsurile; - Ace de cusut toate tipurile şi măsurile; Curele pentru maşini de cusut, diferite dimensiuni şi tipuri.

G&G Trading este unicul reprezentant al Mayer în România, producător de utilaje şi piesele de schimb aferente pentru sala de croit.

Istoric

De peste un deceniu pe piaţa de profil, S.C. G&G 2000 TRADING S.R.L., vă oferă, la cele mai avantajoase preţuri piese de schimb, dispozitive, consumabile şi utilaje pentru industria confecţiilor textile.

G&G Trading

Şos.Olteniţei nr 28 bl 4D sc 1 ap 1 parter, Interfon 01, Bucureşti, Tel/Fax: +40 21.332.37.09; +40 21.332.39.52 0788-508.140; 0788-508.142; 0788-523.317; 0721-200.508 E-mail: g_gtrading@yahoo.com; Web: www.masinidecusutsipiese.ro

190

CAPitolul 8

ComerŢ Şi servicii

PRODUCĂTOR CĂPTUŞEALĂ:

- matlasată prin lipire ultrasonică - matlasată cu aţă Recomandările noastre - simplă la rolă

Transilvania: Cristian.Dobrete@minetconf.ro; 0758035654 Oltenia, Muntenia: Eugen.Paun@minetconf.ro; 0741277665 Moldova, Dobrogea: Catalin.Chitu@minetconf.ro; 0758010303 www.rftb.ro Fax: 0250733677; Tel: 0350401691 201

Un business la modă

Fashion e-com

Fashion e-commerce – un subiect care creşte constant pe piaţa românească trezind interesul atât în rândul consumatorilor cât şi al producătorilor şi al tinerei generaţii de designeri, dar şi de intreprinzători. Continuăm să prezentăm persoane implicate în acest tip de business, de aceea, după Mirela Bucoviceanu de la molecule-f.com, care a explicat în toamnă la RFTB ce înseamnă un site de nişă pe zona designului de lux românesc, acum am realizat un interviu cu Adriana Ancuţa şi Andreea Inankur, două tinere care au început ȋmpreună, ca fashion bloggeri la alomoda.ro, apoi şi-au continuat activitatea în domeniu, dezvoltând fiecare câte un business în comerţul cu modă online: Adriana Ancuţa - TuxedoConfession.com şi Andreea Inankur - AloMoDaShop.ro. De Liana Martin uxedoConfession.com si AloMoDaShop. ro sunt două platforme de promovare si comercializare a produselor designului vestimentar românesc (dar şi internaţional – TuxedoConfession.com), a designerilor emergenţi, sunt practic spaţii online de shopping pentru IT Item-urile sezonului, de la îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii și multe altele. Mai mult, pe cele două, Adriana şi Andreea, le veţi putea vedea, asculta şi întreba şi în direct, la noua

ediţie RFTB din această primăvară, în perioada 3-5 aprilie, când vor veni să îşi prezinte povestea de succes în cadrul workshop-urilor Salonului profesionist al modei româneşti. Până atunci însă un prim set de răspunsuri pe atât de actuala temă a afacerilor online cu modă: Cum a început povestea fashion online pentru voi şi cum aţi ajuns la e-commerce? Adriana Ancuţa Când am intrat la masterul de moda de la UNARTE Bucureşti îmi doream să învăţ să fac Adriana Ancuţa

202

merce costume pentru spectacole de dans contemporan. Eram în 2008. Nu ştiam nimic despre moda românească, aşa că am început să urmăresc pe Twitter oameni din branşă (jurnalişti, stilişti, bloggeri). Am pornit chiar şi un blog unde punctam momente din istoria modei. Apoi Andreea de la AloMoDa.ro, stabilită pe atunci în Turcia, mi-a propus să facem echipa şi să fiu jumătatea din România. Rolul meu era sa scriu despre colecţiile nou lansate de designerii români. Primele două evenimente au fost găzduite de Lucian Broscăţean şi George Neagu. Necunoscând pe nimeni, mi-a rămas tot timpul pentru a observa atent piesele din colecţii şi ce se întâmplă în jur. Părea că eram la o sărbătoare în familie. Din păcate, efervescenţa cu care designerii povesteau editorilor sau clientelor despre produsele lor avea un circuit închis. La publicul larg ajungeau doar nişte imagini de la eveniment şi o recenzie. Piesele unei colecţii rămâneau intangibile. Puţini designeri aveau un site sau un e-shop. Îi puteai întâlni eventual pe la târguri dar în rest, nimic. Aşa a

apărut ideea unui concept-store online prin care oricine să poată avea acces la design contemporan. Andreea Inankur Povestea AloMoDa a început în 2008 din prea mult timp liber şi multă pasiune pentru modă. Peste doi ani s-a transformat în deloc timp liber şi la fel de multă pasiune. Peste încă doi ani s-a transformat într-un business. Concret, s-a realizat trecerea de la un blog mic la un blog mare cu echipă, notorietate şi, implicit, responsabilitate, apoi s-a ajuns la un magazin online – AloMoDaShop. ro - ataşat şi construit pe brandul AloMoDa. Care este diferenţa dintre comerţul online şi cel fizic? Andriana Ancuţa Comerţul fizic are magie. De fapt ai parte de o experienţă completă (probezi, te consulţi, te decizi în cunoştinţă de cauză). E o interacţiune umană. Comerţul online, pe de altă parte, aşa virtual cum e, încearcă să acopere fiecare din aceste nevoi ale unui cumpărător (comunicare promptă, consiliere sau retur). Peste toate acestea, punctul forte al online-ului este pragmatismul. El face lucrurile mai uşoare, doborând obstacole precum distanţa sau timpul. Andreea Inankur Aparent, a face un magazin online este o treabă simplă pe care o poate face oricine are spirit antreprenorial. Tot aparent, nu trebuie investiţie prea mare căci nu ai stoc, nu ai chirie etc. În realitate, lucrurile sunt la fel de complicate precum în cazul unui magazin fizic. Se lucrează pe mai multe paliere, de la distribuitori la platforma online, la contracte şi administrare livrări, client service şi mult marketing. Care a fost investiţia de start în acest tip de business, dacă aţi avut ajutor în întocmirea planului de afaceri şi câte persoane sunt implicate în desfăşurarea lui? Adriana Ancuţa Acum trei ani când am lansat TuxedoConfessions. com mi s-a părut suficient să am o idee. În prezent cred mai degrabă într-un plan, nu neapărat de business, dar măcar unul de acţiuni pe termen mediu. Cât priveşte partea financiară, la început m-am bazat pe câteva mii de euro economisite. Acum însă văd lucrurile diferit. Un business online nu poate să crească fără o finanţare solidă care să permită coabitarea unor elemente precum: SEO, marketing, afiliere, evenimente etc. Andreea Inankur Investiţia de start-up a fost de aproximativ 7000 euro. Dezvoltarea magazinului online este elementul cheie: de la un web design curat la un magazin uşor de navigat de către utilizator şi cu o “bucătărie” complet utilată în spate - generatoare de rapoarte, control stoc, încărcare rapidă a produselor 203

Andreea Inankur

etc. În AloMoDaShop parteneriatul a fost gândit foarte strategic: eu am fost cea care a venit cu brandul, knowhow-ul din modă şi PR, iar partenerul meu de business, prieten bun, a venit cu partea financiară, expertiza de business şi marketing. El a fost cel care a dezvoltat planul de afaceri şi tot el este cel ce se ocupă de partea financiară. La nivel de administrare, pentru că un magazin online să ajungă să fie un jucător important şi să îşi atingă obiectivele de business stabilite, trebuie privit cu toată seriozitatea, nu mai este un hobby precum un blog şi nici măcar un job de la 9 la 6… Astfel, sacrificii au fost făcute, atât pe plan personal cât şi financiar, am ajuns ca după şase luni să angajăm un Office Manager, care să se ocupe de tot ce înseamnă partea logistică, cel mai time consuming aspect al business-ului. Ce a presupus poziţionarea pe această piaţă a unei platforme de acest tip şi ce tipuri de campanii folosiţi la promovarea afacerii? Andriana Ancuţa TuxedoConfessions.com a fost construit ca o platformă pentru designerii tineri. În primul an am colaborat cu mulţi absolvenţi din Cluj şi Bucureşti. Pe lângă aceştia, în portofoliu am avut şi designeri străini. Am considerat că e nevoie de acest echilibru de expunere, un fel de egalitate de şanse pe care un designer de oriunde ar fi o poate avea în faţa unui cumpărător. Acesta a fost diferenţiatorul pe care am construit. Totuşi, aceste lucruri pe care tocmai le-am spus nu sunt suficiente pentru o poziţionare. Abia de curand am înţeles că în România comerţul online se comportă încă în limitele convenţionalului adică ignoră, în relaţia cu un cumpărător, fix esenţialul. Da, suntem activi pe FB (n.r. Facebook), da, tri-

mitem newslettere, da, folosim Adwords… orice magazin face asta… De la Simon Sinek am învăţat însă că fără un răspuns la întrebarea „DE CE?” n-ai cum să schimbi lumea. Aşa că urmatorul pas pentru TuxedoConfessions.com e să arate răspunsul lui la această întrebare. Andreea Inankur Iniţial, AloMoDaShop a dorit să fie un pop-up store online, pentru o perioadă scurtă de timp, a brandurilor care nu aveau propriul magazin online. Ne-am concentrat pe atragerea brandurilor mainstream, cu prezenţă în Mall-uri, dar si a designerilor români. Astfel, din portofoliul nostru au făcut parte: PNK Casual, Hunter Boots, Accessorize, Moja, Lashez, Corina Vlădescu, George Neagu, Chotronette, Ludmila Corlăţeanu ţi alţii. Această poziţionare a adus cu sine comenzi din provincie, cliente cu o situaţie financiară bună, dar care nu au acces la branduri mari, de nişă sau designeri români. Comunicarea a fost concentrată în medii care ne aduceau conversii rapide, marketing-ul online fiind sfânt: newslettere către baza de clienţi (aproximativ 15.000), campanii de Facebook Ads. De ce aţi ales să promovaţi designul românesc, care sunt designerii selectaţi şi după ce criterii au intrat ei pe lista voastă? Adriana Ancuţa În aceeaşi perioadă în care am lansat Tuxedo Confessions.com au mai apărut şi alte concept store-uri online similare. A fost o confirmare că acest pas trebuia făcut în moda românească. Un alt lucru pe care l-am intuit la acel moment era că designerii români sunt la fel de valoroşi ca şi cei străini. Lana, Alina Ene, George Neagu, Raluca Buzura, Adina Marin au fost designeri despre care 204

Numărul cumpărătorilor online creşte cu fiecare an, iar categoriile fashion sunt cele mai accesibile pentru o primă achiziţie.

s-a scris în străinătate. Ce îi ţine în loc pe designerii din România e lipsa unui sistem de finanţare. Şcolile noastre au prea puţine resurse, iar din zona privată semnalele sunt încă de slabă intensitate. Andreea Inankur Întotdeauna am avut o sensibilitate pentru designerii români, mulţi îmi sunt amici, în primul rând, iar eu însămi sunt o consumatoare de design vestimentar românesc. De aceea, cunoscându-le îndeaproape business-ul şi nevoile i-am invitat pe fiecare în parte să beneficieze de un spaţiu de vânzare sau cel puţin expunere online. Am învăţat împreună cum se face un astfel de business şi niciuna dintre părţi nu a urmărit strict profitul financiar. Tipologia clientului, ce obiceiuri de cumpărare are, care e comportamentul lui, cum este el fidelizat? Adriana Ancuţa Am discutat cu mulţi dintre cumpărătorii de până acum. Pe unii i-am şi cunoscut personal în momentul livrării coletului. Îmi place să fac asta uneori pentru comenzile din Bucureşti. E felul meu prin care îmi arăt respectul pentru faptul că au ales să cumpere de pe TuxedoConfessions.com. Unii revin chiar pentru acest lucru. Alţii revin pentru că am adăugat în portolofiu branduri noi cu care ei rezonează. Alţii revin pentru că au găsit în colet, pe lângă produsul comandat, şi o cutie de culori pe care am adăugat-o special pentru ei, în semn de mulţumire. Cred că marele nostru câştig e faptul că suntem recomandaţi mai departe. Aşa am ajuns să livrăm românilor stabiliţi în străinătate.

Andreea Inankur La o lună după startul magazinului online am înţeles că “tot ce ştiu e că nu ştiu nimic”. Orice credeam despre ce le place femeilor, despre ce ar cumpăra dacă aş aduce s-a dovedit a fi greşit. Sau, mai bine spus, este greşit să crezi că ceea ce îţi place ţie place tuturor şi, mai mult, că sunt dispuşi să plătească o suma considerabilă de bani pentru asta. Tocmai de aceea, am renunţat la a face selecţia brandurilor care intră în magazin şi am declarat “piaţă liberă de desfacere”. Orice se încadra întrun standard impus al decenţei estetice, calitate şi raport bun calitate/preţ devenea eligibil să intre în magazin, indiferent dacă îmi plăcea mie sau nu. Am făcut acest intro pentru a vă oferi contextul despre tipologia clientului, nu există aşa ceva. Câţi oameni atâtea obiceiuri. Până în acest moment, nu pot spune cine cumpără, cum cumpără şi de ce. Despre fidelizare, în retail în general, dar în ecommerce în particular, pentru că lipseşte contactul afectiv şi real cu produsul ce urmează a fi achiziţionat - ridicarea barierei dintre client şi omul din spatele calculatorului este esenţială. Întrun cuvânt: Client Service impecabil. Care este aria comenzilor – intern/internaţional, cum gestionezi livrările şi retururile? Adriana Ancuţa Circa 40% din comenzi sunt din străinătate. Articolele de pe site-urile internaţionale au adus cu sine şi comenzi de la străini din SUA, Australia, Canada şi Europa. La aceştia coletele ajung prin Poşta Româna. În privinţa retururilor, acestea sunt în jur de 2% din totalul comenzilor. În primii 2 ani am avut ca modalităţi de plată cardul şi paypal iar acest lucru, cu tot dezavantajul de a reduce numărul de comenzi, a avut un mare plus: au comandat doar consumatorii de design, cunoscătorii care ştiau la ce să se aştepte în colet. Andreea Inankur AloMoDaShop are comenzi doar pe plan naţional. Nu am fost niciodată puşi în situaţia să livrăm internaţional, cred că nici nu ar renta o astfel de achiziţie pentru client, căci costul livrării ar fi mai scump decât produsul în sine. Rata de retur este foarte mică, deşi politica de retur este foarte permisivă, obligaţi de lege - 10 zile lucrătoare, fără să punem vreo întrebare “de ce se restituie produsul?”. La acest succes contribuie şi faptul că noi sunăm pentru confirmarea comenzii, informăm clientul în cât timp îi ajunge produsul (termenul de livrare este de maxim 3-5 zile lucrătoare pentru majoritatea brandurilor) şi oferim detalii suplimentare, explicaţii, consultanţă. Astfel, clientul se simte mult mai confortabil cu achiziţia sa şi nu are surprize neplăcute la primirea produsului. Livrările se fac printr-o firmă de curierat rapid ce sună clientul, la rândul lor, cu ceva timp înainte de 205

Din

aprilie 2014

a ajunge la adresă. Care sunt fluctuaţiile din comerţul online, cauze? Adriana Ancuţa Cum nu avem mii de comenzi pe lună aş spune că suntem în afara fluctuaţiilor specifice retailului. Adică pe TuxedoConfessions.com sunt unele produse pe care chiar nu le găseşti pe alte site-uri din România sau în magazine offline, aşa că avem cumpărători tot timpul. De exemplu, jacheta Puma T7 Etno Shake creată de LANA pentru PUMA s-a vândut extraordinar de bine toată vara trecută, ori nu e deloc un articol pentru sezonul cald. Andreea Inankur Din experienţa de până acum, un an complet, pot spune că principala fluctuaţie, cu efecte negative, este strâns corelată cu sezonul de retail offline. Rata de shopping online scade în perioada de reduceri în offline. În rest, avem o surpriză continuă. Unele magazine online partenere vând în perioade în care AloMoDaShop este pe o pantă descendentă şi invers… Care este viaţa produsului din online, după terminarea sezonului? Adriana Ancuţa Pentru designerii străini e totul mai simplu. Preţul produselor ieşite din sezon scade considerabil pentu a permite epuizarea stocurilor. Mijloacele de producţie sunt mult mai dezvoltate decât la noi, iar asta se vede în preţul final al produselor. În cazul designerilor români nu există presiunea stocurilor. De cele mai multe ori cei cu care eu colaborez fac la comandă un produs. În aceste condiţii nu prea se justifică să aplice reduceri de preţ. Am înţeles acest lucru şi, în cazurile în care propunem o cam-

panie de reduceri, renunţăm la comisionul nostru. Andreea Inankur Datorită relaţiei stranse şi oneste pe care o avem cu brandurile, AloMoDaShop nu a blocat niciodată stocuri, nu este interesul nostru să facem acest lucru în momentul în care un designer sau un brand are posibilitatea să vândă mai rapid pe cont propriu. Aşadar, nu pot vorbi despre ce se întampla cu un produs după terminarea sezonului căci nu i-am oferit această şansă. Ce potenţial are piaţa românească pentru comerţul online? În ce stadiu se află business-ul vostru faţă de previziuni? Perspective? Adriana Ancuţa În ultimii doi ani s-au dat şanse mari ţării noastre la acest capitol. Numărul cumpărătorilor online creşte cu fiecare an, iar categoriile fashion sunt cele mai accesibile pentru o primă achiziţie. Sigur, aceasta e zona mass-market şi nu cea de nişă despre care vorbim aici. În cazul TuxedoConfessions. com totul se rezumă la cât de multă investiţie putem atrage pentru a dezvolta planul pe care îl avem. Andreea Inankur Comerţul online este în continuă creştere de câţiva ani. Însă, doar dacă joci în cel mai profesionist mod poţi realiza un business în adevăratul sens al cuvântului. Investiţia continuă este cuvântul cheie pentru a proiecta business-ul pe o pantă ascendentă. Faţă de previziunile realiste este în grafic, faţă de ceea ce se spera la început, nici nu am cuvinte să exprim (aş râde amuzată de naivitatea noastră de atunci). Perspective: continuăm să ne jucăm, ceva frumos iese în fiecare zi.

206

Rata de shopping online scade în perioada de reduceri în offline. În rest, avem o surpriză continuă.

Comerțul

online Cu o rată de creștere medie de 35,7% pe parcursul anului 2012, piața din Europa de Est este lider european în ce privește dezvoltarea comerțului pe Internet.

De Mihaela Maier cifră afaceri pe online de 19,3 miliarde de euro în regiune arată că există potențial de creștere în zonă, atâta timp cât doar 27 de milioane, dintr-un total de 106 milioane de utilizatori de internet, își fac cumpărături online. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cei de la Ecommerce Europe, într-un studiu recent. Europa de vest se află, așa cum ne așteptam, în poziția de lider al acestei piețe online. Belgia, Franța, Irlanda, Luxemburg, Olanda și Marea Britanie au împreună o cotă de piată de 51% din totalul vânzărilor europene în mediul online. În 2012, comerțul online din aceste state a ajuns la o valoare de 158 de miliarde de euro, înregistrând o creștere de 20%, comparative cu 2011. Se apreciază că vânzările de bunuri și servicii au ajuns în 2013 peste 173 de miliarde de euro, cu aproape 10% mai mult decât în anul anterior. Sectorul de comerţ online, în ansamblu, se dezvoltă foarte bine după ce Europa a depășit în 2010 comerțul online al Statelor Unite, aflat până în acel moment la conducere. În 2012, comerțul European de bunuri și servicii a ajuns la o valoare de de 311,6 miliarde de euro. Statele membre ale UE (inclusiv Croația) au o piaţă a comerțului online de 276,5 miliarde de euro, adică 88,7% din comerțul online al Europei.

România și Europa de Est Consumatorii din Europa de Est, Bulgaria, România, Rusia și Ukraina au cheltuit în medie 427 de euro pe cumpărături online în 2012. Această sumă este sub media UE - 28, de 1.309 euro și sub media europeană care este de 1.398 de euro. Rușii cheltuie cel mai mult, 515 euro, urmați de ukrainieni, cu 510 euro, apoi români, cu 400 de euro și bulgarii – 370 de euro. Potrivit Ecommerce Europe, PIB-ul pe cap de locuitor în România a fost de 6.200 de euro în 2012, cu o creștere de 2,2% în 2013. Veniturile populației sunt în creștere continuă și inflația este în scădere, ceea ce poate avea o influență pozitivă asupra

comerțului. 0,74% din PIB pe cap de locuitor a fost folosit pentru comerț online, dar Internetul este un sector cu una din cele mai puternice dezvoltări în România, astfel încât este de așteptat ca și comerțul online să devină un sector important în economia țării în anii următori. Ecommerce Europe este organizația - umbrelă a comercianților online și întocmește un raport mare European și cinci rapoarte regionale, prezentând date, tendințe și previziuni pentru comerțul online europesan. Datele furnizate au la bază statistici EMSEC (European Measurement Standard for Ecommerce).

Profilul cumparatorului online din România MEDNET Marketing Research Center a dat publicităţii, anul trecut la sfârșit de octombrie, rezultatele unui studiu care susține că bărbaţii sunt înaintea femeilor într-un top al celor mai pasionaţi cumpărători de pe Internet. În general, utilizatorii de Internet, pasionaţi de cumpărăturile online, sunt mai degrabă bărbaţi, cu o educaţie peste medie (studii postliceale, studii universitare si postuniversitare) şi un venit mediu net lunar pe familie mai mare de 3.000 lei. Persoanele care achiziţioneaza produse din mediul online cu frecvenţă mare sunt în special bucureşteni. Studiul a fost realizat online, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, urban, în perioada 17-24 septembrie 2013. Au fost intervievate 710 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 și 55 de ani. Marja de eroare a studiului este de +/- 3,68%. 207

Pasionaţi de cumpărăturile online, sunt mai degrabă bărbaţi, cu o educaţie peste medie (studii postliceale, studii universitare si postuniversitare) şi un venit mediu net lunar pe familie mai mare de 3.000 lei.

Vestige un atelier

complet de frumuseţe

Vestige oferă consultanţă, servicii şi cursuri în domeniul beauty şi în modă.

De Liana Martin n concept nou, o alăturare deosebită, o propunere incitantă, de fapt un atelier complet de frumuseţe, la Cluj Napoca s-a deschis de curând un spaţiu care aduce împreună o serie de servicii de fashion & beauty, servicii care sunt menite să alcătuiasca un set complet, un pachet inedit pe care orice femeie şi-l doreste. Este vorba de Vestige Atelier des Beaux Arts care cuprinde: Vestige Beauté, Vestige Académie şi Vestige Prêt-à-Porter, totul într-o iniţiativă al cărui suflet este Simina Cheteleş, o tânără plină de idei, ambiţioasă şi foarte hotărâtă să transforme lumea femeilor. Vestige a pornit de la curiozitatea cu care Simina a săpat după toate secretele frumuseţii, astfel încât acum să poată oferi femeilor ceea ce îşi doresc cel

mai mult, frumuseţea viitorului. Formula secretă s-a conturat în ani şi s-a concretizat cu mult efort în ceea ce a fost lansat acum, un atelier complet de frumuseţe care oferă consultanţă, servicii şi cursuri în domeniul beauty şi în modă. Vestige Beauté înseamnă coafură, machiaj – de zi, de seară, de ocazie, estetică – servicii cosmetice, pensat, aplicare gene după tehnică japoneză, dermatologie – servicii de remodelare facială prin injectare cu botox, acid hialuronic, consiliere dermato-estetică oferită de medic specialist, manu/ pedi – aplicare de unghii tehnice. Vestige Academie înseamnă cursuri de calificare – hairstyling, cosmetică, make-up, mani/pedi, seminarii de specializare – hairstyling make-up nude, make-up de ocazie, pensaj, cosmetică Guinot, makeup Criolan, unghii tehnice, dermato-cosmetică, dar

şi ateliere de iniţiere în secretele frumuseţii – atelier modă şi stil (dress code, stiluri adecvate siluetelor, vârstele modei), atelier auto-make-up (funcţie de culoarea părului, ochilor, trăsăturilor fetei), atelier de tendinţe (noutăţile sezonului în modă şi beauty). Vestige Prêt-à-Porter este un concept store care prezintă creaţii vestimentare unicat sau în serii limitate, sub semnătura unor branduri şi designeri cunoscuţi şi recunoscuţi precum alina botea, Berenike Hats, Atelier Laura Firefly, Constantine Renakossy, Alina Morar, Teodora Baciu etc. Ultima parte, cea privind moda, este de fapt noutatea oferită de Vestige. Simina Cheteleş a reuşit să aducă la un loc un grup entuziast de studenţi masteranzi, absolvenţi cu succese naţionale, designeri proveniţi din celebra Şcoală de modă de la Cluj – UAD – secţia design vestimentar: Alina Botea – cea care a cucerit inima presei de specialitate la Berlin Fashion Week, dar şi la Prêt-à-Porter Paris – secţiunea tendinţe, Alina Morar – cea care a înregistrat unul din marile succese la Gala UAD 2013, remarcată de toţi redactorii de modă prezenţi la eveniment, dar şi Teodora Baciu, Alexandra Tămaş, Magdalena Butnariu, Teodora Vişinescu, Constantin Băbeanu, Renata

Rakossy, Laura Iobăgel, Laura Ion, Ana Maria Gal, Sandra Şelescu. Creaţiile lor sunt prezentate spre vânzare într-un concept store amenajat în sediul Vestige, un loc unde clienţii Vestige Beauté pot beneficia şi de o consiliere de specialitate pe modă, un styling în direct, practic o experienţă cu totul nouă pentru consumatoarele de fashion. Aşa cum spun cei de la Vestige, cu fiecare zi, cu fiecare experienţă, ei au devenit specialişti în a privi dincolo de suprafaţă şi a dezvălui frumuseţea ascunsă. Vestige este locul în care, cu ajutorul specialiştilor, părul îşi redescoperă strălucirea, tenul este răsfăţat, unghiilor li se redă personalitatea vibrantă, ţinuta îşi recâştigă feminitatea cuceritoare, iar imaginaţia primeşte impulsul creator. Vestige este un atelier complet de frumuseţe în care sunt descoperite secretele trecutului pentru a ajunge la frumuseţea viitorului. Pentru a descoperi ce înseamnă experienţa Vestige, vă oferim imaginea before&after a unei tinere domnişoare contabilă, Henrieta care, după o transformare totală de look, a devenit “Henrieta Vestige” o femeie modernă, frumoasă, cu un look care nu poate trece fără a fi remarcat de toată lumea. 209

Vestige promovează un grup entuziast de studenţi masteranzi, absolvenţi cu succese naţionale, designeri proveniţi din celebra Şcoală de modă de la Cluj – UAD – secţia design vestimentar.

Foto: Gabi Moisa pentu Vestige

Henrietta - Vestige, before and after

Scandal din cauza târgurilor externe cu

bani de la Buget Romania a ratat in acest an participarea la Fashion Week, apreciat targ de moda european. De Lucian Diaconu

n august 2013, Consiliul de Export, împreună cu reprezentanţi ai sectorului public (ME) şi ai sectorului privat, a întocmit lista cu evenimentele la care exportatorii români doreau să participe în 2014. Atunci s-a alcătuit o listă cu 64 de târguri din afara ţării, costurile totale de participare fiind evaluate la 38 de milioane de lei. Lista finală a fost aprobată în septembrie 2013. La începutul lui decembrie, guvernul a aprobat bugetul naţional pe 2014, iar ministrul Gerea a decis să taie 10 milioane de lei din fondul pentru promovarea exportului. Din 38 de milioane au rămas 28 de milioane, iar costurile acţiunilor de participare la târguri internaţionale au fost reduse, unele târguri fiind chiar eliminate. Este și cazul evenimentului Berlin Fashion Week. În 21 octombrie 2013 Asociaţia FIT (Future in Textiles), constituită de Irina Schrotter şi câţiva antreprenori ieşeni care solicita participarea la târgul din Berlin, a depus la ME Nota de Fundamentare, Nota de Oportunitate şi o listă cu 16 firme care îşi bazează mare parte din cifra de afaceri pe export. Ar fi fost a șasea participare consecutivă a României la acest eveniment. Biroul de presă al Ministerului Economiei susține că acest lucru s-a întâmplat datorită întârzierii cu care firmele anunţate ca participante la Berlin Fashion Week şi-au depus în original documentele solicitate în vederea aprobării finanţării, și că abia pe 17 decembrie a fost posibilă încheierea unui proces verbal de selecţie a celor nouă firme declarate eligibile. Astfel, arată Ministerul, nu a mai fost timp fizic pentru îndeplinirea tuturor procedurilor cerute de legislaţie şi de organizatori pentru ca participarea românilor la târg să fie posibilă. Scandalul este abia la început şi, odată cu această ratare, se dezgroapă, probabil, toate nemulţumirile adunate în ultimii ani în Consiliul de Export şi în Departamentul de Comerţ Exterior din cadrul Ministerului Economiei (ME). Irina Schrotter acuză vehement: „Ministrul Gerea pur şi simplu

nu înţelege importanţa sprijinirii exporturilor. Nu înţelege că exportul este unul dintre puţinele motoare care mai funcţionează în România”. Fondul pentru promovarea exportului aflat la dispoziţia Ministerului Economiei nu reprezintă în sine bani publici, acesta are statut special, fiind constituit din impozitele firmelor care vând în afara ţării. În anul 2000, după criza financiară din 1999, Guvernul a desfiinţat scutirea de impozit pentru exporturi (de cinci puncte procentuale), promiţând constituirea unui fond special pentru promovarea exportatorilor în afara României. Dar, pentru că fostul ministru Varujan Vosganian a demisionat în septembrie iar interimatul până la numirea lui Andrei Gerea a durat aproape două luni, lista târgurilor a fost aprobată de ME abia pe 29 noiembrie. „E simptomatică încetineala la nivel guvernamental”, reclamă Mihai Ionescu, co-preşedinte al Consiliului de Export, din partea sectorului privat. În ciuda insistenţelor FIT, ministrului Gerea a refuzat o derogare. “Toată această împotrivire e suspectă, ori e nepăsare, ori rea-voinţă. Am cerut un răspuns oficial, în scris, de la ministru, dar nu l-am primit nici până în ziua de azi”, mai spun cei de la FIT. “Ne vedem în ianuarie”, a fost mesajul acestuia. Prima zi de lucru în instituțiile de stat a fost 6 210

„Ministerul Economiei a ajuns să fie o instituţie care nu are ca scop sprijinirea iniţiativelor care creează plus-valoare şi plus de imagine pentru România, ci urmăreşte doar susţinerea programelor care îi îndestulează pe unii dintre cei care conduc aceste structuri.”

Foto: Corina Lecca

ianuarie, iar Berlin Fashion Week începea pe 14 ianuarie. Ant rep ren orii germani au construit standul României pe încredere, cheltuind câteva zeci de mii de euro. “Era absolut superb, cu o suprapunere între cerul Bucureştiului şi cerul Berlinului, cu profilul mai multor clădiri reprezentative pentru cele două capitale”, afirmă reprezentantul FIT. În data de 7 ianuarie era clar că nu se mai poate organiza nici o licitaţie. Anunţul trebuia postat pe SEAP, unde să stea şapte zile, urmau alte cinci zile pentru eventuale contestaţii şi alte trei pentru semnarea contractului. La organizarea deplasărilor concurează marile agenţii de turism sau firmele de creare de evenimente, care încearcă să se încadreze în bugetul propus, primind un comision de 6%. Ei fac rezervările, angajează camioanele de transport etc. În 8 ianuarie Irina Schrotter a anunţat oficial partenerii germani că România nu mai poate participa. “A fost cumplit, i-am pus, pe româneşte, într-o situaţie de rahat. Nu vreţi să ştiţi ce cred acum despre noi, pentru că aici e implicat inclusiv

Guvernul. E o probă de neseriozitate dată chiar în capitala Germaniei”, a concluzionat Mihai Lupu, director executiv FIT. Punct final. Irina Schrotter cere explicații şi e dispusă să meargă până la capăt. “Ministerul Economiei a ajuns să fie o instituţie care nu are ca scop sprijinirea iniţiativelor care creează plus-valoare şi plus de imagine pentru România, ci urmăreşte doar susţinerea programelor care îi îndestulează pe unii dintre cei care conduc aceste structuri. Nu mă refer la ministru, ci la departamentele care exclud tot ce este performant şi protejează doar propriul interes”. Omul de afaceri din Iaşi spune că toate contractele angajate la Berlin au avut aprobarea semnată de ministrul Economiei. “Faptul că nu şi-a respectat obligaţiile ne face să ne adresăm instanţelor. Penalităţile sunt mai mari decât costurile iniţiale, ceea ce face de neînţeles atitudinea ministrului”. Irina Schrotter este supărată și pe actualul ministru al IMM-urilor: “Doamna Maria Grapini este beneficiară permanentă de favoruri ministeriale. Pentru Berlin Fashion Week au fost interdicţii, în timp ce pentru alte târguri s-au dat derogări”. Aici Irina Schroter face aluzie la târgul de textile de interior de la Frankfurt, Heimtextil, la care România a participat în luna ianuarie, la cererea asociaţiei FEPAIUS. Asociaţiile Fepaius, Sfera Factor Iaşi, Asociaţia Bucharest Fashion District (designerii bucureşteni), FIT Iaşi sunt cele care îşi dispută prezenţa la târgurile internaţionale şi interne de profil. SFERA FACTOR beneficiază şi de fonduri de la bugetul de stat pentru organizarea târgului de la hotel CARO.

Berlin Fashion Week ian. 2013 Irina Schrotter - IMMERSED SELF Designer: Lucian Broscatean Stilist: Maurice Munteanu & Marian Palie Make-up: Alexandru Abagiu Accesorii: Carla Szabo Pantofi: Mihaela Glavan

211

Despre

târgurile

finanțate de stat (continuare) De Mihaela Maier

rina Schrotter a ratat participarea la Berlin Fashion Week în luna ianuarie, dar a fost prezentă, la început de an, alături de alte nume din industria de modă românească, la alte două evenimente de modă europene – Who’s Next și Tranoi, ambele la Paris. În calendarul târgurilor, publicat pe siteul departamentului de comerț exterior, www.portaldecomert.ro, la sfârșit de februarie, apare manifestarea de la Berlin, ediția din iulie – nu știm dacă este o greșeală,sau România chiar va participa la acest eveniment. La Who’s Next au mai participat Cristian Samfira, Elena Perseil, Ioana Ciolacu, Clara Rotescu, 109, Nissa, Pas du Tout, Raluca Mihalceanu, Rhea Costa, Venera Arapu, Papucei, Otilia Flonta, Dinu Bodiciu. La Tranoi, au fost prezenți 109, Address, Anca&Silvia Negulescu, Carmen Secăreanu, Cristian Samfira, Elena Perseil, Gabriela Dumitran, Iris Serban, Kristina Dragomir, Ligia’s Accessories, Maria Filipescu, Murmur, Rhea Costa și Venera Arapu. Putem spune că nu a fost un început de an tocmai rău pentru acești designeri, care vor participa și la alte evenimente pe parcursul anului, așteptăm să vedem și rezultatele. În data de 15 ianuarie, a avut loc o reuniune a Consiliului de Export, în care s-a discutat despre repartizarea fondurilor pentru toate instrumentele de susţinere şi promovare a exportului pentru anul 2014, în conformitate cu bugetul aprobat și reajustarea Programului de Promovare a Exportului pentru anul 2014. Vă vom reproduce o parte din discuțiile care au avut loc în cadrul reuniunii, așa cum sunt ele consemnate în procesul-verbal al ședinței. La începutul reuniunii, domnul Mihai Ionescu, vicepreședintele Consiliului de export al României, a evidenţiat faptul că 2013 a fost cel de-al treilea an când exportul României a crescut cel mai rapid în UE (la fel ca în anii 2010 şi 2011), situând ţara noastră pe locul I din acest punct de vedere. Volumul total al exporturilor a ajuns la o valoare de circa 50 de miliarde de euro. La acest succes au contribuit şi acţiunile desfăşurate de CE, ca şi facilităţile de care au beneficiat exportatorii prin Programul de Promovare a Exportului. În privinţa alocării bugetare, Mihai Ionescu şi-a

Venera Arapu, Tranoi martie 2014

exprimat regretul că pentru anul 2014 Programul are fonduri de doar 28 milioane lei, cu o reducere de 10 milioane, ceea ce va afecta negativ sprijinul pe care statul român îl acordă exportatorilor. Mihai Ionescu şi-a exprimat speranţa că această alocare insuficientă va fi suplimentată la jumătatea anului printr-o rectificare bugetară pozitivă, solicitând în acest sens sprijinul mediului privat şi al reprezentanţilor mediului public. În context, acesta a propus organizarea unei întâlniri cu premierul Victor Ponta în cadrul căreia să se expună punctul de vedere al exportatorilor români cu privire la utilitatea organizării târgurilor internaţionale şi să prezinte imaginea corectă a acţiunilor derulate în cadrul Programului, precum şi importanţa acestuia pentru statul român, combătându-se părerea greşită că acţiunile externe gestionate de CE au un caracter turistic, fără eficienţă, de risipire a banului public. Ne întrebăm de unde i-o fi venit domnului Ionescu ideea că manifestările ar avea caracter turistic. Domnul Ionescu nu neagă existenţa unor cheltuieli neeconomicoase, dar apreciază că prin efortul comun al patronatelor şi al specialistilor din ME (care analizează propunerile de acţiuni externe si bugetele acestora), asemenea cheltuieli pot fi eliminate, găsindu-se soluţii pentru o alocare mai judicioasă a fondurilor. Prezent la întâlnire, domnul Alexandru Ghilduş, președinte SDPR (Societatea Designerilor 212

Cristian Samfira, Tranoi martie 2014

Profesioniști din România) a propus ca reprezentanţii mediului privat să explice public ce au făcut în anul 2013, prin prisma participării la evenimentele organizate prin Programul de promovare a Exportului. Ne așteptăm ca această propunere să fie aprobată și pusă în aplicare, tocmai pentru a nu se mai crede că banii sunt folosiți în scopuri turistice. Ne așteptăm ca o justificare a folosirii fondurilor de la buget să fie făcută public, pe siteul departamentului de comerț exterior. Domnul Costin Lianu, director general adjunct DCERI, a menţionat că portalul şi celelalte instrumente din cadrul Programului (altele decât târguri şi misiuni) au şi ele o importanţă majoră în promovarea exportului. Lianu a precizat că în ultimii ani aceste instrumente, mai ales portalul de export, au primit, prin votul Consiliului de Export – a cărui componenţă este disproporţionată în favoarea mediului privat – sume absolut insuficiente pentru a asigura o funcţionare normală și a declarat că portalul este extrem de important pentru că se adresează şi poate fi utilizat de către absolut, toţi exportatorii din ţară, indiferent dacă sunt ori nu membri în patronate reprezentaţi prin intermediului unor structuri asociative în Consiliului de Export. Este vorba despre site-ul www.portaldecomert.ro, unde companiile exportatoare pot găsi o serie de informații utile, inclusiv formulare de participare la târguri și misiuni economice. Recomandăm firmelor să intre pe acest site, unde pot găsi o serie de informații utile; de exemplu, la secțiunea știri aveți un studiu actual despre piața de încălțăminte. Domnul Mihai Păsculescu, vicepreședinte FEPAIUS, şi-a arătat nemulţumirea pentru faptul că participarea patronatului în comisia de licitaţie este condiţionată de o cerere prealabilă adresată Ministerului și s-a arătat nemulţumit că la unele acţiuni participă firme care au „unu – doi” angajaţi. Nr. crt. TARG 1. Heimtextil, Frankfurt 2. Who’s Next Paris 3. Zoom by Fatex Paris 4. Inhorgenta/Premium Order Munchen 5. Tranoi/Fashion Week Paris 6. MICAM Milano/Mipele 7. GDS Dusseldorf 8. The Bride Show Dubai 9. Barcelona Bridal Week 10. Berlin Fashion Week 11. Tranoi/Fashion Week Paris 12. Fashion SVP Londra 13. Zoom by Fatex Paris 14. MICAM Milano/Mipel 15. Linea Pelle Bologna 16. JEDDAH Arabia Saudită

Comunicare și informare Pe www.portaldecomert. ro am avut plăcerea să găsim un comunicat de presă referitor la târgul de încălțăminte și marochinărie Micam ShoEvent/ MIPEL, desfășurat în perioada 02 – 05 martie 2014. Ministerul Economiei în coCondur laborare cu Patronatul Sfera by Alexandru, au organizat participarea, sub Micam martie pavilion naţional, a firmelor 2014 de încălţăminte şi marochinărie din România. La ediţia de primăvară din acest an, au participat 12 societăţi româneşti: Angela Internaţional SRL, Com Impex Dalin Reghin Mures, Radu Design Bucuresti, Fagioli&Co Srl Brasov, GP&COMPANY Timisoara SA, GRIZART SRL Bacau, La Mode International SRL Bucuresti, Mopiel SRL Buzau, Selezione SRL Brasov, S.C. Siderma S.A., Tris Company Srl, Yvy Bags SRL Bucuresti. MICAM/MIPEL se reconfirmă a fi evenimentul de referinţă, la nivel mondial, în domeniul încălţămintei şi marochinăriei, un eveniment care adună creatorii şi producătorii internaţionali cei mai calificaţi în acest domeniu, care participă la fiecare ediţie a acestei expoziţii internaţionale pentru a-şi prezenta ultimele colecţii în capitala internaţională a prêt-à-porter-ului. Acest lucru este confirmat şi în acest an de numărul mare al participanţilor: 1.589 firme de încălţăminte, din care 631 sunt prezenţe internaţionale, dispuse pe o suprafaţă expoziţională de 68.082 m.p. şi 400 expozanţi din domeniul marochinăriei şi accesoriilor din piele care expun pe o suprafaţă de 15.000 m.p. Din păcate, nu am găsit încă nimic referitor la participarea românilor la Heimtextil, Who’s Next sau Tranoi.

CARACTER TARG textile de interior activitati de design imbracaminte (confectii, tricotaje) accesorii de moda, incaltaminte

PERIOADA 8 - 11 ianuarie 25 - 28 ianuarie 18 - 20 februarie 14 – 18 februarie

activitati de design incaltaminte si marochinarie incaltaminte si marochinarie activitati de design activitati de design activitati de design activitati de design imbracaminte(confectii, tricotaje) imbracaminte(confectii, tricotaje) incaltaminte si marochinarie incaltaminte si marochinarie confectii, constructii de masini, mic mobilier, IT

28 februarie – 3 martie 2 – 5 martie 12 – 14 martie 2 - 5 aprilie 2 - 4 mai iulie 27 – 30 septembrie 28 – 30 septembrie septembrie septembrie octombrie 14 – 17 decembrie

213

Murmur, Tranoi martie 2014

Segmentul de îmbrăcăminte și încălțăminte în România,

Creștere în 2013 Piaţa de îmbrăcăminte şi încălţăminte din România, evaluată la circa 1,5 miliarde de euro, este dominată de branduri străine.

a mijlocul anului 2008, criza economică globală a început să-şi arate efectele asupra economiei românești. Anul următor, în 2009, piața de îmbrăcăminte și încălțăminte a cunoscut un declin abrupt, de aproximativ 24%. În 2010, industria a început să recupereze lent, și începând din 2013, creșterea este de așteptat să depăsească rata de 3%, de la an la an, în conformitate cu noul raport PMR - „Retailul în România 2013”. Din 2009 până în 2011, piața de îmbrăcăminte și încălțăminte a fost grav afectată de diminuarea puterii de cumpărare în contextul mediului macroeconomic general, precum și de măsuri de austeritate ale guvernului. Situația, însă, a lucrat în favoarea retailerilor internationali, care au profitat de condițiile de piață și, începând din 2010, au reluat expansiunea agresivă în România. Până la sfârșitul anului 2012, cele mai multe dintre cele mai importante branduri internaționale de îmbrăcăminte și încălțăminte au fost prezente în România, în mod direct sau prin franciză. Penetrarea brandurilor internaționale ar fi fost, probabil, mai mare în cazul în care deschiderea centrelor comerciale anunțate nu ar fi fost întârziate. În graficul alăturat, pe primele 10 locuri este clar vizibilă dominația retailerilor straini.

Retail

tă. Inditex este prezent în România cu magazinele Zara, Pull&Bear, Bershka și Stradivarius. Autorii studiului au remarcat că există o diferență clară între segmentele de îmbrăcăminte și încălțăminte. Companiile românești - dintre care unele sunt atât producători cât și comercianți cu amănuntul - continuă să domine primele 10 poziții în clasament pe piața de încălțăminte, Leonardo fiind cel mai important din sector. De asemenea, lanțurile interne și-au păstrat poziția de lideri, în ceea ce privește numărul de magazine deschise în țară. Rețelele de magazine Leonardo, Jolidon și Mondex au cele mai multe magazine, potrivit datelor înregistrate de PRM. Leonardo este cel mai mare, cu 97 de magazine în 59 de orașe, urmat de Jolidon cu 87 de magazine și Mondex care se apropie de 70 de magazine. În ceea ce privește canalele de distribuție, cota de vânzări cu amănuntul a lanțurilor de îmbrăcăminte& încălțăminte, a crescut, anul trecut, la 48%. În

Romania top 10 retaileri de îmbrăcăminte și încălțăminte 2012

Dominația retailerilor străini ca valoare a vânzărilor, dar cele mai multe magazine sunt românești O analiză a veniturilor realizate din vânzări în 2012 arată că retailerii straini au fost factorii de creștere pe piață. Anul trecut, H&M, C&A, și Peek&Cloppenburg au fost doar câteva dintre companiile care au raportat în România o creștere semnificativă, de mai mult de 20% de la an la an. Cotele de piaţă ale celor mai mari zece jucători variază de la 1,6% (Peek &Cloppenburg) la 10,1%) (Inditex), semn că piaţa este puternic fragmenta214

2012, multe din noile deschideri de magazine de profil au fost înregistrate în galerii comerciale și în hipermarketuri, fapt care a ajutat lanțurile de specialitate să fie mai aproape și mai accesibile pentru clienți. Magazinele cu sortimente mixte, cum ar fi hypermarketuri si magazinele, au continuat să înregistreze o pondere mare (14%) din totalul vânzărilor de îmbrăcăminte și încălțăminte. Având în vedere “apetitul” retailerilor pentru extindere, acest canal de distribuție este de așteptat ca în viitor să își păstreze, cel puțin, cota de piață. Cota de vânzări on-line din segmentul îmbrăcăminte & încălțăminte, a ajuns la aproape 5 % în 2012, iar în anii următori, acest canal va rămâne cel care va înregistra cea mai rapidă creștere. Rolul piețelor în aer liber, în achizițiile de îmbrăcăminte și încălțăminte, rămâne important în România, mai ales în afara marilor orașe. PMR este o companie de cercetare de piață și consultanță, înființată în 1995, cu sediul în Polonia, care are activitate în mai multe țări din Europa Centrala și de Est. Materialul prezentat este un rezumat al raportului “Retail în România 2013 – Analiză de piață și previziuni de dezvoltare pentru perioada 20132015”, întocmit de Gergely Szilagyi, retail analist (gergely.szilagyi@pmrpublications.com).

Retailul românesc în UE România este, cu o creștere de de 5,9%, pe locul al treilea în UE, conform Eurostat, al celor mai puternice creşteri ale comerţului în decembrie 2013 faţă de decembrie 2012. Această creștere a fost depăşită numai de evoluţiile din Luxemburg şi Polonia. Comerţul cu amănuntul a scăzut cu 1% în zona euro în luna decembrie faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, se arată într-un comunicat transmis în luna ianuarie de Eurostat, Institutul de Statistică al Comisiei Europene. Sectorul de retail s-a diminuat în opt state UE şi a crescut în alte 14. Cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Germania (-2,4%), Belgia (-1,9%) şi Finlanda (-1,3%), iar cele mai puternice creşteri în Luxemburg (9,4%), Polonia (6,7%), România (5,9%) şi Bulgaria (5,6%).

215

advertorial

Laboratorul textil

o necesitate

Stiati că în România există unul dintre cele mai moderne laboratoare de încercari textile din Europa?

n prezent peste tot în lume, clienţii doresc să se asigure că produsele, materialele sau serviciile pe care le produc sau le cumpără satisfac propriile aşteptări sau sunt specifice unor anumite cerinţe. Aceasta presupune ca produsul să fie trimis la un laborator care să-i determine caracteristicile în raport cu un anume standard sau specificaţie. Pentru producător sau furnizor, alegerea unui laborator competent din punct de vedere tehnic reduce riscul de a produce sau furniza produse neconforme.

Laboratorul Textil al S.C. Flacăra S.A. pentru testarea principalilor parametri caracteristici ai ţesăturilor şi produselor vestimentare, este dotat cu cele mai moderne echipamente achiziţionate de la producători de renume, cum ar fi: - J. H. Heal (U.K.); Tinius Olsen (U.K.); HunterLab (SUA); Projectina (Elveţia); Memmert (Germania); Branca Idelair (Italia); Precisă (Elveţia); WTW GmbhH (Germania). Efectuăm o paletă largă de teste, în conformitate cu standardele internaţionale şi naţionale în vigoare: - teste de rezistenţă la tracţiune; scămoşare şi piling; abraziune; rezistența vopsirilor la apă, apa de mare, transpiraţie, frecare, presare la cald, lumina zilei, spălare casnică şi industrială; stabi-

Alegerea unui laborator competent, reduce riscul de a produce produse neconforme.

litate dimensională la spălare; masa pe unitatea de suprafaţă; desime. Lista testelor pe care le efectuăm în prezent, atât acreditate cât şi neacreditate sau cu participări la intercomparări laboratoare organizate de TesTex Elveţia, o putem pune la dispoziţia dumneavoastră în format electronic sau pe fax.Oferim, nu numai mână de lucru calificată şi competentă dar şi o alternativă în strategia aprovizionării firmelor europene care oferă spre execuţie comenzi de confecţii în România.Laboratorul nostru răspunde cu promptitudine cerinţelor de calitate şi costuri, asigurând servicii la nivelul standardelor internaţionale şi naţionale. Echipa noastră vă stă la dispoziţie cu informaţii legate de diferitele teste pe care suntem în măsură să le efectuăm.

DEspre

Efectuăm o paletă largă de teste, în conformitate cu standardele internaţionale şi naţionale în vigoare: - teste de rezistenţă la tracţiune; scămoşare şi piling; abraziune; rezistenţa vopsirilor la apă, apă de mare, transpiraţie, frecare, presare la cald, lumina zilei, spălare casnică şi industrială; comportare şi stabilitate dimensională la spălare; masa pe unitatea de suprafaţă; desime.

SC Flacara SA

Str. Piața 1 Mai nr 4-5, Cluj Napoca Email: laborator_textil@yahoo.com; angela.ciupe@jolidon.ro Tel: +40-264-419390 int. 188; +40-741-244919 Fax: +40-264-433136; Laborator-Textil

217

We emphasize your idea www.bluewash.ro