comunale. }n asemenea situa\ie, nu se putea vorbi de o real= autonomie local= sau descentralizare administrativ= efectiv=, deoarece ea nu corespundea condi\iilor esen\iale: autonomie, descentralizare, responsabilitate plenar=, autoritate reprezentativ=. Contradic\iile existente au alimentat, la r]ndul lor, [i criza autorit=\ilor locale, incapabile s= gestioneze “pe r=spundere proprie” interesele colectivit=\ilor locale, precum [i o nemul\umire masiv= a popula\iei fa\= de activitatea acestora. Pe de o parte, necesitatea unor schimb=ri radicale ]n administra\ia public= local= din republic= a fost influen\at= puternic [i de c=tre Consiliul Europei care cerea mereu racordarea cadrului legal al acesteia la cerin\ele stipulate ]n Carta Europeana. Pe de alt= parte, primarii, consilierii din autorit=\ile publice locale nu mai puteau administra interesele publice locale ]n baza sistemului existent, provoc]nd [i o mare nemul\umire ]n r]ndul popula\iei privind rezultatele administr=rii domeniului public local. Aceast= situa\ie este demonstrat= pe viu [i de rezultatele unor sondaje de opinie, desf=[urate anii trecu\i de c=tre Funda\ia Viitorul [i Funda\ia IFES-Moldova. La ]ntrebarea: “S]nte\i mul\umi\i de actualul sistem de administra\ie public= din Republica Moldova?” numai 5% au r=spuns afirmativ (1); circa 60% de responden\i simpli [i 85% din primari [i consilieri locali au spus: “Nu, trebuie schimbat” (2); iar 26% au apreciat chiar sistemul sovietic de administrare mai efectiv (3).3 Presat de recomand=ri externe si factori interni, Guvernul a preg=tit, pe parcursul anului 1996, un nou set de proiecte de legi, menite a transforma radical actualul sistem de adminsitra\ie public= local=.
2. Noul sistem de administra\ie public= local= Perioada a treia ( decembrie 1998 — prezent). Aceast= perioad= ]ncepe cu adoptarea de c=tre Parlamentul Republicii Moldova, ]n decembrie 1998, a unui nou pachet de legi, care puneau ]n acest fel bazele unui nou sistem de administra\ie public= local=. 1. Legea cu privire la organizarea administrativ-teritoriale. Republica Moldova a mo[tenit de la vechiul sistem o organizare administrativ-teritorial= constituit= din 40 raioane [i 10 ora[e de subordonare republican=, creat= [i acomodat= necesit=\ilor regimului comunist, av]nd un grad ]nalt de centralizare a puterii [i de birocratizare masiv= ]n mici unit=\i administrativ-teritoriale. Pe un teritoriu de 33,7 mii km p=tra\i, cu o popula\ie de 4,3 milioane, la o unitate administrativ-teritorial= de nivelul doi revenea ]n medie 86 mii locuitori, unele raioane av]nd cu mult mai pu\in de medie: C=inari — 42,7 mii; Taraclia — 44,3 mii; {old=ne[ti — 45,8 mii; Leova — 52,8 mii. Noua Lege privind organizarea administrativ-teritorial=, adoptat= la 30.12.1998, a divizat teritoriul republicii ]n 10 unit=\i administrativ-teritoriale de nivelul doi denumite jude\e, deoarece, a devenit clar 3
Sursa: Administra\ia public= ]n opinia popula\iei, Ed. Cartier, 1997.
8