Dezvolt region (1)

publica Moldova. Dup= alegerile din 27 februarie 1994, Parlamentul Republicii Moldova, dominat de agrarieni, a preg=tit [i adoptat prima Constitu\ie (29 iulie 1994). }n ciuda contradic\iilor inserate ]n textul acesteia, noua Constitu\ie con\inea [i o serie de elemente principiale asupra noului sistem de administrare public=: articolul 109, prin care s]nt consfin\ite principiile de autonomie local=, descentrlaizare a serviciilor publice, eligibilitate a autorit=\ilor publice locale, consultatea cet=\enilor. Legislativul nu a putut dep=[i ]ns= stereotipurile de care s]nt lega\i deputa\ii partidului de guvern=m]nt, inclusiv ]n ceea ce prive[te distinc\ia ]ntre unit=\ile teritoriale, sub forma satelor, [i a unit=\ilor administrativ-teritoriale, dotate cu autorit=\i publice [i competen\e legale, dar p=str]nd cu ostenta\ie o formul= perimat= sub toate aspectele, dup= care, “teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, ]n raioane, ora[e [i sate” (articolul 110). Autorii Constitu\iei omiteau deliberat aceast= diferen\iere din motive strict politice27, suscit]nd numeroase critici din partea opiniei publice [i a speciali[tilor ]n dreptul public.

Eroarea cea mai vizibil= a autorilor Constitu\iei din 1994 \inea de faptul c= ace[tia comiteau o confuzie juridic= elementar=, calific]nd satul drept unitate administrativ-teritorial=, ]n timp ce acesta, de fapt, reprezint= doar o unitate teritorial=, un spa\iu geografic ]n care este a[ezat= cu traiul o anumit= colectivitate social=28. Aceast= eroare tipologic= a condus ulterior la o dificultate obiectiv= ]n identificarea unit=\ilor teritoriale, f=r= autoritate de administrare public=, fa\= de o unitate administrativ-teritorial= [i a situat Legea privind organizarea administrativ-teritorial= din 7.12.94 ]n divergen\= fa\= de prevederile Constitu\iei privind organizarea teritoriului “]n raioane, ora[e [i sate”. O comun= a fost [i este mai mult dec]t un sat (unitate reziden\ial=, economic=, etnografic=, dar nicidecum administrativ=), ea fiind investit= cu prerogative de putere public= [i calificat= astfel prin norme constitu\ionale [i legea organic=. }n calitatea lor de persoane juridice, autorit=\ile administrativ-teritoriale au deplin= capacitate legal= de a gestiona un patrimoniu, totodat= au dreptul de initia\iv= ]n toate chestiunile care privesc administrarea intereselor publice locale.

Trebuie s= men\ion=m c= autorii Legii din 1994 au ]ncercat sa p=streze raioanele pe motiv c=, ]n acest fel, ar fi reu[it s= protejeze popula\ia de fenomenul “incertitudinii [i anarhiei”, inevitabil ]n condi\iile unei reorganiz=ri teritoriale a \=rii ]n jude\e [i comune, a mijloacelor disponibile pentru aceast= reform= [i a reac\iei popula\iei, exprimate prin ipoteza c= “raioanele s]nt mai familiare dec]t jude\ele”. O alt= stratagem= a legislatorilor agrarieni a \inut de voin\a p=str=rii raioanelor sub forma unor plase (pl=[i) [i ]n componen\a unor jude\e. Men\ion=m c= “plasele” au existat ]n istoria Moldovei [i Basarabiei ]n calitate de circumscrip\ii teritoriale (potrivit Legii din 1929, articolul 285), conduse de un prim-pretor, ca reprezentant al prefectului jude\ului. La vremea lor, plasele nu aveau personalitate juridic=, fiind sim149