Ca geneză, regiunea avută în vedere s-a scufundat faţă de munţii înconjurători în neozoic (etapa badenian), ca şi celelalte depresiuni din vestul Munţilor Apuseni. Dealurile de Vest sunt foste câmpii de acumulare litorală din perioada pliocenului, continuate pe uscat cu acumulări continentale de tip piemontan. Depresiunea s-a scufundat pe linii de falii faţă de munţii limitrofi. Dealurile Holodului s-au format prin depunerea depozitelor sedimentare neozoice peste un fundament permo-triasic, datorită mărilor care s-au succedat în acest bazin sedimentar2, sedimentele depuse anterior fiind apoi modelate rezultând relieful actual. Modelarea reliefului a fost dată, în primul rând, de către râurile care urmăreau marea în retragere. Alcătuirea geologică cuprinde pietrişuri, nisipuri, gresii intercalaţii de argile şi conglomerate. Formarea acestei unităţi geografice explică şi tipul unităţii de relief: este o unitate piemontană cu înclinare monoclinală, relativ redusă, dinspre zona montană spre zona de câmpie (N spre S). Cursurile de apă au fragmentat piemontul, astfel că aspectul actual este de dealuri prelungi situate discontinuu. Râurile nu numai că au dat un relief de eroziune, ci au determinat şi acumulări aluvionare de-a lungul luncilor lor, în timpul cuaternarului. În sedimentele marine depuse de fostele mări, râurile au modelat dealurile actuale ale depresiunii, dealuri care au o structură piemontană (adică, straturile se înclină lin spre axul depresiunii).
Clima Întreaga zonă are un climat temperat-continental de tranziţie, aflându-se sub influenţa maselor de aer vestice, mai umede şi mai calde, care vin dinspre Oceanul Atlantic. Iarna mai influenţează şi mase de aer umede dinspre Oceanul Arctic şi M. Baltică, iar vara mase de aer mai calde, dinspre Africa şi respectiv dinspre Marea Mediterană. Valorile termice medii ale zonei se situează în jur de 10 °C, media celei mai scăzute temperaturi lunare fiind de -1,2 °C, iar media celei mai calde temperaturi lunare este de 21 °C. Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor atinge 608 mm/an, cu valorile cele mai ridicate în lunile mai (75 mm) şi iunie (98 mm) şi cele mai scăzute în februarie (35 mm). În sezonul rece precipitaţiile cad sub formă de ninsoare. Ninsorile sunt determinate de masele de aer nordice, dinspre Oceanul Arctic şi M. Baltică şi parţial dinspre Atlantic.
2
Ultima mare care a invadat regiunea a fost în timpul pliocenului (acum circa 5 milioane de ani în urmă)
12