Programarea Orientată pe Obiecte Profesor: Vieru Viorica
Scurt În evoluţia sa, omenirea a cunoscut mai multe salturi esenţiale în dezvoltare. O etapă esenţială a fost apariţia calculatorului. Se părea că odată cu apariţia acestuia toate problemele vor fi soluţionate. Însă calculatorul este doar o maşină care primeşte comenzi şi le execută. Astfel apare necesitatea de a găsi un mijloc de comunicare între om şi sistemul de calcul. Acest mijloc a fost programul. Pe baza programelor au fost elaborate alte programe, care la rândul lor „creau programe”.
Scurt Istoric Limbajele de programare se clasifică după mai multe categorii. În timp acestea au cunoscut mai multe generaţii. Prima generaţie a limbajelor de programare a apărut în perioada 19541958. Limbajele din această generaţie au fost concepute pentru a simplifica, în special, complexitatea formulelor matematice. Reprezentanți ai acestei generații sunt limbajele: FORTRAN I, ALGOL-58, Flowmatic şi IPL V.
Scurt Istoric A doua generaţie o constituie limbajele de programare elaborate în perioada anilor 1959-1961. Aceste limbaje se caracterizează prin concentrarea atenţiei asupra abstracţiunilor algoritmice. În perioadă nominalizată calculatoarele au devenit mai puternice, ele fiind utilizate în soluţionarea problemelor de ordin economic, de evidenţă a personalului etc. A doua generație poate fi caracterizată de limbajele: FORTRAN II, ALGOL60, COBOL, Lisp.
Odată cu apariţia tranzistoarelor, costul unui calculator a scăzut considerabil, astfel producerea calculatoarelor crescând aproape exponenţial. Creşterea numărului de calculatoare, dar și multiplicarea domeniilor lor de aplicație, a condus, în perioada anilor 1962-1971, la apariţia unei noi generaţii de limbaje de programare. Au apărut limbaje precum: PL/I, ALGOL-68, Pascal, Simula. Aceste limbaje propun un alt nivel de abstractizare a datelor, oferind programatorului posibilitatea de a crea noi tipuri de date. https://www.youtube.com/watch?v=Syi29Q6CAX4
Perioada anilor 1970-1979 se caracterizează prin apariţia mai multor limbaje de programare, care nu au făcut faţă cerinţelor pieţii. Au avut o răspândire mai redusă decât cele din generaţia a treia. K. Schmucker prezintă evoluţia limbajelor de programare sub formă de Arbore. Observăm trei direcţii de dezvoltare a limbajelor de programare: limbaje care sunt bazate pe proceduri, limbaje care sunt bazate pe obiecte şi orientate pe obiecte.
Concepte
G. Booch defineşte programarea orientată pe obiecte drept o „tehnologie concepută în baza principiilor de abstractizare, incapsulare, modularitate, ierarhizare, tipizare, paralelilism şi persistenţă. Ceea ce este important constă în faptul că aceste principii se regăsesc în modelul orientatpe obiecte.” Grady Booch- 27.02.1955 inginerprogramator IBM
Concepte Un limbaj de programare se consideră a fi orientat pe obiecte dacă acesta suportă cel puţin primele patru principii (abstractizare, incapsulare, modularitate, ierarhizare). În caz contrar, dacă acesta susţine cel puţin un principiu, acesta este considerat un limbaj bazat pe obiecte. L. Cardelli şi P. Wegner menţionează faptul că „limbajele de programare se consideră a fi orientate pe obiecte doar atunci când satisfac următoarele condiţii: 1) oferă posibilitatea de a opera cu obiecte, care sunt abstracţii cu interfaţă comună, iar accesul la elementele acestora este protejat la anumite nivele de protecţie; 2) obiectele sunt instanţe ale diferitor clase; 3) clasele pot moşteni atributele altor clase”
Luca Cardelli
Peter Wegner