Istoria dacilor din Crişana nu este oglindită aproape deloc în izvoarele literare antice49. Asta şi pentru că după cucerirea regatului şi transformarea Daciei în provincie romană, zona situată la vest de Munţii Apuseni va constitui teritoriul dacilor liberi. Descoperirile arheologice din acest areal constituie astfel ceea ce cercetătorul Sever Dumitraşcu a denumit „cultura materială dacică de epocă romană din Crişana în secolele II-IV d.C.”50. Graniţa imperiului se întindea de la castrul roman de la Micia situat pe Mureş până la castrul de la Bologa de pe valea Crişului Repede, trecând peste culmile Munţilor Bihorului şi ai Vlădesei. Ca o caracterizare generală, conţinutul principal al culturii materiale este de factură rurală, fiind determinat de tipul de locuinţe, unelte şi ceramică. În acest spaţiu, cultura materială a dacilor liberi în secolele II-IV d.C. nu este altceva decât cultura materială a vechilor comunităţi dacice51 influenţată de cultura romană. Ceramica este de două categorii: lucrată cu mâna, realizată din pastă poroasă şi de culoare negricioasă (ceaşca şi vasul-borcan), şi lucrată la roată, de culoare cenuşie şi cărămizie (oale, castroane, căni, amforete, fructiere, chiupuri). Aceste vase erau ornamentate cu brâuri şi butoni, cea realizată la roată fiind adesea lustruită. Creşterea bruscă a circulaţiei monetare romane imperiale după anul 106 d.C., în teritoriile dacilor liberi din Crişana, teritoriu rămas în afara provinciei, a fost determinată de noile circumstanţe politice create prin cucerirea Daciei de către romani, de avântul economic al noii provincii, care implică şi zonele neocupate de romani52. Comparativ cu prima jumătate a secolului I î.C., în perioada 106-193 d.C. se cunoaşte o scădere numerică de tezaure, dar în acelaşi timp o substanţială creştere a volumului de piese cuprinse de unele dintre aceste tezaure şi o dublare a numărului pieselor izolate. Calea principală de pătrundere a monedei romane în zonele neocupate a fost fără îndoială cea comercială. Însă, datorită faptului că relaţiile dintre daci şi romani nu au fost întotdeauna cele mai paşnice, s-a apreciat că o parte din cantitatea de monedă a ajuns în zonele libere şi prin plata unor stipendii de către romani dacilor din vecinătatea provinciei53.
49
S. Dumitraşcu, Dacia Apuseană, Oradea, 1993, p. 35 S. Dumitraşcu, Dacii liberi din Crişana (secolele II-IV e.n.), în Lucrări Ştiinţifice, Seria B – Istorie, 1976, p. 5 51 Este vorba de dacii de dinaintea cuceririi romane, înainte de 106 d.C. 52 Al. Săşianu, Moneda antică în vestul şi nord-vestul României, Oradea, 1980, p. 33 53 D. Tudor, Istoria Romîniei, vol. I, Bucureşti, 1960, p. 414 50
37