100 Thomas M.Wilson and Hastings Donnan, Nation, state and identity at international borders, Camrbridge University Press, 1998. 101 Sondaj realizat de funda\ia Viitorul ]n cadrul programului “Ini\iativa pentru Democra\ie Local=”, cu sprijinul LGI-OSI. 102 Legea privind statutul juridic special al G=g=uziei (G=g=uz-Yeri), Monitorul oficial, nr. 3-4, 14 ianuarie 1995, articoul 1 (1). 103 Idem, articolul 1 (4). 104 Mul\i dintre liderii na\ionali[ti g=g=uzi au c=utat s= lege preten\iile lor secesioniste ale fostei republici g=g=uze de legitimitatea unor “leg=turi imemoriale” ale str=mo[ilor lor, care au populat aceast= zon= istoric= cu multe mii de ani ]n urm=. Vezi - Jeff Chinn and Roper Steven, Territorial autonomy ]n Gagauzia, Nationalities Papers, ASN, Vol. 26, No. 1, March 1998, p. 88. 105 BASA-press News Agency, November 29, 1997. 106 Interviu cu C.Tau[angi, lider de opozi\ie la Comrat, BASA-press, 29.11.97. 107 Economiceskoie obozrenie, Vedi eto nashi stepi, no. 10, martie 2000. 108 Legea privind statutul juridic special al G=g=uziei, art. 14 (10), 14 ianuarie 1995. 109 Legea despre statutul consilierului ]n consiliul local, art. 2 (2). 110 Idem, articolul 3 (1). 111 Ibidem, art.2. 112 Legea cu privire la proprietatea public= a unit=\ilor administrativ-teritoriale, nr. 523-XIV. 113 Chi[in=u-29.10.1999/(BASA-press). 114 Statutul basc de autonomie, art. 22. Statutul catalon de autonomie, art. 27. Un singur acord inter-regional a fost ]ncheiat ]n 1986, ]ntre Catalonia [i Murcia ]n 1982, cu privire la rela\iile culturale, acest acord a fost contestat de guvernul spaniol ]n fa\a Cur\ii Constitu\ionale. 115 Ibidem. 116 Tiraspol, February 3 (Infotag). 117 Conven\ia cu privire la statutul refugia\ilor, intrat= ]n vigoare ]n 1951, stipuleaz= c=, “refugiatul este orice persoan= care, ]n urma unor temeri justificate de a fi persecutat=, pe motive de ras=, religie, na\ionalitate, apartenen\= la un anumit grup social sau opinie politic=, se g=se[te ]n afara \=rii sale de origine [i nu poate, sau din cauza acestor temeri, nu dore[te s= revin= ]n aceast= \ar=”. 118 Vlad Cubreacov/Strassbourg, 22 iunie 1998, |ara, nr. 47, 26 iunie 1998, p. 1: “O parte important= a teritoriului Moldovei continu= s= fie ocupat= de trupele militare ruse contrar voin\ei statului nostru..., ele reprezint= un avanpost strategic rus ]n zona central= european= de l]ng= Balcani, constituind un pericol major pentru pacea [i stabilitatea ]n regiune, furniz]nd armament [i ajutor logistic separati[tilor transnistreni”. 119 Proect Soglachenja po okonciatelinomu uregulirovaniu conflikta i raspredeleniiu polnomocii mejdu Respublikoi Moldova i Pridnestroviem — 26 iunea 1997. 120 26.05.1998/(BASA-press). 121 Consolidated Document, English group, Version 1, Kiev. 122 Chi[in=u-19.07.1999/(BASA-press). 123 Jean Dabin, Doctrine generale de l’etat, Bruselles, 1939. 124 Dup= 1990, regiunea nistrean= s-a f=cut cunoscut= printr-o politic= sistematic= de “cur=\are etnic=” a etnicilor moldoveni, care au dorit s=-[i afirme [i identitatea cultural= rom`n=, ne]ncet]nd s=-[i construiasc= discursul ideologic pe un interna\ionalism strident, chiar s]c]itor, dar ]n care nu se g=sea loc dec]t pentru cei care se identificau cu “poporul sovietic” [i grupul rusofon. Prezen\a c]torva etnici moldoveni ]n e[alonul mediu al nomenclaturii regimului separatist nistrean nu trebuie s= induc= ]n eroare opinia public=, ]ntruc]t majoritatea acestor persoane s]nt pe deplin ori aproape pe deplin asimilate na\ional unor identit=\i etnice diferite, ceea ce-i face nereprezentativi [i produc=tori de confuzie. }n Februarie, 7, 1996. Agen\ia INFOTAG informa c=, Pre[editele Igor Smirnov ]l concedia pe unicul [ef de administra\ie raional= din Grigoriopol, Stepan Pl=cint=, chiar dac= acest raion, ca [i Slobozia [i Dub=sari, s]nt raioane predominant locuite de popula\ie moldoveneasc=.
242