înseamnă a fi întemeiați în Cristos. PS Virgil Bercea povestea ta? Când l-ai găsit pe Cristos sau când te-a a ales ca model pentru această zi pe episcopul Ioan luat valul? Suciu, supranumit episcopul tinerilor, care a murit la După intervenția tinerilor, care ne-au povestit 46 de ani, în închisoarea de la Sighet. Sângele lui din experiențele lor sau au pus întrebări s-a celebrat Liturghia în rit bizantin. Acesta era finalul primei zile de cateheză în română, pentru pelerinii români la Ziua Mondială a Tineretului. Cateheză, ziua 2: 18.08.2011, ZMT Madrid Cea de-a doua zi de cateheză a început cu rugăciunea de dimineață animată de cântecele tinerilor și a continuat cu ceea ce PS Virgil Bercea a pregătit pentru tinerii prezenți. Cuvântarea din această a doua zi s-a centrat pe o altă parte a mottoului ZMT, care face referire la rădăcinile noastre care trebuie să fie în Cristos - „înrădăcinați în Cristos”. Credința noastră este puternică dacă rădăcinile ei sunt adânci, în sol sănătos, nu pe nisipuri mișcătoare. Modelele care ne-au fost propuse în această zi au fost Anton Durkovici și Mons. Vladimir Ghica. Citându-l pe cel dintâi „Duceți crucea Mântuitorului care s-a răstignit pentru păcatele noastre. Va veni o zi și pentru noi”, PS Virgil ne-a transmis ceva din puterea pe care credința le-o dădea acestor mărturisitori ai lui Cristos, în momente dificile ale istoriei, când, deși
Cristos și al acestor martiri, care au fost tari în credință până la capăt, ne strigă și nouă, astăzi, că trebuie să luptăm pentru lumină și adevăr, pentru Cristos. Isus ne dă prilejul să fim părtași ai suferinței Sale din 1948 și de fiecare dată când Biserica sau creștinii suferă. Nu trebuie însă să ne înfricăm, Dumnezeu este cu noi. PS Virgil ne-a mai spus că avem judecători, cei care nu ne înțeleg, cei care râd de noi când mergem la biserică, care ne iau credința în derâdere. Important este să rămânem tari în credință, să știm pentru ce credem, să știm cine e Isus. Chiar dacă fiecare dintre noi am fost „biciuiți” măcar o dată în viață de cuvintele celorlalți, noi trebuie să Îl mărturisim pe Isus în lumea de astăzi, care atât de des Îl respinge. Credința este o relație personală cu Isus, o întâlnire care dă vieții noastre un sens. Episcopul Ioan Suciu a avut această relație și a acceptat moartea. Noi putem fi martori ai lui Cristos, azi….prin iubire. PS Virgil ne-a mai vorbit și despre drumul cel drept, bătătorit de martiri și episcopi. Ne-a vorbit și despre marginea drumului pe care suntem adesea pentru că ne răzvrătim sau pentru că ne lăsăm influențați de anumite persoane din lumea de azi. Noi unde suntem? Azi și acum…Tu unde ești? Pe drum sau pe margine? Avem înțelepciunea, credința și tăria de a alege stabilitatea drumului sau ne lăsăm purtați de către val către marginea drumului? A încheiat sfătuindu-ne să Îl punem pe Isus în centrul vieții, să avem încredere în Dumnezeu, singurul care poate să ne schimbe viețile, singurul care da un sens deplin vieții noastre. De asemenea, în final PS Virgil Bercea a lansat o întrebare, care a deschis a doua parte a acestei întâlniri și anume, cea a mărturiilor tinerilor. Întrebarea o pun și eu acum, în aceste rânduri și sper să fie o cale spre un moment de meditație a fiecăruia dintre noi: Care este
suferinzi, reduși la trupuri scheletice, înfometați, nu au putut fi reduși la tăcere și au găsit forța de a-i încuraja pe alții. Această forță vine din credința înrădăcinată în Cristos. Vladimir Ghica: „Dacă Dumnezeu mă vrea aici, rămân aici”. Noi putem spune același lucru? A rămâne este acel copac/creștin care își înfige rădăcinile până la apă. Nu e ușor, dar cei care reușesc își stabilizează viața, îi oferă acesteia un fundament puternic. Ca să ajungem însă la această stare, trebuie să alegem, suntem responsabili pentru viața noastră, pentru alegerile noastre, căci Dumnezeu ne-a lăsat liberi. Pentru a ne înrădăcina în 4