Etica propagandei - Jacques Ellul

1939,un a insemnat nimic pentru ei.

Memorii ingropate:ce ar putea face acestea in fata acestei proaspete propagande,si prin cuvant si prin exemplu;faceam judecate morale,si daca cineva ar fi trebuit sa traga o linie,noi am fi fost aceea care nu am fi fost crezuti. Am suspectat acei eroi pentru ca aveau un design sinistru. Cand Eliberarea a avut loc,acesti oameni tineri,cu moralul ridicat de propaganda si de actiuni,au refuzat s avada ‘’greselile’’ de care comunistii se faceau vinovati(executii in masa fara proces,lichidarea retelelor de dreapta ilegaliste de catre retelele comunista) si,atunci cand Tito a comis abominabila tradare,atunci cand l-a ucis pe adevaratul líder al rezistentei iugoslave-Mihailovic (care era in mod clar anticomunist),tinerii au acceptat fara sa clipeasca ideea ca acest om,care a reorganizat armata iugoslava in 1941,si se alaturase luptei cu un an inaintea lui Tito,a fost un tradator si un agent platit al imperialistilor. Trebuiau avertizati ,asa cum vom vedea,in mod simplu,ce urma sa se intample.

Aceasta tanara generatie a rezistentei a primit in schimb cateva socuri psihologice care,pe multi,i-au facut sa-si abandoneze iluziile tineretii si a rezistentei:revolta muncitorilor din Berlin 1953 impotriva regimului sovietic, revoltele din Ungaria si Polonia din 1956 si in final,relatarile lui Khrushchev in cadrul al XX-lea congres. Ce socuri,ce deziluzii. Multi au iesit din partid. Lucrul surprinzator este ca un a fost o prea mare invalmaseala. Aceasta arata slabiciunea faptelor impotriva moralitatii dobandite de propaganda,pentru ca in tóate aceste cazuri exista chestiune recuperarii prin moralitate:comunismul a comis erori,dar acestea s-au intamplat doar pentru a apara saracii si opresatii,pentru a elibera lumea;asadar,toata critica la adresa partidului era considerata o tradare a tuturor acestor saraci.

Acest argument al propagandei,in aparenta superficial,dar jucand cartea sentimentului moral ,creeat tot de propaganda,i-a atins chiar si pe intelectualii de talia lui J.P. Sartre;si cine vrea,poate gasi aceleasi explicatii date si in 1938,avand in vedere legitimitatea revolutiei proletare,in pericol din cauza imperialismului care era de fapt o amenintare asupra omenirii,si care era responsabil pentru revoltele din Berlin si Ungaria:URSS-ul un a facut nimic mai mult decat sa raspunda si sa protejeze oamenii care au fost minititi de catre tradatori.

Este remarcabil faptul ca putem vedea ca propaganda se reinnoieste foarte putin. Exact acelasi discurs moral si justificator care a fost folosit in 1938,in 1956 si in 1968:moralitatea si virtutea sunt integrate in propaganda care pare sa le faca pe cele doua foarte vizibile. Si in curand tóate aceste lucruri vor fi sterse de o noua generatie,pentru ca oamenii carea aveau 20 de ani in 1958 de exemplu,evenimentele din ultimii 10 ani vor fi necunoscute pentru ei;ultimul lucru ramas de exemplu,in Franta a fost razboiul algerian atunci cand Partidul Comunist a devenit inca odata protectorul saracilor,al colonizatilor,evidenta faptului ca teoría lui Lenin asupra imperialismului este corecta,si ca singura abominatie era capitalismul: propaganda a digerat aceste lucruri.

In schimb,aceasta noua generatie de militante puri si inocente,care au vazut total prin imaginile furnizate de partid,au receptionat un soc dublu si profund: revolta tinerilor din 1968 si invazia Cehoslovaciei. Pus fata in fata cu revolta tinerilor,Partidul Comunist Francez a luat o atitudine extrem de brutala,de condamnare,si acest lucru a fost in perfecta conformitate cu atitudinile pe care le-a avut intotdeauna in situatiile in care pareau a avea o orientare anarhista. Partidul Comunist,fiindu-i frica sa nu fie coplesit din ‘’stanga’’;prefera sa se alieze cu dreapta reactionara decat sa permita o revolutie spontana sa aibe loc. Lenin intotdeauna a condamnat tentintele de stanga (o boala din copilaría comunismului) si spontaneitatea muncitoareasca,pentru carea avea un dispret imens.

Dar a fost difícil pentru militantii hardcore ai Partidului Comunist Francez sa nu